Ghid Pentru Asigurarea Si Controlul Calitatii Activi

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI
G H I D U L
pentru
ASIGURAREA ȘI CONTROLUL CALITĂȚII
activităților specifice desfășurate de
Curtea de Conturi a României
OCTOMBRIE 2017
GHIDUL pentru asigurarea și controlul calității activităților specifice desfășurate de Curtea de Conturi a României
C U P R I N S
- Ghid pentru asigurarea și controlul calității activităților specifice desfășurate de
Curtea de Conturi a României -
II.. IIN
NTTR
ROOD
DUUC
CEER
REE 5
5
1.1 - Concepte generale
1.2 - Cerințe ale standardului ISSAI 40 privind asigurarea și controlul calității 8
a) Referitoare la „responsabilitatea conducerii privind calitatea” 9
b) Referitoare la „etică” 11
c) Referitoare la „acceptarea și continuarea” 13
d) Referitoare la „resursele umane” 16
e) Referitoare la „realizarea misiunii” 19
f) Referitoare la „monitorizare” 20
IIII -- AASSIIGGU UR RA ARRE EA AC CA AL LIIT TĂĂȚ ȚIIII 22

-- ppee ppaarrccuurrssuull ddeessffăășșuurrăărriiii aaccttiivviittăățțiilloorr ssppeecciiffiiccee --
23
2.1 - Asigurarea calității activității specifice de audit public extern
2.1.1 - Asigurarea calității în etapa de „Planificare” 24
A) Planificarea multianuală și anuală 25
B) Organizarea acțiunilor 28
b.1 - Notificarea entității 29
b.2 - Stabilirea componenței echipelor de audit 29
b.3 - Desemnarea șefilor de echipă 31
b.4 - Emiterea delegațiilor pentru efectuarea acțiunilor de audit 32
b.5 - Instruirea membrilor echipelor de audit 33
b.6 - Completarea și semnarea „Declarației de independență” 36
b.7 - Prezentarea și instalarea echipelor de audit 38
C) Planificarea operațională 39
2.1.2 - Asigurarea calității în etapa de „Execuție” 41
2.1.3 - Asigurarea calității în etapa de „Raportare” 44
2.1.4 - Asigurarea calității în etapa de „Valorificare a constatărilor” (inclusiv 50
evaluarea rapoartelor de audit şi a celorlalte acte întocmite)
2.1.5 - Asigurarea calității în etapa de Follow-up 55
Pag. 2 / 130
2.2 - Asigurarea calității celorlalte activități specifice de audit 58

2.2.1 Asigurarea calității în etapa de introducere/actualizare a datelor în aplicația 58
INFOPAC
2.2.2 - Asigurarea calității în etapa raportării periodice și a altor tipuri de 61
raportări
2.2.3 - Asigurarea calității în etapa de evaluare anuală a performanțelor 67
profesionale individuale ale personalului de specialitate
2.2.4 - Asigurarea calității în etapa de perfecționare a pregătirii profesionale a 70
personalului de specialitate
2.2.5 - Asigurarea calității în etapa de arhivare a documentelor 73
2.3 - Obligațiile conducerii și ale personalului structurilor de specialitate pentru 75
derularea în bune condiții a acțiunilor de „controlul calității”
IIIIII -- CCOON NTTRROOL LUULLC CA ALLIITTĂĂȚȚIIII 77

-- dduuppăă ffiinnaalliizzaarreeaa aaccttiivviittăățțiilloorr ssppeecciiffiiccee --
77
3.1 - Concepte și criterii specifice
3.2 - Etapele activității de „controlul calității” 81
3.2.1 - Etapa de „Planificare” a acțiunilor de „controlul calității” 81
A) Planificarea anuală a acțiunilor de „controlul calității” 81
B) Organizarea acțiunilor de „controlul calității” 83
b.1 - Stabilirea duratelor de timp alocate desfășurării efective a acțiunilor de 84
„controlul calității”
86
b.2 - Notificarea structurilor de specialitate
b.3 - Stabilirea componenței echipelor de control, desemnarea șefilor de 87
echipă și emiterea delegațiilor pentru „controlul calității”
90
b.4 - Instruirea membrilor echipelor de „controlul calității”
92
b.5 - Completarea și semnarea „Declarației de independență”
C) Planificarea operațională a acțiunilor de „controlul calității” 93
3.2.2 - Etapa de „Execuție” a acțiunilor de „controlul calității” 94
A) - Cerințe, atribuții, sarcini aferente etapei de execuție a „controlului 94
calității”
B) - Execuția „controlului calității” activităților specifice de audit 98
B.1 - Execuția „controlului calității” activităților de audit public extern 99
99
b.1.1 - Controlul etapei de „planificare” a acțiunilor de audit
102
b.1.2 - Controlul etapei de „execuție” a acțiunilor de audit
103
b.1.3 - Controlul etapei de „raportare” a acțiunilor de audit
b.1.4 - Controlul etapei de „valorificare a constatărilor” acțiunilor de 105
audit (inclusiv evaluarea rapoartelor de audit şi a celorlalte acte întocmite)
108
b.1.5 - Controlul etapei de „follow-up” a acțiunilor de audit
Pag. 3 / 130
B.2 - Execuția „controlului calității” celorlalte activități specifice de audit 110

111
b.2.1 - Controlul introducerii/actualizării datelor în aplicația INFOPAC
112
b.2.2 - Controlul raportării periodice și a altor tipuri de raportări
b.2.3 - Controlul evaluării anuale a performanțelor profesionale 115
individuale ale personalului de specialitate
b.2.4 - Controlul perfecționării pregătirii profesionale a personalului de 116
specialitate
117
b.2.5 - Controlul arhivării documentelor
3.2.3 - Etapa de „Raportare” și „Valorificare” a rezultatelor acțiunilor de 118
„controlul calității” (inclusiv evaluarea acțiunilor de „controlul calității”)
3.2.4 - Etapa de „Follow-up” a acțiunilor de „controlul calității” 130
3.3 - Evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale personalului de 130

specialitate al „Structurii de control al calității”
Pag. 4 / 130
I. INTRODUCERE
1.1 Concepte generale

În exercitarea mandatului conferit de Constituția României și de legea proprie de
organizare și funcționare, Curtea de Conturi a României trebuie să se asigure și să
demonstreze, prin calitatea activităților specifice și a rapoartelor de audit, că resursele
publice care îi sunt puse la dispoziție sunt utilizate în mod performant.
În acest scop, există o preocupare permanentă a conducerii Curții de Conturi
pentru elaborarea, aprobarea și implementarea de politici, reglementări și măsuri
interne necesare obținerii asigurării că instituția este astfel organizată încât să fie în
măsură să desfășoare un audit public extern la nivelul cerințelor standardelor
internaționale INTOSAI 1 și să poată să elaboreze rapoarte de audit de calitate.
În vederea consolidării calității activităților specifice desfășurate de Curte,
conducerea acesteia dorește și se preocupă să dezvolte un sistem intern de asigurare și
de control al calității cu obiective, sarcini, competențe, responsabilități și proceduri
specifice aplicabile la nivelul departamentelor de specialitate și al camerelor de
conturi teritoriale.
Principalele „beneficii” ale instituirii unui sistem de asigurare și de control al

calității la nivelul Curții de Conturi
îmbunătățirea performanţei asigurarea desfășurării unei

activităților specifice şi a activități performante în menținerea unui nivel ridicat
rezultatelor obținute prin conformitate cu legislația de integritate,
uniformizarea practicii de națională, cu standardele responsabilitate şi competență
audit la nivelul tuturor internaționale și cu a corpului profesional
structurilor de specialitate reglementările interne proprii
informarea conducerii asupra

motivarea și menținerea punctelor slabe din îmbunătățirea capacității
personalului precum și organizarea și reglementarea instituționale și sporirea
determinarea necesităților de internă și aplicarea măsurilor
credibilității, reputației și a
instruire suplimentară a adecvate pentru eliminarea
disfuncționalităților și a vizibilității Curții de Conturi
acestuia
cauzelor acestora
Implementarea unui sistem de asigurare și de control al calității performant oferă

o anumită garanție că, în procesul / acțiunile de audit, vor fi examinate componentele
importante ale activității entităților auditate, iar rapoartele de audit vor prezenta o
imagine fidelă și obiectivă a situației de fapt - ceea ce va crea o premisă favorabilă
pentru îmbunătățirea performanței și a responsabilității sectorului public, precum și
1 INTOSAI - Organizația internațională a instituțiilor supreme de audit
Pag. 5 / 130
pentru dezvoltarea unor relații instituționale pozitive ale Curții de Conturi cu

beneficiarii rapoartelor de audit (Parlament, Guvern, cetățeni, mass-media etc.).
În acest context, conducerea Curții de Conturi a pus la baza activității de audit
public extern o serie de valori etice și profesionale - grupate în „Codul de conduită
etică și profesională a personalului Curții de Conturi” - cuprinzând independența,
integritatea, competența și conduita profesională, confidențialitatea, obiectivitatea,
evitarea conflictelor de interese, respectarea secretului profesional, perfecționarea
profesională a auditorilor ș.a., menite să contribuie la crearea și consolidarea unei
culturi organizaționale adecvate care să susțină și să genereze creșterea calității
activității și a rezultatelor acesteia.
Sistemul de asigurare și de control al calității este reglementat la nivel INTOSAI
de Standardul 2ISSAI 40 „Controlul calității în Instituțiile Supreme de Audit”
(denumit în continuare ISSAI 40) care preia, interpretează și transpune principiile
cheie ale Standardului internațional al Federației Internaționale a Contabililor (IFAC)
privind controlul calității „Standardul internațional privind controlul calității nr.1”
(denumit în continuare ISQC 1), standard aplicabil auditului din sectorul privat.
Prin recunoașterea şi detalierea principiilor cheie ale ISQC 1, ISSAI 40
stabilește un sistem de asigurare și de control al calității general la nivelul Instituțiilor
Supreme de Audit care este astfel gândit încât să acopere întreaga activitate derulată,
inclusiv auditurile financiare, auditurile de conformitate şi auditurile performanţei.
Ghidul pentru asigurarea și controlul calității (numit în continuare - Ghid)
reprezintă un document metodologic intern al Curții de Conturi elaborat în scopul
creării cadrului general pentru implementarea și consolidarea unui sistem de
asigurare și control al calității care să acopere întreaga activitate specifică.
Elaborarea Ghidului face parte integrantă din procesul implementării sistemului
de asigurare și de control al calității care trebuie să fie adecvat mandatului şi
contextului instituțional în care funcționează Curtea şi să răspundă riscurilor care-i
pot afecta activitatea specifică și rezultatele acesteia.
Acțiunea de elaborare a Ghidului a fost motivată atât din necesitatea
implementării de către Curtea de Conturi a României a prevederilor standardului
ISSAI 40 cât și ca urmare a identificării - în cadrul procesului de autoevaluare
instituțională aprobată prin Hotărârea nr. 81/2015 a Plenului Curții de Conturi - unor
neconformități cu cerințele standardului ISSAI 5600 „Ghid de peer-review” 3 și a
concluziei că remedierea în totalitate sau în parte a unora dintre acestea ar putea fi
impulsionată în mod direct de elaborarea și implementarea Ghidului pentru
asigurarea și controlul calității activităților specifice desfășurate de Curtea de Conturi
a României.
2ISSAI - Standard internațional pentru instituțiile supreme de audit

3evaluare de tip peer-review - evaluare/revizuire externă (de tip colegial) a activității unei SAI de
către una sau mai multe SAI-uri partenere.
Pag. 6 / 130
Elaborarea Ghidului s-a bazat pe metodologiile INTOSAI în domeniul asigurării

și controlului calității, dar a avut în vedere și elemente semnificative din ghidurile
calității elaborate de alte SAI cum ar fi: Oficiul Național de Audit din Suedia, Oficiul
Național de Audit al UK, Curtea de Conturi a Republicii Moldova, precum și
publicația SIGMA 4 „Obiectivul calității la cele mai înalte standarde în activitatea
instituțiilor supreme de audit”.
Ghidul este destinat tuturor participanților la desfășurarea activităților specifice
Curții de Conturi, indiferent de nivelul ierarhic și de structura de specialitate unde își
desfășoară activitatea și care, conform competențelor formalizate, au atribuții și
responsabilități pentru implementarea sistemului de asigurare și de control al calității
și pentru creșterea calității și a performanței activității de ansamblu a Curții de
Conturi a României.
Destinatari Motivația
• întreaga responsabilitate pentru organizarea,
implementarea, menținerea și dezvoltarea sistemului
Plenul Curții de Conturi de asigurare și de control al calității în cadrul Curții
de Conturi a României
• factorii principali care promovează o cultură internă
organizațională bazată pe recunoașterea ideii
Conducerea executivă a Curții de Conturi conform căreia calitatea este esențială pentru
realizarea performantă a obiectivelor legal stabilite
• responsabilitatea asigurării calității activităților
Personalul cu funcții de conducere din specifice prin implementarea și menținerea
structurile de specialitate sistemului de control al calității în cadrul structurilor
de specialitate în care activează
• responsabilitatea asigurării calității acțiunilor de
Auditorii publici externi audit prin respectarea și implementarea prevederilor
reglementărilor interne ale Curții de Conturi
• responsabilitatea organizării, desfășurării și
valorificării acțiunilor de control al calității pentru
Structura de control al calității verificarea modului în care s-a realizat „asigurarea
calității” la nivelul structurilor de specialitate ale
Curții de Conturi
4 SIGMA - organism care funcționează pentru țările în tranziție, cu scopul de a promova și de a

consolida sistemele publice de guvernare, precum și capacitatea profesională a persoanelor care
lucrează în administrațiile publice. Oferă expertiză, consultanță și asistență în numeroase
administrații publice naționale, inclusiv din statele membre UE și OCDE, în cinci domenii-cheie:
cadrul juridic și de gestionare a serviciului public, managementul finanțelor publice; achizițiile
publice; elaborarea politicilor de coordonare, strategie și reformă.
Pag. 7 / 130
Ghidul este structurat în trei părți principale, și anume:

I. Introducere - cuprinde principalele aspecte ale conceptelor generale
referitoare la asigurarea și la controlul calității, ale standardelor generale aplicabile și
ale cerințelor Standardului ISSAI 40 care trebuie respectate pentru implementarea și
funcționarea sistemului de asigurare și de control al calității în Curtea de Conturi a
României.
II. „Asigurarea calității” (pe parcursul desfășurării activităților specifice)
- cuprinde acțiunile personalului cu funcții de conducere și de execuție de la nivelul
structurilor de specialitate ale Curții de Conturi (departamentele și camerele de
conturi) pentru implementarea sistemului de asigurare și de control al calității.
III. „Controlul calității” (după finalizarea activităților specifice) -
cuprinde modul de organizare și desfășurare a acțiunilor interne de verificare a felului
în care s-a realizat „asigurarea calității” la nivelul structurilor de specialitate - acțiuni
desfășurate de către Structura de control al calității organizată la nivelul Curții.
Ghidul va fi revizuit periodic pentru a fi actualizat și pus în concordanță cu
eventualele modificări legislative, modificări ale structurii organizaționale și de
conducere a Curții și ale strategiilor și reglementărilor interne proprii etc., cu impact
asupra activităților desfășurate de Curtea de Conturi și asupra sistemului de asigurare
și de control al calității.
1.2 Cerințe ale standardului ISSAI 40

- privind asigurarea și controlul calității -
ISSAI 40 se concentrează pe aspectele organizaționale ale calității activităților
specifice desfășurate de fiecare Instituție Supremă de Audit și este conceput pentru a
oferi un cadru general care să completeze alte linii directoare ale INTOSAI, inclusiv
cele elaborate pentru controlul calității unor misiuni de audit individuale / specifice
(audit financiar, audit de conformitate, audit al performanței), ca de exemplu:
✓ ISSAI 1220 - „Controlul calității pentru un audit al situațiilor
financiare” - furnizează informaţii referitoare și la asigurarea și controlul calității
pentru acțiunile de audit financiar;
✓ ISSAI 1620 – „Apelarea la serviciile unui expert independent” -
furnizează informaţii referitoare și la asigurarea și controlul calității pentru cazurile în
care se apelează la astfel de servicii în acțiunile de audit financiar;
✓ ISSAI 3000 - „Ghidul auditului performanței” - furnizează informaţii
referitoare și la asigurarea și controlul calității pentru acțiunile de audit al
performanţei ș.a.
✓ ISSAI 4000 - „Standardul auditului de conformitate” - furnizează
informaţii referitoare și la asigurarea și controlul calității pentru acțiunile de audit de
conformitate;
Pag. 8 / 130
Elementele Sistemului de asigurare și de control al calității sunt

următoarele:
✓ a) responsabilitatea conducerii privind calitatea;
✓ b) cerințele relevante de etică;
✓ c) acceptarea și continuarea;
✓ d) resursele umane;
✓ e) realizarea misiunii;
✓ f) monitorizarea.
(1.2) a) Cerințele standardului ISSAI 40 referitoare la „Responsabilitatea

conducerii privind calitatea”
Instituția Supremă de Audit va institui politici și proceduri concepute pentru a promova cultura
internă, bazate pe recunoașterea faptului că, în îndeplinirea tuturor activităților sale, calitatea
este esențială.
Astfel de politici și proceduri vor fi stabilite de conducerea SAI, căreia îi revine întreaga
responsabilitate în ceea ce privește sistemul de asigurare și de control al calității.
Pentru perceperea corectă a acestei cerințe, este necesar a se avea în vedere și

unele considerații suplimentare din ISSAI 40, cum ar fi:
✓ conducerea SAI poate fi o persoană sau un grup de persoane, în funcție
de mandatul şi de contextul în care este organizată și funcționează instituția;
✓ conducerea SAI își va asuma integral responsabilitatea pentru calitatea
activităţii desfăşurate de către instituție;
✓ conducerea SAI poate delega responsabilitatea operațională pentru
sistemul de asigurare și de control al calității unei persoane sau unor persoane cu
Pag. 9 / 130
experiență suficientă şi relevantă şi cu autoritatea necesară pentru a-şi asuma

responsabilitatea respectivă;
✓ conducerea SAI se va strădui să promoveze o cultură organizațională
care recunoaște şi recompensează munca de calitate înaltă, ceea ce presupune un
management prin puterea exemplului.
În procesul de organizare și de implementare a sistemului de asigurare și de
control al calității, conducerea Curții de Conturi a României are responsabilitatea atât
a adoptării politicilor și a procedurilor privind calitatea întregii activități a Curții -
activitățile specifice de audit și activitățile „suport” (economic, resurse umane,
administrativ, transport, audit intern ș.a.), cât și a concretizării acestora în
reglementări interne normative, metodologice și procedurale, a comunicării
corespunzătoare a acestora către toate structurile de specialitate, precum și a
organizării activității de control al calității modului în care toate structurile
organizatorice interne ale Curții respectă și implementează legislația aplicabilă și
reglementările interne.
La nivelul Curții, politicile și procedurile privind calitatea sunt prevăzute în
următoarele tipuri de documente și reglementări:
✓ strategii: Strategia de dezvoltare instituțională, Strategia de resurse
umane, Strategia de comunicare, Strategia IT ș.a.;
✓ standarde de audit;
✓ codul de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi;
✓ regulamente interne, manuale și ghiduri, norme interne și proceduri;
✓ programe multianuale și anuale de activitate ale departamentelor de

specialitate și ale camerelor de conturi ș.a.
Conform cerințelor cadrului reglementat din domeniul auditului, intern și
internațional, aceste reglementări interne trebuie revizuite periodic, inclusiv prin
elaborarea și aprobarea unora noi - demers care este reglementat la nivelul Curții de
Conturi prin „Regulamentul privind elaborarea, modificarea, completarea și
abrogarea reglementărilor proprii ale Curții de Conturi”, aprobat prin HP nr.
156/2011.
Sunt reglementate astfel, în mod formalizat, inițierea proiectelor de metodologii
și reglementări interne, elaborarea lor, transmiterea proiectelor către structurile de
specialitate, centrale și teritoriale, în vederea colectării de observații și puncte de
vedere în legătură cu acestea, armonizarea proiectelor cu observațiile și punctele de
vedere primite de la structurile de specialitate în vederea definitivării variantei finale
pentru care se solicită avizul din partea Departamentului Juridic și se supune
aprobării Plenului Curții de Conturi a României etc.
Pag. 10 / 130
În ceea ce privește „comunicarea politicilor și procedurilor” privind calitatea,

standardul ISSAI 40 prevede:
Instituția Supremă de Audit se va asigura că politicile și procedurile privind calitatea sunt

comunicate clar personalului acesteia și oricăror alte părți cu care SAI a încheiat contracte
pentru a efectua diferite activități pentru aceasta.
Organizarea și funcționarea unui proces formalizat și eficace de informare și

comunicare internă la nivelul Curții de Conturi a României constituie un element
important în implementarea, menținerea și dezvoltarea sistemului de asigurare și de
control al calității prin facilitarea unei circulații rapide, complete și în timp util a
informațiilor.
Comunicarea trebuie realizată atât pe verticală, cât și pe orizontală, astfel încât
tot personalul instituției să conștientizeze rolul său în implementarea sistemului de
asigurare și de control al calității, inclusiv interconexiunea și interdependența dintre
sarcinile, activitățile și responsabilitățile individuale personale și cele ale celorlalți
membri ai structurilor organizaționale.
Comunicarea politicilor și a procedurilor calității revine conducătorilor
structurilor interne care trebuie să informeze la timp și în mod complet întregul
personal din subordine asupra conținutului acestora și asupra obligativității
conformării cu prevederile lor.
Conducerea Curții de Conturi are responsabilitatea organizării și verificării
modului în care se desfășoară comunicarea, ca parte a sistemului de asigurare și
control al calității - cu efecte directe asupra calității activităților specifice - și ca parte
componentă a sistemului de control intern / managerial.
(1.2)b) Cerințele standardului ISSAI 40 referitoare la „Etică”
Instituția Supremă de Audit va institui politici și proceduri menite să ofere o asigurare

rezonabilă în ceea ce privește faptul că SAI, inclusiv personalul acesteia și toate părțile
contractate care desfășoară activități pentru aceasta (de exemplu apelarea la serviciile unor
experți, se conformează cerințelor etice relevante.
Curtea de Conturi a României a elaborat, aprobat și implementează un cod etic,

denumit „Codul de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi
a României” (HP nr.126/2014) - inclusiv proceduri asociate pentru asigurarea
conformității cu acesta - care are ca bază prevederile Codului etic INTOSAI (ISSAI
30) și cadrul normativ național în domeniu.
„Codul de conduită etică (…)” conține și reliefează principiile și valorile etice
fundamentale după care trebuie să se ghideze personalul Curții de Conturi -
•independență •integritate •competență profesională •confidențialitate •conduită
profesională •obiectivitate •imparțialitate - principiile de aplicare asociate acestor
valori etice, precum și procedurile pentru asigurarea îndrumării, managementului și
monitorizării comportamentului etic.
Pag. 11 / 130
Prevederile Codului se aplică întregului personal al Curții de Conturi, respectiv

membrilor Plenului, auditorilor publici externi cu funcții de execuție și de conducere,
precum și funcționarilor publici și personalului contractual care își desfășoară
activitatea în cadrul Secretariatului general.
În cadrul Curții de Conturi funcționează Comitetul de etică - în baza unui
regulament propriu de organizare și funcționare anexat Codului - ca o structură de
lucru în subordinea Plenului, având misiunea de a asigura consilierea etică a
personalului, precum și monitorizarea respectării principiilor și a valorilor etice
cuprinse în Cod.
Pentru ca activitățile specifice desfășurate de Curtea de Conturi să fie la un nivel
semnificativ de calitate, este important și necesar să se asigurare că personalul de
specialitate își îndeplinește sarcinile profesionale în mod onest și liber de orice
conflict de interese sau de alte elemente care să-l împiedice să-și realizeze corect și
just obiectivele.
Pentru aceasta, „Codul de conduită etică (…)” stabilește proceduri adecvate
pentru menținerea independenței personalului de specialitate prin obligația
completării „Declarației de independență” și prin rotația periodică a auditorilor
publici externi.
Codul prevede și „Informarea pe probleme etice” ca pe o altă modalitate de
monitorizare a comportamentului etic - care se transmite lunar de către directorii din
cadrul departamentelor de specialitate și de către directorii camerelor de conturi - și în
baza căreia Comitetul de etică identifică cazurile deosebite semnalate în „Declarațiile
de independență”, modul în care au fost soluționate aceste situații de către șefii
ierarhici, modul în care structurile de specialitate au dus la îndeplinire propunerile
Pag. 12 / 130
făcute de Comitet în rapoartele/informările înaintate Plenului și aprobate de către

acesta ș.a.
O altă modalitate practică de monitorizare a respectării principiilor și a valorilor
etice în acțiunile de audit reiese din procedura de calculare a indicatorului de
performanță IP 12 „Opinia conducerii entităților verificate cu privire la calitatea
auditului efectuat de Curtea de Conturi și a impactului acestuia asupra entităților
verificate, precum și la respectarea principiilor și valorilor etice de către auditorii
publici externi” - introdus prin „Regulamentul privind aplicarea Sistemului de
indicatori de performanță ai Curții de Conturi” aprobat prin HP nr.307/2017.
Pentru calculul acestui indicator se utilizează un chestionar (după modelul
prevăzut în Anexa nr.4 la regulamentul respectiv) care se transmite în format
electronic, prin grija Comitetului de etică, entităților supuse verificării Curții de
Conturi, iar din răspunsurile primite se pot extrage aspecte care pot reprezenta
„puncte slabe” și vulnerabilități în reglementarea internă privind etica și integritatea și
în respectarea acesteia în cadrul acțiunilor de audit.
În situațiile în care este necesară apelarea la serviciile unui expert, este aplicabilă
„Procedura de apelare la serviciile unui expert” care prevede, în mod similar cu
cerințele etice din „Codul de conduită etică (…)”, pe lângă cerințele de competență
profesională ale experților și pe cele cu privire la îndeplinirea de către aceștia a
cerințelor de conduită etică.
Asigurarea independenței expertului se face prin completarea de către acesta a
„Declarației de independență” (anexată procedurii) din care să se poată stabili dacă
este independent atât față de entitatea la care va efectua expertiza, cât și față de orice
alt fel de influențe și de grupuri de interese interne sau externe acestei entități.
(1.2)c) Cerințele standardului ISSAI 40 referitoare la „Acceptarea și

continuarea”
Instituția Supremă de Audit va institui politici și proceduri având scopul de a-i oferi o
asigurare rezonabilă că va efectua numai activități de audit sau de alt tip, în cadrul cărora
aceasta:
- are competența de a desfășura activitatea de audit sau de alt tip și are capacitatea,
inclusiv timpul și resursele necesare, în acest scop;
- se poate conforma cerințelor relevante de etică;
- a analizat integritatea entității auditate și a avut în vedere modul în care să abordeze
riscul care ar putea să apară privind calitatea.
Politicile și procedurile vor trebui să reflecte domeniul activității desfășurate de fiecare
Instituție Supremă de Audit.
Instituțiile Supreme de Audit își desfășoară activitatea în cadrul a trei categorii generale de
atribuții:
- atribuții prevăzute de mandatul și statutul lor și pe care au obligația de a le duce la
îndeplinire;
- atribuții pe care pot opta să le desfășoare;
- atribuții prevăzute de mandatul lor, dar referitor la care au opțiuni privind momentul,
domeniul și natura fiecăreia dintre acestea.
Pag. 13 / 130
Pentru perceperea corectă a acestei cerințe este necesar a se avea în vedere și

✓ pentru toate activităţile de audit SAI va elabora sisteme pe baza cărora să se
analizeze riscurile cu privire la calitatea rezultatelor acestor activități în funcție de
caracteristicile entităților auditate;
✓ SAI își va analiza programul de activitate și va stabili dacă are resursele
necesare îndeplinirii atribuțiilor și acțiunilor de audit la nivelul de calitate dorit;
✓ pentru păstrarea nivelului calității, SAI va elabora și implementa un sistem
de stabilire a priorităților;
✓ în cazurile în care resursele nu sunt suficiente şi reprezintă un risc privind
calitatea, SAI va trebui să aibă la dispoziție proceduri pentru a se asigura că acest
lucru se aduce la cunoștința conducătorului instituției şi, atunci când este cazul,
legislativului și executivului.
Curtea de Conturi își exercită atribuțiile și competențele specifice asupra unor
domenii stabilite expres prin legea proprie de organizare și funcționare (Legea nr.
94/1992, cu modificările și completările ulterioare), cum ar fi:
✓ formarea și utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor
sociale de stat și ale bugetelor unităților administrativ-teritoriale;
✓ formarea și gestionarea datoriei publice și situația garanțiilor
guvernamentale pentru credite interne și externe;
✓ utilizarea alocațiilor bugetare pentru investiții, a subvențiilor și
transferurilor și a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităților
administrativ-teritoriale;
✓ situația, evoluția și modul de administrare a patrimoniului public și privat
al statului și al unităților administrativ-teritoriale, precum și concesionarea sau
închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică;
✓ constituirea, utilizarea și gestionarea resurselor financiare privind protecția
mediului, îmbunătățirea calității condițiilor de viață și de muncă;
Conform Constituției și a legii proprii de organizare și funcționare, Curtea de
Conturi a României are asigurată independența necesară și reprezintă România, în
calitate de instituție supremă de audit, în organizațiile internaționale ale instituțiilor
similare.
Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului său de activitate,
iar controalele sale se inițiază din oficiu și nu pot fi oprite decât de către Parlament şi
numai în cazul depășirii competențelor stabilite prin lege.
Nicio autoritate publică nu o poate obliga să efectueze controale, cu excepția
Camerei Deputaților și a Senatului care, prin hotărâri obligatorii pentru Curte, pot
cere acesteia să efectueze controale, în limitele competențelor sale - hotărâri care se
prezintă în plenul Curții de Conturi în vederea introducerii acțiunilor solicitate în
programul anual de activitate.
Pag. 14 / 130
La finalizarea acțiunilor de verificare efectuate la solicitarea celor două Camere

ale Parlamentului, Curtea de Conturi întocmește rapoarte care vor fi transmise
deîndată Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, iar valorificarea constatărilor
se va face în conformitate cu procedurile specifice Curții.
Ori de câte ori consideră necesar, Curtea de Conturi înaintează Parlamentului şi,
prin camerele de conturi județene şi a municipiului Bucureşti, consiliilor locale,
județene şi al municipiului Bucureşti, rapoarte privind utilizarea și administrarea
fondurilor publice în conformitate cu principiile legalității, regularității,
economicității, eficienței și eficacității.
Principalele activități specifice desfășurate de către Curtea de Conturi a
României, conform legii proprii de organizare și funcționare, sunt cele de audit public
extern care cuprinde: auditul financiar, auditul de conformitate (controlul) și auditul
performanței.
Activitatea specifică se realizează pe baza procedurilor de audit cuprinse în
reglementările și în standardele proprii de audit, elaborate și aprobate de Curte în
concordanță cu legislația națională și cu Standardele Internaționale de Audit ale
Instituțiilor Supreme de Audit.
Auditul financiar se efectuează în baza prevederilor art. 26 din Lege, potrivit
programului anual de activitate, asupra conturilor de execuție ale bugetului general
consolidat întocmite pentru exercițiul financiar încheiat.
Conform prevederilor art. 27 din lege, Curtea de Conturi are competența să
stabilească limitele valorice minime de la care conturile de execuție sunt supuse
auditării în fiecare exercițiu bugetar, astfel încât în termenul legal de prescripție să se
asigure verificarea tuturor conturilor - aceste valori se stabilesc de către Plenul Curții
de Conturi înainte de aprobarea programului anual de activitate.
Curtea este singura competentă să certifice acuratețea și veridicitatea datelor din
conturile de execuție verificate, precum și a datelor din documentele care alcătuiesc
setul complet de situații financiare, asigurându-se prin acțiunile de audit financiar
efectuate că:
✓ situațiile financiare auditate sunt întocmite de către entitățile auditate în
conformitate cu cerințele cadrului general de raportare financiară aplicabil în
România, respectă principiile legalității și regularității și oferă o imagine fidelă a
poziției financiare, a performanței financiare și a altor aspecte referitoare la
activitatea desfășurată;
✓ modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al
unităților administrativ-teritoriale, precum și execuția bugetului de venituri și
cheltuieli al entităților auditate sunt în concordanță cu scopul, obiectivele și atribuțiile
prevăzute în actele normative prin care au fost înființate aceste entități și respectă
principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității.
Pag. 15 / 130
Auditul de conformitate (controlul) se efectuează în baza programului anual

de activitate și a tematicilor specifice elaborate de către structurile de specialitate ale
Curții, verificându-se și urmărindu-se modul de administrare a patrimoniului public
şi privat al statului şi al unităților administrativ- teritoriale, dacă execuția
bugetului de venituri şi cheltuieli al entităților controlate este în concordanță cu
scopul, obiectivele şi atribuțiile prevăzute în actele normative şi dacă aceasta respectă
principiile legalității, regularității, economicităţii, eficienței şi eficacității.
Auditul de conformitate se mai poate efectua și ca urmare a unor sesizări primite
de Curtea de Conturi de la diverse persoane juridice și fizice sau din alte surse,
precum și a unor informații apărute în mass-media.
Auditul performanței utilizării resurselor financiare ale statului şi ale
sectorului public se efectuează în baza art. 28 din Lege, potrivit programului anual de
activitate, atât la finalul, cât și pe parcursul desfășurării proiectelor, programelor,
proceselor sau activităților supuse verificării - fiind o evaluare independentă asupra
economicităţii, eficienței şi eficacității cu care o entitate publică, un program, un
proiect, un proces sau o activitate utilizează resursele publice alocate pentru
îndeplinirea obiectivelor stabilite.
În cadrul activităților sale specifice și pentru facilitarea acestora, Curtea de
Conturi a României are și următoarele competențe legale, cuprinse în legea proprie de
organizare și funcționare:
✓ să evalueze activitatea de control financiar propriu și de audit intern a
persoanelor juridice controlate;
✓ să solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecție
bancară ale Băncii Naționale a României, verificarea cu prioritate a unor obiective, în
cadrul atribuțiilor lor legale;
✓ să ceară și să utilizeze, pentru exercitarea funcțiilor sale de control și audit,
rapoartele celorlalte organisme cu atribuții de control financiar, fiscal, audit intern și
inspecție bancară;
✓ să ceară unor instituții specializate ale statului, ori de câte ori este necesar,
să efectueze verificări de specialitate care să contribuie la clarificarea unor constatări;
✓ să dezvolte colaborarea cu structurile de audit intern de la nivelul
persoanelor juridice în vederea asigurării complementarității și a creșterii eficienței
activității de audit.
(1.2)d) Cerințele standardului ISSAI 40 referitoare la „Resursele umane”

Instituția Supremă de Audit trebuie să instituie politici și proceduri concepute astfel încât să
ofere o asigurare rezonabilă cu privire la faptul că există suficiente resurse umane cu
competența, capacitatea și angajamentul de a respecta principiile etice necesare pentru:
- îndeplinirea atribuțiilor în conformitate cu standardele relevante și aplicabile și cu
cerințele legale și de reglementare;
- asigurarea posibilității SAI de a elabora rapoarte adecvate în circumstanțele date.
Pag. 16 / 130
Managementul resurselor umane presupune o abordare globală, interdisciplinară

și profesională a problematicii personalului din cadrul Curții de Conturi a României
și include politicile, deciziile manageriale și practicile aferente care influențează în
mod direct sau indirect calitatea resursei umane, implicit calitatea activităților
desfășurate de Curte.
De aceea, activitatea în domeniului resurselor umane trebuie să fie orientată
către elaborarea și implementarea unor politici și proceduri clar stabilite, complete și
viabile și care să fie comunicate în mod corespunzător corpului profesional.
Conducerea Curții de Conturi este preocupată permanent ca întreg personalul să
dispună de cunoștințele, abilitățile și experiența necesare care să facă posibilă
îndeplinirea performantă a sarcinilor de serviciu și, în acest fel, a obiectivelor și
atribuțiilor legale ale Curții.
În cazul activității desfășurate de către personalul de specialitate, realitatea a
demonstrat că disfuncționalitățile și minusurile identificate au drept cauză principală,
de regulă, o pregătire profesională neconsolidată sau neactualizată, ceea ce sporește
responsabilitatea evaluatorilor implicați în procesul de recrutare, selecție și angajare a
personalului precum și a celui angrenat în activitatea de perfecționare a pregătirii
profesionale a acestuia.
Ciclul managementului resurselor umane în Curtea de Conturi a României
include:
✓ recrutarea, selecția și angajarea personalului;
✓ perfecționarea pregătirii profesionale;
✓ evaluarea și menținerea personalului (motivare; dezvoltare și
monitorizare a carierei profesionale; promovare);
✓ ieșirea din sistem prin pensionare/demisie ș.a.
Pag. 17 / 130
Pentru aplicarea unui management performant al resurselor umane este necesar a

fi elaborate, aprobate și implementate proceduri interne formalizate pentru recrutarea,
selecția și angajarea personalului, astfel încât să se asigure că viitorii membri ai
corpului profesional vor putea îndeplini condiţiile necesare și stabilite de calificare în
domeniu, de capacitate şi abilități, de competență şi aptitudini pentru posturile și
funcțiile ocupate.
Curtea de Conturi a elaborat, aprobat și implementat „Politica de recrutare”
(HP nr.216/2014) - document intern care conține principiile care stau la baza
recrutării, selecției, angajării și integrării personalului, instrumentele și tehnicile
recomandate pentru a fi utilizate în procesul de selecție, precum și un set de indicatori
specifici acestor procese.
„Politica de recrutare” este un document complementar prevederilor legale
generale aplicabile în domeniul resurselor umane, legii proprii de organizare și
funcționare a Curții, Statutului auditorului public extern din cadrul Curții de Conturi,
aprobat prin HP nr.125/2014, Strategiilor de resurse umane ale Curții și a planurilor
de implementare etc.
Recrutarea propriu-zisă este acel proces de atragere de candidați, de pe „piața
forței de muncă” sau din alte surse interne sau externe (crearea unei baze de candidați
/aplicanți) care să dispună de cunoștințele, abilitățile și competențele profesionale
necesare pentru a ocupa posturile vacante existente în cadrul Curții și din care
urmează a fi selectate cele mai potrivite persoane pentru posturile scoase la concurs.
Selecția personalului se face prin concurs, în cadrul Curții de Conturi, în
conformitate cu prevederile legale și pe criterii de competență și de aptitudini în
vederea asigurării îndeplinirii în mod corespunzător și calitativ a sarcinilor stabilite
pentru fiecare post și funcție scoase la concurs - iar pentru informarea candidaților au
fost elaborate precizări (ghiduri) privind desfășurarea interviului de selecție.
Perfecționarea pregătirii profesionale este un proces deschis și continuu căruia
conducerea Curții de Conturi îi acordă o atenție sporită și permanentă - acumularea
de noi cunoștințe în vederea consolidării statutului profesional fiind o prioritate în
vederea asigurării unui nivel de calitate semnificativ al activităților desfășurate.
În acest sens, „Statutul auditorului public extern”, de exemplu, cuprinde
prevederi extinse referitoare la perfecționarea pregătirii profesionale a personalului de
specialitate, în funcție de necesitățile de pregătire identificate anual de către șefii
structurilor de specialitate ca urmare a evaluării activității desfășurate, sau propuse de
către auditorii publici externi în fișele de autoevaluare.
Pentru realizarea acestui obiectiv, Curtea de Conturi dispune de 12 centre de
perfecționare, dispersate teritorial, unde tuturor auditorilor publici externi, prin
rotație, li se asigură participarea la stagiile de perfecționare a pregătirii profesionale,
pe diferite teme specifice activității de audit sau conexe acesteia - organizate conform
Planurilor anuale și multianuale de pregătire profesională aprobate la nivelul Curții.
Pag. 18 / 130
Evaluarea performanțelor profesionale individuale ale personalului de

specialitate constituie o etapă reglementată intern prin „Normele metodologice de
evaluare a performanțelor profesionale individuale ale auditorilor publici externi”,
aprobate prin HP nr.85/2015, care stabilesc principiile, obiectivele, procedurile,
etapele, persoanele implicate, precum și criteriile pe baza cărora, anual, se evaluează
performanțele.
Monitorizarea și dezvoltarea carierei profesionale este o preocupare de bază
a conducerii Curții de Conturi care trebuie formalizată prin politici și proceduri
interne astfel încât personalul să aibă certitudinea că va promova și își va dezvolta
cariera profesională în concordanță cu reglementările legale generale în vigoare, cu
reglementările proprii Curții de Conturi și cu performanța individuală a activității
desfășurate.
(1.2)e) Cerințele standardului ISSAI 40 referitoare la „Realizarea misiunii”

Instituția Supremă de Audit va institui politici și proceduri care să ofere o asigurare rezonabilă
că atribuțiile sale sunt exercitate în conformitate cu standardele profesionale relevante și
cerințele aplicabile, legale și de reglementare și că rapoartele sale sunt adecvate în
circumstanțele date.
Astfel de politici și proceduri vor include:
- aspecte relevante pentru promovarea consecvenței în ceea ce privește calitatea
îndeplinirii atribuțiilor;
- responsabilități de supervizare;
- responsabilități de revizuire.

✓ SAI se va asigura că au fost elaborate și implementate politici şi proceduri
adecvate pentru desfășurarea activităților specifice pentru întregul domeniu de
competență al SAI;
✓ este necesară asigurarea că, prin politicile și procedurile interne elaborate și
implementate, sunt respectate standardele aplicabile și că toate activitățile specifice și
etapele aferente sunt documentate în mod corespunzător;
✓ SAI se va asigura că au fost elaborate și implementate politici şi proceduri
adecvate de control al calității referitor la fiecare activitate specifică / tip de misiune
de audit (audit financiar; audit de conformitate; auditul performanței).
Conducerea Curții de Conturi promovează consecvent calitatea în desfășurarea
activității structurilor de specialitate, în rezultatele acestora și în valorificarea lor,
printr-un proces complex și continuu de reglementare internă, de asigurare a calității
(pe parcursul desfășurării activităților specifice) și de control al calității (după
finalizarea activităților).
Desfășurarea activităților specifice și valorificarea rezultatelor acestora,
asigurarea și controlul calității, supervizarea și revizuirea documentelor de lucru și a
celorlalte documente și acte rezultate din activitatea de audit - ca mijloc de
Pag. 19 / 130
contribuție la creșterea calității - se realizează pe baza reglementărilor interne

aprobate de conducerea Curții, inclusiv a celor privind asigurarea și controlul calității.
Conducerea Curții de Conturi a urmărit, prin reglementările interne, ca
principiile relevante de echitate să fie respectate și în etapa de raportare a acțiunilor
de audit, astfel încât persoanele cu funcții de conducere și de execuție responsabile
din cadrul acestora să aibă ocazia de a-şi exprima punctul de vedere înainte de
finalizarea rapoartelor.
De asemenea, Curtea de Conturi a statuat, prin reglementările interne,
menținerea unui echilibru necesar între păstrarea confidențialității informațiilor și
documentelor care privesc entitățile auditate şi necesitatea de transparență şi
responsabilitate.
(1.2)f) Cerințele standardului ISSAI 40 referitoare la „Monitorizare”

Instituția Supremă de Audit va institui un proces de monitorizare conceput să-i ofere o
asigurare rezonabilă că politicile și procedurile referitoare la „asigurarea calității” sunt
relevante, adecvate și funcționează eficient.
Acest proces de monitorizare:
- va include o analiză și o evaluare permanentă a sistemului de asigurare a calității la
nivelul instituției, presupunând revizuirea unui eșantion al activităților finalizate din întregul
domeniu de activități exercitate de SAI;
- va dispune ca responsabilitatea pentru procesul de monitorizare să fie alocată unei
persoane sau unor persoane cu experiență suficientă și relevantă și cu autoritate în cadrul
SAI, în vederea asumării unei astfel de responsabilități;
- va dispune ca acele structuri/persoane care efectuează revizuirea să nu fi luat parte la
acțiunea în sine, la orice parte a acesteia sau la orice revizuire a asigurării calității pe
parcursul acțiunii respective.

✓ conducerea SAI va trebui să ia măsuri astfel încât monitorizarea („controlul
calității” - după finalizarea activităților specifice) să acopere întreaga activitate a SAI,
inclusiv misiunile de audit efectuate, folosindu-se personal care nu a fost implicat în
activitățile și misiunile finalizate;
✓ conducerea SAI trebuie să-și asume integral responsabilitatea în ceea ce
privește monitorizarea („controlul calității”), putând delega responsabilitatea
operațională unei persoane sau unor persoane cu experiență suficientă şi relevantă şi
cu autoritatea necesară;
✓ conducerea SAI se va asigura că rezultatele controalelor calității îi sunt
raportate la timp și că se dispun și se implementează măsurile care se impun.
Ca urmare, conducerea Curții de Conturi trebuie să aibă în vedere câteva cerințe
de bază pentru organizarea și funcționarea „controlului calității”, pentru a se putea
asigura că are o imagine reală și fidelă a modului în care personalul cu funcții de
conducere și de execuție de la nivelul tuturor structurilor interne, de audit și „suport”,
și-a realizat obligațiile cu privire la „asigurarea calității” (pe parcursul desfășurării
Pag. 20 / 130
activităților specifice), precum și pentru a fi în măsură să dispună măsurile necesare

pentru consolidarea acesteia.
Astfel, „controlul calității” trebuie realizat:
✓ cu susținerea și în numele conducerii Curții - având în vedere că aceasta are
și își asumă integral responsabilitatea în ceea ce privește calitatea;
✓ asupra activităților/misiunilor finalizate;
✓ pe bază de eșantion - având în vedere că, în „controlul calității”, nu este
esențial numărul activităților la care s-a constatat un anumit tip de
neconformitate/disfuncționalitate pentru a se concluziona că sistemul nu funcționează
adecvat și că prezintă vulnerabilități - aici fiind vorba, în esență, de coordonare,
revizuire și supervizare managerială și nu de omisiuni sau greșeli ale auditorilor cu
funcții de execuție;
✓ de către personal de specialitate cu experiență suficientă și relevantă care
nu a fost implicat în activitățile și misiunile finalizate;
✓ de o structură de control al calității cu suficientă autoritate și cu un nivel de
independență semnificativ, ambele generate și bazate pe un nivel adecvat de
organizare și pe o subordonare ierarhică directă la conducerea Curții sau la
persoana/persoanele cărora conducerea Curții le-a delegat responsabilitatea
sistemului de asigurare și de control al calității ș.a.
În concluzie, având în vedere principiile și cerințele standardului ISSAI 40
privind asigurarea și controlul calității, în Curtea de Conturi a României este
implementat și funcționează un Sistem de asigurare și de control al calității
activităților specifice care se derulează în două etape, și anume:
✓ Etapa I - „Asigurarea calității” (pe parcursul desfășurării activităților
specifice) - cuprinde acțiunile și responsabilitățile personalului cu funcții de
conducere și de execuție de la nivelul structurilor de specialitate ale Curții de Conturi
(departamentele și camerele de conturi), în funcție de competențele stabilite, pentru
implementarea, menținerea și consolidarea sistemului de asigurare și de control al
calității activităților specifice.
✓ Etapa a II-a - „Controlul calității” (după finalizarea activităților
specifice) - cuprinde organizarea, desfășurarea și valorificarea acțiunilor interne de
verificare a modului în care s-a realizat „asigurarea calității” la nivelul structurilor de
specialitate ale Curții de Conturi, activități desfășurate de către Structura de control al
calității organizată la nivelul Curții.
În prezent, această structură este organizată la nivel de serviciu - „Serviciul
evaluarea activității de audit și control” din cadrul Direcției 1 a Departamentului I
„Departamentul de metodologie, pregătire profesională, evaluarea activității de
audit și control, programare, raportare, sinteze și IT”.
Pag. 21 / 130
II. ASIGURAREA CALITĂȚII

- pe parcursul desfășurării activităților specifice -
„Asigurarea calității” este prima etapă a procesului de asigurare și de control al

calității și este realizată de către personalul de conducere și de execuție al structurilor
de specialitate ale Curții de Conturi (toate departamentele și toate camerele de conturi
care desfășoară audit public extern), pe parcursul desfășurării activităților specifice de
audit (audit public extern și celelalte activități specifice de audit ).
Activitatea de audit public extern este activitatea care se desfășoară pe tipuri de
audit și pe etapele aferente acestora (planificare; execuție; raportare; valorificare a
constatărilor, inclusiv evaluarea rapoartelor de audit şi a celorlalte acte întocmite;
„follow-up”).
Celelalte activități specifice de audit sunt activitățile care privesc:
✓ introducerea/actualizarea datelor în aplicația INFOPAC;
✓ raportarea periodică și alte tipuri de raportări (anuală, semestrială ș.a.);
✓ evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale personalului
de specialitate;
✓ perfecționarea pregătirii profesionale a personalului de specialitate;
✓ arhivarea documentelor;
✓ activitatea de metodologie;
✓ activitatea de coordonare;
✓ activitatea de IT;
✓ activitatea juridică
✓ gestionarea documentelor clasificate ș.a.
Așa cum s-a mai menționat, „asigurarea calității” cuprinde acțiunile și
responsabilitățile personalului cu funcții de conducere și de execuție de la nivelul
structurilor de specialitate ale Curții, în funcție de competențele stabilite, pentru
executarea la nivelul de calitate stabilit a tuturor operațiunilor aferente activităților
specifice desfășurate.
Politicile și procedurile elaborate și implementate până în prezent de Curtea de
Conturi - concretizate în regulamente, standarde, ghiduri, manuale de audit specifice
tipurilor de audit și procedurile interne aferente etc. - includ și aspecte relevante
privind calitatea respectării și aplicării reglementărilor interne și a atribuțiilor din
fișele posturilor, inclusiv a celor de supervizare/revizuire, ceea ce oferă o asigurare
semnificativă că realizarea obiectivelor și a obligațiilor Curții, stabilite de legea
proprie de organizare și funcționare, are la bază și vizează, în mod general și
consecvent, calitatea.
Cerințele acestor reglementări interne sunt obligatorii pentru întregul personal
cu funcții de conducere și de execuție din cadrul structurilor de specialitate, astfel
încât procesul de implementare este parte componentă a etapei de asigurare a calității.
Pag. 22 / 130
Ca urmare, „asigurarea calității” se realizează pentru fiecare activitate specifică,

inclusiv pentru fiecare tip de acțiune de audit, de către conducerea structurilor de
specialitate și de către personalul de execuție al acestora, conform competențelor și
nivelului ierarhic reglementat.
În continuare, sunt prezentate aspectele legate de „asigurarea calității”, atât a

activității de audit public extern, cât și a celorlalte activități specifice de audit
desfășurate de către structurile de specialitate care efectuează audit.
2.1 Asigurarea calității activității de audit public extern

„Asigurarea calității” activității de audit public extern constă în respectarea și
aplicarea reglementărilor interne 5 în vigoare, pentru fiecare tip de acțiune de audit
5 Principalele reglementări interne care trebuie respectate și implementate în activitatea de audit:

✓ „Regulamentul privind organizarea şi desfășurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi
valorificarea actelor rezultate din aceste activități” (RODAS) aprobat prin HP nr.155/2014; modificat
și completat prin HP nr.205/2017;
✓ „Precizări date în aplicarea unor dispoziții ale RODAS” aprobate prin HP nr.300/2014;
✓ Manualele de audit corespunzătoare fiecărui tip de acțiune de audit: Manual de audit de conformitate
(HP nr.306/2014); Manualul auditului performanței (HP nr.57/2013); Manualul auditului financiar
(HP 238/2017 - cu intrare în vigoare la data de 1.01.2018);
✓ „Proceduri pentru activitatea de audit de conformitate (control) desfășurată la nivelul structurilor de
specialitate ale Curții de Conturi” aprobate prin HP nr. 23/2015;
✓ „Proceduri pentru activitatea de audit financiar desfășurată la nivelul structurilor de specialitate ale
Curții de Conturi” aprobate prin HP nr. 54/2015;
✓ „Procedura operațională pentru realizarea activităţii de audit al performanţei desfășurate de
structurile de specialitate ale Curții de Conturi” aprobate prin HP nr.67/2015;
✓ „Nomenclatorul abaterilor” - INFOPAC
✓ „Codul de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi a României” aprobat prin
HP nr.126/2014;
✓ „Metodologia de elaborare, modificare și monitorizare a realizării Programului de activitate al Curții
de Conturi” aprobată prin HP nr. 182/2016;
Pag. 23 / 130
(audit financiar, audit de conformitate, audit al performanței) și pentru fiecare etapă

aferentă:
✓ planificare;
✓ execuție;
✓ raportare;
✓ valorificare a constatărilor (inclusiv evaluarea rapoartelor de audit şi a
celorlalte acte întocmite);
✓ „follow-up” (verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor
dispuse prin decizii, respectiv a recomandărilor transmise prin scrisoare - în cazul
acțiunilor de audit al performanței - și evaluarea impactului măsurilor dispuse /
recomandărilor transmise).
Organizarea şi efectuarea auditului de conformitate de către „Direcţia de control
al achizițiilor publice”, precum şi valorificarea constatărilor, se realizează în mod
similar, prin adaptare, cu cele reglementate pentru auditul de conformitate. (RODAS
modificat și completat prin HP nr.205/2017)
2.1.1 Asigurarea calității în etapa de „Planificare”
În cadrul acestei etape sunt cuprinse:
✓ planificarea multianuală și anuală
✓ organizarea acțiunilor de audit
✓ planificarea operațională
✓ „Metodologia privind elaborarea Raportului public anual, a Raportului anual de activitate, a

rapoartelor anuale referitoare la finanțele publice locale și a altor rapoarte specifice Curții de
Conturi” aprobată prin HP nr. 400/2016;
✓ „Normele metodologice de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale auditorilor publici
externi”, aprobate prin HP nr.85/2015;
✓ „Regulamentul privind aplicarea Sistemului de indicatori de performanță ai Curții de Conturi”
aprobat prin HP nr.307/2013;
✓ „Norme interne cu privire la gestionarea, redactarea, circuitul și arhivarea documentelor privind
activitatea specifică a Curții de Conturi” aprobate prin HP nr.194/2016;
✓ „Manual de identitate vizuală” aprobat prin HP nr.236/2015;
✓ „Regulamentul privind elaborarea, modificarea, completarea și abrogarea reglementărilor proprii ale
Curții de Conturi”, aprobat prin HP nr. 156/2011;
✓ „Proceduri pentru activitățile cu rol de susținere a activității specifice de audit și control desfășurate de
structurile de specialitate ale Curții de Conturi” - (Non audit) - aprobate prin HP nr. 7/2015;
✓ „Regulament privind organizarea și funcționarea Comisiei pentru aplicarea unitară a prevederilor
legale aplicabile în activitatea Curții de Conturi” aprobat prin HP nr.104/2012;
✓ „Norme interne cu privire la implementarea mecanismului de efectuare a evaluărilor periodice asupra
flexibilității și conformității structurii organizatorice a Curții de Conturi” aprobate prin HP
nr.156/2014;
✓ „Lista funcțiilor sensibile și a riscului asociat acestora în cadrul Curții de Conturi (HP nr.141/2014);
✓ „Notă privind comunicarea actelor de control/audit și a documentației aferente către Departamentul
Juridic de către structurile care au efectuat controlul/auditul” aprobată prin HP nr.45/2013;
✓ „Regulamentul de organizare şi funcționare a Serviciului Comunicare, Imagine şi Relații Publice”
(modul de acces la informaţii de interes public), aprobat prin HP nr. 129/2009;
✓ „Norme Metodologice privind controlul calității activităților specifice desfășurate de structurile Curții
de Conturi a României”, aprobate prin HP nr. 99/2011;
✓ „Ghid pentru asigurarea și controlul calității activităților specifice desfășurate de Curtea de Conturi a
României” după aprobarea sa de către Plen; ș.a.m.d.
Pag. 24 / 130
(2.1.1)A) Planificarea multianuală și anuală

Planificarea activității de audit public extern în cadrul Curții de Conturi -
realizată pe două niveluri, respectiv o planificare multianuală și o planificare anuală -
se află în responsabilitatea conducerii structurilor de specialitate care, în procesul de
asigurare a calității, trebuie să respecte și să implementeze principiile, condițiile,
regulile, etapele și pașii prevăzuți în „Metodologia de elaborare, modificare și
monitorizare a realizării Programului de activitate al Curții de Conturi” aprobată
prin HP nr. 182/2016.
Conducerea structurilor de specialitate are obligația să organizeze o evidență
strictă a tuturor entităților care intră în competența de verificare a structurii respective
(ținută cu ajutorul modulului „Entități” din aplicația informatică INFOPAC), să
asigure exactitatea datelor și a informațiilor conținute, precum și actualizarea lor
permanentă.
„Planificarea multianuală” a activității se stabilește pentru o perioadă de 3 ani
și trebuie să îndeplinească o serie de condiții, cum ar fi:
✓ verificarea (audit financiar) în termenul legal de prescripție a tuturor
conturilor anuale de execuție bugetară ale autorităților și instituțiilor publice ai căror
conducători au calitatea de ordonatori principali de credite;
✓ departamentele de audit vor planifica, în fiecare an, acțiuni de audit
financiar la toți ordonatorii principali ai administrației publice centrale, iar instituțiile
publice subordonate acestora vor fi incluse în program în funcție de rezultatele
analizei de risc (pct. 29 din Metodologie) și de semnificația acțiunii (pct. 30), cel
puțin o dată la 3 ani (termenul general de prescripție), conform art. 27 din Legea nr.
94/1992;
✓ camerele de conturi vor planifica acțiuni de audit financiar: •în fiecare an la
toate unitățile administrativ-teritoriale județene și ale municipiilor reședință de județ
•cel puțin o dată la 2 ani, în limita fondului de timp disponibil și în funcție de
rezultatele analizei de risc și de semnificația acțiunii, la unitățile administrativ-
teritoriale ale municipiilor care nu sunt reședințe de județ și ale orașelor •cel puțin o
dată la 3 ani (termenul general de prescripție), în funcție de rezultatele analizei de
risc, la unitățile administrativ-teritoriale ale comunelor;
✓ planificarea strategică a auditului performanței are ca obiectiv realizarea
unei liste echilibrate de domenii și teme pentru efectuarea acțiunilor de audit al
performanței în următorii ani și se realizează parcurgând etapele și pașii
specifici:•documentarea pentru identificarea domeniilor şi a temelor de interes
•stabilirea unei liste de domenii și teme de interes •stabilirea criteriilor de selecție și
evaluarea domeniilor şi a temelor •elaborarea propunerilor de teme •includerea în
programul multianual de activitate.
O altă sursă de informații și date, pe lângă sursele specifice utilizate pentru
planificarea strategică, poate fi „Strategia Europa 2020”, adoptată în cadrul
Consiliului European din 17 iunie 2010, în care Comisia Europeană a stabilit
Pag. 25 / 130
obiectivele principale, prioritățile tematice și inițiativele emblematice necesare

definirii direcției în care UE dorește să evolueze până în anul 2020 6.
„Planificarea anuală” a activității reprezintă o dezvoltare și o adaptare a
Planului multianual aprobat, pentru fiecare dintre cei 3 ani ai acestuia, și cuprinde
informații detaliate despre acțiunile care vor începe și se vor finaliza în anul de
referință, despre cele care au fost începute în anul precedent și vor fi finalizate în anul
de referință și despre cele care vor începe în anul de referință și se vor finaliza în anul
următor.
La elaborarea proiectului programului anual de activitate va fi respectată
„Metodologia de elaborare, modificare și monitorizare a realizării Programului de
activitate al Curții de Conturi” (HP nr.182/2016); principiile și condițiile stabilite
pentru elaborarea Planului multianual; RODAS modificat și completat prin HP
nr.205/2017 ș.a.
Membrii conducerii structurilor de specialitate trebuie să se asigure că sunt
realizate cerințele reglementate pentru „asigurarea calității” etapei de planificare
anuală, cum ar fi:
✓ verificarea sesizărilor/petițiilor primite de Curtea de Conturi, cu privire la
încălcarea prevederilor legale în domeniul achizițiilor publice de către entităţile
publice, vor fi verificate de către structurile de specialitate, în situațiile în care
entitățile respective au fost incluse în Programul anual de activitate al structurilor
respective, iar în caz contrar vor fi verificate de către „Direcția de control al
achizițiilor publice”, în mod similar cu acțiunile de audit de conformitate (RODAS
modificat și completat prin HP nr.205/2017);
✓ data de finalizare a misiunilor de audit financiar la ordonatorii principali de
credite ai administrației publice centrale va fi cel târziu 30 septembrie, iar la
ordonatorii principali de credite ai administrației publice locale va fi cel târziu 30
noiembrie;
✓ data de finalizare a misiunilor de audit financiar la ordonatorii din
subordinea ordonatorilor principali ai administrației publice centrale, respectiv locale,
va fi cu cel puțin 15 zile lucrătoare înaintea datei de finalizare de la ordonatorul
principal - termenul se aplică și în cazul acțiunilor de control tematic și de audit al
performanței coordonate de către departamentele de specialitate;
✓ încadrarea în durata maximă de timp (zile lucrătoare) stabilită prin
Metodologie, precum și în perioada recomandată de departamentele de specialitate
pentru acțiunile pe care acestea le coordonează în teritoriu;
✓ alocarea unui timp suficient și adecvat atât pentru acțiunea de bază cuprinsă
în Programul anual de activitate, cât și pentru acțiunea de verificare a modului de
ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse anterior prin decizii, respectiv a
6 Date și informații despre „Strategia Europa 2020” și despre demersurile Curții de Conturi a
României pentru implementarea acesteia sunt publicate pe portalul intern Salvator
(www.curteadeconturi.ro)
Pag. 26 / 130
recomandărilor transmise prin scrisoare („follow-up”) - atunci când aceste acțiuni se

realizează în cadrul aceleiași acțiuni de audit;
✓ în cadrul acțiunii de audit al performanței se poate planifica verificarea
modului de implementare a recomandărilor transmise anterior prin scrisoare, dar nu și
verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse anterior prin decizii;
✓ în cazul în care se verifică modul de ducere la îndeplinire a măsurilor din
mai multe decizii, fiecare decizie constituind o acțiune distinctă care se include în
programul de activitate, se va aloca fond de timp distinct pentru fiecare acțiune
(decizie) în funcție de numărul măsurilor ce urmează a fi verificate și de
complexitatea acestora;
✓ acțiunile de „follow-up” la entități rezultate în urma oricărei forme de
reorganizare a entităților auditate inițial se vor realiza de către structura de
specialitate în a cărei competență teritorială intră aceste entități;
✓ alocarea unei perioade suficiente de timp, în mod distinct, (limita maximă
fiind de 10 zile calendaristice), între finalizarea unei acțiuni și începerea următoarei
acțiuni, în vederea realizării celorlalte activități și documente prevăzute în
reglementările interne (punct de vedere asupra obiecțiunilor; documente pentru
valorificarea constatărilor; întocmirea „Fișei rezultatelor”; documente / materiale
necesare raportărilor periodice ș.a.), fără ca aceste activități să se suprapună peste
acțiunea următoare;
✓ stabilirea acțiunilor de audit financiar coordonate în teritoriu de către
departamente se va face după analizarea capacității proprii de a aplica prevederile pct.
260 din RODAS, iar în cazul acțiunilor camerelor de conturi la ordonatorii terțiari ai
administrației publice locale, stabilirea acțiunilor se va face după luarea în
considerare a prevederilor pct. 260 din RODAS, pentru ordonatorii terțiari care nu au
un volum semnificativ de credite bugetare și/sau o activitate complexă;
✓ realizarea fiecărei misiuni de audit de către o echipă formată din minim doi
auditori publici externi, cu excepția acelor misiuni cu semnificație scăzută, unde
acțiunea poate fi realizată de către un singur auditor;
✓ alocarea, pe parcursul anului, a unui număr de 5 zile lucrătoare/om,
destinate participării auditorilor publici externi la cursuri de perfecționare a pregătirii
profesionale, cu respectarea Programului anual de pregătire profesională;
✓ alocarea primei zile lucrătoare din lună pentru întâlniri cu personalul
structurii, în vederea unor comunicări importante și analizării activității, în
conformitate cu prevederile RODAS.
Etapele, termenele de realizare, precum și structurile responsabile în cadrul
procesului de elaborare, analiză și aprobare a proiectelor Planurilor multianuale și a
celor ale Programelor anuale de activitate sunt prevăzute în anexele la Metodologie.
Planul multianual va fi revizuit în fiecare dintre cei 3 ani, iar calendarul de
elaborare a Programului anual va fi stabilit de către conducerea executivă a Curții de
Conturi.
Pag. 27 / 130
(2.1.1)B) Organizarea acțiunilor

Organizarea (pregătirea) acțiunilor de audit reprezintă o etapă importantă în
cadrul „asigurării calității”, are la bază Programul anual de activitate aprobat de către
Plen și este stabilită în sarcina și în responsabilitatea conducerii structurilor de
specialitate care derulează acțiunile respective.
Acțiunile de audit se desfășoară, de regulă, la sediul entităţilor supuse verificării,
dar se pot desfășura şi la sediul structurilor de specialitate în condițiile prevăzute de
RODAS și de Precizările la acesta.
Desfășurarea acțiunii la sediul structurilor de specialitate se face numai ca
excepție, atunci când echipa de audit prezintă motive temeinice în legătură cu
condițiile generale și particulare aferente desfășurării acțiunilor la sediul entităților
auditate.
În acest caz, aprobarea este dată de șeful departamentului / directorul camerei de
conturi, cu avizul directorului direcției / directorului adjunct, la propunerea motivată
a echipei de audit făcută prin ,,Nota privind propunerea de efectuare a acțiunii de
verificare la sediul Curții de Conturi/camerei de conturi”.
„Organizarea acțiunilor” trebuie să se încadreze în următoarele reglementări
interne: RODAS; Precizări; Manuale și Proceduri de audit; Codul de conduită etică;
Norme interne cu privire la gestionarea, redactarea, circuitul și arhivarea
documentelor (…) ș.a.
realizate cerințele reglementate pentru „asigurarea calității” etapei de organizare a
acțiunilor, cum ar fi:
✓ notificarea entităților la care urmează să se desfășoare acțiunile de audit;
✓ stabilirea componenței echipelor de audit și desemnarea șefilor de echipă în
situațiile în care echipele sunt formate din minim doi membri;
✓ emiterea delegațiilor pentru efectuarea acțiunilor de audit;
✓ instruirea membrilor echipelor de audit și întocmirea și semnarea „Notelor
de instruire”;
✓ completarea și semnarea „Declarației de independență” potrivit
prevederilor „Codului de conduită etică (…)”;
✓ prezentarea și instalarea echipelor de audit la entitățile supuse verificării.
„Asigurarea calității” în această etapă implică în mod obligatoriu ca fiecare

obiectiv să fie în mod adecvat, corespunzător și suficient documentat, astfel încât să
poată fi dovedite și verificate ulterior nu numai realizarea obiectivelor respective, dar
și conformitatea cu reglementările interne și, implicit, atingerea nivelului de calitate
stabilit.
Pag. 28 / 130
Notificarea entității
(2.1.1)b.1
Entitățile incluse în programul anual de activitate trebuie notificate de către
conducerea structurii de specialitate care va efectua acțiunile de audit, cu minimum
15 zile calendaristice - respectiv 5 zile în cazul acțiunilor de documentare - înainte de
începerea acțiunilor.
Fac excepție acțiunile de „follow-up” - verificarea modului de ducere la
îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii, respectiv a recomandărilor transmise prin
scrisoare în cazul acțiunilor de audit al performanței - la care notificarea entității este
la aprecierea conducerii structurilor respective și se poate face în condițiile stabilite la
pct.230 din RODAS și cu minim 5 zile înainte de începerea acțiunilor.
Odată cu transmiterea notificării se solicită şi pregătirea de către entitate a unor
acte, documente şi informaţii necesare desfășurării auditului, anexându-se Lista și
machetele prevăzute în anexa nr.26 la RODAS.
Conținutul listei va fi adaptat de către conducerea structurii de specialitate,
solicitându-se numai acele acte, documente și informații care sunt specifice entității
auditate și temei auditului, iar conținutul machetelor nr. 1-5 poate fi completat față
de forma minimală, obligatorie, prevăzută de RODAS.
În auditul de conformitate efectuat de către „Direcţia de control al achizițiilor
publice”, adresa de notificare se întocmește în trei exemplare - semnate de către
șeful departamentului care are în competența de verificare domeniul din care face
parte entitatea publică - care au următoarele destinații: •un exemplar se reține de
către departament •un exemplar se atașează la „dosarul curent” al acţiunii, întocmit
de către „Direcţia de control al achizițiilor publice” •al treilea exemplar se transmite
entităţii ce urmează a fi verificată, cu minimum 15 zile calendaristice înainte de
începerea acțiunii. (RODAS modificat și completat prin HP nr.205/2017).
(2.1.1)b.2 Stabilirea componenței echipelor de audit

Componența echipelor de audit este propusă - prin „Nota” prevăzută în
RODAS, Norme interne cu privire la gestionarea, redactarea, circuitul și arhivarea
documentelor (…) ș.a. - de către directorii direcțiilor din cadrul departamentelor,
respectiv directorii adjuncți ai camerelor de conturi și se aprobă de către șefii acestor
structuri (șefii de departament, respectiv directorii camerelor de conturi) care
semnează delegații pentru fiecare auditor public extern care participă la acțiunea de
audit respectivă.
Pentru propunerea și pentru stabilirea componenței echipelor, vor fi avute în
vedere atât tipul acțiunii de audit, domeniul auditat, competența, abilitățile și
experiența necesare auditorilor pentru domeniul respectiv și pentru tipul de audit
efectuat, cât și riscurile de audit cunoscute pentru fiecare domeniu/entitate care va
face obiectul acțiunii de audit.
În cazul unor acțiuni coordonate de către departamente și în situații justificate,
echipele de la nivelul camerelor de conturi pot fi constituite, la propunerea șefului
Pag. 29 / 130
departamentului coordonator și cu aprobarea Plenului - conform prevederilor din

RODAS și Precizări - fie din auditori din aparatul central şi de la camera de conturi
respectivă, fie din auditori de la alte structuri de specialitate decât camera de conturi
care are competența teritorială de verificare.
realizate cerințele reglementate pentru „asigurarea calității” în cazul propunerii și al
aprobării componenței echipelor de audit, cum ar fi:
✓ asigurarea concordanței/echilibrului dintre numărul și dificultatea /
complexitatea acțiunilor din programul anual de activitate și numărul auditorilor
disponibili, nivelul pregătirii profesionale și al performanțelor individuale ale
acestora (evaluarea din anul precedent a activității profesionale) și calitatea echipelor
de audit;
✓ stabilirea echipelor de audit astfel încât acestea să aibă în componență cel
puțin un auditor cu vechime în Curtea de Conturi, iar pentru acțiunile de audit cu grad
sporit de complexitate și dificultate vor fi desemnați, de regulă, auditori cu pregătire
superioară și consolidată și cu experiență semnificativă în domeniul/activitatea
auditată;
✓ desemnarea auditorilor fără experiență se va face începând cu acțiuni de
dificultate/complexitate mai redusă și se va avea în vedere creșterea graduală a
complexității sarcinilor stabilite de la o acțiune la alta;
✓ aplicarea rotației auditorilor publici externi, astfel încât să nu efectueze mai
mult de două acțiuni de audit consecutive la aceeași entitate, cu excepția acțiunilor de
audit de conformitate asupra metodelor, procedurilor și a altor aspecte privind
privatizarea, aplicate de către autoritățile cu atribuţii în domeniul privatizării - caz în
care aceiași auditori nu vor efectua, de regulă, verificări mai mult de trei ani
consecutivi la aceeași entitate ș.a.
✓ luarea în considerare, la propunerea / stabilirea timpului alocat acțiunilor de
audit, și a următoarele elemente: •volumul de cheltuieli / venituri ale entității auditate
•valoarea proiectului / programului în cazul auditului performanței •amploarea
fluxurilor financiare existente între ordonatorii principali de credite și ordonatorii
aflați în subordinea sau sub autoritatea acestora •specificul activității entității și
riscurile aferente, obiectivele auditului, perioada supusă verificării ș.a.;
✓ crearea premiselor pentru asigurarea și menținerea echilibrului între
țintele/obiectivele stabilite, resursele alocate fiecărei acțiuni de audit (umane și de
timp) și volumul de activitate necesar pentru efectuarea corespunzătoare a acțiunilor
conform reglementărilor interne și procedurilor de asigurare a calității.
La selectarea membrilor echipelor de audit, conducerea structurilor de
specialitate trebuie să aprofundeze analiza și să ia în considerare și unele aspecte
analitice, formalizate sau informale, ca de exemplu:
✓ auditorii să cunoască și să înțeleagă activitățile relevante ale entității și
legislația specifică domeniului ce urmează a fi auditat, standardele de audit și
Pag. 30 / 130
politicile / procedurile de audit ale Curții de Conturi, să aibă abilitatea de a utiliza

raționamentul profesional în diferite etape ale acțiunii de audit și să aplice corect și
eficace procedurile de audit pentru îndeplinirea sarcinilor atribuite;
✓ auditorii să fie responsabili, receptivi, corecți și integri, să dețină abilități
de comunicare reciprocă și continuă și să-și asume angajamentul de a efectua misiuni
de audit de calitate;
✓ auditorii să fie compatibili din punct de vedere personal, pentru a se putea
atinge un nivel optim de omogenitate a echipelor, astfel încât activitatea desfășurată
și rezultatele obținute să fie la nivelul de calitate așteptat;
✓ să se încerce o combinare/armonizare a nivelului de experiență a auditorilor
precum și a deprinderilor și a specializărilor acestora (financiar; contabilitate;
achiziții publice; devize; situații de lucrări; juridic, IT ș.a.) în vederea creșterii
calității ș.a.
✓ să se elimine eventualele conflicte de interese sau alți factori care ar putea
împiedica membrii echipelor de audit să-și îndeplinească în mod independent și
obiectiv sarcinile repartizate (completarea și semnarea „Declarației de
independență”).
(2.1.1)b.3 Desemnarea șefilor de echipă

În cazul în care echipa de audit este formată din doi sau mai mulți auditori
publici externi, unul dintre aceștia este desemnat șef de echipă, el având şi
sarcina de a repartiza obiectivele de audit pe fiecare membru al echipei, de a urmări şi
coordona întreaga acțiune, precum şi de a îndeplini toate celelalte atribuții prezentate
la capitolul de asigurare a calității din RODAS.
Membrii conducerii structurilor de specialitate trebuie să țină cont, de regulă,
de următoarele aspecte/condiții pe care trebuie să le îndeplinească auditorii desemnați
șef de echipă:
✓ cunoașterea standardelor și a practicilor de audit ale Curții de Conturi,
experiență în domeniul auditului public extern efectuat de Curte, cunoașterea
domeniului supus auditării și participarea la acțiuni de audit similare;
✓ calificative de bine și foarte bine obținute la evaluarea anuală a
performanțelor profesionale individuale pe ultimii doi ani;
✓ independență și obiectivitate față de domeniul/entitatea supusă auditului;
✓ capacități și deprinderi de organizare, de coordonare și de comunicare,
responsabilitate și spirit de inițiativă recunoscute, în mod informal, atât de către
conducerea structurii de specialitate cât și de colectivul acesteia, respectiv de către
ceilalți membri ai echipei de audit;
✓ calități și deprinderi de sistematizare, de analiză, sinteză, generalizare și de
expunere logică, precum și de revizuire a documentelor / materialelor întocmite de
către ceilalți membri ai echipei de audit;
Pag. 31 / 130
✓ creativitate, cursivitate și ușurință în redactarea proiectului raportului de

audit, o bună cunoaștere a conținutului acestuia și prezentarea clară în etapa de
revizuire a sa de către conducerea structurii de specialitate;
✓ abilități de susținere clară și fermă a punctelor de vedere ale echipei de
audit în cadrul întâlnirilor de conciliere cu conducerea entităților auditate.
(2.1.1)b.4 Emiterea delegațiilor pentru efectuarea acțiunilor de audit
Auditorilor publici externi le este interzisă efectuarea activităților de
documentare, de audit sau de verificare a modului de ducere la îndeplinire a
măsurilor - chiar și pentru fracțiuni din perioada stabilită pentru derularea acțiunilor -
fără a deține delegație valabilă și fără să fi fost notificată în prealabil entitatea la care
urmează a fi efectuate aceste activități - cu excepția prevăzută în RODAS în care
notificarea entității este facultativă.
Delegațiile se emit pentru fiecare auditor public extern - respectându-se
conținutul prevăzut în RODAS, Manualele și Procedurile de audit elaborate, Normele
interne cu privire la gestionarea, redactarea, circuitul și arhivarea documentelor (…)
ș.a. și în anexele la acesta, specifice fiecărei categorii de acțiune (documentare, audit,
verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor) - iar în cazul auditorilor
care sunt și șefi de echipă, acest lucru se precizează în delegație.
realizate cerințele reglementate pentru „asigurarea calității” emiterii delegațiilor, cum
ar fi:
✓ delegațiile vor conține în textul lor și împuternicirea pentru auditorii publici
de a constata contravențiile și de a aplica sancțiunile prevăzute în actele normative ca
fiind de competența Curții de Conturi; (RODAS modificat și completat prin HP nr.205/2017)
✓ în cazul acţiunilor la care participă auditori de la alte structuri de
specialitate ale Curții, delegațiile vor fi emise pe numele auditorilor de către structura
în a cărei competență de verificare intră entitatea la care se derulează acțiunea,
făcându-se mențiune, în cuprinsul delegației, la numărul și data ordinului de delegare;
✓ dacă pe parcursul desfășurării acțiunii, obiectivele inițiale cuprinse în
delegație, perioada supusă auditării, termenul de finalizare a acțiunii ș.a. trebuie
modificate din considerentele prevăzute în RODAS, se va emite o nouă delegație care
va cuprinde noile date și informații;
✓ în conținutul noilor delegații se va face referire la delegațiile anterioare și
se va menționa și care dintre datele inițiale au fost modificate, pentru a se evita riscul
ca entitatea auditată să considere că este vorba despre o nouă acțiune având alte
obiective sau desfășurată de o altă structură/echipă a Curții de Conturi.
Pag. 32 / 130
(2.1.1)b.5 Instruirea membrilor echipelor de audit

Înainte de începerea fiecărei acțiuni de verificare, conducerea structurii de
specialitate (directorul direcției din cadrul departamentului / directorul camerei de
conturi, directorul adjunct și șeful de serviciu) va realiza o întâlnire cu echipa
desemnată, în cadrul căreia vor fi dezbătute şi analizate aspectele referitoare la
desfășurarea acțiunii și la elementele sale specifice - în funcție de tipul acțiunii de
audit și de complexitatea acesteia - întâlnire care va fi reflectată în mod corespunzător
(documentată) într-o „Notă de instruire” ce va fi semnată de către persoanele care au
efectuat instruirea şi de către membrii echipei.
Întâlnirea / „Nota de instruire” trebuie privită ca pe un punctaj minimal, clar și
precis, al aspectelor / elementelor obligatorii ce trebuie respectate și implementate în
cadrul acțiunii de audit, fiind necesară și utilă atât echipei de audit cât și conducerii
structurii de specialitate în procesul de „asigurare a calității”.
Conținutul acestor întâlniri/note de instruire - reglementat în RODAS,
Precizările la acesta, „Ghidul pentru întocmirea Notei de instruire” (Anexa nr.1 la
Precizări), Normele interne cu privire la gestionarea, redactarea, circuitul și arhivarea
documentelor (…) ș.a. - va fi adaptat, de către conducerea structurilor de specialitate,
la specificul fiecărei acțiuni și al fiecărei entități.
realizate cerințele reglementate pentru „asigurarea calității” cu privire la principalele
aspecte care trebuie abordate / dezbătute în cadrul etapei de instruire și care trebuie să
se regăsească în „Nota de instruire”, cum ar fi:
√√ referitor la obiectivele acţiunii de audit:
✓ obiectivele acţiunii de audit curente vor fi formulate conform
prevederilor din reglementările interne ale Curții, specifice tipului de audit efectuat și
adecvate entității auditate, inclusiv cele referitoare la contractele de achiziții publice,
așa cum au fost modificate și completate în RODAS (RODAS modificat și completat prin
HP nr.205/2017).
✓ în cazul acţiunilor de audit financiar la un ordonator
principal/secundar/terțiar de credite se vor verifica, prin sondaj, şi alocările de fonduri
publice efectuate de către acesta, sub orice formă, către entitățile din
subordinea/coordonarea/sub autoritatea acestora - în conformitate cu prevederile pct.
260 din RODAS, dar numai pentru entităţile care nu sunt cuprinse în Programul anual
de activitate a Curţii de Conturi;
✓ în cazul acţiunilor de audit financiar și audit de conformitate, vor fi
stabilite ca obiective atât aspectele cuprinse în petiții, care intră în competențele de
verificare ale Curţii (transmise echipei de audit sub formă de „Notă cu obiective de
verificat”), cât și obiectivele stabilite și transmise de către departamentele de
specialitate;
Pag. 33 / 130
✓ pentru acțiunile de audit financiar și de conformitate se va stabili ca

obiectiv, dacă este cazul, și verificarea stadiului implementării măsurilor dispuse
anterior prin decizii, iar pentru acțiunile de audit al performanței se va stabili ca
obiectiv, dacă este cazul, și verificarea stadiului implementării recomandărilor
transmise anterior prin scrisoare;
✓ prezentarea cazurilor în care este obligatoriu ca, în cadrul acțiunilor
curente de audit financiar, să se auditeze activitatea desfășurată de entitate și în
perioadele anterioare, dar numai în cadrul termenului legal de prescripție: •perioada
de la ultimul exercițiu financiar auditat •extinderea verificărilor în situația
identificării, în cadrul acțiunii curente, a unor deficiențe care pot proveni din
perioadele anterioare;
✓ conducerea structurii va face o prezentare a entităţii auditate, în
situația în care entitatea nu a mai fost supusă auditării de către structura de
specialitate respectivă, a trecut o perioadă de timp semnificativă de la ultimul audit
sau în situația în care conducerea structurii consideră necesar.
√√ referitor la legislația aplicabilă domeniului supus auditului - se vor
menționa numai principalele modificări intervenite în legislația de bază, de la
precedenta perioadă auditată și până la sfârșitul perioadei supuse auditului curent, și
se va face și o analiză preliminară, dacă este cazul, a posibilelor efecte/consecințe
pozitive sau negative ale acestora asupra activității entității/domeniului ce urmează a
fi auditat.
√√ referitor la eventuale zone/factori de risc pentru entitate - vor fi
identificate, prezentate și evidențiate acele riscuri semnificative/critice pentru care
conducerea structurii de specialitate solicită fie o atenție sporită din partea echipei de
audit, fie efectuarea unor verificări și analize mai ample şi mai aprofundate.
Posibile aspecte cu potențial ridicat de risc și sursele de informare pentru
identificarea acestora sunt cuprinse în Precizările la RODAS și în „Ghidul pentru
întocmirea Notei de instruire” (Anexa nr.1 la Precizări).
√√ referitor la obligațiile şi interdicțiile auditorilor publici externi - vor fi
atenționați membrii echipei de audit asupra respectării obligațiilor, principiilor şi
interdicțiilor specifice prevăzute de reglementările interne și prezentate în „Ghidul
pentru întocmirea Notei de instruire”, ca de exemplu:
✓ respectarea termenului stabilit de către conducerea structurii de
specialitate pentru finalizarea / prezentarea Planului de audit;
✓ efectuarea auditului în conformitate cu Planul de audit aprobat
(revizuit dacă este cazul) şi cu respectarea prevederilor reglementărilor interne
aplicabile; îndeplinirea cu obiectivitate a sarcinilor; menținerea scepticismului
profesional; obținerea de probe de audit suficiente şi adecvate pentru a susține
constatările, concluziile şi recomandările; respectarea prevederilor legale în cazul
identificării unor fraude; respectarea tuturor prevederilor „Codului de conduită etică
(…)” ș.a.;
Pag. 34 / 130
✓ respectarea programului de activitate; efectuarea unei documentări

corespunzătoare; bună colaborare și schimb de informații în cadrul echipei de audit;
informarea operativă a conducerii structurii de specialitate cu privire la aspectele
constatate;
✓ discutarea deficiențelor constatate cu persoanele cu responsabilități
aferente și comunicarea în scris, sau în cadrul unor întâlniri cu conducerea entității -
pe parcursul derulării acțiunilor de audit - a deficiențelor / abaterilor /
disfuncționalităților constatate, inclusiv a celor în organizarea și exercitarea
controlului intern și a auditului intern;
✓ cuantificarea, în timpul acțiunilor de audit, a valorii abaterilor pentru
eșantionul verificat și stabilirea unui prejudiciu cert aferent acestuia (conform
semnificației date „prejudiciului cert” ca urmare a modificării și completării
RODAS), urmând ca întinderea prejudiciului, inclusiv a dobânzilor şi penalităților de
întârziere, să fie stabilită de către conducerea entităţii verificate; (RODAS modificat și
completat prin HP nr.205/2017)
✓ exprimarea „opiniei contrare”, la acțiunile de audit financiar, în
situația în care s-a constatat - la entitatea verificată, inclusiv la entităţile subordonate
acesteia - că denaturările, individuale sau cumulate, sunt semnificative şi generalizate
și se pot trage concluziile prevăzute în RODAS (inclusiv cazul în care „valoarea
cumulată a erorilor / abaterilor de la legalitate şi regularitate constatate se situează
peste pragul de semnificație de 2%”); (RODAS modificat și completat prin HP nr.205/2017)
✓ prezentarea explicită, în proiectul de raport de audit financiar, la
secțiunea „opinie”, în ce constă neconformitatea situațiilor financiare și introducerea
unui „paragraf explicativ” în care se vor descriere aspectele care determină
exprimarea opiniei contrare și se vor cuantifica denaturările, gravitatea, precum şi
gradul de generalizare al acestora; (RODAS modificat și completat prin HP nr.205/2017)
✓ respectarea termenelor stabilite de către conducerea structurii de
specialitate pentru finalizarea / prezentarea / depunerea Proiectului de raport însoțit
de toate anexele sale, atât la conducerea structurii de specialitate a Curții, cât și la
entitatea auditată - în vederea parcurgerii procesului de „analiză și clarificare” la
nivelul structurii de specialitate (ședință de analiză a fundamentării constatărilor
consemnate în proiectul „Procesului verbal de constatare”, în cazul auditului financiar
/ Proiectul de raport, în cazul auditului de conformitate - prin similaritate), respectiv
la nivelul entității auditate (ședința de conciliere); (RODAS modificat și completat prin HP
nr.205/2017)
✓ respectarea
reglementărilor interne referitoare la: •conciliere
•definitivarea raportului de audit •depunerea și înregistrarea raportului la entitatea
auditată și la structura de specialitate a Curții •consemnarea în raport a dreptului
entității de a formula obiecțiuni •întocmirea documentelor care sunt în sarcina
auditorilor, aferente valorificării rapoartelor de audit, în funcție de tipul auditului ș.a.
✓ respectarea și aplicarea reglementărilor interne în situațiile în care, în
timpul ședinței de conciliere, conducerea entităţii auditate prezintă:
Pag. 35 / 130
o probe noi, care nu au fost aduse la cunoștința auditorilor pe

parcursul acțiunii de audit;
o un punct de vedere de la ministerul / autoritatea / agenția care are
în responsabilitate aplicarea unitară a legii - în situația în care o prevedere legală care
stă la baza susținerii unei constatări din proiectul raportului de audit dă naștere la
interpretări; (RODAS modificat și completat prin HP nr.205/2017)
Aspectele enumerate mai sus nu sunt limitative, ele putând fi completate de
către conducerea structurii de specialitate în funcție de specificul entităţii auditate și
de disponibilitatea şi viziunea pe care aceasta o are cu privire la instruirea echipelor
de audit şi la obținerea unor rezultate obiective și de calitate.
„Nota de instruire” va cuprinde aspectele abordate și dezbătute în cadrul
întâlnirii de instruire și va fi redactată prin grija conducerii structurii de specialitate,
imediat după încheierea întâlnirii de instruire, astfel încât să poată fi semnată operativ
de către membrii echipei de audit aflați la sediu.
Pentru mai multă rigoare în expunere și pentru operativitate, conducerea
structurii de specialitate poate redacta „Nota de instruire” înaintea desfășurării
întâlnirii, astfel încât în cadrul întâlnirii să fie abordate și dezbătute, punct cu punct,
toate aspectele conținute în respectiva notă.
Nota va fi întocmită în două exemplare care vor fi semnate de către participanți
și înregistrate în registrul de intrări-ieșiri al structurii respective - dintre care unul va
rămâne la conducerea structurii pentru a fi atașat la „dosarul curent” al acțiunii, iar
celălalt va fi înmânat echipei pentru a fi consultat pe parcursul acțiunii de audit.
Conducerea structurii de specialitate se va implica în mod adecvat pentru ca
aceste întâlniri de instruire să nu devină o formalitate, iar semnarea și înregistrarea
Notei să nu se facă dacă întâlnirea nu a avut loc la data înregistrării sau dacă
aspectele conținute nu au fost abordate și dezbătute.
Nota de instruire trebuie să demonstreze, în sinteză, că auditorilor le-au fost
reamintite principalele sarcini, obligații și restricții stabilite de legislația specifică, de
reglementările interne și de normele de conduită profesională și etică ale Curții de
Conturi, inclusiv de cele prevăzute în prezentul Ghid - fiind astfel o probă a
preocupării și a implicării conducerii structurii de specialitate față de problematica /
specificul fiecărei acțiuni și față de procesul de asigurare a calității acesteia.
Completarea și semnarea „Declarației de independență”
(2.1.1)b.6
Completarea și semnarea „Declarației de independență” de către membrii
echipelor de audit și, după caz, de către conducerea structurilor de specialitate, înainte
de declanșarea unei acțiuni, sau ori de câte ori apar, pe parcursul acesteia, situații noi
cu implicații etice, reprezintă primul demers prin care conducerea structurilor de
specialitate, respectiv conducerea Curții de Conturi, se asigură că sunt îndeplinite
cerințele referitoare la „etică” ale standardului ISSAI 40 privind asigurarea și
controlul calității - îndeosebi cerințele de independență, integritate, obiectivitate și
imparțialitate.
Pag. 36 / 130
Auditorii publici externi sunt obligați ca, la declanșarea acţiunii pentru care au
fost desemnați, respectiv ori de câte ori apar, pe parcursul acesteia, situații noi care
pot influența sau afecta, în principal, independența și obiectivitatea în exercitarea
atribuțiilor de serviciu:
✓ să completeze și să semneze o „Declarație de independență” conform
modelului din „Codul de conduită etică (…)”, respectiv „Declarație de independență
în completarea declarației anterioare”, după caz;
o se întocmește o singură „Declarație de independență” pentru aceeași
entitate, chiar dacă sunt desemnați să efectueze mai multe tipuri de acțiuni la aceeași
entitate, în aceeași perioadă de timp sau în perioade de timp succesive;
✓ să solicite înregistrarea declarației în „Registrul privind declarațiile de
independență” deschis, în format electronic, la nivelul fiecărei structuri de
specialitate;
✓ să prezinte declarația șefului ierarhic pentru luare la cunoștință;
✓ să completeze declarația cu numărul și data de înregistrare din registru;
✓ să transmită declarația Comitetului de etică, în format electronic, în termen

de 3 zile de la completare;
✓ să atașeze declarația la „dosarul curent” al acțiunii ș.a.
Directorii, directorii adjuncți și șefii de serviciu din cadrul structurilor de

specialitate vor completa, semna și depune „Declarații de independență” la
declanșarea acțiunilor de verificare, dar numai în situația în care conștientizează că se
află sub incidența unui aspect etic prevăzut de „Codul de conduită etică (…)” în
legătura cu acțiunea de audit și/sau cu entitatea la care se derulează auditul - din
postura de coordonator al acțiunii, de participant la ședința de analiză a fundamentării
constatărilor consemnate în proiectele de raport / proces verbal (RODAS modificat și
completat prin HP nr.205/2017) și/sau în situațiile în care vor face parte din Comisiile
pentru soluționarea contestației depuse la deciziile emise în cadrul acțiunilor
respective.
În situațiile în care, în „Declarația de independență” sau în „Declarația de
independență depusă în completarea celei inițiale”, au fost consemnate aspecte cu
implicații etice, conducătorii structurilor de specialitate, nominalizați în „Codul de
conduită etică (…)” au obligația și responsabilitatea ca, în mod operativ, înainte de
declanșarea acțiunilor, să dispună și să aplice măsurile de înlocuire a auditorului
respectiv (cu funcție de conducere sau execuție), sau măsurile pentru diminuarea sau
eliminarea situațiilor care pot afecta independența și obiectivitatea acestuia, așa cum
sunt prevăzute în mod analitic în „Codul de conduită etică (…)”.
Pag. 37 / 130
(2.1.1)b.7 Prezentarea și instalarea echipelor de audit

La data prevăzută pentru începerea acţiunii, echipa de audit se prezintă la sediul
entității, însoțită de către conducătorul structurii de specialitate sau/și de un alt
membru al conducerii, desemnat de către acesta.
Membrul/membrii conducerii structurilor de specialitate care vor însoți și
prezenta echipa de audit trebuie să se asigure că sunt realizate cerințele reglementate
pentru „asigurarea calității” acestei etape, cum ar fi:
✓ să stabilească cu conducătorul entității auditate, telefonic, data și ora
prezentării la entitate;
✓ să prezinte, în cadrul întâlnirii, tema și obiectivele acțiunii și să solicite ca,
de comun acord, să fie stabilite și consemnate „persoanele de contact” din partea
entității, precum și definitivarea necesarului de logistică și a detaliilor pentru
realizarea în bune condiții a respectivei acțiuni;
✓ să solicite conducerii entității confirmarea că toate situațiile și documentele
cerute prin adresa de notificare sunt finalizate și disponibile pentru echipa de audit -
în caz contrar, să fixeze un nou termen pentru definitivarea și prezentarea
documentelor nefinalizate - astfel încât derularea acțiunii de audit să nu fie afectată -
și va atenționa conducerea entității că, în continuare, dacă situația persistă, se vor
aplica prevederile art. 62 și 63 din Legea nr.94/1992.
Membrii echipei de audit trebuie să îndeplinească următoarele atribuții /
activități principale în cadrul etapei de prezentare și instalare a echipei la entitatea
auditată, cum ar fi:
✓ șeful echipei de audit, sau un auditor desemnat de către acesta, va întocmi o
„Notă”, în două exemplare, în care va consemna toate aspectele discutate în cadrul
întâlnirii de prezentare;
✓ „Nota” va fi semnată de către toți participanții la întâlnire, atât din partea
structurii de specialitate a Curții cât și a entității verificate, va fi înregistrată la
registratura entității, iar un exemplar va rămâne la entitate și celălalt se va atașa la
„dosarul curent” al acțiunii;
✓ șeful echipei de audit, sau un auditor desemnat de către acesta, va urmări ca
un exemplar original al delegației fiecărui membru al echipei de audit să fie
înregistrat la registratura entității la care se desfășoară acțiunea și să rămână la
aceasta, iar al doilea, având dovada înregistrării, se va atașa la „dosarul curent al
acțiunii”;
✓ șeful echipei de audit, sau un auditor desemnat de către acesta, va completa
în mod obligatoriu următoarea poziție liberă din Registrul unic de control, cu datele
cunoscute la începutul acțiunii - numai la entitățile care țin acest registru conform
legii.
o la finalul acțiunii, numărul din Registrul unic de control, la care s-a
înregistrat acţiunea la data prezentării echipei, va fi menționat pe ultima pagină a
raportului/actelor de audit întocmite, iar numărul de înregistrare a acestora, la
Pag. 38 / 130
registratura entității, se va înscrie la poziția aferentă din Registru, la același număr la

care s-a înregistrat acțiunea la data prezentării echipei.
(2.1.1)C) Planificarea operațională

„Planificarea operațională” reprezintă o etapă importantă a acțiunii de audit, în
cadrul căreia echipa de audit trebuie să colecteze și să analizate suficiente date și
informații despre entitatea auditată și despre domeniul în care aceasta funcționează,
astfel încât să poată întocmi „Planul de audit”.
„Planul de audit” trebuie să armonizeze obiectivele acțiunii, resursele alocate
(umane, de timp, materiale, financiare ș.a.), riscurile identificate, procedurile de audit
pentru obținerea de probe suficiente și adecvate pentru susținerea constatărilor,
concluziilor și recomandărilor, astfel încât să se obțină o asigurare rezonabilă că
obiectivul general al acțiunii va putea fi realizat la nivelul calitativ stabilit.
Pregătirea unui plan de audit adecvat trebuie să se bazeze pe înţelegerea
domeniului auditat, a structurii organizaționale a entității auditate, a programelor şi
activităţilor sale specifice, a mediului informatic intern și exterior entității ș.a., și să ia
în considerare riscurile existente și materialitatea.
Pentru a elabora un plan de audit de calitate, echipa de audit trebuie să parcurgă
o serie de faze principale, în funcție de tipul auditului, cum ar fi: înţelegerea
activităţii entităţii auditate •evaluarea sistemului de control intern inclusiv auditul
intern •identificarea / evaluarea riscurilor şi a impactului potenţial al acestora
•evaluarea sistemului contabil și IT folosit de entitate •determinarea pragului de
semnificație/materialitatea, a categoriilor de operațiuni economice ce urmează a fi
auditate și stabilirea metodelor de selectare a elementelor în vederea testării
acestora (audit financiar) •formularea şi revizuirea obiectivelor specifice, a
întrebărilor la care trebuie să răspundă auditul, stabilirea criteriilor de audit, stabilirea
metodologiei de audit (auditul performanței) ș.a.
Pentru documentarea etapei de „Planificare operațională”, membrii echipei de
audit vor întocmi documente de lucru, suficiente și adecvate, care trebuie să
îndeplinească următoarele cerințe generale:
✓ să fie clare, lizibile și inteligibile;
✓ să conțină numai informații referitoare la aspectele relevante şi utile
obiectivelor etapei de planificare;
✓ să fie corecte şi complete pentru a susține elementele de bază ale
planificării.
Documentele de lucru întocmite în etapa de planificare vor include, în principal,
următoarele informaţii: titlul documentului; structura la nivelul căreia se efectuează
acţiunea de verificare; numele şi prenumele auditorului public extern care întocmește
documentul respectiv ș.a. (detaliere la pct. 338 din RODAS).
Revizuirea documentelor de lucru se realizează astfel:
✓ când echipa este formată din doi sau mai mulți membri: •revizuirea
documentelor de lucru întocmite și semnate de către fiecare membru al echipei de
Pag. 39 / 130
audit se va face de către șeful echipei •revizuirea documentelor de lucru întocmite și

semnate de către șeful echipei se va face de către directorul adjunct / directorul
direcției din cadrul departamentului, respectiv șeful de serviciu / directorul adjunct /
directorul de la nivelul camerei de conturi - în funcție de cine coordonează acțiunea
respectivă;
✓ când la acțiunea de audit participă un singur auditor public extern,
revizuirea documentelor de lucru întocmite și semnate de către acesta se va face de
către conducerea structurii de specialitate (enunțată anterior).
Deși structura și elementele de bază ale planurilor de audit pentru toate acțiunile
de audit sunt în mare măsură asemănătoare, acestea diferă totuși, în practică, în
funcție de tipul auditului (financiar, conformitate, performanță), de modul de
organizare / desfășurare / coordonare a acțiunilor, de obiectivele acestora, de entitatea
auditată ș.a.
Conținutul și elementele specifice planurilor de audit aferente fiecărui tip de
acțiune de audit (financiar, conformitate, performanță) sunt stabilite în: RODAS,
Manualele și Procedurile de audit elaborate, Normele interne cu privire la
gestionarea, redactarea, circuitul și arhivarea documentelor (…) ș.a.
„Planul de audit” trebuie să cuprindă, în principal, următoarele elemente
generale:
✓ cadrul legal în baza căruia se desfășoară acțiunea de audit; perioada
auditată și perioada de desfășurare a auditului; componența echipei de audit și
persoana desemnată șef de echipă; faptul că misiunea de audit va fi efectuată în
conformitate cu standardele proprii de audit ale Curţii de Conturi, elaborate în baza
Standardelor internaționale de audit;
✓ o scurtă / succintă prezentare a domeniului auditat și a entității (activității /
programului ș.a.) auditate: •legislația de înființare și funcționare •poziționarea
ierarhică •scopul, funcțiile, obiectivele şi atribuțiile •aspecte privind structura
organizatorică, tipul de conducere, specificul resurselor umane, modalitățile de
finanțare •cadrul legal aplicabil și circumstanțele financiare interne și exterioare
entității •conducerea / reprezentanții entităţii auditate în perioada auditată, cât și în
perioada de desfășurare a auditului ș.a.;
✓ analiză succintă (eventual în dinamică) a principalilor indicatori
economico-financiari prezentați în situațiile financiare anuale - care să fie
semnificativi și într-o strânsă legătură cu obiectivele auditului - și formularea unor
concluzii adecvate care să fie în sprijinul auditului;
✓ evenimente sau schimbări importante care au avut loc, sau care pot avea
loc, precum și posibilul lor efect care ar putea influența semnificativ activitatea și
operațiunile specifice entității, mediul de control, auditul intern ș.a.;
✓ înţelegerea şi evaluarea preliminară a sistemului contabil şi a sistemului de
control intern/managerial pe acele componente care sunt în legătură cu tipul
Pag. 40 / 130
auditului, cu obiectivele acestuia și cu activitățile, procesele, programele, proiectele

auditate;
✓ identificarea şi evaluarea riscurilor şi precizarea zonelor cu risc crescut de
apariție a erorilor / abaterilor / disfuncționalităților sau a fraudei în cadrul entităţii
auditate - se vor detalia în document de lucru specific;
✓ obiectivele de audit specifice fiecărui tip de audit - inclusiv cele cuprinse în
„Nota de instruire” și cele stabilite prin tematicile de audit elaborate de către
departamentele de specialitate; criteriile de audit și întrebările auditului în cazul
acțiunilor de audit al performanței; procedurile / metodologiile de audit care vor fi
utilizate pentru colectarea și analizarea probelor de audit; metodele de eșantionare;
responsabilitățile Curții și stabilirea pragului de semnificație (materialitatea) care va
sta la baza formulării opiniei de audit în cazul acțiunilor de audit financiar ș.a.
✓ repartizarea sarcinilor/activităților de audit pe fiecare membru al echipei de
audit și stabilirea fondului de timp / termenului de finalizare aferent fiecărei sarcini și
fiecărei persoane;
✓ alte aspecte pe care echipa de audit le consideră necesare pentru realizarea
în condiții de calitate a auditului, cum ar fi: •atragerea / consultarea / necesarul de
specialiști din interiorul Curții (juriști, ingineri, IT ș.a.) •apelarea la serviciile unor
experți din exteriorul Curții și bugetul suplimentar estimat pentru angajarea / plata
acestora •programul întâlnirilor de lucru cu entitatea auditată •necesitatea organizării
unui grup de dezbatere ș.a.
„Planul de audit” este contribuția comună a echipei de audit, sub coordonarea
șefului echipei care redactează forma finală a planului - pe baza documentelor de
lucru aferente etapei de planificare întocmite de către fiecare dintre membrii echipei,
conform sarcinii primite de la șeful echipei - și repartizează sarcinile / activitățile de
audit pe fiecare membru al echipei.
„Planul de audit” este semnat de către toți membrii echipei de audit, avizat de
către directorul direcției din cadrul departamentului de specialitate / directorul
adjunct al camerei de conturi, și este aprobat de către șeful departamentului /
directorul camerei de conturi.
Echipa de audit poate modifica şi completa „Planul de audit” pe parcursul
desfășurării misiunii, cu aprobarea conducerii structurii de specialitate, în situația în
care au intervenit modificări semnificative în premisele şi în condiţiile avute în
vedere la întocmirea planului inițial - planul de audit astfel modificat va fi semnat,
avizat și aprobat de aceleași persoane ca și planul inițial.
2.1.2 Asigurarea calității în etapa de „Execuție”

Execuția auditului presupune punerea în aplicare a „Planului de audit” - inițial
sau cel modificat în cazurile în care circumstanțele inițiale nu mai corespund
realității - și constituie acea fază a procesului de audit în care se colectează,
evaluează, analizează date și informații necesare în scopul elaborării unei concluzii
Pag. 41 / 130
generale privind obiectul auditului și formulării unor concluzii și recomandări

aferente.
În această etapă, „asigurarea calității” este o obligație și o responsabilitate care
revine, deopotrivă, atât membrilor echipei de audit și șefului acesteia, cât și
conducerii structurilor de specialitate (șef serviciu, director adjunct, director, consilier
de conturi), fiecare dintre aceștia având atribuții specifice reglementate în RODAS și
în Manualele și Procedurile de audit în vigoare.
activități principale în cadrul etapei de execuție a auditului, cum ar fi:
✓ stabilirea elementelor care trebuie extrase din categoria de operațiuni /
activități supuse auditului (stabilirea eșantionului), în situația în care verificarea nu se
face în totalitate;
✓ identificarea şi aplicarea procedurilor de audit adecvate pentru obținerea
probelor de audit necesare realizării obiectivelor din planul de audit - probele de
audit trebuie să fie suficiente și adecvate, iar gradul de suficiență şi cel de adecvare
vor fi stabilite de către membrii echipei de audit pe baza raționamentului profesional;
✓ sintetizarea, evaluarea, analiza şi interpretarea probelor de audit în vederea
susținerii constatărilor şi a formulării concluziilor şi recomandărilor;
✓ extrapolarea valorii erorilor/abaterilor de la legalitate şi regularitate
constatate pe eșantion, la nivelul întregii categorii de operațiuni economice (audit
financiar), însumarea acestora și compararea cu pragul de semnificație;
✓ întocmirea documentelor de lucru pentru susținerea constatărilor,
concluziilor și recomandărilor din raportul de audit:
o în documentele de lucru vor fi consemnate atât procedurile şi tehnicile
de audit aplicate pentru obținerea de probe de audit suficiente şi adecvate, cât și
constatările, concluziile şi recomandările reieșite ca urmare a evaluării, analizării și
interpretării acestor probe;
o cerințele și structura generală a documentelor de lucru, precum și
revizuirea acestora sunt similare cu cele prezentate anterior, la etapa de planificare
operațională;
✓ membrii echipei de audit trebuie să discute deficiențele constatate, într-un
mod activ, deschis şi constructiv pe parcursul desfășurării acțiunii de audit, cu
persoanele cu responsabilități în domeniul în care s-au constatat deficiențele, înainte
de a fi prezentate conducerii entității auditate;
✓ echipa de audit trebuie să comunice periodic conducerii entității auditate,
pe tot parcursul desfășurării acțiunii de audit, deficiențele / abaterile /
disfuncționalitățile constatate, inclusiv cele privind organizarea și exercitarea
controlului intern și a auditului intern, prin organizarea, de către șeful echipei, de
întâlniri periodice între echipa de audit și conducerea entității;
o sinteza aspectelor discutate în cadrul fiecărei întâlniri se va consemna
într-o „Minută” - întocmită de către auditorii publici externi, în două exemplare, care
Pag. 42 / 130
va fi semnată de către toți participanții la întâlnire, un exemplar pentru entitate, iar

celălalt pentru echipa de audit în scopul atașării la „dosarul curent” al acțiunii;
o dacă auditorii intenționează ca, în cadrul acțiunilor de audit al
performanței, să utilizeze datele şi informațiile rezultate în urma întâlnirilor cu
reprezentanții entităţii auditate nu doar ca surse de informaţii necesare în procesul de
audit, ci ca probe de audit la care să facă referire în redactarea constatărilor,
concluziilor și a recomandărilor, atunci aceștia trebuie să întocmească „Minute” și să
informeze entitatea auditată cu privire la faptul că acestea pot fi utilizate ca probe.
realizate cerințele reglementate pentru „asigurarea calității” etapei de execuție a
auditului, cum ar fi:
✓ toți membrii echipei de audit înțeleg sarcinile care le-au fost repartizate
prin planul de audit;
✓ se realizează o bună colaborare și un schimb permanent de informații între
membrii echipei de audit, precum și o informare operativă a conducerii structurii de
specialitate din care aceștia fac parte cu privire la deficiențele identificate, pentru a se
realiza o corectă fundamentare a constatărilor, concluziilor și recomandărilor
auditului;
✓ acțiunea de audit se efectuează în conformitate cu „Planul de audit”
aprobat, cu modificările ulterioare, dacă e cazul;
✓ echipele de audit sunt în mod adecvat monitorizate de către conducerea
structurii de specialitate, în vederea asigurării că sarcinile sunt îndeplinite cu
obiectivitate și că se menține scepticismul profesional pe parcursul acțiunii;
✓ se efectuează periodic analize cu echipa de audit pentru inventarierea și
clarificarea problemelor apărute;
✓ documentele de lucru sunt întocmite conform reglementărilor interne și
conțin toate elementele menționate de acestea: categoria de operațiuni economice,
dimensiunea și conținutul eșantionului selectat, dacă este cazul, procedurile de audit
aplicate, toate constatările, concluziile și recomandările ș.a.;
✓ analiza și revizuirea documentelor de lucru au fost efectuate conform
reglementărilor interne;
✓ constatările rezultate în etapa de execuție a auditului sunt descrise în mod
obiectiv, corect și complet;
✓ probele de audit sunt suficiente și adecvate pentru a susține constatările,
concluziile și recomandările;
✓ echipa de audit solicită apelarea la serviciile unor experți, dacă pe parcursul
desfășurării acțiunilor de audit se consideră că sunt necesare cunoștințe și experiență
specială în alte domenii decât cel financiar-contabil și de audit;
✓ se solicită unor instituții specializate ale statului efectuarea unor verificări
de specialitate, dacă este cazul;
Pag. 43 / 130
✓ se solicită punctul de vedere al Comisiei pentru aplicarea unitară a

prevederilor legale aplicabile în activitatea Curții de Conturi pentru clarificarea unor
aspecte identificate pe parcursul desfășurării acțiunii de audit ș.a.
2.1.3 Asigurarea calității în etapa de „Raportare”

Etapa de „raportare” presupune întocmirea unui raport de audit care să conțină
constatările, concluziile și recomandările echipei care a realizat auditul, cu privire la
obiectivele stabilite în Planul de audit.
Raportul de audit - precum și celelalte tipuri de acte care se pot întocmi, după
caz, în funcție de tipul de audit realizat - trebuie să se conformeze, atât din punctul de
vedere al formei, cât și al conținutului, următoarelor principii de bază:
✓ exhaustivitatea - luarea în considerare a tuturor probelor de audit relevante
înainte de a redactarea raportului;
✓ obiectivitatea - utilizarea raționamentului și a scepticismului profesional,
astfel încât raportul să fie corect, iar constatările și concluziile să fie prezentate în
mod relevant și echilibrat;
✓ actualitatea - elaborarea raportului în timp util, în sensul de a mai avea
relevanță, față de timpul la care s-au derulat activitățile/faptele auditate, și de a mai
putea fi valorificate eficient constatările și recomandările aferente;
✓ contradictorialitatea - concilierea constatărilor, concluziilor și a
recomandărilor formulate în raport cu conducerea entității auditate și includerea în
raport a punctului de vedere contrar al acesteia, dacă este cazul.
Totodată, raportul de audit trebuie să respecte și o serie de criterii de calitate
pentru a permite înțelegerea exactă de către utilizator, cum ar fi: •aspectele/faptele să
fie prezentate în termeni neutri și să fie corecte, obiective, bine documentate
•concluziile şi recomandările să fie cât mai clar redactate •relația dintre obiectivele,
criteriile, constatările, concluziile și recomandările auditului să fie completă şi
verificabilă și să fie precizată clar în raport •să fie constructive, prezentând şi
constatările pozitive (în cazul auditului performanței) ș.a.
În etapa de „raportare”, „asigurarea calității” revine deopotrivă, ca și la „etapa
de execuție”, atât membrilor echipei de audit și șefului acesteia, cât și conducerii
structurilor de specialitate (șef serviciu, director adjunct, director, consilier de
conturi), fiecare dintre aceștia având atribuții specifice reglementate în RODAS,
Precizările la RODAS, Manualele și Procedurile de audit elaborate, Normele interne
cu privire la gestionarea, redactarea, circuitul și arhivarea documentelor (…) ș.a.
De asemenea, atât structura și conținutul cadru al raportului de audit și al
celorlalte acte care pot fi întocmite în această etapă (inclusiv ale proiectelor acestora),
cât și aspectele specifice etapei de raportare în ansamblul său - aferente fiecărui tip de
acțiune de audit (financiar, conformitate, performanță) - sunt stabilite și prezentate
detaliat în aceleași reglementări interne amintite.
Pag. 44 / 130

activități în cadrul etapei de raportare a auditului, cum ar fi:
✓ respectarea și aplicarea reglementărilor interne specifice acestei etape și
fiecărui tip de acțiune de audit, referitoare la:
o structura și conținutul raportului de audit și a celorlalte acte ce pot fi
întocmite - conform celor conținute în textul/anexele reglementărilor interne amintite;
o responsabilitatea auditorilor publici externi și responsabilitatea
conducerii entităţii auditate (audit financiar);
o gruparea abaterilor constatate, conform codificării din Nomenclatorul
abaterilor - pentru facilitarea înregistrării ulterioare a datelor în aplicația informatică
INFOPAC - dar fără a se face referire, în actele de audit întocmite, la acest
nomenclator și la codificarea aferentă;
o cuantificarea, în timpul acțiunilor de audit, a valorii abaterilor pentru
eșantionul verificat și stabilirea unui prejudiciu cert aferent acestuia (conform
semnificației date „prejudiciului cert”, ca urmare a modificării și completării
RODAS); (RODAS modificat și completat prin HP nr.205/2017)
o modalitatea de raportare a constatărilor rezultate în urma acţiunilor de
audit financiar efectuate la entităţile subordonate celei auditate, dacă este cazul,
inclusiv aplicarea pct.260 din RODAS (auditarea alocărilor de fonduri publice
efectuate de către ordonatorii de credite, sub orice formă, către entitățile din
subordinea / coordonarea / sub autoritatea acestora);
o includerea, în secțiuni distincte ale raportului, aspectelor referitoare la
(după caz): •administrarea patrimoniului •execuția bugetului de venituri şi cheltuieli
şi întocmirea situațiilor financiare anuale •concluziile rezultate din verificarea unor
obiective stabilite de către departamentele de specialitate sau solicitate de Camera
Deputaților sau Senat •constatările de la entitățile aflate în subordinea / coordonarea /
sub autoritatea celor auditate •constatările, concluziile și recomandările cu privire la
evaluarea activităţilor de control intern/managerial şi audit intern •inventarierea şi
evaluarea patrimoniului public şi privat al statului •carențele, inadvertențele sau
imperfecțiunile cadrului legislativ identificate și propunerile pentru îmbunătățirea
acestuia - propunerile pot fi redactate prin adaptarea modelului din Anexa 1 la
„Metodologia privind elaborarea Raportului public anual, a Raportului anual de
activitate (…)”;
o prezentarea concluziilor (inclusiv a unei concluzii generale, în cazul
auditului performanței), precum și a obiectivelor verificate la care nu s-au constatat
deficiențe (după caz, în funcție de tipul acțiunii de audit);
o exprimarea cu claritate a opiniei de audit în cazul auditului financiar
(conform modelului) și susținerea acesteia în funcție de tipul ei (conform tabelelor
exemplificatoare din Precizările la RODAS), precum și luarea în considerare, la
exprimarea opiniei, a constatărilor rezultate ca urmare a aplicării pct.260 din RODAS
și/sau a desfășurării altor acțiuni de audit distincte realizate la entitățile din
subordinea / coordonarea / sub autoritatea ordonatorilor de credite auditați;
Pag. 45 / 130
o însumarea valorii erorilor/abaterilor de la legalitate şi regularitate

constatate (audit financiar) și compararea cu pragul de semnificație de 2% (în cazul
opiniei contrare); (RODAS modificat și completat prin HP nr.205/2017)
o prezentarea explicită, în proiectul de raport de audit financiar, la
secțiunea „opinie”, în ce constă neconformitatea situațiilor financiare și introducerea
unui „paragraf explicativ” în care se vor descrie aspectele care determină exprimarea
opiniei contrare și se vor cuantifica denaturările, gravitatea, precum şi gradul de
generalizare al acestora; (RODAS modificat și completat prin HP nr.205/2017)
o prezentarea succintă a punctului de vedere al persoanelor cu atribuţii
în domeniul în care s-au constatat deficiențe, precum şi a punctului de vedere motivat
al auditorilor în cazul neluării în considerare a justificărilor prezentate;
o prezentarea succintă a punctului de vedere al conducerii entităţii
auditate - în situația în care, după conciliere, se mențin divergențe - precum și
motivația auditorilor pentru neînsușirea acestuia;
o posibilitatea entității auditate de a formula obiecțiuni în 15 zile
calendaristice de la data înregistrării raportului la entitatea verificată sau de la
data confirmării de primire a acestuia, când raportul a fost transmis prin poștă ș.a.;
✓ întocmirea celorlalte tipurilor de acte - dintre cele prevăzute de
reglementările interne - în funcție de constatări și de tipul acțiunii de audit (dacă este
cazul);
✓ respectarea cerințelor/sarcinilor cuprinse în reglementările interne, în „Nota
de instruire” și în „Planul de audit” referitoare la: •redactarea „Proiectului de raport”
•termenele de finalizare •concilierea •definitivarea raportului de audit •înregistrarea
raportului la entitate și la structura de specialitate a Curții •definitivarea înregistrării
în „Registrul unic de control” ș.a.;
specialitate pentru finalizarea / prezentarea / depunerea proiectului de raport însoțit de
toate anexele sale, atât la conducerea structurii de specialitate a Curții, cât și la
entitatea auditată - în vederea parcurgerii procesului de „analiză și clarificare” la
nivelul structurii de specialitate (ședință de analiză a fundamentării constatărilor
consemnate în proiectul „Procesului verbal de constatare”, în cazul auditului financiar
/ proiectul „Raportului de audit”, în cazul auditului de conformitate - prin
similaritate), respectiv la nivelul entității auditate (ședința de conciliere); (RODAS
modificat și completat prin HP nr.205/2017)
✓ proiectul „Raportului de audit” este contribuția comună a echipei de audit,
sub coordonarea șefului echipei care îl elaborează și îl redactează conform
procedurilor, elementelor și formatului standard stabilite în reglementările interne,
potrivit tipului acțiunii de audit;
✓ elaborarea și redactarea proiectului de raport se face pe baza documentelor
/ materialelor / proiectelor întocmite, în formă adecvată, de către fiecare dintre
membrii echipei pentru obiectivele, constatările, concluziile și recomandările proprii
(bazate și în corespondență cu conținutul documentelor de lucru aferente);
Pag. 46 / 130

o probe noi, care nu au fost aduse la cunoștința auditorilor pe parcursul
acțiunii de audit - acestea se analizează, iar în cazul în care se acceptă vor fi avute în
vedere la definitivarea raportului;
o un punct de vedere de la ministerul / autoritatea / agenția care are în
responsabilitate aplicarea unitară a legii - în situația în care o prevedere legală care
interpretări;
o în acest caz, auditorii fie țin cont de acest punct de vedere, fie, în
situații de excepție, întocmesc și semnează o „Notă de fundamentare” (care se
înregistrează la structura de specialitate respectivă) prin care se solicită „Comisiei
pentru aplicarea unitară a prevederilor legale aplicabile în activitatea Curţii de
Conturi”, analizarea situației create şi o soluție a problemei respective - Comisia
trimite răspunsul în termen de 15 zile calendaristice de la primirea solicitării, iar
soluția urmează să fie aplicată în mod obligatoriu de către auditori; (RODAS modificat și
completat prin HP nr.205/2017)
✓ întocmirea „Notei de conciliere”, de către un membru al echipei de audit
desemnat de către șeful echipei, se va ghida după conținutul prevăzut în RODAS,
Manualele, Procedurile de audit elaborate, Normele interne cu privire la gestionarea,
redactarea, circuitul și arhivarea documentelor (…) ș.a.;
o în „Nota de conciliere” vor fi cuprinse, succint: •toate abaterile
rezultate și recomandările formulate •punctul de vedere al reprezentanților entității
față de fiecare abatere și recomandare •eventualele probe noi aduse de reprezentanții
entității la conciliere •poziția auditorilor publici externi și eventual a reprezentanților
conducerii structurii Curții de Conturi față de punctul de vedere esprimat;
o nu se va proceda la inserarea, în „Nota de conciliere”, a conținutului
integral al raportului de audit/procesului verbal de constatare (în cazul auditului de
conformitate, respectiv auditului financiar) ci numai prezentarea succintă a abaterilor
și a recomandărilor aferente;
o în cazul auditului performanței, vor fi cuprinse în „Nota de conciliere”
numai paragrafele/aspectele față de care participanții la întâlnirea de conciliere din
partea entității auditate și-au exprimat puncte de vedere divergente și se va menționa,
în finalul „Notei”: „Pentru celelalte aspecte cuprinse în proiectul de raport, precum
și pentru recomandările formulate - care nu au fost puse în discuție și nu se regăsesc
în prezenta notă de conciliere - participanții din partea ……………. nu au avut
puncte de vedere divergente față de conținutul și formularea acestora”.
✓ anexarea la raportul de audit doar a acelor situații și copii ale unor acte
/ documente - având semnăturile și certificarea pentru conformitate prevăzute în
reglementările interne ale Curții, în funcție de tipul auditului și de natura constatărilor
- care sunt cu adevărat relevante și indispensabile ca probe de audit, sunt bine triate,
alese și structurate astfel încât să nu încarce excesiv raportul și să genereze un
Pag. 47 / 130
consum nejustificat de resurse materiale, umane și de timp, atât din partea echipei de
audit cât și din partea entității verificate;
o atașarea la raportul de audit numai a unor extrase - care se referă strict
la aspectul prezentat în raport - din acele acte și documente generale care au un
număr considerabil de pagini (contracte economice, ROF, ROI, statut, contract
colectiv de muncă, standarde, nomenclatoare, legislație ș.a.);
▪ exemplu: prima și ultima pagină (cu numerele de înregistrare și
semnăturile de aprobare) și numai acele pagini, din conținutul actului / documentului
respectiv, care se referă strict la aspectul constatat și care vor constitui probă de audit;
✓ semnarea fiecărei pagini a „Raportului de audit” de conformitate și a
„Procesului verbal de constatare” (audit financiar) de către toţi membrii echipei, în
subsolul paginii, în partea dreaptă ș.a.
✓ transmiterea către entitatea auditată, pentru a fi semnate în maximum 5 zile
calendaristice, a tuturor exemplarelor din raportul de audit și din celelalte acte care se
pot întocmi în funcție de tipul acțiunii de audit și care se semnează bilateral;
✓ înregistrarea în evidența structurilor de specialitate (registratură) care au
efectuat acțiunea de audit - la termenele stabilite în reglementările interne - a
rapoartelor de audit și a celorlalte acte întocmite.
realizate cerințele reglementate pentru „asigurarea calității” etapei de raportare a
auditului, cum ar fi:
✓ rapoartele de audit, anexele acestora și celelalte tipuri de acte care se pot
întocmi, după caz, în funcție de tipul de audit realizat, sunt elaborate și redactate
conform reglementărilor interne, elementelor și formatului standard stabilite;
✓ asigurarea concordanței / realității situației prezentate în capitolul
introductiv al rapoartelor / actelor de audit întocmite cu privire la entitățile aflate în
subordinea/coordonarea/sub autoritatea entităților auditate, cu lista actualizată, din
INFOPAC, a entităților aflate în aria de competență a structurii de specialitate
respective;
✓ rapoartele de audit și celelalte tipuri de acte se conformează principiilor de
bază: exhaustivitatea; obiectivitatea; actualitatea; contradictorialitatea și sunt clare,
punctuale și constructive;
✓ respectarea obiectivelor stabilite în „Planul de audit”, concordanța
constatărilor, concluziilor și recomandărilor cu acestea și prezentarea lor în termeni
neutri și în relație cu obiectivele și criteriile de audit;
✓ toate constatările, concluziile și recomandările sunt susținute de probe de
audit suficiente și adecvate și de documente de lucru corespunzătoare și revizuite
conform reglementărilor interne;
✓ stabilirea prejudiciului cert aferent eșantionului auditat (conform
semnificației date „prejudiciului cert” ca urmare a modificării și completării
RODAS); (RODAS modificat și completat prin HP nr.205/2017)
Pag. 48 / 130
✓ respectarea condițiilor reglementate referitoare la tipul opiniei de audit și la

exprimarea acesteia, inclusiv a opiniei contrare și a condiției ca „valoarea cumulată a
erorilor / abaterilor de la legalitate şi regularitate constatate să se situeze peste
pragul de semnificație de 2%”; (RODAS modificat și completat prin HP nr.205/2017)
o în proiectul de raport a fost prezentată explicit, la secțiunea „opinie”,
în ce constă neconformitatea situațiilor financiare și s-a introdus un „paragraf
explicativ” în care au fost descrise aspectele care au cauzat exprimarea opiniei
contrare și în care au fost cuantificate denaturările, gravitatea, precum şi gradul de
generalizare al acestora; (RODAS modificat și completat prin HP nr.205/2017)
specialitate pentru finalizarea / prezentarea / depunerea proiectului de raport (auditul
de conformitate și auditul financiar) însoțit de toate anexele sale (inclusiv „Procesul
verbal de constatare” în cazul auditului financiar), atât la conducerea structurii de
specialitate a Curții, cât și la entitatea auditată;
✓ desfășurarea în mod corect a procesului de „analiză și clarificare” a
proiectului de „Procesul verbal de constatare”, în cazul auditului financiar, și a
proiectului „Raportului de audit”, în cazul auditului de conformitate (prin
similaritate);
o la nivelul structurii de specialitate - ședință de analiză a fundamentării
constatărilor consemnate în proiect și consemnarea concluziilor participanților într-un
proces verbal încheiat cu această ocazie) - procesul verbal este redactat prin grija
directorului participant la ședință, se înregistrează la structura de specialitate și se
atașează la „dosarul curent” al acțiunii; (RODAS modificat și completat prin HP nr.205/2017)
o la nivelul entității auditate - ședința de conciliere - la care va participa
conducătorul structurii de specialitate sau un membru al conducerii acesteia,
desemnat de către conducătorul structurii;
✓ efectuarea concilierii cu conducerea entității auditate în vederea clarificării
divergențelor privind constatările, concluziile și recomandările - respectându-se
reglementările interne (inclusiv prezentul Ghid) referitoare la termene, la
corespondență, la „Nota de conciliere” ș.a.;
o probe noi, care nu au fost aduse la cunoștința auditorilor pe parcursul
acțiunii de audit;
o un punct de vedere de la ministerul / autoritatea / agenția care are în
responsabilitate aplicarea unitară a legii - în situația în care o prevedere legală care
interpretări; (RODAS modificat și completat prin HP nr.205/2017)
o în acest ultim caz și în situația în care auditorii consideră că punctul de
vedere prezentat nu este edificator pentru speța în cauză, conducătorul structurii de
specialitate transmite „Nota de fundamentare”, întocmită de către auditori și
înregistrată la structura de specialitate respectivă, la „Comisia pentru aplicarea
Pag. 49 / 130
unitară a prevederilor legale aplicabile în activitatea Curţii de Conturi”,

concomitent cu efectuarea demersurilor pentru prelungirea / suspendarea acțiunii de
audit până la primirea răspunsului de la Comisie; (RODAS modificat și completat prin HP
nr.205/2017)
✓ menționarea succintă, în raportul de audit și în celelalte acte întocmite
(după caz), a punctelor de vedere ale persoanelor cu atribuţii în domeniul în care s-au
constatat deficiențe și punctele de vedere motivate ale auditorilor în cazul neluării în
considerare a justificărilor prezentate, precum și punctul de vedere al conducerii
entităţii auditate - în situația în care, după conciliere, s-au menținut divergențe - și
motivația auditorilor pentru neînsușirea acestuia;
✓ menționarea, la finalul raportului (conform formatului din reglementările
interne) - precum și în scrisoarea de transmitere a raportului către entitate - a
posibilității entității auditate de a formula obiecțiuni în termenul de 15 zile
calendaristice;
✓ respectarea prevederilor legale și a reglementărilor interne ale Curții în
cazul identificării și instrumentării unor fraude;
✓ respectarea termenelor de finalizare a acțiunilor de audit prevăzute în
programul anual de activitate și în „Planul de audit”, precum și a termenelor de
înregistrare în evidența structurilor de specialitate (registratură) - la termenele
stabilite în reglementările interne - a rapoartelor de audit și a celorlalte acte întocmite;
✓ prezentarea în raportul de audit, în cazul acțiunilor de audit al performanței,
a tuturor constatărilor și concluziilor relevante, a concluziei generale, precum și a
aspectelor semnificative de „practică pozitivă” și de „bună practică” identificate ș.a.
2.1.4 Asigurarea calității în etapa de „Valorificare a constatărilor” (inclusiv

evaluarea rapoartelor de audit şi a celorlalte acte întocmite)
De regulă, valorificarea constatărilor se face de către structura de specialitate
care a efectuat acțiunea de audit și care are în competență entitatea auditată, cu
excepțiile prevăzute de RODAS și de Precizările la acesta - când sunt desemnate
echipe de audit mixte (auditori de la departament și/sau de la alte camere de conturi)
la propunerea șefului departamentului de specialitate și cu aprobarea Plenului - caz în
care valorificarea constatărilor se face de către departamentul coordonator al acțiunii.
Valorificarea constatărilor se face în termen de maximum 30 de zile
calendaristice de la data înregistrării raportului de audit la registratura entităţii
verificate sau de la data confirmării de primire a acestuia, atunci când raportul a fost
transmis prin poștă - termenul respectiv nefiind termen de decădere.
Etapa de valorificare a constatărilor cuprinse în rapoartele de audit presupune, în
principal, emiterea și transmiterea deciziei cu măsuri către entitatea auditată (auditul
de conformitate și auditul financiar), respectiv elaborarea și transmiterea scrisorii cu
recomandări (auditul performanței), precum și a celorlalte documente specifice etapei
de valorificare, după caz.
Pag. 50 / 130
Formatul, conținutul și competențele de semnătură pentru decizie, scrisoarea cu

recomandări, celelalte documentele specifice valorificării sunt prevăzute în RODAS;
Precizările la acesta; Manualele și Procedurile de audit elaborate; Normele interne cu
privire la gestionarea, redactarea, circuitul și arhivarea documentelor (…) ș.a.
Valorificarea altor constatări (contravenții; amenzi civile, penalități prevăzute în
Legea nr. 94/1992; erori/abateri de la legalitate şi regularitate și/sau fapte pentru care
există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale constatate în acțiunile de
audit al performanței ș.a.) consemnate în celelalte tipuri de acte care se pot întocmi -
și care constituie anexe la raportul de audit - se valorifică prin procedee distincte
prevăzute în RODAS și în Precizările la acesta, altele decât deciziile și recomandările
trimise prin scrisoare.
Analiza rapoartelor și a celorlalte acte de audit în vederea valorificării
constatărilor cuprinse în acestea, întocmirea documentelor aferente valorificării și
valorificarea efectivă a acestora se vor face de către șeful departamentului de
specialitate, directorul și directorul adjunct al direcției din cadrul departamentului,
directorul, directorul adjunct și șeful de serviciu al camerei de conturi teritoriale, în
funcție de nivelul de competență stabilit în RODAS, în Precizările la acesta și în fișa
postului.
La baza emiterii deciziei, respectiv a scrisorii cu recomandări vor sta: •raportul
de audit împreună cu anexele sale •nota conținând poziția motivată legal a membrilor
echipei de audit referitoare la obiecțiunile depuse de către entitatea auditată (audit de
conformitate și audit financiar) •nota cu propuneri de valorificare - întocmită de către
echipa de audit în 7 zile calendaristice de la data înregistrării obiecțiunilor sau de la
expirarea termenului stabilit pentru depunerea acestora (audit de conformitate și audit
financiar) •proiectul deciziei întocmit de către echipa de audit (audit de conformitate
și audit financiar) •proiectul scrisorii cu recomandări întocmit de către directorul
direcției din cadrul departamentului de specialitate, respectiv de către directorul
adjunct al camerei de conturi (auditul performanței) ș.a.
„Nota” conținând poziția motivată legal a membrilor echipei de audit referitoare
la obiecțiuni, „Nota” cu propuneri de valorificare și „Proiectul deciziei” vor fi
întocmite de către șeful echipei, cu acordul membrilor acesteia;
Pentru aceste activități, conducerea structurii de specialitate va acorda șefului de
echipă timp necesar și adecvat complexității și volumului de muncă aferente.
„Proiectul scrisorii cu recomandări” (auditul performanței) va fi întocmit de
către directorul direcției din cadrul departamentului de specialitate, respectiv de către
directorul adjunct al camerei de conturi.
Împotriva măsurilor dispuse prin decizie, precum și a termenelor stabilite,
conducătorul entităţii verificate poate depune/transmite contestație la structura de
specialitate care a emis decizia, în termen de 15 zile calendaristice de la data primirii
acesteia - depunerea contestației reprezintă procedură administrativă prealabilă
obligatorie pentru exercitarea dreptului la acțiune în contencios administrativ, iar
Pag. 51 / 130
nerespectarea termenului atrage decăderea, care se constată de către „Comisia de

soluționare a contestațiilor”.
Condițiile de suspendare și cele de reluare a obligației executării deciziei și
metodologia de analiză şi de soluționare a contestației - termene; nota cu punctul de
vedere referitor la argumentele din contestație; circuitul documentelor; constituirea și
funcționarea comisiilor de soluționare a contestațiilor; competențele de soluționare;
modelul încheierii ș.a. - sunt precizate în RODAS, Precizările la acesta, Normele
interne cu privire la gestionarea, redactarea, circuitul și arhivarea documentelor (…)
ș.a.
Sesizarea organelor de urmărire penală se face numai de către șeful
departamentului de specialitate și, respectiv, de către șeful departamentului de
coordonare a verificării bugetelor unităților administrativ-teritoriale, după aprobarea
Plenului - conform pașilor prevăzuți în RODAS.
În cazurile precizate în RODAS, atunci când este afectată valorificarea
raportului de audit, șeful departamentului de specialitate, respectiv directorul camerei
de conturi, poate dispune restituirea raportului de audit pentru completare/refacere
sau pentru reefectuarea acţiunii - iar dacă, la reefectuarea acţiunii, se constată
deficiențe grave în efectuarea verificării, șeful departamentului coordonator al
acţiunii poate propune Plenului aplicarea de sancțiuni disciplinare în conformitate cu
prevederile Codului de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi.
Evidența deciziilor emise de către structurile de specialitate se ține de către
secretariatul fiecărei structuri, prin „Registrul privind evidența deciziilor”, iar
structura/conținutul registrului; modul de numerotare și de înregistrare a deciziilor;
condițiile de prelungire a termenelor pentru realizarea măsurilor dispuse și modul de
înregistrare și numerotare a deciziilor de prelungire aferente; obligativitatea
înregistrării deciziilor și în „Registrul special privind evidența actelor întocmite şi
modul de valorificare a constatărilor consemnate în acestea”, precum şi în aplicația
informatică INFOPAC ș.a. sunt reglementate în RODAS și în Precizările la acesta (cu
excepțiile prevăzute în Precizări, referitoare la rapoartele/actele de audit care conțin
informații clasificate).
realizate cerințele reglementate pentru „asigurarea calității” etapei de valorificare a
constatărilor auditului, cum ar fi:
✓ întocmirea „Notei” conținând poziția motivată legal a echipei de audit
referitoare la obiecțiunile formulate de conducătorul entității auditate față de
constatările / concluziile / recomandările cuprinse în raportul de audit;
✓ întocmirea „Notei” cu propunerile de valorificare a constatărilor;
✓ întocmirea proiectului de decizie / scrisorii cu recomandări;
✓ întocmirea, de către șeful echipei de audit, împreună cu echipa, a
documentelor/materialelor solicitate de către conducerea structurii de specialitate,
după formatul și conținând principalele date, informații, analize ș.a. cerute, la
începutul anului, de către departamentele coordonatoare ale activității de raportare,
Pag. 52 / 130
în vederea elaborării rapoartelor periodice (raportul public anual; raportul anual de

activitate; rapoartele anuale referitoare la finanțele publice locale ș.a.), a „Raportului
anual privind utilizarea softului IDEA” ș.a.;
✓ întocmirea „Notei” de evaluare a raportului de audit și a celorlalte acte
întocmite, după caz (și a anexelor la acestea);
✓ parcurgerea tuturor etapelor legate de emiterea deciziei / scrisorii
cuprinzând măsurile dispuse / recomandările transmise entității auditate;
✓ cuprinderea în decizie, dacă este cazul, și a măsurii stabilirii de către
entitate a întinderii prejudiciului, inclusiv a dobânzilor și a penalităților de întârziere,
pornind de la prejudiciul cert stabilit și consemnat în raportul de audit și în procesul
verbal de constare, aferent eșantionului auditat; (RODAS modificat și completat prin HP
nr.205/2017)
✓ măsurile dispuse prin decizie/recomandările transmise prin scrisoare
conduc la înlăturarea deficiențelor/disfuncționalităților consemnate, a efectelor
acestora și la creșterea performanței activității entității;
✓ transmiterea departamentului de specialitate a adresei, însoțită de întreaga
documentație, cuprinzând faptele pentru care există indicii că au fost săvârșite cu
încălcarea legii penale (dacă este cazul);
✓ transmiterea departamentului de specialitate a adresei (însoțită de întreaga
documentație) pentru suspendarea din funcție a persoanelor acuzate de săvârșirea de
fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter
financiar;
✓ urmărirea faptului dacă au fost sesizate organele de urmărire penală, de
către departamentele în cauză, după obținerea aprobării Plenului;
✓ transmiterea adresei de sesizare a organelor competente/abilitate în cazul
faptelor cauzatoare de prejudicii importante sau abateri grave cu caracter financiar,
pentru care se propune suspendarea din funcție;
✓ înștiințarea organelor ierarhic superioare, organului de conducere colectivă
care aprobă, coordonează și controlează activitatea entității auditate sau a autorităților
publice deliberative ale unităților administrativ-teritoriale, după caz, cu privire la
deficiențele constatate la unitățile subordonate;
✓ analizarea contestației la decizie, constituirea „Comisiilor de soluționare a
contestațiilor”, derularea procedurii de soluționare și întocmirea și motivarea
adecvată a încheierii comisiei ș.a.
✓ urmărirea, de către conducătorii structurilor de specialitate care efectuează
audit, a parcursului actelor aflate în instanță și a stadiului soluționării litigiilor
rezultate din activitatea de audit desfășurată, pe baza informațiilor pe care
Departamentul juridic trebuie să le transmită periodic, a informațiilor publice de pe
site-ul instanțelor de judecată, a solicitării directe adresate instanței sau alte surse;
✓ urmărirea, de către conducătorii structurilor de specialitate, după
soluționarea definitivă a cauzelor de către instanțele de judecată, a punerii în aplicare
Pag. 53 / 130
a soluțiilor favorabile pronunțate, până la virarea integrală a sumelor datorate

bugetelor publice sau, după caz, până la recuperarea în totalitate a prejudiciilor.
✓ conducătorii departamentelor de specialitate trebuie să se preocupe, pentru
acțiunile coordonate de către acestea, de selectarea principalelor constatări
consemnate în rapoartele de audit întocmite ca urmare a acţiunilor respective şi de
informarea periodică a camerelor de conturi - în format letric, electronic (Intranet)
sau video-conferință - pentru stabilirea unor abordări unitare a constatărilor şi ca
parte componentă a procesului de perfecționare continuă a pregătirii profesionale a
personalului de specialitate.
În etapa de valorificare a constatărilor, conducerea Departamentului juridic
trebuie să se asigure că reprezentarea în fața instanțelor de judecată este
corespunzătoare și, în acest sens, colaborează cu structurile de specialitate pentru o
bună fundamentare a acțiunilor în instanță, inclusiv prin solicitarea punctului de
vedere față de constatările din rapoartele de audit.
Departamentul juridic trebuie să informeze lunar structurile de specialitate cu
privire la hotărârile judecătorești definitive și/sau irevocabile pronunțate de instanțele
de judecată.
Evaluarea rapoartelor de audit și a celorlalte acte întocmite, după caz,
(împreună cu anexele la acestea) se face de către directorul / directorul adjunct al
structurii de specialitate - în funcție de nivelul de competență - în vederea evaluării
calității activităţii realizate de personalul din cadrul direcției din departament /
camerei de conturi cu ocazia acţiunilor de audit realizate.
Evaluarea vizează atât activitatea desfăşurată de întreaga echipă în cadrul
acţiunii, cât şi activitatea desfășurată de către fiecare membru al echipei, și se face
având în vedere două criterii, respectiv: •îndeplinirea obiectivelor și atribuțiilor
profesionale •criterii de performanță / competență (criterii prevăzute în normele de
evaluare a performanțelor auditorilor, precum și indicatorii de performanță elaborați
la nivelul Curții de Conturi).
Modelul și conținutul „Notei de evaluare” (pentru acțiunile de audit de
conformitate, audit financiar și audit al performanței, precum și pentru acțiunile de
„follow-up”), criteriile de evaluare a activității echipei și a fiecărui membru al
acesteia, obiectivele generale și specifice evaluate, acordarea calificativelor și a
calificativului final ș.a. sunt reglementate în RODAS; Precizările la acesta; Normele
metodologice de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale auditorilor
publici externi; Regulamentul privind aplicarea Sistemului de indicatori de
performanță ai Curții de Conturi; Normele interne cu privire la gestionarea,
redactarea, circuitul și arhivarea documentelor (…) ș.a.
Calificativele finale acordate - atât pentru acţiunea de audit / „follow-up”, cât şi
pentru fiecare auditor - vor fi aduse la cunoștința acestora, sub semnătură (caseta cu
semnături cuprinsă în modelul „Notei de evaluare”), după încheierea fiecărei acțiuni,
iar „Nota de evaluare” se va atașa la „dosarul curent” al acţiunii.
Pag. 54 / 130
Calificativele acordate auditorilor la fiecare acțiune realizată vor fi avute în

vedere la evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale.
Conducerea structurilor de specialitate (conform competențelor stabilite, după
caz, pentru fiecare nivel ierarhic) va analiza, în evoluție / dinamică, conținutul
notelor de evaluare și calificativele acordate auditorilor pentru fiecare acțiune
desfășurată și vor stabili dacă, și în ce măsură, auditorii au ținut cont de observațiile
făcute periodic şi dacă şi-au îmbunătățit activitatea conform acestora - propunând
măsuri adecvate, după caz, inclusiv de sancționare.
În perioada de după finalizarea acțiunilor de audit, conducerea structurilor de
specialitate trebuie să aibă în vedere și verificarea - chiar dacă nu are legătură directă
cu evaluarea rapoartelor de audit - realității și corectitudinii datelor și informațiilor
din „Fișa rezultatelor cuprinzând informațiile necesare calculării indicatorilor de
performanță și indicatorilor de management” (anexa nr.3 la „Regulamentul privind
aplicarea sistemului de indicatori de performanță ai Curții de Conturi” - fișă care
trebuie completată de către șeful echipei de audit și semnată de către toți membrii
acesteia.
2.1.5 Asigurarea calității în etapa de „Follow-up”

Etapa denumită generic „follow-up”, reprezintă o etapă de verificare a modului
de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii (audit de conformitate și
audit financiar), respectiv de implementare a recomandărilor transmise prin scrisoare
(audit al performanței) și de evaluare a impactului măsurilor dispuse/recomandărilor
transmise asupra entităților auditate.
Finalizarea unei acțiuni de audit nu poate fi considerară încheiată până când
Curtea de Conturi nu verifică modul în care entitatea auditată a
îndeplinit/implementat măsurile dispune/recomandările transmise și nu analizează
impactul acestora asupra eliminării deficiențelor și a îmbunătățirii performanțelor
activității entității.
În prezentul Ghid, activitatea de „follow-up” este abordată ca o etapă distinctă -
chiar dacă, în esență, face parte din activitatea de valorificare a constatărilor - având
în vedere importanța acesteia, nevoia de a individualiza și accentua elementele
definitorii, dar și pentru faptul că, în practică, verificarea modului de ducere la
îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii / a recomandărilor transmise prin
scrisoare se efectuează la anumite intervale de timp după finalizarea acțiunilor de
audit propriu-zise și în mod repetat, după caz.
Activitatea de „follow-up” se realizează, de regulă, prin misiuni distincte
cuprinse în Programul anual de activitate, precum și în cadrul acțiunilor de audit
curente, în cadrul cărora, pe lângă obiectivele de audit stabilite, conducerea structurii
de specialitate dispune și verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor
dispuse prin deciziile anterioare, respectiv a modului de implementare a
recomandărilor transmise anterior prin scrisoare.
Pag. 55 / 130
Acțiunile / activitățile de „follow-up” se finalizează cu întocmirea raportului de

„follow-up” care este un document semnat bilateral de către membrii echipei de audit
și de către reprezentanții legali ai entității verificate.
Pentru auditul de conformitate - și auditul financiar, prin similaritate - sunt
reglementate/prevăzute în mod analitic în RODAS (Cap. II), în Precizările la acesta,
precum și în Manualul de audit de conformitate și în Manualul auditului financiar (cu
intrare în vigoare la data de 1.01.2018), o serie de aspecte referitoare la activitatea de
„follow-up”, cum ar fi:
✓ procedura de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor
dispuse prin decizii;
✓ situațiile în care se întocmește raportul de „follow-up” (măsuri îndeplinite
în totalitate, parțial sau neîndeplinite);
✓ structura/conținutul raportului și modalitățile de înregistrare a raportului la
entitatea verificată (registratură și registrul unic de control) și la structurile de
specialitate ale Curții (registratură și registrul special al actelor de control);
✓ modalitatea de depunere a obiecțiunilor de către conducerea entității
verificate și modalitatea de valorificare a raportului de „follow-up”;
✓ alte acte ce se întocmesc, după caz, în cadrul acțiunilor / activităților de
„follow-up”;
✓ procedura aplicată în cazul în care entitățile nu duc la îndeplinire măsurile
dispuse/recomandările transmise ș.a.
Pentru auditul performanței, procedura de urmărire a modului de implementare a
recomandărilor transmise prin scrisoare și de evaluare a impactului avut de aceste
recomandări asupra entității / activității / proiectului / programului / procesului
auditat, este similară (dar nu identică) cu procedura prevăzută în cazul acțiunilor de
audit de conformitate, pentru decizie (reglementate/prevăzute în mod analitic în
RODAS / Cap. II, în Precizările la acesta și în Manualul de audit de conformitate).
În acest caz, aspectele reglementate vor fi adaptate având în vedere prevederile
din Manualul auditului performanței, specificul auditului performanței, conținutul și
forma constatărilor și a recomandărilor, tipurile de acte care pot fi întocmite în
acțiunile de audit al performanței ș.a.
În cadrul acțiunilor/activităților de „follow-up”, atât membrii echipelor de
„follow-up”, cât și conducerea structurilor de specialitate, trebuie să adopte o
abordare obiectivă și independentă în legătură cu ducerea la îndeplinire /
implementarea măsurilor / recomandărilor.
Se va pune accentul pe: •modul concret în care a acționat entitatea •măsura în
care acțiunile întreprinse de entitate au remediat deficiențele / disfuncționalitățile
evidențiate în rapoartele de audit •evaluarea, în limitele posibile, a impactului
economic / financiar / social / cultural / interes public ș.a. al realizării măsurilor din
decizii / implementării recomandărilor din scrisoare ș.a.
Pag. 56 / 130

realizate cerințele reglementate pentru „asigurarea calității” etapei de „follow-up”,
cum ar fi:
✓ au fost realizate acțiuni de verificare a modului de ducere la îndeplinire a
măsurilor dispuse prin decizie / implementării recomandărilor transmise prin
scrisoare;
✓ acțiunile de „follow-up” la entități rezultate în urma oricărei forme de
reorganizare a entităților auditate inițial se vor realiza de către structura de
specialitate în a cărei competență teritorială intră fiecare astfel de entitate, urmând ca
rezultatele „follow-up” să fie comunicate și structurii de specialitate care a efectuat
acțiunea inițială;
✓ în cazul acțiunilor de audit de conformitate și de audit financiar, acțiunile
de „follow-up” se realizează, de regulă, în 30 de zile calendaristice de la termenul cel
mai îndepărtat stabilit în decizii;
✓ în cazul acțiunilor de audit al performanței, acțiunile de „follow-up” se
realizează, de regulă, în 30 de zile calendaristice de la termenul fixat în scrisoarea cu
recomandări la care entitatea trebuie să informeze structura de specialitate a Curții cu
privire la stadiul implementării recomandărilor și la impactul acesteia - acest termen
se va fixa în funcție de complexitatea constatărilor și a recomandărilor și va fi cuprins
între 3-6 luni;
✓ activitatea de „follow-up” se realizează de către aceiași auditori publici
externi care au participat la acțiunile de audit respective, sau măcar de către unul
dintre aceștia - care cunoaște în profunzime aspectele constatate și recomandările
formulate - cu excepția cazurilor în care conducătorul structurii de specialitate nu
poate asigura, din motive justificate, prezența acestora/acestuia în acțiunea respectivă
de „follow-up”;
✓ principiul rotației auditorilor publici externi prevăzut la pct. 44 din RODAS
nu se aplică în cazul acțiunilor/activităților de „follow-up”;
✓ când acțiunea de „follow-up” vizează mai multe decizii, fiecare decizie
constituie o acțiune distinctă care se include în programul de activitate, alocându-se
fond de timp distinct și suficient pentru fiecare acțiune (decizie) în funcție de numărul
măsurilor ce urmează a fi verificate și de complexitatea acestora, pentru realizarea în
bune condiții și de calitate a activității de „follow-up”;
✓ pentru fiecare acțiune/decizie se întocmește câte un raport de „follow-up”
distinct, care se raportează prin aplicația informatică INFOPAC;
✓ în condiţiile în care la o entitate la care se realizează o acțiune de audit
cuprinsă în Programul anual de activitate, se realizează și verificarea modului de
ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse/de implementare a recomandărilor
transmise, pentru fiecare tip de acțiune și pentru fiecare decizie/scrisoare cu
recomandări se alocă timp suficient și adecvat pentru realizarea în bune condiții și de
calitate a activității de „follow-up”;
Pag. 57 / 130
✓ prevederea de la pct. 63 din RODAS nu reprezintă și nu vizează activitate

de „follow-up” ci activitate curentă de audit: „auditorii publici externi au obligația
de a examina ultimul act încheiat de Curtea de Conturi la entitatea respectivă,
inclusiv cel privind verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor (…) şi
de a consemna despre aceste informaţii în raportul de (audit)”;
✓ în cadrul acțiunilor de audit de conformitate și de audit financiar, sau
concomitent cu acestea, nu se vor desfășura în aceeași entitate activități / acțiuni de
follow-up vizând recomandările transmise prin scrisoare (auditul performanței), iar în
cadrul acțiunilor de audit al performanței, sau concomitent cu acestea, nu se vor
desfășura în aceeași entitate activități / acțiuni de „follow-up” vizând deciziile;
✓ în funcție de complexitatea activității entității și a documentelor ce trebuie
verificate în cadrul acțiunilor de „follow-up” se poate aloca, în programul anual de
activitate aprobat de către Plen, la propunerea structurilor de specialitate, un fond de
timp mai mare decât cel prevăzut în „Metodologia de elaborare, modificare și
monitorizare a realizării Programului de activitate a Curții de Conturi”;
✓ s-a procedat potrivit reglementărilor interne în situațiile în care entitatea nu
a dus la îndeplinire toate măsurile dispuse prin decizie, pentru eliminarea
deficiențelor constatate, sau toate recomandările transmise prin scrisoare pentru
creșterea performanței activității entității / programului / proiectului / procesului
auditat.
2.2 Asigurarea calității celorlalte activități specifice de audit

La acest capitol, vor fi abordate următoarele activități/sub-activități specifice de
audit desfășurate de către structurile de audit public extern, după cum urmează:
✓ introducerea / actualizarea datelor în aplicația INFOPAC;
✓ raportarea periodică și alte tipuri de raportări;
✓ evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale personalului
de specialitate;
✓ perfecționarea pregătirii profesionale a personalului de specialitate;
✓ arhivarea documentelor.
2.2.1 Asigurarea calității în etapa de introducere / actualizare a datelor în

aplicația INFOPAC
Aplicația INFOPAC este o aplicație informatică ce poate și trebuie să aibă o

contribuție semnificativă la implementarea Sistemului de asigurare și de control al
calității, având în vedere următoarele:
✓ reprezintă o bază de date extinsă și cuprinzătoare care reflectă, în mod
analitic, atât realizarea „Programului de activitate” aprobat de către Plen, cât și
rezultatele acțiunilor de audit public extern;
✓ poate fi utilizată, atât de către conducerea Curții de Conturi, cât și de către
conducerea structurilor de specialitate, pentru urmărirea realizării și valorificării
acțiunilor de audit și a rezultatelor acestora;
Pag. 58 / 130
✓ poate genera situații centralizatoare necesare raportărilor periodice, precum

și a cuantificării/calculării indicatorilor de performanță aferenți structurilor de
specialitate (modulul „Indicatori de performanță și indicatori de management” din
cadrul INFOPAC);
✓ poate reprezenta, urmare a unui parcurs continuu de revizuire, perfecționare
și adaptare, și o bază de date necesară informării conducerii structurilor de
specialitate și a auditorilor publici externi asupra unor constatări și spețe
instrumentate de către celelalte structuri de specialitate, în anumite domenii de
activitate, la aceleași categorii / tipuri de entități auditate și pentru aceleași obiective
de audit planificate ș.a.
În prezentul Ghid, sunt cuprinse numai aspectele care privesc „asigurarea
calității” etapei de introducere / actualizare a datelor în aplicația INFOPAC și care
vizează departamentele care desfășoară acțiuni de audit și camerele de conturi, nu și
acelea care vizează departamentul care are responsabilitatea coordonării / funcționării
aplicației respective.
Responsabilitatea pentru introducerea/actualizarea datelor în INFOPAC revine
conducătorului structurii de specialitate iar introducerea / actualizarea efectivă a
datelor se va face în mod unitar și va fi în sarcina (fișa postului) unui membru al
conducerii structurii respective și/sau a unui auditor public extern / unor auditori
publici externi din cadrul acesteia care se va/vor specializa în acest sens, stabiliți de
către conducătorul structurii de specialitate.
În cazul în care introducerea / actualizarea datelor la nivelul structurii de
specialitate este în sarcina (și în sarcina) unui auditor public extern / unor auditori
publici externi, acestora le vor fi repartizate sarcini de audit mai reduse și mai puțin
complexe în cadrul echipei de audit în care au fost nominalizați și/sau le va fi acordat
timp suficient și adecvat pentru realizarea sarcinilor din cadrul acțiunii de audit
curente.
Pentru „asigurarea calității” etapei de introducere / actualizare a datelor în
aplicația INFOPAC, este obligatorie respectarea și implementarea prevederilor din:
•RODAS •Precizările la acesta •„Procedura operațională de introducere a datelor în
aplicația INFOPAC” (HP nr. 7/2015) •Normele metodologice privind controlul
calității activităților specifice (…) •Nomenclatorul abaterilor •„Regulamentul privind
aplicarea Sistemului de indicatori de performanță ai Curții de Conturi” ș.a., cu privire
la următoarele aspecte:
✓ gruparea de către membrii echipei de audit a abaterilor constatate, în etapa
de raportare a acțiunilor de audit, conform codificării din Nomenclatorul abaterilor,
dar fără a se face referire, în actele întocmite, la nomenclator și la codificarea
aferentă;
✓ transmiterea în timp util de către șeful echipei de audit, către
persoana/persoanele desemnate cu introducerea/actualizarea datelor din INFOPAC,
pe suport de hârtie și/sau electronic, după caz, a întregii documentații care trebuie
Pag. 59 / 130
introduse în INFOPAC și a „Fișei rezultatelor” - cu excepția rapoartelor / actelor de

audit, inclusiv a documentelor de valorificare aferente și a rezultatelor, care conțin
informații clasificate;
✓ introducerea în INFOPAC a următoarelor documente, date, rezultate, (după
înregistrarea lor la structura de specialitate conform reglementărilor):
o rapoartele de audit și celelalte acte care se întocmesc, după caz,
conform reglementărilor (anexe la rapoartele de audit), prevăzute în RODAS și în
Precizările la acesta;
o secțiunile distincte din rapoartele de audit, create conform
prevederilor reglementărilor interne, chiar dacă nu conțin erori / abateri de la
legalitate și regularitate, cu privire la: •evaluarea controlului intern (inclusiv
nivelurile de încredere acordate) și a auditului intern •concluziile și recomandările
formulate cu privire la aspectele de etică •inventarierea şi evaluarea bunurilor
•carențele, inadvertențele sau imperfecțiunile cadrului legislativ identificate;
o deciziile emise de către structurile de specialitate ale Curţii (audit de
conformitate; audit financiar), precum și scrisorile cu recomandări transmise (audit al
performanței) - inclusiv numărul de înregistrare al adresei cu care se transmite
decizia, respectiv al scrisorii cu recomandări;
o încheierile emise de „Comisiile de soluționare a contestațiilor”,
inclusiv numărul de ieșire înscris pe adresa de transmitere a încheierii;
o aspectele privind modificarea „Programului anual de activitate”, după
avizare / aprobare / validare conform reglementărilor interne;
o rapoartele de „follow-up” întocmite pentru fiecare decizie în parte,
respectiv pentru fiecare scrisoare cu recomandări transmisă ș.a.
✓ respectarea termenului de 30 de zile calendaristice, pentru înregistrarea /
actualizarea în INFOPAC a tuturor documentelor, datelor, rezultatelor ș.a. prevăzute
în reglementările interne, de la data înregistrării acestora în evidențele structurii de
specialitate respective;
✓ instituirea, la nivelul structurilor de specialitate, a unui sistem de evidență
şi monitorizare a rezultatelor acțiunilor de „follow-up” și a evaluării impactului, care
vor fi analizate permanent de către conducerile acestora;
✓ întocmirea de sinteze, rapoarte şi note, de către șefii departamentelor, pe
baza informațiilor din INFOPAC, care vor fi supuse analizei Plenului;
✓ introducerea atât a numerelor de înregistrare la entitatea auditată a
rapoartelor/actelor de audit întocmite, cât și a numerelor de înregistrare la structura de
specialitate care a efectuat acțiunea;
✓ actualizarea permanentă, de către conducerea structurilor de specialitate, a
listei privind entitățile aflate în aria de competență și asigurarea
concordanței/realității situației prezentate în rapoartele de audit cu privire la entitățile
aflate în subordinea/coordonarea/sub autoritatea entităților verificate;
✓ corectarea datelor aferente deciziilor care au fost anulate/modificate de
către „Comisiile de soluționare a contestațiilor” și/sau instanțele de judecată.
Pag. 60 / 130
2.2.2 Asigurarea calității în etapa raportării periodice și a altor tipuri de

raportări
Potrivit Constituției și Legii proprii de organizare și funcționare, Curtea de
Conturi a României prezintă Parlamentului, autorităților și instituțiilor publice,
societății civile şi contribuabililor, rapoarte privind utilizarea şi administrarea
performantă a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public în condiții de
economicitate, eficiență şi eficacitate.
Rapoartele, care se întocmesc de către Curtea de Conturi, sunt următoarele:
✓ raportul public anual;
✓ raportul anual de activitate;
✓ rapoartele anuale referitoare la finanțele publice locale;
✓ rapoartele solicitate de Camera Deputaților sau Senat;
✓ rapoartele individuale, pe domenii specifice;
✓ rapoartele de activitate ale structurilor de specialitate ale Curții de Conturi.
Indiferent de tipul raportării, rapoartele trebuie să fie relevante, realiste, clare,
credibile, oportune şi utile, și să fie întocmite şi transmise / publicate în timp util
entităților interesate.
Pentru „asigurarea calității” acestei etape la nivelul Curții de Conturi, este
obligatorie respectarea și implementarea prevederilor din: •RODAS •„Metodologia
privind elaborarea Raportului public anual, a Raportului anual de activitate, a
rapoartelor anuale referitoare la finanțele publice locale și a altor rapoarte specifice
Curții de Conturi” aprobată prin HP nr. 400/2016 •„Procedura operațională:
activitatea de elaborare la nivelul camerelor de conturi a raportului public anual, a
raportului public anual al finanțelor publice locale și a altor rapoarte speciale” (HP
nr. 7/2015).
Raportarea și rapoartele aferente sunt rezultatul colaborării dintre toate
structurile Curții de Conturi (structuri de specialitate și structuri „suport”), iar
responsabilitatea pentru „asigurarea calității” raportării (conținut, formă de redactare
și de prezentare, aprobarea și publicarea rapoartelor ș.a.) revine atât conducătorilor
structurilor respective, conform atribuțiilor și sarcinilor stabilite, cât și Plenului Curții
de Conturi.
În prezentul Ghid, sunt cuprinse aspectele de „asigurarea calității” care privesc
„Etapa raportării periodice și a altor tipuri de raportări” derulată doar la nivelul
structurilor de specialitate care desfășoară acțiuni de audit public extern
(departamente și camere de conturi).
Conducătorii structurilor de specialitate care desfășoară acțiuni de audit public
extern vor institui regula generală ca, la finalul fiecărei acțiuni de audit, șefii
echipelor de audit, împreună cu echipele respective și sub coordonarea unui membru
al conducerii structurii respective, să întocmească documentele / materialele
referitoare la acțiunea de audit, necesare elaborării rapoartelor periodice (raportul
Pag. 61 / 130
public anual; raportul anual de activitate; rapoartele anuale referitoare la finanțele

publice locale ș.a.), a „Raportului anual privind utilizarea softului IDEA” ș.a.,
respectând formatul și conținând datele, informațiile, analizele și comentariile
prevăzute atât în reglementările interne specifice cât și în solicitările transmise la
începutul anului de către departamentele de coordonare a activităților de raportare.
Conducătorii departamentelor de coordonare a activităților de raportare vor
transmite structurilor de specialitate, la începutul fiecărui an, documentele conținând
formatul, datele, informațiile, analizele și comentariile necesare acestor raportări.
√√ Raportul public anual
„Raportul public anual” este o sinteză a principalelor activităţi de audit public
extern, a celor mai importante constatări, concluzii şi măsuri dispuse/recomandări
formulate, precum și a impactului acestora asupra entităților auditate.
Perioada acoperită de raport este exercițiul bugetar expirat, în cazul auditului
financiar, sau diferite alte perioade (anterioare și/sau anul curent), pentru auditul de
conformitate și auditul performanței, iar termenul de elaborare, aprobare, înaintare
către Parlament și de publicare a raportului este de 6 luni de la primirea conturilor
prevăzute la art.26 din Legea nr. 94/1992 de la organele competente să le
întocmească şi obligate să le transmită Curții de Conturi.
Membrii conducerii structurilor de specialitate (departamente de specialitate și
camere de conturi) trebuie să se asigure că sunt realizate cerințele reglementate
pentru „asigurarea calității” elaborării Raportului public anual, cum ar fi:
✓ înregistrarea corectă și la timp în INFOPAC a datelor și a informațiilor
aferente acțiunilor încheiate, precum și verificarea exactității și a realității acestora;
✓ desemnarea unui membru al conducerii structurii respective care să
comunice cu departamentul care coordonează raportările periodice;
✓ organizarea elaborării „Sintezei” acțiunilor proprii desfășurate și a
rezultatelor acestora, conform cerințelor de raportare din Metodologie, din Procedura
operațională aferentă și din instrucțiunile specifice primite în acest sens de la
departamentul care are responsabilitatea întocmirii raportului public/departamentul de
coordonare a verificării bugetelor unităților administrativ-teritoriale (departamentul
de coordonare a activității camerelor de conturi) / celelalte departamente pentru
domeniile coordonate de către acestea;
o pentru întocmirea „Sintezei”, conducerea structurilor de specialitate
poate coopta, după caz, auditori publici externi cu funcții de execuție, având
capacitate de analiză și sinteză, cărora li se va acorda timp necesar și suficient,
distinct față de acțiunea de bază în care au fost desemnați;
o la întocmirea „Sintezei”, se va ține seama de datele introduse în
INFOPAC, fiind obligatorie o ultimă analiză a acestor date și eventualele corecții
necesare, astfel încât aceasta să prezinte doar informații reale și corecte;
Pag. 62 / 130
✓ înaintarea „Sintezei” către departamentul care are responsabilitatea

întocmirii raportului public până la termenul limită de 1 noiembrie, atât pe suport de
hârtie semnat, cât și pe suport electronic, cu respectarea tuturor cerințelor specifice
din instrucțiuni, inclusiv a celor de tehnoredactare;
o în cazul rapoartelor de audit al performanței sau al rapoartelor
speciale, vor fi incluse numai acele sinteze ale căror rapoarte au fost aprobate de către
Plen și pentru care s-a hotărât publicarea ș.a.
√√ Raportul anual de activitate
Raportul anual de activitate este raportul prin care Curtea de Conturi își face
publice: •strategia •mandatul •responsabilitățile •misiunea și relațiile cu diferite
entități interesate •organizarea instituțională •activitățile și rezultatele obținute
•activitatea internațională •aspecte semnificative referitoare la resursele umane și
financiare de care a beneficiat ș.a. - aplicând astfel principiile din standardele privind
transparența și responsabilitatea.
Perioada acoperită de raport este anul de referință/curent, iar termenul de
elaborare, aprobare și publicare este cel târziu în luna februarie a anului următor celui
la care se referă raportul anual.
Pentru elaborarea „Raportului anual de activitate”, conducerile structurilor de
specialitate (departamente de audit și camere de conturi) nu au atribuții, sarcini și
responsabilități directe, acestea fiind stabilite numai pentru structurile de specialitate
coordonatoare a raportărilor periodice și pentru structurile „suport” (conform
Metodologiei).
√√ Rapoartele anuale referitoare la finanțele publice locale
Fiecare cameră de conturi întocmește un „Raport privind finanțele publice
locale”, pe ansamblul județului, pentru exercițiul bugetar verificat, pe care îl
înaintează autorității publice deliberative a unității administrativ-teritoriale județene.
Rapoartele anuale referitoare la finanțele publice locale se aprobă de către
Plenul Curții de Conturi și se publică pe site-ul Curții de Conturi, portalul extern,
concomitent cu Raportul public anual.
Membrii conducerii camerelor de conturi trebuie să se asigure că sunt/au fost
realizate cerințele reglementate pentru „asigurarea calității” elaborării rapoartelor
anuale referitoare la finanțele publice locale, cum ar fi:
✓ organizarea elaborării proiectului de raport conform cerințelor de raportare
din Metodologie, din Procedura operațională aferentă și din instrucțiunile / precizările
emise și transmise anual de către Departamentul de coordonare a activității camerelor
de conturi;
o pentru întocmirea proiectului de raport, conducerea structurilor de
specialitate poate coopta, după caz, auditori publici externi cu funcții de execuție,
Pag. 63 / 130
având capacitate de analiză și sinteză, cărora li se va acorda timp necesar și suficient,

distinct față de acțiunea de bază în care au fost desemnați;
o la întocmirea proiectului, se va ține seama de datele introduse în
INFOPAC, fiind obligatorie o ultimă analiză a acestor date și eventualele corecții
necesare, astfel încât aceasta să prezinte doar informații reale și corecte;
✓ înaintarea proiectului de raport către departamentul de coordonare a
activității camerelor de conturi, până la termenul limită de 15 noiembrie, atât pe
suport de hârtie semnat, cât și pe suport electronic, cu respectarea tuturor cerințelor
specifice din instrucțiuni, inclusiv a celor de tehnoredactare;
✓ participarea la definitivarea raportului (completare și refacere, dacă este
cazul) - în urma verificării proiectului de raport de către departamentul de coordonare
a activității camerelor de conturi - în vederea supunerii spre aprobare Plenului și
publicării pe pagina de internet a Curții de Conturi;
✓ înștiințarea tuturor autorităților publice deliberative ale unităților
administrativ teritoriale de pe raza de competență, a prefecturilor și a altor autorități
publice cu privire la aprobarea și publicarea raportului, precum şi la modalitatea de
accesare a acestuia pe pagina de internet a Curții (model de adresă anexat
Metodologiei) - în termen de 10 zile de la primirea confirmării, de la Departamentul
de coordonare a activității camerelor, a aprobării și publicării raportului;
✓ transmiterea raportului către autoritatea publică deliberativă a unității
administrativ-teritoriale județene și, după caz, și către alte autorități publice
deliberative ale unităților administrativ-teritoriale;
✓ comunicarea către structura de coordonare a activității camerelor de
conturi, în termen de 15 zile, asupra respectării tuturor procedurilor de informare.
√√ Rapoartele solicitate de Camera Deputaților sau Senat
Acțiunile de audit care sunt necesare pentru a răspunde solicitărilor Camerei
Deputaților sau Senatului se introduc cu celeritate în programul de activitate anual al
structurilor de specialitate competente și se efectuează cu respectarea legislației
aplicabile și a reglementărilor interne în vigoare.
Rapoartele solicitate de Camera Deputaților sau Senat sunt rapoarte de audit de
conformitate (control) și sunt elaborate, aprobate și înaintate / publicate la termenele
și în condițiile stabilite prin hotărâre a Plenului Curții de Conturi, în funcție de
includerea acțiunilor în cauză în „Programul anual de activitate”.
Aceste rapoarte trebuie să răspundă tematicii solicitate și să cuprindă toate
constatările și concluziile rezultate din actele de audit de conformitate întocmite
potrivit reglementărilor și procedurilor interne ale Curții de Conturi.
După aprobarea lor de către Plenul Curții, rapoartele vor fi transmise camerei
parlamentare care a solicitat desfășurarea acțiunilor în cauză, iar valorificarea
constatărilor se va face în conformitate cu reglementările și procedurile interne ale
Curții de Conturi.
Pag. 64 / 130
Membrii conducerii structurilor de specialitate (departamente și camere de

conturi) trebuie să se asigure că sunt realizate cerințele reglementate pentru
„asigurarea calității” elaborării acestor rapoarte, cum ar fi:
✓ respectarea și aplicarea hotărârilor Plenului privind structurile care vor
efectua acțiunile punctuale de audit de conformitate, din cadrul acțiunilor solicitate de
Camera Deputaților sau de Senat;
✓ revizuirea programului de activitate propriu în vederea includerii acțiunilor
respective și asigurarea în mod adecvat a resurselor necesare (umane, logistice, de
timp, financiare ș.a.);
✓ derularea acțiunilor de audit de conformitate, cu încadrare în termenele
aprobate de Plen pentru elaborarea, aprobarea și transmiterea rapoartelor finale;
✓ respectarea și aplicarea reglementărilor interne specifice acțiunilor de audit
de conformitate și etapelor acestora ș.a.
√√ Rapoartele individuale, pe domenii specifice
Aceste rapoarte sunt rezultatul fie a unor acțiuni curente de audit de
conformitate, audit financiar și audit al performanței - ale căror rezultate sunt
semnificative și se consideră a fi necesară informarea operativă a Parlamentului - fie
a unor acțiuni declanșate ori de câte ori Curtea de Conturi consideră că este necesar.
Rapoartele pe domenii specifice se elaborează de către structurile de specialitate
și se supun aprobării Plenului (sau numai Sinteza acestora), prin grija
departamentului care coordonează domeniul respectiv.
După aprobare, în termen de 15 zile lucrătoare, se publică pe portalul extern al
paginii de internet a Curții de Conturi și se transmit (dacă Plenul a hotărât publicarea
și transmiterea lor), prin intermediul departamentului de specialitate, la: Camera
Deputaților și Senat, indiferent de sfera de cuprindere a raportului (nivel național sau
local); autoritățile publice deliberative ale unităților administrativ-teritoriale; alte
autorități și instituții publice interesate.
Membrii conducerii structurilor de specialitate (departamente și camere de
conturi) trebuie să se asigure că sunt realizate cerințele reglementate pentru
„asigurarea calității” elaborării acestor rapoarte, cum ar fi:
✓ acțiunile de audit inițiate sunt de interes major și/sau relevante pentru
Parlament, autoritățile publice deliberative ale unităților administrativ-teritoriale,
entitățile auditate, opinia publică ș.a.
✓ derularea acțiunilor de audit se face cu respectarea și aplicarea
reglementărilor interne și a celor privind „asigurarea calității” ș.a.;
✓ constatările, concluziile și măsurile / recomandările care urmează a fi
cuprinse în rapoartele respective sunt cu adevărat semnificative și vizează domenii de
interes general;
✓ rapoartele cuprind sinteza constatărilor, concluziilor, măsurilor dispuse /
recomandărilor formulate și trebuie redactate/exprimate, de regulă, în numele Curții
de Conturi a României (Plenul analizează, dezbate și aprobă aceste rapoarte/sinteze)
Pag. 65 / 130
și nu strict în numele echipei de audit / structurii de specialitate care a realizat

acțiunea de audit;
✓ desemnarea echipelor (auditori cu funcții de conducere și/sau cu funcții de
execuție) pentru întocmirea sintezelor / rapoartelor care vor fi prezentate Plenului
pentru dezbatere și aprobare și acordarea de timp necesar și suficient, distinct față de
acțiunea de bază în care au fost desemnați.
√√ Rapoartele de activitate ale structurilor de specialitate ale Curții
Aceste rapoarte fac parte tot din activitatea de raportare, reprezintă instrumente
specifice de management și sunt elaborate în temeiul prevederilor Regulamentului
propriu al Plenului și al hotărârilor anuale ale acestuia.
Termenele la care rapoartele de activitate ale structurilor de specialitate vor fi
elaborate și prezentate Plenului spre aprobare, precum și perioada pentru care se
raportează sunt stabilite de către Conducerea executivă a Curții de Conturi.
realizate cerințele reglementate pentru „asigurarea calității” rapoartelor de activitate,
cum ar fi:
✓ respectarea și aplicarea precizărilor transmise, în funcție de contextul
specific fiecărui an, de către departamentul de coordonare a raportărilor periodice,
respectiv de către departamentul de coordonare a activității camerelor;
✓ respectarea „Metodologiei” de elaborare a raportului, inclusiv în ceea ce
privește conținutul acestuia:
o informații relevante despre organizarea și funcționarea structurii
respective, inclusiv evaluarea flexibilității și a conformității acesteia;
o date referitoare la modul în care a fost realizat programul de activitate,
precum și Sinteza acțiunilor de audit desfășurate și a rezultatelor acestora;
o „puncte tari” și „puncte slabe” în activitatea structurii de specialitate și
a colectivului, precum și factorii interni și exteriori care le-au generat;
o concluziile conducerii structurii asupra activității desfășurate;
o propunerile de îmbunătățire a activității structurii și de revizuire a
reglementărilor interne ale Curții de Conturi, în vederea consolidării calității
activității și a rezultatelor ș.a.
✓ înaintarea „Raportului de activitate” către vicepreședintele coordonator al
departamentelor de specialitate, respectiv către șeful departamentului de coordonare a
activității camerelor, în cazul rapoartelor de activitate ale acestora, în vederea
înscrierii pe ordinea de zi a ședinței Plenului.
Pag. 66 / 130
2.2.3 Asigurarea calității în etapa de evaluare anuală a performanțelor

profesionale individuale ale personalului de specialitate
Pentru fiecare auditor public extern deținând funcții de execuție sau funcții de
conducere (director, director adjunct, șef serviciu, ș.a.), se face evaluarea anuală a
performanțelor profesionale individuale prin: •aprecierea realizării obiectivelor
individuale stabilite în baza atribuțiilor prevăzute în fișa postului •evaluarea
cunoștințelor de specialitate pe bază de test •evaluarea gradului de îndeplinire a
indicatorilor de performanță în funcție de criteriile de competență.
Evaluarea se face conform reglementărilor interne ale Curții de Conturi:
„Normele metodologice de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale
auditorilor publici externi” - HP nr.85/2015; „Regulamentul privind aplicarea
Sistemului de indicatori de performanță ai Curții de Conturi” - HP nr.307/2017;
„Statutul auditorului public extern din cadrul Curții de Conturi” ș.a.
În prezentul Ghid sunt cuprinse numai aspectele care privesc „asigurarea
calității” evaluării anuale a performanțelor profesionale individuale ale personalului
de specialitate și care vizează departamentele de specialitate și camerele de conturi,
nu și acelea care vizează responsabilitățile altor structuri de specialitate și structuri
„suport” cu privire la evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale.
De regulă, evaluarea se face în perioada 1 ianuarie-31 martie a anului curent,
pentru perioada 1 ianuarie-31 decembrie a anului încheiat, excepțiile fiind cele
prevăzute în Normele metodologice.
Evaluatorul este persoana cu funcție de conducere care are responsabilitatea
completării „Fișei de evaluare a performanțelor profesionale individuale” pentru cei
evaluați.
Etapele procesului de evaluare a performanțelor profesionale individuale sunt
următoarele:
✓ evaluarea cunoștințelor de specialitate pe bază de test;
✓ autoevaluarea;
✓ analiza de către evaluator a autoevaluării și completarea „Fișei de evaluare

a performanțelor profesionale individuale” (conform modelelor din anexele la
Normele metodologice);
✓ interviul de evaluare și de însușire a evaluării de către cel evaluat;
✓ formularea obiecțiunilor / contestarea calificativului acordat, dacă este

cazul, și soluționarea contestațiilor.
Atât cei evaluați cât și evaluatorii trebuie să se asigure că sunt realizate
cerințele reglementate pentru „asigurarea calității” etapei de evaluare anuală a
performanțelor profesionale individuale, cum ar fi:
Pag. 67 / 130
(Auditorii publici evaluați - funcții de execuție; funcții de conducere):

✓ perfecționarea cunoștințelor profesionale ca urmare a studiului individual și
a participării la diferite cursuri, întâlniri de lucru, schimburi de experiență ș.a.;
✓ participarea la evaluarea cunoștințelor de specialitate pe bază de test;
✓ realizarea autoevaluării individuale până la data de 1 martie a anului în care
se face evaluarea - etapă obligatorie a procedurii de evaluare;
o completarea și semnarea fișelor de evaluare aferente funcțiilor /
posturilor respective (anexe la Normele metodologice), redenumite „Fișe de
autoevaluare (…)” - la toate secțiunile aferente acestei faze, inclusiv menționarea
tuturor cursurilor urmate pe parcursul anului - prin preluarea informațiilor și a datelor
din „Notele de evaluare” a rapoartelor de audit și a celorlalte acte întocmite în cadrul
acțiunilor specifice;
✓ participarea la interviul de evaluare și de însușire a evaluării;
✓ formularea obiecțiunilor la aprecierea activității profesionale desfășurate și
la calificativul acordat (dacă este cazul), prin înscrierea acestora la rubrica
„Comentariile evaluatului” și prin semnarea la rubrica respectivă;
✓ contestarea calificativului (dacă este cazul) la Președintele Curții de
Conturi, în termen de 7 zile calendaristice de la data luării la cunoștință (celui evaluat
nu i se poate acorda, în urma soluționării contestației, un calificativ final inferior celui
contestat).
(Evaluatorii - auditorii publici externi cu funcții de conducere / consilierii de
conturi):
✓ aplicarea cu consecvență și la un nivel calitativ ridicat a reglementărilor
interne care prevăd, în diferite etape și faze ale acțiunilor specifice, transmiterea /
dezbaterea unor informații și aspecte cu rol de consolidare și perfecționare a
cunoștințelor profesionale ale celor evaluați;
✓ organizarea evaluării cunoștințelor de specialitate pe bază de test, de către
conducătorii structurilor de specialitate (consilieri de conturi / directorii camerelor de
conturi), la sediul propriu și înaintea autoevaluării;
o conducătorul fiecărei structuri își elaborează propriul test, iar
subiectele vor fi formulate având în vedere: •activitatea structurii •domeniul avut în
competență •legislația specifică relevantă utilizată frecvent •prevederile de bază ale
Legii nr. 94/1992 •reglementările interne semnificative aplicate frecvent în activitatea
curentă, de către cei evaluați, și având rol determinant în „asigurarea calității” ș.a.;
o testele vor avea un nivel de complexitate normal (nici simple dar nici
foarte complexe) și vor putea fi: •teste tip grilă •teste cu întrebări deschise / subiecte
(la care se răspunde și se detaliază) •teste mixte / combinate;
o testele vor fi mixte / combinate, având majoritatea întrebărilor cu
răspunsuri tip grilă (cu o singură variantă de răspuns corect), dar și întrebări deschise
/ subiecte care să vizeze analizarea / instrumentarea unor spețe / aspecte prezentate,
pe baza unor prevederi legislative concrete cuprinse în test;
Pag. 68 / 130
o întrebările / subiectele trebuie să urmărească reliefarea cunoștințelor

de fond ale auditorilor și nu, cu precădere, a eventualelor lacune •nu se vor folosi
întrebări / subiecte „încuietoare” cu orice preț sau a unora referitoare la aspecte cu
incidență scăzută în practica celor evaluați •variantele de răspuns tip grilă nu trebuie
să se bazeze pe diferențe nesemnificative de conținut lingvistic care testează
îndeosebi capacitatea de memorare a celor evaluați ș.a.
o notarea se va face pe o scară de la 1 la 5, nota finală stabilindu-se ca
medie aritmetică a notelor acordate fiecărei întrebări / subiect.
✓ punerea la dispoziția celor evaluați, pentru efectuarea autoevaluării, a
informațiilor și a datelor din „Notele de evaluare” a rapoartelor de audit și a
celorlalte acte întocmite în cadrul acțiunilor specifice, și urmărirea realizării
autoevaluării individuale până la data de 1 martie a anului curent;
✓ analiza autoevaluării realizate de către cei evaluați și realizarea evaluării,
conform Normelor metodologice, prin completarea și semnarea fișelor de evaluare
aferente funcțiilor / posturilor respective (anexe la Normele metodologice), luând ca
repere:
o autoevaluarea realizată de către cei evaluați;
o informațiile și datele din „Notele de evaluare” a rapoartelor de audit
și a celorlalte acte întocmite în cadrul acțiunilor specifice;
o condiția de obiectivitate - în sensul că trebuie să se bazeze pe
cunoașterea reală a activității desfășurate de către cei evaluați și a calității acesteia;
o notările/însemnările pe care evaluatorul trebuie să le facă periodic, pe
tot parcursul anului, privind evoluția celor evaluați și care, fără a fi foarte elaborate
sau oficiale, servesc la reîmprospătarea memoriei în momentul completării „Fișei de
evaluare” și la asigurarea că toate detaliile au fost luate în considerare;
o întreaga activitate desfășurată pe parcursul perioadei evaluate și nu
doar momentele de vârf, momentele cele mai slabe sau perioada recentă ș.a.
✓ completarea tuturor secțiunilor / informațiilor solicitate din fișele de
evaluare - atât cele privind aprecierea și notarea realizării obiectivelor individuale și a
criteriilor de competență, precum și a calificativelor secvențiale și a celui final - cât și
cele privind: •rezultate deosebite obținute de către cel evaluat •dificultăți obiective
întâmpinate de către acesta •observaţii considerate a fi relevante în clarificarea, dacă
este necesar, a punctelor sau notărilor efectuate în cadrul altor secțiuni •necesități de
instruire a celui evaluat pentru următoarea perioadă ș.a.
✓ organizarea interviurilor de evaluare și de însușire a evaluării de către cei
evaluați și asigurarea respectării și aplicării prevederilor din Normele metodologice
cu privire la situațiile de divergență de opinie dintre evaluat și evaluator, referitoare la
următoarele aspecte:
o consemnarea în „Fișa de evaluare” a comentariilor evaluatului și, după
caz, modificarea acesteia de către evaluator, dacă se ajunge la un punct de vedere
comun;
Pag. 69 / 130
o aducerea la cunoștință celor evaluați a „Fișei de evaluare”, în termen

de 5 zile calendaristice de la aprobarea acesteia, prin înmânarea unui exemplar, sub
semnătură;
o formularea obiecțiunilor de către cei evaluați (dacă este cazul), prin
înscrierea acestora la rubrica „Comentariile evaluatului” și prin semnarea la rubrica
respectivă;
o contestarea calificativului de către cei evaluați (dacă este cazul), la
Președintele Curții de Conturi, în termen de 7 zile calendaristice de la data luării la
cunoștință;
o derularea tuturor procedurilor / etapelor de soluționare a contestației,
la termenele stabilite în Norme și de comunicare a hotărârii de Plen cu privire la
calificativul final, în 5 zile calendaristice de la adoptare ș.a.
2.2.4 Asigurarea calității în etapa de perfecționare a pregătirii profesionale

a personalului de specialitate
Pentru desfășurarea activității în mod eficient, Curtea de Conturi se bazează pe
cunoștințele, competențele, experiența şi motivația personalului său, și ca urmare,
unul dintre aspectele importante ale culturii organizaționale din cadrul Curții este
asigurarea continuă a perfecționării pregătirii profesionale a personalului de
specialitate.
În funcție de „punctele slabe” identificate în activitatea specifică, conducerea
executivă a Curții de Conturi poate stabili măsuri privind elaborarea unui program de
perfecționare profesională - generic numit „de formare profesională” - orientat pe
necesitățile rezultate din examinările efectuate.
În prezent, la nivelul Curții, perfecționarea pregătirii profesionale a personalului
de specialitate (auditori publici externi) este reglementată intern prin: •„Ghidul
privind formarea profesională a personalului de specialitate”, aprobat prin HP nr.
6/2017 •„Statutul auditorului public extern din cadrul Curții de Conturi”, aprobat
prin HP nr.125/2014 •„Procedura operațională: activităţile legate de funcționarea
centrului de pregătire profesională şi de asigurarea desfășurării în bune condiții a
cursurilor” (HP nr. 7/2015) - pentru cele 12 camere de conturi în care își desfășoară
activitatea Centre de pregătire profesională - ș.a.
Auditorii publici externi, cu funcții de execuție și de conducere, beneficiază
anual de pregătire profesională gratuită și obligatorie, sub forma cursurilor a căror
desfășurare se realizează pe durata a cel puțin 40 de ore și pentru care se eliberează
adeverințe de participare.
Pentru a realiza cerințele „asigurării calității”, Curtea de Conturi organizează și
desfășoară, prin departamentul care coordonează perfecționarea pregătirii
profesionale, următoarele:
✓ formarea inițială pentru auditori publici externi nou angajați - prin cursuri
introductive cu durata de minimum 6 săptămâni și scoatere din activitatea curentă, la
Pag. 70 / 130
care participă în mod obligatoriu toți auditorii publici externi nou angajați în
structurile de specialitate centrale și teritoriale.
✓ formarea continuă pentru auditori publici externi cu vechime în Curtea de
Conturi (funcții de execuție și funcții de conducere) - prin cursuri și acțiuni de
specialitate, inclusiv în domeniul tehnologiei informației, cuprinse în „Programe
multianuale de perfecționare a pregătirii profesionale”, detaliate în „Programele
anuale”, care sunt elaborate de către departamentul care coordonează perfecționarea
pregătirii profesionale, aprobate de către Plenul Curții și postate pe portalul intern al
paginii de Internet a Curții.
Suporturile de curs sunt postate pe același portal - în forma completată și
actualizată permanent care se prezintă efectiv în cadrul cursurilor - prin grija și
responsabilitatea șefului Departamentului I - care coordonează perfecționarea
profesională - și a formatorilor proprii / furnizorilor externi.
Auditorii publici externi cu funcții de execuție și cu funcții de conducere au
următoarele responsabilități referitoare la formarea profesională proprie:
✓ perfecționarea continuă a cunoștințelor profesionale și aplicarea lor în
activitatea specifică desfășurată - acumulate în urma: •studiului individual
•dezbaterilor desfășurate periodic la nivelul structurii de specialitate •instruirilor
efectuate înaintea începerii acțiunilor de audit •întâlnirilor de lucru și schimburilor de
experiență organizate de către departamente •stagiilor de practică și de specializare și
conferințelor și reuniunilor organizate de organismele profesionale, la care participă
din partea Curții de Conturi ș.a.;
✓ exprimarea opțiunilor pentru tematici de interes profesional la care doresc
să participe pe parcursul următorilor 3 ani, în vederea elaborării „Programului
multianual de formare profesională”, precum și actualizarea anuală a acestora, în
vederea elaborării „Programului anual” - la solicitarea departamentului care
coordonează formarea profesională;
✓ menționarea în „Fișa de autoevaluare” a necesităților de instruire viitoare,
pornind de la „minusurile” resimțite în realizarea obiectivelor individuale și
îndeplinirea criteriilor de competență;
✓ participarea obligatorie - cu excepțiile prevăzute în Ghidul de formare
profesională - la cursurile cuprinse în „Programul anual de formare profesională”, la
care a fost desemnat conform hotărârii Plenului de aprobare a acestuia;
✓ studierea suportului de curs postat pe portalul intern al paginii de internet a
Curții, înainte de participarea la cursul la care a fost nominalizat;
✓ respectarea agendei cursului și a programului, participarea activă și
competentă la secțiunile cursului, la studiile de caz, la dezbaterile și la grupurile de
lucru organizate ș.a.;
✓ aplicarea în activitatea specifică desfășurată a cunoștințelor dobândite la
cursuri, precum și diseminarea lor către ceilalți colegi (funcții de execuție și funcții
de conducere) din structura de specialitate în cadrul căreia își desfășoară activitatea -
în cadrul unor întâlniri organizate de către conducerea structurii respective;
Pag. 71 / 130

realizate cerințele reglementate pentru „asigurarea calității” perfecționării pregătirii
profesionale, aflate în responsabilitatea lor, cum ar fi:
✓ perfecționarea cunoștințelor profesionale - și aplicarea lor în activitatea
specifică desfășurată - acumulate în urma: •studiului individual •dezbaterilor
desfășurate periodic la nivelul structurii de specialitate •instruirilor efectuate înaintea
începerii acțiunilor de audit •întâlnirilor de lucru și schimburilor de experiență
organizate de către departamente •stagiilor de practică și de specializare și
conferințelor și reuniunilor organizate de organismele profesionale, la care participă
din partea Curții de Conturi ș.a.;
✓ participarea periodică la un curs de dezvoltare managerială, organizat de
către Curtea de Conturi și desfășurat în mai multe sesiuni, cu participare selectivă pe
niveluri de funcții - în vederea dezvoltării și consolidării unor abilități / calităților
indispensabile eficacității manageriale: •personale și interpersonale •de comunicare
•organizaționale •de management;
✓ desemnarea unui auditor public extern responsabil cu perfecționarea
profesională (de preferat cu funcție de conducere) care va ține permanent legătura cu
departamentul care coordonează perfecționarea profesională;
✓ participarea auditorilor publici nou-angajați, conform nominalizării /
programării, la cursurile obligatorii organizate de către Curtea de Conturi pentru
„formare inițială”, cu durata de minimum 6 săptămâni și cu scoatere din activitatea
curentă;
✓ acordarea unei atenții sporite și implicarea activă în perfecționarea
cunoștințelor profesionale ale auditorilor publici având ca surse •dezbaterile
desfășurate periodic la nivelul structurii de specialitate •instruirile efectuate înaintea
începerii acțiunilor de audit •întâlnirile de lucru și schimburile de experiență
organizate de către departamente ș.a.
✓ încurajarea auditorilor publici în exprimarea opțiunilor pentru tematici de
interes profesional la care doresc să participe, atât în „Fișele de autoevaluare” cât și
cu ocazia elaborării „Programului multianual” și a „Programelor anuale” de formare
profesională - atât dintre cele propuse de către departamentul de coordonare a
formării profesionale, cât și suplimentare acestora;
✓ transmiterea de propuneri de tematici și nominalizarea auditorilor pentru
cursurile organizate, pe baza opțiunilor exprimate de către aceștia (inclusiv a celor
din „Fișele de evaluare”);
✓ respectarea nominalizării participanților din „Programul anual” aprobat, și
evitarea solicitărilor de modificare a acestora fără motivații solide și obiective;
✓ corelarea adecvată a programului de activitate cu cel de formare
profesională și acordarea, în funcție de aceasta, unui fond de timp necesar și suficient
pentru fiecare acțiune de audit și pentru fiecare membru al echipelor de audit - astfel
încât participarea auditorilor la cursuri să aibă rezultatul scontat și să fie sub semnul
calității;
Pag. 72 / 130
✓ încurajarea auditorilor pentru: •studierea suportului de curs postat pe pagina

de internet a Curții, înainte de participarea la curs •respectarea agendei cursului și
participarea activă la secțiunile cursului •aplicarea în activitatea specifică desfășurată
a cunoștințelor dobândite ș.a.;
✓ atenție și implicare în organizarea și desfășurarea întâlnirilor destinate
diseminării cunoștințelor dobândite de către participanții la cursuri, către ceilalți
colegi (funcții de execuție și funcții de conducere) din structura de specialitate
respectivă;
✓ respectarea și aplicarea cerințelor stabilite în Ghidul de formare
profesională în legătură cu formatorii proprii - auditori publici externi cu sau fără
funcții de conducere care asigură formarea profesională continuă a personalului de
specialitate - astfel:
o activitatea de formator este adițională activității de bază;
o acordarea unui timp adecvat și suficient formatorilor, pentru
elaborarea și actualizarea/îmbunătățirea continuă a suportului de curs și pentru
pregătirea și susținerea efectivă a cursurilor, în vederea prevenirii suprapunerii cu
activitatea lor de bază;
o activitatea de formator propriu constituie un criteriu suplimentar la
evaluarea performanțelor profesionale individuale - calificativul privind evaluarea
abilităților de formator fiind stabilit de către departamentul de coordonare a
perfecționării pregătirii profesionale.
2.2.5 Asigurarea calității în etapa de arhivare a documentelor

Creatorii şi deținătorii de documente, persoane juridice, au obligația de a înființa
compartimente de arhivă sau de a desemna persoane responsabile cu gestionarea
arhivei, în funcție de valoarea şi cantitatea acestora, cu avizul Arhivelor Naţionale.
Creatorii şi deținătorii de documente din cadrul Curţii de Conturi sunt obligați,
conform prevederilor legale în vigoare (Legea nr.16/1996 privind Arhivele
Naționale), să înregistreze şi să țină evidența tuturor documentelor intrate, inclusiv a
celor întocmite pentru uz intern, precum şi a celor ieșite și să le păstreze în condiții
corespunzătoare, asigurându-le împotriva distrugerii, degradării şi sustragerii.
Managementul documentelor este procesul de administrare formalizată a
documentelor (înregistrare, expediere, redactare, clasificare, îndosariere, protejare și
păstrare), pe parcursul întregii lor durate de viață.
Documentele rezultate în urma derulării activităților specifice (dosarele
permanente; dosarele curente; documentele de corespondență ș.a.) vor trebui să treacă
prin procedurile / etapele specifice de constituire, inventariere şi predare a dosarelor
la arhivă, respectiv la responsabilul cu gestionarea arhivei.
În prezent, la nivelul Curții de Conturi, „activitatea de arhivare” a documentelor
este reglementată în principal prin: •RODAS •„Norme interne cu privire la
gestionarea, redactarea, circuitul și arhivarea documentelor privind activitatea
Pag. 73 / 130
specifică a Curții de Conturi” aprobate prin HP nr.194/2016 •„Procedura

operațională: arhivarea documentelor la camerele de conturi” (HP nr. 7/2015) ș.a
„Depozitul de arhivă” se înființează/organizează la nivelul fiecărei camere de
conturi, prin grija/responsabilitatea directorului camerei, respectiv la sediul central,
prin grija structurii/compartimentului „suport” căreia i-a fost stabilită această
responsabilitate.
Conducătorii structurilor de specialitate trebuie să se asigure că sunt realizate
cerințele pentru „asigurarea calității” activității de arhivare - care sunt reglementate în
responsabilitatea lor, diferențiate în funcție de tipul structurii de specialitate (camere
de conturi/departamente) - cum ar fi:
✓ coordonarea activității de constituire a arhivei şi dispunerea predării
acesteia responsabilului desemnat (camera de conturi);
✓ nominalizarea, prin dispoziție, responsabilului cu gestionarea arhivei - vor
fi nominalizate persoanele încadrate pe posturile de referent, consilier, secretară - și a
locțiitorului de drept, precum şi a componenței Comisiei de selecționare -
nominalizarea se va face dintre auditorii publici cu funcții de conducere și dintre cei
cu funcții de execuție (camere de conturi);
✓ efectuarea de propuneri pentru modificarea „Nomenclatorului arhivistic”,
în situația în care sunt primite observaţii de la Arhivele Naţionale (camere de
conturi);
✓ crearea „depozitului arhivei” și asigurarea protecției documentelor arhivate
față de acţiunea agenților de deteriorare (camere de conturi);
✓ organizarea pregătirii documentelor create, în vederea arhivării, şi predarea
acestora, în al doilea an de la constituire, la arhivă - cu excepțiile prevăzute în
„Procedura operațională” specifică și care se cuprind în inventarul anului respectiv cu
mențiunea „urmează a fi primite”;
✓ acordarea unui timp adecvat și suficient auditorilor desemnați să
pregătească documentele în vederea arhivării și să constituie, să inventarieze și să
predea dosarele la arhivă, distinct față de acțiunea de bază în care au fost desemnați;
✓ respectarea și aplicarea setului unitar de reguli privind arhivarea, din
reglementările interne și din legislația specifică, cu privire la: •circuitul documentelor
•resursele materiale, umane și financiare pentru funcționarea arhivei (camere de
conturi) •atribuțiile responsabilului cu arhiva •gruparea documentelor în unități
arhivistice •„Nomenclatorul arhivistic” •constituirea, inventarierea, predarea
dosarelor la arhivă •păstrarea documentelor şi organizarea depozitului de arhivă
(camerele de conturi) •folosirea (consultarea) documentelor •depunerea documentelor
la Arhivele Naţionale (camerele de conturi) ș.a.
✓ formularea de propuneri corespunzătoare în vederea respectării dispozițiilor
legale în materie, inclusiv cu privire la arhivarea electronică (în perspectivă).
Pag. 74 / 130
Responsabilii desemnați cu gestionarea arhivei au următoarele sarcini și

responsabilități:
✓ organizează activitatea arhivistică, inclusiv sub aspectul infrastructurii
necesare, potrivit normelor interne aprobate;
✓ verifică fiecare dosar și urmăresc modul lor de constituire şi concordanța
dintre conținutul acestora şi datele înscrise în inventar;
✓ inițiază convocarea „Comisiei de selecționare” şi execută atribuțiile de
secretar al acesteia;
✓ țin evidența dosarelor şi a inventarelor depuse la arhivă, eliberează copii
după documentele solicitate, pun la dispoziția creatorilor de documente şi a organelor
de control documentele solicitate a fi cercetate ș.a.
2.3 - Obligațiile conducerii și ale personalului structurilor de specialitate

pentru derularea în bune condiții a acțiunilor de „controlul calității”
Membrii conducerii structurilor de specialitate la care se desfășoară acțiuni de
„controlul calității”, precum și personalul cu funcții de execuție din cadrul acestora au
obligații distincte (obligații de serviciu), după caz, pentru asigurarea condițiilor
adecvate de desfășurare și de finalizare a acțiunilor respective, cum ar fi:
✓ transmiterea către „Structura de control al calității”, la termenele și în
formatul stabilite, a tuturor datelor și informațiilor necesare constituirii și actualizării
evidenței/bazei de date constituite la nivelul acesteia, necesare fundamentării
„Programului anual de controlul calității”;
✓ pregătirea unor rapoarte, acte, documente şi informaţii necesare
desfășurării „controlului calității” solicitate de către structura de control, prin „adresa
de notificare”, precum și completarea și transmiterea către aceasta, la termenele
stabilite, a machetelor anexate notificării;
✓ asigurarea accesului și prezentarea operativă a dosarelor permanente și
curente, registrelor de evidență, actelor și documentelor de orice fel generate / primite
de structura respectivă, pe care le gestionează, le are în păstrare sau le-a predat la
arhivă și prezentarea operativă a explicațiilor necesare, solicitate de către echipa de
control;
✓ adoptarea și manifestarea unei atitudini cooperante și furnizarea, în cel mai
scurt timp posibil, tuturor informațiilor, explicațiilor (verbal / scris / electronic,
conform solicitării primite), documentelor și situațiilor solicitate în legătură cu
obiectivele verificate;
✓ completarea - la sediul structurii de specialitate, la solicitarea echipei de
control și la data convocării - chestionarelor puse la dispoziție de către echipă,
inclusiv a celor din anexa 1 (chestionarele nr.10 și nr.11) la „Ghidul de elaborare a
strategiilor Curții de Conturi” - astfel încât să poată fi formulate concluzii și asupra
modului în care personalul de conducere și cel de execuție percep activitatea de
ansamblu și atmosfera generală de la nivelul structurii respective și de la nivelul
Curții de Conturi;
Pag. 75 / 130
✓ participarea la interviurile solicitate de către echipa de control, la data și

locul convocării, formularea unor răspunsuri corecte, reale și constructive la
întrebările formulate și semnarea, la solicitarea echipelor de control, „Notelor de
interviu” redactate la finalul interviurilor;
✓ transmiterea în scris, în forma, la locul și la data stabilite de către echipele
de control, punctelor de vedere personale asupra unor aspecte care necesită
clarificare;
✓ participarea cu toată solicitudinea și buna credință la toate etapele
acțiunilor de „controlul calității” în care sunt implicați, conform prezentului Ghid:
▪ clarificarea pe parcurs a unor aspecte și constatări ale echipei de
control (telefonic, electronic, în scris ș.a.)
▪ primirea „Proiectului de raport al calității”, pe Intranet/Lotus,
analizarea lui și transmiterea la data solicitată de către „Structura de control al
calității” a punctelor de vedere asupra proiectului;
▪ participarea la întâlnirea de conciliere de la sediul structurii de
specialitate, semnarea „Notei de conciliere” și transmiterea la data solicitată de către
„Structura de control al calității” a punctelor de vedere/observațiilor asupra aspectelor
rămase în divergență după întâlnirea de conciliere;
▪ participarea în „Comisiile de specialitate” la analiza „Proiectului
raportului de control”;
▪ semnarea formei finale a „Raportului de controlul calității”, după
derularea întâlnirii din „Comisia de specialitate”, în vederea finalizării acestuia de
către echipa de control;
✓ prezentarea și dezbaterea cu întregul colectiv a „Raportului final de
controlul calității” și a măsurilor dispuse de către „Comisiile de specialitate” în
vederea eliminării neconformităților și a disfuncționalităților identificate la nivelul
structurii de specialitate;
✓ aplicarea și generalizarea măsurilor dispuse și comunicarea în scris, către
„Structura de control al calității”, la termenele stabilite, a modului de îndeplinire a
măsurilor și a impactului avut asupra creșterii calității activității de ansamblu a
structurilor de specialitate respective, asupra colectivelor acestora, asupra imaginii
publice a lor ș.a.
✓ asigurarea unui birou destinat echipei de control, dotat cu mobilier adecvat,
conexiune la Internet și la telefonia fixă, imprimantă sau acces la imprimantă ș.a. - în
condițiile în care acțiunea de „controlul calității” se desfășoară la sediul structurii de
specialitate respective, altul decât cel al structurii de control.
Pag. 76 / 130
III. CONTROLUL CALITĂȚII

- după finalizarea activităților specifice -
3.1 Concepte și criterii specifice

În legătură cu „Sistemul de asigurare și de control al calității”, conducerea
Curții de Conturi a României are, așa cum s-a mai arătat, responsabilități generale
(Standard ISSAI 40), legate de:
✓ adoptarea politicilor privind calitatea întregii activități a Curții - atât
activitățile specifice de audit (audit public extern și celelalte activități specifice de
audit) cât și activitățile „suport” (economic, resurse umane, administrativ, transport,
audit intern ș.a.);
✓ concretizarea acestor politici în reglementări interne normative,
metodologice și procedurale;
✓ comunicarea corespunzătoare a politicilor și a reglementărilor interne către
toate structurile de specialitate;
✓ organizarea activității de „control al calității” modalităților în care toate
structurile organizatorice interne ale Curții respectă și implementează legislația
aplicabilă și reglementările interne.
Conducerea Curții de Conturi trebuie să aibă în vedere, referitor la organizarea
și funcționarea „controlului calității”, câteva cerințe de bază pentru a se asigura că are
o imagine reală și fidelă asupra modului în care personalul cu funcții de conducere și
de execuție de la nivelul tuturor structurilor interne și-a realizat obligațiile cu privire
la „asigurarea calității”, precum și pentru a fi în măsură să dispună măsurile necesare
pentru consolidarea acesteia, astfel:
✓ să ia măsurile adecvate, astfel încât „controlul calității” să acopere întreaga
activitate;
✓ să-și asume integral responsabilitatea în ceea ce privește „controlul
calității”, putând delega responsabilitatea operațională unei persoane sau unor
persoane cu experiență suficientă şi relevantă şi cu autoritatea necesară;
✓ să se asigure că rezultatele controalelor calității îi sunt raportate la timp și
că se dispun și se implementează măsurile care se impun.
În prezent, „Structura de control al calității” din cadrul Curții de Conturi este
organizată la nivel de serviciu - „Serviciul evaluarea activității de audit și control”
din cadrul Direcției 1 a Departamentului I „Departamentul de metodologie, pregătire
profesională, evaluarea activității de audit și control, programare, raportare, sinteze
și IT” - și efectuează acțiuni de „controlul calității” activităților specifice desfășurate
de către structurile de specialitate care efectuează audit public extern (departamente și
camere de conturi).
Pag. 77 / 130
„Controlul calității” desfășurat în prezent la nivelul Curții de Conturi a

României are la bază: •Standard ISSAI 40 „Controlul calității în Instituțiile Supreme
de Audit” •„Standard privind asigurarea și controlul calității în activitatea de audit”
din Standardele de Audit ale Curții de Conturi din anul 2011 •RODAS (pct. 452 și
următoarele) •„Norme Metodologice privind controlul calității activităților specifice
desfășurate de structurile Curții de Conturi a României” •prezentul „Ghid pentru
asigurarea și controlul calității activităților specifice desfășurate de Curtea de
Conturi a României”.
„Controlul calității” reprezintă a doua etapă a „Sistemului de asigurare și
control al calității” implementat în Curtea de Conturi și are următoarele
particularități:
✓ se desfășoară după finalizarea activităților specifice;
✓ are ca scop final creșterea permanentă a calității activităților specifice, iar
ca obiectiv general oferirea către conducerea Curții de Conturi a unei asigurări
suficiente/rezonabile că reglementările interne ale Curții sunt nu numai respectate,
dar sunt și adecvate, aplicabile, funcționale și eficace, pentru a oferi condițiile
necesare îmbunătățirii calității activității de audit public extern și creșterii impactului
acestuia.
✓ cuprinde acțiunile interne specifice - inclusiv modalitatea de organizare,
desfășurare și valorificare a lor - de inspecție/verificare a felului în care s-a realizat
„asigurarea calității” (etapa I - pe parcursul desfășurării activităților specifice) la
nivelul structurilor de specialitate care desfășoară activitate de audit public extern;
✓ este efectuat de către „Structura de control al calității” organizată la nivelul
Centralei Curții de Conturi, având ca rol principal controlul conformității activităților
specifice, desfășurate de către structurile de specialitate care desfășoară acțiuni de
audit, cu prevederile Legii nr.94/1992, ale reglementărilor interne ale Curții,
„Codului de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi” ș.a.
„Controlul calității” constă în efectuarea următoarelor activităţi principale:
✓ examinarea rapoartelor de audit și a celorlalte acte întocmite în acțiunile de
audit, a anexelor la acestea şi a documentelor de lucru aferente;
✓ analizarea modului de respectare și de aplicare a prevederilor
reglementărilor interne, cu privire la: •planificarea acțiunilor de audit • execuția
acțiunilor •raportarea acțiunilor •valorificarea constatărilor •follow-up
•introducerea/actualizarea datelor în aplicația INFOPAC •raportarea periodică
•evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale personalului
•perfecționarea profesională a personalului •arhivarea documentelor.
✓ identificarea măsurilor pentru eliminarea neconformităților și îmbunătățirea
activității.
Pentru atingerea obiectivelor, „Structura de control al calității” trebuie să fie
organizată și să efectueze „controlul calității” conform următoarelor criterii
specifice:
Pag. 78 / 130
✓ cu susținerea și în numele conducerii Curții de Conturi - având în vedere că

aceasta are și își asumă integral responsabilitatea în ceea ce privește calitatea;
✓ asupra activităților / misiunilor specifice finalizate;
✓ având conferită suficientă autoritate și un nivel de independență

semnificativ, ambele generate și bazate pe un nivel adecvat de organizare și pe o
subordonare ierarhică directă la conducerea Curții sau la persoana/persoanele cărora
aceasta le-a delegat responsabilitatea ș.a.
✓ având asigurată resursa umană adecvată, numeric și calitativ, care să
îndeplinească următoarele cerințe:
o să fie rezultată dintr-un proces intern de recrutare, selecție și atragere a
personalului existent în Curtea de Conturi, către „Structura de control al calității”,
realizat pe bază de: •istoric al rezultatelor și al performanțelor în activitatea de audit
•recomandări interne •interviu ș.a.
▪ să existe pârghiile necesare atragerii celui mai pregătit și
competent personal către activitatea de „controlul calității”, prin identificarea și
aplicarea unor măsuri adecvate de motivare (cointeresare / stimulare) ș.a.;
o să cunoască și să înțeleagă activitățile relevante ale structurilor de
specialitate, reglementările interne ale Curții de Conturi și să posede abilitatea de a
utiliza raționamentul profesional în diferite etape ale activității specifice;
o să aibă pregătire superioară și consolidată și o experiență
semnificativă și relevantă în activitatea de audit a Curții de Conturi, să dea dovadă de
responsabilitate, receptivitate, corectitudine și integritate, să dețină abilități de
comunicare și să-și asume angajamentul de a efectua misiuni de calitate;
o să fie integrată într-un program special de instruire și perfecționare
profesională specifică;
o să beneficieze de competența formalizată, stabilitatea și independența
necesare desfășurării acțiunilor de „controlul calității” (în limitele reglementărilor
interne și ale prezentul Ghid) și să-și asume responsabilitatea ca rezultatele
inspecțiilor efectuate să corespundă și să reflecte realitatea, să fie obiective și corecte;
✓ efectuarea controlului pe bază de eșantion - având în vedere că, în
„controlul calității”, nu este esențial numărul activităților la care s-a constatat un
anumit tip de neconformitate/disfuncționalitate pentru a se concluziona că sistemul
nu funcționează adecvat și că prezintă vulnerabilități - aici fiind vorba, în esență, de
coordonare, revizuire și supervizare managerială și nu, cu precădere, de omisiuni sau
greșeli ale auditorilor cu funcții de execuție (Standardul ISSAI 40);
✓ cu identificarea și relevarea „punctelor slabe” și a neconformităților
semnificative de la reglementările interne - care trebuie eliminate prin formularea și
implementarea recomandărilor de îmbunătățire a activităţii;
Pag. 79 / 130
✓ cu identificarea și relevarea exemplelor de „bună practică” - care ar putea fi

generalizate în viitor la nivelul tuturor structurilor de specialitate (conform RODAS și
Norme metodologice);
✓ cu prezentarea succintă/generală și a unor aspecte semnificative care sunt
conforme cu reglementările interne și/sau sunt performante („practică pozitivă”), dar
cu menținerea accentului pe neconformitățile semnificative care trebuie eliminate - în
„controlul calității” nu se practică și nu are relevanță compensarea, nici măcar pentru
impresia generală, între „practica pozitivă” (care reprezintă „normalitatea”) și
neconformitățile existente, chiar dacă cele din urmă sunt inferioare numeric;
✓ prin punerea accentului pe caracterul critic / scepticismul profesional al
membrilor echipelor de „controlului calității” - astfel încât să se evite transformarea
rezultatelor acțiunilor de „control al calității” în rapoarte de activitate ale structurilor
controlate;
✓ cu identificarea, dacă este cazul, a eventualelor „puncte slabe” ale
reglementărilor interne, în vigoare, privind „asigurarea calității”, precum și a
măsurilor de îmbunătățire a acestor reglementări;
✓ analizarea măsurii în care conducerile structurilor de specialitate au ținut
cont, în organizarea și managementul activității acestora, de elementele de bază din
strategiile Curții de Conturi, aplicabile nivelului respectiv;
✓ cu identificarea, dacă este cazul, la acțiunile specifice inițiate și/sau
coordonate de către departamentele de specialitate, a eventualelor „puncte slabe” (și a
măsurilor de eliminare a lor) cu privire la eficacitatea și utilitatea practică ale
tematicilor și/sau instrucțiunilor emise de către acestea pentru camerele de conturi;
✓ prin organizarea și menținerea „controlului calității” la nivelul unei
activități de inspecție internă, punctuală și simplificată, efectuată în numele
conducerii Curții de Conturi, fără identificarea lui cu auditul public extern (auditul de
conformitate și auditul performanței) - chiar dacă are elemente din ambele tipuri de
audit;
o fără preluarea exhaustivă a cerințelor, criteriilor, procedurilor și a
elementelor specifice din „Standardele de audit” și din reglementările interne aferente
celor două tipuri de audit (structura și conținutul planificării operaționale;
obligativitatea documentelor de lucru; anexarea la rapoartele de „controlul calității” a
tuturor documentelor care să susțină constatările; structura rapoartelor; valorificarea
constatărilor; follow-up ș.a.).
Pag. 80 / 130
3.2 Etapele activității de „controlul calității”

Etapele „controlului calității” efectuat de către „Structura de control al calității”
sunt următoarele:
✓ „Planificarea” acțiunilor de „controlul calității”;
✓ „Execuția” acțiunilor de „controlul calității” - inclusiv „follow-up”, în
condițiile în care nu sunt organizate acțiuni distincte de „follow-up”;
✓ „Raportarea” și „Valorificarea” rezultatelor acțiunilor de „controlul
calității”;
✓ „Follow-up” - verificarea modului de ducere la îndeplinire de către
structurile controlate a măsurilor dispuse de către Comisiile de specialitate - în
condițiile în care se organizează acțiuni distincte de „follow-up”.
3.2.1 Etapa de „Planificare” a acțiunilor de „controlul calității”
În cadrul acestei etape sunt cuprinse:
✓ planificarea anuală;
✓ organizarea acțiunilor;
✓ planificarea operațională.
(3.2.1)A) Planificarea anuală a acțiunilor de „controlul calității”

Planificarea activității de „controlul calității” constă în elaborarea unui
„Program anual de controlul calității” de către șeful „Structurii de control al
calității”, avizat de către șeful Departamentului I și de către conducerea executivă a
Curții de Conturi și aprobat de către Plenul Curții.
„Programul anual de controlul calității” va cuprinde, în principal:
✓ structurile de specialitate unde se vor desfășura acțiunile de „controlul
calității”;
✓ perioada de desfășurare a inspecției la fiecare structură;
✓ perioada controlată la fiecare structură - de regulă perioada de la ultima
acțiune de „controlul calității” în funcție de volumul activității structurilor verificate,
precum și de constatările de la controlul anterior;
✓ componența echipelor de „controlul calității” și proveniența membrilor
acestora, în funcție de obiectivele inspecției („Structura de control al calității” și, în
caz de nevoie, departamente de audit și/sau de coordonare / metodologie / juridic;
camere de conturi; structuri suport ș.a.).
În „Programul anual de controlul calității” vor fi cuprinse atât departamentele de
specialitate care efectuează audit public extern cât și camerele de conturi teritoriale -
astfel încât toate aceste structuri să fie supuse „controlului calității”, de regulă, o dată
la 5-6 ani, avându-se în vedere și următoarele cerințe:
✓ existența/dimensionarea corespunzătoare a numărului de posturi ale
„Structurii de controlul calității”, ocuparea lor, precum și disponibilitatea reală a
personalului specializat al acesteia;
Pag. 81 / 130
✓ efectuarea „controlului calității” pe bază de eșantion realizat pentru

perioada controlată (de regulă, de la ultima acțiune de „controlul calității”);
✓ riscurile asociate fiecărei structuri de specialitate:
o structurile de specialitate care au asociate riscuri semnificative vor fi
incluse cu prioritate în programele de „controlul calității”;
o structurile de specialitate la care riscurile asociate nu sunt
semnificative, vor putea fi incluse cu o frecvență mai redusă în programele de
„controlul calității”.
✓ identificarea riscurilor asociate fiecărei structuri de specialitate se va face
luând în considerare următoarele aspecte:
o rezultatele analizei poziției lor conjuncturale (interne și/sau exterioare
Curții de Conturi);
o neconformitățile identificate de „controlul calității” la inspecția
anterioară;
o informațiile solicitate către departamentele de specialitate (de audit
și/sau de coordonare) și transmise de către acestea, cu privire la disfuncționalitățile de
la nivelul camerelor de conturi;
o sesizările/reclamațiile de la entitățile auditate, de la alte entități și de la
personalul structurilor de specialitate și aspectele identificate și transmise de către
„avertizorii în interes public” (dacă sunt astfel de cazuri);
o analiza indicatorului de performanță IP 12 „Opinia conducerii
entităților verificate cu privire la (…)” introdus prin „Regulamentul privind
aplicarea Sistemului de indicatori de performanță ai Curții de Conturi” aprobat prin
HP nr.307/2017 și a datelor colectate la nivelul Comitetului de Etică referitoare la
aceste aspecte;
o aspectele negative semnalate în mass-media ș.a.
Pentru realizarea analizelor necesare identificării riscurilor asociate fiecărei

structuri de specialitate supusă „controlului calității”, la nivelul „Structurii de control
al calității” se va organiza și actualiza, prin grija șefului acesteia, o evidență/bază de
date în format electronic conținând informațiile minimale referitoare la fiecare
structură de specialitate - formatul și conținutul acesteia vor fi stabilite de către șeful
structurii de control, cu aprobarea șefului Departamentului I.
Toate structurile Curții de Conturi, de audit și „suport”, sunt obligate să
transmită „Structurii de control al calității” - la solicitarea șefului Departamentului I -
toate datele și informațiile necesare constituirii și actualizării evidenței/bazei de date,
la termenele și în formatul stabilite.
Durata de timp pentru desfășurarea efectivă a acțiunilor de „controlul calității”
(excluzând etapa de analiză în „Comisiile de specialitate” constituite în baza pct. 456
din RODAS) este, de regulă, de 50 de zile lucrătoare, pentru acțiunile desfășurate la
camerele de conturi și de 30 de zile lucrătoare, la departamentele de specialitate.
Aceste durate de timp pot fi majorate, în anumite cazuri, cu avizul conducerii
executive a Curții și cu aprobarea ulterioară a Plenului, în funcție de: •caracteristicile
Pag. 82 / 130
structurii de specialitate controlate •volumul activității acesteia •aspecte deosebite

sesizate/reclamate •obiective de control apărute suplimentar ș.a.
Se vor mai avea în vedere, la elaborarea „Programului anual de controlul
calității” și următoarele aspecte:
✓ duratele de timp pentru analizarea proiectelor rapoartelor de „controlul
calității” de către „Comisiile de specialitate” și valorificarea rezultatelor controlului
este de 15 zile lucrătoare de la data înaintării „Proiectului raportului de control”
către „Comisia de specialitate” - timp în care echipele/șefii echipelor care au finalizat
acțiunile respective nu vor începe și nu vor desfășura alte acțiuni sau alte activități
decât cele strict aferente și solicitate în această etapă;
✓ se va aloca o perioadă de timp, în mod distinct, de cel puțin 5 zile
lucrătoare, între finalizarea unei acțiuni de „controlul calității” (inclusiv etapa de
analiză în „Comisiile de specialitate”) și începerea următoarei acțiuni, în vederea
realizării unor activități și documente organizatorice și de pregătire a acesteia.
În afara acțiunilor cuprinse în „Programul anual de controlul calității”, se pot
efectua și inspecții neprevăzute, urgente și operative aprobate de către Plenul Curții,
inclusiv de „follow-up”, la propunerea Conducerii executive, cu revizuirea ulterioară
și cu adaptarea corespunzătoare a programului anual.
(3.2.1)B) Organizarea acțiunilor de „controlul calității”

Acțiunile de „controlul calității” se desfășoară: •la datele și în perioadele
prevăzute în „Programul anual de controlul calității” aprobat de către Plen •la sediul
„Structurii de control al calității” (Curtea de Conturi) și la sediile structurilor de
specialitate controlate •pe bază de eșantion •de regulă, pentru perioada de la ultima
acțiune de „controlul calității”.
Fazele principale ale derulării efective a acțiunilor de „controlul calității” sunt
următoarele (ordine cronologică):
✓ verificarea datelor și a informațiilor din aplicația INFOPAC și redactarea
„Planului de controlul calității”) - sediul „Structurii de control al calității” (Curtea de
Conturi);
✓ verificarea dosarelor și a documentelor •derularea interviurilor
•solicitarea/primirea punctelor de vedere •completarea chestionarelor ș.a. - sediul
structurilor de specialitate controlate (pentru departamentele de specialitate, de
regulă, Curtea de Conturi);
✓ redactarea „Proiectului raportului de controlul calității” - sediul „Structurii
de control al calității” (Curtea de Conturi);
✓ concilierea „Proiectului raportului de control al calității” - sediul
structurilor de specialitate controlate;
✓ definitivarea „Proiectului raportului de controlul calității” în vederea
analizei de către „Comisiile de specialitate” - sediul „Structurii de control al calității”
(Curtea de Conturi);
Pag. 83 / 130
✓ ședința de analiză în „Comisiile de specialitate” - sediul Curții de Conturi;

✓ redactarea și semnarea „Raportului de control” •redactarea, semnarea și
aprobarea „Scrisorii” cu măsurile dispuse de către „Comisiile de specialitate” pentru
valorificarea rezultatelor controlului - sediul „Structurii de control al calității”
(Curtea).
„Organizarea (pregătirea) acțiunilor” reprezintă o etapă importantă stabilită în
sarcina și în responsabilitatea șefului „Structurii de control al calității”, care trebuie să
se asigure că sunt realizate următoarele cerințe:
✓ stabilirea duratelor de timp alocate desfășurării acțiunilor de „controlul
calității”, atât la sediul „Structurii de control al calității” cât și la sediul structurilor de
specialitate controlate (exclusiv perioada de analiză și valorificare a constatărilor în
Comisiile de specialitate);
✓ notificarea structurilor de specialitate la care urmează să se desfășoare
acțiunile de control;
✓ stabilirea componenței echipelor de control, desemnarea șefilor de echipă și
emiterea delegațiilor pentru efectuarea acțiunilor;
✓ instruirea membrilor echipelor și întocmirea și semnarea „Notelor de
instruire”;
✓ completarea și semnarea „Declarației de independență” potrivit
prevederilor „Codului de conduită etică (…)”.
(3.2.1)b.1 Stabilirea duratelor de timp alocate desfășurării efective a

acțiunilor de „controlul calității”
Duratele de timp alocate fiecărei etape a acțiunilor de inspecție - față de durata
totală efectivă a acțiunilor care este de 50 de zile lucrătoare la camerele de Conturi,
respectiv 30 de zile lucrătoare la departamentele de specialitate (exclusiv perioada
de analiză și valorificare a constatărilor în „Comisiile de specialitate”) sunt, de
regulă, următoarele (ordine cronologică):
✓ În cazul camerelor de conturi, acțiunile de inspecție se desfășoară, de
regulă, la sediul „Structurii de control al calității” / Curtea de Conturi (cca 60-65 %
din durata de timp alocată de 50 de zile lucrătoare) și la sediul camerei de conturi
(cca 40-35%), după cum urmează:
o cca 25-30% - la sediul „Structurii de control al calității” - pentru
verificarea datelor și a informațiilor din aplicația INFOPAC, aferente acțiunilor de
audit selectate în eșantionul asupra căruia se efectuează inspecția (inclusiv redactarea
„Planului de controlul calității”);
o cca 30% - la sediul camerei de conturi - pentru:
▪ verificarea dosarelor acțiunilor respective și a celorlalte
documente aferente, în vederea completării rezultatelor verificărilor efectuate anterior
în INFOPAC;
Pag. 84 / 130
▪ verificarea documentelor aferente celorlalte activități specifice de

audit desfășurate de către structura de specialitate respectivă, care fac obiectul
controlului;
▪ derularea interviurilor și solicitarea/primirea punctelor de vedere
ale personalului de conducere și de execuție la unele aspecte care trebuie clarificate;
▪ completarea de către conducerea structurii de specialitate și de
către auditorii publici a chestionarelor referitoare la aspecte generale și specifice ale
activității structurii respective, inclusiv cele din anexa 1 (chestionarele nr.10 și nr.11)
la „Ghidul de elaborare a strategiilor Curții de Conturi” aprobat prin HP
nr.30/2017;
o cca 25% - la sediul „Structurii de control al calității” - pentru
redactarea „Proiectului raportului de controlul calității”;
o cca 10-5% - la sediul camerei de conturi - pentru concilierea / punerea
de acord a proiectului cu punctul de vedere al conducerii structurii de specialitate;
o cca 10% - la sediul „Structurii de control al calității” (Curtea de
Conturi) - pentru definitivarea „Proiectului raportului de controlul calității”, urmare a
concilierii, în vederea analizei de către Comisiile de specialitate.
✓ În cazul Departamentelor de specialitate controlate, acțiunile de
inspecție se derulează similar cu acțiunile desfășurate la camerele de conturi, având
următoarea partajare a duratei de timp alocate de 30 de zile lucrătoare: •cca 25-30% -
verificarea în INFOPAC și redactarea „Planului de controlul calității” •cca 30% -
verificarea dosarelor și a documentelor; interviuri; chestionare ș.a. •cca 25% -
redactarea „Proiectului raportului de controlul calității” •cca 10-5% - concilierea
proiectului de raport •cca 10% - definitivarea proiectului de raport în vederea
analizei de către Comisiile de specialitate.
În tabelul următor, este prezentat un exemplu de stabilire a duratelor de timp
aferente principalelor etape ale unei acțiuni de „controlul calității” desfășurate la
nivelul camerelor de conturi (în cazul departamentelor de specialitate procedura fiind
similară):
(*) Durată din care:
totală La sediul „Structurii de control al calității”
(**) (**) La sediul Camerei de conturi
acțiune (Curtea de Conturi)
Durată din care: Durată din care:
totală INFO Redactare Definitivare totală Verificare Conciliere
PAC; Proiect Proiect dosare
Plan raport raport ș.a.
control
zile % zile % zile % zile % zile % zile % zile % zile %
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
50 100 32 64 15 30 15 30 2 4 18 36 15 30 3 6
(*)
Durata totală a acțiunii efective de inspecție (excluzând etapa de analiză și valorificare a
rezultatelor controlului în Comisiile de specialitate) - în zile lucrătoare;
(**)
Duratele de timp, inclusiv ale etapelor intermediare, se vor stabili, în practică, având în vedere și
situația de fapt; caracteristicile acțiunii; factorii perturbatori; dimensiunea și componența
echipelor de control; calendarul ș.a.
Pag. 85 / 130
Stabilirea perioadelor și a duratelor de timp alocate desfășurării acțiunilor de

control la sediul „Structurii de control al calității” (Curtea de Conturi), respectiv la
sediul structurilor de specialitate controlate (în cazul departamentelor, de regulă,
sediul Curții de Conturi), precum și a ponderii acestora față de durata totală efectivă a
acțiunilor de inspecție, se va face la propunerea șefului „Structurii de control al
calității” și cu aprobarea șefului Departamentului I, înainte de data la care se face
notificarea structurilor de specialitate la care se va efectua acțiunea de control (cu cel
puțin 15 zile calendaristice înainte de data de începere programată) - și se va atașa la
„Dosarul curent” al acțiunii de control.
(3.2.1)b.2
Notificarea structurilor de specialitate
Structurile de specialitate la care urmează a se desfășura acțiunile de „controlul
calității”, conform „Programului anual de controlul calității”, vor fi notificate cu cel
puțin 15 zile calendaristice înainte de începerea acțiunii, printr-o „Adresă de
notificare” întocmită de către șeful „Structurii de control al calității” și semnată de
către șeful Departamentului I.
De la această regulă fac excepție acțiunile neprevăzute, urgente și operative de
„controlul calității” aprobate de către Plenul Curții, la propunerea Conducerii
executive (inclusiv de „follow-up”), și care nu pot fi amânate până la data la care
structurile respective vor fi programate pentru „controlul calității” conform criteriilor
din prezentul Ghid.
Aceste acțiuni de inspecție se vor desfășura operativ - nefiind obligatorie
parcurgerea tuturor etapelor prevăzute - iar concluziile și recomandările/propunerile
vor viza strict obiectivele stabilite de către Plenul Curții de Conturi, după cum
urmează:
✓ documentare, informare, analiză și urmărire a implementării unor noi
reglementări interne;
✓ verificarea modului de implementare („follow-up”) a măsurilor dispuse de
„Comisiile de specialitate” cu ocazia acțiunilor anterioare de „controlul calității”;
✓ verificarea unor sesizări / reclamații / suspiciuni cu privire la activitatea
structurilor de specialitate și a personalului de conducere și de execuție al acestora
ș.a.
„Adresa de notificare” se întocmește și se semnează în două exemplare care
vor fi înregistrate în registrul de intrări-ieșiri al Departamentului I, dintre care unul se
transmite prin registratură către structurile de specialitate controlate - la camerele de
conturi se transmite și în formă scanată, prin Intranet/Lotus - iar celălalt exemplar se
atașează la „dosarul curent” al acțiunii.
„Adresa de notificare” - prevăzută în reglementările interne pentru acțiunile de
audit desfășurate de către structurile de specialitate - va fi simplificată și adaptată
corespunzător pentru „controlul calității”, cuprinzând și următoarele
elemente/aspecte:
Pag. 86 / 130
✓ perioada de desfășurare a acțiunii de inspecție și perioadele intermediare

estimate în care activitățile se desfășoară la sediul structurilor de specialitate
controlate;
✓ trimitere/referire la obligațiile conducerii și ale personalului structurilor de
specialitate pentru derularea în bune condiții a acțiunilor de „controlul calității”
prevăzute și detaliate la Cap. 2.3 din prezentul Ghid;
La „Adresa de notificare” se pot anexa machete, dacă este cazul - propuse de
către șeful structurii de control și avizate de către șeful Departamentului I - care
urmează a fi completate de către structura de specialitate controlată până la data
începerii acțiunii de control și transmise structurii de control prin poștă și/sau prin
Intranet/Lotus.
Machetele vor fi astfel concepute încât să conțină, după completare, datele și
informațiile în formă sintetizată referitoare la activitatea structurii de specialitate -
care nu se regăsesc în evidența/baza de date în format electronic constituită la nivelul
„Structurii de control al calității” conform prevederilor prezentului Ghid (Cap. 3.2.1 lit.
A / „Planificarea anuală”)
Aceste date și informații se pot referi la următoarele aspecte: •numărul și
categoria/tipul entităților aflate în competența de verificare a structurii controlate
•numărul și categoria/tipul entităților auditate anual •numărul și tipul acțiunilor
efectuate anual •acțiunile/rapoartele evaluate cu „foarte bine” și „bine” și cele
evaluate cu „satisfăcător” și „nesatisfăcător •rapoartele în care au fost consemnate
prejudicii semnificative și rapoartele cu prejudicii nesemnificative •acțiunile
desfășurate care au fost coordonate de către departamentele de specialitate •acțiunile
la care s-a dispus restituirea rapoartelor de audit pentru completare/refacere sau
pentru reefectuarea acţiunii ș.a.
Odată cu transmiterea notificării se poate solicita, dacă este cazul, pregătirea de
către structura de specialitate a unor rapoarte, acte, documente şi informaţii necesare
desfășurării „controlului calității” - anexându-se o listă în acest sens, propusă de către
șeful „Structurii de control al calității” și avizată de către șeful Departamentului I.
(3.2.1)b.3 Stabilirea componenței echipelor de control, desemnarea șefilor de

echipă și emiterea delegațiilor pentru „controlul calității”
Echipele de „controlul calității” sunt alcătuite, de regulă, din doi auditori
publici externi din cadrul „Structurii de control al calității”, din care unul este
desemnat șef al echipei - număr care poate fi majorat, în anumite situații, în funcție de
obiectivele acțiunilor de control, de volumul și dificultatea activității structurii de
specialitate controlate, de complexitatea unor dosare controlate ș.a.
Componența echipelor și nominalizarea șefilor de echipă sunt propuse de către
șeful „Structurii de control al calității” printr-o „Notă” - prin adaptarea „Notei”
prevăzute în reglementările interne pentru acțiunile de audit desfășurate de către
structurile de specialitate - și se aprobă de către șeful Departamentului I, acesta
Pag. 87 / 130
semnând și „delegațiile de controlul calității” pentru fiecare membru al echipei care a

fost desemnat să participe la acțiunea respectivă.
Nota prin care a fost propusă componența echipelor se înregistrează la nivelul
Departamentului I, iar după aprobare se atașează la „dosarul curent” al acțiunii.
La propunerea și aprobarea componenței echipelor de „controlul calității”
trebuie să se aibă în vedere realizarea următoarelor cerințe:
✓ asigurarea concordanței/echilibrului între dificultatea/complexitatea
acțiunilor de inspecție și experiența, pregătirea profesională, specializarea și
performanțele individuale ale membrilor echipelor de control - în anumite cazuri și
concordanța cu numărul acestora;
✓ crearea premiselor pentru asigurarea și menținerea unui echilibru real între
obiectivele stabilite, resursele alocate (umane și de timp) și volumul de activitate
efectiv necesar pentru efectuarea corespunzătoare și de calitate a acțiunilor de
„controlul calității”, conform reglementărilor interne și prezentului Ghid;
✓ evitarea / eliminarea eventualelor conflicte de interese sau alți factori care
ar putea împiedica membrii echipelor de audit să-și îndeplinească în mod
independent, obiectiv, imparțial sarcinile repartizate („Declarația de independență”);
✓ asigurarea, pe cât posibil, a compatibilității din punctul de vedere personal
a membrilor echipelor de control și a omogenității echipelor.
Pentru unele acțiuni de „controlul calității”, în anumite situații, în echipele de
control poate fi cooptat și personal din cadrul altor structuri ale Curții de Conturi cu
activitate specifică de audit sau „suport” (departamente de audit și/sau de coordonare
/ metodologie / juridic; camere de conturi; IT; economic; administrativ ș.a.).
Nominalizarea acțiunilor de „controlul calității” la care echipele de control au
componență mixtă, precum și a membrilor acestora care provin din afara „Structurii
de control al calității” - având experiență și autoritate suficientă și adecvată și
îndeplinind condițiile referitoare la independență - se face cu aprobarea Plenului
Curții de Conturi, la propunerea scrisă a șefului „Structurii de control al calității” și
cu avizele șefului Departamentului I și ale conducerii executive a Curții.
Desemnarea șefilor de echipă se face în situațiile în care echipele sunt formate
din doi sau mai mulți membri, calitate care va fi consemnată în „Delegația de
controlul calității”.
Șefii de echipă sunt auditori publici externi din cadrul „Structurii de control al
calității” și au sarcina de a întocmi „Planul de controlul calității”, de a repartiza
obiectivele de control pe fiecare membru al echipei, de a urmări şi coordona
activitatea membrilor echipei, precum şi de a îndeplini celelalte atribuții stabilite lor
în prezentul Ghid.
La propunerea și aprobarea desemnării șefilor de echipă trebuie să se aibă în
vedere următoarele calități pe care aceștia trebuie să le manifeste:
Pag. 88 / 130
✓ cunoașterea „Sistemului de asigurare și de control al calității” aplicat la

nivelul Curții de Conturi și experiență în domeniul auditului public extern efectuat de
Curte;
✓ independență și obiectivitate față de structura de specialitate la care
desfășoară acțiunea de inspecție;
✓ capacități și deprinderi de organizare, de coordonare și de comunicare,
responsabilitate și spirit de inițiativă recunoscute, în mod informal, atât de către
conducerea „Structurii de control al calității” cât și de colectivul acesteia, respectiv de
către ceilalți membri ai echipei de control;
✓ calități și deprinderi de sistematizare, analiză, sinteză, generalizare și
expunere logică, precum și de creativitate, cursivitate și ușurință în redactarea
„Proiectului raportului de controlul calității”, o bună cunoaștere a conținutului
acestuia și abilități de susținere clară și fermă a punctelor de vedere ale echipei de
control în cadrul întâlnirilor cu conducerile structurilor de specialitate controlate, cu
conducerea structurii de control și a departamentului în care aceasta funcționează etc.
„Delegațiile de controlul calității” se emit de către șeful Departamentului I,
pentru fiecare membru al echipei de control - prin adaptarea corespunzătoare a
modelului din reglementările interne aferente acțiunilor de audit desfășurate de către
structurile de specialitate - iar în cazul auditorilor care sunt și șefi de echipă, acest
lucru se precizează în delegații.
În delegația de control se va preciza perioada totală de desfășurate a controlului,
precum și perioadele în care controlul de va desfășura la sediul structurilor de
specialitate controlate, după caz.
Pentru acele acțiuni de „controlul calității” la care în echipele de control au fost
cooptate, cu aprobarea Plenului, și persoane din cadrul altor structuri ale Curții de
Conturi, delegațiile de control pentru fiecare dintre aceste persoane se emit de către
șeful Departamentului I, făcându-se mențiunea, în cuprinsul delegațiilor, la numărul
și data ordinului de delegare emis pe numele acestora de către conducătorii
structurilor din care aceștia fac parte, precum și denumirea structurilor respective.
Dacă pe parcursul desfășurării acțiunilor de „controlul calității” trebuie
modificate (în baza aprobărilor reglementate) obiectivele inițiale, perioadele supuse
controlului, termenele de finalizare a acțiunilor ș.a. cuprinse în delegațiile de control,
se vor emite alte delegații în care vor fi inserate noile date și informații valabile,
făcându-se referire la delegațiile anterioare și menționându-se care dintre datele
inițiale au fost modificate.
Delegațiile se emit în două exemplare care vor fi înregistrate la nivelul
Departamentului I, dintre care unul se transmite structurilor de specialitate controlate,
la începerea acțiunilor de control, prin registratură sau prin Intranet/Lotus (formă
scanată), iar celălalt exemplar se atașează la „dosarul curent” al acțiunii.
Pag. 89 / 130
(3.2.1)b.4 Instruirea membrilor echipelor de „controlul calității”

Înainte de începerea fiecărei acțiuni, șeful „Structurii de control al calității” va
realiza o întâlnire cu echipa de control desemnată, în cadrul căreia vor fi dezbătute şi
analizate aspectele principale referitoare la desfășurarea acțiunii - întâlnire care va fi
reflectată în mod corespunzător într-o „Notă de instruire” ce va fi semnată de către
persoana / persoanele care au efectuat instruirea şi de către membrii echipei.
Conținutul acestor întâlniri/note de instruire - prevăzut în reglementările
interne pentru acțiunile de audit desfășurate de către structurile de specialitate - va fi
simplificat și adaptat corespunzător pentru „controlul calității” de către șeful
structurii de control, cu avizul șefului Departamentului I și va cuprinde cel puțin
următoarele elemente/aspecte:
✓ solicitarea menținerii „controlului calității” la nivelul unei activități de
inspecție internă, punctuală și simplificată, fără imprimarea caracterului de audit de
conformitate și/sau de acțiune de reluare a auditului;
✓ prezentarea principalelor obiective ale acțiunii de control:
o identificarea și relevarea punctelor slabe și a neconformităților
semnificative de la reglementările interne;
o analizarea modului de respectare și de aplicare a reglementărilor
interne în toate etapele acțiunilor de audit public extern și ale celorlalte activități
specifice de audit (conform eșantionării);
o identificarea, dacă este cazul, a eventualelor „puncte slabe” ale
reglementărilor interne în vigoare, precum și a măsurilor de îmbunătățire a acestora și
întocmirea unei „Note”, la finalul acțiunii, care va fi prezentată „Comisiilor de
specialitate” (pentru valorificarea rezultatelor controlului), în vederea dispunerii
măsurilor necesare;
o identificarea, la acțiunile specifice inițiate și/sau coordonate de către
departamentele de specialitate, a eventualelor „puncte slabe” (și a măsurilor de
eliminare a acestora) și centralizarea lor în „Nota” încheiată la sfârșitul acțiunii de
control (în cazul controlului la camerele de conturi), respectiv în „Proiectul raportului
de controlul calității” (în cazul controlului la departamentele de specialitate);
o efectuarea unei analize generale și asupra modului în care personalul
de conducere și cel de execuție din cadrul structurilor de specialitate percep
activitatea de ansamblu și atmosfera generală de la nivelul structurilor respective și
de la nivelul Curții de Conturi (anexa 1 la „Ghidul de elaborare a strategiilor Curții de
Conturi” - chestionarele nr.10 și nr.11);
o identificarea și relevarea exemplelor de „bună practică” - care ar putea
fi generalizate în viitor la nivelul tuturor structurilor de specialitate;
o prezentarea succintă/generală a unor aspecte semnificative de
„practică pozitivă” - care sunt conforme cu reglementările interne și/sau sunt
performante;
Pag. 90 / 130
o verificarea modului de ducere la îndeplinire de către structurile

controlate („follow-up”) a măsurilor dispuse de către „Comisiile de specialitate” în
etapa de valorificare a rezultatelor acțiunii de „controlul calității” anterioare;
✓ perioada controlată; de regulă, perioada de la ultima acțiune de „controlul
calității”;
✓ prezentarea duratei de timp alocate pentru desfășurarea efectivă a acțiunii
de „controlul calității” (excluzând etapa de analiză în „Comisiile de specialitate”),
precum și a perioadelor și a duratelor de timp alocate desfășurării acțiunilor de
control la sediul Curții de Conturi, respectiv la sediul structurilor de specialitate
controlate, după caz;
✓ menționarea faptului că eșantionul/sondajul asupra căruia se va efectua
inspecția - atât pentru acțiunile de audit public extern cât și pentru celelalte activități
specifice de audit - se stabilește de către șeful echipei de control împreună cu ceilalți
membri ai acesteia (conform prevederilor din prezentul Ghid);
✓ atenționarea membrilor echipei de control asupra respectării obligațiilor,
principiilor şi interdicțiilor specifice prevăzute în reglementările interne;
o efectuarea controlului în conformitate cu „Planul de controlul calității”
aprobat (revizuit dacă este cazul) şi cu respectarea prevederilor tuturor
reglementărilor interne aplicabile, inclusiv ale prezentului Ghid;
o efectuarea controlului cu obiectivitate, independență și imparțialitate;
menținerea scepticismului profesional; fundamentarea în mod corect, real, imparțial
și independent a constatărilor, concluziilor şi recomandărilor; respectarea tuturor
prevederilor „Codului de conduită etică (…)” ș.a.;
o comunicarea permanentă și discutarea neconformităților și a
disfuncționalităților constatate, pe parcursul derulării acțiunii de control, cu
conducerea structurilor de specialitate controlate și cu membrii echipelor de audit - în
cadrul unor întâlniri directe și/sau prin mijloace de comunicare operative (telefon, e-
mail, video-conferințe ș.a.);
▪ la finalul etapei de „Execuție” a controlului, șeful echipei de
control va organiza, la sediul structurii de specialitate controlate, o întâlnire între
echipa de control și conducerea structurii respective, în care vor fi prezentate
neconformitățile și disfuncționalitățile constatate până la data respectivă, iar sinteza
aspectelor discutate se consemnează într-o „Minută”.
Elementele și aspectele enumerate mai sus nu sunt limitative, ele putând fi
completate - în litera și în spiritul prezentului Ghid - de către șeful structurii de
control, în funcție de specificul structurii de specialitate controlate (riscuri / obiective
/ alte aspecte particularizate) și de disponibilitatea şi viziunea pe care acesta o are cu
privire la instruirea echipelor de control și la obținerea unor rezultate obiective și de
calitate.
Pag. 91 / 130
„Nota de instruire” va cuprinde aspectele abordate și dezbătute în cadrul

întâlnirii de instruire, va fi redactată prin grija șefului structurii de control (care a
efectuat instruirea) imediat după încheierea întâlnirii de instruire - astfel încât să
poată fi semnată de către toți participanții - și va fi avizată de către șeful
Departamentului I.
„Nota” va fi întocmită în două exemplare care vor fi semnate de către
participanți și înregistrate în evidența departamentului - dintre care unul va fi atașat la
„dosarul curent” al acțiunii, iar celălalt va fi înmânat echipei pentru a fi consultat pe
parcursul acțiunii de control.
La nivelul „Structurii de control al calității” vor fi elaborate unitar, prin grija
șefului structurii și cu avizul șefului Departamentului I, „Liste de verificare”
(„checklist”) pentru controlul fiecărui tip de audit și al fiecărei etape a acestora,
precum și pentru controlul celorlalte activități specifice de audit efectuate de către
structurile de specialitate supuse „controlului calității” - liste care vor fi utilizate de
către echipele de control în cadrul acțiunilor de „controlul calității”.
(3.2.1)b.5 Completarea și semnarea „Declarației de independență”
Membrii echipei de „controlul calității” - înainte de declanșarea acţiunii pentru
care au fost desemnați, respectiv ori de câte ori apar, pe parcursul acesteia, situații noi
care le pot influența sau afecta, în principal, independența și obiectivitatea în
exercitarea sarcinilor de serviciu - sunt obligați
✓ să completeze și să semneze o „Declarație de independență” respectiv
„Declarație de independență în completarea declarației anterioare”, dacă este cazul -
conform modelului din „Codul de conduită etică (…)” adaptat la acțiunile de
„controlul calității”;
✓ să solicite înregistrarea declarației în „Registrul privind declarațiile de
independență” deschis, în format electronic, la nivelul Departamentului I și să
completeze declarația cu numărul și data de înregistrare din registru;
✓ să prezinte declarația șefului „Structurii de control al calității” pentru luare
la cunoștință;
✓ să transmită declarația Comitetului de etică, în format electronic, în termen
de 3 zile de la completare;
✓ să atașeze declarația la „dosarul curent” al acțiunii ș.a.
Șeful „Structurii de control al calității” va completa, semna și depune

„Declarații de independență” înainte de declanșarea acțiunilor de control, dar numai
în situația în care conștientizează că se află sub incidența unui aspect etic prevăzut de
„Codul de conduită etică (…)” în legătură cu acțiunea de „controlul calității” și/sau
cu structura de specialitate la care se derulează controlul.
În situațiile în care, în „Declarația de independență” sau în „Declarația de
independență depusă în completarea celei inițiale”, au fost consemnate aspecte cu
implicații etice, șeful Departamentului I are obligația și responsabilitatea ca, în mod
operativ, înainte de declanșarea acțiunilor, să dispună și să aplice măsurile de
Pag. 92 / 130
înlocuire a membrilor respectivi ai echipelor de control, respectiv să preia

coordonarea acțiunii de la șeful structurii de control aflat în incompatibilitate, sau să
ia măsurile necesare pentru diminuarea sau eliminarea situațiilor care pot afecta
independența și obiectivitatea - prin adaptarea prevederilor din „Codul de conduită
etică (…) la specificul „controlului calității”.
(3.2.1)C) Planificarea operațională a acțiunilor de „controlul calității”

Planificarea operațională este efectuată de către șeful echipei de „controlul
calității”, împreună cu membrii acesteia, și are ca rezultat final elaborarea, avizarea și
aprobarea „Planului de controlul calității”.
Planul de control trebuie să armonizeze obiectivele acțiunii, resursele alocate,
riscurile asociate, procedurile de control aplicate pentru susținerea constatărilor,
concluziilor și recomandărilor, astfel încât obiectivul general al acțiunii să poată fi
realizat la un nivel calitativ corespunzător.
Cadrul general al „Planului de controlul calității” va fi propus de către șeful
„Structurii de control al calității” și avizat de către șeful Departamentului I - prin
simplificarea și adaptarea corespunzătoare a „Planului de audit” prevăzut în
reglementările interne pentru acțiunile de audit desfășurate de către structurile de
specialitate - și va cuprinde, în principal, următoarele elemente generale:
✓ componența echipei de control și persoana desemnată șef de echipă;
perioada controlată; perioada de desfășurare a controlului; duratele de timp și
perioadele de desfășurare a controlului la sediul Curții de Conturi și la sediul
structurilor de specialitate controlate; conducerea structurii de specialitate în perioada
controlată și în perioada de desfășurare a controlului;
✓ obiectivele principale de control - inclusiv cele cuprinse în „Nota de
instruire”;
✓ lista cu eșantionul de control, precum și lista cu dimensiunea
generală/orientativă a sondajului pentru controlul celorlalte activități specifice de
audit;
o eșantionul de control va cuprinde cca 20% din totalul acțiunilor
desfășurate de către structura de specialitate în perioada controlată (de regulă
perioada de la ultimul control) - având în vedere că, în „controlul calității”, nu este
esențial numărul activităților la care s-a constatat un anumit tip de
neconformitate/disfuncționalitate pentru a se concluziona că sistemul nu funcționează
adecvat și că prezintă vulnerabilități;
o selecția pentru realizarea eșantionului va ține cont, pe cât posibil, de
următoarele cerințe:
▪ din fiecare categorie principală de entități aflate în competența de
verificare a structurii respective, pe cât posibil realizate de către echipe diferite;
▪ din fiecare tip de acțiune (documentare; audit financiar; audit de
conformitate; audit al performanței; follow-up ș.a.);
Pag. 93 / 130
▪ dintre acțiunile/rapoartele evaluate cu „foarte bine” și „bine” și

dintre cele evaluate cu „satisfăcător” și „nesatisfăcător”;
▪ dintre acțiunile/rapoartele cu prejudicii semnificative constatate
și dintre cele cu prejudicii nesemnificative;
▪ dintre cele coordonate de către departamentele de specialitate;
▪ dintre cele pentru care s-a dispus restituirea raportului de audit
pentru completare/refacere sau pentru reefectuarea acţiunii, de către departamentele
de specialitate sau de către conducerea structurilor de specialitate controlate ș.a.;
▪ dintre cele la care contestațiile formulate împotriva deciziilor
emise au fost admise total sau parțial de către „Comisiile de soluționare a
contestațiilor;
▪ dintre cele la care încheierile pronunțate de către „Comisiile de
soluționare a contestațiilor” au fost respinse definitiv de către instanțele de judecată;
✓ repartizarea sarcinilor/activităților de control pe fiecare membru al echipei
și stabilirea termenelor de finalizare;
✓ alte aspecte pe care echipa de audit le consideră necesare pentru realizarea
în condiții de calitate a „controlul calității”.
„Planul de controlul calității” este contribuția comună a echipei de control,
sub coordonarea șefului echipei care redactează forma finală a planului și
repartizează sarcinile / activitățile de control pe fiecare membru al echipei.
Planul de control este semnat de către toți membrii echipei de control, este
avizat de către șeful „Structurii de control al calității” și aprobat de către șeful
Departamentului I - și se atașează la „dosarul curent” al acțiunii de control.
Echipa de control poate modifica şi completa „Planul de controlul calității” pe
parcursul desfășurării misiunii, în situația în care au intervenit modificări
semnificative în premisele şi în condiţiile avute în vedere la întocmirea planului
inițial - planul modificat va fi semnat, avizat și aprobat de către aceleași persoane ca
și planul inițial.
3.2.2 Etapa de „Execuție” a acțiunilor de „controlul calității”
(3.2.2)A) Cerințe, atribuții, sarcini aferente etapei de execuție a „controlului

calității”
Realizarea în condiții de calitate a etapei de „execuție” a controlului are ca scop
final creșterea calității activităților specifice și reprezintă o obligație și o
responsabilitate care revine, deopotrivă, atât membrilor echipei de control și șefului
acesteia, cât și șefului „Structurii de control al calității”.
„Controlul calității” se execută atât asupra acțiunilor / dosarelor din eșantionul
de control, cât și asupra celorlalte activități specifice de audit selectate pentru
controlul prin sondaj - astfel cum sunt prevăzute în „Planul de controlul calității”.
Controlul presupune punerea în aplicare a planului de control, a cerințelor și
aspectelor consemnate în „Nota de instruire” și a prevederilor din prezentul Ghid și
Pag. 94 / 130
din celelalte reglementări interne care stau la baza „asigurării calității” activităților
specifice;
„Lista” cu eșantionul asupra căruia s-a efectuat inspecția, precum și „Lista” cu
dimensiunea efectiv realizată a sondajului pentru controlul celorlalte activități
specifice de audit vor fi anexate la „Raportul de controlul calității”.
Procedurile de control utilizate în etapa de execuție a controlului, sunt
următoarele: •examinarea datelor și a informațiilor din INFOPAC •examinarea
documentelor, a „dosarelor curente” și a altor documente aferente acțiunilor de audit
•utilizarea „Listelor de verificare” („checklist”) concepute unitar la nivelul „Structurii
de control al calității” •observarea directă •interviurile structurate și nestructurate
•chestionarele ș.a.
Execuția „controlului calității” va începe prin verificarea în aplicația INFOPAC
(la sediul Curții de Conturi) a datelor și a informațiilor aferente acțiunilor de audit din
eșantion, și va continua cu următoarele operațiuni:
o verificarea dosarelor și a celorlalte documente aferente acțiunilor din
eșantion, în vederea completării rezultatelor verificărilor efectuate în INFOPAC;
o verificarea prin sondaj a documentelor aferente celorlalte activități
specifice de audit desfășurate de către structura de specialitate respectivă;
o derularea interviurilor și solicitarea/primirea punctelor de vedere ale
personalului de conducere și de execuție la unele aspecte care trebuie clarificate;
o completarea de către conducerea structurii de specialitate și de către
auditorii publici a chestionarelor solicitate de către echipa de control ș.a..
Celelalte activități specifice de audit supuse controlului sunt următoarele:
•introducerea / actualizarea datelor în aplicația INFOPAC •raportarea periodică
•evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale personalului de
specialitate •perfecționarea profesională a personalului de specialitate •arhivarea
documentelor.
Controlul acestor activități se va face prin sondaj, pentru fiecare tip de activitate
și pentru perioada controlată (în baza dimensiunii generale/orientative a sondajului
stabilită în „Planul de controlul calității”).
Etapa de „Execuție” se desfășoară atât la sediul „Structurii de control al calității”
(Curtea de Conturi), cât și la sediul structurilor de specialitate controlate (camere de
conturi și departamente), prin verificarea datelor din INFOPAC, respectiv verificarea
dosarelor și a documentelor; derularea interviurilor; solicitarea/primirea unor puncte
de vedere ale personalului; completarea chestionarelor ș.a.).
Membrii echipei de „controlul calității” trebuie să îndeplinească/respecte
atribuții/cerințe principale în cadrul etapei de execuție a controlului, cum ar fi:
✓ menținerea „controlului calității” la nivelul unei activități de inspecție
internă, punctuală și simplificată, fără imprimarea caracterului de audit de
conformitate și/sau de acțiune de reluare a auditului;
Pag. 95 / 130
✓ efectuarea controlului în conformitate cu „Planul de controlul calității”

aprobat şi cu respectarea prevederilor reglementărilor interne aplicabile, inclusiv ale
prezentului Ghid;
✓ efectuarea controlului cu obiectivitate, independență și imparțialitate;
menținerea scepticismului profesional; fundamentarea în mod corect, real, imparțial
și independent a constatărilor, concluziilor şi recomandărilor; respectarea tuturor
prevederilor „Codului de conduită etică (…)” ș.a.;
✓ utilizarea „Listelor de verificare” („checklist”) unitare, aferente pentru
fiecare tip de audit, pentru fiecare etapă a acestora și pentru fiecare tip de activitate
din categoria celorlalte activități specifice de audit, precum și identificarea şi
aplicarea celorlalte proceduri de control adecvate;
✓ analizarea modului de respectare și de aplicare a reglementărilor interne în
etapa de „asigurarea calității” și identificarea și relevarea „punctelor slabe” și a
neconformităților semnificative de la reglementările interne;
✓ identificarea măsurilor pentru eliminarea neconformităților /
disfuncționalităților și a performanței reduse din activitatea structurilor de specialitate
controlate;
✓ analizarea măsurii în care conducerile structurilor de specialitate au ținut
cont, în organizarea și managementul activității acestora, de elementele de bază din
strategiile Curții de Conturi, aplicabile nivelului respectiv;
✓ identificarea metodelor de îmbunătățire și de consolidare a
managementului acestor structuri, a reglementărilor interne și a culturii
organizaționale interne de la nivelul Curții de Conturi;
✓ identificarea eventualelor „puncte slabe” ale reglementărilor interne în
vigoare, precum și a măsurilor de îmbunătățire a acestora;
✓ identificarea, dacă este cazul, la acțiunile specifice inițiate și/sau
coordonate de către departamentele de specialitate, a eventualelor „puncte slabe” (și a
măsurilor de eliminare a acestora) cu privire la eficacitatea și la utilitatea practică a
tematicilor și/sau instrucțiunilor emise de către acestea pentru camerele de conturi;
✓ verificarea modului de ducere la îndeplinire („follow-up”) a măsurilor
dispuse de către „Comisiile de specialitate” pentru acțiunea de „controlul calității”
anterioară, precum și evaluarea impactului implementării acestora;
✓ efectuarea unei analize generale, pe baza răspunsurilor la chestionarele
nr.10 și nr.11 din anexa 1 la „Ghidul de elaborare a strategiilor Curții de Conturi”,
conturarea concluziilor și formularea recomandărilor aferente;
✓ identificarea și relevarea exemplelor de „bună practică”, precum și a unor
exemple semnificative de „practică pozitivă”, dar cu menținerea accentului pe
caracterul critic al „controlului calității” și pe neconformitățile semnificative care
trebuie eliminate;
✓ respectarea termenelor/duratelor de timp alocate pentru desfășurarea
efectivă a etapei de execuție a acțiunilor de control la sediul „Structurii de control al
Pag. 96 / 130
calității”, respectiv la sediul structurilor de specialitate controlate, precum și a

duratelor de timp aferente etapelor intermediare;
✓ respectarea programului de activitate •bună colaborare și schimb de
informații în cadrul echipei de control •informarea operativă a șefului „Structurii de
control al calității” cu privire la aspectele semnificative constatate;
✓ redactarea „Notelor de interviu” de la finalul interviurilor desfășurate cu
auditori publici externi cu funcții de conducere și de execuție din cadrul structurii de
specialitate, semnarea acestora de către cel care a realizat interviul și de către
intervievat și atașarea la „dosarul curent” al acțiunii - numai în situațiile în care
membrii echipei de control consideră că aspectele afirmate în interviu sunt deosebit
de importante/grave și/sau există suspiciunea că afirmațiile făcute în timpul
interviului nu vor mai fi recunoscute/susținute ulterior de către cei intervievați;
✓ solicitarea în scris unor auditori publici externi cu funcții de conducere și
de execuție din cadrul structurii de specialitate controlate, de a prezenta în forma, la
locul și la data stabilite de către echipele de control, punctele lor de vedere asupra
unor aspecte deosebite care necesită clarificare - numai în situațiile în care membrii
echipei de control consideră că aspectele care necesită clarificare sunt deosebit de
importante/grave și/sau persoanele respective refuză să dea, verbal, explicațiile
solicitate și/sau există suspiciunea că explicațiile prezentate verbal nu sunt reale;
▪ adresele de solicitare a punctelor de vedere, înregistrate la
structura de specialitate respectivă, precum și punctele de vedere prezentate în scris
se vor atașa la „dosarul curent” al acțiunii;
✓ discutarea într-un mod activ, deschis şi constructiv a neconformităților și a
disfuncționalităților constatate, pe parcursul desfășurării controlului, cu conducerea
structurilor de specialitate și cu auditorii care au efectuat acțiunile de audit (întâlniri
directe și/sau prin mijloace de comunicare operative);
✓ organizarea și desfășurarea întâlnirii de la finalul etapei de „Execuție” a
controlului, de regulă la sediul structurii de specialitate controlate, pentru prezentarea
neconformităților și disfuncționalităților constatate și consemnarea sintezei aspectelor
discutate într-o „Minută” semnată de către toți participanții, înregistrată la structura
respectivă și care se atașează la „dosarul curent” al acțiunii - la întâlnirile de final ale
etapei de execuție poate participa și șeful structurii de control.
Șeful structurii de control trebuie să se asigure că sunt realizate cerințele etapei
de execuție a auditului, cum ar fi:
✓ toți membrii echipei de control înțeleg sarcinile care le-au fost repartizate
prin „Planul de controlul calității”, iar execuția controlului se realizează în
conformitate cu acest plan, cu „Nota de instruire”, cu prevederile prezentului Ghid și
ale celorlalte reglementări interne aplicabile;
✓ monitorizarea adecvată a echipei de control - în vederea asigurării că
sarcinile sunt îndeplinite cu obiectivitate și că se menține scepticismul profesional - și
organizarea de analize periodice cu echipa de control pentru inventarierea și
clarificarea problemelor apărute;
Pag. 97 / 130
✓ echipa de control utilizează listele de verificare („checklist”) elaborate

unitar la nivelul structurii de control și centralizează rezultatele în vederea formulării
constatărilor, concluziilor și recomandărilor controlului;
✓ realizarea unei bune colaborări și a unui schimb permanent de informații
între membrii echipei de control, precum și o informare operativă a șefului structurii
de control și a șefului Departamentului I cu privire la neconformitățile și
disfuncționalitățile semnificative identificate - pentru a se putea realiza o corectă
fundamentare a constatărilor, concluziilor și recomandărilor controlului - precum și
asupra unor aspecte organizaționale deosebite apărute;
✓ respectarea termenelor / duratelor de timp alocate pentru desfășurarea
etapei de execuție a controlului, la sediul „Structurii de control al calității”, respectiv
la sediul structurilor de specialitate controlate, precum și a duratelor de timp aferente
etapelor intermediare;
✓ organizarea și desfășurarea întâlnirii de la finalul etapei de „Execuție”, de
regulă la sediul structurii de specialitate controlate și consemnarea sintezei aspectelor
discutate într-o „Minută” semnată de către toți participanți;
▪ la întâlnirile de final care au loc la departamentele de specialitate
participă și șeful structurii de control, iar la camerele de conturi participarea este
opțională, în funcție de situația de fapt, la propunerea șefului structurii de control și
cu aprobarea șefului Departamentului I.
(3.2.2)B) Execuția „controlului calității” activităților specifice de audit

Etapa de execuție a „controlului calității” constă în stabilirea caracterului
conform și adecvat al desfășurării etapelor acțiunilor de audit și a celorlalte activități
specifice de audit, după cum urmează:
✓ etapele acțiunilor de audit: •planificarea acțiunilor de audit (multianuală;
anuală; organizarea acțiunilor; planificare operațională) •execuția acțiunilor de audit
•raportarea acțiunilor de audit •valorificarea constatărilor •follow-up;
✓ celelalte activități specifice de audit: •introducerea/actualizarea datelor în
aplicația INFOPAC •raportarea periodică •evaluarea anuală a performanțelor
profesionale individuale ale personalului de specialitate •perfecționarea pregătirii
profesionale a personalului de specialitate •arhivarea documentelor.
În etapa de execuție a controlului se vor analiza/verifica acțiunile de audit și
celelalte activități specifice de audit din punctul de vedere al conformității acestora
cu reglementările interne atât sub aspectul formei, cât și, după caz, sub aspectul
conținutului/fondului, astfel:
✓ sub aspectul formei: •parcurgerea etapelor •elaborarea, structura și
conținutul documentelor •existența semnăturilor și a mențiunilor; respectarea
termenelor ș.a.
✓ sub aspectul fondului/conținutului: •realitatea și corectitudinea
documentelor întocmite •realitatea și corecta fundamentare a constatărilor •justețea și
soliditatea argumentațiilor de încadrare a abaterilor în reglementările legale invocate
Pag. 98 / 130
•acceptarea/neacceptarea argumentelor (pertinente și fundamentate) ale entităților

auditate •existența neconformităților care au dus la admiterea totală/parțială, de către
„Comisiile de soluționare a contestațiilor”, a contestațiilor formulate împotriva
deciziilor emise ș.a.
Se va avea în vedere că organizarea şi efectuarea auditului de conformitate de
către „Direcţia de control al achizițiilor publice”, precum şi valorificarea
constatărilor, se realizează în mod similar, prin adaptare, cu cele reglementate pentru
auditul de conformitate. (RODAS modificat și completat prin HP nr.205/2017)
Echipele de „controlul calității” vor mai avea în vedere și următoarele aspecte:
✓ identificarea, dacă va fi cazul, eventualelor „puncte slabe” ale
reglementărilor interne în vigoare, din punct de vedere al adecvării, aplicabilității,
funcționalității și eficacității, precum și a măsurilor de îmbunătățire a acestora, pe
care le va centraliza în „Nota” încheiată la sfârșitul acțiunii de control - fiind avute în
vedere și observațiile/sugestiile formulate în timpul „controlului calității” de către
conducerea și personalul de execuție al structurilor controlate;
✓ identificarea, dacă este cazul - la acțiunile specifice inițiate și/sau
coordonate de către departamentele de specialitate - eventualelor „puncte slabe” și
măsurile de eliminare a acestora, cu privire la: •eficacitatea și utilitatea practică a
tematicilor și/sau instrucțiunilor emise de către departamente, pentru camerele de
conturi, precum și la •realitatea și eficacitatea coordonării acestor acțiuni de către
departamente;
o aceste „puncte slabe” identificate vor fi centralizate în „Nota”
încheiată la sfârșitul acțiunii de control care va fi prezentată „Comisiilor de
specialitate” (în cazul controlului la camerele de conturi), respectiv în „Proiectul
raportului de controlul calității” (în cazul controlului la departamentele de
specialitate) - avându-se în vedere și observațiile/sugestiile formulate în timpul
„controlului calității” de către conducerea și personalul de execuție al camerelor de
conturi.
(3.2.2)B.1 Execuția „controlului calității” activității de audit public extern
(3.2.2)b.1.1 Controlul etapei de „planificare” a acțiunilor de audit
Pentru efectuarea controlului etapei de „planificare” a auditului (multianuală;
anuală; organizarea acțiunilor; planificare operațională), echipa de control va utiliza
„Listele de verificare” unitare („checklist”) aferente acestei etape și tipului acțiunii de
audit controlate și va urmări în detaliu conformitatea cu reglementările interne,
inclusiv prezentul Ghid (Cap. 2.1.1).
Se va analiza caracterul conform și adecvat al etapei de „planificare” a acțiunilor
de audit, urmărindu-se în principal, fără a se limita la acestea, respectarea cerințelor
specifice „asigurării calității” referitoare la următoarele aspecte:
✓ evidența tuturor entităților care intră în competența de verificare a
structurii respective, în modulul „Entități” din INFOPAC •organizarea, actualizarea și
asigurarea exactității datelor acestei evidențe;
Pag. 99 / 130
✓ fundamentarea planificării multianuale și anuale și viabilitatea acestora

(echilibrul între obiective, atribuții și sarcini reglementate și resursele umane, de timp
și organizaționale disponibile);
o planificarea verificării, în termenul legal de prescripție, a tuturor
entităților publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali de credite
•respectarea intervalelor de programare a auditului financiar în funcție de rezultatele
analizei de risc, semnificația acțiunii și tipul entităților publice •realizarea unei liste
echilibrate de domenii și teme pentru efectuarea acțiunilor de audit al performanței în
cadrul planificării strategice ș.a.;
o elaborarea programelor anuale de activitate prin dezvoltarea și
adaptarea planului multianual aprobat și cu respectarea cerințelor din reglementările
interne referitoare la: •respectarea calendarului de elaborare •verificarea
sesizărilor/petițiilor •datele limită de finalizare a misiunilor la ordonatorii principali
de credite •încadrarea în duratele maxime de timp ale acțiunilor •luarea în considerare
a prevederilor pct. 260 din RODAS ș.a.;
✓ notificarea prealabilă a entităților, cu excepțiile prevăzute în cazul
„follow-up” •respectarea termenelor și a conținutului notificării •întocmirea,
semnarea și distribuirea adresei de notificare în cazul acțiunilor efectuate de către
„Direcţia de control al achizițiilor publice” •adaptarea adecvată a Listei cu machete
(anexa 26 la RODAS) care se transmite entităților ș.a.
✓ componența echipelor de audit (propunere și aprobare, prin „Notă”) și
desemnarea șefilor acestora •constituirea echipelor mixte, la nivelul camerelor de
conturi (propunere departament coordonator al acțiunii și aprobarea Plenului)
•asigurarea echilibrului dintre complexitatea acțiunilor și calitatea echipelor de audit
(număr de membri, nivel de pregătire profesională, performanțe individuale ș.a.);
o aplicarea criteriilor referitoare la componența echipelor de audit:
•aplicarea rotației auditorilor •cel puțin un auditor cu pregătire superioară și
consolidată și cu experiență •abilități de aplicare a procedurilor și de utilizare a
raționamentului profesional •responsabilitate, integritate, independență •abilități de
comunicare reciprocă și continuă și compatibilități personale• calități și capacități
specifice pentru șefii de echipă ș.a.
✓ organizarea și desfășurarea întâlnirii de instruire a echipelor de audit,
înainte de începerea fiecărei acțiuni •adaptarea conținutului acesteia la tipul acțiunii și
la complexitatea acesteia •reflectarea conținutului întâlnirii în „Nota de instruire”
•semnarea notei;
o formularea obiectivelor acţiunii de audit curente, inclusiv cele
referitoare la: •sesizări/petiții transmise de către departamentele de specialitate
•contractele de achiziții publice •verificarea stadiului implementării măsurilor dispuse
anterior prin decizii / recomandărilor transmise anterior prin scrisoare •verificarea,
prin sondaj, a alocărilor de fonduri publice conform pct. 260 din RODAS, la entitățile
care nu sunt cuprinse în Programul anual de activitate, subordonate ordonatorilor de
credite;
Pag. 100 / 130
o menționarea principalelor modificări intervenite în legislația de bază,

de la precedenta perioadă auditată, și a posibilelor efecte ale acestora asupra entității
•identificarea și prezentarea acelor riscuri semnificative pentru care se solicită o
atenție sporită și/sau efectuarea unor verificări și analize mai ample şi mai
aprofundate;
o menționarea obligațiilor şi a interdicțiilor auditorilor publici externi:
▪ respectarea reglementărilor interne aplicabile și ale prezentului
Ghid, ale tuturor prevederilor „Codului de conduită etică (…)”, a termenelor
stabilite și a programului de activitate •efectuarea auditului conform „Planului de
audit” •menținerea scepticismului profesional •obținerea de probe de audit suficiente
şi adecvate •bună colaborare și schimb de informații în cadrul echipei de audit
•informarea operativă a conducerii structurii de specialitate cu privire la aspectele
constatate;
▪ discutarea deficiențelor constatate și comunicarea lor conducerii
entității auditate (în scris sau în cadrul unor întâlniri) •calcularea prejudiciului cert
pentru eșantionul verificat •exprimarea „opiniei contrare” în cazul în care valoarea
cumulată a erorilor/abaterilor se situează peste pragul de semnificație de 2%
•introducerea unui „paragraf explicativ” în proiectul de raport de audit, cu aspectele
care determină exprimarea opiniei contrare;
▪ respectarea și aplicarea reglementărilor interne referitoare la
etapa de raportare: •parcurgerea procesului de „analiză și clarificare” a „Proiectului
raportului de audit” la nivelul structurii de specialitate •concilierea și întocmirea și
semnarea „Notei de conciliere” (inclusiv situația prezentării unui punct de vedere de
la entitatea centrală care are în responsabilitate aplicarea unitară a legii) •definitivarea
„Raportului de audit” •depunerea și înregistrarea raportului la entitate și la structura
de specialitate •consemnarea în raport a dreptului entității de a formula obiecțiuni
•întocmirea documentelor aferente valorificării rapoartelor, care sunt în sarcina
auditorilor ș.a.
✓ completarea și semnarea „Declarației de independență” de către
membrii echipelor de audit înainte de declanșarea fiecărei acțiuni, sau ori de câte ori
apar, pe parcursul acesteia, situații noi cu implicații etice •înregistrarea în „Registrul
privind declarațiile de independență” •prezentarea declarațiilor, de către auditori,
șefului ierarhic pentru luare la cunoștință •transmiterea de către aceștia a declarațiilor
la Comitetul de etică, în format electronic, în termen de 3 zile de la completare;
atașarea declarației la „dosarul curent” al acțiunii;
✓ prezentarea echipei de audit la entitate, la data începerii acțiunii, însoțită
de conducătorul structurii de specialitate sau/și de un alt membru al conducerii,
desemnat de către acesta •întocmirea, semnarea și înregistrarea „Notei” referitoare la
întâlnirea de prezentare •stabilirea persoanelor de contact •aplicarea procedurii în
situația în care situațiile și documentele cerute prin adresa de notificare nu sunt
finalizate și disponibile •înregistrarea delegațiilor și predarea unui exemplar entității
•completarea în Registrul unic de control a datelor cunoscute la începutul acțiunii.
Pag. 101 / 130
✓ realizarea planificării operaționale și redactarea „Planului de audit” de

către șeful echipei de audit, împreună cu membrii echipei, prin parcurgerea fazelor
principale ale acestora: •înţelegerea domeniului și entităţii •evaluarea sistemului de
control intern, a sistemului contabil și IT •identificarea riscurilor şi a impactului
•determinarea pragului de semnificație/materialitatea și stabilirea metodelor de
selectare în vederea testării •formularea obiectivelor specifice și a întrebărilor de
audit al performanței;
o întocmirea, semnarea și revizuirea documentelor de lucru aferente
planificării operaționale, având formatul și conținutul reglementate;
o redactarea, semnarea, avizarea și aprobarea „Planului de audit”
conform reglementărilor interne și prezentului Ghid, astfel încât acesta să conțină, în
principal: •informații generale despre entitatea auditată •înţelegerea şi evaluarea
preliminară a elementelor „cheie” ale sistemului de control intern/managerial și ale
sistemului contabil •analiza succintă a principalilor indicatori economico-financiari
cu semnificație •informații generale despre acțiunea de audit (obiectivele de audit;
criteriile, întrebările și procedurile de audit; metodele de eșantionare; stabilirea
pragului de semnificație/materialitatea ș.a., după caz, în funcție de tipul auditului)
•repartizarea sarcinilor/activităților și stabilirea fondului de timp / termenului de
finalizare aferent fiecărei sarcini și fiecărei persoane;
o justificarea modificării şi completării „Planului de audit” pe parcursul
desfășurării misiunii;
În această fază, echipa de „controlul calității” va identifica, dacă este cazul, și

eventuale „puncte slabe” ale reglementărilor interne aferente etapei de „planificare” a
auditului, precum și a măsurilor de îmbunătățire a acestora, pe care le va centraliza în
„Nota” încheiată la sfârșitul acțiunii de control.
(3.2.2) b.1.2 Controlul etapei de „execuție” a acțiunilor de audit

Pentru efectuarea controlului etapei de „execuție” a auditului, echipa de control
va utiliza listele de verificare unitare („checklist”) aferente acestei etape și tipului
acțiunii de audit controlate și va urmări în detaliu conformitatea cu reglementările
interne, inclusiv prezentul Ghid (Cap. 2.1.2).
Se va analiza caracterul conform și adecvat al etapei de „execuție” a acțiunilor
✓ realizarea execuției auditului în conformitate cu „Planul de audit” aprobat,
cu modificările ulterioare •înțelegerea sarcinilor repartizate prin plan, de către toți
membrii echipei de audit •alegerea și aplicarea corectă a tehnicilor și a procedurile de
audit (inclusiv informatizate) pentru colectarea probelor de audit suficiente și
adecvate •realizarea unei bune colaborări și schimb de informații în cadrul echipei de
audit •informarea operativă a conducerii structurii de specialitate cu privire la
aspectele constatate;
Pag. 102 / 130

✓ obținerea de probe de audit suficiente şi adecvate pentru a susține

constatările, concluziile și recomandările •întocmirea documentelor de lucru necesare
și adecvate, corespunzător reglementărilor interne, cu conținut și formă reglementate,
revizuite de șeful de echipă și de conducerea structurii de specialitate, conform
atribuțiilor •sintetizarea, evaluarea, analiza şi interpretarea probelor de audit în
vederea susținerii constatărilor şi a formulării concluziilor şi recomandărilor;
✓ discutarea deficiențelor constatate și comunicarea lor conducerii entității
auditate, în scris sau în cadrul unor întâlniri periodice între echipa de audit și
conducerea entității •redactarea, semnarea și înregistrarea „Minutelor” conținând
sinteza aspectelor discutate;
✓ descrierea în mod obiectiv, corect, imparțial și complet a constatărilor
rezultate în etapa de execuție a auditului •extrapolarea valorii abaterilor constatate pe
eșantion, însumarea acestora și compararea cu pragul de semnificație •calcularea
prejudiciului cert pentru eșantionul verificat;
✓ monitorizarea adecvată a echipelor de audit de către conducerea structurii
de specialitate, efectuarea periodică de analize cu echipa de audit pentru inventarierea
și clarificarea problemelor apărute și întocmirea documentelor aferente;
✓ fundamentarea reală a oportunității, eficienței și eficacității, precum și
respectarea și aplicarea condițiilor reglementate în cazul: •apelării la serviciile unor
experți externi, dacă a fost cazul •solicitării unor instituții specializate ale statului
pentru efectuarea de verificări de specialitate •solicitarea punctului de vedere al
Comisiei pentru aplicarea unitară a prevederilor legale aplicabile în activitatea Curții;
eventuale „puncte slabe” ale reglementărilor interne aferente etapei de „execuție” a
auditului, precum și a măsurilor de îmbunătățire a acestora - pe care le va centraliza
în „Nota” încheiată la sfârșitul acțiunii de control.
De asemenea, echipa de „controlul calității” va identifica, dacă este cazul, la
acțiunile specifice inițiate și/sau coordonate de către departamentele de specialitate,
eventualele „puncte slabe” (și măsurile de eliminare a acestora) cu privire la
eficacitatea și la utilitatea practică a tematicilor și/sau instrucțiunilor emise de către
acestea pentru camerele de conturi, precum și la realitatea și eficacitatea coordonării
acestor acțiuni de către departamente, pe care le va centraliza în „Nota” încheiată la
sfârșitul acțiunii de control (în cazul camerelor de conturi), respectiv în „Proiectul
raportului de controlul calității” (în cazul departamentelor de specialitate).
(3.2.2) b.1.3 Controlul etapei de „raportare” a acțiunilor de audit
Pentru efectuarea controlului etapei de „raportare” a auditului, echipa de control
va utiliza „Listele de verificare unitare” („checklist”) aferente acestei etape și tipului
acțiunii de audit controlate și va urmări în detaliu conformitatea cu reglementările
Pag. 103 / 130

Se va analiza caracterul conform și adecvat al etapei de „raportare” a acțiunilor

✓ respectarea structurii și a conținutului raportului/proiectului și a celorlalte
tipuri de acte întocmite, precum și a următoarelor principii: exhaustivitatea,
obiectivitatea, actualitatea și contradictorialitatea;
✓ redactarea echilibrată, punctuală, exhaustivă, succintă și cursivă a
raportului de audit, fără descrieri inutile și fără tonalități stridente, cu o terminologie
ce poate fi ușor înțeleasă de către destinatari;
✓ abordarea în raportul de audit a tuturor obiectivelor stabilite în „Planul de
audit” •concordanța constatărilor, concluziilor și a recomandărilor cu acestea
•menționarea obiectivelor verificate la care nu s-au constatat deficiențe (după caz, în
funcție de tipul acțiunii de audit) •menționarea responsabilității auditorilor publici
externi și a responsabilității conducerii entităţii auditate (audit financiar);
✓ prezentarea corectă, obiectivă, clară și în termeni neutri a constatărilor,
concluziilor și recomandărilor, inclusiv a celor pozitive (în cazul auditului
performanței) •prezentarea concluziilor (inclusiv a unei concluzii generale, în cazul
auditului performanței);
✓ includerea, în secțiuni distincte ale raportului, a aspectelor referitoare la
(după caz): •constatările de la entitățile subordonate (inclusiv din aplicarea pct. 260
din RODAS) •concluziile din verificări ale obiectivelor stabilite de către
departamente sau solicitate de Camera Deputaților sau Senat •evaluarea activităţilor
aferente de control intern/managerial şi audit intern •inventarierea şi evaluarea
patrimoniului public şi privat al statului •carențele, inadvertențele sau imperfecțiunile
cadrului legislativ identificate și propunerile pentru îmbunătățirea acestuia ș.a.
✓ gruparea abaterilor constatate conform codificării din „Nomenclatorul
abaterilor” - dar fără referire la acest nomenclator și la codificarea aferentă
•justificarea temeinică a tuturor constatărilor, concluziilor și recomandărilor
•susținerea lor cu probe de audit suficiente, adecvate, relevante și rezonabile și cu
documente de lucru corespunzătoare și revizuite conform reglementărilor;
✓ exprimarea cu claritate a opiniei de audit, conform condițiilor reglementate,
inclusiv a opiniei contrare (depășirea pragului de semnificație de 2%) și inserarea
„paragrafului explicativ” aferent;
✓ stabilirea prejudiciului cert aferent eșantionului auditat;
✓ anexarea la raportul de audit doar a acelor copii ale unor documente (având
semnăturile și certificarea necesare) cu adevărat relevante și indispensabile ca probe
de audit;
✓ respectarea cerințelor cuprinse în reglementările interne, în „Nota de
instruire” și în „Planul de audit” referitoare la: •redactarea „Proiectului de raport”
însoțit de toate anexele sale •termenele de finalizare/prezentare/depunere •concilierea
•definitivarea „Raportului de audit” •înregistrarea raportului la entitate și la structura
Pag. 104 / 130

de specialitate a Curții •definitivarea înregistrării în Registrul unic de control, la

același număr la care s-a înregistrat acțiunea la data prezentării echipei ș.a.;
✓ desfășurarea și finalizarea procesului de „analiză și clarificare” a
proiectului de raport (audit de conformitate), respectiv a proiectului de proces verbal
de constatare (audit financiare) la nivelul structurii de specialitate și consemnarea
concluziilor participanților în procesul verbal încheiat cu această ocazie;
✓ realizarea concilierii cu conducerea entității auditate - cu respectarea
reglementărilor referitoare la organizare, corespondență, termene, participanți, „Notă
de conciliere” (redactare, conținut, semnături ș.a.), inclusiv la situația în care, în
timpul ședinței de conciliere, conducerea entităţii auditate prezintă probe noi și/sau
un punct de vedere de la ministerul / autoritatea / agenția care are în responsabilitate
aplicarea unitară a legii;
✓ menționarea succintă în raportul de audit a punctelor de vedere /
explicațiilor persoanelor din entitatea auditată, cu atribuţii în domeniul în care s-au
constatat deficiențele, precum și a punctelor de vedere motivate al auditorilor publici
externi în cazul neluării în considerare a justificărilor respective;
✓ menționarea punctului de vedere al conducerii entităţii auditate - în situația
în care, după conciliere, s-au menținut divergențe - și motivația auditorilor publici
externi pentru neînsușirea acestuia;
✓ menționarea, la finalul raportului (conform formatului din reglementările
interne) - precum și în scrisoarea de transmitere a raportului către entitate - a
posibilității entității auditate de a formula obiecțiuni în termenul de 15 zile
calendaristice;
✓ respectarea prevederilor legale și a reglementărilor interne ale Curții în
cazul identificării unor fraude și/sau unor fapte pentru care există indicii că au fost
săvârșite cu încălcarea legii penale;
✓ respectarea termenelor de finalizare a acțiunilor de audit și a termenelor de
înregistrare, în evidența structurilor de specialitate și la entitățile auditate, a
rapoartelor/documentelor rezultate;
✓ întocmirea / actualizarea dosarelor permanente și a dosarelor curente;

eventuale „puncte slabe” ale reglementărilor interne aferente etapei de „raportare” a
(3.2.2) b.1.4 Controlul etapei de „valorificare a constatărilor” acțiunilor de
audit (inclusiv a evaluării rapoartelor de audit şi a celorlalte acte
întocmite)
Pentru efectuarea controlului etapei de „valorificare a constatărilor” auditului,
echipa de control va utiliza „Listele de verificare” unitare („checklist”) aferente
acestei etape și tipului acțiunii de audit controlate și va urmări în detaliu
conformitatea cu reglementările interne, inclusiv cu prezentul Ghid (Cap. 2.1.4).
Pag. 105 / 130
Se va analiza caracterul conform și adecvat al etapei de „valorificare a

constatărilor” acțiunilor de audit, urmărindu-se în principal, fără a se limita la acestea,
respectarea cerințelor specifice referitoare la următoarele aspecte:
✓ restituirea raportului de audit pentru completare/refacere sau pentru
reefectuarea acţiunii, dacă este cazul, de către șeful departamentului de
specialitate/coordonare, respectiv directorul camerei de conturi (în condițiile
reglementate) și aplicarea de sancțiuni disciplinare, după caz, la propunerea șefului
departamentului coordonator al acţiunii și cu aprobarea Plenului;
✓ „valorificarea constatărilor” efectuată de către structura de specialitate care
a efectuat acțiunea de audit (camera de conturi) sau de către departamentul
coordonator al acțiunii conform excepțiilor reglementate (echipe de audit mixte,
aprobate de către Plen);
✓ efectuarea valorificării cu încadrarea în termenul de 30 de zile
calendaristice (emiterea și transmiterea deciziei cu măsuri, respectiv elaborarea și
transmiterea scrisorii cu recomandări în formatul, conținutul și având semnăturile
reglementate);
✓ aplicarea procedeelor distincte, reglementate, altele decât deciziile și
recomandările trimise prin scrisoare, pentru valorificarea constatărilor consemnate în
celelalte tipuri de acte care se pot întocmi și care constituie anexe la raportul de audit
(contravenții; amenzi civile, penalități conform Legii nr. 94/1992; abateri și/sau fapte
cu prezumție de infracțiune constatate în acțiunile de audit al performanței ș.a.);
✓ respectarea competențelor și responsabilităților reglementate pentru fiecare
dintre membrii conducerii structurii de specialitate, pentru echipa de audit și șeful
acesteia, aferente derulării fazelor și operațiunilor de valorificare, precum și
întocmirii și semnării documentelor;
✓ existența documentelor în forma reglementată, care stau la baza emiterii
deciziei, respectiv a scrisorii cu recomandări, precum și concordanța dintre conținutul
deciziei/scrisorii și conținutul acestora: •raport de audit și anexe •obiecțiunile entității
•nota cu poziția membrilor echipei de audit referitoare la obiecțiuni (audit de
conformitate și financiar) •nota cu propunerile de valorificare ale echipei, întocmită
în 7 zile calendaristice (audit de conformitate și financiar) •proiectul deciziei întocmit
de către șeful echipei de audit, cu acordul membrilor acesteia •proiectul scrisorii cu
recomandări întocmit de către directorul direcției din cadrul departamentului de
specialitate, respectiv de către directorul adjunct al camerei de conturi (auditul
performanței) ș.a.;
✓ acordarea, de către conducerea structurii de specialitate, unui timp suficient
și adecvat complexității și volumului de muncă aferente etapei de valorificare, atât
șefului echipei cât și membrilor acesteia, după caz;
✓ cuprinderea în conținutul deciziei, după caz, a măsurii de stabilire a
întinderii prejudiciului, de către entitate, inclusiv a dobânzilor și a penalităților de
întârziere, pornind de la prejudiciul cert stabilit și consemnat în raportul de audit,
aferent eșantionului auditat;
Pag. 106 / 130
✓ primirea contestației împotriva măsurilor dispuse și a termenelor stabilite

prin decizie (15 zile calendaristice) și aplicarea reglementărilor interne referitoare
la:•metodologia de analiză și de soluționare a contestației •condițiile de suspendare și
cele de reluare a obligației executării deciziei •nota cu punctul de vedere referitor la
argumentele din contestație •circuitul documentelor •constituirea și funcționarea
„Comisiilor de soluționare a contestațiilor” •competențele de soluționare •modelul
încheierii •condițiile de prelungire a termenelor pentru realizarea măsurilor dispuse și
modul de înregistrare și numerotare a deciziilor de prelungire aferente ș.a.;
✓ transmiterea, către departamentul coordonator al acțiunii de audit, a adresei
cuprinzând faptele pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii
penale, dacă este cazul, însoțită de întreaga documentație - sesizarea organelor de
urmărire penală se face numai de către șeful departamentului coordonator al acțiunii,
după aprobarea Plenului și conform etapelor reglementate;
✓ înștiințarea organelor ierarhic superioare și a organului de conducere
colectivă ale entității auditate, respectiv autorităților publice deliberative ale unităților
administrativ-teritoriale, după caz, cu privire la deficiențele constatate la unitățile
subordonate;
✓ transmiterea adresei de sesizare a organelor competente/abilitate în cazul
faptelor cauzatoare de prejudicii importante sau abateri grave cu caracter financiar,
pentru care se propune suspendarea din funcție;
✓ organizarea și derularea evidenței deciziilor emise de către structurile de
specialitate („Registrul privind evidența deciziilor”; structura/conținutul acestuia;
modul de numerotare și de înregistrare; înregistrarea și în „Registrul special privind
evidența actelor întocmite (…)” și în INFOPAC ș.a.;
✓ întocmirea de către șeful echipei de audit, împreună cu echipa, a
documentelor solicitate de către conducerea structurii de specialitate, după formatul
solicitat la începutul anului de către departamentele de specialitate, în vederea
elaborării rapoartelor periodice;
✓ urmărirea parcursului actelor aflate în instanță și a stadiului soluționării
litigiilor rezultate din activitatea de audit - pe baza informațiilor pe care
Departamentul juridic trebuie să le transmită lunar, a informațiilor de pe site-ul
instanțelor de judecată, a informațiilor obținute ca urmare a solicitărilor directe
adresate instanței sau din alte surse;
✓ urmărirea punerii în aplicare a soluțiilor favorabile definitive și/sau
irevocabile pronunțate de către instanțele de judecată, până la virarea integrală a
sumelor datorate bugetelor publice sau, după caz, până la recuperarea în totalitate a
prejudiciilor;
✓ modalitatea și eficacitatea colaborării cu Departamentul juridic, pentru o
bună fundamentare a acțiunilor în instanță și o reprezentare corespunzătoare în fața
instanțelor de judecată;
✓ informarea periodică a camerelor de conturi, prin mijlocele disponibile, de
către conducătorii departamentelor care coordonează acțiuni, cu privire la
Pag. 107 / 130
principalele constatări consemnate în rapoartele de audit întocmite ca urmare a

acţiunilor respective - pentru stabilirea unor abordări unitare;
Evaluarea rapoartelor de audit
Pentru „controlul calității” etapei de „evaluare” a rapoartelor de audit, se va
analiza caracterul conform și adecvat al acesteia, urmărindu-se în principal, fără a se
limita la acestea, respectarea cerințelor specifice „asigurării calității” referitoare la
următoarele aspecte:
✓ respectarea competențelor și responsabilităților reglementate pentru fiecare
dintre membrii conducerii structurii de specialitate în vederea evaluării calității
activităţii realizate pentru derularea acţiunilor de audit de conformitate, audit
financiar și audit al performanței, precum și pentru acțiunile de „follow-up”;
✓ realizarea evaluării atât a activității desfășurate de întreaga echipă în cadrul
acţiunii, cât şi a activității desfășurate de către fiecare membru al echipei;
✓ întocmirea și semnarea „Notei de evaluare” conform modelului reglementat
și atașarea la „dosarul curent” •utilizarea criteriilor de evaluare stabilite •evaluarea
obiectivelor generale și specifice prevăzute •acordarea calificativelor și a
calificativului final •comunicarea sub semnătură, fiecărui membru al echipei de audit,
a calificativelor finale acordate atât pentru acţiunea de audit / „follow-up”, cât şi
pentru fiecare auditor •luarea în considerare a acestor calificative la evaluarea anuală
a performanţelor profesionale individuale ș.a.;
✓ analizarea de către conducerea structurii de specialitate a conținutului în
dinamică a notelor de evaluare și a calificativelor acordate auditorilor pentru
evaluarea impactului;
✓ verificarea, de către conducerea structurilor de specialitate, a realității și
corectitudinii datelor și informațiilor din „Fișa rezultatelor cuprinzând informațiile
necesare calculării indicatorilor de performanță și indicatorilor de management” -
fișă care trebuie completată de către șeful echipei de audit și semnată de către toți
membrii acesteia.

eventuale „puncte slabe” ale reglementărilor interne aferente etapei de „valorificare a
constatărilor” auditului, precum și a măsurilor de îmbunătățire a acestora, pe care le
va centraliza în „Nota” încheiată la sfârșitul acțiunii de control.
(3.2.2) b.1.5 Controlul etapei de „follow-up” a acțiunilor de audit

Etapa denumită generic „follow-up”, reprezintă o etapă de verificare a modului
de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii (audit de conformitate și
audit financiar), respectiv de implementare a recomandărilor transmise prin scrisoare
(audit al performanței) și de evaluare a impactului măsurilor dispuse/recomandărilor
transmise asupra entităților auditate.
Pag. 108 / 130

Pentru efectuarea controlului etapei de „follow-up” a auditului, echipa de

control va utiliza „Listele de verificare” unitare („checklist”) aferente acestei etape și
tipului acțiunii de audit controlate și va urmări în detaliu conformitatea cu
reglementările interne, inclusiv cu prezentul Ghid (Cap. 2.1.5).
Se va analiza caracterul conform și adecvat al etapei de „valorificare a
constatărilor” acțiunilor de audit, urmărindu-se în principal, fără a se limita la acestea,
respectarea cerințelor specifice „asigurării calității” referitoare la următoarele
aspecte:
✓ planificarea, organizarea și desfășurarea „follow-up”, precum și încadrarea,
de regulă, în termenul de 30 de zile calendaristice de la termenul cel mai îndepărtat
stabilit în decizii, respectiv de la termenul fixat în scrisoarea cu recomandări la care
entitatea trebuie să informeze structura de specialitate (3-6 luni);
✓ realizarea „follow-up” în cazul entităților rezultate din reorganizarea
entităților auditate inițial - de către structura de specialitate în a cărei competență
teritorială intră fiecare dintre aceste entități, urmând ca rezultatele „follow-up” să fie
comunicate și structurii de specialitate care a efectuat acțiunea inițială;
✓ motivația, oportunitatea, viabilitatea și eficacitatea deciziei conducerii
structurii de specialitate de a opta pentru una dintre formele de realizare a „follow-
up”: •misiuni distincte cuprinse în „Programul anual de activitate”, sau •în cadrul
unor acțiuni de audit cuprinse în program, prin verificarea, pe lângă obiectivele
auditului, și a modului de ducere la îndeplinire/implementare a
măsurilor/recomandărilor dispuse prin decizii/transmise anterior prin scrisoare;
✓ planificarea, organizarea și desfășurarea unei acțiuni distincte, incluse în
programul de activitate, pentru fiecare decizie ce urmează a fi verificată - cu alocarea
unui fond de timp distinct și suficient pentru fiecare acțiune (decizie);
✓ alocarea unui timp suficient și adecvat pentru verificarea fiecărei
decizii/scrisori cu recomandări - în situațiile în care activitatea de „follow-up” se
realizează în cadrul unor acțiuni de audit cuprinse în program;
✓ conformitatea și eficacitatea aplicării reglementărilor interne referitoare la
„follow-up” în cazul acțiunilor de audit de conformitate, precum și, prin similaritate,
de audit financiar și de audit al performanței, referitoare la: •procedura de desfășurare
a verificărilor •situațiile în care se întocmește raportul de „follow-up” (măsuri
îndeplinite în totalitate, parțial sau neîndeplinite) •structura/conținutul raportului și
modalitățile de înregistrare •alte acte care se întocmesc, după caz •depunerea
obiecțiunilor •valorificarea raportului •procedura aplicată în cazul în care entitățile nu
duc la îndeplinire măsurile dispuse/recomandările transmise ș.a.;
✓ evitarea confuziei dintre activitatea curentă de „follow-up” și examinarea
(consemnarea în raportul de audit) ultimului raport de „follow-up” încheiat la
entitatea respectivă;
✓ respectarea principiului de a nu efectua activități de „follow-up” privind
deciziile - în cadrul sau concomitent cu acțiunile de auditul performanței - respectiv
Pag. 109 / 130

privind recomandările transmise prin scrisoare - în cadrul sau concomitent cu

acțiunile de audit de conformitate și de audit financiar;
✓ adoptarea unei abordări obiective, imparțiale și independente în legătură cu
ducerea la îndeplinire/implementarea măsurilor/recomandărilor - atât de către
membrii echipelor care efectuează „follow-up”, cât și de către conducerea structurilor
de specialitate;
✓ punerea accentului pe: •modul concret în care a acționat entitatea
•eficacitatea acestei acțiuni •evaluarea, în limitele posibile, a impactului economic /
financiar / social / cultural / interes public ș.a. al realizării măsurilor din decizii /
implementării recomandărilor din scrisoare ș.a.
✓ realizarea „follow-up”, pe cât posibil, de către aceiași auditori publici
externi care au participat la acțiunile de audit respective, sau măcar de către unul
dintre aceștia, cu excepția cazurilor justificate - principiul rotației auditorilor nu se
aplică în cazul acțiunilor/activităților de „follow-up”;
✓ finalizarea acțiunilor/activităților de „follow-up” prin întocmirea raportului
de „follow-up”, pentru fiecare decizie/scrisoare în parte •semnarea acestuia de către
membrii echipei de audit și de către reprezentanții entității •înregistrarea la entitate, la
structura de specialitate și în INFOPAC;
✓ efectuarea/necesitatea efectuării de către conducerea structurilor de
specialitate a propunerilor de alocare, în programul anual aprobat de către Plen, a
unui fond de timp pentru acțiunile de „follow-up” mai mare decât cel reglementat;

eventuale „puncte slabe” ale reglementărilor interne aferente etapei de „follow-up” a
(3.2.2)B.2 Execuția „controlului calității” celorlalte activități specifice de

audit
„Controlul calității” se va efectua asupra următoarelor activități / sub-activități
specifice de audit desfășurate de către structurile de specialitate care realizează audit
public extern: •introducerea/actualizarea datelor în aplicația INFOPAC •raportarea
periodică •evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale
personalului de specialitate •perfecționarea pregătirii profesionale a personalului de
specialitate •arhivarea documentelor.
Controlul acestor activități se face prin sondaj, pentru fiecare tip de activitate și
pentru perioada controlată, în baza dimensiunii generale/orientative a sondajului
stabilită în „Planul de controlul calității”, iar dimensiunea efectiv realizată a
sondajului se anexează la „Raportul de controlul calității”.
Pag. 110 / 130

(3.2.2)b.2.1 Controlul introducerii/actualizării datelor în aplicația INFOPAC

Pentru efectuarea controlului activității de introducere/actualizare a datelor în
INFOPAC, echipa de control va utiliza listele de verificare unitare („checklist”)
aferente acestei activități și va urmări în detaliu conformitatea cu reglementările
interne, inclusiv cu prezentul Ghid (Cap. 2.2.1).
Se va analiza caracterul conform și adecvat al introducerii/actualizării datelor în
INFOPAC, urmărindu-se în principal, fără a se limita la acestea, respectarea
cerințelor specifice „asigurării calității” referitoare la următoarele aspecte:
✓ asumarea reală a responsabilității, de către conducătorul structurii de
specialitate, pentru introducerea/actualizarea datelor în INFOPAC •stabilirea de către
acesta a persoanei care va avea sarcina introducerii/actualizării efective a datelor
pentru întreaga structură (fișa postului) - un membru al conducerii structurii de
specialitate și/sau unul sau mai mulți auditori publici externi din cadrul acesteia, care
se vor specializa în acest sens;
✓ asigurarea, în mod real, a condițiilor necesare efectuării acestei activități, în
cazul auditorilor, prin repartizarea unor sarcini de audit mai reduse și mai puțin
complexe în cadrul echipelor în care sunt nominalizați și/sau prin acordarea unui timp
suficient și adecvat pentru realizarea sarcinilor din cadrul acțiunii de audit curente;
✓ gruparea de către membrii echipei de audit a abaterilor constatate, în etapa
de raportare a acțiunilor de audit, conform codificării din „Nomenclatorul abaterilor”
•transmiterea în timp util de către șefii echipelor de audit, către persoana/persoanele
desemnate cu introducerea datelor în INFOPAC, în forma și pe suportul necesare, a
întregii documentații care trebuie introduse în INFOPAC și a „Fișei rezultatelor”;
✓ înregistrarea/actualizarea în INFOPAC a tuturor documentelor, datelor,
rezultatelor ș.a. reglementate la „asigurarea calității”, după înregistrarea lor în
evidențele structurii de specialitate respective (Cap. 2.2.1);
✓ respectarea termenului de 30 de zile calendaristice pentru efectuarea
acestor operațiuni, de la data înregistrării documentelor respective;
✓ introducerea atât a numerelor de înregistrare la entitatea auditată a
rapoartelor/actelor de audit întocmite, cât și a numerelor de înregistrare la structura de
specialitate care a efectuat acțiunea;
✓ instituirea, la nivelul structurilor de specialitate, a unui sistem de evidență
şi monitorizare a rezultatelor acțiunilor de „follow-up” și a evaluării impactului, care
vor fi analizate permanent de către conducerile acestora;
✓ întocmirea de sinteze, rapoarte şi note, de către șefii departamentelor, pe
baza informațiilor din INFOPAC, care vor fi supuse analizei Plenului;
✓ actualizarea permanentă, de către conducerea structurilor de specialitate, a
listei privind entitățile aflate în aria de competență •asigurarea concordanței / realității
situației prezentate în rapoartele de audit cu privire la entitățile aflate în
subordinea/coordonarea/sub autoritatea entităților verificate, cu datele din INFOPAC;
✓ corectarea datelor aferente deciziilor care au fost anulate/modificate de
către „Comisiile de soluționare a contestațiilor” și/sau instanțele de judecată;
Pag. 111 / 130

eventuale „puncte slabe” ale reglementărilor interne și ale aplicației INFOPAC,
precum și a măsurilor de îmbunătățire a acestora, pe care le va centraliza în „Nota”
încheiată la sfârșitul acțiunii de control.
(3.2.2)b.2.2 Controlul raportării periodice și a altor tipuri de raportări

Pentru realizarea controlului activităților aferente „raportărilor periodice și a
altor tipuri de raportări” efectuate de către structura de specialitate controlată, echipa
de control va utiliza „Listele de verificare” unitare („checklist”) aferente acestei
activități și va urmări în detaliu conformitatea cu reglementările interne, inclusiv cu
prezentul Ghid (Cap. 2.2.2).
Se va analiza caracterul conform și adecvat al activităților aferente acestor
raportări, urmărindu-se în principal, fără a se limita la acestea, respectarea cerințelor
√√ Aspecte generale
✓ elaborarea rapoartelor și a celorlalte documente/materiale necesare acestor
raportări va avea în vedere ca acestea să fie relevante, realiste, clare, credibile,
oportune şi utile, și să fie întocmite şi transmise/publicate în timp util entităților
interesate / structurilor de specialitate responsabile;
✓ întocmirea documentelor/materialelor referitoare la acțiunile desfășurate, la
finalul acestora, de către șefii echipelor de audit - împreună cu echipele respective și
sub coordonarea unui membru al conducerii structurii de specialitate - care să
constituie baza de informații și date necesare realizării raportării periodice și a
celorlalte tipuri de raportări (inclusiv a „Raportului anual privind utilizarea softului
IDEA”), respectând formatele prevăzute atât în reglementările interne specifice cât și
în solicitările transmise la începutul anului de către departamentele de coordonare a
activităților de raportare.
✓ transmiterea, de către departamentele de coordonare a activităților de
raportare, către structurile de specialitate, la începutul fiecărui an, a documentelor
conținând formatul, datele, informațiile, analizele și comentariile necesare acestor
raportări.
√√ Raportul public anual
✓ înregistrarea în INFOPAC, corect și la termenele reglementate, a datelor și
a informațiilor aferente acțiunilor încheiate, precum și verificarea exactității și a
realității acestora •desemnarea unui membru al conducerii structurii respective care să
comunice cu departamentul care coordonează elaborarea raportului public anual;
✓ organizarea elaborării Sintezei acțiunilor proprii desfășurate și a
rezultatelor acestora, conform cerințelor de raportare reglementate și a celor cuprinse
în instrucțiunile specifice primite, în acest sens, de la departamentele de specialitate
(coordonatoare și de audit) •respectarea termenului limită reglementat pentru
înaintarea Sintezei;
Pag. 112 / 130
✓ includerea în Sinteză, pentru auditul performanței, numai a datelor aferente

acelor rapoarte / rapoarte speciale / sinteze care au fost aprobate de către Plen și
pentru care s-a hotărât publicarea;
✓ acordarea timpului necesar și suficient - distinct față de acțiunea de bază în
care au fost desemnați - pentru auditorii cooptați de către conducerea structurilor de
specialitate la elaborarea Sintezei și a celorlalte materiale aferente raportării;
✓ existența corelației între conținutul Sintezei și a celorlalte materiale, datele
introduse în INFOPAC și datele din documentele care au stat la baza acestora
•efectuarea unei ultime analize și a eventualelor corecții necesare.
√√ Raportul anual de activitate
Pentru elaborarea „Raportului anual de activitate” nu sunt reglementate atribuții,
sarcini și responsabilități directe pentru conducerile structurilor de specialitate care
efectuează audit (departamente de audit și camere de conturi) - acestea fiind stabilite
numai pentru structurile de coordonare a raportărilor periodice și pentru structurile
„suport”.
√√ Rapoartele anuale referitoare la finanțele publice locale
✓ înregistrarea în INFOPAC, corect și la termenele reglementate, a datelor și
a informațiilor aferente acțiunilor încheiate, precum și verificarea exactității și a
realității acestora;
✓ organizarea elaborării „Proiectului de raport” conform cerințelor de
raportare reglementate și a celor cuprinse în instrucțiunile primite anual de la
Departamentul de coordonare a activității camerelor de conturi •respectarea
termenului limită reglementat pentru înaintarea „proiectului de raport”;
✓ acordarea de timp necesar și suficient, distinct față de acțiunea de bază în
care au fost desemnați, pentru auditorii cooptați la elaborarea „Proiectului de raport”;
✓ existența corelației între conținutul „Proiectului de raport”, datele introduse
în INFOPAC și datele din documentele care au stat la baza acestora •efectuarea unei
ultime analize și a eventualelor corecții necesare;
✓ participarea la definitivarea raportului (completare și refacere, dacă este
cazul) - în urma verificării proiectului de raport de către departamentul de coordonare
a activității camerelor de conturi;
✓ înștiințarea tuturor autorităților publice deliberative ale unităților
administrativ-teritoriale de pe raza de competență, a prefecturilor și a altor autorități
publice cu privire la aprobarea și publicarea raportului - conform modelului de adresă
și în termenul reglementat - cu privire la aprobarea, publicarea și modalitatea de
accesare a acestuia •transmiterea raportului către autoritatea publică deliberativă a
unității administrativ-teritoriale județene și, după caz, și altor autorități
•informarea/confirmarea Departamentului de coordonare a activității camerelor de
conturi, în termenul reglementat, asupra respectării tuturor procedurilor de informare.
Pag. 113 / 130

√√ Rapoartele solicitate de Camera Deputaților sau Senat

✓ respectarea și aplicarea hotărârilor Plenului privind structurile care vor
efectua acțiunile punctuale •revizuirea programului de activitate propriu în vederea
includerii acțiunilor respective;
✓ asigurarea în mod adecvat a resurselor necesare (umane, logistice, de timp,
financiare ș.a.);
✓ derularea acțiunilor cu respectarea și aplicarea reglementărilor interne
specifice acțiunilor respective și a etapelor acestora •încadrarea în termenele aprobate
de către Plen.
√√ Rapoartele individuale, pe domenii specifice
✓ inițierea acțiunilor respective a avut în vedere faptul că obiectivele
acestora, domeniul și problematica auditate, sunt de interes major și/sau relevante
pentru Parlament, autoritățile publice deliberative ale unităților administrativ-
teritoriale, entitățile auditate, opinia publică ș.a. •derularea acțiunilor de audit se face
cu respectarea și aplicarea reglementărilor interne și a celor privind „asigurarea
calității” •constatările, concluziile și măsurile / recomandările care urmează a fi
cuprinse în rapoartele respective sunt cu adevărat semnificative și de interes general;
✓ cuprinderea în rapoarte a sintezei constatărilor, concluziilor, măsurilor
dispuse/recomandărilor formulate •utilizarea redactării/exprimării, de regulă, în
numele Curții de Conturi și nu strict al echipei de audit / structurii de specialitate care
a realizat acțiunea de audit;
✓ desemnarea echipelor (auditori cu funcții de conducere și/sau cu funcții de
execuție) pentru întocmirea sintezelor / rapoartelor care vor fi prezentate Plenului
pentru dezbatere și aprobare •acordarea de timp necesar și suficient, distinct față de
acțiunea de bază în care au fost desemnați.
√√ Rapoartele de activitate ale structurilor de specialitate ale Curții
✓ organizarea elaborării „Raportului de activitate” conform cerințelor de
raportare reglementate și a celor cuprinse în precizările primite la începutul anului de
la departamentul de coordonare a raportărilor periodice, respectiv de la departamentul
de coordonare a activității camerelor de conturi;
✓ respectarea perioadei pentru care se face raportarea și a termenelor de
prezentare a rapoartelor pentru aprobare de către Plen - stabilite de către Conducerea
executivă a Curții de Conturi;
✓ redactarea rapoartelor de activitate în forma și având conținutul stabilite
prin reglementările interne: •informații relevante despre organizarea și funcționarea
structurii respective, inclusiv evaluarea flexibilității și a conformității acesteia •date
referitoare la realizarea programului de activitate, precum și „Sinteza” acțiunilor de
audit desfășurate și a rezultatelor acestora •„puncte tari” și „puncte slabe” în
activitatea structurii de specialitate și a colectivului, precum și factorii interni și
exteriori care le-au generat •concluziile conducerii structurii asupra activității
Pag. 114 / 130

desfășurate •propunerile de îmbunătățire a activității structurii și de revizuire a

reglementărilor interne ale Curții de Conturi ș.a.;
✓ acordarea de timp necesar și suficient, distinct față de acțiunea de bază în
care au fost desemnați, pentru auditorii cooptați la elaborarea rapoartelor de
activitate;
✓ înaintarea „Raportului de activitate” către vicepreședintele coordonator al
departamentelor de specialitate, respectiv către șeful departamentului de coordonare a
activității camerelor, în cazul rapoartelor de activitate ale acestora, în vederea
înscrierii pe ordinea de zi a ședinței de Plen.
eventuale „puncte slabe” ale reglementărilor interne privitoare la activitățile aferente
„raportării periodice și a altor tipuri de raportări”, precum și a măsurilor de
îmbunătățire a acestora, pe care le va centraliza în „Nota” încheiată la sfârșitul
acțiunii de control.
(3.2.2)b.2.3 Controlul evaluării anuale a performanțelor profesionale

individuale ale personalului de specialitate
Pentru efectuarea controlului „evaluării anuale a performanțelor profesionale
individuale ale personalului de specialitate”, echipa de control va utiliza „Listele de
verificare” unitare („checklist”) aferente acestei activități și va urmări în detaliu
conformitatea cu reglementările interne, inclusiv prezentul Ghid (Cap. 2.2.3).
Se va analiza caracterul conform și adecvat al acestei activități specifice,
urmărindu-se în principal, fără a se limita la acestea, respectarea cerințelor specifice
„asigurării calității” referitoare la următoarele aspecte:
✓ evaluarea anuală a tuturor auditorilor publici externi cu funcții de execuție
și acelor cu funcții de conducere (director, director adjunct, șef serviciu);
✓ organizarea activității de evaluare astfel încât să se respecte perioada
evaluată (1 ianuarie-31 decembrie a anului încheiat) și perioada de efectuare a
evaluării (1 ianuarie-31 martie a anului curent), cu excepțiile reglementate;
✓ realizarea evaluării conform reglementărilor interne, cu respectarea
termenelor și cu parcurgerea etapelor reglementate: •evaluarea cunoștințelor de
specialitate pe bază de test •autoevaluarea •analiza de către evaluator a autoevaluării
și completarea „Fișei de evaluare a performanțelor profesionale individuale”,
conform modelelor reglementate •interviul de evaluare și de însușirea a evaluării de
către cel evaluat •formularea obiecțiunilor / contestarea calificativului acordat, dacă
este cazul, și soluționarea contestațiilor;
✓ organizarea evaluării cunoștințelor de specialitate pe bază de test și notarea
testelor de către conducătorii structurilor de specialitate (consilieri de conturi /
directorii camerelor de conturi), la sediul propriu și înaintea autoevaluării - cu
aplicarea cerințelor din prezentul Ghid referitoare la tipul testelor folosite, la subiecte
și întrebări ș.a.;
Pag. 115 / 130

✓ derularea activității de evaluare cu respectarea atribuțiilor și cu asumarea

responsabilităților în funcție de: •postul și structura în care activează cei evaluați
•nivelul ierarhic al evaluatorilor •persoanele/funcțiile care sunt consultate
•persoanele/funcțiile care aprobă evaluările;
✓ punerea la dispoziția celor evaluați, pentru efectuarea autoevaluării, a
informațiilor și a datelor din „Notele de evaluare” a rapoartelor de audit - astfel încât
autoevaluarea să se încadreze în termenul reglementat;
✓ completarea și semnarea fișelor de autoevaluare în formatul reglementat, la
toate secțiunile aferente acestei faze;
✓ analiza autoevaluărilor și realizarea evaluării prin completarea și semnarea
fișelor de evaluare aferente funcțiilor/posturilor respective, luându-se ca
repere:•autoevaluarea •„Notele de evaluare” a rapoartelor de audit •condiția de
obiectivitate (cunoașterea reală a activității desfășurate de către cei evaluați și a
calității acesteia) •notările/însemnările pe care evaluatorul trebuie să le facă periodic,
pe tot parcursul anului privind evoluția celor evaluați •întreaga activitate desfășurată;
✓ organizarea interviurilor de evaluare și de însușire a evaluării de către cei
evaluați și asigurarea respectării și aplicării reglementărilor interne cu privire la
situațiile de divergență de opinie dintre evaluat și evaluator și la termenele aferente
(formularea obiecțiunilor; contestarea calificativului; derularea tuturor procedurilor /
etapelor de soluționare a contestației ș.a.).
„evaluării anuale a performanțelor profesionale individuale ale personalului de
specialitate”, precum și a măsurilor de îmbunătățire a acestora, pe care le va
centraliza în „Nota” încheiată la sfârșitul acțiunii de control.
(3.2.2)b.2.4 Controlul perfecționării pregătirii profesionale a personalului de

specialitate
Pentru efectuarea controlului perfecționării pregătirii profesionale a personalului
de specialitate, echipa de control va utiliza „Listele de verificare” („checklist”)
aferente acestei activități și va urmări în detaliu conformitatea cu reglementările
✓ realizarea pregătirii profesionale gratuite și obligatorii a tuturor auditorilor
cu funcții de execuție și de conducere, sub forma cursurilor de „formare profesională
continuă”, pe durata a cel puțin 40 de ore și cu eliberarea adeverințelor de participare
•participarea periodică a conducerii structurilor de specialitate la un curs de
dezvoltare managerială organizat de către Curtea de Conturi și desfășurat în mai
multe sesiuni;
Pag. 116 / 130

✓ participarea obligatorie a auditorilor publici externi nou-angajați la cursuri

introductive de „formare profesională inițială”, cu durata de minimum 6 săptămâni și
cu scoatere din activitatea curentă, organizate de către Curtea de Conturi;
✓ desemnarea, de către conducătorul structurii de specialitate, unui auditor
public responsabil cu formarea profesională (de preferat cu funcție de conducere)
care va ține permanent legătura cu departamentul care coordonează formarea
profesională;
✓ corelarea adecvată a programului de activitate cu cel de formare
profesională și acordarea, în funcție de aceasta, unui fond de timp necesar și suficient
pentru fiecare acțiune și pentru fiecare membru al echipelor de audit;
✓ evitarea nominalizărilor „de formă” - nebazate pe propunerile auditorilor și
pe propunerile din „Fișele de evaluare” •respectarea nominalizării participanților din
programul anual aprobat, cu excepțiile reglementate, și evitarea solicitărilor de
modificare a acestora fără motivații solide și obiective;
✓ implicarea conducerii structurilor de specialitate în organizarea și
desfășurarea întâlnirilor destinate diseminării cunoștințelor dobândite de către
participanții la cursuri, către ceilalți colegi;
✓ respectarea și aplicarea cerințelor reglementate în legătură cu formatorii
proprii ai Curții de Conturi, inclusiv referitoare la: •acordarea unui timp adecvat și
suficient formatorilor pentru elaborarea și actualizarea/îmbunătățirea continuă a
suportului de curs și pentru pregătirea și susținerea efectivă a cursurilor •luarea în
considerare a activității de formator (calificativul aferent fiind stabilit de către
departamentul de coordonare a formării profesionale) la evaluarea performanțelor
profesionale individuale;
✓ transmiterea de către formatorii proprii ai Curții, către departamentul care
coordonează perfecționarea pregătirii profesionale, a suporturilor de curs în formă
completată și actualizată permanent, în vederea postării pe portalul intern al paginii
de Internet a Curții.
„pregătirii și perfecționării profesionale a personalului de specialitate”, precum și a
măsurilor de îmbunătățire a acestora, pe care le va centraliza în „Nota” încheiată la
sfârșitul acțiunii de control.
(3.2.2)b.2.5 Controlul arhivării documentelor

Pentru efectuarea controlului „arhivării documentelor”, echipa de control va
utiliza „Listele de verificare” unitare („checklist”) aferente acestei activități și va
urmări în detaliu conformitatea cu reglementările interne, inclusiv prezentul Ghid
(Cap. 2.2.5).
Pag. 117 / 130
✓ organizarea și managementul procesului de administrare formalizată a

documentelor intrate și ieșite, inclusiv de uz intern, precum și realizarea cerințelor
reglementate cu privire la arhivare, aflate în responsabilitatea conducătorilor
structurilor de specialitate în mod diferențiat, în funcție de tipul structurii;
✓ parcurgerea procedurilor/etapelor specifice de constituire, inventariere şi
predare a dosarelor la arhivă, respectiv la responsabilul cu gestionarea arhivei, pentru
documentele rezultate în urma derulării activităților specifice;
✓ înființarea/organizarea la nivelul fiecărei camere de conturi a „depozitului
de arhivă”, prin grija/responsabilitatea directorului camerei;
✓ nominalizarea, prin dispoziție a directorului camerei de conturi, a
responsabilului cu gestionarea arhivei și a locțiitorului său de drept, precum și a
componenței „Comisiei de selecționare” - cu aplicarea cerințelor din prezentul Ghid
•crearea depozitului arhivei și asigurarea protecției documentelor față de acţiunea
agenților de deteriorare •coordonarea activității de constituire a arhivei şi dispunerea
predării acesteia responsabilului desemnat;
✓ organizarea pregătirii documentelor, în vederea arhivării, şi predarea
acestora la arhivă, în al doilea an de la constituire - cu excepțiile reglementate
•acordarea unui timp adecvat și suficient auditorilor desemnați să pregătească
documentele în vederea arhivării și să constituie, să inventarieze și să predea dosarele
la arhivă, distinct față de acțiunea de bază în care au fost desemnați;
✓ respectarea și aplicarea setului unitar de reguli privind arhivarea, din
reglementările interne și din legislația specifică, cu privire la: •circuitul documentelor
•resursele necesare •atribuții și responsabilități •gruparea documentelor
•Nomenclatorul arhivistic •predarea dosarelor la arhivă •depozitul de arhivă
•folosirea/consultarea documentelor •depunerea documentelor la Arhivele Naţionale
(camerele de conturi) ș.a.;
✓ respectarea atribuțiilor reglementate, de către „responsabilii desemnați cu
gestionarea arhivei” (camerele de conturi);
✓ inițierea/realizarea demersurilor de „bună practică” cu privire la crearea
bazei documentare în format electronic, la nivelul fiecărei structuri de specialitate
(departamente și camere de conturi) - ca un prim pas important spre arhivarea
electronică.
„arhivării documentelor”, precum și a măsurilor de îmbunătățire a acestora, pe care le
va centraliza în „Nota” încheiată la sfârșitul acțiunii de control.
3.2.3 Etapa de „Raportare” și „Valorificare” a rezultatelor acțiunilor de

„controlul calității” (inclusiv evaluarea acțiunilor de „controlul calității”)
Etapa de „raportare” și „valorificare” presupune întocmirea unui „Raport de
controlul calității” care să conțină constatări, concluzii și recomandări referitoare la
activitatea structurilor de specialitate controlate, în baza căruia se stabilesc, de către
Pag. 118 / 130
„Comisia de specialitate” constituită pentru analizarea proiectului de raport, măsurile

de îmbunătățire a activității structurii respective („Scrisoare cu măsuri”).
La realizarea etapei de raportare și valorificare a rezultatelor controlului, trebuie
să se aibă în vedere că scopul final al „controlului calității” este:
✓ identificarea neconformităților / disfuncționalităților în implementarea
„asigurării calității” activităților specifice de audit realizate de către structurile de
specialitate care efectuează audit;
✓ îmbunătățirea calității acestor activități și creșterea impactului lor;
✓ asigurarea conducerii Curții de Conturi asupra faptului că reglementările
interne sunt, nu numai respectate, dar și adecvate, aplicabile, funcționale și eficace.
„Raportul de controlul calității”, implicit proiectul acestuia, trebuie să se
conformeze, atât din punctul de vedere al formei, cât și al conținutului, următoarelor
principii de bază: •exhaustivitatea - luarea în considerare a tuturor aspectelor
relevante •obiectivitatea - utilizarea raționamentului și a scepticismului profesional
pentru ca rezultatele controlului să fie corecte și prezentate relevant și echilibrat
•actualitatea - elaborarea raportului în timp util, astfel încât să mai poată fi
valorificate rezultatele •contradictorialitatea - concilierea cu conducerea structurilor
de specialitate controlate și includerea în raport a punctului de vedere contrar al
acesteia, când este cazul.
Raportul de control trebuie să respecte și o serie de criterii de calitate cum ar fi:
✓ să fie clar, concis, echilibrat și să se rezume doar la problemele
semnificative;
✓ aspectele să fie prezentate în termeni neutri și să fie reale, corecte,
obiective, iar concluziile şi recomandările să fie clar redactate și în relație cu
obiectivele controlului și cu constatările făcute;
✓ să aibă în vedere și dificultățile și constrângerile obiective întâmpinate de
către echipele de audit și de către conducerea structurilor de specialitate în derularea
activității;
✓ să conțină punctul de vedere al auditorilor care au efectuat acțiunile de
audit, când este cazul, precum și pe cel al conducerii structurilor de specialitate;
✓ să includă concluzii, precum și recomandări de îmbunătățire a activității;
✓ să fie constructive, prezentând şi aspectele de „practică pozitivă” și pe cele
de „bună practică” ș.a.
„Raportul de controlul calității” va avea, în principal, următoarea structură și
următorul conținut:
✓ date generale despre acțiunea de control: •componența echipei de control,
structura de la care provine fiecare membru și persoana desemnată șef de echipă
•numărul și data delegațiilor de control •perioada controlată •perioada în care s-a
efectuat controlul •perioadele de desfășurare a controlului la sediul „Structurii de
control al calității” și la sediul structurilor de specialitate controlate •obiectivele
principale ale controlului •eșantionul de control (listă anexată raportului) pentru
Pag. 119 / 130

controlul acțiunilor de audit public extern și dimensiunea realizată a sondajului pentru

controlul celorlalte activități specifice de audit (listă anexată raportului) ș.a.
✓ date generale despre structura controlată: •datele de identificare ale
structurii de specialitate controlate •componența conducerii acesteia - din perioada
efectuării controlului și din perioada controlată •alte date specifice despre activitatea
desfășurată, rezultatele acesteia, factorii de influență ș.a.
o datele specifice vor fi prezentate succint și punctual și numai în
legătură cu aspecte relevante care să fie în măsură să creeze o imagine de ansamblu
asupra structurii respective și a poziției ocupate de către aceasta față de o valoare
medie stabilită la nivelul tuturor camerelor de conturi / departamentelor, respectiv la
nivelul tuturor auditorilor ș.a. (resurse umane; entități aflate în competența de audit;
rezultate principale; sesizări/petiții ș.a.);
o ca regulă generală, se va evita imprimarea caracterului de „raport de
activitate” și se vor prezenta numai acele date care, în mod evident, au corespondență
cu neconformitățile constatate;
✓ constatările, concluziile și recomandările controlului, prezentate sintetic și
grupate pe capitole, pentru:
o acțiunile de audit controlate - grupate pe sub-capitole privind etapele
acestora: •planificarea acțiunilor de audit (multianuală; anuală; organizarea acțiunilor;
planificare operațională) •execuția acțiunilor de audit •raportarea acțiunilor de audit
•valorificarea constatărilor •follow-up;
o celelalte activități specifice de audit - grupate pe subcapitole privind:
•introducerea/actualizarea datelor în aplicația INFOPAC •raportările periodice
•evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale personalului de
specialitate •perfecționarea pregătirii profesionale a personalului de specialitate
•arhivarea documentelor;
o constatările controlului (neconformități, disfuncționalități, „puncte
slabe”, management deficitar ș.a.) vor fi rezultatul analizei/verificării conformității
modului de desfășurare a acțiunilor de audit și a celorlalte activități specifice de audit
cu reglementările interne aplicabile, atât sub aspectul: •formei (etape;
structură/conținut documente, inclusiv documente de lucru; termene ș.a.), cât și, după
caz, sub aspectul •conținutului/fondului (realitatea și relevanța probelor de audit;
corecta fundamentare a constatărilor și documentele de lucru aferente; încadrarea
abaterilor în reglementările legale; acceptarea/neacceptarea argumentelor entităților
auditate ș.a.);
o în cadrul fiecăruia dintre cele două capitole amintite se va deschide
câte un sub-capitol, dacă va fi cazul, cuprinzând unele exemple semnificative
identificate, de „practică pozitivă” și de „bună practică” - dar cu menținerea
accentului pe caracterul critic al „controlului calității” și pe neconformitățile
semnificative care trebuie eliminate;
Pag. 120 / 130

o în situațiile în care echipa de control consideră că este în beneficiul

raportării, pot fi menționate succint în raportul de control, acolo unde este cazul, și
explicații ale auditorilor care au realizat acțiunile de audit și/sau ale conducerii
structurilor controlate față de unele aspecte punctuale constatate;
✓ menționarea punctului de vedere final al conducerii structurilor de
specialitate controlate asupra conținutului „Proiectului raportului de controlul
calității” după analizele efectuate de către „Comisiile de specialitate” și a formulării
concluziilor în „Minuta” încheiată;
o aspectele rămase în divergență după desfășurarea întâlnirilor de
conciliere de la sediul structurilor de specialitate, precum și punctele de vedere ale
conducerii structurilor de specialitate asupra acestora, vor fi menționate numai în
proiectele rapoartelor de control definitivate după întâlnirile de conciliere și care
urmează să fie analizate de către „Comisiile de specialitate” (nu și în „Raportul de
controlul calității” definitivat, semnat, avizat și aprobat);
✓ modul de ducere la îndeplinire („follow-up”) de către structurile
controlate, a măsurilor dispuse de către „Comisiile de specialitate” pentru acțiunea
de „controlul calității” anterioară, transmise prin „Scrisoarea cu măsuri”, precum și
evaluarea impactului implementării acestora asupra nivelului calitativ al activității
structurii respective;
✓ rezultatele generale, concluziile și recomandările formulate pentru
îmbunătățirea calității, aferente analizei efectuate asupra răspunsurilor la
chestionarele nr.10 și nr.11 din anexa 1 la „Ghidul de elaborare a strategiilor Curții
de Conturi” - completate de către auditorii publici externi cu funcții de conducere și
de cei cu funcții de execuție din structurile de specialitate controlate - cu privire la
modalitatea în care acest personal percepe activitatea de ansamblu și atmosfera
generală de la nivelul structurilor respective și de la nivelul Curții de Conturi;
✓ concluzia generală a „controlului calității” și formularea și argumentarea
„calificativului” pe care echipa de control îl propune a fi acordat structurii de
specialitate controlate de către „Comisia de specialitate” care va analiza „Proiectul
raportului de controlul calității”;
o la nivelul actual de implementare a „Sistemului de asigurare și de
control al calității”, calificativele care se vor acorda sunt următoarele:
▪ „cameră de conturi / departament cu <<asigurarea calității>> în
fază incipientă” - în condițiile în care la toate / aproape toate activitățile / etapele
controlate au fost identificate neconformități / disfuncționalități de la reglementările
interne aplicabile;
fază consolidată parțial” - în condițiile în care la majoritatea activităților / etapelor
controlate au fost identificate neconformități / disfuncționalități de la reglementările
interne aplicabile;
Pag. 121 / 130


fază consolidată” - în condițiile în care numai la câteva dintre activitățile / etapele
specifice controlate au fost identificate neconformități / disfuncționalități de la
reglementările interne aplicabile;
✓ recomandările formulate la fiecare capitol/subcapitol vor fi centralizate
într-un capitol distinct, „Recomandările controlului”, cu trimitere la fiecare capitol și
subcapitol la care se referă recomandarea respectivă - din considerente privind
facilitarea urmăririi centralizate a recomandărilor și întocmirea „Scrisorii cu măsuri”
rezultate în urma întrunirii „Comisiilor de specialitate”;
✓ modalitatea în care conducerea și personalul cu funcții de execuție de la
structura de specialitate la care s-a desfășurat „controlul calității” s-au poziționat față
de acțiunea de inspecție, au colaborat cu echipa de control și cu structura de control și
s-au achitat de obligațiile distincte stabilite în prezentul Ghid pentru asigurarea
condițiilor adecvate de desfășurare și de finalizare a acțiunii de control (Cap. 2.3).
✓ semnăturile membrilor echipei de control; semnăturile șefului
departamentului și ale directorului/directorilor departamentului controlat, respectiv
directorului camerei de conturi; avizul șefului „Structurii de control al calității” și al
șefului Departamentului I și aprobarea celor doi vicepreședinți;
Probele de control nu se anexează la raportul de control și nici nu se atașează la
„dosarul curent” al acțiunii - având în vedere că rapoartele de control sunt documente
interne, probele de audit sunt la dispoziție iar conținutul raportului de control
parcurge o serie de etape de revizuire și clarificare/conciliere cu conducerile
structurilor de specialitate, inclusiv analiza finală efectuată de către „Comisiile de
specialitate” - cu următoarele excepții:
o se anexează la raport: •„Lista cu eșantionul de control”, pentru
controlul acțiunilor de audit, asupra căruia s-a efectuat inspecția, precum și •„Lista
cu dimensiunea efectiv realizată a sondajului”, pentru controlul celorlalte activități
specifice de audit
o se atașează la „dosarul curent al acțiunii”: •centralizatoarele listelor de
verificare („checklist”) utilizate de către echipa de „controlul calității” pentru
verificările efectuate •eventuale „Note de interviu” •eventuale explicații ale
auditorilor / conducerii structurilor de specialitate solicitate în timpul controlului
•punctul de vedere al conducerii cu privire la „Proiectul raportului de control al
calității” după analiza „Comisiei de specialitate” ș.a. •probe de control pe care, în
cazuri de excepție, echipa de control le consideră a fi absolut necesare.
La finalul etapei de „Execuție” a controlului, echipa de control va întocmi - pe
lângă „Proiectul raportului de controlul calității” - și o „Notă” (dacă va fi cazul) în
care va consemna concluzii și recomandări referitoare la: •„puncte slabe” ale
reglementărilor interne în vigoare, privind „asigurarea calității” acțiunilor de audit
public extern și a celorlalte activități specifice de audit realizate de către structurile de
Pag. 122 / 130

specialitate •„puncte slabe” ale modului în care acțiunile derulate de către camerele
de conturi au fost coordonate de către departamentele de specialitate inițiatoare ale
acțiunilor (existența, calitatea și viabilitatea tematicilor / instrucțiunilor / precizărilor;
existența, calitatea și eficacitatea coordonării ș.a.);
o în cazul acțiunilor desfășurate la departamentele de specialitate,
„Nota” întocmită nu va cuprinde „punctele slabe” ale modului în care departamentele
au coordonat acțiunile inițiate de ele și derulate de către camerele de conturi -
aspectele respective fiind consemnate în „Proiectul raportului de controlul calității”
întocmit la departamente;
o „Nota” va fi întocmită de către șeful echipei de control, împreună cu
membrii acesteia, va fi semnată de către echipă, va fi înregistrată în evidențele
Departamentului I - la poziție distinctă, odată cu înregistrarea „Proiectului raportului
de control al calității” definitivat - și va fi transmisă „Comisiei de specialitate” pentru
analiză, împreună cu proiectul de raport - un exemplar al „Notei” se va atașa la
Fazele principale ale derulării efective a etapei de raportare sunt următoarele
(ordine cronologică):
✓ (la sediul „Structurii de control al calității”);
o redactarea „Proiectului raportului de controlul calității”, de către șeful
echipei de control, împreună cu membrii echipei, după faza verificării dosarelor și a
documentelor la sediul structurilor de specialitate controlate;
o transmiterea proiectului, pe Intranet/Lotus (format Word), către
structura de specialitate controlată (fără adresă de transmitere, dar cu dovada
transmiterii atașată la „dosarul curent” al acțiunii de control);
o primirea, pe Intranet/Lotus (format Word), a punctelor de vedere ale
conducerii structurii respective (fără adresă de transmitere, dar cu dovada primirii
atașată la „dosarul curent” al acțiunii de control);
o analizarea acestora de către echipa de control și modificarea, dacă este
cazul, a proiectului;
o revizuirea și avizarea proiectului de raport de către șeful „Structurii de
control al calității”;
o transmiterea „Proiectului raportului de controlul calității” către
structura de specialitate controlată (în vederea concilierii), pe Intranet/Lotus (format
Word) cu cel puțin 3-5 zile calendaristice înainte de data la care va avea loc
concilierea;
▪ transmiterea proiectului va fi însoțită de o adresă (scanată) -
întocmită de către șeful echipei de control, semnată de către șeful „Structurii de
control al calității”, avizată de către șeful Departamentului I și înregistrată în
evidențele Departamentului I - în care se va fixa data, ora și locul (de regulă la sediul
structurii de specialitate controlate) la care va avea loc întâlnirea de conciliere - un
exemplar al adresei, cu dovada înregistrării, se va atașa la „dosarul curent” al acțiunii;
Pag. 123 / 130

✓ (la sediul Structurii de specialitate controlate);

o înregistrarea de către șeful echipei de control, în evidențele structurii
de specialitate, a „Proiectului raportului de control al calității” care urmează a fi
conciliat, semnat de către echipa de control și avizat de către șeful structurii de
control;
▪ proiectul va fi însoțit de o adresă semnată de către șeful echipei
de control - adresă care, având și dovada înregistrării la structura respectivă, se va
atașa la „dosarul curent” al acțiunii, împreună cu un exemplar al „Proiectului
raportului de control al calității” având dovada înregistrării;
o desfășurarea întâlnirii de conciliere / punerea de acord a proiectului cu
punctul de vedere al conducerii structurii de specialitate - cu participarea echipei de
control, a șefului „Structurii de controlul calității” și a conducerii structurii de
specialitate;
o întocmirea și semnarea „Notei de conciliere” de către toți participanții
și înregistrarea acesteia în evidențele structurii de specialitate - un exemplar al „Notei
de conciliere, cu dovada înregistrării, se va atașa la „dosarul curent” al acțiunii;
✓ (la sediul „Structurii de control al calității”):
o definitivarea proiectului de raport, urmare a concilierii, de către șeful
echipei de control, împreună cu membrii echipei - cu menționarea aspectelor rămase
în divergență și a punctelor de vedere ale conducerii structurilor de specialitate,
asupra acestora, neacceptate de către echipa de control;
o revizuirea și avizarea proiectului de raport de către șeful „Structurii de
o înregistrarea „Proiectului raportului de control al calității” definitivat -
semnat de către echipa de control și avizat de către șeful structurii de control - în
evidențele Departamentului I - un exemplar, cu dovada înregistrării, se va atașa la
o transmiterea „Proiectului raportului de controlul calității” către
Comisia de specialitate (cei doi vicepreședinți), însoțit de o adresă - întocmită de
către șeful structurii de control, semnată de către șeful Departamentului I și
înregistrată în evidențele departamentului - în care se va propune data și locul de
întrunire a „Comisiei de specialitate” pentru analizarea proiectului de raport (agreate
în prealabil de către cei doi vicepreședinți și în cadrul termenului stabilit în prezentul
Ghid pentru finalizarea analizării proiectului de raport și a valorificării rezultatelor
controlului, de 15 zile lucrătoare de la primirea proiectului de raport) - un exemplar al
adresei, cu dovada înregistrării, se va atașa la „dosarul curent” al acțiunii;
▪ împreună cu proiectul raportului, se va transmite „Comisiei de
specialitate”, pentru analiză, și „Nota” întocmită de către echipa de control
cuprinzând, după caz, concluzii și recomandări de îmbunătățire referitoare la:•„puncte
slabe” ale reglementărilor interne •„puncte slabe” ale modului în care acțiunile
derulate de către camerele de conturi au fost coordonate de către departamentele de
specialitate inițiatoare ale acțiunilor;
Pag. 124 / 130
o transmiterea „Proiectului raportului de controlul calității”, pe

Intranet/Lotus (format Word), către structura de specialitate, cu cel puțin 5 zile
calendaristice înaintea datei la care a fost programată întrunirea ședinței „Comisiei de
specialitate”;
▪ transmiterea proiectului va fi însoțită de o adresă (scanată) -
întocmită de către șeful structurii de control, semnată de către șeful Departamentului I
și înregistrată în evidențele departamentului - în care se va preciza data, ora și locul la
care va avea loc întrunirea „Comisiei de specialitate” - un exemplar al adresei, cu
dovada înregistrării și a transmiterii, se va atașa la „dosarul curent” al acțiunii;
o desfășurarea ședinței „Comisiei de specialitate”, în componența
reglementată (în funcție de tipul structurii de specialitate controlate - departament /
cameră de conturi) și cu participarea conducerii structurii de specialitate controlate și
a altor persoane, la invitația Comisiei;
▪ în cadrul ședinței, „Comisia de specialitate” va stabili și
„calificativul pentru asigurarea calității” care se va acorda structurii de specialitate
controlate, având ca bază calificativul propus în „Proiectul raportului de controlul
calității”, astfel: •calificativ de „cameră de conturi/departament cu <<asigurarea
calității>> în fază incipientă” •„cameră de conturi/departament cu <<asigurarea
calității>> în fază consolidată parțial” •„cameră de conturi / departament cu
<<asigurarea calității>> în fază consolidată”;
o întocmirea și semnarea „Minutei” (de către toți participanții, mai puțin

invitații) conținând sinteza discuțiilor și a concluziilor comisiei (secretariatul
Comisiei va fi asigurat prin grija Departamentului I);
▪ înregistrarea „Minutei” în evidențele Departamentului I - un
exemplar, cu dovada înregistrării, se va atașa la „dosarul curent” al acțiunii;
▪ transmiterea „Minutei” pe Intranet/Lotus (scanată), către
conducerea structurii de specialitate controlate, însoțită de o adresă (scanată)
întocmită de către șeful structurii de control și semnată de către șeful
Departamentului I, prin care se va solicita un punct de vedere final asupra
conținutului „Proiectului raportului de controlul calității” după analiza și concluziile
comisiei (cuprinse în „Minută”) - un exemplar al adresei și dovada transmiterii se vor
atașa la „dosarul curent” al acțiunii;
o transmiterea de către directorul camerei de conturi, respectiv de către
șeful departamentului controlat, la Departamentul I, în termen de 3-5 zile
calendaristice de la primirea „Minutei”, a punctului de vedere final asupra
conținutului „Proiectului raportului de controlul calității” definitivat după analiza și
concluziile comisiei cuprinse în „Minută”;
▪ în cazul camerelor de conturi, transmiterea punctului de vedere se
va face pe Intranet/Lotus (în formă Word și scanară), însoțită de o adresă (scanată)
semnată și înregistrată la camera de conturi - adresa, listată și înregistrată în
evidențele Departamentului I, va fi atașată la „dosarul curent” al acțiunii;
Pag. 125 / 130

▪ în cazul departamentelor, transmiterea se va face prin

registratură, cu adresă de transmitere - adresa va fi atașată, după înregistrarea la
Departamentul I, la „dosarul curent” al acțiunii;
o „Comisia de specialitate” va analiza și va hotărî, în scris - în partea
finală a întrunirii și doar în componența reglementată - asupra aspectelor cuprinse în
„Nota” întocmită de către echipa de control, la departamente și la camerele de
conturi, referitoare la „punctele slabe” ale reglementărilor interne, precum și în
„Nota” întocmită de către echipa de control la camerele de conturi cu privire la modul
în care departamentele de specialitate au coordonat acțiunile inițiate de ele și derulate
de către camerele de conturi;
o definitivarea „Raportului de controlul calității” de către șeful echipei
de control, împreună cu membrii echipei, în urma discuțiilor și a concluziilor din
ședința de analiză a „Comisiei de specialitate” (conținute în „Minută”) și cu
menționarea în text a punctului de vedere final al conducerii structurii de specialitate
controlate;
o semnarea raportului de către echipa de control;
o revizuirea și avizarea raportului de către șeful „Structurii de control al
calității”;
o revizuirea și avizarea raportului de către șeful Departamentului I;
o semnarea „Raportului de controlul calității” de către directorul
camerei de conturi, respectiv șeful departamentului și directorul/directorii
departamentului controlat, după caz;
▪ în cazul camerelor de conturi, se va utiliza Intranet/Lotus pentru
transmiterea „Raportului de controlul calității” semnat și avizat (scanat), în vederea
semnării de către directorul camerei, precum și pentru primirea acestuia după
semnare (scanat);
▪ raportul transmis prin Intranet/Lotus, în vederea semnării, va fi
însoțit de o adresă (scanată) întocmită de către șeful structurii de control, semnată de
către șeful Departamentului I și înregistrată în evidențele departamentului prin care se
va solicita semnarea raportului și transmiterea acestuia la Departamentul I - un
exemplar al adresei, cu dovada transmiterii, se va atașa la „dosarul curent” al acțiunii;
▪ directorul camerei de conturi va semna raportul și-l va transmite
Departamentului I, prin Intranet/Lotus (scanat), în termen de 3-5 zile calendaristice
de la primire, însoțit de o adresă (scanată) trimisă prin Intranet/Lotus, semnată de
către acesta și înregistrată în evidențele camerei de conturi - un exemplar al adresei,
cu dovada primirii prin Intranet/Lotus și a înregistrării în evidențele Departamentului
I, se va atașa la „dosarul curent” al acțiunii;
▪ în cazul departamentelor, transmiterea raportului în vederea
semnării se va face prin registratură, cu adresă de transmitere întocmită de către șeful
structurii de control, semnată de către șeful Departamentului I și înregistrată în
evidențele departamentului, prin care se va solicita semnarea raportului de către șeful
departamentului și directorul/directorii departamentului controlat și transmiterea
Pag. 126 / 130
acestuia la Departamentul I - un exemplar al adresei, cu dovada înregistrării, se va

atașa la „dosarul curent” al acțiunii;
▪ după semnare de către șeful departamentului și
directorul/directorii departamentului controlat, raportul va fi transmis la
Departamentul I în termen 3-5 zile calendaristice de la primire, prin registratură, cu
adresă de transmitere - un exemplar al adresei, cu dovada înregistrării primirii în
evidențele Departamentului I, va fi atașat la „dosarul curent” al acțiunii;
▪ în situațiile în care conducerea structurilor de specialitate nu
transmite „Raportul de controlul calității” semnat, în termenul stabilit, se va menționa
acest fapt pe ultima pagină a raportului, la locul destinat pentru semnăturile structurii
de specialitate (prin înscriere cu pixul a mențiunii respective sau prin refacerea
ultimei pagini din raport), și se vor continua procedurile stabilite în prezentul Ghid;
o aprobarea „Raportului de controlul calității” de către cei doi
vicepreședinți membri ai „Comisiei de specialitate” care a analizat proiectul de
raport;
o înregistrarea „Raportului de controlul calității” la registratura generală
a Curții de Conturi - având semnăturile echipei de control; șefului departamentului și
directorului/directorilor departamentului controlat, respectiv directorului camerei;
avizul șefului „Structurii de control al calității” și al șefului Departamentului I și cu
aprobarea celor doi vicepreședinți - un exemplar al raportului se va atașa la „dosarul
curent” al acțiunii;
o transmiterea unui exemplar din „Raportul de controlul calității”
semnat, avizat și aprobat, către conducerea structurii de specialitate controlate;
▪ raportul va fi transmis prin poșta specială, în cazul camerelor de
conturi, respectiv prin registratura generală, în cazul departamentelor de specialitate,
însoțit și de „Scrisoarea cu măsuri” conținând măsurile, dispuse de către „Comisia de
specialitate”, pe care trebuie să le ia conducerea structurii de specialitate analizate
pentru îmbunătățirea activității;
▪ „Raportul de controlul calității” și „Scrisoarea cu măsuri” vor fi
transmise cu adresă întocmită de către șeful structurii de control și semnată de către
șeful Departamentului I - un exemplar din adresă va fi atașat la „dosarul curent” al
acțiunii;
▪ „Scrisoarea cu măsuri” - întocmită de către șeful echipei de
control, revizuită de către șeful „Structurii de control al calității”, semnată de către
șeful Departamentului I și aprobată de către cei doi vicepreședinți - va fi înregistrată
în evidențele Departamentului I - un exemplar va fi atașat la „dosarul curent” al
acțiunii;
▪ măsurile din scrisoare reprezintă forma sintetizată a
recomandărilor din „Raportul de controlul calității” care, la rândul lor, sunt varianta
finală a recomandărilor echipei de control cuprinse în „Proiectul raportului de
controlul calității”, după analizarea acestuia de către „Comisia de specialitate”;
Pag. 127 / 130

▪ în „Scrisoarea cu măsuri” va fi inserată și obligația conducerii

structurii controlate de a aplica și generaliza măsurile dispuse și de a prezenta și
dezbate, cu întregul colectiv, conținutul complet al raportului și măsurile respective,
precum și termenele la care va comunica în scris „Structurii de control al calității”
modul de îndeplinire a măsurilor și impactul avut asupra creșterii calității activității și
asupra colectivelor acestora;
▪ structurile de specialitate vor înregistra în evidențele proprii (la
aceeași poziție/număr) „Raportul de controlul calității” și „Scrisoarea cu măsuri” și
vor transmite Departamentului I, prin Intranet/Lotus, în formă scanată, prima pagină
a raportului și prima pagină a scrisorii având dovada înregistrării - aceste pagini,
listate, împreună cu dovada primirii lor prin Intranet/Lotus, se vor atașa la „dosarul
curent” al acțiunii;
o Sinteza „Raportului de controlul calității”, realizată de către șeful
„Structurii de control al calității” și avizată de către șeful Departamentului I, va fi
înaintată Plenului Curții de Conturi, de către cei doi vicepreședinți, și va fi postată pe
portalul intern al paginii de Internet a Curții, în baza aprobării Plenului.
În vederea derulării etapei de „Raportare” și „Valorificare” a rezultatelor
acțiunilor de „controlul calității”, șeful „Structurii de control al calității” va elabora
modele pentru toate documentele utilizate în această etapă, care vor fi avizate de către
șeful Departamentului I (•„Raport de controlul calității” •adrese de corespondență
•„Nota de conciliere” •„Minuta” ședinței „Comisiei de specialitate” •„Scrisoarea cu
măsuri” •„Nota” echipei de control ș.a.) - iar modelele documentelor semnate sau
avizate/aprobate de către cei doi vicepreședinți vor avea și aprobarea acestora.
Comisiile de specialitate constituite la nivelul Curții de Conturi au următoarea
componență:
✓ pentru analizarea „Proiectelor rapoartelor de controlul calității” întocmite
ca urmare a inspecției efectuate la departamentele de specialitate:
o cei doi vicepreședinți;
o șeful Departamentului I - în cadrul căruia funcționează „Structura de
o directorul direcției în cadrul căreia funcționează „Structura de control
al calității”;
o șeful „Structurii de control al calității”;
o membrii echipei de control care au desfășurat controlul la
departamentele de specialitate respective.
La ședința de analiză vor participa, fără a fi parte a comisiilor, șeful
departamentului de specialitate controlat, precum și directorii direcțiilor din cadrul
departamentului - care vor putea să explice motivele care au cauzat
neconformitățile/disfuncționalitățile consemnate în „Proiectul raportului de controlul
calității” analizat, precum și să aducă la cunoștința Comisiei eventualele dificultăți
Pag. 128 / 130

(obiective și subiective) pe care le-au întâmpinat în perioada care a făcut obiectul

„controlului calității”.
✓ pentru analizarea „Proiectelor rapoartelor de controlul calității” întocmite
ca urmare a inspecției efectuate la camerele de conturi:
o cei doi vicepreședinți;
o șeful Departamentului de coordonare a verificării bugetelor
unităților administrativ-teritoriale (coordonare a activității camerelor de conturi);
o șeful Departamentului I - în cadrul căruia funcționează „Structura de
o directorul direcției în cadrul căreia funcționează „Structura de control
al calității”;
o șeful „Structurii de control al calității”;
o membrii echipei de control care au desfășurat controlul la camerele de
conturi respective.
La ședința de analiză va participa, fără a fi parte a comisiilor, conducerea
camerelor de conturi controlate (director, director adjunct și șef serviciu) - care va
putea să explice motivele care au cauzat neconformitățile/disfuncționalitățile
consemnate în „Proiectul raportului de controlul calității” analizat, precum și să
aducă la cunoștința Comisiei eventualele dificultăți (obiective și subiective) pe care
le-au întâmpinat în perioada care a făcut obiectul „controlului calității”.
Evaluarea acțiunilor de „controlul calității” vizează atât activitatea
desfăşurată de întreaga echipă în cadrul acţiunii, cât şi activitatea desfășurată de către
fiecare membru al acesteia și se face de către șeful „Structurii de control al calității”,
se avizează de către șeful Departamentului I și se aprobă de către cei doi
vicepreședinți.
Desfășurarea activității de evaluare a acțiunilor de „controlul calității”, precum
și întocmirea/conținutul „Notei de evaluare” se va face prin adaptarea
corespunzătoare, la specificul „controlului calității”, a metodologiei / modelului din
reglementările interne aferente acțiunilor de audit desfășurate de către structurile de
specialitate (prezentul Ghid - asigurarea calității - Cap.2.1.4)
Calificativele finale acordate, atât pentru acţiunea de „controlul calității”, cât și
pentru fiecare membru al echipei de control, vor fi aduse la cunoștința acestora, sub
semnătură (caseta cu semnături cuprinsă în modelul „Notei de evaluare”), după
încheierea fiecărei acțiuni - „Nota de evaluare” se va înregistra în evidențele
Departamentului I și se va atașa la „dosarul curent” al acţiunii.
Calificativele acordate membrilor echipelor de „controlul calității”, la fiecare
acțiune realizată, vor fi avute în vedere la evaluarea anuală a performanţelor
profesionale individuale.
Șeful structurii de „controlul calității” și șeful Departamentului I vor analiza, în
evoluție/dinamică, conținutul notelor de evaluare și calificativele acordate auditorilor
pentru fiecare acțiune desfășurată și vor stabili dacă și în ce măsură, auditorii au ținut
Pag. 129 / 130
cont de observațiile făcute periodic şi dacă şi-au îmbunătățit activitatea conform

acestora - propunând măsuri adecvate, după caz, cu avizul celor doi vicepreședinți.
La finalul anului calendaristic, „Structura de control al calității” va întocmi un
„Raport de activitate” care va fi prezentat Plenului Curții - semnat de către șeful
structurii de control și avizat de către șeful Departamentului I și de către cei doi
vicepreședinți - prin adaptarea corespunzătoare a prevederilor din RODAS, din
„Metodologia privind elaborarea Raportului public anual, a Raportului anual de
activitate (…)” aprobată prin HP nr. 400/2016 și din prezentul Ghid („asigurarea
calității” și „controlul calității” activității specifice de raportare periodică - Cap. 2.2.2 /
3.2.2 b.2.2).
3.2.4 Etapa de „Follow-up” a acțiunilor de „controlul calității”
Activitatea de „follow-up” se realizează, de regulă, în cadrul etapei de
„Execuție” a acțiunilor de „controlul calității” (obiectiv al acestora), dar se pot
organiza și acțiuni distincte de „follow-up” dispuse, ca excepție, de către Plenul
Curții și cuprinse, prin modificare/completare aferentă, în „Programul anual de
controlul calității”.
În cadrul activității de „follow-up”, se va verifica modul de ducere la
îndeplinire, de către structurile controlate, a măsurilor dispuse de către „Comisiile de
specialitate” pentru acțiunea de „controlul calității” anterioară, precum și evaluarea
impactului implementării acestora asupra nivelului calitativ al activității structurii
respective.
3.3 Evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale
personalului de specialitate al „Structurii de control al calității”
Evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale personalului de
specialitate al „Structurii de control al calității” (funcții de execuție și de conducere)
se face prin: •aprecierea realizării obiectivelor individuale stabilite în baza atribuțiilor
prevăzute în fișa postului •evaluarea cunoștințelor de specialitate pe bază de test
•evaluarea gradului de îndeplinire a indicatorilor de performanță în funcție de
criteriile de competență.
Evaluarea este similară cu evaluarea personalului de specialitate din cadrul
structurilor de specialitate în ceea ce privește: •organizarea și desfășurarea activității
de evaluare •respectarea etapelor și a conținutului acestora •obligațiile/sarcinile celor
evaluați •obligațiile/sarcinile evaluatorilor ș.a.
În cazul „Structurii de control al calității”, auditorii publici externi vor fi
evaluați de către șeful „Structurii de control al calității”, cu avizul șefului
Departamentului I și cu aprobarea celor doi vicepreședinți, iar șeful structurii de
control va fi evaluat de către șeful Departamentului I, cu aprobarea celor doi
vicepreședinți - modelul reglementat al „Fișei de evaluare a performanțelor
profesionale individuale” va fi adaptat corespunzător, în ambele cazuri.
Pag. 130 / 130

Ghid Pentru Asigurarea Si Controlul Calitatii Activi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Pentru Asigurarea Si Controlul Calitatii Activi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

ASIGURAREA ȘI CONTROLUL CALITĂȚII

activităților specifice desfășurate de

Curtea de Conturi a României

IIII -- AASSIIGGU UR RA ARRE EA AC CA AL LIIT TĂĂȚ ȚIIII 22

2.2 - Asigurarea calității celorlalte activități specifice de audit 58

IIIIII -- CCOON NTTRROOL LUULLC CA ALLIITTĂĂȚȚIIII 77

B.2 - Execuția „controlului calității” celorlalte activități specifice de audit 110

3.3 - Evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale personalului de 130

1.1 Concepte generale

Principalele „beneficii” ale instituirii unui sistem de asigurare și de control al

îmbunătățirea performanţei asigurarea desfășurării unei

informarea conducerii asupra

Implementarea unui sistem de asigurare și de control al calității performant oferă

pentru dezvoltarea unor relații instituționale pozitive ale Curții de Conturi cu

2ISSAI - Standard internațional pentru instituțiile supreme de audit

Elaborarea Ghidului s-a bazat pe metodologiile INTOSAI în domeniul asigurării

4 SIGMA - organism care funcționează pentru țările în tranziție, cu scopul de a promova și de a

Ghidul este structurat în trei părți principale, și anume:

1.2 Cerințe ale standardului ISSAI 40

Elementele Sistemului de asigurare și de control al calității sunt

(1.2) a) Cerințele standardului ISSAI 40 referitoare la „Responsabilitatea

Pentru perceperea corectă a acestei cerințe, este necesar a se avea în vedere și

experiență suficientă şi relevantă şi cu autoritatea necesară pentru a-şi asuma

✓ codul de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi;

✓ regulamente interne, manuale și ghiduri, norme interne și proceduri;

✓ programe multianuale și anuale de activitate ale departamentelor de

În ceea ce privește „comunicarea politicilor și procedurilor” privind calitatea,

Instituția Supremă de Audit se va asigura că politicile și procedurile privind calitatea sunt

Organizarea și funcționarea unui proces formalizat și eficace de informare și

(1.2)b) Cerințele standardului ISSAI 40 referitoare la „Etică”

Instituția Supremă de Audit va institui politici și proceduri menite să ofere o asigurare

Curtea de Conturi a României a elaborat, aprobat și implementează un cod etic,

Prevederile Codului se aplică întregului personal al Curții de Conturi, respectiv

făcute de Comitet în rapoartele/informările înaintate Plenului și aprobate de către

(1.2)c) Cerințele standardului ISSAI 40 referitoare la „Acceptarea și

Pentru perceperea corectă a acestei cerințe este necesar a se avea în vedere și

La finalizarea acțiunilor de verificare efectuate la solicitarea celor două Camere

Auditul de conformitate (controlul) se efectuează în baza programului anual

(1.2)d) Cerințele standardului ISSAI 40 referitoare la „Resursele umane”

Managementul resurselor umane presupune o abordare globală, interdisciplinară

Pentru aplicarea unui management performant al resurselor umane este necesar a

Evaluarea performanțelor profesionale individuale ale personalului de

(1.2)e) Cerințele standardului ISSAI 40 referitoare la „Realizarea misiunii”

Pentru perceperea corectă a acestei cerințe este necesar a se avea în vedere și

contribuție la creșterea calității - se realizează pe baza reglementărilor interne

(1.2)f) Cerințele standardului ISSAI 40 referitoare la „Monitorizare”

Pentru perceperea corectă a acestei cerințe este necesar a se avea în vedere și

activităților specifice), precum și pentru a fi în măsură să dispună măsurile necesare

II. ASIGURAREA CALITĂȚII

„Asigurarea calității” este prima etapă a procesului de asigurare și de control al

Ca urmare, „asigurarea calității” se realizează pentru fiecare activitate specifică,

În continuare, sunt prezentate aspectele legate de „asigurarea calității”, atât a

2.1 Asigurarea calității activității de audit public extern

5 Principalele reglementări interne care trebuie respectate și implementate în activitatea de audit:

(audit financiar, audit de conformitate, audit al performanței) și pentru fiecare etapă

✓ organizarea acțiunilor de audit

✓ „Metodologia privind elaborarea Raportului public anual, a Raportului anual de activitate, a

(2.1.1)A) Planificarea multianuală și anuală

obiectivele principale, prioritățile tematice și inițiativele emblematice necesare

recomandărilor transmise prin scrisoare („follow-up”) - atunci când aceste acțiuni se

(2.1.1)B) Organizarea acțiunilor

„Asigurarea calității” în această etapă implică în mod obligatoriu ca fiecare