Note de curs - Etica si integritate academica

Tema 1
Introducere în etică si integritate. Specificul organizațiilor academice.

Notiunile de etica si integritate sunt specifice organizatiilor, inclusiv celor academice, si au

rol de a le proteja de comportamente oportuniste sau imorale ale membrilor, si se referă
atat la cercetarea stiintifica cat si la cerintele si normele de etica aplicate de organizatie.
Conduita oamenilor se manifesta prin actiuni umane ce pot fi morale sau imorale, iar etica
este cea care face incadrarea acestor in normele morale, privite ca idei si percepte despre
bine/rau, corect / incorect, just/injust, care determina comportamentul uman.
Practic normele morale sunt reguli de viata, cu referire mai ales la comportament, ce sunt
aplicate in cadrul unei organizatii sau comunitati.
Termenul de morală provine din limba latina (mores) si inseamna moravuri, obiceiuri, fiind
definit ca „ansamblul convingerilor, aptitudinilor, deprinderilor reflectate si fixate in
norme, principii, reguli determinate istoric si social, care reglementeaza comportarea si
raporturile indivizilor intre ei, precum si dintre acestia si colectivitate si a că ror respectare
se intemeiaza pe constiinta si opinia publica” (DEX, 2009).
Morala nu este sanctionata de lege, dar genereaza moralitatea, ca rezultat al manifestarii
moralei, prin atitudine si constiintă . Dacă morala are un caracter directiv, moralitatea
exprima caracterul real si practic al acesteia. (Gă ină , 2020)
Moralitatea a fost dezbatuta de mari filsofi, cum ar fi: Imanuel Kant, care se referă la vointa
buna (atunci cand actionam din datorie), si la definirea demnitatii umane; Stuart Mill aduce
in discutie dreptul persoanei de a actiona cumdoreste, atat timp cat nu lezeaaza pe altii,
precum si libertatea de exprimare a persoanei, ca o conditie a progresului; iar Aristotel (in
Etica nicomahica) analizeaza ideea de fericire si de virtute, aratand ca omul traieste in
scopul binelui celul mai inalt, iar actiunea morala este una fara rasplată (apud Gaina, 2020).
Termenulde Etica provine din limba greacă (ethos) tradus prin „modul de a fi” avand
inteles asemanator cu morala, din latina. Definitia data de dictionar eticii, ca fiind „stiinta
care se ocupă cu studiul principiilor morale, culegle lor de dezvoltare istorica, cu continutul
lor de clasa si cu rolul lor in viata sociala” (DEX, 2009), pe cand dictionarul Webster
defineste etica ca „ o disciplina care ne pune fata in fata cu cea ce este bun sau rau, si cu
datora si obligatia morala”. Etica este considerată deasemenea a fi o ramura a filosofiei,
care cerceteaza teme de natura morală si arantand cum sa ne comportam.
După unii autori, etica poate fi intă lnita in carti iar morala in viata. (apud, Gă ina, 2020)
Etica universitara si valorile sale (apud. Gă ină , 2020)
Etica universitar cuprinde norme si valori care definesc conduita membrilor comunitatii
academice din mediul universitar, promovâ nd meritocratia, dreptatea si echitatea.
Principiile eticii universitare sunt prevazute si in legea invatamantului superior (L.
199/2023) lege revazută recent de Parlamentul Romaniei, care face referiri la libertatea
academica, echitatea, transparenta, autonomia universitara. Capitolul XX din legea
mentionata se refera la etica si deontologia aplicata mediului universitar si defineste
obligatia universitatilor de a elabora Carta universitara, care cuprinde si Codul de etica si
deontologie profesionala, cu specific comunitatiii academice.
Carta universitara reflecta principiul autonomiei uniersitare si se aplica intregului spatiu
universitar, tuturor membrilor comunitatii academice si studentilor.
Codurile de etica devin astfel ghiduri de comportament etic destinat membrilor comunitatii
academice, fiind aplicat atat in interiorul acesteia cat si in relatia acestora cu alte persoane,
si promoveaza valori fundamentale ca: libertatea academica, responsabilitatea, autonomia
personala, meritocratia, profesionalismul, dreptatea si echitatea, transparenta, onestitatea,
responsabilitatea, respectul, toleranta, calitatea studiilor, egalitatea de sanse, prevenirea
incompatibilitatilor, combatererea coruptiei.
O analiză a codurilor de etică elaborate si promovate de universitatile din Romania arata ca
toate contin elemente definitorii ale principiilor si valorilor morale care se aplica in cadrul
comunitatii acacdemice, ele fiind definitorii intregului mediu universitar romanesc.
Respectarea eticii universitare este sprijinita de organisme consultative cu rol in aplicare a
eticii in in mediul universitar, acestea fiind urmatoarele:
- Consiliul de etica si management universitar (CEMU)
- Consiliul national de atestare a titlurilor, diplomelor si certificatelor universitare
(CNATDCU)
- Consiliul national de etica a cercetarii stiintifice, dezvoltarii tehnologice si inovarii
(CNECSDTI).
Termenul de integritate deriva din limba franceza (integrite) avand semnificatia de cinste,
probitate, incoruptibilitate, fiind definit ca „o componentă structurală a caracterului unei
persoane, si care are ca atribute demnitatea, dreptatea si cinstinciozitatea” (Gă ină , 2020).
In mediul academic conceptul de integritate se reflecta in Codu de etica universitara
realizat de fiecare universitate din Romania, fiind aplicabil intregului spatiu universitar.
Din punct de vedere juridic, integritatea inseamna si evitatea conflictului de interese si al
incompatibilitatilor, precum si combaterea coruptiei. Aceste aspecte sunt deja incluse in
recenta lege a invatamantului superior, legea nr 199/2023, care impune universitatilor sa
prevada in Codul de etica si deontologie situatii ce pot fi intra in zona conflictului de
interese si al incompatibilitatilor, aplicatbile tuturor membrilor comunitatii academice.
Orice abatere de la aceste prevederi este considerata o incalcare a normelor de etica
universitara si este supusă sanctiunilor.
Principalele tipuri de conflicte de interese prevazute delege, pentru mediul universitar,
sunt:
- Ocuparea concomitenta de functii a unor rude, care le pozitioneaza fata de alte
functii de conducere, in relatii ce pot fi favorizante acesteia.
- Membru in comisii de evaluare (doctorat, concurs) daca exista relatii de rudenie cu
candidatul evaluat
- Membru in aceleasi comisii daca apare si calitatea de sot/ruda intre membrii
acesteia,
- Membru in comisie ministeriala daca subiectul este universitatea din care face
parte. (art. 170 din Legea 199/2023)
Legea impune ca aceste situatii sa fie declarate de persoanele aflata in conflict si sa aiba loc
inlocuirea persoanei aflata in conflict, precum si sanctiunile aplicate persoanei aflata in
aceasta situatie. Actele administrative emise cu incalcarea acestor prevederi sunt supuse
nulitatii absolute.
Legea 199/2023 se refera si la situatiile de incompatibilitate pentru functiile de conducere
din universitati, daca va accede și pe functii de conducere in cercetare, proiectare; sau
asociat in societati infiintate de universitate; devine ministru/secretar de sta;sau ocupa
functii elective in administratia locala. In astfel de situatii, persoana in cauza are un termen
de 15 zile sa isi defineasca optiunea, pentru a iesi din starea de incompatibilitate. Legea
prevede si sanctiuni pentru mentinerea voita a acestei stari (art.172).
Ce inseamnă o organizatie academică etică?
”O instituie/organizatie academica este morală dacă politicile si practicile sale curente, care
din contextul sau mediul academic ce o caraterizeaza, ii motiveaza pe membrii sai sa aibă
comportamente morale” (Dumitrascu, 2021)
Mediul academic isi exercita influenta prin politici si reglementari proprii, sau prin
atitudini, mentalitati, valori si credinte manifestate. Comportamentele imoralepot fi
enuntate astfel: relatii viciate intre profesor-student, plagiere, conflicte de interese sau
clientelism, evaluare defectoasa a proiectelor de cercetare, corectitudine in
evaluare/notare/promovare, incalcarea confidentialitatii, coruptie (cadouri, mici favoruri),
incalcare etichetei de serviciu. „Organizatiile academice sunt obligate sa creeze si sa
mentina un climat general etic pentru a putea solicita de la membrii lor conduite morale”
(Dumitrascu, 2021).
Acelasi autor (Dumitrascu) scrie despre virtutile morale necesare uei organizatii academice
„care poate fi considerată mrală doar in functie deconsistenta virtutilor morale pe care a
reusit sa și le dezvolte de-a lungul vremii”. Virtutile organizationale specifice sunt:
claritatea (acuratetea normelor de etica), consistenta, sanctionabilitatea
(recompense/sanctiuni a conduitei morale), realizabilitatea (dotarea cu resurse adecvate),
sustinerea (in promovarea comportamentelor), vizibilitatea (supraveghere si observare),
criticabilitatea (dezbaterea dilemelor privind conduita membrilor). (Dumitrascu, 2021).
Principalele valori etice specifice mediului academic sunt: autonomia, demnitatea,
dreptatea; care impun si adoptarea unor reguli morale specifice, si anume:
- Libertate si autonomie personala /academica
- Confidentialiate
- Egalitatea de sanse si evitarea discriminarii de orice fel
- Combaterea coruptiei
- Eliminarea abuzurilor / Evitarea hartuirii de orice fel
- Onestitate/corectitudine
- Respect si tolerantă
- Bunavoita si promovarea meritocratiei
- Evitarea egoismului/invidiei/insolentei... (apud Dumitrascu, 2021)

Bibliografie:
*** Dictionarul explicativ al limbii române - DEX, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2009.
Gă ină , V. Etica si integritae academica, Ed. Universitaria, Craiova, 2020.
Dumitrascu. V. Etica si integritate academica, Ed. Universitară , Bucuresti, 2021.
Tabacu, A. Etică, integritate si reguli de conduita in mediul universitar. Universul Juridic,
Bucuresti, 2023.
*** Legea invatamantului superior nr.199 /2023, Monitorul Oficial al Româ niei, nr. 614/
2023.