PROIECT DIDACTIC

DATA:
CLASA: a VI-a
PROFESOR: Popa Doina
OBIECTUL: Limba şi literatura română
SUBIECTUL: Adverbul .Gradele de comparatie
TIPUL LECŢIEI: dobândire de noi cunoştinţe

COMPETENŢE GENERALE:
 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de
comunicare monologată și dialogată.
 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare, cu scopuri diverse.

COMPETENŢE SPECIFICE:
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale învățate, în diverse tipuri de propoziții.
3.4 sesizarea organizării morfologice și sintactice a textelor citite (nonliterare și literare).

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 - să definească adverbul;
O2 - să identifice părţile de vorbire pe care le determină adverbul;
O3 - să diferenţieze adverbele după alcătuire, înțeles și origine;
O4 – să identifice funcţia sintactică a adverbelor;
O5 - să precizeze gradele de comparație ale adverbelor

EVALUAREA: observarea sistematică, evaluarea orală, evaluarea scrisă.

STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) Metode şi procedee: se vor folosi, alternativ sau combinat, metode precum: învăţarea
prin descoperire, exerciţiul, expunerea, conversaţia euristică, problematizarea, dictarea,
schema la tablă, jocul didactic, analiza gramaticală.
b) Forme de organizare a învăţării: activitate frontală combinată cu activitatea individuală
şi pe grupe;
c) Mijloace didactice: fişe de lucru, manualul, tabla, laptopul, proiectorul, „plicul cu
surprize”.
d) Resurse: capacităţile normale de învăţare ale elevilor, conţinuturi conform programei
şcolare, timp de lucru – 90 de minute;
 SCENARIUL DIDACTIC

Strategii didactice
(metode, procedee,
Etapele lecției Durata Activitatea profesorului Activitatea elevilor forme de organizare,
mijloace didactice)

1. Moment 2 min. Asigură atmosfera adecvată începerii și Deschid caietele, se pregătesc de Conversația
organizatoric desfășurării orei; notează absenții. oră. Activitatea frontală

2. Verificarea
cunoștințelor Verifică tema, cantitativ și calitativ, face Citesc tema, analizează cele
anterioare și a 4 min. aprecieri asupra modului în care elevii au efectuate. Activitate frontală
temei pentru acasă rezolvat cerințele. Clasifică părțile de vorbire în
flexibile (substantivul, verbul,
Elevii sunt solicitați să clasifice părțile de adjectivul, numeralul, pronumele
vorbire și să le enumere pentru fiecare și adjectivul) și neflexibile
clasă. (adverbul, interjecția, conjuncția, Joc didactic –
prepoziția). Completează toate completarea petalelor
aceste informații pe cele două florilor
flori (una cu 6 petale și cealaltă
cu 4).
3. Captarea Astăzi vom studia o parte de vorbire Spargerea gheții
atenției 5 min. neflexibilă. Primesc fișa cu rebusul. (gândirea activă)
Pentru a afla despre ce parte de vorbire Rezolvă cerințele.
este vorba, vom rezolvăm un rebus. Activitate frontală
Descoperă titlul lecției –
Răspundeți întrebărilor pentru a afla Adverbul.
subiectul lecției noastre!

1. Cum se numește modul personal

care indică o acțiune reală, sigură?
 2. Care este funcția sintactică a
verbelor predicative?
3. La ce timp verbul exprimă o
acțiune realizată după momentul
vorbirii?
4. La ce mod verbul indică un ordin, o
poruncă, un îndemn?
5. Cum se numește timpul care indică
desfășurarea acțiunii în momentul
vorbirii?
6. Care este forma de participiu a
verbului „ a coborî”?
7. Care din modurile nepersonale se
recunoaște după terminația „-ând” /
„-ind”?
8. Care este forma verbului „iau” la
infinitiv?
4. Anunțarea
subiectului lecției 2 min. Vom afla împreună ce este ADVERBUL. Receptează. Conversația
și a obiectivelor Va trebui ca, la sfârșitul orei, să: (se anunță Explicația
operaționale obiectivele operaționale). Scriu titlul în caiete. Activitate frontală și
Scrie titlul pe tablă. individuală

5. Dirijarea
învățării (26 min.) Se va lucra pe grupe.
Grupa I se gândește la enunțuri în care Ex:
a) etapa 5 min. apar, deodată, cuvintele: odată și acum. Odată, Andrei era copil cuminte,
intuitivă dar acum este neastâmpărat.
Învățarea prin
descoperire
Grupa II se gândește la enunțuri cu Ex: Exercițiul
termenii: dincolo și aici. Eu voi face curățenie aici, sora
mea, dincolo.

Grupa III se gândește la enunțuri cu Ex:

 termenii: altfel și bine. Dacă vei gândi altfel, îți va
merge bine.

Se formulează mai multe enunțuri de către

fiecare grupă. Enunțul cel mai reușit al
fiecărei grupe se scrie pe tablă și în caiete.

Ce parte de vorbire determină aceste

cuvinte?
Expunerea
Elevii vor observa că aceste Dictarea
b) etapa 7 min. Profesorul definește adverbul și explică cuvinte determină un verb, de Sinteza
analitică titlul ( lat. adverbium – lângă verb, care fiecare dată.
determină un verb)

Dictează definiția.
Adverbul este partea de vorbire
neflexibilă care determină un verb. Elevii notează definiția
Totuși adverbul poate să determine și un adverbului.
adjectiv sau alte adverbe.

Problematizarea
Profesorul scrie pe tablă enunțurile: În ce fel bun?  destul Învățarea prin
El este destul de bun la matematică. În ce fel bine?  aproape descoperire
Cânta aproape bine. Activitate frontală
Elevii observă că adverbul poate
Ce observăm în exemplele date? determina și un adjectiv sau un
alt adverb.

c) etapa
sintetică 14 min. Profesorul face o schemă pe tablă, Elevii scriu în caiete.
clasificând adverbele după:
a) alcătuire:
- simple – aici, acum, mâine, ieri,
alene, încet, așa.
 - Compuse – nicicând, ieri-seară,
odată, niciodată după-masă, astă-
seară, adeseori, altădată, oricând.
b) Înțeles:
- De loc – aici, aproape, dincolo,
afară, aproape, împrejur, jos, sus.
- De timp – acum, atunci, totdeauna, Jocul didactic
curând, astăzi, devreme, îndată. Învățarea prin
- De mod – alene, aievea, abia, descoperire
anevoie, astfel, așa, bine,
bărbătește, degrabă, firește. Activitate pe grupe
c) Origine:
- Primare – abia, alene, apoi, azi.
Provenite prin derivare cu sufixe
(câinește, pieptiș, prietenește, târâș, fățiș,
bărbătește, totalmente) sau prin
schimbarea valorii gramaticale (din
adjective – ghiozdan frumos / scrie frumos,
din substantive – A venit iarna. / Iarna
copiii se bucură de zăpadă – subst. / adv.).

Împarte fiecărei grupe un „plic cu

surprize” care conține diferite adverbe și
cere elevilor să le grupeze ținând cont de
clasificarea lor.
Grupa I: alege adverbele care indică Grupa I: acum, târziu, mâine,
timpul. imediat, niciodată.
Grupa II: alege adverbele care indică Grupa II: afară, aproape,
locul. deasupra, acolo, niciunde, sus.
Grupa III: alege adverbele care indică Grupa III: repede, aiurea, astfel,
modalitatea (modul) de realizare a acțiunii. așa, agale. Analiza
Grupa IV: alege numai adverbele Grupa IV: niciodată, deasupra, Învăţarea prin
compuse. astfel, niciunde. descoperire
Grupa V: alege adverbele formate prin Grupa V alege adverbele Conversaţia
derivare. formate prin derivare. Activitate frontală
Fiecare grupă pune adverbele identificate
în „Lanul adverbelor”.

Solicită elevii să scrie niște propoziții la Rezolvă cerință și descoperă

tablă și să pună întrebările potrivite pentru funcțiile sintactice pe care le
a afla funcția sintactică a adverbelor poate îndeplini adverbul.
existente:

a. Să stăm strâmb și să judecăm drept. Exercițiul

b. Bunica vine mâine în vizită. Învățarea prin
c. Aici locuiește prietena mea. descoperire
d. Nu am citit cartea de sus. Activitate frontală
e. Fratele lui este altfel.

Scrie pe tablă funcțiile sintactice ale Notează în caiete.

adverbului, deduse din exemplele de mai
sus:
a) complement circumstanțial de mod;
complement circumstanțial de mod;
b) complement circumstanțial de
timp;
c) complement circumstanțial de loc;
d) atribut adverbial;
e) nume predicativ. Elevii își amintesc gradele de
comparație învățate la adjectiv.

Li se cere elevilor să-și amintească gradele

de comparație învățate la adjectiv. Se
precizează faptul că unele adverbe au
grade de comparație care se exprimă prin
aceleași construcții ca și cele ale
adjectivului.
Un elev vine la tablă și scrie
adverbul bine la toate gradele de
comparație.

Se ia propoziția: Gigel învață bine. Se

identifică adverbul și se trece la toate
 gradele de comparație.
6. Obţinerea 8 min. Profesorul le cere elevilor să folosească
performanţei noțiunile învățate despre adverb şi să Analiza gramaticală
rezolve, la tablă, exercițiile date. (anexa 1) Exerciţiul
Activitate individuală

7. Asigurarea Se face pe parcursul lecţiei, prin aprecieri Conversaţia

feedbackului verbale de tipul: „Bine!”, „Corect!”,
„Da!”, „Exact!, prin răspunsurile pe care le
dau elevii.
8. Asigurarea 2 min. Se fac aprecieri asupra modului în care s-a
retenţiei şi a desfăşurat lecţia, se notează elevii care s- Notează tema. Conversaţia
transferului au remarcat.
Se comunică tema pentru acasă.ex 11 p174
 FIŞĂ DE LUCRU (Anexa 1)

1. Analizaţi, după model, adverbele din enunţurile de mai jos:

Model: Ai fost ieri la spectacol?
ieri – adverb de timp, simplu, funcţie sintactică de complement circumstanţial de timp.
Maria vorbește prietenește cu toată lumea. Afară, se aude sunetul cristalin al păsărelelor.
Aşa va proceda mâine, la interviu. Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.
Cine se scoală de dimineață, departe ajunge. Bunicul urcă alene dealul.
A pus deasupra cărțile împrumutate. Azi m-am trezit devreme pentru a o ajuta pe mama.
Chelul lesne se tunde. Întotdeauna reuşeşte să facă bine lucrurile grele.
Atunci am aşezat dedesubt lucrurile care nu-mi aparţineau. Mereu se comportă aşa.
Gherasim luase cizmele și căciula de altădată. Aici va avea loc petrecerea.

2. Alcătuiţi, cu ajutorul sufixelor (prin derivare), adverbe de la cuvintele:

femeie - __________________
tânăr - ____________________
viteaz - ___________________
țăran - ____________________
prieten - __________________
bătrân - ____________________
francez - ___________________
voinic - ____________________
cruce- _____________________
școlar - _____________________
real - ______________________
chior - ____________________
orb - _____________________
piept - _____________________

3. Alcătuiţi enunţuri în care să existe:

a) un adverb de loc compus; c) un adverb de timp;
b) un adverb de mod format prin derivare; d) un adverb cu funcţie sintactică de nume predicativ.

4. Treceți următoarele adverbe la toate gradele de comparație: târziu, (vorbește) tare, repede, încet, departe, aproape, sus, bine.
 1. Cum se numeşte modul personal
care indică o acţiune reală, sigură?
2. Care este funcţia sintactică a
verbelor predicative?
3. La ce timp verbul exprimă o
acţiune realizată după momentul
vorbirii?
4. La ce mod verbul indică un ordin,
o poruncă, un îndemn?
5. Cum se numeşte timpul care
indică desfăşurarea acţiunii în
momentul vorbirii?
6. Care este forma de participiu a
verbului „ a coborî”?
7. Care din modurile nepersonale se
recunoaşte după terminaţia „-ând”
/
„-ind”?
8. Care este forma verbului „iau” la
infinitiv?