Leadership organiațional

Metodologia cercetării științifice în științele sociale

Influența interacțiunilor sociale asupra creativității

la locul de muncă

Autor:
 I. Definiția conceptuală și operațională a creativității
Pentru a evita stările de rutină, plafonare și ineficiență este util ca munca pe care
o facem să se îmbine cu creativitatea. Dicţionarul explicativ al limbii române
defineşte creativitatea ca fiind „capacitatea de a crea, de a produce valori", în timp
ce verbul „a munci" este definit prin: „a depune un efort fizic sau intelectual pentru
a produce, a crea ceva". Probabil că nu ne-am fi gândit că cele două definiţii ar putea
fi atât de asemănătoare. De idei creative poate avea parte oricine, nu doar cei care
lucrează în domenii artistice şi „de creaţie" propriu-zise. Astfel, sunt evidențiate
definiții conceptuale și operaționale ale creativității. „Creativitatea este o capacitate
complexă si fundamentală a personalității, care, sprijinindu-se pe date sau produse
anterioare, în îmbinarea cu investigații și date noi, produce ceva nou, original, de
valoare și eficiența științifică și social-utilă, ca rezultat al influențelor și relațiilor
factorilor subiectivi și obiectivi, adică a posibilităților (și calităților) persoanei și a
condițiilor ambientale, ale mediului socio-cultural.”1
Bazându-se pe anumite operaționalizări, creativitatea a fost definită cel mai
frecvent ca producția unor idei noi și utile, ceea ce conduce la faptul ca acest concept
poate fi considerat și ca aptitudine, dipoziție a intelectului de a elabora idei, teorii,
modele noi, originale. Existența creativității se constată prin flexibilitatea, noutatea,
originalitatea, fluența, senzitivitatea și igeniozitatea unei persoane.

II. Articolele științifice despre conceptul de creativitate

Creativitatea a ajuns să devină un subiect des dezbătut de către psihologi în
ultimele decenii, astfel că s-au realizat studii și cercetări apărute în diverse reviste
de specialitate, atât în publicații online cât și tipărite.
Adam Grant a realizat un articol numit „Motivating creativity at work: The
necessity of others is the mother of invention”publicat în Psychological Science
Agenda în iulie 2011, în care abordează idea de motivație intrinsecă – motor al
creativității. Ipoteza principală este că, atunci când angajații se bucură de munca în
sine, ei procesează informațiile în mod flexibil, experimentează un efect pozitiv și
devin dispuși să își asume riscuri și persistă în eforturile de a dezvolta și rafina ideile.
Autorul definește creativitatea ca fiind „moneda progresului societății și amploarea
succesului în organizații, o producție de idei care sunt atât noi, cât și utile”.

1
http://pshihopedagogie.blogspot.ro/2007/08/14-dimensiunile-creativitatii.html, accesat în 07.01.2018
 Adam Grant împreună cu alți psihologi au realizat un sondaj bazat pe
chestionare aplicate pe un grup de 100 de studenți de afaceri care lucrau la aceeași
sarcină. Prin sondaj aceștia au indicat nivelul lor de motivație intrinsecă (satisfacția
de sarcină), motivația prosocială (dorința de a ajuta membrii trupei) și perspectiva
atenția asupra nevoilor și punctelor de vedere ale membrilor trupei). Atunci când
angajații sunt motivați intrinsec, aceștia sunt atrași de perspective originale și noi
descoperiri, care atrag, se angajează și își susțin interesul. Astfel, creativitatea la
locul de muncă poate fi evidențiată prin motivarea angajaților de a lucra mai
inteligent și mai creativ decât mai greu și mai mult.
Așadar, autorul concluzionează prin a spune că pentru a încuraja creativitatea,
nu este suficient ca munca să devină interesantă, provocatoare și angajată. De
asemenea, trebuie să dezvoltăm politici și practici care să permită angajaților să
înțeleagă impactul muncii lor asupra utilizatorilor finali, actuali și potențiali. Acest
lucru poate cataliza motivația prosocială și asumarea perspectivelor, încurajând

Sven Form*
angajații să dezvolte idei atât de utile, cât și noi.

Sven Form și Christian Kaernbach au arătat interes asupra ideii de creativitate,

realizând un articol intitulat „The differentiated influence of empathy on different
magnitudes of creativity” publicat online în Research Gate, în ianuarie 2018.
Studiul prezent va explora relevanța empatiei, deoarece este un factor-cheie
pentru a fi conectat la alții. Acesta poate fi definit ca "abilitatea de a înțelege și de a
împărtăși în starea sau contextul emoțional al altui om". În acest fel, empatia leagă
persoana creativă de lumile individuale ale celorlalți. Este o construcție
multidimensională care nu include doar aspecte afective, ci și cognitive, cum ar fi
abilitatea de a lua pe altcineva drept perspectivă. Creativitatea a fost măsurată în
termeni de activitate creativă din viața reală, într-un studiu mai amplu, empatia părea
să aibă o influență semnificativă numai asupra aspectelor specifice ale
comportamentului creativ interpersonal și intrapersonal (Dostál et al., 2015). Pentru
creativitatea generală, efectul empatiei a fost neglijabil, atât în ceea ce privește
activitatea creativă, cât și realizarea. În ceea ce privește realizarea, acest rezultat pare
să contrasteze cu rezultatul prezent, ceea ce a sugerat o asociere cu empatia. Cu toate
acestea, contrastul cu studiul de față poate fi explicat prin diferențele de transformare
a datelor din datele CAQ.
Sven Form și Christian Kaernbach au folosit ca metodă de cercetare sondajul.
Instrumentul pentru a măsura realizările creative, a prezentat auto-raportul sub forma
versiunii germane (Form et al., 2017) a chestionarului de realizare a creativității
(CAQ, Carson, Peterson, & Higgins, 2005), aplicat pe un eșantion de 106 persoane,
iar vârsta medie a fost de 25,2 ani (54,7% femei). Astfel, în urma rezultatului stabilit
după analizarea chestionarului s-a stabilit că empatia a fost aproape de un predictor
semnificativ al realizării creative.
Așadar, studiul actual a investigat dacă empatia contribuie în moduri specifice
la diferite magnitudine ale comportamentului creativ raportat de sine. În
conformitate cu ipotezele noastre, empatia a fost asociată cu realizările creative
într-o manieră liniară, în timp ce empatia a avut o relație neintenționată cu activitatea
creativă de zi cu zi. Efectul a rămas chiar și atunci când s-a raportat la vârstă și sex,
în ciuda faptului că femeia a avut un efect pozitiv asupra activității creative.

Un alt studiu despre creativitatea la locul de munca a fost realizat de către

Kristina Potočnik și Neil Anderson, publicat în Oxford Research Encyclopedias in
decembrie 2016, intitulat „Creativity at work”.
Creativitatea la locul de muncă este esențială pentru organizațiile din diferite
sectoare pentru a-și îmbunătăți performanțele organizaționale și eficiența globală.
Creativitatea a fost revendicată „ca un ingredient esențial pentru orice organizație
de success” . Autorii definesc creativitatea ca „o judecată subiectivă specifică
domeniului noutății și valorii rezultatului unei acțiuni particulare". Dacă angajații
și echipele nu vin cu idei noi și utile, firmele nu își vor proiecta eforturile de inovare
și schimbare pentru a prospera în competitiv.
Metoda de cercetare în acest studiu este observația, având ca instrument de
cercetare grila sau ghidul de observație. Astfel, mai multi angajați au fost supuși unei
observații pe o perioadă mai îndelungată, ceea ce a condus la un rezultat. Specialiștii
au descoperit că metoda de brainstorming este extrem de eficientă pentru sporirea
creativității angajaților, nu numai în ceea ce privește rezultatele pe termen scurt, cum
ar fi creșterea numărului de idei generate, dar și a rezultatelor pe termen lung, cum
ar fi crearea unei culturi a inovării. Cu toate acestea, este nevoie de mai multe
cercetări pentru a explora eficacitatea brainstorming-ului și a altor programe creative
de rezolvare a problemelor utilizând modele experimentale și probe de angajați.
Pe baza celor prezentate în studiu, creativitatea la locul de muncă este clar o
zonă de cercetare înfloritoare. Cercetătorii din domeniu sunt încurajați să abordeze
unele dintre aceste aspecte pentru a extinde și dezvolta înțelegerea existentă a
creativității la locul de muncă.

Un alt articol despre creativitate este regăsit pe platforma Creativity at work

care este o un consorțiu internațional de experți în creație și inovare, gânditori de
proiecte și practicieni în domeniul artei, articolul fiind intitulat „The Alchemy of
Leadership: Transforming leaden thinking into gold”.
 Aceștia au studiat creativitatea pentru a ajuta organizațiile să dezvolte capacitățile
de creativitate, inovare și leadership necesare pentru a se adapta la schimbare, pentru
a rămâne competitivi, pentru a îmbunătăți performanțele afacerii și pentru a face o
diferență pozitivă în lume, definindu-o ca o „ abilitate pe care o poți dezvolta prin
practică și un proces pe care îl poți gestiona”. Ca metodă de cercetare folosită în
realizarea articolului este studiul de caz, care la rândul lui se folosește de altă metodă
și anume experimentul. Astfel că, cercetătorii au supus un gup de persoane la diverse
activități care implică desen, pictură, poveștiri și improvizații care creează o
atmosferă plină de viață și prietenie, care trezește simțurile, consolidează
perspectivele și permit posibilități interesante de a risca intr-un mod creativ - atât
personal cât și profesional. De asemenea, s-au folosit instrumente de ideație care să
înlocuiască brainstormingul tradițional, transformându-se într-un mediu distractiv și
inspirat de acțiune.
Ca urmare, activitățile bazate pe artă pot fi utilizate strategic pentru a crea
siguranță, a crea încredere, a găsi valori comune, a percepe schimburi și a genera
idei profunde - prin combinarea imaginației creierului drept cu logica și analiza
creierului stâng. Perspectivele din experiențele de artă informează conducerea și
inspiră idei inovatoare pentru inovare.
Mark A. Runco și Selcuk Acar au realizat un studiu numit „Gândirea
divergentă ca indicator al potențialului creativ”. Gândirea divergentă este ușor de
contrazis cu gândirea convergentă, care de obicei duce la idei și soluții convenționale
și "corecte", mai degrabă decât opțiunile originale. Gândirea divergentă nu este
aceeași cu gândirea creativă. Divergența gândirii conduce la originalitate, iar
originalitatea este elementul fundamental al creativității.
Analiza datelor s-a realizat prin teste de gandire divergentă (DT) care sunt
foarte des folosite în studiile de creativitate. Valabilitatea DT este descrisă ca fiind
indiscutabilă, deoarece valabilitatea nu este un atribut all-or-nothing, ci este,
dimpotrivă, o chestiune de degradare. Punctul de bază al teoriei rezonabile este că
testele DT nu sunt teste ale creativității. Acestea sunt estimative ale potențialului
pentru rezolvarea problemelor creative.
Astfel, finalul acestei cercetări s-a concluzionat prin faptul că trebuie luată în
considerare relația dintre gândirea divergentă și viteza de judecată a conexiunilor.
Aceștia au constatat că persoanele cu capacități de gândire divergente mai înalte au
fost mai rapide în judecățile lor de legătură. În plus, judecățile nu au fost legate de
IQ.
 În concluzie, putem vorbi de o importanță a creativității prin care toate
progresele științei, tehnicii și artei sunt rezultate ale spiritelor creatoare. Pentru a
înțelege cât de importantă este imaginația pentru om, ar trebui să ne închipuim pentru
o clipă ce s-ar întâmpla în lipsa ei: omul ar fi sclavul propriilor sale senzații și
percepții, ar fii o ființă doar reproducatoare și evocatoare; ar avea imagini, dar nu ar
știi ce să facă cu ele, nu le-ar putea descompune, dezmembra, reunifica, depăși; ar fi
legat de trecut și prezent, nefiind în stare să prevadă sau să depășească o acțiune
viitoare, n-ar putea visa, nu s-ar putea lăsa “pradă” imaginilor și gândurilor venite
pe neașteptate, n-ar putea retrăi în minte evenimente trecute, nu le-ar putea debarasa
de aspectele lor neplacute, n-ar fii în stare să-și propună idealuri. Imaginația este un
mod de a fi al omului în lume, prin intermediul ei omul construiește lumea și se
realizează pe sine.
 Bibliografie

1. Form, S. & Kaernbach, C. (2018). The differentiated influence of empathy on

different magnitudes of creativity. Research Gate. Citit de la:
https://www.researchgate.net/search?q=creativity

2. Grant, A. (2011). Motivating creativity at work: The necessity of others is the

mother of invention. Psychological Science Agenda. Citit de la:
http://www.apa.org/science/about/psa/2011/07/motivating-creativity.aspx

3. Naiman, L. (nd). The Alchemy of Leadership: Transforming leaden thinking

into gold. Creativity at work. Citit de la:
https://www.creativityatwork.com/the-alchemy-of-leadership-developing-
the-artful-leader/

4. Potočnik, K. & Anderson, N. (2016). Creativity at work. Oxford Research

Encyclopedias. Citit de la:
http://psychology.oxfordre.com/view/10.1093/acrefore/9780190236557.001.
0001/acrefore-9780190236557-e-6

5. Runco, M. A. & Acar, S. (2014). Gândirea divergentă ca indicator al

potențialului creativ. Research Gate. Citit de la:
https://www.researchgate.net/publication/8902778_Creativity