Tes tul 1 70 de

subiec tul I
t fiecar e dintre textel e de mai jos pent ru~
Cites e f late Putea
rasp~nde cerin~ elor ormu .

TEXTUL 1
Anton Lupan se framanta, chinuit de ganduri, dar privindu-1, nimen; nu i-arn
banuit zbuciumul. . . . .
_ Uite O cutie de chibrituri ; sa nu te ma, chmwe§ h cu amnarul.
_ Multumesc, domnule, am §i eu la far, ca-mi da Comisia sa aprind felinarefe;
dar pentru /ulea mai bun e amnarul.
- Te grabe§ti tare?
_ Nu, ca mai e pana la apusul soarelui §i felinarele sunt §terse; altminteri,
baba mea nu-mi da voie sa plec pana nu le free bine.
- Spune-m i - intreba Anton Lupan, luptandu -se sa-§i stapaneasca bataile
inimii - nu cumva §tii ce-a fost cu corabia asta?
- Ba §tiu, cum nu; §i cu asta, §i cu cea de mai la vale, numai sa nu ma-ntrebi
anul. Astea sunt nelegiuirile lui Spanu.
Aici, in ochii batranului se aprinse o scurta lucire, ca la dihaniile care ratacesc
noaptea prin codri; dar poate ca §i asta era doar o inchipuir e. Dupa aceea, else
a§eza pe nisip, scapara iar amnarul §i, pufaind din Ju/ea, i§i dadu drumul la gura:
- Erau ni§te talhari de apa, pirati cum le spune. Se pripa§ise ra de ani de zile
prin pa,tile noastre §i nu putea sa-i starpeas ca nimeni. Capeten ia /or era unu'
Axente, venit de prin marea greceasca, da' lumea ii spunea Spanu, fiindca nu-i
cre§tea par pe fata, nici mustati, nici barba, ca la neoamen i.
Batranul scuipa cu dispret in nisipul urned, i§i mangaie barba, cum §i-ar fi

-
infoiat coada paunul, apoi i i continua povestirea, in timp ce Anton Lupan se a§eza
alaturi stapanindu-§ · cu reu bataile immii:
- Span, span, dar altfel om sub/ire, trait in fume, cu §tiinta de carte, sa te
miri ca se apucase de talharie. Nu §tiu din ce pa,ti venise, dar iaca, pot sa Jur ca
§tia tot ce e limba omeneasca in lume ... Pe acea vreme nu era farul asta, ci a/tu/,
gat~ sa se da:.ame - ia~ de aprin~, se _aprindea numai cand i§i aducea cineva
ammte. _cor~bule, daca a1~nge~u zwa, bme, daca nu, trebuiau sa a§fepte departe,
ca altmmter, le luau va/ur,/e §I le bu§eau de nisip pana ce le faceau farame. $i
talharii a§tia, cu Spa~u, pa~deau seara la farm; daca vedeau vreo panza in zare,
a§te?,t~~ sa se lase mtu~Aer,cul, aducea~ un bou din stufari§, ii priponea u la malul
mam §1-1 leg~u un fanar mtre coar~e. B,etu~ dobitoc se zbatea toata noaptea a§a,
Jeganand felmarul. Daca ·vedea lumma• asta Jucand, ca pe valuri, c~ •t d ' 'ar(Y
· · ap1 anuI m ,, :,,
ce-§1 z1cea: e vreo corab,e 1a ancora, ,a sa ma apropii de ea s~ a" b~ de la
a 11U O vor. a
'ci
• ,

. . . ,I
A

oamem. $1 se aprop,a, sarmanul, mcrezator, numa, ca nimerea Pe ms1p

• • •

'Alh .. §I ue a,
mtr-acolo cu barci/e s8 reau pe punte
A

nu mai avea scapare. , a am se repezeau t ..

cu iataganele m mam,, pe um, 11 spm ecau, pe a1111 ,; aruncau ,An mare §I. p-ormo"'
A ,
A A. • .. A• •

pradau corabia de nu lasau decaf lemnul go/.

A

Anton Lupan stranse pumnii §i scra§ni printre dinfi:

146 Eva l uarea Nationala - Limba ~i literatur a romanJ

 t
- Ticalo§ii! A§a crezi ca s-a intamplat §i cu corabia asta? Oare n-o fi scapa
nici un om?
- N-a§ crede, domnule; Spa nu nu lasa pe nimeni sa-i scape viu ...
i sa-i
- $i cum - intreba Anton Lupan, spum egand ,- nu s-a gasit nimen
pe~epsegScape a.ce_§_tLtalhari PlesJ~mafi? -- ,
nu,
- Ci~e s_a-i ~ede~seasca, domnule? $i cum sa-i dovede§ti? Asta, Spa
drumuri
avea corab,a lw, o tmea m port, ca marinaru/ cinstit, facea din cand in cand
$i pe urma
la Stambul, la SaIonic, §i aducea chiar marfa, incat nu-I puteai banui...
dus. Zice
nici n-a mai stat mult aici; cum s-a auzit de razboi, a ridicat panze/e §i s-a
dar nu §tiu
lumea ca ar fi ajuns pe la turci, pe la greci §i face prapad prin marile for,
de-o fi adevarat, ori numa i a§a, vreun zvon ...
(Radu Tudoran, Toate panzele sus!)
fanar - s.n. felinar.

TEXTUL 2
Cine este acest perso naj invaluit in mit,
cunoscut ca ,,regele piratilor"? Barba Neagra,
pe numele sau adevarat Edward Teach, a fast
un faimos /up-de-mare care a activat in zona 'lllM1t1r.1
lndiilo r de Vest §i a coastei estice a coloniilor
americane. Pufine se §tiu despre el, de unde §i
aura legen dara care de multe ori depa§e§te
fara proble me istoria. Este posibil sa fi fast un
corsar inainte sa-§i croiasca drum in Caraibe,
pe insula New Providence, baza operafionala a
capita nului Benja min Hornigold. Cei doi s-au
implic at in nume roase activi tafi piratere§ti.
Teach devine propr iul stapan in momentul in
care reu§e§te sa captureze nava comerciala
franceza La Concorde, pe care o redenume§te
Queen Anne 's Revenge §i o echipeaza cu 40
de tunuri. Poree/a o prime§te, cum era de
o alianta
a§teptat, datorita infafi$arii sale inspaimantatoare. Barba Neagra formeaza
Dupa ce
cu mai multi pirafi, prada nd portu l Charleston din Carolina de Sud.
batalie
ingroze§te marile o buna bucata de vreme, este in cele din urma ucis intr-o
pe care o poarta cu guvernatorul Virginiei, Alexander Spotswood.
codite
Descrierile mai tarzii menfioneaza faptul ca Teach i§i impletea barba in
reprezenta
mici, uneori §i cu panglici co/orate. 0 figura pe care imaginafia n-o poate
ntelor §i
decal ca o idee a furiei iadului ... Teach se pare ca a in[e/es valoarea apare
umerii laV.
capacitatea for de a produce cele mai groaznice frici. Piratul era inalt, cu
e mare sau
Purta cizme pana la genun chi §i ve§minte negre, precum §i o palari
cu pistoale.
uneori o haina /unga de catifea stralucitoare. Era in permanenta ticsit
omorurilor.
in ciuda apari[iei extrem de fioroase insa, nu era un adept al torturii §i
(Barba Neagra, regele pirafilor, www.historia.ro)

Teste 147
 A. Serie raspunsul pentru cerintele de mai jos cu prlvire la _texte~e. date.
1. Nume~te doua localita\i unde Spanu mergea ca sa nu trezeasca susp1c1uni. 2 Punctt

2. Anton Lup_an -eauta informa\ii despre:

a. functionarea farului. b. o nava e~uata.
----- - ---

d. un vechi prieten.
------
c. traseul piratilor.
Raspunsul corect: 0 . 2 Pllncte
3. Nava piratului Barba Neagra se nume~te:
a. Queen Anne's Revenge. b. Benjamin Hornigold.
c. Speranta. d. Piratii din Caraibe.
Raspunsul corect: 0 . 2 puncte
4. in fragmentul extras din romanul ,,Toate panzele sus!" de Radu Tudoran tema este:
a. aventura. b. natura.
c. istoria. d. trecerea timpului.
Raspunsul corect: 0 . 2 puncte
5. Noteaza "X" in dreptul fiecarui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea
acestuia, bazandu-te pe informatiile din cele dolia texte. 6 puncte

!·a.··satranu1··refuzii ·cutia ·de=~1'.··········································································/··· CORECT ···/..rNCORECT !

j b. Spanu era inamicul lui Axente, capetenia unor pirati. j j j

6. Precizeaza, in doua - trei enunturi, o trasatura a textului narativ, identificata in fragmentul

de mai jos, ilustrand-o cu o secventa: 6 puncte
,,Aici, in ochii batranului se aprinse o scurta lucire, ca la dihaniile care ratacesc noaptea prin
codri; dar poate ca ~i asta era doar o inchipuire. Dupa aceea, el se a~eza pe nisip, scapara
iar amnaniW, pufaind din lule~ i~Ldadu dru~ul la gura."

7. Prezinta, in 30 - 70 de cuvinte, o tema comuna celor doua texte date, valorificand cate un
element de continut. 6 puncte

148 Evaluarea Nationala - Limba ~i literatu ra romana

111
s. Crezi ca actiunile celorlalti pot influenta starea noastra de spirit? Motiveaza-ti raspunsul, in
50 _ 100 de cuvinte, valorificand textul 1. ,, 6 puncte

, 9. Asociaza fragmentul din ,,Toate panzele sus!" de Radu Tudoran cu un alt text literar studiat
la clasa sau citit ca lectura suplimentara, prezentand, in 50 - 1oq de cuvinte, o asemanare,
prin referire la cate o secventa relevanta din fiecare text. 6 puncte

B. Serie raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos.

1. in secventa "Batranul scuipa cu dispret in nisipul urned, i~i mangaie barba, cum ~i-ar fi
infoiat coada paunul" con\in diftong:
a. trei cuvinte. b. patru cuvinte.
c. cinci cuvinte. d. ~ase cuvinte.

Raspunsul corect: 0 . 2 puncte

2. Sunt derivate toate cuvintele din seria:

a. felinarele, lucire, pufaind, pripa~isera.
b. greceasca, stufari~. increzator, omeneasca.
c. pedepseasca, intunericul, departe, dovede~ti.
d. sarmanul, pandeau, zbuciumul, chinuie~ti.
Raspunsul corect: 0 . 2 puncte

3. Cuvantul "aripa" este utilizat cu sens figurat in enuntul:

a. Pasarea avea aripa ranita.
b. Am observat o neregula la aripa avionului.
c. M-am lasat purtat pe aripile amintirilor.
d. Costumul Mariei avea aripi de matase.
Raspunsul corect: 0 . 2 puncte
Teste 149
I

4 _Sinonimele potrivite pentru cuvin tele subl iniat e in fragm entu l: ,,Bietul dobitoc se zb ~t
noaptea a~a" sunt: ~to aia
a. necioplit, se agita. b. anim al, se zvarcolea.
c. salbatic, se supara. d. idiot, se uita.
Ras puns ul core ct: 0 . 2 puncte
5. Rescrie propozitia urmatoare, puna nd verb ele la
timp mai-mult-ca-perfect: "Daca Ved
. larg, ce-~,.ulz,cea
tumina asta jucand, ca pe valuri, capitanul din . [···J" · ea
6 puncte

-------

6. Alcatuie~te un enun t asertiv in care subs tanti vul ,,sta

pan" sa aiba functia sintactica de
complement pce__pozitional.
6 puncte
--------

7. Precizeaza numarul de propozitii din enuntul: ,,Tea

ch devi ne propriul stapan in momentulTn
care reu$e$te sa captureze nava comerciala franceza
La Conc orde , pe care o redenume~te
Queen An ne's Revenge ~i o echipeaza cu 40 de tunu
ri.". 6 punc te
- - - - · -- - -- -- - - - - - -- - -

8. Enuntul urmator reprezinta o ~tire despre o desc

operire fascinanta. Rescrie-1, corectand
gre~elile de orice natura.
6 punc te
M~de oam eni sau_ ave~turat fn M~n fii Stanco$i fn
t!}.tim ul dece niu; pent ru a cauta ~n cufar
plm cu aur, cu rubme, ~ maralde s, d,amantf!,care lea
, ascu ns un co/e ction ar de arta.
'

Su bie ctu l al II- lea

20 de pun ct@
lmag inea z~-ti ca reco ns!it ui o lupta cu pir ~ _Red
acteaza un text -
de ceLpu.tm 150 de cuvm te, care sa cupr mda
0

expe rien ta trait a de tine, o secventa

nar"ativ a, una ,dial ogat a , l_un a exe licat iva.
~ '--- - - -- - -
P unctajul pentru compunere se acordaa sffeT :
• continutul compunerii - 12 puncte
• reda ctare a com pune rii - 8 puncte (coerenta textu
lui - 1 punct; proprietatea termenilor
tolositi - 1 punct; corectitudinea gramaticala - 1 punc
t; claritatea exprimarii ideilor - 1 punct;
respectarea normelor de ortografie - 2 puncte; respectar
ea normelor de punctuafie - 1 punct;
lizibilitatea - 1 punct).
Nota ! Pun ctaju l pentru redactare se acor da doar
in cazul in care compunerea are
mini mum 150 de cuvinte fi dezvolta subiectul prop
us.
 T e s tu l 2te
70 de pu nc
su bi ec tu l I
el e de ma i jo s pe nt ru a pu tea
ci te st e fie ca re di nt re te xt e.
at
ra sp ~n de ce rin ~e lo r fo rm ul

TEXTUL 1
si
a era od ata un tar am pe car e cerul ii daruise cu toate bunatatile
Ehei, cic
mp uri le ii era u inti nse , roa de le bogate, pa du rile de~e ~i
frumusefile sale. Ca deau in
, ap ele cri sta line $i rec i pre cu m gheafa, iar munfii se me fi ascun
racoroase
maruntaiele /or co mo ri neprefuite. ai in alte
rni ci $i milostivi, a$a cum nu ga se
Oamenii ac ele i fari era u drepfi, ha i,
ii. Da r, da ca era u cu ad eva rat cunoscufi cale de noua ma ri $i far
capete ale lum . Nicaieri nu era ma i disprefuita
u din ad an cu l suf let ulu i ad eva rul
era pentru ca iubea una ma i
na $i ma i as pru pe de ps it ee l car e s-a r ti incumetat sa spuna cate
minciu
gogonata ...
oa me nii s-a u ind rep tat spr e go spodariile /or, ostenifi dupa truda
fntr-o seara, bit sa-$i
de rob ota . S-a u inf rup tat din bucatele ce/e gustoase $is -au gra
unei zile
oare.
caute odihna in paturile cele primit
no pfii , in ina ltu l cer ulu i a ap aru t o lumina ro$iatica. La inc ep ut a
Catre mi ez ul fari. La un
o nuc a, da r a cre scu t U$ 0r- u$o r, pana ce a cuprins cerul intregii
fost cat
nfil or, ap oi deasupra case/or $i ogoarelor.
in cele
timp, lum ina s-a las at de asu pra mu
in
$i-a cro it dru m pri n ho rnu rile sobelor, pa tru nz an d in odaile $i
din urma, ea s-au int ors pe cealalta parte,
Ne $ti ind ce Ii se inta mp la, ei
sufletele oamenilor. mirit. $i- au
an du -$i som nu l. Ba , inc a, nic i macar---de______qimineafa nu s-au du
continu ma i
cu me rin de si s-a u du s aco lo unde ii chemau treburi/e. Cate un ul
umplut traista
~

ca nu (!Jai spuneau lucrurilor pe

,
ma ca vor ba le era sch imb ata ,
istef a bagat de sea zvalui tot ceea
e, ca ma i ina inte , $i ca nu ma i simfeau aceea$i dorinfa,de a de
num andu-$i
u. Ne pri cep an d ins a car e era pricina $i ace/a inalfa din umeri, vaz
ce gandea
de treaba. i Ta rii Ad ev aru lui s-au B$ezat la
nit ora pra nz ulu i $i loc uit ori
Ehei, da r a ve ndere, au
$i- au um plu t ulc ele le cu ap a rece $i, cu nefarmurita surpri
masa.
ap a ing he fa ca t ai zic e pe$ te. lara$i cei ma i infelepfi au zis:
descoperit ca vedefi ca minfim de ingheafa
re pri me jdie ne am en inf a! Nu
- Frafilor, o ma
apele? za
po ate ti ad ev ara t! s-a u im po triv it ce i ma i numero$i. Nu cutea
- Nu
ata pe me lea gu rile no ast re! Tre buie sa fie vreun joc. Haidefi ma i
minciuna sa se ab
bine sa ii deprindem! Pe
, ma ine a$a , min ciu na a pa tru ns tot ma i adanc in viafa oamenilor.
Az i a$a nfeai
ma i fos t un joc , ci un tel de a trai. Erai intr-o incurcatura, mi
nesimfite, ea n-a cateva in
ta! Av ea i ne ca z pe cat e cin eva ? Nimic ma i simplu: ii pu ne ai vreo
$i... ga la a uri
nu -Im ai cun ost ea nic i mu ma -sa . De la a prefui minciuna $i pana
carca, de
adevaru/, n-a fost de ca t' un pas.
(Petre Craciun, Tara Adevarului
$i fmparatul Minciuna)

Te ste 151
 TEXTUL 2
Mitologia reprezinta un sistem de coduri
culturale, de tradifii $i obiceiur i pastrate de-a ~N~
lungul timpului, de simboluri !nterdependente,
cu diferite semnificafii $i fe/unte contexte. .
Unele dintre cele mai interesante pove$t 1
se nasc in spatiul romanesc. lnfluenfate de alte
popoare sau n~scute in sanul munfilor, acest~~-
aduc inapoi imagini $i simboluri pierdute, trad1f~1
si obiceiuri uitate de fume, credinfe stravech1.
Ele arata ca/ea spre bine, spre frumos, spre
unitate.
Acest alt pamant este imaginat ca o reprezentare in oglinda celui actual $i ca
o casa a creaturilor numite Blajini (cei cu suflet bland), alteori poarta numele
de Rahmani, in Bucovina. Ei sunt descri$i ca antropo morfi $i scunzi, avand uneori
un cap de $Oba/an. Ei sunt fie descri$i ca fiind rau intenfionafi, fie ca avand un mare
respect pentru Dumnezeu $i ducand o viafa fara de pacat ca Adam $i Eva in rai.
Unii cred despre ei ca sunt ni$te fiinfe firave, blajine, fara viafa, care traiesc
intr-un fel de paradis terestru.
Sarbatoarea romaneasca, Pa$tele Blajinilor, este o modalitate de a-i rasplati
pentru beneficiile pe care le aduc. Din moment ce ei traiesc in izolare, nu au nicio
modalitate de a $ti cand vine Pa$tele. Acesta este motivul pentru care romanii
mananca oua vopsite $i lasa cojile in voia apei, de unde ei cred ca vor ajunge la
Apa Sambetei $i de acolo la Blajini.
Tudor Pamfile, in ,,Mitologia poporulu i roman - Du$man i $i prieteni ai
omului" ne arata ca cele trei Ursitoare pot ajuta oamenii, iar ingerii se pot vedea
arareori, insa fiecare dintre noi are propriul sau inger stand pe umarul Jui eel drept,
iar diavolul pe eel stang.
Norocul, care nu are o reprezentare fizica, se na$te odata cu omul intr-o ,,fume
a Noroace lor" $i este legat de viafa omului. Exista multe vorbe de duh in popor,
povefe $i vorbe cu talc.
De noroc mai fine $i $arpele casei, care are solzii a/bi $i traie$te sub
casa. Spiridu$ul este de asemenea aducato r de Noroc, de$i este un dracu$or.
Du$man ul Norocul ui este Piaza rea, care poate avea infafi$are de $arpe,
caine, pisica neagra sau chiar de om insemna t: span, cu parul ro$u, ciung, olog,
pocit. Omul insemnat are puterea de a deochia.
:me~/ sau Zburatorul este un spirit raufacat or cu infafi$are de dragon sau
~arpe manpat. Uneori apare in visele fetelor tinere. .
. . Br~hnele sun~ duhuri ce traiesc prin paduri $i sperie calatorii. lelele fur~ minfile
tmenl~r, tar ~easunle Re/e sunt duhuri de noapte, care umbla prin vazduh $1pocesc
pe c!' ce 1~_,es in ca/e. Baca, Baubau/ $i Pocita sunt fiinte oribile de co$mar care
spene copm neascultatori. '
(Mitologia romaneasca, www.mythologica.ro)

152 Evaluare a National a - L1.'mba y~1.· li t eratura romana

 ire la textele date.
A. Serie rispunsul pentru cerin'9le de mai Jos cu prlv
arului.
1. Noteaza doua schimbari ale oamenilor din Tara Adev 2 pun cte

2. Minciuna a patruns in Tara Adevarului:

a. ca o lumina ro~iatica.
b. adusa de un necunoscut.
c. prin apa rece ca gheata.
d. printr-un joc.
Raspunsul core ct: 0. 2 pun cte

3. Sarbatoarea Pa~tele Blajinilor este dedicata:

a. fiintelor mitologice numite Blajini sau Rahmani.
b. persoanelor care fac acte de caritate.
c. oamenilor credinciosi si buni.
' '
d. animalelor.
Rasp unsu l core ct: 0. 2 pun cte

4. 0 idee din fragmentul ,,Tara Adevarului !;ii impa

ratul Minciuna" de Petru Craciun este:
a. Oamenii iubeau adevarul.
b. Minciuna a patruns prin apa inghetata.
c. Nimeni nu si-a dat seama de schimbarea oamenilor.
'
d. Minciuna a fost indepartata din tinut.
Rasp unsu l core ct: 0. 2 pun cte

5. Noteaza ,,X" in dreptul fiecarui enunt pentru a

stabili corectitudinea sau incorectitudinea
. 6 pun cte
acestuia, bazandu-te pe informatiile din cele doua texte

. . ....~~!nu~.~
: .. . ... .. ... . . ..i,...oam
L. . . ... . . ..: :.::::Adev .... . .. . . .. ..... . . ... .... ...... .. ·.... . ... . . ..II. .CORECT ... !. INC ORE CT_JI I
la. in Tara arulu enii stiau sa minta. ····························:
=·················'·································································· ············· ' ············· ···························································· ········:···················..··········••:···········
j l
j b. Minciuna nu a patruns niciodata in acel tinut. 1
··········T···························· · ··:::J
r:~~:::~!:~~:~!::~:~::~::?.§~.~~~:(ii~?.::~~:hi.m"t)a.re·:················· ···················· ··························r ···················
enilor. I j l
i d. Minciuna a patruns tot mai adanc in viata oam
I·································I ································ ·:::J
r1f.~~::~~Breh:~P.~:~~::~~~:~::~~.~~:::~:~::i~i~.~~.~j .m?lefic. ·····························································
nele fura mintile tinerilor.
I i 1
......................... ................................. .................................. : ....................................
...:
:..........................................................~---···························-- .. --.,,........................
descriptiv, identificata in fragmentul
6. Precizeaza, in doua -tre i enunturi, o trasatura a textului
6 pun cte
de mai jos, ilustrand-o cu o secventa:
ise cu toate bunatatile ~i frumusetile
"Ehei, cica era odata un taram pe care cerul ii daru
rile dese !;ii racoroase, apele cristaline
sale. Campurile ii erau intinse, roadele bogate, padu
in maruntaiele lor comori nepretuite.".
~i reci precum gheata, iar muntii semeti ascundeau

Test e 153
 . tx • 30 _ 70 de cuvinte,
7. P rezm 0 tema comuna celo r dou a texte date, valorifica
a, m nd
element de con\inut. cate un
6 Puncte

a. Crezi ca oamenii accepta cu u~urin\a minciun

a in via\a lor? Motiveaza-\i raspunsul, in
50 - 100 de cuvinte, valorificand textul 1.
6 pun cte

9. Asociaza fragmentul din ,,Tara Adevarului

si imparatul Minciuna" de Petru Craciun cu un
text literar studiat la clasa sa~ citit ca lectura alt
~uplimentara, prezentand, in 50- 100 de cuvin
o asemanare, prin referire la cate o secven\a te,
relevanta din fiecare text.
6 pun cte

154 Eva luar ea Nat io nal a - Lim ba i lite

9 rat ura r oma na
e. Serie raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos.
1. Numarul de sunete este acela~i cu numarul de litere in ambele cuvinte din seria:
a. cerul, ghea\a.
b. minciuna, chemau .
c. era, zice.
d. pricina, ulcelele.
Raspunsul corect: 0 . 2 puncte

2. Sunt derivate toate cuvintele din seria:

a. frumuse\i, gustoase, ro~iatica.
b. frumuse\ile, dispre\uita, cerului.
c. cealalta, patrunzand, odaile.
d. locuitorii, nesimtite, odihna.
Raspunsul corect; 0 . 2 puncte

3. Cuvantul ,,talc" este corect utilizat in enuntul:

a. A inteles talcul vorbelor mele.
b. 9i-a dat cu talc pe maini inainte de concurs.
c. Nu pune mult talc in placinta!
d. Are talc in ce face.
Raspunsul corect: 0 . 2 puncte

4. Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate in fragmentul: ,,Zmeul sau Zburatorul este
un spirit raufacator cu infatisare de dragon" sunt:
a. un duh, cu aspect.
b. un om, cu fata.
c. un cuvant, cu comportament.
d. un saman, cu solzi.
Rasp~nsul corect: 0 . 2 puncte
5. Rescrie enuntul urmator, inlocuind complementele directe cu clitice pronominale: ,,Acesta
este motivul pentru care romanii mananca oua vopsite ~i lasa cojile in voia apei". 6 puncte

6. Alcatuieste un enunt interogativ in care substantivul ,,povete" sa aiba functia sintactica de

, I I t

complement direct. 6 puncte

Tes t e 155
 :Q'I JfJ. j'

7. Adaug a o propozi,ie subordonata atributiva enun,ului urmat or: "Exista

A
multe vorbe de d
Uh
"

m popor .
6 Puncte

8. Rescrie mesajul pe care 1-ai primit de la prietenul tau, corectand gre~elile de

orice natura.
6 punct e
Saptamana viitoare se v-a organiza un targ de calitate in aceia~i zona
a ~coli. DactJ vrei
pofi venii ~i tu cu obiecte realizate de bunica ta.

Sub iect ul al II-l ea 20 de punc te

Redacteaza, in 80 - 120 de cuvinte, rezumatul textului 1.
in redactarea rezumatului:
- vei formu la ideile importante, dovedind intelegerea textului;
6 punc te
- vei preze nta evenimentele in succesiune logica;
2 punc te
- vei respecta regulile de alcatuire a unui rezumat.
4 punc te
Punct ajul pentru compu nere se acorda astfel:
• continutul compunerii - 12 puncte
• redac tarea compunerii - 8 puncte (coerenta textului - 1 punct; proprie
tatea termenilor
folositi - 1 punct; corectitudinea gramaticala - 1 punct; claritatea exprim
arii ideilor - 1 punct;
respectarea normelor de ortografie - 2 puncte; respectarea normelor de
punctuatie _ 1 punct;
lizibilitatea - 1 punct) .
Notal Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul in care comp
unerea are mini-
mum 80 de cuvinte fi dezvolta subiectul propus.

156 Evalu area Natio nala - Li mb av~i litera tura roman a

 T es tupul nc3te
70 de
su bie ctu l I
e jos pen tru a pu tea ras pun de
Cit e~t fie car e din tre tex tel e de ma i
cer ini; :elo r for mu lat e.

TEXTUL 1
Simfindu-$i, in chi p straniu, pic ioa rele
ca de plumb, Har ry intra in ran d in
pului, urm at indeaproape de Ron. le$ira
spatele unui bai at cu par u/ de culo are a nisi
per e $i trav ers ara din nou hol ul de la intrare, PB$ind pe o U$B dub/a in sala
din inca
de festivitafi.
ata t de min una t $i totodata ata t de
Harry nu- $i ima gin ase niciodata un spafiu
at. Era lum ina t de mii $i mii de lum ana ri, care plu tea u prin aer pe deasupra a
ciud
fun gi la car e se a$e zas era deja ceil alfi elevi. Pe mese erau farfurii $i
patru me se
cupe de aur stralucitor. in fafa sal ii era
o masa lunga, la care stateau profesorii.
pioane pal ide in lumina tremuratoare a
Sutele de fefe care ii priv eau par eau lam
elevi, fantomele straluceau ca ni$te umbre
/umanarilor. A$ezate din foe in Joe printre
int. inc erc and sa evit e och ii car e ii afin teau, Har ry ridica privirea $i vazu un
de arg
stele. 0 auz i pe Hermione $Optind:
tavan ca de catifea neagra, pre sar at cu
ra. Am citit in ,,Hogwarts: o scurta
- E vrajit sa reproduca exa ct cer ul de afa
istorie".
era de fapt un tavan $i ca sala cea
Cu gre u put eai crede ca ceea ce se vedea
mare nu comunica dire ct cu cerul.
fara sa scoata un cuvant, doa mn a
Privirile lui Ha rry cob ora ra rap id can d,
ona ga/1 adu se un tab ure t, pe car e ii a$eza in fafa cel or din anu l intai.
profesor McG
Era foarte ponosita, gata sa se destrame.
Pe el puse o pal arie fuguiata de vrajitor.
te o sa-1 puna sa scoata din ea un
Cuprins de panica, Har ry se gandi ca poa
cu ochii finta la palarie, i$i afinti $i el privirea
iepure. Observand ca cei din sala stau tofi
lini$te desavar$ita. Apo i pa/aria tresari. O
asupra ei. Pref de cateva clipe, domni o
ra de dea sup ra bor ulu i se des chis e larg , ca o gura, $i pa/aria incepu sa cante:
gau
Poate nu sun t pre a frumoasa
Daca ma jud eci dupa fafa,
Da r ma ing hit daca gas e$t i
O palarie ma i isteafa.
Nu-s un job en inalt, /ucios,
Nici o gambeta tuciurie -
Da-n Hogwarts - eu repartizez:
Sunt cea ma i tare pal arie !
Nimic nu pofi, oric at ai vrea,
ln capul tau s-a scu nzi de mine.
Probeaza-ma $i am sa- fi spun
Carui camin vei aparfine. (. ..)
Curaj! Hai, nu te ma i cod i,
Ma pune-acum pe scafarlie -
E$ti pe ma ini bun e (de$i n-am),
Caci sun t o super-palarie! Tes te 157
~r

Toata sala izbucni in aplauze, de ind

ata ce pa/ aria i$i termina cantec
plecaciune spre fiecare dintre cele
~i:~~~
0 patru mese, dupa care 1
ramase
nemiscata.
' _ A, nu trebuie decat sa pro bam pa/aria
, ii $0p ti Ro n Jui Harry. ;, omo
Fred, o tinea una $i buna ca trebuie sa ma
iau la tra nta cu un trot. 'Pe
H~rry zambi cu jum at~ te de g~ra.
_ce-i d:~pt, sa pro b~z i o_ pal~rie era
mai bine decaf sa te puna cmeva sa mu1t
fac, o vraJa, da r tare $1-ar fl dont sa
proba fara ca toata lumea sa se uite O Poat·
intrebari, iar Harry nu se simfea - eel
la el. Pa /ar ia pa rea sa pun a o mu
puf in deo cam dat a - nic i suficient de
/time d:
nici suficient de inteligent ca sa- i poa curajos,
ta face fafa.
(J.K. Rowling, Ha rry Po tte r $i Piatra
Filosofala)
gambeta, gambete - s.f. palarie barbat
easca din fetru tare , cu calota ovala ~i
borurile u~or
rasfrante.

TEXTUL 2
Oa me nii de $fiinfa din India s-a
u ins pira t din ser ia de carfi $i
,,Harry Potter" $i au num it o noua spe filme
cie de pai anj en dup a un per son aj
magica, imaginata de J.K. Rowlin din lumea
g. De oar ece pai anj enu l sea ma na
magica care decide in ce Case de cu pa/aria
la Hogwarts aju ng ele vii, cercetato
creatura ,,Erovixia gryffindori" de la rii au numit
Casa Gry ffin dor (Cerceta$i).
,,Ac est paianjen cu o forma unica
i$i trage num ele de la art efa ctu l ma
fabulos, atot$tiitor - Jobenul Magic gic,
, care a apa rfin ut vra jito rulu i (fictiv)
Godric Gryffindor, unul dintre cei pat medieval,
ru fondatori ai $co /ii de Magie Hogw
arata in ,,Jurnalul Indian de Arahnolog arts ", se
ie".
Autoarea seriei, J.K. Rowling, a scr
is pe Twitter ca este onorata de dec
cercetatorilor indieni. izia
in ,,Jurnalul Indian de Arahnologie",
,,Erovixia gry ffin dor i" este descris ca
,,o spe cie de arahnida mica, criptica, fiind
noc tur na care se ref ugi aza sub frun
timpul zile i". ze pe
Paianjenul este de dimensiuni foarte mic
i, cam cat unghia de la degetul mic, insa
a atras mu/ta atenfie pe refelele de soc
ializare pentru asemanarea cu Jobenu
(Numele une i noi specii de paianjen, l Magic.
inspirat din Ha rry Potter, www.digi2
4.ro)
A. Serie raspunsul pentru cerintele
de mai jos cu privire la textele date.
1. Formuleaza o idee principala a can
tecului palariei magice .
2 pu nct e

2. Cand a vazut palaria, Harry a crezut

ca va trebui:
a. sa o probeze.
b. sa se ia la tranta cu un trol.
c. sa scoata un iepure din ea.
d. sa faca o vraja.
Raspunsul corect: 0. 2 pu ncte
 romanul ,,Harry Potter i . .
3. fn fragmentul extras din. ~ Piatra Filosofala", se prezinta:
a. viata lui Harry Potter
b. intrar~a i_n lumea magica de la Hogwarts.
c. o zi din v1ata personajului principal.
d. profesorii $colii de Magie.
Raspunsul corect: 0 . 2 punc te
4. ,,Erovixia gryffindori" este:
a. Casa Cerceta~ilor de la $coal a de Magie.
b. o palarie.
c. Jobenul Magic.
d. o noua specie de paianjen.
Raspunsul corect: 0 . 2 punc te
ea sau incorectitudinea
5. Not~aza ,,~" in dreptu_l fiecarui enunt pentru a stabili corectitudin
acestu1a, bazandu-te pe mformatiile din cele doua texte. 6 punc te
r · ··· · . . ENUN.Tui'····· · · . . .... .... . . ... ... ... . . .. . .. . . . ... . . ....... T...............................T.......................................1
(~·:. H·~·~~. P.~tt~~. ~··i·~t~~'i·r~. ~~·i~··d~·'.t~·~'ii~it~'ii. i~~~i~t. d~··. ~. .R~·~:. . . . f. .~.?.~~~. . t. :~.~?.~~.: . I
t(d:·:i···H~·:1:~1~··~~~1i. t.~i!:-r;~t ;~1r~t:!~~~~t~·ii·~~~~i·~~; . ;i't~·:~ti'i.dfri'~i'i~·...r J::: :::1
~.~··~i·~·1~~. .P~~gatit sa tac~..
p :
·t--..............................-f".... .. ....... .. . . . . .. . . . . ,
r-;·:. ·P~. .i:k:. ·R·~~·ii·~·g. .~~. .~. .r.~~i~t~t~~. d~~i;i~·-·~~·~~·~i'i~/d;··~ti·i~tl. . . . . . .... . .. . .... .t"'. . . . . . . . . . . . . . . . . .I
· · 1 1 1
I din India. ············································~·································~·······································i
!········································································································································ I
I
l f. Noua specie de paianjen are aproximativ dimensiunea unghieil
1 I ............................... ........·1
I·................ ul mic.
deget...............
de la ............... ........................................................................... ........................................................... · ................................. ·
a personajului Harry Potter,
6. Precizeaza, in doua - trei enunturi, o trasatura morala
ilustrandu-1 cu o secventa:
identificata in fragmentul de mai jos, ~i mijlocul de caracterizare, punc te 6
din ea un iepure.
,,Cuprins de panica, Harry se gandi ca poate o sa-1 puna sa scoata
~i el privirea asupra ei."
Observand ca cei din sala stau toti cu ochii tinta la palarie, i~i atinti

Teste 159
 7. Prezinta, in 30 - 70 d e cuv,•nte ' O tema comu na celo r doua texte date , valorifi<:anct
element de con\inut.
<:ate un
6 Punc~

8. Crezi ca Harr y Potter starne~te admira\ia copii lor care

cites c roma nul? Motiveaza-ti
raspunsul, in 50 - 100 de cuvinte, valorificand textul 1.
6 punc te

9. Asociaza fragmentul din "Harry Potter ~i Piatra Filosofala

" de J.K. Rowling cu un alt text
literar
studiat la clasa sau citit ca lectura suplimentara, prezentand
, in 50 - 100 de cuvinte, o
valoare culturala comuna, prin referire la cate o secv
enta relevanta din fiecare text.
'
6 pun cte
-

jos.
a. Serie raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai
seria:
1. Sunt accentuate corect ambele cuvinte din
a. pa-la-ri-e, pa-i2n-jen.
b. p~-la-ri-e, pa-i2 n-jen.
c. pa-1~-ri-e, p~-ian-jen.
d. pa-la-ri-e, pa-ian-J~n.
Ras pun sul core ct: 0. 2 pun cte

intele din seria:

2. Fae parte din acela~i cam p lexical toate cuv
a. palarie, gambeta, joben, bor.
b. personaj, vrajitor, paianjen, ~tiinta.
c. stele, cer, tavan, noapte.
d. carte, jurnal, Twitter, India.
Ras pun sul core ct: 0 . 2 pu nct e

piii se uita spre cer.", cuvantul ,,cer'' este:

3. in enunturile ,,Copiii cer o carte." ~i ,,Co
a. antonim.
b. paronim.
c. omonim.
d. omograf.
Ras pun sul core ct: 0 . 2 pun cte
n
ele potr ivite pen tru cuv inte le sub linia te Tn fragmentul ,,Harry nu se simtea - eel puti
4. Sinonim ." sunt:
cam data - nici sufi cien t de cura jos, nici suficient de inteligent ca sa-i poata face fata
deo
a. momentan, brav.
b. maine, temerar.
c. acum, de~tept.
d. ieri, fricos.
Ras pun sul core 0 .
ct:
2 pun cte
,,Harry
constructia activa Tntr-o constructie pasiva:
5. Rescrie fragmentul urmator, transformand 6 pun cte
presarat cu stele.".
[... ] vazu un tavan ca de catifea neagra,

le personal ,,el" sa fie com plem ent

6. Alcatuieste un enu nt, exc lam ativ Tn care pronume 6 pun c te
'
prepozitiona l.

Tes te 161
r
fraze alcatuite
. . ta despre pr,·ma zi de scoala
. op,rna
7. Scne , . _ sub forma unei
din clasa a VIII-a
6 puncte
din doua propozitii aflate in raport de coordonare adversat,va.

s. Rescrie urmatorul enunt, corectand gre~elile de orice natura. 6 puncte

Va rog ajuta-fi-ma sa gasesc primul volum din seria Harry Potter o carte care mi-o
doresc foarte mult

Subi ectul a l II-lea 20 de puncte

lmagineaza-ti ca efti elev la ~coala pentru Vrajitoare !iii Vrajitori Hogwart s.

Redacteaza o scrisoare, de eel putin 150 de cuvinte, adresata unui prieten, care sa
cuprinda prezentarea unei emotii/ a unui sentiment din prima zi de ,coala; vei folosi
eel putin o secventa narativa fi una descriptiva.
Punctajul pentru compunere se acorda astfel:
• continutul compunerii - 12 puncte
• redactarea compunerii - 8 puncte (coerenfa textului - 1 punct; proprietatea termenilo r
folosifi - 1 punct; corectitudinea gramaticala - 1 punct; claritatea exprimarii ideilor _ 1 punct;
respectarea normelor de ortografie - 2 puncte; respectarea normelor de punctuatie _ 1 punct;
lizibilitatea - 1 punct).
Nota! Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul in care compunerea are
minimum 150 de cuvinte fi dezvolta subiectul propus.
,-

Te st u l 4
su bie ctu l I 70 de pun cte
Ci te~ te fie ca re din tre tex tel e de ma i J. os pen tru a pu tea
ras pun de ce rin tel or for mu lat e.

TEXTUL 1
la Hanul Ancutei. Dar asta s-a
intr-o toamna aurie am auzit multe pove§ti
anu l cand au cazut de Sant /lie plo i
intampl~t in~r-o departata vreme, demult, in
ur negru in nouri, deasupra puhoaielor
naprasmce §t spuneau oamenii ca ar fi vazut ba/a
dov ei. far ni§t e pas eri cum nu s-au mai pom enit s-au involburat pe furtuna, vaslind
Mol
ea lui de zodii §i talmacind semnele lui
spre rasarit; §i mo§ Leonte, cercetand in cart
eri cu penele ca bruma de razboi intre
lraclie-imparat, a dovedit cum ca acele pas
impara[i $i biel§ug la vita de vie.
calii lui impotriva lumii pagane,
Apoi, intr-adevar, imparatul-Alb §i-a ridicat mus
nezeu rod in podgoriile din Tara-de-Jos
§i, ca sa se implineasca zodiile, a daruit Dum
S-au por nit din part,ile noastre carau§ii
de nu ma i ave au vierii unde sa puie mustul.
uca vin spr e mun te, §-a tunc ea a fost la Hanul Ancutei vremea petrecerilor
ca s-ad
§i a pove§tilor.
cantau fara oprire. Cand cadeau
Tabere/e de cara nu se ma i istoveau. Lautarii
de prin cotloanele hanului. $-a tate a
unii, doborafi de truda §i de vin, se ridicau altii
au farm at bau tori i, de s-a u cruc it doi ani muierile care se duceau la targ la
oale
teri frigeau hartane de ber bec i §i de
Roman. $i, la focuri, oam eni incercati §i me§
dova. far Ancuta cea tanara, tot ca
vifei, ori par pal eau clean $i mreana din Mol
la ca un spiridu§ incolo §i-ncoace,
ma-sa de spr anc ena ta §i de vicleana, umb
ana la obra ji, cu catr inta -n bra u §i cu man icile suflecate: impart.ea vin §i mancari,
rum
rasete §i vorbe bune.
/a al Anc ute i nu era han, era
Trebuie sa §lifi dumneavoastra ca han ul ace
colo, §i ni§te port,i ferecate cum n-am
cetate. Avea ni§te zidu ri groase de ici pana
au oplo$i oameni, vite §i carute §i nici
vazut de zilele mete. in cuprinsul /ui se pute
hab ar n-aveau dinspre par tea hofilor.
tara §i intre oameni buna-voire.
La vremea de care vorbesc, era insa pace in
ele, in zile line de toamna, put eai
Port,ile stateau deschise ca la Domnie. $i prin
lele muntilor pe paduri de bra d pana
vedea valea Mo ldov ei cat batea ochiul §i pac
Cea hlau §i Hal auc a. Jar dup a ce se cufu nda soarele inspre taramul celalalt §i
la
tainice neguri, focurile luminau zidurile
toate ale departarii se §tergeau $i /unecau in
zabrelite. Contenea cate un rastimp
de piatra, gurile negre ale u§il or §i ferestrelor
viersul laut arilo r §i por nea u pove§lile.
ele, un raza§ str~in, c~reA mie imi
Statea stalp acolo, in acele zile grase §i ves
zele, ascultaA cu _och11 du§t cantec~le
era drag foarte, inchina oala catra toate obra
Leonte la talcwrea tuturor lucruri/or
lautarilor §i se /ua /a intrecere pana §i cu mo§
de pe lumea asta. (...) a o pun~a dest~I de
ii chema /onita comisul. Dumnealui Ionita comisul avecal vredmc de m,rare.
ise ca/are pe un
grea in chimir, sub straiele de $iac sur. $i ven

Tes te 163
 Era calul din poveste, inainte de a man ca tips
ia cu jar. ~um ai pie/ea ~i ciolan
Un cal roib, pintenog de trei picioare, cu §aua
nalt a pe dansu/, neclintit intr-un ~ef
de parete, cu manunchiul de ogri nji sub bot. .. 0
.. . . s
_ Eu aici rs trecator... cuvant~, cu oaf~. m man
a, dum nea lw Janita comisu/; eu
incalic §i pornesc in !umea me~ ... R01bu ~e~ 11 totd
eauna gat~, cu ~aua ~~ el... Ca/ ca
mine n-are nimeni... Jncalic, rm, plesnesc cac1ula pe-o
ureche §I ma due, me, nu-m; Pasa
De dus insa nu se ducea. Statea cu noi.
_ intr-adevar... ;; raspunse intr-un ran d mo§ Leo ·
nie; cal ca al dumitale nu se
gase§te sa umbli noua ani, la toti imp arat ii pam
antu lui! Num ai pie/ ea Jui cate para/e
face! Cand ma gandesc, m-apuca groaza ...
- Sa §tii dumneata, prie tine Leo nte! strig
a raza §ul zba rlind u-§i mustata
ru§inata. Asemenea cal uscat §i tare nu §tie de
nevoie, nici de truda. La mancare
se uita num ai c-un och i §i nu se sup ara can
d ii las nea dap at. $i §aua parca-i
crescuta dint r-in sul. Aist a-i cal dintr-o vita
aleasa. Se trag e dintr-o iapa tot
pintenoaga, cu care m-am fudulit eu in tinerete
le mel e §i la care s-a uitat cu mare
uimire chia r maria-sa Voda Mihalache Sturza ...
- Cum s-a uitat cu uimire, cucoane lonita? Era
tot a§a de s/aba?
- Se-ntelege. Asta -i o pov este pe care a§
put ea sa v-o spun, daca
m-ascultafi...
- Cum sa n-ascultam, cucoane lonita? mai ales
o pov este din vremea Jui
Mihai Voda Sturza! (Mih ail Sad ove anu , lapa lui Voda, vol. Hanu
Ancufe1)
a se oplo fi - a se adaposti.
chimir - brau lat de piele prevazut cu buzunare.
fiac - postav aspru.
roib - (cal) cu parul ro~cat (deschis) sau ro~u-galbui,
plntenog martoaga.
- cu pete de alta culoare (de obicei albe) in partea
ogrinji inferioara a picioarelor.
- resturi de paie, de fan, ramase dupa ce au fost
hranite vitele.
TEXTUL 2
Han u' Anc ufei, unul dintre cele mai cunoscute
han uri romane§ti din toate
timpurile se af/fJ in comuna Tupilafi, jude tul Nea
mf, la aproximativ 30 de kilometri
de municipiul Roman. Construit la inceputul sec
o/ului al XVIII-lea, hanul era unul
dintre cele mai populare locuri in randul calatoril
or care mergeau spre Roman, la$i
sau Suceava. Prezent atat in memoria colectiva
, cat ~i in scrierile romane~ti,
Han u' Anc ufei este unul dintre simbolurile literatur
ii sadoveniene.
fnfiinfat in anu l 1718, Hanu' Anc ufei a fost locu
l in care s-a desfa§urat
acfiunea in cartea omonima publicata de Mih
ail Sadoveanu in 1928. Cladirea
originala era construita pe o temelie de piatra ce
se continua cu ziduri de caramida
de 70 de centimetri grosime . Cu o fafada simpla
§i patru camere pentru musafiri,
Han u ' Anc ufei era unu l dintre cele mai bune
/ocuri de innoptat din zona. De
asemenea, han ul era prevazut cu doua por fi
mar i de /emn, una servind pentru
intrarea care/or §i cealaltfJ pentru scoaterea for
din incinta Jocalului.
Hanul este prezent in cartea lui Sadoveanu, in cele
noufJ povestiri ca e~emen~
comun, mai exact locul de desffJ~urare al acfiunii.
fn prima povestire, nlap~ lw Vo~~
apare o descriere sumarfJ a hanului care serve§te
drept papas pentru com,sul lomf~.
un personaj caris~atic ce poveste§te o in~amplare amuzanta din tineretea sa.
fn ce/e/a/te po~e~tm, hanul ~cup a un ro/ crucial in desfa§urarea acfiunii §i este ales
drept motiv prmc1pal al ca,t11.
Datorita scrierilor extraordinare ale Jui Sadoveanu' Hanu' Ancutei , este si
, in
ziua de astazi un obiectiv turistic. Vizitatori din toata t ara vin sa descopere Jocul
care 1-a inspirat pe marele scriitor §i vor sa petreaca macar cateva minute in interior.
(Popose 9te la Hanu' Ancutei 9i afla o poveste fascinanta!, blog.travelminute.ro)

A. Serie raspunsul pentru cerintele de mai jos cu privire la textele date.

1. Noteaza un reper temporal prezent in textul literar. 2 puncte

2. Ancuta cea tanara oferea drumetilor:

' '
a. mancare ~i bautura.
b. gazduire, mancare ~i bautura.
c. mancare, bautura, rasete.
d. mancare, vin , rasete, vorbe bune.
Raspunsul corect: 0 . 2 puncte
3. Hanul Ancu\ei se afla:
a. in comuna Tupila\i.
b. in municipiul Roman.
c. in municipiul la~i.
d. in orasul Piatra Neamt.
Raspun~ul corect: 0,. 2 puncte
4. Cartea scrisa de Mihail Sadoveanu, intitulata ,,Hanu Ancu\ei", a fost publicata:
a. in 1718.
b. in 1943
C. in 1928.
d. intr-un an neprecizat in text.
Raspunsul corect: 0 . 2 puncte
5. Noteaza "X" in dreptul fiecarui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea
acestuia, bazandu-te pe informatiile din cele do.ua texte. 6 puncte

i: : : : : ~:: : :: ::: :: : :::: : : :::: :: :::::::::::: : :::: :: :~~t.~~:::::::::::: : : :::: :::: : : : :: :::::::: :::::::: : : :: : :::::r::~?.~~~::::r::~:~~?.~~iJ
Ia. lntamplarile prezentate in textul literar se desfa~oara intr-uni I l
!. !.i.~e...~.~.e~~.~!~~.~..~.~~g_~.'...................................................................................................................) ................................. l J........................................

l--~.:-.~~.~~.~.nu reprezenta un loc sigu.~..?.~..~?..~~.~.:. .. .................. ......... ... .. ... ...L........ .. .... ...L. . .............. ........... . ...l
: c. Mo~ L~~·~t~··~·~~~···~~··~~id~~;~bit. l :
t·····················•·..········································································································································ ··················t·································~
:
········································~
Id. lonita se pregateste sa istoriseasca o intamplare din vremea: : :
\ lui Mihai Voda Sturz~. 1 I I
[~·:· H~.~~i" -·~-·i~~t··~~·~~t~~'it"·i~··;ii~;1t~"i··;~~~i~·i~·1··~·i""xvi"i"i~i"~~:····· · ·. ··········r·····························r ·····································1
l.(:~~~~~::~?~i;~··d;··M·ih~i·i·s~·d~~~~~~:: ~?.~i(~~::~~?.:~:P.?Y.~:~~frii:: : : :T:: : : ::::: :::: : : : :I ::::: :::::::: ::: ::: : J
Teste 165
6 _ Mentioneaza tiparul textual identificat in fragmentul de mai jos, argumentandu.u ,
doua-trei enunturi, optiunea: 6 pu~~~
,,Trebuie sa ~titi dumneavoastra ca hanul acela al Ancutei nu era han, era cetate. Avea .
ziduri groase de ici pana colo, ~, rn~ e po, !I, ~,ereca te cum n-am vazu
. .t rt· - td . nr~te
e z,lele mele.".

7. Prezinta, in 30-70 de cuvinte, o tema comuna celor doua texte date, valorificand cate un
element de continut. 6 puncte

8. Crezi ca intamplarile istorisite au un rol important in imb - t· • • · -

d - • oga,irea expenente, de v1ata a
rum_et1 1~r care au popos,t la Hanul Ancutei? Motiveaza-ti raspunsul in _ · d · te
valonficand textul 1. , 50 100 e cuvm ,
6 puncte
9. Asociaza_f_ragmentul ~in ,,H_anu An~u\ei" de Mi hail Sadoveanu cu un alt text literar studiat la
• te, ova 1oare cu 1turala
in 50 100 de cuvm
Cla sa sau c1t1t ca lectura supllmentara prezentand
v
' , -
• • A

comuna, pnn refenre la cate o secven\a relevanta din fiecare text. 6 puncte

8. Serie raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos.

1. Seria care con\ine numai cuvinte din limba romana standard este:
a. oplo~i, obrazele.
b. parpaleau, raza~.
c. biel~ug, faramat.
d. podgorii, iapa
Raspunsul corect: 0 . 2 puncte

2. Sunt compuse toate cuvintele din seria:

a. buna-voire, Mihail Sadoveanu, prietenie.
b. Hanul Ancutei, imparatul-Alb, Tara-de-Jos.
c. Sant llie, Tara-de-Jos, prietine Leonte, Ancu\a.
d. dumnealui, Ceahlau, neadapat, Mihai Voda Sturza.
Raspunsul corect: 0 . 2 puncte

3. Este formulat corect enuntul:

'
a. Calatorii au depanat multe pove~ti la han.
b. Oamenii au mancat clean din Moldova.
c. Din cauza scrierilor lui Sadoveanu, hanul este vizitat de turi~ti.
d. Sinceritatea e prezentata ca ~i calitate a drumetilor.
Raspunsul corect: 0. 2 puncte

Teste 167
~
I

4 . Sinonimul cuvantului ,,vizitatori" ~i anto nimu l cuva ntulu i ,,interior'' din secven•a: V' .
. . t I
toata tara vin sa desc oper e locul care I-a inspi ra pe mare e sen,"tor ~1. vor sa tpetrea
" iz1taton .
ca _din
cateva minute in interior'' sunt:
niacar
a. turistul, exterior.
b. oamenii, ulterior.
c. turistii, exterior.
'
d. turistii, inauntru.
Rasp ~nsu l core ct: 0 . 2 puncte
s. Rescrie fragmentul urmator, trecand verbul la timpul mai-mult-ca-perfect: ,,hanu
l ocupa un
rot crucial in desfa~urarea ac\iunii".
6 punc te

6. Alcatuie~te un enunt asertiv in care substantivul ,,Ancuta"

sa indeplineasca functia sintactica
de nume predicativ.
6 punc te

7. Serie opinia ta despre calatorie sub forma unei fraze alcat

uite dintr-o propozitie principala
~i o propozi\ie subordonata, precizand felul acesteia.
6 punc te

8. Enuntul urmator reprezinta un mesaj lasat de Maria coleg

ului de banca. Rescrie-1, corectand
gre~elile de orice natura.
6 pun cte
$ti ca orce calatorie este o modalitate de a fnvafa din
cauz a expe rient elor frumoase
extraordinare acumulate pe parcurs
'

Sub iec tul al II- lea

20 de pun cte
Reda ctea za un text, de eel pufin 150 de cuvi nte,
in care sa prez lnti un obie ctiv
turis tic pe care 1-ai vizitat, folos ind desc riere a ca tipar
textu al pred omin ant.
Punctajul pentru compunere se acorda astfel:
• contlnutul compunerii - 12 puncte
• redactarea compunerii - 8 puncte (coerenta textului
- 1 punct; proprietatea termenilor
folositi _ 1 punct; corectitudinea gramaticala - 1 punct; clarit
atea exprimarii ideilor _ 1 punct;
respectarea normelor de ortografie - 2 puncte; respectare
a normelor de punctuatie _ 1 punct;
lizibilitatea - 1 punct).
Noti l Punctajul pentru redactare se acorda doar in
cazul in care compunerea are
minimum 150 de cuvinte fl dezv olti subiectul propus.
 Te stu l 5
~ubi ectu l I 70 de punc te
Ci te~te fieca re dintr e texte le de mai jos pentr u a putea
raspu nde cerin ~elor form ulate .

TEXTUL 1
Deschid cu teama u§a camar ii de-altadata
Cu cheia ruginie a raiului oprit,
Trezind in taina mare a poamelor, smerit,
Mireasma, §i racoarea, §i umbra /or uitata.

Ma prinde aminti rea in vanatul ei tum,

Prin care cresc pe politi §i rafturi, ca pe ruguri,
Arzan d in umbra, piersic i de jar, §i-alba§tri struguri
$i pere de-au r ro§u cu flacari de parfum.

$ovait or ca robul, ce ca/ca o comoara

Din basmu l cu o mie §i una de nopfi, ma-nchin:
Vad pepen i verzi - smaragde cu miezu l de rubin -
$i tamaio§ii galben i ca soarele de vara.

Se-aprind fantas magor ic caise §i gutui:

Trandafirii lampio ane §i lampi de aur verde ...
Dar parasi nd camara ce minfile imi pierde,
Tot rodul vrajito arei cu lacat ii incui.
(Ion Pillat, Camara de fructe)

TEXTUL 2
Sunt dintre cei noroco§i, care au avut parte de o
copilarie plina §i frumoasa §i de bunici de poveste. Nu
am poze aproap e deloc de cand eram copil §i ne
petreceam vacante/e la bunici. Dar din fericire am ceva
mai bun de atat - amintirile atat de vii. inchid ochii §i
mi se deruleaza fi/me intregi.
Amintiri dintr-o copilarie atat de calda, de lini§tita,
fara orice tel de griji, cu sarbatori, inconj urafi de o
mu/time de rude, dintr-un timp care acum, de§i imi pare
atat de indepartat, e plin de detalii, de emotii, senza fii ... Nimic nu poate tulbura
i,
amintirile astea frumoase. Sunt /ocuri care pentru mine vibreaza de atatea amintir
unde fiecare colt al casei imi evoca un mome nt special. Atatea emotii numai cand
ma gandesc la bunicii mei, cand ma uit la casele care acum par doar umbre a ceea se
ce a fost odata, /a /ocurile astea specia le care mie mi-au daruit cele mai frumoa
vacante, vise §i amintiri, §i acum ... sunt lipsite de viata, de ei, de noi. Nimic nu mai
e la fel §i timpu/ n-a trecut de/oc frumos peste locurile astea.
Teste 169
 . .. . ,. i apar atatea franturi. Atatea veri in care bateam deaf .
fnch1d ochll ~, ~m ana seara, fara ca cineva sa se ingrijoreze O ~nte in
tung §i in lat de d,mme~tat"~pla Vad serile cu bunicii no§tri in care mane c 'P~ c~
a rau ni s-ar putea ,n a . Id. b . am bu/
cev ,. . ar a fierbinte, cand se auzea focu m so a, ,ar mamaie ne . z
cu br~nza §! mdam '~pi/ sau cand tataie ne istorisea amintiri din razboi. rectta
poezu de can era mirosulc ·t ·t . . d .
de fan proaspat cos,, n-am sa w mc,o ata /Jvezile de c·tre§,.
V V

.,mt §I.acum .... •

S
V ,.

§i pruni in care ne cataram, serile de vara ~n ~a~e " contvmgean:_ ~edbunici sa ne lase
stelele. (. ..J
sa dorm,m
V

,. , pe prispa
• a~ara §i adormeam tarzw m noap .1 e,. .numaran
.1
Nu-i de mirare ca ni se pareau prea scurte ven e §I 1ern1 e pentru cate avent .
aveam in plan. Ptecam cu teme,_ ciirti_ !ji caiete dupa noi:·· _!l( ne aminteam dee~:
abia la finalul vacantei. Cum pot, sa wt, vreodata a§a ammt1~1? Cum sa uifi mirosut
de paine pe plita, de gogo§i §i branzoaice favcut~ de mama!e, de cozonac copt in
cuptorul din curte, mirosul de lapte proaspat §I cum ne c,ondaneam pe caimac
dimineata?! Cum a§ putea sa uit vreodata ochii bunicilor no$tri, plini de bunatate §i
dragoste, ochii care lacrimau cand venea sfar§itul vacanfei §i ne despar[eam. $i in
ziua de astazi se simte emofia, numai cand inchid ochii §i ma gandesc la ei.
Cam asta insemna pentru mine copilaria. $i cred ca nu pufini sunt cei care
au avut parte de bunici calzi §i blanzi §i iubitori, de locuri frumoase §i amintiri unice
din copilaria asta minunata.
(Anca Gheorghe, Bunici, amintiri $i vacanfele copilariei.
Cu un strop de nostalgie, www.blogintandem.ro)

A. Serie raspunsul pentru cerintele de mai jos cu privire la textele date.

1. Transcrie, din textul 1, doi termeni din campul lexical al fructelor. 2 puncte

2. Terna centrala a textului literar este:

a. amintirea copilariei.
b. iubirea.
c. prezentarea naturii.
d. camara.
Raspunsul corect: 0 2 puncte
3. in copilarie, autoarea Anca Gheor h ,. .
a. cu parintii, in mediul rural. g e ,~, petrecea vacantele:
b. la bunici, in mediul rural.
c. cu fr~tii ~i surorile, in mediul urba
d. cu pnetenii, in ora~ul natal. n.
Raspunsul corect: O. 2 puncte
4. Sentimentul predominan .
a. bucuria. t drn textul poetic este:
b. iubirea.
c. nostalgia.
d. uimirea.
Raspunsul corect:
170 Evaluarea Nat-·
0 · 2 puncte
.,.ionala - Limba
~i literatura romana
5. Noteaza ,,X" in dreptul fiecarui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea
acestuia , bazandu-te pe informatiile din cele doua texte. 6 puncte

1::;;~;;~;:;;~;:1~; ;;;~~t!\~;;~~;;: T~C>~~!T~~~()~~!]

it:tii:f Jff~tt:;~;~tttft\]~it~;~L~~;f(~;~:;~;: I I ;
6"~-~~~i·~·P·~~~~-~,~-i. ~~~-ii·p·~~ii~~--1~. t~;i·~·;i~--~~-~b~-i. ::p·i~~d~··)····. . . . . . . . ... . . . .
1-·~i":•. T......................................l

it{f~~~J; !;tr~:i:i~t~~i\'.~j:;\~~~e~t~8:~~i: f
6. Precizeaza, intr-un enunt, doua marci lexico-gramaticale ale vocii poetice; identificate in
i i

ultima strofa a textului 1.

6 puncte

7. Prezinta, in 30-70 de cuvinte, o tema comuna celor doua texte date, valorificand cate un
element de continut. 6 puncte

8. Crezi ca orice om se raporteaza, de-a lungul vietii, la momentele fericite ale copilariei?
Motiveaza-ti raspunsul, in 50-100 de cuvinte, valorificand textul 1. 6 puncte

Teste 171
 . - oez1a. Cam_ ara de f t " de Ion Pillat cu un alt text litera r
9. Asoc1aza P " _
rue e
tAnd in - studiat la
. clasa sau
citit ca lectura suplimentara, prezen a , S0-1 00 de cuvinte, o asem anar e, prm referire la
cate O secventa relevanta din fiecare text. 6
Pun cte

B. Serie raspunsul pentru fiecare dintre cerintel

e de mai jos.
1. Cantin vocale in hiat toate cuvintele din seria:
a. cheia, ~ovaitor, gutui.
b. aur, ~ovaitor, ruginie.
c. tamaio~ii, amintirea, caise.
d. trandafirii, cheia, caise.
Rasp unsu l corect:0 . 2 pun cte
2. Fae parte din acela~i camp lexical toate cuvintele
din seria:
a. piersici, struguri, pere, flacari, pepeni.
b. piersici, struguri, pere, amintirea, pepeni.
c. piersici, struguri, pere, gutui, pepeni.
d. piersici, struguri, pere , pepeni, scare.
Raspunsul corect: 0 . 2 pun cte
3. Seria care contine doar cuvinte derivate este:
a. ~ovaitor, amintirea, teama.
b. amintirea, orice, copilaria.
c. fantasmagoric, copilaria, norocosi.
d. branzoaice, locuri, plecam. ·
Rasp unsu l corect:0 . 2 pun cte

172 Eva luar ea Na t-ion ala - Limb a i l i t erat1 1r.=,

9 ,...,..,m <:- .s:
 detalii, de emotii, senzatii":
Virgula din secventa: ,,e plin de
4 in vorbire.
· a. marcheaza o pauza mai lunga
in scriere.
b. marcheaza o pauza mai lunga
meratii.
c. delimiteaza termenii unei enu
ativ de restul enunfului.
d. izoleaza un substantiv in cazul voc
Raspunsul cor ect : 0 . 2 pu nc te
6 pu nc te
textul 1.
nscrie o constructie incidenta din
5. Tra

cfia
sim pla in car e for ma pro nom inala ,,cine" sa indeplineasca fun
6. Alcatuie~te o propozitie 6 pu nc te
sintactica de subiect.

dintre cei noroco~i.

o sub ord ona ta din fra gm ent ul urmator, precizand felul ei: ,,Sunt
7. Transcrie e.". 6 pu nc te
t par te de o cop ilar ie plin a ~i frumoasa ~i de bunici de povest
care au avu

6 pu nc te
and gre~elile de orice natura.
8. Rescrie enuntul urmator, corect
cut peisajele
Fata cum a ajuns la mu nte ia pla

20 de pu nc te
Su bi ec tu l al II -l ea
nd a
a de jur na l, de ee l pu tin 150 de cuvinte, care sa cu pri
Redacteaza o pa gin textul
oti i/ a un ui se nti me nt din copilaria ta. Este ne ce sa r ca
prezentarea unei em actarii jur -
o se cv en ta de sc rip tiv a fi una explicativa. Data red
sa contina eel pu tin
.
nalului este 24 decembrie 2020
acorda astfel:
Punctajul pentru compunere se
cte
• continutul compunerii - 12 pun ere nfa tex tulu i - 1 punct; proprietatea terrnenilo
r
pu nct e (co
• redactarea compunerii - 8
pun ct; claritatea exprimarii ideilor - 1 pun
ct;
ine a gra ma tica la - 1
folositi - 1 punct; corectitud pec tarea normelor de punctuatie -
1 punct; I
ort ogr afie - 2 pun cte ; res I
respectarea normelor de i
lizibilitatea - 1 punct). ar in cazul in care compunere
a are I
ntr u red act are se aco rda do
Nota! Punctajul pe
lta subiectul propus.
minimum 150 de cuvinte fi dezvo i
I
I
I
Tes t e 17 3 j
I
 Te st ul 6
Sub iect ul I 7 0 de pun ct
Ci test e fiec are din tre tex tele ed mai ·os pe t ~
J n ru a pute a
rasp ~nd e ceri ntel or form ulat e.

TEXTUL 1
Fram s ta;,;tea fn mii/o cul arenei, alb ca zapa da, uria§ §i necli ntit. Tot a§a stau
fratii lui din tara zape zilor ve§nice, pe ins¥ulele de g h ea1~ I ft ~ d
'J
f -
p u , oare: can se 1natta
sa priveasca la alti ur§i a/bi, care se depa rteaz a pe alte msul e plut,toare.
Statea §i se uita fn go/.
Mai facu un pas. .
f§i trecu laba peste ochi, peste frunte, cum ar f, §fers o urma care- . ¥. •

, pa1en1enea
privirea.
Aplauzele s-au potolit.
Acum tofi a§teptau.
·
intelegeau ca Fram prega te§te ceva nou. Fara fndoiala, un
num ar mai greu
deca t toate. Altad ata fncepea mai repede. Cere a el sa se faca
tacere. Acum parea
mirat de aceasta tacere.
- Mofturi! Prive§te la el cate nazu ri mai face! glasu i pifiga
iat una din cele
doua cucoane.
Petru§ abia se stapani, frama ntand u-se pe Joe §i mu§c andu -§i
buzele.
Fetita cu ochi alba§tri le fulgera §i ea cu privir ea, dar nu rosti
nimic. Simtea
pe umar mana bunic ului...
Alatu ri de Fram se afla o platfo rma fnvelita cu post av alb. Acol
o se urea el sa
se joace cu greutatile, sa faca echilibristica fntr-o prajina, sa prind
a fn gura portocale
arunc ate de public.
Acum se a§eza pe marginea platformei, a§a cum se a§az a un
om pe ganduri.
i§i prins e capu l fn labele de dinainte. Era intr-a deva r ca un om
care nu-§ i aminte§te
ceva, a pierd ut ceva, e dezn adajd uit de ceva.
- i§i bate joc de noi, draga ! se supa ra cuco ana cea mai ascu
fita.
Mana bunic ului apas a u§or umar ul fetite i cu paru l incar lionta
t sub cu§mulita
alba. Simfise, prin haina, cum se frama nta §i cum e gata sa-§
i aper e pe Fram al ei.
Dar Fram era fntr-adevar de nefnt eles fn acea sta seara . Pare
a ca a uitat unde
se afla. Parea ca a uitat ce a§teapta lume a de la dansul. A uitat
ca fl prive sc doua
mii de oameni, doua mii de pere chi de ochi!
- Fram! ii incur aja un glas.
Ursu l alb ridica ochii...
- ,,A, da! parca spun ea privir ea Jui. Avef i drep tate! Sunt Fram
va inveselesc!... " §i trebuie sa

. . C~ labele facu semn de nepu tinta fn laturi. Duse drea pta

la frunte; apoi la_
m,ma; dm nou la frunt e §i din nou la inima . Aco/ o era ceva
mergea ... strica t, care nu ma,

Adinea_uri, c~n~ a ridica t perd eaua de catife a vi§inie, fnca tot

totul are sa fie ca mamte. Multimea, copiii, aplau zele i-au dat
mai credea ca
acea sta amagire.
Acum din nou a uitat tot. Nu §tie ce cauta aci. Ce vrea /umea acea
sta de la el?
174 Eval uarea Natio nala - Limba ~i liter atur a roman
a
 boln av.. . De ce nu-I /asa in pac e
_ E bolnav, bun icul e! ros ti fetita cu mi/a. E
daca e bolnav.
multe intamplari in viata §i citise
tar bunicul, care fusese profesor, care vazuse
ulte car1i, vorbi §i el, cu o altf el de mi/a:
s cea sul can d nu ma i e bun
m _ Nu e bolnav, Lilic o! E ceva ma i rau ... L-a ajun
t nein trec uti vreme de pat ru, cinci,
de nimic. A§a se in tamp/a cu toti ur§ii a/bi. Sun
dan§ii. Nimeni nu §fie ce. Poate uita,
§ase ani. Pe urma se intam~la~ ~eva rau cu
ata, unde s-au nas cut...
poate ii apuca dorul de pusfletat1le for de ghe
(Cezar Petrescu, Fram, ursu/ pola r)

TEXTUL 2
Simbol al mediului arctic, ursu/
polar a devenit in ultimii ani sim bolu l
impactului cata stro fal pe care
incalzirea globala ii are asu pra
planetei. Se par e ca, in ritm ul
pierderilor actuate, populatia de ur§i
polari va disparea def initi v in ma i
pufin de 75 de ani! Eun viitor pe care
greu ni-1 putem imagina, dar care
devine tot mai realist, cu fiecare zi.
Soarta ur§ ilor pol ari sta, · ~-'\
...,_......._.__ __ _:---
literalmente, pe o pojghita de gheafa.
in mediul salbatic, majoritatea fiind
Putin peste 20. 000 de exemplare ma i traiesc
celor 19 subpopulafii de urs pol ar sun t
grupafi pe teritoriul Canadei. $as e din totalu/
lalte pop ulaf ii dan d, la ran dul /or,
amenintate in mo d evid ent cu disparifia, cele
rile hab itat elor prie lnic e hra nei §i
semne de dee/in, in ace la§i ,,ritm" cu modifica
reproducerii.
o pojghita de gheata,
(loana Betieanu, Soarta speciilor po/are, pe
Tn revista Bioplanet)

jos cu privire la textele date.

A. Serie raspunsul pentru cerintele de mai
tru care Fram nu putea tine reprezentatia
1. Noteaza unul dintre presupusele motive pen 2 pun cte
obi~nuita, in viziunea bunicului Lilicai.

2· Persoana care considera ca ursul isi bate joc de public este:

a. o fetita. ·
b. o doamna.
c. un bunic.
d. un domn.
Raspunsul corect: 0 . 2 pun cte

Tes te 175
 3. Sunt amenintate cu dis~aritia:.
a. 6 subpopulatii de u~1 ~olan ..
b. 19 subpopulatii de ur~1 polan.
. ste 20 000 de exemplare. .
c. putin pe I t··1·e de ursi polari de pe teritoriul Canade1.
d. toate popu a 11 ,
Raspunsul corect: 0. 2
Puncte
. omanul Fram ursul polar", de Cezar Petrescu, se evidentiaza·
4. fn fragmentul extras din r ". ' , .
a. bucuria copiilor de a merge la circ.
b. reactiile unei vedete de circ.
c. demnitatea umana.
d. legatura afectiva dintre oameni ~i animate.
Raspunsul corect: 0. 2 puncte
s. Noteaza ,,X" in dreptul fiecarui
enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea
acestuia, bazandu-te pe informatiile din cele doua texte. 6 puncte

i:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::~~t~:::::::::::::::::::::::::::;:::::::::::::::::::::::::::::::::............) ....~.?.~~.: . .f. ~.~.~.?.~:~~::J

I a. Fratii lui Fram se aflau in tara zapezilor ve~rnce.
h;·:. i=ra·~. .pre·g~'i se···~·;,. ;,·u~~;;. ;,ou. p·e;,'iiu··;:e·i>;:e;e;,·iatie·:···........................ 1 j :
f" . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 r. . . . . . . . . . . . . . . .
1··~:··u~~·i·r~i·1i~~~·r~p;~~~·~i~1i~·p~··~··ri~ti~~~i~·~~·p~·~ii~. ~~··p~·;i;~r . . .... . . . . . .... .T... . . . . . . . . . . . . . . . .l
l.~~~.~:. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . .... ... . . . . . . . . . . . ..... . . . . . . 1.................................1.......................................J
I d. Fram ~tia ca ar ti trebuit sa inveseleasca publicul. l j
i••············•·••···································································································································································t·································~·······································~
:
I e. Tn ultimii ani, soarta ur~ilor polari sta pe o pojghita de gheata. i 1 :
i••·························· .. ··················································.. ···················· .............................................................................. y •••••••• ••••••••• •••••• ••• •••••• • y ..... . ........... .................... . ..
If. Ur~ii polari nu i~i modifica habitatele prielnice hranei ~H 1 :
Ireproducerii. ! !
: ...... . .......... ..... .. .. ...................... ........... ...... .... ............ ............ .......................... ...... . ....... . ...................... .......... . ... .......... = •.••• .••• •••••... . ......•. •...... =
i
. . ........ .. ........ ...................:

6. Precizeaza, in doua - trei enunturi, o trasatura fizica a personajului Fram, identificata in

fragmentul de mai jos, ~i mijlocul de caracterizare, ilustrandu-1 cu o secventa: 6 puncte
,,Fram statea in mijlocul arenei, alb ca zapada, uria~ ~i neclintit. Tot a~a stau fratii lui din
tara zapezilor ve~nice, pe insulele de gheata plutitoare, cand se inalta sa priveasca la alti
ur~i albi, care se departeaza pe alte insule plutitoare.".

7- Prezinta, in 30 - 70 de cuvinte,
o tema comuna celor doua texte date valorificand cate un
element de continut. '
6 puncte

176
Evaluarea Nationala - Limba ~i literatura romana
 fatx d f" t d. .
ca oamenii ar trebui sa aiba o .atitudine .empaticx
8· Crezi . I 50 ca ,a e 11n,eIe in Jurul lor?
- 100 de cuvmte valonficand textul 1
A

Motiveaza-t1 raspunsu , in ' • 6 punc te

literar studiat
9. Asociaza fragmentul din ,,Fram, ursul polar" de Cezar Petrescu cu un alt text
cuvinte, o valoare
la clasa sau citit ca lectura suplimentara, prezentand, in 50 - 100 de
6 punc te
comuna, prin referire la cate o secventa relevanta din fiecare text.

B. Serie rispu nsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos.

:
1. in cavintele ,,a~teptau" ~i ,,trebuie" sunt, in ordine, vocale urmatoarele sunete
a.a,e ,a;e,u ,e.
b. a, e, u; e, u, e.
c.a,e ,a;e,u , i.
d. ~. t, t; r, b, i.
2 punc te
Raspunsul corect : 0 .
2. S-au·format prin deri.vare toate cuvintele din seria:
a. ochi, cusmulita, neputinta, dor.
b. .pustietate, gheata, tacere, neputinta.
c. fetita, neintrecuti, tacere, seara.
d. fetita, pustietat~. cu~mulita, neputinta. 2 punc te
Raspunsul corect : 0 . Teste 177
 3. 0 pereche de sinonime din textul 1 este:b. frunte - inima.
a. uria~ - imen~. d. motturi - nazuri.
c. alba - neagra.
Raspunsul corect: 0 . ~ i
2 puncte

1 ·t cu sens figurat este:

4. Enuntul care contine un cu~ant o os1 b Fram era alb ca zapada.
a. Toti a~teptau reprezentat1a. d. Copiii se bucura de spectacol.
c. Bunicul fusese profesor. ·
Raspunsul corect: 0 . 2 puncte
6 puncte
5. ldentifica doua pronume Tn secvent~ de mai j~.s ~i precizeaza felul lor:
,,Acolo era ceva stricat, care nu ma, mergea.·· ·

ve~tile despre
6 Alcatuieste O propozitie dezvoltata Tn care subiectul enuntului ,,Mi-a adus el 6 puncte
· , . · .
tine." sa fie atnbut pronominal.

7. Transcrie, din textul 2, 0 fraza Tn care sa se regaseasca doua propozitii aflate Tn raport de
coordonare.
6 puncte

8. Rescrie enuntul urmator, corectand gre~elile de orice natura. 6 puncte

Prieteni no$fri sunt interesanfi de soara ur$ilor polari care a citit in revista

Subiectul al II-lea 20 de puncte

Redacteaza un e-mail, de minimum 150 de cuvinte, adresat unui prieten, in care

sa-i povestefti o experienta personala din timpul unui spectacol. Este necesar sa
integrezi in textul tau eel putin o secventa narativa, o secventa descriptiva, o
secventa explicativa.
Punctajul pentru compunere se acorda astfel:
• continutul compunerii - 12 puncte
• redactarea compunerii - 8 puncte (coerenta textului - 1 punct; proprietatea termenilor
folositi - 1 punct; corectitudinea gramaticala - 1 punct; claritatea exprimarii ideilor - 1 punct;
respectarea normelor de ortografie - 2 puncte; respectarea normelor de punctuatie - 1 punct;
lizibilitatea - 1 punct).
Nota! Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul in care compunerea are
minimum 150 de cuvinte f i dezvolta subiectul propus.

178 Evaluarea Nationala - Lirnba ~i literatura romana

 Testul 7
~ b ie ct u l I 7 0 de pu nc te
re te xt el e · s pe nt ru a pu te a
ci ta ft • fia c_ ar e di nt rm ul at e. de m ai Jo
fo
rl sp un cl e ce ri n~ el or

TEXTUL 1
Hai sa vorbim
.
Despre tara din care venim
Eu vin din vartJ,
E o patrie fragi/~
Pe care orice frunztJ ,
Cazand, o po at e sti ng e,
stele
Da r ce ru l e at ~t de gr eu de
mant
C-atarntJ un eo ri pa n' la ptJ
m iarba
$i dactJ te ap ro pii -a uz i cu
GadiltJ stelele ra za nd I

$i florile-s at at de multe
CtJ te do r
e
Orbitele uscate ca de soar ,
$i so ri ro tu nz i atarntJ
Din fiecare po m ;
De unde vin eu
,
Nu lipse§te de ca t moartea
E-atata fericire
C-aproape ell li- e somn. a din care venim)
(Ana Blandiana, Despre far

TEXTUL 2
re le citeam pe
Nimic din pa gin ile pe ca
go ste a de fara" nu se
bancile $CO/ii de sp re "d ra
ra fia noastra, a ce lor
potrivea cu ce traia ge ne
. in m ai toate pove$tile
nascufi la sfar$itul razboiului
re, eroice -, se putea
istoriei - frumoase, inalfatoa
ri ($i ch iar se mu re a) pe nt ru fara $i din dragoste
mu
po po r ...
de fara. Patrie, patriotism,
indu-le, ca iubirea
Din toate se infelegea, cit
t toate celelalte forme
de fara sta m ai pr es us de ca
, in pa gin ile ca rfi lor
ale iubirii. Nimeni, acolo fa, da ca fara i-o cerea. Cand nu erai
luat,
et a sa -$ i de a via
noastre de istorie, nu pr eg cla ra t ina pt, sufereai, exilat din normali
tate
ca nd er ai de
te duceai voluntar /a razboi, pii i la ra zb oi cu ini ma incercanata $i totu$i
i$i trimi te au co
~; din generafia ta. Pa rin fii ta ca ntand, spunand ca vor fi
ma nd ri sa
Ti ne rii ple ca u la /up
cu surasu/ pe buze. ilo r, ra nif i in lupta cu du$manul $i ta
njind
ru l /or". Vo iev oz
m~oara ,,pentru fara $i po po pa cu m bin e se $fie, le tranteau, in miez
de
le- ma me , du
sa ajunga acasa, Doamne
Te ste 17 9
 noapte, poarta castelului
in nas._ in Primul _R~ zb oi
de spital, privindu-$i feric "'!ondi~I, so ld at ii murea
ifi Regma in ocht $' spun u pe Patu/
fie sa ajungi Domnia Ta Aa~du:1: ,,?~far, da r nu co
imparateasa tu tu ro r ro m nteaziJ _
intreba: "De ce trebuie sa am lo r . $t ,,,mparateasa"
se lase ei uc is, i ca sa -i Maria s
zi pe care oamenii ace$ ca rm ui es c eu pe ce i m
tia simpli, pr ob ab il, nu vo ulti
, ' ,Antr-oe
(G ab rie l Li ice an u, Ro r tra i s- o va da ? De ce ?". (. . .)
mania, m on am ou r. 0 iu
bi re din ca re se poate m I,
ur
ww w. co nt rib ut or s. ro )
A. Serie raspunsul pent
ru cerintele de mai jo s
cu privire la textele da
1. Transcrie, din textul 1, te.
doi termeni din campul lex
ical al naturii. 2 pu nc te

2. Structura ,,iarba/Gad
ila stelele" este :
a. o personificare.
b. o metafora.

t c. un epitet.
d. o enumera\ie.
Ra sp un su l corect: 0. 2 pu nc te
3. Terna textului scris de
Gabriel Liiceanu este:
a. patriotismul.
b. iubirea.
c. natura .
d. istoria.
Ra sp un su l corect: 0 . 2 pu nc te
4. Textul poetic se refera
la:
a. sentimentul de patrio
tism.
b. ata~amentul pentru o pa
trie sufleteasca.
c. dorinta de cunoa~tere.
d. iubirea pentru natura.
Ra sp un su l co re ct: 0 .

18 0 Ev al ua re a N at io na la
- J.i m
 de mai jos, argumentandu-ti, in
_ Mentioneaza ~ipar~I textual ident ificat in fragmentul
6 6 pun cte
doua-trei enuntun, opt1unea:
declarat inapt, sufereai, exila t
,,cand nu erai luat,_ te ducea~ volun tar la razboi, cand erai
la razboi cu inima incercanata
din normalitate ~i din generat,a ta. Parintii i~i trimiteau copiii
~i totu~i cu surasul pe buze.".

texte date, valorificand cate un

1. Prezinta, in 30 - 70 de cuvinte, o tema comuna celor doua
6 pun cte
element de continut.

de iubire? Motiveaza-ti
8. Crezi ca iubirea de tara este mai presus de toate celelalte forme
6 punc_te
raspunsul, in 50 - 100 de cuvinte, valorificand textul 2.

Blandiana cu un alt text literar

9. Asociaza fragmentul din ,,Despre tara din care venim" de Ana
, in 50-1 00 de cuvinte, o valoare
studiat la clasa sau citit ca lectura suplimentara, prezentand
e text. 6 pun cte
comuna, prin referire la cate o secventa relevanta din fiecar

Test e 181
 dintre cerin\ele de mai jos.
B. Serie rispunsul pentru fiecare . . .
1. Pot fi atat vocale, cat !?i sem1. voca ,le sunetele dm sena.
a. a, a, a (i), e, i, o, u.
b. a, a, a (i).
c. e, i, o, u.
d. e, i, i, o, u.
Raspunsul corect: 0. 2 Puncte
2. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din seria
:
a. Regina Maria, Oomnia Ta, exilat. .
b. Primul Razboi Mondial, decat, Domrna Ta.
c. imparateasa Maria, dragostea de \ara, decat.
d. nimic, patrie, patriotism, popor.
Raspunsul corect: 0. 2 punc te
3. Enun\ul care con\ine o expresie/ locu\iune este:
a. Nimeni nu pregeta sa-~i dea via\a pentru \ara.
b. Ei plecau sa lupte pentru \ara.
c. Solda\ii priveau ferici\i Regina in ochi.
d. Regina era a tuturor.
Raspunsul corect: 0. 2 puncte
4. Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate
in fragmentul: Jn Primul Razboi Mondial,
solda\ii mureau pe patul de spital, privindu-~i fericiti Reg
ina in ochi " sunt:
a. decedati,, bucu rosi.
'
b. traiau, tri~ti .
c. decedau, bucuro~i .
d. se sting , entuzia~ti.
Raspunsul corect: 0. 2 puncte
~- ~es~rie urm~~orul enunt, transformand o forma verb
ala nepersonala intr-un verb la modul
md1cabv: "Tinem plecau la lupta, cantand.".
6 puncte

6. Alcatuieste un enunt in care sa ut·1· ·of

. • • 11 zez1 orma verbala de supin cu functia sintact1ca de
V V

sub1ect. • -

·
6 punc te

7. Serie opinia ta despre jertfa t v •

principala si O propozi•ie comp! st· r~mo~ilor_ ~ub forma • •

unei fraze alcatuite dintr-o propozi\ie

' i e iva prepoz1\1onata. 6 punc te

182
Eval uare a Nati onal a - Limba $i
 crie enuntul urmator corectand gre~elile de orice natura. 6 puncte
8 Res . . I )I; •
· Te rog 58 vi la mme m,ar p ace sa ne wtam I-a un film documentar

subiectul al II-lea 20 de puncte

Redacteaza un text, de eel putin 150 de cuvinte, in care sa prezinti trasaturile unei
patrii imaginare, utilizand descrie~ea ca tipar textual predominant.
Punctajul pentru compunere se acorda astfel:
• continutul compunerii - 12 puncte
• redactarea compunerii - 8 puncte (coerenta textului - 1 punct; proprietatea termenilor
folositi - 1 punct; corectitudinea gramaticala - 1 punct; claritatea exprimarii ideilor - 1 punct;
respectarea normelor de ortografie - 2 puncte; respectarea normelor de punctuatie - 1 punct;
lizibilitatea - 1 punct).
Nota! Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul in care compunerea are
minimum 150 de cuvinte fi dezvolta subiectul propus.

Teste 183
Testul 8 70 de Pun
Subiectul I . . ~
Ci te~te fiecare dintre textele de mai JOS pentru a Putea
raspunde cerin~elor formulate .

TEXTUL 1
ca sa nu mai ramaie repetent $i anul acesta, mam' mare, mamifica ~; ta t'1
Mifa au promis tanarului Goe sa-I duca-n Bucure$ti de 10 mai. n
Pufin ne importa daca aceste trei dame se hotarasc a parasi locu/ /or spre
veni in Capita/a numai de hatarul fiului $i nepofe!ului /or. Desti.fl ca foarte d:
dimineafa, dumnealor, frumos gatite, impreuna cu tanarul Goe, B$teapta cu mu/ta
nerabdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat care trebuie sa le duca la
Bucure$ti. Adevarul e ca, daca se hotara$te cineva sa asiste la o sarbatoare
nafionala B$B de importanta, trebuie s-o ia de dimineafa. Trenul in care se vor sui
ajunge in Gara de Nord la opt fara zece a.m. D. Goe este foarte imp;3cient ~i, cu un
ton de comanda, zice incruntat:
- Mam' mare! de ce nu mai vine?... Eu vreau sa vie!
- Vine, vine acuma, pui$orul mamii! raspunde cucoana.
$i saruta pe nepofel; apoi ii potrive$te pa/aria.
Tanarul Goe poarta un frumos costum de marinar, palarie de paie, cu
inscripfia pe pamblica: le Formidable, $i sub pamblica biletul de calatorie infipt de
tanti Mifa, ca nB$B fin barbafii biletul".
- Vezi ce bine-i $Bde Jui- zice mam' mare - cu costumul de marine/?
- Mamifo, nu fi-am spus ca nu se zice marine!?
-Da'cum?
- Marina!...
- Ei! zicefi voi cum ?tifi; eu zic cum am apucat. A$a se zicea pe vremea mea,
cand a ie$it intai moda asta la copii - marine/.
- Vezi, ca suntefi proaste amandoua? intrerupe tanarul Goe. Nu se zice nici
marina!, nici marine!.
- Da' cum, procopsitule? intreaba tanti Mita cu un zambet simpatic.
- Mariner. ..
-Apoi de! n-a invafat toata lumea carte ca d-ta! zice mam' mare, $i iar saruta
pe nepofel $i iar ii potrive$te pa/aria de mariner.
Dar nu e vreme de discufii filologice: sose$te trenul- $i nu sta mult. . . .
Trenul este plin ... Dar cu mu/ta bunavoinfa din partea unor tineri pohtico$f,
cari merg pana la o stafie apropiata, se fac locuri pentru dame. Trenul a p/ecat..._
Mam' mare i$i face cruce, apoi aprinde o figara ... Goe nu vrea sa intre in cupeu,
vrea sa $ada in coridorul vagonului cu barbafii. . •
- Nu!... nu e voie sa scofi capul pe fereastra, mititelule! zice unul dintre tmen
lui d-I Goe, ~i-I trage pufin inapoi.
-. Ce treaba ai tu, uratule? zice mititelul smucindu-se. . de
$1 dupa ce se stramba la uratul, se spanzura iar cu amandoua ma~i/e ;
ve_r~eau~ ~e alama $i scoate iar capu/. Dar n-apuca sa raspunza ceva uraful, $
m,t,telul '$' retrage ingrozit capul go/ inauntru $i-ncepe sa zbiere.
184 Eval uarea Naiional~ - Limba ~i litera tura roma n~
 _ Mamifoo! mam' maree ! tantii!
_ Ce e? Ce e? sar cocoanele.
t
_ Sa opreasca! zbiara $i mai tare Goe, batan d din picioare. Mi-a zbura
pa/aria! sa opreascaaa!!!
(Ion Luca Caragiale, D-1 Goe... )

TEXTUL 2
Familia este unul din cele mai importante elemente sau, mai bine spus,
te.
sisteme care contribuie la dezvoltarea unei persoane §i la starea ei de sanata
tii
Familia exercita o influenta deosebit de adanca asupra copiilor. Parin
fizice,
furnizeaza ,,zestrea genetica", iar familia creeaza condifiile dezvoltarii
c etc.
emotionale, intelectuale §i modeleaza caracterul copilului, simtul moral, esteti
o mare parte dintre cuno§tintele despre natura, societate, deprinderile alimentare
ortament,
§i igienice, atitudinile fata de viata, modelele sau obi§nuintele de comp
este
copiii le datoreaza educa{iei primite in mediul familial. De aceea, familia
institutia fundamentala in toate societatile.
lui,
Rolul familiei este foarte important in ceea ce prive§te dezvoltarea copi/u
terial §i
din punct de vedere fizic, intelectual, emo{ional, moral sau carac
spiritual-estetic. (. ..)
Pentru dezvoltarea inteligentei emo{ionale a copilului, viata de familie
at, copilul
constituie, de asemenea, prima lui §coala. in acest mediu, oarecum protej
ce i se
ar trebui sa invete sa se cunoasca, in.vata cum sa simta fata de ceea
eaza §i
intampla §i cum reac{ioneaza ceilalti la sentimentele lui; experiment
, invata
recunoa§te o gama de sentimente §i invata ce posibilitati de reactie exista
primele
sa i§i exprime sperantele §i temerile. Tot in familie, copilul i§i formeaza
a cat §i,
atitudini fata de lumea din jur, de care vor depinde atat reu§ita lui §colar
mai tarziu, cea de viafa.
doar
Aceste ,,cursuri" de dezvoltare a inteligentei emo{ionale nu se predau
fata de
prin interacfiunea dintre copil §i parinfi sau din spusele §i actele parintilor
§i ceilal ti
copii, ci §i prin intermediul mode lelor pe care, in primu l rand, parint ii
membrii ai familiei (extinse) le ofera.
(Educafia in familie - baza unei dezvoltari sanatoase a copiilor $i
a succesului in viafa, www.creeracord.com)

date.
A. Serie raspunsul pentru cerint ele de mai jos cu privire la textele
2 punc te
1. Noteaza doua ider principale/secundare din primul text.

2· Tn gara, tanarul Goe este:

a. nepoliticos cu tanti Mita.
b. lini~tit. '
c. fericit ca au plecat in calatorie.
d. nerabdator.
Raspunsul corect: 0 . 2 punc te
Teste 185
 3. Vorbele ~i actiunile personajului Goe releva :
a. lipsa educatiei din mediul ~colar.
b. situatia slaba la invatatura.
c. probleme de educatie ale membrilor familiei.
d. un comportament obi~nuit pentru un copil.
Rasp unsu l corect: 0 . 2 PUnc te
4. Dezvoltarea inteligentei emotionale a copilului se realiz
eaza prin:
a. interactiunea dintre copil ~i parinti.
b. spusele ~i faptele parintilor.
c. oferirea de modele.
d. interactiuni, vorbe ~i fapte ale parintilor, oferirea de mode
le.
Rasp unsu l corec t: 0. 2 punc te
5. Noteaza ,,X" in dreptul fiecarui enunt pentru a stabili
corectitudinea sau incorectitudinea
acestuia, bazandu-te pe informatiile din cele doua texte.
6 punc te

r~~~~; : :~=~;::{i:,;:;;~:~~:~::;:~tre•uroea. l•• 1

l c. In tren, Goe nu doreste sa stea in compartiment cu barbatii. l

x .• CORECT · ·l· iNCORE~!:·
l l
i.d...Goe.pierde..biletul.d~.calatorie............................................................................·.........i.. . . . . . . ... . . . . . . i. . . . . . ..... . . ... ... . .i
l e. Prima ~coala a copil ului este familia.
!············..······················................................................................................................................................................... 1 1
:·······..··········•·............ : .......................................-!I
l f. Reu~ita ~colara a copilului nu depinde de primele atitud
ini fatal 1 l
1de lume a din jur.
: . . ... ... . ... . ......... . . . .... ....... . ...... . . .... . .............
.. ........ . ... . ....... . ... ....... ... . ...... .... . . . ....... .......
. ....... .... .............
\ \ l
.. . ... . . ........ ... . . ....... : ............. ... ........... ......
= .............. ..... ......... ............:
6. Precizeaza, in doua - trei enunturi, o trasatura morala
a personajului Goe, identificata in
fragmentul de mai jos, ~i mijlocul de caracterizare, ilustra
ndu-1 cu o secventa: 6 punc te
,,D. Goe este foarte impacient ~i. cu un ton de comanda,
zice incru ntat:
- Mam ' mare! de ce nu mai vine? ... Eu vreau sa vie!".

7. Prezinta, in 30 - 70 de cuvinte, o tema comuna celor doua

texte date, valorificand cate un
elem ent de continut.
6 punc te

186 Eval uare a Nati onal a - Lirnb a ~i liter atur a

roma na
 este responsa bila pentru lip d .
8. crezi ca~ familia
0 100 sa e educat,e a lui Go ? M t·1veaza-ti
raspunsul, rn 5 - de cuvinte, valorificand textul 1 _ · e• o
6 puncte

9. Asociaza fragmentul din ,,D-1 Goe" de Ion Luca Caragiale cu un alt text literar studiat la clasa
sau citit ca lectura suplimentara, prezentand, in 50 - 100 de cuvinte, o asemanare, prin referire
la cate o secventa relevanta din fiecare text. 6 puncte
'

. d" t cerintele de mai jos.

B• Serie raspunsul pentru f1ecare m re
· d' 5 eria•
1- Sunt corect accentuate toate cuvmtele in ·

a. sun-teti ne-rab-da-re.
b. P~-la-~i~a. Go-~. -
c. sun-teti ne-rab-da -re.
d. pa-la-=-~i~a -Go-e. 2 puncte

Raspu~sul ~o:ect: 0 . Tes t e 187

 2. Fae parte din acela~i camp lexi~I ~oate cuvintele din seria:
a. marinar, bilet, procopsit, pangllca.
b. palarie, costum, marinar, panglica.
c. familie, hatar, nepotel, fiu.
d. mam' mare, tanti, fiu, nepotel.
Raspunsul corect: 0. 2 puncte
3. Apartin limbii romane standard toate cuvintele din seria:
a. marina!, pamblica, sa raspunza.
b. mariner, panglica, mam' mare.
c. marinar, panglica, sa raspunda.
d. mariner, panglica, sa raspunda.
Raspun sul corect: 0 . 2 puncte
4. Cuvantul,, poarta" din enunturile ,,Goe poarta un costum frumos." ~i ,,El a~tepta la poarta."
intra in categoria:
a. sinonimelor. b. omonimelor.
c. antonimelor. d. paronimelor.
Raspun sul corect: 0 . 2 puncte
5. Transforma constructia activa din secventa "Destul ca foarte de dimineata, dumneal
or,
frumos gatite, impreuna cu tanarul Goe, a~teapta cu multa nerabdare, pe peronul din urbea
X, trenul accelerat" intr-o constructie pasiva. 6 puncte

6. Alcatuie~te un enunt asertiv in care substantivul ,,trenul" sa aiba functia sintactica de

complement indirect. 6 puncte

7. Transcrie o propozitie subordonata din primul paragraf al textului 1, precizand felul ei.
6 puncte

8. ~escrie enuntul urmator, corectand gre~elile de orice natura.

In cadrul scurtei for alocufiuni colegi care ii apreciez a dat -dovada de intelegere fafa de
comportamentul Jui Goe ' 6 puncte

188 Evaluar ea Nationa la - Limba ~i literat ura romana

 al II-lea 20 de puncte
32iectu 1
~
teaza O scrisoare, de minimum 150 de cuvinte, catre un cadru didactic, in
Redacv -ti exprimi recunottinta pentru rolul sau in formarea personalitatii tale. Vei
care ~:el putin o secventa narativa ti una descriptiva. Data redactarii scrisorii este
foloSI
12 iunie 2021. V

·uI pentru compunere se acorda astfel:

punctaJ ..
tinutul compunem - 12 puncte
• co;actarea compunerii - 8 puncte (coerenta textului - 1 punct; proprietatea termenilor
; ~~siti _ 1 punct; corectitudinea gramaticala - 1 punct; claritatea exprimarii ideilor - 1 punct;
0
'ctarea normelor de ortografie - 2 puncte; respectarea normelor de punctuatie - 1 punct;
respe ·
lizibilitatea - 1 punct).
Notal Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul in care compunerea are
minimum 150 de cuvinte fi dezvolta subiectul propus.

Teste 189