Tes tul 1 70 de

subiec tul I
t fiecar e dintre textel e de mai jos pent ru~
Cites e f late Putea
rasp~nde cerin~ elor ormu .

TEXTUL 1
Anton Lupan se framanta, chinuit de ganduri, dar privindu-1, nimen; nu i-arn
banuit zbuciumul. . . . .
_ Uite O cutie de chibrituri ; sa nu te ma, chmwe§ h cu amnarul.
_ Multumesc, domnule, am §i eu la far, ca-mi da Comisia sa aprind felinarefe;
dar pentru /ulea mai bun e amnarul.
- Te grabe§ti tare?
_ Nu, ca mai e pana la apusul soarelui §i felinarele sunt §terse; altminteri,
baba mea nu-mi da voie sa plec pana nu le free bine.
- Spune-m i - intreba Anton Lupan, luptandu -se sa-§i stapaneasca bataile
inimii - nu cumva §tii ce-a fost cu corabia asta?
- Ba §tiu, cum nu; §i cu asta, §i cu cea de mai la vale, numai sa nu ma-ntrebi
anul. Astea sunt nelegiuirile lui Spanu.
Aici, in ochii batranului se aprinse o scurta lucire, ca la dihaniile care ratacesc
noaptea prin codri; dar poate ca §i asta era doar o inchipuir e. Dupa aceea, else
a§eza pe nisip, scapara iar amnarul §i, pufaind din Ju/ea, i§i dadu drumul la gura:
- Erau ni§te talhari de apa, pirati cum le spune. Se pripa§ise ra de ani de zile
prin pa,tile noastre §i nu putea sa-i starpeas ca nimeni. Capeten ia /or era unu'
Axente, venit de prin marea greceasca, da' lumea ii spunea Spanu, fiindca nu-i
cre§tea par pe fata, nici mustati, nici barba, ca la neoamen i.
Batranul scuipa cu dispret in nisipul urned, i§i mangaie barba, cum §i-ar fi

-
infoiat coada paunul, apoi i i continua povestirea, in timp ce Anton Lupan se a§eza
alaturi stapanindu-§ · cu reu bataile immii:
- Span, span, dar altfel om sub/ire, trait in fume, cu §tiinta de carte, sa te
miri ca se apucase de talharie. Nu §tiu din ce pa,ti venise, dar iaca, pot sa Jur ca
§tia tot ce e limba omeneasca in lume ... Pe acea vreme nu era farul asta, ci a/tu/,
gat~ sa se da:.ame - ia~ de aprin~, se _aprindea numai cand i§i aducea cineva
ammte. _cor~bule, daca a1~nge~u zwa, bme, daca nu, trebuiau sa a§fepte departe,
ca altmmter, le luau va/ur,/e §I le bu§eau de nisip pana ce le faceau farame. $i
talharii a§tia, cu Spa~u, pa~deau seara la farm; daca vedeau vreo panza in zare,
a§te?,t~~ sa se lase mtu~Aer,cul, aducea~ un bou din stufari§, ii priponea u la malul
mam §1-1 leg~u un fanar mtre coar~e. B,etu~ dobitoc se zbatea toata noaptea a§a,
Jeganand felmarul. Daca ·vedea lumma• asta Jucand, ca pe valuri, c~ •t d ' 'ar(Y
· · ap1 anuI m ,, :,,
ce-§1 z1cea: e vreo corab,e 1a ancora, ,a sa ma apropii de ea s~ a" b~ de la
a 11U O vor. a
'ci
• ,

. . . ,I
A

oamem. $1 se aprop,a, sarmanul, mcrezator, numa, ca nimerea Pe ms1p

• • •

'Alh .. §I ue a,
mtr-acolo cu barci/e s8 reau pe punte
A

nu mai avea scapare. , a am se repezeau t ..

cu iataganele m mam,, pe um, 11 spm ecau, pe a1111 ,; aruncau ,An mare §I. p-ormo"'
A ,
A A. • .. A• •

pradau corabia de nu lasau decaf lemnul go/.

A

Anton Lupan stranse pumnii §i scra§ni printre dinfi:

146 Eva l uarea Nationala - Limba ~i literatur a romanJ

 t
- Ticalo§ii! A§a crezi ca s-a intamplat §i cu corabia asta? Oare n-o fi scapa
nici un om?
- N-a§ crede, domnule; Spa nu nu lasa pe nimeni sa-i scape viu ...
i sa-i
- $i cum - intreba Anton Lupan, spum egand ,- nu s-a gasit nimen
pe~epsegScape a.ce_§_tLtalhari PlesJ~mafi? -- ,
nu,
- Ci~e s_a-i ~ede~seasca, domnule? $i cum sa-i dovede§ti? Asta, Spa
drumuri
avea corab,a lw, o tmea m port, ca marinaru/ cinstit, facea din cand in cand
$i pe urma
la Stambul, la SaIonic, §i aducea chiar marfa, incat nu-I puteai banui...
dus. Zice
nici n-a mai stat mult aici; cum s-a auzit de razboi, a ridicat panze/e §i s-a
dar nu §tiu
lumea ca ar fi ajuns pe la turci, pe la greci §i face prapad prin marile for,
de-o fi adevarat, ori numa i a§a, vreun zvon ...
(Radu Tudoran, Toate panzele sus!)
fanar - s.n. felinar.

TEXTUL 2
Cine este acest perso naj invaluit in mit,
cunoscut ca ,,regele piratilor"? Barba Neagra,
pe numele sau adevarat Edward Teach, a fast
un faimos /up-de-mare care a activat in zona 'lllM1t1r.1
lndiilo r de Vest §i a coastei estice a coloniilor
americane. Pufine se §tiu despre el, de unde §i
aura legen dara care de multe ori depa§e§te
fara proble me istoria. Este posibil sa fi fast un
corsar inainte sa-§i croiasca drum in Caraibe,
pe insula New Providence, baza operafionala a
capita nului Benja min Hornigold. Cei doi s-au
implic at in nume roase activi tafi piratere§ti.
Teach devine propr iul stapan in momentul in
care reu§e§te sa captureze nava comerciala
franceza La Concorde, pe care o redenume§te
Queen Anne 's Revenge §i o echipeaza cu 40
de tunuri. Poree/a o prime§te, cum era de
o alianta
a§teptat, datorita infafi$arii sale inspaimantatoare. Barba Neagra formeaza
Dupa ce
cu mai multi pirafi, prada nd portu l Charleston din Carolina de Sud.
batalie
ingroze§te marile o buna bucata de vreme, este in cele din urma ucis intr-o
pe care o poarta cu guvernatorul Virginiei, Alexander Spotswood.
codite
Descrierile mai tarzii menfioneaza faptul ca Teach i§i impletea barba in
reprezenta
mici, uneori §i cu panglici co/orate. 0 figura pe care imaginafia n-o poate
ntelor §i
decal ca o idee a furiei iadului ... Teach se pare ca a in[e/es valoarea apare
umerii laV.
capacitatea for de a produce cele mai groaznice frici. Piratul era inalt, cu
e mare sau
Purta cizme pana la genun chi §i ve§minte negre, precum §i o palari
cu pistoale.
uneori o haina /unga de catifea stralucitoare. Era in permanenta ticsit
omorurilor.
in ciuda apari[iei extrem de fioroase insa, nu era un adept al torturii §i
(Barba Neagra, regele pirafilor, www.historia.ro)

Teste 147
 A. Serie raspunsul pentru cerintele de mai jos cu prlvire la _texte~e. date.
1. Nume~te doua localita\i unde Spanu mergea ca sa nu trezeasca susp1c1uni. 2 Punctt

2. Anton Lup_an -eauta informa\ii despre:

a. functionarea farului. b. o nava e~uata.
----- - ---

d. un vechi prieten.
------
c. traseul piratilor.
Raspunsul corect: 0 . 2 Pllncte
3. Nava piratului Barba Neagra se nume~te:
a. Queen Anne's Revenge. b. Benjamin Hornigold.
c. Speranta. d. Piratii din Caraibe.
Raspunsul corect: 0 . 2 puncte
4. in fragmentul extras din romanul ,,Toate panzele sus!" de Radu Tudoran tema este:
a. aventura. b. natura.
c. istoria. d. trecerea timpului.
Raspunsul corect: 0 . 2 puncte
5. Noteaza "X" in dreptul fiecarui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea
acestuia, bazandu-te pe informatiile din cele dolia texte. 6 puncte

!·a.··satranu1··refuzii ·cutia ·de=~1'.··········································································/··· CORECT ···/..rNCORECT !

j b. Spanu era inamicul lui Axente, capetenia unor pirati. j j j

6. Precizeaza, in doua - trei enunturi, o trasatura a textului narativ, identificata in fragmentul

de mai jos, ilustrand-o cu o secventa: 6 puncte
,,Aici, in ochii batranului se aprinse o scurta lucire, ca la dihaniile care ratacesc noaptea prin
codri; dar poate ca ~i asta era doar o inchipuire. Dupa aceea, el se a~eza pe nisip, scapara
iar amnaniW, pufaind din lule~ i~Ldadu dru~ul la gura."

7. Prezinta, in 30 - 70 de cuvinte, o tema comuna celor doua texte date, valorificand cate un
element de continut. 6 puncte

148 Evaluarea Nationala - Limba ~i literatu ra romana

111
s. Crezi ca actiunile celorlalti pot influenta starea noastra de spirit? Motiveaza-ti raspunsul, in
50 _ 100 de cuvinte, valorificand textul 1. ,, 6 puncte

, 9. Asociaza fragmentul din ,,Toate panzele sus!" de Radu Tudoran cu un alt text literar studiat
la clasa sau citit ca lectura suplimentara, prezentand, in 50 - 1oq de cuvinte, o asemanare,
prin referire la cate o secventa relevanta din fiecare text. 6 puncte

B. Serie raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos.

1. in secventa "Batranul scuipa cu dispret in nisipul urned, i~i mangaie barba, cum ~i-ar fi
infoiat coada paunul" con\in diftong:
a. trei cuvinte. b. patru cuvinte.
c. cinci cuvinte. d. ~ase cuvinte.

Raspunsul corect: 0 . 2 puncte

2. Sunt derivate toate cuvintele din seria:

a. felinarele, lucire, pufaind, pripa~isera.
b. greceasca, stufari~. increzator, omeneasca.
c. pedepseasca, intunericul, departe, dovede~ti.
d. sarmanul, pandeau, zbuciumul, chinuie~ti.
Raspunsul corect: 0 . 2 puncte

3. Cuvantul "aripa" este utilizat cu sens figurat in enuntul:

a. Pasarea avea aripa ranita.
b. Am observat o neregula la aripa avionului.
c. M-am lasat purtat pe aripile amintirilor.
d. Costumul Mariei avea aripi de matase.
Raspunsul corect: 0 . 2 puncte
Teste 149
I

4 _Sinonimele potrivite pentru cuvin tele subl iniat e in fragm entu l: ,,Bietul dobitoc se zb ~t
noaptea a~a" sunt: ~to aia
a. necioplit, se agita. b. anim al, se zvarcolea.
c. salbatic, se supara. d. idiot, se uita.
Ras puns ul core ct: 0 . 2 puncte
5. Rescrie propozitia urmatoare, puna nd verb ele la
timp mai-mult-ca-perfect: "Daca Ved
. larg, ce-~,.ulz,cea
tumina asta jucand, ca pe valuri, capitanul din . [···J" · ea
6 puncte

-------

6. Alcatuie~te un enun t asertiv in care subs tanti vul ,,sta

pan" sa aiba functia sintactica de
complement pce__pozitional.
6 puncte
--------

7. Precizeaza numarul de propozitii din enuntul: ,,Tea

ch devi ne propriul stapan in momentulTn
care reu$e$te sa captureze nava comerciala franceza
La Conc orde , pe care o redenume~te
Queen An ne's Revenge ~i o echipeaza cu 40 de tunu
ri.". 6 punc te
- - - - · -- - -- -- - - - - - -- - -

8. Enuntul urmator reprezinta o ~tire despre o desc

operire fascinanta. Rescrie-1, corectand
gre~elile de orice natura.
6 punc te
M~de oam eni sau_ ave~turat fn M~n fii Stanco$i fn
t!}.tim ul dece niu; pent ru a cauta ~n cufar
plm cu aur, cu rubme, ~ maralde s, d,amantf!,care lea
, ascu ns un co/e ction ar de arta.
'

Su bie ctu l al II- lea

20 de pun ct@
lmag inea z~-ti ca reco ns!it ui o lupta cu pir ~ _Red
acteaza un text -
de ceLpu.tm 150 de cuvm te, care sa cupr mda
0

expe rien ta trait a de tine, o secventa

nar"ativ a, una ,dial ogat a , l_un a exe licat iva.
~ '--- - - -- - -
P unctajul pentru compunere se acordaa sffeT :
• continutul compunerii - 12 puncte
• reda ctare a com pune rii - 8 puncte (coerenta textu
lui - 1 punct; proprietatea termenilor
tolositi - 1 punct; corectitudinea gramaticala - 1 punc
t; claritatea exprimarii ideilor - 1 punct;
respectarea normelor de ortografie - 2 puncte; respectar
ea normelor de punctuafie - 1 punct;
lizibilitatea - 1 punct).
Nota ! Pun ctaju l pentru redactare se acor da doar
in cazul in care compunerea are
mini mum 150 de cuvinte fi dezvolta subiectul prop
us.
 T e s tu l 2te
70 de pu nc
su bi ec tu l I
el e de ma i jo s pe nt ru a pu tea
ci te st e fie ca re di nt re te xt e.
at
ra sp ~n de ce rin ~e lo r fo rm ul

TEXTUL 1
si
a era od ata un tar am pe car e cerul ii daruise cu toate bunatatile
Ehei, cic
mp uri le ii era u inti nse , roa de le bogate, pa du rile de~e ~i
frumusefile sale. Ca deau in
, ap ele cri sta line $i rec i pre cu m gheafa, iar munfii se me fi ascun
racoroase
maruntaiele /or co mo ri neprefuite. ai in alte
rni ci $i milostivi, a$a cum nu ga se
Oamenii ac ele i fari era u drepfi, ha i,
ii. Da r, da ca era u cu ad eva rat cunoscufi cale de noua ma ri $i far
capete ale lum . Nicaieri nu era ma i disprefuita
u din ad an cu l suf let ulu i ad eva rul
era pentru ca iubea una ma i
na $i ma i as pru pe de ps it ee l car e s-a r ti incumetat sa spuna cate
minciu
gogonata ...
oa me nii s-a u ind rep tat spr e go spodariile /or, ostenifi dupa truda
fntr-o seara, bit sa-$i
de rob ota . S-a u inf rup tat din bucatele ce/e gustoase $is -au gra
unei zile
oare.
caute odihna in paturile cele primit
no pfii , in ina ltu l cer ulu i a ap aru t o lumina ro$iatica. La inc ep ut a
Catre mi ez ul fari. La un
o nuc a, da r a cre scu t U$ 0r- u$o r, pana ce a cuprins cerul intregii
fost cat
nfil or, ap oi deasupra case/or $i ogoarelor.
in cele
timp, lum ina s-a las at de asu pra mu
in
$i-a cro it dru m pri n ho rnu rile sobelor, pa tru nz an d in odaile $i
din urma, ea s-au int ors pe cealalta parte,
Ne $ti ind ce Ii se inta mp la, ei
sufletele oamenilor. mirit. $i- au
an du -$i som nu l. Ba , inc a, nic i macar---de______qimineafa nu s-au du
continu ma i
cu me rin de si s-a u du s aco lo unde ii chemau treburi/e. Cate un ul
umplut traista
~

ca nu (!Jai spuneau lucrurilor pe

,
ma ca vor ba le era sch imb ata ,
istef a bagat de sea zvalui tot ceea
e, ca ma i ina inte , $i ca nu ma i simfeau aceea$i dorinfa,de a de
num andu-$i
u. Ne pri cep an d ins a car e era pricina $i ace/a inalfa din umeri, vaz
ce gandea
de treaba. i Ta rii Ad ev aru lui s-au B$ezat la
nit ora pra nz ulu i $i loc uit ori
Ehei, da r a ve ndere, au
$i- au um plu t ulc ele le cu ap a rece $i, cu nefarmurita surpri
masa.
ap a ing he fa ca t ai zic e pe$ te. lara$i cei ma i infelepfi au zis:
descoperit ca vedefi ca minfim de ingheafa
re pri me jdie ne am en inf a! Nu
- Frafilor, o ma
apele? za
po ate ti ad ev ara t! s-a u im po triv it ce i ma i numero$i. Nu cutea
- Nu
ata pe me lea gu rile no ast re! Tre buie sa fie vreun joc. Haidefi ma i
minciuna sa se ab
bine sa ii deprindem! Pe
, ma ine a$a , min ciu na a pa tru ns tot ma i adanc in viafa oamenilor.
Az i a$a nfeai
ma i fos t un joc , ci un tel de a trai. Erai intr-o incurcatura, mi
nesimfite, ea n-a cateva in
ta! Av ea i ne ca z pe cat e cin eva ? Nimic ma i simplu: ii pu ne ai vreo
$i... ga la a uri
nu -Im ai cun ost ea nic i mu ma -sa . De la a prefui minciuna $i pana
carca, de
adevaru/, n-a fost de ca t' un pas.
(Petre Craciun, Tara Adevarului
$i fmparatul Minciuna)

Te ste 151
 TEXTUL 2
Mitologia reprezinta un sistem de coduri
culturale, de tradifii $i obiceiur i pastrate de-a ~N~
lungul timpului, de simboluri !nterdependente,
cu diferite semnificafii $i fe/unte contexte. .
Unele dintre cele mai interesante pove$t 1
se nasc in spatiul romanesc. lnfluenfate de alte
popoare sau n~scute in sanul munfilor, acest~~-
aduc inapoi imagini $i simboluri pierdute, trad1f~1
si obiceiuri uitate de fume, credinfe stravech1.
Ele arata ca/ea spre bine, spre frumos, spre
unitate.
Acest alt pamant este imaginat ca o reprezentare in oglinda celui actual $i ca
o casa a creaturilor numite Blajini (cei cu suflet bland), alteori poarta numele
de Rahmani, in Bucovina. Ei sunt descri$i ca antropo morfi $i scunzi, avand uneori
un cap de $Oba/an. Ei sunt fie descri$i ca fiind rau intenfionafi, fie ca avand un mare
respect pentru Dumnezeu $i ducand o viafa fara de pacat ca Adam $i Eva in rai.
Unii cred despre ei ca sunt ni$te fiinfe firave, blajine, fara viafa, care traiesc
intr-un fel de paradis terestru.
Sarbatoarea romaneasca, Pa$tele Blajinilor, este o modalitate de a-i rasplati
pentru beneficiile pe care le aduc. Din moment ce ei traiesc in izolare, nu au nicio
modalitate de a $ti cand vine Pa$tele. Acesta este motivul pentru care romanii
mananca oua vopsite $i lasa cojile in voia apei, de unde ei cred ca vor ajunge la
Apa Sambetei $i de acolo la Blajini.
Tudor Pamfile, in ,,Mitologia poporulu i roman - Du$man i $i prieteni ai
omului" ne arata ca cele trei Ursitoare pot ajuta oamenii, iar ingerii se pot vedea
arareori, insa fiecare dintre noi are propriul sau inger stand pe umarul Jui eel drept,
iar diavolul pe eel stang.
Norocul, care nu are o reprezentare fizica, se na$te odata cu omul intr-o ,,fume
a Noroace lor" $i este legat de viafa omului. Exista multe vorbe de duh in popor,
povefe $i vorbe cu talc.
De noroc mai fine $i $arpele casei, care are solzii a/bi $i traie$te sub
casa. Spiridu$ul este de asemenea aducato r de Noroc, de$i este un dracu$or.
Du$man ul Norocul ui este Piaza rea, care poate avea infafi$are de $arpe,
caine, pisica neagra sau chiar de om insemna t: span, cu parul ro$u, ciung, olog,
pocit. Omul insemnat are puterea de a deochia.
:me~/ sau Zburatorul este un spirit raufacat or cu infafi$are de dragon sau
~arpe manpat. Uneori apare in visele fetelor tinere. .
. . Br~hnele sun~ duhuri ce traiesc prin paduri $i sperie calatorii. lelele fur~ minfile
tmenl~r, tar ~easunle Re/e sunt duhuri de noapte, care umbla prin vazduh $1pocesc
pe c!' ce 1~_,es in ca/e. Baca, Baubau/ $i Pocita sunt fiinte oribile de co$mar care
spene copm neascultatori. '
(Mitologia romaneasca, www.mythologica.ro)

152 Evaluare a National a - L1.'mba y~1.· li t eratura romana

 ire la textele date.
A. Serie rispunsul pentru cerin'9le de mai Jos cu prlv
arului.
1. Noteaza doua schimbari ale oamenilor din Tara Adev 2 pun cte

2. Minciuna a patruns in Tara Adevarului:

a. ca o lumina ro~iatica.
b. adusa de un necunoscut.
c. prin apa rece ca gheata.
d. printr-un joc.
Raspunsul core ct: 0. 2 pun cte

3. Sarbatoarea Pa~tele Blajinilor este dedicata:

a. fiintelor mitologice numite Blajini sau Rahmani.
b. persoanelor care fac acte de caritate.
c. oamenilor credinciosi si buni.
' '
d. animalelor.
Rasp unsu l core ct: 0. 2 pun cte

4. 0 idee din fragmentul ,,Tara Adevarului !;ii impa

ratul Minciuna" de Petru Craciun este:
a. Oamenii iubeau adevarul.
b. Minciuna a patruns prin apa inghetata.
c. Nimeni nu si-a dat seama de schimbarea oamenilor.
'
d. Minciuna a fost indepartata din tinut.
Rasp unsu l core ct: 0. 2 pun cte

5. Noteaza ,,X" in dreptul fiecarui enunt pentru a

stabili corectitudinea sau incorectitudinea
. 6 pun cte
acestuia, bazandu-te pe informatiile din cele doua texte

. . ....~~!nu~.~
: .. . ... .. ... . . ..i,...oam
L. . . ... . . ..: :.::::Adev .... . .. . . .. ..... . . ... .... ...... .. ·.... . ... . . ..II. .CORECT ... !. INC ORE CT_JI I
la. in Tara arulu enii stiau sa minta. ····························:
=·················'·································································· ············· ' ············· ···························································· ········:···················..··········••:···········
j l
j b. Minciuna nu a patruns niciodata in acel tinut. 1
··········T···························· · ··:::J
r:~~:::~!:~~:~!::~:~::~::?.§~.~~~:(ii~?.::~~:hi.m"t)a.re·:················· ···················· ··························r ···················
enilor. I j l
i d. Minciuna a patruns tot mai adanc in viata oam
I·································I ································ ·:::J
r1f.~~::~~Breh:~P.~:~~::~~~:~::~~.~~:::~:~::i~i~.~~.~j .m?lefic. ·····························································
nele fura mintile tinerilor.
I i 1
......................... ................................. .................................. : ....................................
...:
:..........................................................~---···························-- .. --.,,........................
descriptiv, identificata in fragmentul
6. Precizeaza, in doua -tre i enunturi, o trasatura a textului
6 pun cte
de mai jos, ilustrand-o cu o secventa:
ise cu toate bunatatile ~i frumusetile
"Ehei, cica era odata un taram pe care cerul ii daru
rile dese !;ii racoroase, apele cristaline
sale. Campurile ii erau intinse, roadele bogate, padu
in maruntaiele lor comori nepretuite.".
~i reci precum gheata, iar muntii semeti ascundeau

Test e 153
 . tx • 30 _ 70 de cuvinte,
7. P rezm 0 tema comuna celo r dou a texte date, valorifica
a, m nd
element de con\inut. cate un
6 Puncte

a. Crezi ca oamenii accepta cu u~urin\a minciun

a in via\a lor? Motiveaza-\i raspunsul, in
50 - 100 de cuvinte, valorificand textul 1.
6 pun cte

9. Asociaza fragmentul din ,,Tara Adevarului

si imparatul Minciuna" de Petru Craciun cu un
text literar studiat la clasa sa~ citit ca lectura alt
~uplimentara, prezentand, in 50- 100 de cuvin
o asemanare, prin referire la cate o secven\a te,
relevanta din fiecare text.
6 pun cte

154 Eva luar ea Nat io nal a - Lim ba i lite

9 rat ura r oma na
e. Serie raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos.
1. Numarul de sunete este acela~i cu numarul de litere in ambele cuvinte din seria:
a. cerul, ghea\a.
b. minciuna, chemau .
c. era, zice.
d. pricina, ulcelele.
Raspunsul corect: 0 . 2 puncte

2. Sunt derivate toate cuvintele din seria:

a. frumuse\i, gustoase, ro~iatica.
b. frumuse\ile, dispre\uita, cerului.
c. cealalta, patrunzand, odaile.
d. locuitorii, nesimtite, odihna.
Raspunsul corect; 0 . 2 puncte

3. Cuvantul ,,talc" este corect utilizat in enuntul:

a. A inteles talcul vorbelor mele.
b. 9i-a dat cu talc pe maini inainte de concurs.
c. Nu pune mult talc in placinta!
d. Are talc in ce face.
Raspunsul corect: 0 . 2 puncte

4. Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate in fragmentul: ,,Zmeul sau Zburatorul este
un spirit raufacator cu infatisare de dragon" sunt:
a. un duh, cu aspect.
b. un om, cu fata.
c. un cuvant, cu comportament.
d. un saman, cu solzi.
Rasp~nsul corect: 0 . 2 puncte
5. Rescrie enuntul urmator, inlocuind complementele directe cu clitice pronominale: ,,Acesta
este motivul pentru care romanii mananca oua vopsite ~i lasa cojile in voia apei". 6 puncte

6. Alcatuieste un enunt interogativ in care substantivul ,,povete" sa aiba functia sintactica de

, I I t

complement direct. 6 puncte

Tes t e 155
 :Q'I JfJ. j'

7. Adaug a o propozi,ie subordonata atributiva enun,ului urmat or: "Exista

A
multe vorbe de d
Uh
"

m popor .
6 Puncte

8. Rescrie mesajul pe care 1-ai primit de la prietenul tau, corectand gre~elile de

orice natura.
6 punct e
Saptamana viitoare se v-a organiza un targ de calitate in aceia~i zona
a ~coli. DactJ vrei
pofi venii ~i tu cu obiecte realizate de bunica ta.

Sub iect ul al II-l ea 20 de punc te

Redacteaza, in 80 - 120 de cuvinte, rezumatul textului 1.
in redactarea rezumatului:
- vei formu la ideile importante, dovedind intelegerea textului;
6 punc te
- vei preze nta evenimentele in succesiune logica;
2 punc te
- vei respecta regulile de alcatuire a unui rezumat.
4 punc te
Punct ajul pentru compu nere se acorda astfel:
• continutul compunerii - 12 puncte
• redac tarea compunerii - 8 puncte (coerenta textului - 1 punct; proprie
tatea termenilor
folositi - 1 punct; corectitudinea gramaticala - 1 punct; claritatea exprim
arii ideilor - 1 punct;
respectarea normelor de ortografie - 2 puncte; respectarea normelor de
punctuatie _ 1 punct;
lizibilitatea - 1 punct) .
Notal Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul in care comp
unerea are mini-
mum 80 de cuvinte fi dezvolta subiectul propus.

156 Evalu area Natio nala - Li mb av~i litera tura roman a

 T es tupul nc3te
70 de
su bie ctu l I
e jos pen tru a pu tea ras pun de
Cit e~t fie car e din tre tex tel e de ma i
cer ini; :elo r for mu lat e.

TEXTUL 1
Simfindu-$i, in chi p straniu, pic ioa rele
ca de plumb, Har ry intra in ran d in
pului, urm at indeaproape de Ron. le$ira
spatele unui bai at cu par u/ de culo are a nisi
per e $i trav ers ara din nou hol ul de la intrare, PB$ind pe o U$B dub/a in sala
din inca
de festivitafi.
ata t de min una t $i totodata ata t de
Harry nu- $i ima gin ase niciodata un spafiu
at. Era lum ina t de mii $i mii de lum ana ri, care plu tea u prin aer pe deasupra a
ciud
fun gi la car e se a$e zas era deja ceil alfi elevi. Pe mese erau farfurii $i
patru me se
cupe de aur stralucitor. in fafa sal ii era
o masa lunga, la care stateau profesorii.
pioane pal ide in lumina tremuratoare a
Sutele de fefe care ii priv eau par eau lam
elevi, fantomele straluceau ca ni$te umbre
/umanarilor. A$ezate din foe in Joe printre
int. inc erc and sa evit e och ii car e ii afin teau, Har ry ridica privirea $i vazu un
de arg
stele. 0 auz i pe Hermione $Optind:
tavan ca de catifea neagra, pre sar at cu
ra. Am citit in ,,Hogwarts: o scurta
- E vrajit sa reproduca exa ct cer ul de afa
istorie".
era de fapt un tavan $i ca sala cea
Cu gre u put eai crede ca ceea ce se vedea
mare nu comunica dire ct cu cerul.
fara sa scoata un cuvant, doa mn a
Privirile lui Ha rry cob ora ra rap id can d,
ona ga/1 adu se un tab ure t, pe car e ii a$eza in fafa cel or din anu l intai.
profesor McG
Era foarte ponosita, gata sa se destrame.
Pe el puse o pal arie fuguiata de vrajitor.
te o sa-1 puna sa scoata din ea un
Cuprins de panica, Har ry se gandi ca poa
cu ochii finta la palarie, i$i afinti $i el privirea
iepure. Observand ca cei din sala stau tofi
lini$te desavar$ita. Apo i pa/aria tresari. O
asupra ei. Pref de cateva clipe, domni o
ra de dea sup ra bor ulu i se des chis e larg , ca o gura, $i pa/aria incepu sa cante:
gau
Poate nu sun t pre a frumoasa
Daca ma jud eci dupa fafa,
Da r ma ing hit daca gas e$t i
O palarie ma i isteafa.
Nu-s un job en inalt, /ucios,
Nici o gambeta tuciurie -
Da-n Hogwarts - eu repartizez:
Sunt cea ma i tare pal arie !
Nimic nu pofi, oric at ai vrea,
ln capul tau s-a scu nzi de mine.
Probeaza-ma $i am sa- fi spun
Carui camin vei aparfine. (. ..)
Curaj! Hai, nu te ma i cod i,
Ma pune-acum pe scafarlie -
E$ti pe ma ini bun e (de$i n-am),
Caci sun t o super-palarie! Tes te 157
~r

Toata sala izbucni in aplauze, de ind

ata ce pa/ aria i$i termina cantec
plecaciune spre fiecare dintre cele
~i:~~~
0 patru mese, dupa care 1
ramase
nemiscata.
' _ A, nu trebuie decat sa pro bam pa/aria
, ii $0p ti Ro n Jui Harry. ;, omo
Fred, o tinea una $i buna ca trebuie sa ma
iau la tra nta cu un trot. 'Pe
H~rry zambi cu jum at~ te de g~ra.
_ce-i d:~pt, sa pro b~z i o_ pal~rie era
mai bine decaf sa te puna cmeva sa mu1t
fac, o vraJa, da r tare $1-ar fl dont sa
proba fara ca toata lumea sa se uite O Poat·
intrebari, iar Harry nu se simfea - eel
la el. Pa /ar ia pa rea sa pun a o mu
puf in deo cam dat a - nic i suficient de
/time d:
nici suficient de inteligent ca sa- i poa curajos,
ta face fafa.
(J.K. Rowling, Ha rry Po tte r $i Piatra
Filosofala)
gambeta, gambete - s.f. palarie barbat
easca din fetru tare , cu calota ovala ~i
borurile u~or
rasfrante.

TEXTUL 2
Oa me nii de $fiinfa din India s-a
u ins pira t din ser ia de carfi $i
,,Harry Potter" $i au num it o noua spe filme
cie de pai anj en dup a un per son aj
magica, imaginata de J.K. Rowlin din lumea
g. De oar ece pai anj enu l sea ma na
magica care decide in ce Case de cu pa/aria
la Hogwarts aju ng ele vii, cercetato
creatura ,,Erovixia gryffindori" de la rii au numit
Casa Gry ffin dor (Cerceta$i).
,,Ac est paianjen cu o forma unica
i$i trage num ele de la art efa ctu l ma
fabulos, atot$tiitor - Jobenul Magic gic,
, care a apa rfin ut vra jito rulu i (fictiv)
Godric Gryffindor, unul dintre cei pat medieval,
ru fondatori ai $co /ii de Magie Hogw
arata in ,,Jurnalul Indian de Arahnolog arts ", se
ie".
Autoarea seriei, J.K. Rowling, a scr
is pe Twitter ca este onorata de dec
cercetatorilor indieni. izia
in ,,Jurnalul Indian de Arahnologie",
,,Erovixia gry ffin dor i" este descris ca
,,o spe cie de arahnida mica, criptica, fiind
noc tur na care se ref ugi aza sub frun
timpul zile i". ze pe
Paianjenul este de dimensiuni foarte mic
i, cam cat unghia de la degetul mic, insa
a atras mu/ta atenfie pe refelele de soc
ializare pentru asemanarea cu Jobenu
(Numele une i noi specii de paianjen, l Magic.
inspirat din Ha rry Potter, www.digi2
4.ro)
A. Serie raspunsul pentru cerintele
de mai jos cu privire la textele date.
1. Formuleaza o idee principala a can
tecului palariei magice .
2 pu nct e

2. Cand a vazut palaria, Harry a crezut

ca va trebui:
a. sa o probeze.
b. sa se ia la tranta cu un trol.
c. sa scoata un iepure din ea.
d. sa faca o vraja.
Raspunsul corect: 0. 2 pu ncte
 romanul ,,Harry Potter i . .
3. fn fragmentul extras din. ~ Piatra Filosofala", se prezinta:
a. viata lui Harry Potter
b. intrar~a i_n lumea magica de la Hogwarts.
c. o zi din v1ata personajului principal.
d. profesorii $colii de Magie.
Raspunsul corect: 0 . 2 punc te
4. ,,Erovixia gryffindori" este:
a. Casa Cerceta~ilor de la $coal a de Magie.
b. o palarie.
c. Jobenul Magic.
d. o noua specie de paianjen.
Raspunsul corect: 0 . 2 punc te
ea sau incorectitudinea
5. Not~aza ,,~" in dreptu_l fiecarui enunt pentru a stabili corectitudin
acestu1a, bazandu-te pe mformatiile din cele doua texte. 6 punc te
r · ··· · . . ENUN.Tui'····· · · . . .... .... . . ... ... ... . . .. . .. . . . ... . . ....... T...............................T.......................................1
(~·:. H·~·~~. P.~tt~~. ~··i·~t~~'i·r~. ~~·i~··d~·'.t~·~'ii~it~'ii. i~~~i~t. d~··. ~. .R~·~:. . . . f. .~.?.~~~. . t. :~.~?.~~.: . I
t(d:·:i···H~·:1:~1~··~~~1i. t.~i!:-r;~t ;~1r~t:!~~~~t~·ii·~~~~i·~~; . ;i't~·:~ti'i.dfri'~i'i~·...r J::: :::1
~.~··~i·~·1~~. .P~~gatit sa tac~..
p :
·t--..............................-f".... .. ....... .. . . . . .. . . . . ,
r-;·:. ·P~. .i:k:. ·R·~~·ii·~·g. .~~. .~. .r.~~i~t~t~~. d~~i;i~·-·~~·~~·~i'i~/d;··~ti·i~tl. . . . . . .... . .. . .... .t"'. . . . . . . . . . . . . . . . . .I
· · 1 1 1
I din India. ············································~·································~·······································i
!········································································································································ I
I
l f. Noua specie de paianjen are aproximativ dimensiunea unghieil
1 I ............................... ........·1
I·................ ul mic.
deget...............
de la ............... ........................................................................... ........................................................... · ................................. ·
a personajului Harry Potter,
6. Precizeaza, in doua - trei enunturi, o trasatura morala
ilustrandu-1 cu o secventa:
identificata in fragmentul de mai jos, ~i mijlocul de caracterizare, punc te 6
din ea un iepure.
,,Cuprins de panica, Harry se gandi ca poate o sa-1 puna sa scoata
~i el privirea asupra ei."
Observand ca cei din sala stau toti cu ochii tinta la palarie, i~i atinti

Teste 159
 7. Prezinta, in 30 - 70 d e cuv,•nte ' O tema comu na celo r doua texte date , valorifi<:anct
element de con\inut.
<:ate un
6 Punc~

8. Crezi ca Harr y Potter starne~te admira\ia copii lor care

cites c roma nul? Motiveaza-ti
raspunsul, in 50 - 100 de cuvinte, valorificand textul 1.
6 punc te

9. Asociaza fragmentul din "Harry Potter ~i Piatra Filosofala

" de J.K. Rowling cu un alt text
literar
studiat la clasa sau citit ca lectura suplimentara, prezentand
, in 50 - 100 de cuvinte, o
valoare culturala comuna, prin referire la cate o secv
enta relevanta din fiecare text.
'
6 pun cte
-

jos.
a. Serie raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai
seria:
1. Sunt accentuate corect ambele cuvinte din
a. pa-la-ri-e, pa-i2n-jen.
b. p~-la-ri-e, pa-i2 n-jen.
c. pa-1~-ri-e, p~-ian-jen.
d. pa-la-ri-e, pa-ian-J~n.
Ras pun sul core ct: 0. 2 pun cte

intele din seria:

2. Fae parte din acela~i cam p lexical toate cuv
a. palarie, gambeta, joben, bor.
b. personaj, vrajitor, paianjen, ~tiinta.
c. stele, cer, tavan, noapte.
d. carte, jurnal, Twitter, India.
Ras pun sul core ct: 0 . 2 pu nct e

piii se uita spre cer.", cuvantul ,,cer'' este:

3. in enunturile ,,Copiii cer o carte." ~i ,,Co
a. antonim.
b. paronim.
c. omonim.
d. omograf.
Ras pun sul core ct: 0 . 2 pun cte
n
ele potr ivite pen tru cuv inte le sub linia te Tn fragmentul ,,Harry nu se simtea - eel puti
4. Sinonim ." sunt:
cam data - nici sufi cien t de cura jos, nici suficient de inteligent ca sa-i poata face fata
deo
a. momentan, brav.
b. maine, temerar.
c. acum, de~tept.
d. ieri, fricos.
Ras pun sul core 0 .
ct:
2 pun cte
,,Harry
constructia activa Tntr-o constructie pasiva:
5. Rescrie fragmentul urmator, transformand 6 pun cte
presarat cu stele.".
[... ] vazu un tavan ca de catifea neagra,

le personal ,,el" sa fie com plem ent

6. Alcatuieste un enu nt, exc lam ativ Tn care pronume 6 pun c te
'
prepozitiona l.

Tes te 161
r
fraze alcatuite
. . ta despre pr,·ma zi de scoala
. op,rna
7. Scne , . _ sub forma unei
din clasa a VIII-a
6 puncte
din doua propozitii aflate in raport de coordonare adversat,va.

s. Rescrie urmatorul enunt, corectand gre~elile de orice natura. 6 puncte

Va rog ajuta-fi-ma sa gasesc primul volum din seria Harry Potter o carte care mi-o
doresc foarte mult

Subi ectul a l II-lea 20 de puncte

lmagineaza-ti ca efti elev la ~coala pentru Vrajitoare !iii Vrajitori Hogwart s.

Redacteaza o scrisoare, de eel putin 150 de cuvinte, adresata unui prieten, care sa
cuprinda prezentarea unei emotii/ a unui sentiment din prima zi de ,coala; vei folosi
eel putin o secventa narativa fi una descriptiva.
Punctajul pentru compunere se acorda astfel:
• continutul compunerii - 12 puncte
• redactarea compunerii - 8 puncte (coerenfa textului - 1 punct; proprietatea termenilo r
folosifi - 1 punct; corectitudinea gramaticala - 1 punct; claritatea exprimarii ideilor _ 1 punct;
respectarea normelor de ortografie - 2 puncte; respectarea normelor de punctuatie _ 1 punct;
lizibilitatea - 1 punct).
Nota! Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul in care compunerea are
minimum 150 de cuvinte fi dezvolta subiectul propus.
,-

Te st u l 4
su bie ctu l I 70 de pun cte
Ci te~ te fie ca re din tre tex tel e de ma i J. os pen tru a pu tea
ras pun de ce rin tel or for mu lat e.

TEXTUL 1
la Hanul Ancutei. Dar asta s-a
intr-o toamna aurie am auzit multe pove§ti
anu l cand au cazut de Sant /lie plo i
intampl~t in~r-o departata vreme, demult, in
ur negru in nouri, deasupra puhoaielor
naprasmce §t spuneau oamenii ca ar fi vazut ba/a
dov ei. far ni§t e pas eri cum nu s-au mai pom enit s-au involburat pe furtuna, vaslind
Mol
ea lui de zodii §i talmacind semnele lui
spre rasarit; §i mo§ Leonte, cercetand in cart
eri cu penele ca bruma de razboi intre
lraclie-imparat, a dovedit cum ca acele pas
impara[i $i biel§ug la vita de vie.
calii lui impotriva lumii pagane,
Apoi, intr-adevar, imparatul-Alb §i-a ridicat mus
nezeu rod in podgoriile din Tara-de-Jos
§i, ca sa se implineasca zodiile, a daruit Dum
S-au por nit din part,ile noastre carau§ii
de nu ma i ave au vierii unde sa puie mustul.
uca vin spr e mun te, §-a tunc ea a fost la Hanul Ancutei vremea petrecerilor
ca s-ad
§i a pove§tilor.
cantau fara oprire. Cand cadeau
Tabere/e de cara nu se ma i istoveau. Lautarii
de prin cotloanele hanului. $-a tate a
unii, doborafi de truda §i de vin, se ridicau altii
au farm at bau tori i, de s-a u cruc it doi ani muierile care se duceau la targ la
oale
teri frigeau hartane de ber bec i §i de
Roman. $i, la focuri, oam eni incercati §i me§
dova. far Ancuta cea tanara, tot ca
vifei, ori par pal eau clean $i mreana din Mol
la ca un spiridu§ incolo §i-ncoace,
ma-sa de spr anc ena ta §i de vicleana, umb
ana la obra ji, cu catr inta -n bra u §i cu man icile suflecate: impart.ea vin §i mancari,
rum
rasete §i vorbe bune.
/a al Anc ute i nu era han, era
Trebuie sa §lifi dumneavoastra ca han ul ace
colo, §i ni§te port,i ferecate cum n-am
cetate. Avea ni§te zidu ri groase de ici pana
au oplo$i oameni, vite §i carute §i nici
vazut de zilele mete. in cuprinsul /ui se pute
hab ar n-aveau dinspre par tea hofilor.
tara §i intre oameni buna-voire.
La vremea de care vorbesc, era insa pace in
ele, in zile line de toamna, put eai
Port,ile stateau deschise ca la Domnie. $i prin
lele muntilor pe paduri de bra d pana
vedea valea Mo ldov ei cat batea ochiul §i pac
Cea hlau §i Hal auc a. Jar dup a ce se cufu nda soarele inspre taramul celalalt §i
la
tainice neguri, focurile luminau zidurile
toate ale departarii se §tergeau $i /unecau in
zabrelite. Contenea cate un rastimp
de piatra, gurile negre ale u§il or §i ferestrelor
viersul laut arilo r §i por nea u pove§lile.
ele, un raza§ str~in, c~reA mie imi
Statea stalp acolo, in acele zile grase §i ves
zele, ascultaA cu _och11 du§t cantec~le
era drag foarte, inchina oala catra toate obra
Leonte la talcwrea tuturor lucruri/or
lautarilor §i se /ua /a intrecere pana §i cu mo§
de pe lumea asta. (...) a o pun~a dest~I de
ii chema /onita comisul. Dumnealui Ionita comisul avecal vredmc de m,rare.
ise ca/are pe un
grea in chimir, sub straiele de $iac sur. $i ven

Tes te 163
 Era calul din poveste, inainte de a man ca tips
ia cu jar. ~um ai pie/ea ~i ciolan
Un cal roib, pintenog de trei picioare, cu §aua
nalt a pe dansu/, neclintit intr-un ~ef
de parete, cu manunchiul de ogri nji sub bot. .. 0
.. . . s
_ Eu aici rs trecator... cuvant~, cu oaf~. m man
a, dum nea lw Janita comisu/; eu
incalic §i pornesc in !umea me~ ... R01bu ~e~ 11 totd
eauna gat~, cu ~aua ~~ el... Ca/ ca
mine n-are nimeni... Jncalic, rm, plesnesc cac1ula pe-o
ureche §I ma due, me, nu-m; Pasa
De dus insa nu se ducea. Statea cu noi.
_ intr-adevar... ;; raspunse intr-un ran d mo§ Leo ·
nie; cal ca al dumitale nu se
gase§te sa umbli noua ani, la toti imp arat ii pam
antu lui! Num ai pie/ ea Jui cate para/e
face! Cand ma gandesc, m-apuca groaza ...
- Sa §tii dumneata, prie tine Leo nte! strig
a raza §ul zba rlind u-§i mustata
ru§inata. Asemenea cal uscat §i tare nu §tie de
nevoie, nici de truda. La mancare
se uita num ai c-un och i §i nu se sup ara can
d ii las nea dap at. $i §aua parca-i
crescuta dint r-in sul. Aist a-i cal dintr-o vita
aleasa. Se trag e dintr-o iapa tot
pintenoaga, cu care m-am fudulit eu in tinerete
le mel e §i la care s-a uitat cu mare
uimire chia r maria-sa Voda Mihalache Sturza ...
- Cum s-a uitat cu uimire, cucoane lonita? Era
tot a§a de s/aba?
- Se-ntelege. Asta -i o pov este pe care a§
put ea sa v-o spun, daca
m-ascultafi...
- Cum sa n-ascultam, cucoane lonita? mai ales
o pov este din vremea Jui
Mihai Voda Sturza! (Mih ail Sad ove anu , lapa lui Voda, vol. Hanu
Ancufe1)
a se oplo fi - a se adaposti.
chimir - brau lat de piele prevazut cu buzunare.
fiac - postav aspru.
roib - (cal) cu parul ro~cat (deschis) sau ro~u-galbui,
plntenog martoaga.
- cu pete de alta culoare (de obicei albe) in partea
ogrinji inferioara a picioarelor.
- resturi de paie, de fan, ramase dupa ce au fost
hranite vitele.
TEXTUL 2
Han u' Anc ufei, unul dintre cele mai cunoscute
han uri romane§ti din toate
timpurile se af/fJ in comuna Tupilafi, jude tul Nea
mf, la aproximativ 30 de kilometri
de municipiul Roman. Construit la inceputul sec
o/ului al XVIII-lea, hanul era unul
dintre cele mai populare locuri in randul calatoril
or care mergeau spre Roman, la$i
sau Suceava. Prezent atat in memoria colectiva
, cat ~i in scrierile romane~ti,
Han u' Anc ufei este unul dintre simbolurile literatur
ii sadoveniene.
fnfiinfat in anu l 1718, Hanu' Anc ufei a fost locu
l in care s-a desfa§urat
acfiunea in cartea omonima publicata de Mih
ail Sadoveanu in 1928. Cladirea
originala era construita pe o temelie de piatra ce
se continua cu ziduri de caramida
de 70 de centimetri grosime . Cu o fafada simpla
§i patru camere pentru musafiri,
Han u ' Anc ufei era unu l dintre cele mai bune
/ocuri de innoptat din zona. De
asemenea, han ul era prevazut cu doua por fi
mar i de /emn, una servind pentru
intrarea care/or §i cealaltfJ pentru scoaterea for
din incinta Jocalului.
Hanul este prezent in cartea lui Sadoveanu, in cele
noufJ povestiri ca e~emen~
comun, mai exact locul de desffJ~urare al acfiunii.
fn prima povestire, nlap~ lw Vo~~
apare o descriere sumarfJ a hanului care serve§te
drept papas pentru com,sul lomf~.
un personaj caris~atic ce poveste§te o in~amplare amuzanta din tineretea sa.
fn ce/e/a/te po~e~tm, hanul ~cup a un ro/ crucial in desfa§urarea acfiunii §i este ales
drept motiv prmc1pal al ca,t11.
Datorita scrierilor extraordinare ale Jui Sadoveanu' Hanu' Ancutei , este si
, in
ziua de astazi un obiectiv turistic. Vizitatori din toata t ara vin sa descopere Jocul
care 1-a inspirat pe marele scriitor §i vor sa petreaca macar cateva minute in interior.
(Popose 9te la Hanu' Ancutei 9i afla o poveste fascinanta!, blog.travelminute.ro)

A. Serie raspunsul pentru cerintele de mai jos cu privire la textele date.

1. Noteaza un reper temporal prezent in textul literar. 2 puncte

2. Ancuta cea tanara oferea drumetilor:

' '
a. mancare ~i bautura.
b. gazduire, mancare ~i bautura.
c. mancare, bautura, rasete.
d. mancare, vin , rasete, vorbe bune.
Raspunsul corect: 0 . 2 puncte
3. Hanul Ancu\ei se afla:
a. in comuna Tupila\i.
b. in municipiul Roman.
c. in municipiul la~i.
d. in orasul Piatra Neamt.
Raspun~ul corect: 0,. 2 puncte
4. Cartea scrisa de Mihail Sadoveanu, intitulata ,,Hanu Ancu\ei", a fost publicata:
a. in 1718.
b. in 1943
C. in 1928.
d. intr-un an neprecizat in text.
Raspunsul corect: 0 . 2 puncte
5. Noteaza "X" in dreptul fiecarui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea
acestuia, bazandu-te pe informatiile din cele do.ua texte. 6 puncte

i: : : : : ~:: : :: ::: :: : :::: : : :::: :: :::::::::::: : :::: :: :~~t.~~:::::::::::: : : :::: :::: : : : :: :::::::: :::::::: : : :: : :::::r::~?.~~~::::r::~:~~?.~~iJ
Ia. lntamplarile prezentate in textul literar se desfa~oara intr-uni I l
!. !.i.~e...~.~.e~~.~!~~.~..~.~~g_~.'...................................................................................................................) ................................. l J........................................

l--~.:-.~~.~~.~.nu reprezenta un loc sigu.~..?.~..~?..~~.~.:. .. .................. ......... ... .. ... ...L........ .. .... ...L. . .............. ........... . ...l
: c. Mo~ L~~·~t~··~·~~~···~~··~~id~~;~bit. l :
t·····················•·..········································································································································ ··················t·································~
:
········································~
Id. lonita se pregateste sa istoriseasca o intamplare din vremea: : :
\ lui Mihai Voda Sturz~. 1 I I
[~·:· H~.~~i" -·~-·i~~t··~~·~~t~~'it"·i~··;ii~;1t~"i··;~~~i~·i~·1··~·i""xvi"i"i~i"~~:····· · ·. ··········r·····························r ·····································1
l.(:~~~~~::~?~i;~··d;··M·ih~i·i·s~·d~~~~~~:: ~?.~i(~~::~~?.:~:P.?Y.~:~~frii:: : : :T:: : : ::::: :::: : : : :I ::::: :::::::: ::: ::: : J
Teste 165
6 _ Mentioneaza tiparul textual identificat in fragmentul de mai jos, argumentandu.u ,
doua-trei enunturi, optiunea: 6 pu~~~
,,Trebuie sa ~titi dumneavoastra ca hanul acela al Ancutei nu era han, era cetate. Avea .
ziduri groase de ici pana colo, ~, rn~ e po, !I, ~,ereca te cum n-am vazu
. .t rt· - td . nr~te
e z,lele mele.".

7. Prezinta, in 30-70 de cuvinte, o tema comuna celor doua texte date, valorificand cate un
element de continut. 6 puncte

8. Crezi ca intamplarile istorisite au un rol important in imb - t· • • · -

d - • oga,irea expenente, de v1ata a
rum_et1 1~r care au popos,t la Hanul Ancutei? Motiveaza-ti raspunsul in _ · d · te
valonficand textul 1. , 50 100 e cuvm ,
6 puncte
9. Asociaza_f_ragmentul ~in ,,H_anu An~u\ei" de Mi hail Sadoveanu cu un alt text literar studiat la
• te, ova 1oare cu 1turala
in 50 100 de cuvm
Cla sa sau c1t1t ca lectura supllmentara prezentand
v
' , -
• • A

comuna, pnn refenre la cate o secven\a relevanta din fiecare text. 6 puncte

8. Serie raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos.

1. Seria care con\ine numai cuvinte din limba romana standard este:
a. oplo~i, obrazele.
b. parpaleau, raza~.
c. biel~ug, faramat.
d. podgorii, iapa
Raspunsul corect: 0 . 2 puncte

2. Sunt compuse toate cuvintele din seria:

a. buna-voire, Mihail Sadoveanu, prietenie.
b. Hanul Ancutei, imparatul-Alb, Tara-de-Jos.
c. Sant llie, Tara-de-Jos, prietine Leonte, Ancu\a.
d. dumnealui, Ceahlau, neadapat, Mihai Voda Sturza.
Raspunsul corect: 0 . 2 puncte

3. Este formulat corect enuntul:

'
a. Calatorii au depanat multe pove~ti la han.
b. Oamenii au mancat clean din Moldova.
c. Din cauza scrierilor lui Sadoveanu, hanul este vizitat de turi~ti.
d. Sinceritatea e prezentata ca ~i calitate a drumetilor.
Raspunsul corect: 0. 2 puncte

Teste 167
~
I

4 . Sinonimul cuvantului ,,vizitatori" ~i anto nimu l cuva ntulu i ,,interior'' din secven•a: V' .
. . t I
toata tara vin sa desc oper e locul care I-a inspi ra pe mare e sen,"tor ~1. vor sa tpetrea
" iz1taton .
ca _din
cateva minute in interior'' sunt:
niacar
a. turistul, exterior.
b. oamenii, ulterior.
c. turistii, exterior.
'
d. turistii, inauntru.
Rasp ~nsu l core ct: 0 . 2 puncte
s. Rescrie fragmentul urmator, trecand verbul la timpul mai-mult-ca-perfect: ,,hanu
l ocupa un
rot crucial in desfa~urarea ac\iunii".
6 punc te

6. Alcatuie~te un enunt asertiv in care substantivul ,,Ancuta"

sa indeplineasca functia sintactica
de nume predicativ.
6 punc te

7. Serie opinia ta despre calatorie sub forma unei fraze alcat

uite dintr-o propozitie principala
~i o propozi\ie subordonata, precizand felul acesteia.
6 punc te

8. Enuntul urmator reprezinta un mesaj lasat de Maria coleg

ului de banca. Rescrie-1, corectand
gre~elile de orice natura.
6 pun cte
$ti ca orce calatorie este o modalitate de a fnvafa din
cauz a expe rient elor frumoase
extraordinare acumulate pe parcurs
'

Sub iec tul al II- lea

20 de pun cte
Reda ctea za un text, de eel pufin 150 de cuvi nte,
in care sa prez lnti un obie ctiv
turis tic pe care 1-ai vizitat, folos ind desc riere a ca tipar
textu al pred omin ant.
Punctajul pentru compunere se acorda astfel:
• contlnutul compunerii - 12 puncte
• redactarea compunerii - 8 puncte (coerenta textului
- 1 punct; proprietatea termenilor
folositi _ 1 punct; corectitudinea gramaticala - 1 punct; clarit
atea exprimarii ideilor _ 1 punct;
respectarea normelor de ortografie - 2 puncte; respectare
a normelor de punctuatie _ 1 punct;
lizibilitatea - 1 punct).
Noti l Punctajul pentru redactare se acorda doar in
cazul in care compunerea are
minimum 150 de cuvinte fl dezv olti subiectul propus.
 Te stu l 5
~ubi ectu l I 70 de punc te
Ci te~te fieca re dintr e texte le de mai jos pentr u a putea
raspu nde cerin ~elor form ulate .

TEXTUL 1
Deschid cu teama u§a camar ii de-altadata
Cu cheia ruginie a raiului oprit,
Trezind in taina mare a poamelor, smerit,
Mireasma, §i racoarea, §i umbra /or uitata.

Ma prinde aminti rea in vanatul ei tum,

Prin care cresc pe politi §i rafturi, ca pe ruguri,
Arzan d in umbra, piersic i de jar, §i-alba§tri struguri
$i pere de-au r ro§u cu flacari de parfum.

$ovait or ca robul, ce ca/ca o comoara

Din basmu l cu o mie §i una de nopfi, ma-nchin:
Vad pepen i verzi - smaragde cu miezu l de rubin -
$i tamaio§ii galben i ca soarele de vara.

Se-aprind fantas magor ic caise §i gutui:

Trandafirii lampio ane §i lampi de aur verde ...
Dar parasi nd camara ce minfile imi pierde,
Tot rodul vrajito arei cu lacat ii incui.
(Ion Pillat, Camara de fructe)

TEXTUL 2
Sunt dintre cei noroco§i, care au avut parte de o
copilarie plina §i frumoasa §i de bunici de poveste. Nu
am poze aproap e deloc de cand eram copil §i ne
petreceam vacante/e la bunici. Dar din fericire am ceva
mai bun de atat - amintirile atat de vii. inchid ochii §i
mi se deruleaza fi/me intregi.
Amintiri dintr-o copilarie atat de calda, de lini§tita,
fara orice tel de griji, cu sarbatori, inconj urafi de o
mu/time de rude, dintr-un timp care acum, de§i imi pare
atat de indepartat, e plin de detalii, de emotii, senza fii ... Nimic nu poate tulbura
i,
amintirile astea frumoase. Sunt /ocuri care pentru mine vibreaza de atatea amintir
unde fiecare colt al casei imi evoca un mome nt special. Atatea emotii numai cand
ma gandesc la bunicii mei, cand ma uit la casele care acum par doar umbre a ceea se
ce a fost odata, /a /ocurile astea specia le care mie mi-au daruit cele mai frumoa
vacante, vise §i amintiri, §i acum ... sunt lipsite de viata, de ei, de noi. Nimic nu mai
e la fel §i timpu/ n-a trecut de/oc frumos peste locurile astea.
Teste 169
 . .. . ,. i apar atatea franturi. Atatea veri in care bateam deaf .
fnch1d ochll ~, ~m ana seara, fara ca cineva sa se ingrijoreze O ~nte in
tung §i in lat de d,mme~tat"~pla Vad serile cu bunicii no§tri in care mane c 'P~ c~
a rau ni s-ar putea ,n a . Id. b . am bu/
cev ,. . ar a fierbinte, cand se auzea focu m so a, ,ar mamaie ne . z
cu br~nza §! mdam '~pi/ sau cand tataie ne istorisea amintiri din razboi. rectta
poezu de can era mirosulc ·t ·t . . d .
de fan proaspat cos,, n-am sa w mc,o ata /Jvezile de c·tre§,.
V V

.,mt §I.acum .... •

S
V ,.

§i pruni in care ne cataram, serile de vara ~n ~a~e " contvmgean:_ ~edbunici sa ne lase
stelele. (. ..J
sa dorm,m
V

,. , pe prispa
• a~ara §i adormeam tarzw m noap .1 e,. .numaran
.1
Nu-i de mirare ca ni se pareau prea scurte ven e §I 1ern1 e pentru cate avent .
aveam in plan. Ptecam cu teme,_ ciirti_ !ji caiete dupa noi:·· _!l( ne aminteam dee~:
abia la finalul vacantei. Cum pot, sa wt, vreodata a§a ammt1~1? Cum sa uifi mirosut
de paine pe plita, de gogo§i §i branzoaice favcut~ de mama!e, de cozonac copt in
cuptorul din curte, mirosul de lapte proaspat §I cum ne c,ondaneam pe caimac
dimineata?! Cum a§ putea sa uit vreodata ochii bunicilor no$tri, plini de bunatate §i
dragoste, ochii care lacrimau cand venea sfar§itul vacanfei §i ne despar[eam. $i in
ziua de astazi se simte emofia, numai cand inchid ochii §i ma gandesc la ei.
Cam asta insemna pentru mine copilaria. $i cred ca nu pufini sunt cei care
au avut parte de bunici calzi §i blanzi §i iubitori, de locuri frumoase §i amintiri unice
din copilaria asta minunata.
(Anca Gheorghe, Bunici, amintiri $i vacanfele copilariei.
Cu un strop de nostalgie, www.blogintandem.ro)

A. Serie raspunsul pentru cerintele de mai jos cu privire la textele date.

1. Transcrie, din textul 1, doi termeni din campul lexical al fructelor. 2 puncte

2. Terna centrala a textului literar este:

a. amintirea copilariei.
b. iubirea.
c. prezentarea naturii.
d. camara.
Raspunsul corect: 0 2 puncte
3. in copilarie, autoarea Anca Gheor h ,. .
a. cu parintii, in mediul rural. g e ,~, petrecea vacantele:
b. la bunici, in mediul rural.
c. cu fr~tii ~i surorile, in mediul urba
d. cu pnetenii, in ora~ul natal. n.
Raspunsul corect: O. 2 puncte
4. Sentimentul predominan .
a. bucuria. t drn textul poetic este:
b. iubirea.
c. nostalgia.
d. uimirea.
Raspunsul corect:
170 Evaluarea Nat-·
0 · 2 puncte
.,.ionala - Limba
~i literatura romana