Sunteți pe pagina 1din 6

VERBUL

I. Definiţie
II. Clasificare
III. Categorii gramaticale
IV. Funcţii sintactice
V. Locuţiuni verbale
VI. Schimbarea valorii gramaticale
VII. Concluzii

I.DEFINITIE
Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă acţiunea, starea sau
existenta.

II.CLASIFICARE
Verbele se clasifica după mai multe criterii:
1.dupa capacitatea predicativa
a) predicative(formează predicat verbal, la un mod personal)
b) nepredicative(nu pot forma singure predicat verbal
deoarece nu au inteles de sine stătător)
copulative – leagă numele predicativ de
subiect formând cu primul un
predicat nominal
auxiliare – ajuta la formarea modurilor si
timpurilor compuse
2.dupa capacitatea combinării cu subiect nume de persoana
a) personale (exista o persoana care face acţiunea)
b) impersonale (exprima o acţiune care nu este realizata de o
persoana : a ploua, a ninge, a se şti etc.)
c) unipersonale (se folosesc gramatical numai la persoana a
treia, singular: a fulgera, a se înnopta etc.)
obs. Din punctul de vedere al formei, verbele impersonale
sunt si unipersonale.
3.dupa capacitatea de combinare cu complementul direct
a)tranzitive (pot primi complement direct: a spune [ceva])
b)intranzitive (nu pot primi complement direct: a fugi)

1
III.CATEGORII GRAMATICALE
1.Conjugarea verbului: se stabileşte după terminaţia acestuia la
Infinitiv.
- conj. I (-a): a căuta, a învăţa;
- conj. a II-a (-ea): a bea, a vedea;
- conj. a III-a (-e): a merge, a crede;
- conj. a IV-a (-i sau –i): a iubi, a hotărî.
2.Modul: este forma pe care o ia verbul pentru a arăta cum consideră
vorbitorul acţiunea.
A) moduri personale:
1.indicativ: exprima o acţiune prezentata de vorbitor ca
reala, sigura – citesc
2.imperativ: exprima un ordin, o porunca, un indemn
- citiţi!
3.conjunctiv: exprima o acţiune nerealizata, dar posibil
de realizat – să citesc
4.conditional-optativ: exprima o acţiune dorita care
depinde de o condiţie – aş citi.
B) moduri nepersonale:
5.infinitiv: exprima numele acţiunii, al stării - a citi
6.gerunziu: exprima acţiuni in desfăşurare - citind
7.participiu: exprima acţiuni terminate si suferite de o
fiinţa sau de un lucru - citit
8.supin: denumeşte acţiunea, starea ca si infinitivul
- de citit
3.Timpul: arata când se desfasoara acţiunea
- la modul indicativ avem toate timpurile
-prezent: indica desfăşurarea acţiunii in momentul
vorbirii – citesc
-imperfect: exprima o acţiune trecuta care se desfasoara
in acelaşi timp cu o alta acţiune trecuta, arătând
durata sau repetarea – citeam
-perfect compus: exprima o acţiune trecuta, terminata in
momentul vorbirii – am citit
-perfect simplu: exprima, in limba literara, o acţiune
petrecuta si încheiata in trecut – citii

-mai mult ca perfect: exprima o acţiune trecuta terminata


înaintea altei acţiuni trecute – citisem

2
-viitor: exprima o acţiune care se va desfăşura după
momentul vorbirii – voi citi [lb. scrisa]
o sa citesc [lb. vorbita]
am sa citesc [lb. vorbita]
oi citi [lb. populara]
-viitor anterior: exprima o acţiune viitoare, terminata
înaintea altei acţiuni viitoare – voi fi citit
- la modul imperativ nu avem timpuri; are forme numai pentru
persoana a doua, singular si plural – citiţi!
- la modul conjunctiv are doua timpuri
-prezent – sa citesc
-perfect – sa fi citit
- la modul condiţional-optativ are doua timpuri
-prezent – aş citi
-perfect – aş fi citit

4.Persoana si numărul
Verbele personale au trei persoane si doua numere,
exprimabile prin desinenţe:
Eu citesc. Noi citim.
Tu citeşti. Voi citiţi.
El citeşte. Ei citesc.

5.Diateza indica relaţia dintre acţiune, subiectul gramatical si obiectul


care o suporta. Verbul are trei diateze.
a)diateza activa – arata ca subiectul gramatical este autorul
acţiunii verbului, acţiune care se poate
răsfrânge asupra unui obiect (complementul
direct)
Ex. Elevul citeşte o carte.
b)diateza reflexiva – arata ca acţiunea este realizata si suportata
de subiect. Verbele la diateza reflexiva sunt
însoţite obligatoriu de un pronume reflexiv in
cazul acuzativ sau dativ, fara funcţie sintactica,
având rolul de marca a diatezei reflexive. Acest
pronume intra in structura verbului si nu se
analizează separat.
Ex. Elevul s-a bucurat de vestea cea buna.

3
*verbele active pronominale sunt verbe la diateza activa,
însoţite de pronume reflexive(care îndeplinesc
separat funcţie sintactica).
El se lauda. (pe sine – se =compl. direct)
Ea si-a făcut tema. (sa – si =atr. pron., D)
c)diateza pasiva – arata ca acţiunea este realizata de subiectul logic
(complementul de agent) si suferita de subiectul
gramatical. Diateza pasiva au numai verbele
care la diateza activa au complementul direct
exprimat. Acesta devine, prin transformare
pasiva, subiect gramatical.
Ex. Cartea este citita de elev.

IV.FUNCTII SINTACTICE
- la moduri personale (predicative)verbul poate îndeplini funcţie
sintactica de:
a) predicat verbal: Elevul citeşte o carte.
b) predicat nominal (împreuna cu un nume predicativ):
Elevii sunt silitori.
- la moduri nepersonale (nepredicative) verbul nu poate îndeplini
funcţia sintactica de predicat, dar poate îndeplini alte funcţii
sintactice la fiecare mod in parte:
1. infinitiv
a) subiect: Nu e simplu a decide in acest caz.
b) nume predicativ: Datoria lui este de a decide corect.
c) atribut verbal: Răspunderea de a decide ii revine lui.
d) complement direct: Ştie a decide corect.
Poate decide corect.
e) complement indirect: Se gândeşte a decide ce e mai bine.
f) compl. circumstanţial de timp: Înainte de a decide
cumpăneşte faptele.
g) compl. circ. de mod: Se implica fara a decide corect.
h) compl. circ. de cauza: Supărat de a fi decis astfel, nu a mai
rămas la discuţii. (infinitiv perfect)
i) compl. circ. de scop: Se pregăteşte spre a decide ce va fi de
făcut.

4
2. gerunziu
a) subiect: Se aude tunând.
b) nume predicativ: Copilul părea suferind.
c) atribut verbal: Vedea imaginea cu o femeie surâzând.
d) atribut adjectival: Mirosea a pâine aburinda.
e) compl. direct: Auzeam tunând in pădure.
f) compl. indirect: S-a saturat ascultând melodia.
g) compl. circ. de timp: Ascultând emisiunea, aşezam si
cartile.
h) compl. circ. de mod: Frunzele se aşterneau foşnind pe jos.
i) compl. circ. de cauza: Cazând, si-a rupt piciorul.
j) compl. circ. de scop: Umbla mult căutând comori prin
munţi.
3. supin
a) subiect: E uşor de promis un lucru.
b) nume predicativ: Problema este de rezolvat pentru astăzi.
c) atribut verbal: Lucrările de corectat erau tot mai multe.
d) compl. direct: Avem de scris foarte mult.
e) compl. indirect: Se apuca de citit imediat după masa.
f) compl. circ. de loc: Merge des la scăldat.
g) compl. circ de timp: La dus s-a oprit pe la noi.
h) compl. circ. de mod: Am rezolvat lucrurile din mers.
i) compl. circ. de cauza: A obosit de scris zi si noapte.
j) compl. circ. de scop: Am pus castraveţi la murat.

4. participiu
a) atribut adjectival: Urmarea filmul preferat.
b) nume predicativ: Copilul era obosit.

V.LOCUTIUNI VERBALE

Sunt grupuri de cuvinte, cu sens unitar, echivalând cu un verb.


Ex. Nu da crezare tuturor necunoscuţilor!
Am dorit a sta de vorba cu el.
Comportamentul locuţiunilor verbale este echivalent cu acela al
verbelor.

5
Ex. Stand de veghe, el observa o umbra. (Veghind, el observa o umbra.)
stand de veghe = locuţiune verbala (verbul component de
conjugarea I), diateza activa, mod gerunziu,
compl. circ. de timp
Mi-am adus aminte de trecut. (Mi-am amintit)
mi-am adus aminte = locuţiune verbala (verbul component
de conj. a III-a), diateza reflexiva, mod
indicativ, timp perfect compus, pers. I,
nr. singular, aspect afirmativ, predicat
verbal.

VI.SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE


-substantiv Suferindul a murit.
-verb Suferind i-a inteles pe alţii.

-adjectiv Am aşezat numerele in ordine crescânda.


-verb Crescând a devenit mai cuminte.

-adverb Îmi vorbea deschis.


-verb Drumul era deschis de motociclişti.

VII.CONCLUZII
Modele de analiza:
Pomii au înflorit.
au înflorit = predicat verbal; verb predicativ, personal, conjugarea a
IV-a, diateza activa, mod indicativ, timp perfect
compus, persoana a III-a, numărul plural, forma
afirmativa.
El este elev.
este elev = predicat nominal alcătuit din:
a) verb copulativ, personal, conj. a IV-a, mod indicativ,
timp prezent, pers. a III-a, nr. singular, forma
afirmativa;
b) nume predicativ, exprimat prin substantiv comun,
simplu, gen masculin, nr. singular, caz nominativ,
nearticulat.
Copilul era invidiat de colegi.
era invidiat = verb predicativ, personal [tranzitiv la diateza activa (a
invidia)], conj. I, diateza pasiva, mod indicativ, timp
imperfect, pers. a III-a, nr. singular, forma afirmativa.

S-ar putea să vă placă și