Influenta stresului psihologic asupra predispozitiei de prezenteism la locul de munca: Un test

al modelului Cerere-Control-Suport.
Un studiu realizat de Genevieve Jourdain si Michel Vezina.
Scopul acestui studiu este sa examineze influenta surselor de stres psihologic la locul de
munca insusit de modelul Cerere-Control-Suport asupra predispozitiei de prezenteism.
Propunerile de cercetare sunt derivate din versiunea dinamica a modelului Cerere-Control, la
care se adauga dimensiunea support social parte a modelului DCS. Datele au fost obtinute de
la un esantion reprezentativ de 1609 persoane care muncesc in mediul public si privat,
locuitori ai provinciei canadiene din Quebec, facut pe o perioada de 3 luni in 2007-2008, in
care subiectii erau rugati sa raspunda la un chestionar sub forma de interviu, asistati pe
calculator. Rezultatele arata ca o combinatie intre autoritate decizionala scazuta si un suportul
ridicat al supervizorului atenueaza relatia pozitiva dintre cererea de munca si predizpozitia la
prezenteism pe un interval de timp de 10 ani de expunerere la un nou job.
Concepte:
Prezenteism: Actul de a merge la munca cu toate ca sunt prezente simptome de boala. Alti
cercetatori (Demerouti, Le Blanc, Bakker, Schaufeli, & Hox, 2009, Johns, 2010) sugereaza ca
prezenteismul poate fi vazut ca un semn al unui grad ridicat de angajament si ca o forma de
comportament organizational in functie de cetatenie. Un studiu efectuat pe un esantion
reprezentativ din provincia canadiana Quebec, unde si studiul de fata a fost facut, arata ca
53% din participanti au declarat ca au fost prezenti la munca in conditii precare de sanatate in
ultimele 12 luni. Alte studii au aratat prevalenta prezenteismului ( de doua sau mai multe ori)
in 3 din 5 cazuri dintr-un total de 10 muncitori. Din nou in Quebac cercetatorii au observat ca
muncitorii absenteaza de la munca datorita bolii 7,5 zile pe an, iar prezenta la munca in
perioada manifestarii bolii este de 11,9 zile pe an.
Prezenteismul poate parea atractiv organizatiilor care se confrunta cu teluri provocatoare,
schimbari strategice sau personal necorespunzator, dar liderii tind sa fie ingrijorati cu cu
privire la impactul negativ al prezenteismului asupra performantei la locul de munca, si in
ultimul rand, asupra vitezei si calitatii serviciului. Mai mult decat atat s-a dovedit ca muncind
in perioada desfasurarii bolii creste riscul aparitiei bolilor cardiace si ulterior o rata mult mai
mare a absenteimului.
Considerand potentialul consecintelor negative semnifive ale prezenteismului, atat pentru
organizatie cat si pentru angajati, este necesar sa examinam cum conditiile stresante la locul
de munca poate induce mai degraba prezenteismul decat absenteismul datorat bolii. Un cadru
de referinta conceptual a avut o rata mai mare de succes in ghidare studierii stresului
psihologic la locul de munca: modelul Cerere-Control si ulterior versiunea extinsa Cerere-
Control-Suport (Johnson & Hall, 1988). Cu toate acestea am observat absenta studiilor cu
privire la testarea efectelor comune cererilor, controlului si suportului social asupra
predispozitiei la prezenteism. Asadar, scopul acestui studiu este sa examineze impactul
surselor stresului psihologic la locul de munca insusit de modelul DCS asupra predispozitiei
la prezenteism. In plus, versiunea dinamica a modelului DC la care adaugam dimensiunea
suport social, va servi ca o baza teoretica pentru investigarea influentei duratei de expunere la
conditii specifice de munca asupra predispozitiei de prezenteism.
Cadru Teoretic
Modelul Cerere-Control si versiunea extinsa
Potrivit modelului DC, cererile si controlul sunt aspecte foarte importante in dezvoltarea
problemelor de sanatate si ale abilitatilor. Cererile se refera la volumul de munca, constrangeri
in indeplinirea sarcinilor si discrepanta in rolul angajatului.
Controlul este cateodata numit ca si putere decizionala, comprima doua componente: gradul
de influenta pe modul in care munca trebuie desfasurata si asupra mediului de lucru
(autoritate decizionala), si gradul in care activitatea consta in sarcini diverse, necesita un grad
inalt de competente si invatare continua. Modelul DC distinge patru tipuri de activitati
rezultate din diferite combinatii de cerere si control cu grade inalte si scazute. Versiunea
extinsa a modelului DC, si anume modelul DCS include o a treia dimensiune, suportul social
care se refera la mijloace suportive si suport emotional atat din partea superiorilor cat si din
partea colegilor.

Proposition 1 (ipoteza 1) : Controlul si suportul social atenueaza relatia pozitiva dintre cereri
si intensitatea prezenteismului printre muncitorii care au avut o scurta expunere la diferite
conditii ale jobului descrise de DCS model
Ipoteza 2: Controlul si suportul social exacerbeaza relatia pozitiva dintre cereri si intensitatea
prezenteismului printre muncitorii care au avut o indelungata expunere la diferite conditii ale
jobului descrise de DCS model.

Metodologie
Participantii.

Participantii, din provincia canadiana Quebec, au facut parte dintr-o arie larga in care joburile
reprezentau un risc ridicat si au fost selectati prin metoda esantionului stratificat aleatoriu
pentru a se asigura reprezentativitatea. Un chestionar a fost administrat folosind interviul
asistat pe calculator(aprox. 25 minute) pe o perioada de 3 luni, in 2007-2008. Sondajul a avut
o rata de raspuns de 62% (N=5071), raspuns ce este cu putin mai scazut decat 70%, cat s-a
obtinut intr-un sondaj similar realizat pe determinantii prezenteismului. Doar salariatii care au
fost activi la serviciu pe o perioada de peste 12 luni au fost pastrati in acest studiu (n=4173,
82%)
Intensitatea prezenteismului in studiul de fata este cuprinsa intre 1 si 9 zile.
..................
Deci, cercetarea curenta consta intr-un numar de 1609 indivizi ce au raportat 1 pana la 9 zile
de boala intr-o perioada de 12 luni inainte de a le fi aplicat chestionarul.
 Measures/ masuratori
Datorita constrangerilor operationale, am fost nevoiti sa folosim scurte versiuni ale
instrumentelor validate. Participantii au fost rugati sa isi exprime nivelul de acord pentru
fiecare afirmatie pe o scale continua, incepand cu dezacord puternic (1) si terminand cu
acord puternic (4).
Variabilele independente.
Cererile au fost masurate folosind o scala cu 5 itemi, luata din JCQ(job core
questionnaire) (Karasek et al., 1998), la care am adaugat inca un item, inclus in versiunea
finala JCQ. Scala de control cuprinde 5 itemi luati dintr-o scurta si validata versiune a
instrumentului lui Karasek(JCQ), si a fost compusa din doua subscale: autoritatea deciziei(doi
itemi) si skill discretion/afinitatea abilitatilor/inteligenta abilitatilor( 3 itemi).
Scala de suport social include 7 itemi raportati(inruditi) la suportul instrumental si emotional
si a fost compusa din doua subscale: suportul din partea supervisorului (4itemi) si din partea
colegilor de munca (3itemi). 6 din 7 itemi au fost luati din instrumentul Karasek et al.s; acesti
6 itemi sunt folositi in Canadian Community Health Survey, realizat odata la 2 ani de catre
Statistics Canada(2004). Un item din coworkers support scale l-am luat din Copenhagen
Psychosocial Questionnaire si a fost combinat cu doi itemi din instrumentul lui Karasek
pentru a se realiza o mai buna balansare a numarului de itemi folositi pentru a masura cele
doua tipuri de support.
Rezultatele unei analize confirmatorie a factorilor, 2 (94)=732.60, p<.001, RMSEA= .066,
NFI= .92, CFI = .93, au oferit baza pentru crearea celor 5 scale denumite cereri,
autoritatea deciziei, skill discretion, suportul supervizorilor si suportul colegilor de
munca. Cu toate acestea, un item din cadrul scalei suportul supervizorilor si unul din scala
suportul colegilor de munca au fost exclusi pentru a obtine un nivel adecvat de incredere.
Am comparat modelul propus de noi, modelul cu cinci factori, cu un model mai simplu, unul
cu trei factori. Acest model, cu trei factori, a generat o mai mica satisfactie/potrivire,
2 (101)=1376.52, p< .001, RMSEA = .09, NFI = .84, CFI = .85, decat modelul propus, cel
cu 5 factori.

Variabilele dependente.
Prezenteismul a fost evaluat folosind doua intrebari. In primul rand, am adresat o
intrebare filtru (eng. filter question), formulata de Aronsson, Gustafsson si Dallner, folosita
adesea pentru a masura prevalenta prezenteismului, pentru a determina daca respondentii pot
fi inclusi in esantionul(eng. sample) din cadrul cercetarii; aceasta este In ultimele 12 luni ai
mers vreodata la serviciu in ciuda faptului ca simteai sa ramai acasa datorita unui simptom al
vreunei boli?. Respondentii ce au oferit un raspuns pozitiv la aceasta intrebare au primit o a
doua intrebare, pentru a masura intensitatea prezenteismului: In ultimele 12 luni, cate zile ai
mers la munca in aceasta conditie? Focusandu-se pe momentele episodice ale intensitatii
prezenteismului, variabila dependenta variaza de la 1 la 9 zile.
Variabilele de control.
Fiind o variabila parazit, (eng. extraneous=strain) problemele de sanatate sunt
considerate a fi un factor debusolant in aceasta cercetare. Asa cum am argumentat,
presupunem ca ele, problemele de sanatate, sa coreleze cu ambele variabile
preliminarii/explicative si cu variabilele dependente. Asadar, pentru a evita producerea unei
erori de tipul 1(I), influenta problemelor de sanatate este controlata in toate analizele, folosind
trei indicatori: chronic musculoskeletal disorders 4 itemi (tulburari musculo-scheletice
cronice), simptome depresive (2 itemi) si starea de sanatatea generala resimtita de individ (1
item). Aici este necesara o remarca cu privire la ultimul indicator (starea de sanatata generala
resimtita de individ). In cadrul cercetarilor asupra absenteismului, absenteismul datorat unei
afectiuni/boli, este considerat a fi cel mai bun predictor al unui alt posibil eveniment ce va
avea loc.
Cu toate acestea, neavand acces la baza de date cu privire la absenteism, am considerat ca
starea generala de sanatate a fiecarui individ este strans legata de prezenteism, asa cum multe
cercetari arata acest lucru.
Mai mult decat atat, influenta a doua tipuri de variabile asupra intensitatii prezenteismului a
fost explorata prin analize bivariate (bivariate analyses). In primul rand, am investigat
impactul a trei conditii structurale care ar putea conduce angajatii dezavantajati sa accepte
conditii de munca unde sunt prezenti agenti patogeni, neapeland la absenteism. Deci,
informatia a fost colectata/adunata din sectoarele economic si ocupational, pentru a vedea
lipsa alternativelor pe piata de munca, din sectorul educational pentru a vedea nivelul scazut
al abilitatilor(cei cu diploma de invatamant superior etc) si am cautat instabilitatea locului de
munca (permanent/temporar position).
In al doilea rand, influenta caracteristicilor sociodemografice si ocupationale au fost
examinate: genul, varsta, tipul angajatorului(public/privat), tipul locul de munca(full-
time/part-time), venitul anual, prezenta practicilor organizationale ce faciliteaza balansarea
vietii personale cu cea profesionala (au fost masurate folosind 7 itemi, incluzand programul
flexibil, zilele de concediu platite ce au venit in urma bolii si posibilitatea lucrului de acasa)
si numarul de ore pe saptamana dedicate sarcinilor ce tin de gospodarirea casei sau
responsabilitatile in familie.

Analyses / Analizele
Analizele au fost efectuate folosind SAS 9.1 (Statistical Analysis System) si
procedurile sondajului SAS ce ne-au ajutat sa facem mai multe concluzii statistice pentru o
populatie prin a incorpora raspunsurile primite si de le putea analiza.
Multiple analize de regresie au fost intreprinse pentru a verifica ipotezele, sugerand o
interactiune intre cereri, control si suportul social.
mai departe nu mai inteleg :))
RESULTS / REZULTATELE

Tabelul 1 prezinta descriptive statistics (STATISTICILE DESCRIPTIVE), si

corelatiile dintre variabilele principale ale cercetarii, impreuna cu coeficientii de incredere
(eng. reliability coefficients). Respondentii au exprimat oarecum, un nivel scazut al
predispozitiei catre prezenteism pe o perioada de 1 an de zile iar scorurile s-au dovedit a fi
normal distribuite. De asemenea, dintre toate variabilele preliminare, doar control si cele
doua componente nu au fost semnificativ asociate cu prezenteismul, cu toate ca relatia cu
autoritatea de decizie a fost una apropiata.
Regresia polinomiala a fost folosita pentru a modela relatia potentiala nonlineara dintre
variabilele dependente si independente. Toate relatiile s-au dovedit a fi lineare. Nivelul de
fidelitate a consistentei interne pentru cateva dintre variabilele principalele masurate cu
multipli indicatori reflectivi s-a situat sub pragul general recomandat de .07. Este vorba
despre control si cele doua componente ale sale. Totusi, examinare mai atenta a corelatiilor ce
au implicat cele doua componente ale controlului si a cererilor a aratat importante diferente
intre autoritate si skill discretion (afinitatea abilitatilor/inteligenta abilitatilor). Teoretic, se
presupune ca resursele sunt negativ asociate cu cererile. Tabelul 1 indica faptul ca autoritatea
deciziei este intr-adevar negativ raportata cu cererile, dar am remarcat cum corelatia dintre
skill discretion(afinitatea abilitatilor) si cereri este pozitiva
Inainte de a teste ipotezele, am condus mai multe analize bivariate pentru a examina influenta
variabilelor de control specificate in sectiunea Metodologie asupra predispozitiei la
prezenteism. Per total, 10 factori au avut o influenta semnificativa asupra variabilei
dependente, si au fost, pe urma, inclusi ca si variabile de control in multiplele analize de
regresie. Acesti factori sunt: probleme de sanatate (3 indicatori), instabilitatea
jobului(permanent/pozitie temporara), genul, varsta, tipul angajatorului(public/sector privat),
tipul locului de munca(full-time/part-time), servicii de sindicat si castigul anual. Totusi,
datorita faptului ca impactul acestor variabile de control nu reprezinta tinta cercetarii de fata,
doar rezultatele ce apartin influentei variabilelor principale sunt discutate in continuare.

Testarea ipotezelor