Disciplină: Etică și Integritate Academică
Considerații generale despre etică
Doctorand: Alexe Dorin
Dicționarul explicativ al limbii române definește etica din punct de vedere științific ca fiind
acea disciplină care se ocupă cu studiul teoretic al valorilor și condiției umane din perspectiva
principiilor morale și cu rolul lor în viața socială. Etica însumează, de asemenea, și totalitatea
normelor de conduită morală corespunzătoare, fiind în multe situații, de altfel, asociată cu
conceptul de morală.
Așadar, etica se ocupă de studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istorică, cu
conținutul lor de clasă și cu rolul lor în viața socială, este una dintre formele conștiinței sociale,
fiind adânc înrădăcinată în ființa umană, ca parte integrantă a caracterului fiecărui individ.
Din punct de vedere etimologic, termenul provine din limba latină- ethicus, iar în greacă
termenul este reprezentat de cuvântul- ethikos (moral).
Conceptul de etică trebuie să existe în orice mediu în care un individ se desfășoară. Fie că
este vorba de mediul profesional, cel universitar, academic, sau de relațiile inter-umane este
imperativ ca acțiunile fiecărui individ sa fie guvernate de morală, etică.
Din cele mai vechi timpuri oamenii au fost preocupați sa reglementeze relațiile dintre ei
prin norme care sa aibă ca scop protejarea fiecărui individ al comunității, a comunității ca întreg
sau a anumitor segmente ale acesteia (familie, trib, gintă, popor, națiune, etnie, organizație, etc) .
La baza constituirii unei norme au stat întotdeauna valorile morale promovate în anumite
momente istorice și în diferite arii de conviețuire umană într-o societate. Astfel, obiectul principal
de studiu al științei eticii este morala. Tema moralei este una din cele mai vechi teme ale filosofiei,
fiind o parte constitutivă a naturii umane, iar conștiința de sine a omului a fost constituita înainte
de toate în jurul valorilor morale existente în societate în fiecare perioadă istorică.
În ceea ce privește mediul academic, etica se regăsește la intersecția dintre etica cercetării,
managementul eticii în organizații și deontologia profesională a cercetătorului sau profesorului.
În mediul universitar, etica este evidențiată pe de-o parte de obligațiile morale ale
profesorului și pe de altă parte, de îndatoririle morale ale studentului. Profesorul, prin meseria pe
care o practică își însușește respectarea tuturor normelor sociale, ale regulamentelor interne ale
instituției in care își desfășoară activitatea, precum și a exigențelor pedagogice în educația
deontologică. Pe de altă parte, obligația morală a studentului este cea de a studia disciplina la care
s-a înscris, de a respecta regulamentul intern, normele sociale, de a se prezenta la cursuri conform
așteptărilor profesorului.
Etica profesională este caracterizată de obligația fiecărui membru al unei profesii de a
încheia un contract nescris, prin care membrii profesiei respective își asumă promovarea
idealurilor serviciului public, își asumă respectarea datoriei civice ce vine odată cu meseria pe care
o desfășoară (în cazul în care această meserie este în folosul cetățeanului), îți asumă trăsături de
caracter deosebite, reprezentate de integritate, considerarea interesului altuia mai importanta decât
interesul propriu, promovarea idealurilor serviciului, precum și aderarea la standardele înalte pe
care le impune activitatea, în integralitatea sa.
În ceea ce privește etica cercetării științifice, se pun în discuție problemele etice care apar
în toate etapele unei cercetări, unde este relevanta alegerea temei, a metodelor, a desfășurării
propriu-zise a cercetării și a publicării ulterioare a lucrării, precum și a valorificării rezultatelor
finale. În această privință, în discordanță cu etica este plagiatul unei lucrări științifice.
Plagiatul este un fenomen de-a dreptul endemic în lumea academică. În România, plagiatul
a constituit în ultima vreme un subiect de interes public, implicând o serie de politicieni în
scandaluri publice dintre care cel mai notoriu a fost cazul plagiatului lucrării de doctorat de către
prim- ministrul Victor Ponta. Plagiatul este caracterizat ca fiind o forma de furt intelectual.
Conform dicționarului explicativ al limbii române plagiatul reprezintă copierea, însușirea, în
întregime sau în parte, a ideilor altora pentru a le prezenta drept creații personale.
De la o vreme, în presă există multiple cazuri care scot în evidență plagiatul unor persoane
publice care ocupa importante funcții în aparatul administrativ și care, mai presus de orice ar fi
trebuit sa dea dovada atât de etică științifică, cât și de etică profesională.
Aceste subiecte sunt tratate și în legislația, în vigoare, din România. Astfel, Legea educației
naționale numărul 1/2011, actualizată, prezintă în articolul 98, alineatul 2, obligativitatea fiecărei
instituții de învățământ de a avea un consiliu profesoral care să stabilească un Cod de etică
profesională și să monitorizeze aplicarea acestuia. În legea educației naționale termenul de "etică"
apare ca un laitmotiv, având, de altfel, o întreagă secțiune dedicată, denumită "Etica universitară".
Această secțiune trasează liniile formării comisiei de etică universitară, atribuțiile ei, funcționarea
și principalele abateri de la buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară.
În completarea Legii educației naționale vine Ordinul Ministerului Educației Naționale nr.
4831/2018 prin care s- a aprobat Codul- cadru de etică al personalului didactic din învățământul
preuniversitar.
De asemenea, o importanță majoră în acest domeniu o are și legea 206/2004, actualizată,
privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare, în care este
prezentată înființarea Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice
și Inovării, cu toate atribuțiile care îi sunt alocate.
Bibliografie
1. "Etică și integritate academică"- Emanuel Socaciu, Constantin Vică, Emilian Mihailov,
Toni Gibea, Valentin Mureșan, Mihaela Constantinescu, editura Universității din București,
2018
2. "Etică și integritate academică- Instrumente suplimentare"- Toni Gibea, Constantin Vică,
Emilian Mihailov, Emanuel Socaciu, Valentin Mureșan, editura Universității din București,
2018
3. "Formarea de comportamente și atitudini adecvate din punct de vedere deontologic în
munca intelectuală a studenților- Etică și integritate academică"- Prof. dr. ing. Dorin Bică,
Șef lucr. Dr. ing. Sorina Moica, Șef lucr. Dr. ing. Elena Harpa, Șef lucr. Dr. ing. Sorin Albu,
Lector dr. Andreea Ban-, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din
Tărgu Mureș- Facultatea de inginerie, 2018
