GENUL EPIC

- CLASA A V A SEMESTRUL 1/ PENULTIMA

SAPTAMANA

DNA. MACIU IRINA

A.
DEFINITIE: Genul Epic - cuprinde totalitatea operelor literare
in care autorul isi exprima gandurile, sentimentele si conceptia
personala despre viata prin intermediul personajelor si ale
actiunii.

PARTICULARITATILE ( trasaturile) operelor literare epice

Orice opera epica relateaza o actiune care se
desfasoara gradat ( in etape) faptele inlantuindu-se
logic.
Orice opera literara are personaje care dau viata
faptelor relatate, aceste fapte punand in evidenta
trasaturile acestora ( personaje) precum si raltiile
existente intre ele.
Orice opera literara are un narator care relateaza
faptele personajelor. Naratorul este un element de
legatura intre universul, ( nota AURA viata) imaginar al
personajelor si universul real ( cel al cititorului)
NOTA AURA : Naratorul in acest caz nu este o
persoana ci o umbra aflata printre personaje in orice
moment al operei scrise; el vede , aude totul , nu
participa la actiune ci doar observa intamplarile si le
relateaza.

STATUTUL NARATORULUI
NARATORUL este vocea care povesteste faptele, actiunile la
care iau parte personajele. Naratorul poate fi:

 NARATOR OBIECTIV * este acel narator care relateaza

faptele la persoana
a III a , din perspectiva (locul) unui spectator care nu se
implica direct in faptele relatate.
OBS: Relatarea obiectiva a faptelor presupune neimplicarea
sufleteasca a
naratorului in relatia cu personajeleactiunii. Naratorul
ramane detasat sufleteste, povestind ceea ce fac
personajele, fara a interveni in faptele lor.
NARATORUL SUBIECTIV * este naratorul care relateaza
faptele la persoana a I a , din pozitia de personaj direct
implicat in actiune. ( sunt intalnite in povestire pronume la
persoana a I a eu, pe mine, ma, m-am ....) si verbe la
persoana a I a ( am facut, am mers , voi merge, ....)
OBS : Naratorul subiectiv este, el insusi, un personaj al
naratiunii , el ia parte la actiune asa cum simte el. El va
povesti intamplarile si faptele asa cum le intelege si vede el,
dezvaluind modul cum l-au influentat pe el faptele
intamplate.
**Dictionar :
- Obiectivitate detasare sufleteasca, neimplicare afectiva;
relatarea se face pastrand descrierea redescrierea
realitatii asa cum este ea.
- Subiectivitate implicare sufleteasca in relatarea faptelor,
din propriul punct de vedere, cu atasament personal.
- relatarea sau descrierea presupune prezentarea faptelor, actiunilor, nararea
(povestirea) fiind facuta de catre personaj ( narator). Cu
subiectiectivitate, naratorul, dezvaluie adevarul , cumva
spre avantajul sau, schimba adevarul , schimba gandurile
si sentimentele emise de catre celelalte personaje astfel
incat sa le prezinte asa cum isi doreste el sa fie intelese
de cititor.

B.
SCHEMA DEMONSTRATIEI LA APARTENENTA
GENULUI EPIC

NOTA AURA : Ce este o demonstratie ?

Demonstratia = o compunere construita
pe pasi standard (adica toate demonstratiile au aceeasi
structura ) care sa demonstreze ca o opera apartine
genului epic ( liric, dramatic..etc), adica este opera epica,
lirica, dramatica...etc.
PRIMUL PAS DEFINITIA GENULUI EPIC aici vom da
definitia exacta a genului epic
PASUL DOI - PRECIZAM CA OPERA DESPRE CARE
VORBIM ESTE OPERA EPICA ( ex. Amintiri din copilarie de
Ion Creanga) prin aducerea de argumente. Primul argument
este acela ca opera supusa analizei are personaje si actiune
ce se desfasoara gradual.
Exemplu : Putem afirma, cu siguranta, ca opera Amintiri din
copilarie La scaldat este opera epica deoarece are
personaje si faptele si intamplarile se desfasoara in ordine
cronologica, gradual. Actiunea incepe dimineata, se
desfasoara de-a lungul unei intregi zile si se incheie la
lasarea serii cand copilul Nica se intoarce dezbracat acasa.
PASUL TREI Se relateaza, sub forma de rezumat, cu
obiectivitate, actiunea operei citite.
PASUL PATRU Se precizeaza faptul ca orice da viata
operei , actiunile relatate precum si personajele sunt
purtatoarele mesajului artistic al autorului deoarece, prin
modul in care se comporta ele, prin idealurile lor, prin
deciziile pe care le iau si, de asemenea prin relatiile pe care
acestea le stabilesc intre ele, autorul isi prezinta, in mod
indirect parerea lui ( a autorului) despre lume, firea
omeneasca si despre societatea din care fac parte
personajele la un anumit timp in istoria omenirii. Aici
precizam personajele, statutul lor ( cultural, familial,
financiar ...etc), precum si relatiile dintre ele. Precizam exact
cine este personajul principal.
OBSERVATIE: Personajul principal este acela care se afla
in relatie, mai apropiata sau mai indepartata, cu toate

celelalte personaje, actiunile lui influentand deciziile pe care

acestia le vor lua.
PASUL CINCI CONCLUZIA
In incheierea demonstratiei spunem ca naratorul prezinta
faptele si actiunile din perspectiva obiectiva/subiectiva,
uzitand pronume si verbe la persoana a IIIa/ a I a ceea ce
demonstreaza apartenenta operei la genul epic.

MODEL Demonstratie de apartenenta a unei opere

literare la genul epic.

Un fir de iarba
de
T.Constantinescu
PAS 1.
Genul Epic cuprinde totalitatea operelor literare
in care autorul isi exprima gandurile, sentimentele si conceptia
personala despre viata prin intermediul personajelor si ale
actiunii. Opera Un fir de iarba scrisa de T.Constantinescu
apartine genului epic deoarece are toate trasaturile acestui gen
literar.
PAS 2.
Ca orice opera epica, Un fir deiarba de
T.Constantinescu relateaza o actiune care se desfasoara gradat ,
faptele inalntuindu-se logic.
Un fir de iarba a aparut din pamant si se bucura de caldura
soarelui si de a prietenilor care danseaza in jurul su: vrabiuta,
greierul, broscuta. Dintr-o data apar picaturile de ploaie care il
necajesc pe micutul fir de iarba deoarece sunt reci si umezi. Dupa
ce ploaia trece, firul de apa afla ca toti cei din jur au observat ca
el a crescut. De la fluture invata ca ar trebuii sa ii fie recunoscator

ploii si asteapta, nerabdator, sa se intoarca la joaca, impreune cu

prietenii lui.
PAS 3.
Ca in orice opera epica, in povestire intalnim
personaje, principale si secundare, care dau viata actiunii
povestirii si exprima mesajul artistic transmis de autor.
In povestireaUn fir de iarba , personajul principal este firutul de
iarba si el intra in relatie cu celelalte personaje. Acestea sunt:
buburuza, fluturele si broscuta. Toate aceste personaje
intruchipeaza animale sau insecte dar ele sunt umanizate,
comportandu-se uman , dialogand in graiul oamenilor.
PAS 4.
Un alt element specific operelor literare epice este
prezenta naratorului, cel care creeaza legatura intre lumea
fictionara a autorului si lumea reala a cititorului. In aceasta
povestire, naratorul este obiectiv deoarece acesta relateaza
intamplarea dupa pozitia de spectator , neimplicandu-se direct in
evolutia faptelor petrecute.
PAS 5.
Autorul prezinta, in mod indirect, parerile sale
fiind exprimate prin intermediul personajelor si al actiunii. Acest
aspect este vizibil prin folosirea verbelor si al pronumelor la
persoana a III a.
INCHEIERE .
In concluzie, putem afirma ca povestirea Un fir
de iarba scrisa de T. Constantinescu , este o opera literara ce
apartine genului epic, aceasta respectand toate trasaturile
caracteristice acestui gen literar.

REZUMAT
DEFINITIE : Rezumatul reprezinta relatarea, pe scurt, a actiunii
unei opere literare epice. Un rezumat corect respecta urmatoarele
reguli de baza:
1. Se relateaza numai faptele ce duc la evolutia actiunii si la
conturarea relatiilor dintre personaje; fptele nesemnificative
nu se introduc in rezumat.
2. Relatarea faptelor se face la timpul prezent, persoana a III a
( Ex: In povestirea Un fir de iarba este vorba despre un
firisor de iarba si despre prietenii lui care se joaca in
padure.....);

3. NU se foloseste dialogul si nu se relateaza replicile

personajelor
4. NU se folosesc citate din text;
5. Nu se interpreteaza actiunile personajelor si nu se critica eroii
actiunii ( in rezumat nu se emit opinii personale despre
actiune si despre personaje);
6. Rezumatul cuprinde relatarea actiuinii fara nici o precizare la
opera literara sau la autor;

TRANSFORMAREA VORBIRII DIRECTE IN

VORBIRE DIRECTA
VORBIREA DIRECTA este specifica schimbului de replici cu
care se participa la un dialog. In vorbirea directa, comunicarea
este asemanatoare modului in care se exprima fiecare personaj.
VORBIREA INDIRECTA este specifica naratorului care
povesteste conversatia intre persoanele implicate in dialog.
REGULI I IN VORBIREA INDIRECTA
1. Se elimina toate liniile de dialog, interjectiile, semnul
intrebarii si semnul exclamatiei;
2. Toate verbele si pronumele aflate la persoanele a I a si a II a
se transfera la persoana a III a ;
3. Se folosesc verbele povestirii prin care se introduc relatarile
replicilor;
OBSERVATIE: Verbele zicerii : zice, spune, glasuieste,
graieste, relateaza, intreaba, raspunde, reia, comenteaza,
continua, se plange, se mira, se intreaba, se lauda, continua
4. Nu se folosesc citate din replicile personajelor;
5. In relatarea fiecarei replici se pastreaza cea mai mare parte
a fiecarei replici;
APLICATIE:

VORBIRE DIRECTA
Dupa cateva zile, Tugulea zice ca vrea sa mearga la
vanatoare:
- De ce plangi, baiete si te amarasti?
- Cum n-as plange, Zana a Frumusetilor, se prefacea ca zice,
adica, sunt olog si din aceasta clipa am ajuns batjocura
satului?
(Fragment dintr-un basm
popular)
TRANSFORMARE IN VORBIRE INDIRECTA
Dupa cateva zile, Tugulea zice ca vrea sa mearga cu fratii sai
la vanatoare. Zana Frumusetilor il intreaba pe Tugulea de ce
plange si se amareste. Tugulea ii spune ca este suparat
pentru ca este olog si a ajuns de batjocura intregului sat.
Tema : Transforma din vorbire directa in vorbire indirecta
textul de la pag.40-41