UNIVERSITATEA UAIC

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE
MASTER ECCPCF

DISCIPLINA: ETICĂ ȘI INTEGRITATE ACADEMICĂ

PLAGIATUL: EXPERTII SI COMUNITATEA ACADEMICA

Profesor: Masteranda;
Liliana Stan, Stefan Colbu Savoiu cas Irod Alexandra, Grupa 1

Iasi
2021

1
 I. O TEMA LA DE REFLECTIE LA ALEGERE
Considerații despre etică

Dicționarul explicativ al limbii române definește etica din punct de vedere științific ca
fiind acea disciplină care se ocupă cu studiul teoretic al valorilor și condiției umane din
perspectiva principiilor morale și cu rolul lor în viața socială. Etica însumează, de
asemenea, și totalitatea normelor de conduită morală corespunzatoare, fiind în multe
situații, de altfel, sinonimizată cu conceptul de morală.
Așadar, etica se ocupă de studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare
istorică, cu conținutul lor de clasă și cu rolul lor în viața socială, este una dintre formele
conștiinței sociale, fiind adânc înrădăcinată în ființa umană, ca parte integrantă a
caracterului fiecărui individ.
Din punct de vedere etimologic, termenul provine din limba latină- ethicus, iar în greacă
termenul este reprezentat de cuvântul- ethikos (moral).
Conceptul de etică trebuie să existe în orice mediu în care un individ se
desfășoară. Fie că este vorba de mediul laboral, profesional, cel universitar, academic,
sau de relațiile inter-umane este imperativ ca acțiunile fiecărui individ sa fie guvernate de
morală, etică.
Din cele mai vechi timpuri oamenii au fost preocupati sa reglementeze relațiile
dintre ei prin norme care sa aibă ca scop protejarea fiecărui individ al comunității, a
comunității ca întreg sau a anumitor segmente ale acesteia (familie, trib, gintă, popor,
națiune, etnie, organizație, etc).
La baza constituirii unei norme au stat întotdeauna valorile morale promovate în
anumite momente istorice și în diferite arii de conviețuire umană într-o societate. Astfel,
obiectul principal de studiu al științei eticii este morala. Tema moralei este una din cele
mai vechi teme ale filosofiei, fiind o parte constitutivă a naturii umane, iar conștiința de
sine a omului a fost constituita înainte de toate în jurul valorilor morale existente în
societate în fiecare perioadă istorică.

2
 În ceea ce privește mediul academic, etica se regăsește la intersecția dintre etica
cercetării, managementul eticii în organizații și deontologia profesională a cercetătorului
sau profesorului.
În mediul universitar, etica este evidențiată pe de-o parte de obligațiile morale ale
profesorului și pe de altă parte, de îndatoririle morale ale studentului. Profesorul, prin
meseria pe care o practică își însușește respectarea tuturor normelor sociale, ale
regulamentelor interne ale instituției in care își desfășoară activitatea, precum și a
exigențelor pedagogice în educația deontologică. Pe de altă parte, obligația morală a
studentului este cea de a studia disciplina la care s-a înscris, de a respecta regulamentul
intern, normele sociale, de a se prezenta la cursuri conform așteptărilor profesorului.
Etica profesională este caracterizată de obligația fiecarui membru al unei profesii
de a încheia un contract nescris, prin care membrii profesiei respective își asumă
promovarea idealurilor serviciului public, își asumă respectarea datoriei civice ce vine
odată cu meseria pe care o desfășoară (în cazul în care această meserie este în folosul
cetăteanului), îți asumă trăsături de caracter deosebite, reprezentate de integritate,
anticoruptibilitate, considerarea interesului altuia mai importanta decât interesul propriu,
promovarea idealurilor serviciului, precum și aderarea la standardele înalte pe care le
impune activitatea, în integralitatea sa.
În ceea ce privește etica cercetării științifice, se pun în discuție problemele etice
care apar în toate etapele unei cercetări, unde este relevanta alegerea temei, a metodelor,
a desfășurării propriu-zise a cercetării și a publicării ulterioare a lucrării, precum și a
valorificării rezultatelor finale. În această privință, în discordanță cu etica este plagiatul
unei lucrări științifice.
Plagiatul este un fenomen de-a dreptul endemic în lumea academică. În România,
plagiatul a constituit în ultima vreme un subiect de interes public, implicând o serie de
politicieni în scandaluri publice dintre care cel mai notoriu a fost cazul plagiatului lucrării
de doctorat de către prim- ministrul Victor Ponta. Plagiatul este caracterizat ca fiind o
forma de furt intelectual. Conform dicționarului explicativ al limbii române plagiatul
reprezintă copierea, însușirea, în întregime sau în parte, a ideilor altora pentru a le
prezenta drept creații personale.

3
De la o vreme, în presă există multiple cazuri care scot în evidență plagiatul unor
persoane publice care ocupa importante funcții în aparatul administrativ și care, mai
presus de orice ar fi trebuit sa dea dovada atât de etică științifică, cât și de etică
profesională.
Aceste subiecte sunt tratate și în legislația, în vigoare, din România. Astfel, Legea
educației naționale numărul 1/2011, actualizată, prezintă în articolul 98, alineatul 2,
obligativitatea fiecărei instituții de învățământ de a avea un consiliu profesoral care să
stabilească un Cod de etică profesională și să monitorizeze aplicarea acestuia. În legea
educației naționale termenul de "etică" apare ca un laitmotiv, având, de altfel, o întreagă
secțiune dedicată, denumită "Etica universitară". Această secțiune trasează liniile formării
comisiei de etică universitară, atribuțiile ei, funcționarea și principalele abateri de la buna
conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară.
În completarea Legii educației naționale vine Ordinul Ministerului Educației
Naționale nr. 4831/2018 prin care s- a aprobat Codul- cadru de etică al personalului
didactic din învățământul preuniversitar.
De asemenea, o importanță majoră în acest domeniu o are și legea 206/2004,
actualizată, privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și
inovare, în care este prezentată înființarea Consiliului Național de Etică a Cercetării
Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, cu toate atribuțiile care îi sunt alocate.

II. Codurile de etică ale Universitatii de Medicină și Farmacie

"Grigore T. Popa" Iași

Conform Legii educației naționale nr. 1/2011 fiecare instituție de învățământ are
obligativitatea de a avea un Cod de etică profesională, care trebuie respectat atât de catre
cadre didactice și manageri, cât și de către studenți.
Codul de etică și deontologie profesională al Universității de Medicină și Farmacie
"Grigore T. Popa" Iași își are baza legislativă în Legea educației naționale nr. 1/2011.
Acest cod circumscrie un sistem de valori universal acceptate de comunitățile academice
în condițiile internaționalizării informației și globalizării. Acesta reprezintă, de asemenea,

4
și un "contract moral", nescris, între membrii comunității academice, menit să asigure o
buna colaborare între membrii, o competiție sănătoasă și corectă între studenți, care în
cele din urma să ducă la creșterea prestigiului universității.
Textul codului exprimă într-o manieră concludentă însuși scopul său: Scopul vizat
este de a reglementa domeniul cuprins între lege și morală (art. 6, Codul de etică și
deontologie profesională al Universității de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa"
Iași).
Ca și în celelalte cazuri deja prezentate, codul se bazează pe un set de principii și
valori promovate în mediul academic, după cum urmează: libertatea academică;
integritatea; prevenirea și gestionarea conflictelor de interese; autonomia personală;
dreptatea și echitatea; meritul; profesionalismul și competența; onestitatea și
corectitudinea intelectuală; transparența; respectul, toleranța și incluziunea;
responsabilitatea profesională; bunăvoința și grijă; fidelitatea (loialitatea); buna conduită
în activitatea științifică.
Aceste valori sunt protejate de Universitate, iar orice încălcare a acestora este
sancționată conform legislației în vigoare.
Codul Universității de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa" Iași prezintă și un
set de incompatibilități, enunțate în art. 11, alin. (5). Aceste incompatibilități scot în
evidență faptul că acest cod este unul care respectă însăși subiectul pe care îl dezvoltă în
întreg conținutul său.
Luând în considerare subiectul de studiu al acestei universități în cod există
anumite particularități, cum este situația enunțată în art. 22: "Cercetarea pe subiecți
umani și pe animale se face cu repsectarea prevederilor Convențiilor și Declarațiilor
Internaționale la care România este parte semnatară".
Pentru respectarea integrității umane, codul enunța și faptul că cercetarea
medicală în scopul progresului medical trebuie realizată doar în ultimă instanță pe
subiecți umani. De asemenea, în cercetarea biomedicală există datoria de a promova și
proteja viața, sănătatea, intimitatea și demnitatea subiecților umani care participă la
cercetare, binele individual primând asupra binelui societății în general și al științei.

5
 În scopul unei verificări amănunțite la nivelul Universității a fost constituită o
Comisie de Etică a Cercetării, care evaluează toate proiectele de cercetare și le avizează
pe cele pe care le consideră potrivite (în urma analizei).
Din cauza programului de studiu, care conține atât o parte teoretică, cât și o parte
practică, studenții trebuie să își însușească și Codul de etică profesională existent la
nivelul fiecărui spital, fie el public sau privat.
Ca ultimă mențiune pentru această situație, în cazul membrilor comunității
universitare sunt incluse în contractele individuale de muncă și în contractele de studii
clauze referitoare la Codul de etică și deontologie profesională, prin care cu toții se obligă
de respectarea lui.

III. Subtema: Plagiatul: Experții și comunitatea academica

Plagiatul reprezintă forma cea mai abilă de însușire a materialului intelectual

uman fără a ține cont de vreo normă etică sau morală , ci de faptul ca doar valoarea
ideilor însușite arată gravitatea situație de fapt.
Totodată , plagiatul este și cea mai veche formă de reproducere a unor idei
originale fără a menționa sursa citată , de către oameni oportuniști și meschini care
încearcă să parvină prin furt intelectual pentru a ajunge pe poziția socială dorită .
România a ajuns să se confrunte cu acest fenomen deoarece la nivel colectiv există o
tendință a formelor fără fond.
Sistemul educațional românesc, încă de la primele nivele de edu cație până la cel
mai înalt nivel este un sistem bazat pe producere de r eproduceri , nu pe producere de
cunoaștere . S - a ajuns în acest punct deoarece tot acest sistem a fost construit pe piloni
șubrezi , unde favoritism ele au surclasat intelectul și astfel generații întregi au pierdut
șansa la o educație normală, competitivă , optând pentru o nouă șansă peste granițele
țării.
Cei care au rămas au simțit pe pielea lor schimbările prin care sistemul
educațional romănesc trece, într -o încercare de a uniformiza educația în masă 1, a produs
lacune ireversibile și dascăli fără vocație , care -și urăsc meseria și-și disprețuiesc elevii .
Miza, competiția , au dispărut lăsând loc toleranței și unor matrițe umane lipsite
de substanță . A fi prea permisiv cere un preț prea mare , preț pe care ca națiune nu -l

6
înțelegem și nu am fost nicio dată pregătiți să -l suportăm dar pe care va trebui să -l
plătim, aât noi cât și generațiile care vor urma.
Procesul de parvenire morală începe încă din primele stadii ale educației , atunci
când ar trebui să se imprime un model de gândire și dezvoltare a creativității dar în
schimb ți se oferă exact contrariul și astfel începe „ spălarea pe creier ” în masă a
viitorilor studenți care vor popula mediul academic românesc cu inconsecvența și
neștiința lor .
Astfel , s- a ajuns în situația în care , acest fenomen pare unul ireversibil în ciuda
măsurilor anti- plagiat care s- au adoptat în ultimii ani.
Acest lucru se datorează în mare parte invatamantului primar și scundar, deoarece
chiar din primele stadii, la nivel de atitudine și comportament, se pare ca individul este
încurajat și dezvolta o aversiune fata de cunoastere și tot ce înseamnă originalitate fiind
indrumat sa reproduca ce vede, ce aude.
Absenta unor pedepse care sa taie acest avant nu face dacat sa diminueze șansele
ca pe viitor aceștia sa procedeze corect. Pentru ca un comportament dobândit este greu de
schimbat odată ce avansam în vârsta.
Plagiatul a devenit „cancerul” invatamantului romanesc. Ajungand în mediudl
universitar, plagiatul este un fenomen imprevizibil, greu de controlat.
Mediul universitar suferă deoarece individul când atinge cel mai înalt nivel al
educatiei sale, în loc să fie precum un burete care absoarbe informația, este precum un
bolovan care se scufunda intr o mare de indiferenta și nepasare. Iar vina este a tuturor
celor care au permis să se ajungă în aceasta situație. Plagiatul s a rasfrant asupra mediului
academic și din lipsa de informare și instruire a celor carela rândul lor ar fi trebuit sa le
insufle mai departe tinerilor sperante setea de cunoastere, sa le captiveze atentia.
Codul de etică și deontologie profesională al Universității de Medicină și
Farmacie "GrigoreT. Popa" Iași își are baza legislativă în Legea educației naționale nr.
1/2011. Acest codcircumscrie un sistem de valori universal acceptate de comunitățile
academice în condițiileinternaționalizării informației și globalizării. Acesta reprezintă, de
asemenea, și un "contractmoral", nescris, între membrii comunității academice, menit să
asigure o buna colaborareîntre membrii, o competiție sănătoasă și corectă între studenți,
care în cele din urma să ducăla creșterea prestigiului universității.
Textul codului exprimă într-o manieră concludentă însuși scopul său: Scopul vizat
este de areglementa domeniul cuprins între lege și morală. Ca și în celelalte cazuri deja
prezentate, codul se bazează pe un set de principii șivalori promovate în mediul
academic, după cum urmează: libertatea academică; integritatea; prevenirea și
gestionarea conflictelor de interese; autonomia personală; dreptatea și echitatea; meritul;
profesionalismul și competența; onestitatea și corectitudinea intelectuală; transparența;

7
respectul, toleranța și incluziunea; responsabilitatea profesională; bunăvoința și grijă;
fidelitatea (loialitatea); buna conduită în activitatea științifică.

Considerații finale

Putem considera ca etica și-a făcut simțită prezența din cele mai vechi timpuri, de
când individul a început să aibă conștiință, să facă parte dintr-o comunitate în care
primează legile morale, în care primează starea sa de bine și a celor care îl înconjoară, în
care primează respectarea limitelor impuse de cutumă, în care morala este mai degraba un
principiu de bună conviețuire.
Cadrul legislativ: Legea educației naționale nr. 1/2011, prin care se impune
formarea Comisiilor de Etică la nivelul universității.
Codul de etică al Universității de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa" Iași
conține articole care se referă la activitatea de cercetare medicală și biomedicală, pe
subiecți animali sau umani.
Aspectele generale se referă la principiile și valorile eticii, care se regăsesc în
Codul de etică și deontologie profesională, de la libertatea academică; integritatea;
prevenirea și gestionarea conflictelor de interese; autonomia personală; dreptatea și
echitatea; merituozitate; profesionalismul și competența; onestitatea și corectitudinea
intelectuală; transparența; respectul, toleranța și incluziunea; responsabilitatea
profesională, până la bunăvoința și grijă; loialitatea și buna conduită în activitatea
științifică.

Concluzionând, putem spune ca știința eticii are un caracter multi- disciplinar,

aflată la intersecția întrebărilor, dilemelor, problemelor și metodelor de deliberare și
decizie din etica profesională, etica cercetării și managementul eticii în organizații. Dar
acestea nu sunt singurele domenii care oferă instrumente celor aflați în fața unor decizii
privind fapte morale sau imorale din universități. Sociologia, filosofia socială și politică,
biologia, dreptul sau antropologia oferă companie intelectuală în chestionarea și
deliberarea morală.

8
 Bibliografie generală:

• "Etică și integritate academică"- Emanuel Socaciu, Constantin Vică,

Emilian Mihailov, Toni Gibea, Valentin Mureșan, Mihaela Constantinescu,
editura Universității din București, 2018
• "Etică și integritate academică- Instrumente suplimentare"- Toni Gibea,
Constantin Vică, Emilian Mihailov, Emanuel Socaciu, Valentin Mureșan, editura
Universității din București, 2018
• "Formarea de comportamente și atitudini adecvate din punct de vedere
deontologic în munca intelectuală a studenților- Etică și integritate academică"-
Prof. dr. ing. Dorin Bică, Șef lucr. Dr. ing. Sorina Moica, Șef lucr. Dr. ing. Elena
Harpa, Șef lucr. Dr. ing. Sorin Albu, Lector dr. Andreea Ban-, Universitatea de
Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Tărgu Mureș- Facultatea de
inginerie, 2018

Bibliografie specifică:

• Codul de etică și deontologie profesională universitară al Universității de

Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa" Iași-
https://www.umfiasi.ro/ro/universitate/organizare/Documents/Comisia%20de
%20etic%C4%83/Codul-de-etic%C4%83.pdf

Legislație:

• Legea educației naționale nr. 1/2011

• Legea 206/2004

Site-uri:

• http:HYPERLINK
"http://oldsite.edu.ro/index.php/articles/23449"//oldsite.edu.ro/index.php/articles/
23449

9
• https://dexonline.ro/definitie/
• www.edupedu.ro

10