act de o sălbătiăcie cumplită.
Cuprins de un fel de chemări aproape omeneşti — amintind glasul copii­
remuşoare vagă, de un fel de dorinţă nedesluşită de
reparaţie, răspunsei:
— , Da, e datoria noastră. Să-i luăm aeasiă..."
Şi aşa au intnatt în viaţa celor doi pădureni două
fiinţe drăgălaşe, care curând au devenit mângâierea
şi fericirea lor. Şi aşa de dulce a fost dragostea năs­
cută în sufletul oamenilor, că viaţa a miait altă întor­
sătură, meseria ueigaşă de trapeur a fost părăsită şi
un scriitor s'a născut în locul vânătorului sângeros.
In vreme ce Mc. Ginnis şi Mc. Ginty — aşa au
fost botezaţi cei doi pui de castor — făceau tot felul
de pozne, dând prilej stăpânului lor să-i observe şi
să le cunoască firea, Grey Owl învăţa să povesteas­
că lectorilor săi de imai târziu istoria lui şi — a po­
porului castor.
Paporul castor, într'adevăr, căci animalele ace­
stea sunt aşa de inteligente, hărnicie şi dibace că se
impun fără voie atenţiei omului. Caracterul lor v o ­
luntar şi plin de personalitate, blâmdeţa şi drăgă­
lăşenia lor fac din ei nişte fiinţe de care e greu să
nu te ataşezi.
In cele trei sute de pagini miairi, cu nenumărate
planşe, ale cărţii lui, Grey Owl ne spune şi iar ne
spune numjaii despre castori. l>e felul lor minunat
în care-şi fac digurile, de cum îşi clădesc oolibioa-
rele de pământ, cum se hrănesc cu coajă de copac,
cum râd de se prăpădesc rostogolindunsie pe jos,
cum se iau la trântă, cum înoată şi vorbesc prin
P O L E I U L , ŞI D R O P I I L E
Ploaia din preajma Crăciunului, îngheţată apoi în
grosime neobişnuită pe tot ee a atins, rupând sub greutatea
stratului crăci, stâlpi şi fire de telegraf, a provocat nu numai
catastrofa dela Frecăţei, dar regretabile pierderi printre
dropii. Păsările acestea, ou aripele încătuşate de poleiu, au
fost pe alocuri căsăpite şi c i o m ă g i t e de săteni. Nu ştiu pen­
tru alte judeţe cu dropii, dar pentru jud. Ismail bilanţul
revoltător al acestui barbar braconaj se soldează cu 45 dTopii
ucise — şi 20 delicvenţi daţi în judecată. Detaliul este urmă­
torul: 15 dropii ou 9 delicvenţi pe teritoriul comunei B o l -
boaca; 9 dropii ou 2 delicvenţi pe comuna Tasbunar; 5 dropii
cu 4 delicvenţi pe corn. Băneasa; 6 dropii cu 2 delicvenţi pe
com. Valsai; 10 dropii ou 3 delicvenţi pe corn. Cişmeaua-
Văruită.
Aceasta reprezintă faptul brutal şi reacţiunea legală.
D a r 45 din minunatele păsări au fost totuşi pierdute. Inte­
resează deci în p r i m a l i n i e măsurile cari ar putea preveni
astfel de întâmplări. Din cercetările întreprinse rezultă că
unele cazuri pot f i datorite întâmplării întâlnirei săteanului
ou dropiile îngheţate, dar majoritatea cazurilor dovedesc o
categorică premeditare. A f i r m , oă sunit comuni, unde prileju­
r i l e de poleiu sunt nerăbdător aşteptate şi oă se pregătesc cu
acest prilej, î n mod special, cai anume potcoviţi de ghiaţă,
ca să se poată străbate, călare sau cu sania, întinderile în­
gheţate şi m â n ă , a p o i dropiile când nu sunt ucise pe loc. N u
e rar să se lasooieze m a i mulţi pentru . a s t M de isprăvi.
.- Ce se poate face? P e un astfel de timp şi cu astfel de
vânat, paza la câmp e cât se poate de anevoioasă — acolo
unde e pază, oeea-oe nu este cazul în cele mai multe locuri.
E deci necesar ca paza să f i e prezentă cel puţin în comuni.
I n primul rând e necesar ca jandarmii sau organele de
pază acolo unde există — să pună răspicat în vederea
populaţiei, interzicerea acestei îndeletniciri, interzicere, poate,
ignorată pe-alocuri. Să se bată toba, să se adune oamenii
lor mici.
Mc. Ginnis şi Mc. Gmty şi apoi Jelly RoTl şi
Rawhide au arătat lui Bufniţă Oenuşie ică anima­
lele abia aşteaptă să se împrietenească cu tine. Şi
din această convingere adâncă, a ieşit pentru po­
porul castor un parc în care să fie la adăpost şi 'n
care să i se poată perpetuai specia; căci guvernul
american i-a da/t posibilitatta lui Grey Owl să con­
ducă o rezervă a statului, la Saskatschewan, în Ca­
nada.
_ Povestea lui Bufniţă Genuşie a făcut mare sen­
zaţie, îndată cum „Sihastrii singurătăţilor" . prima
lui carte de succes — a colindat lumea. Faptul că
un duşman al aniirnjalelor a devenit cel mai ibun
prieten al lor era ceva nou şi senzaţionali. In afară
de asta, informaţiile aduse de autor asupra castoru­
lui şi obiceiurilor lui au fost o interesantă contri­
buţie la Istoria Naturală.
Ceaace-i mai interesant, însă, decât orice e fap­
tul că din povestea lui Bufniţă Cenuşie putem trage
concluzia fericită că omul poate fi bun prieten cu
animalele şi că baba şi moşneagul din poveste poate
că într'adevăr au avut de copil un porc ce vorbea
şi era năzdrăvan — după cum şi Anahaireo cu soţul
d aiu fost ani întregi fericiţi cu copiii lor castori,
până icie Domnul i^a binecuvântat c'o odraslă de
neam omenesc.
de: Lt.-Col. C ROSETTI-BĂLĂNESCV.
şi să li-se pună în vedere. Acest lucru să se facă dela în­
ceputul iernii şi să se repete de câte o r i vremea pare a f i
favorabilă acestui fel de braconaj. Aceste prevestiri să f i e
reamintite, d i n vreme, de Inspectorate şi Minister o r g a n e l o r
jandarmiereşiti, insistându-se să nu se pună hârtia l a dosair,
ci să ajungă ordinul, categoric, la posturile din comuni. A p o i ,
ochii deschişi î n comună şi patrulări la liziere. Control l a
căruţele şi săniile suspecte ce se întorc dela câmp sau drum
pe o astfel de vreme. Pentru terenele cari au pază particu­
lară, aceleaşi măsuri de prevenire, de control şi patrulări,
călare, pesrte câmp. I n fine, pentru ca să rămână v i e a-
mintirea acestor cazuri în comuni, sancţiuni exemplare, us­
turătoare, maxime, date infractorilor. Evident, aci, judecă­
torii sunt suverani. Dar lămurirea şi acestor instanţe de
către un for .superior o cred necesară. Să se arate judecă­
torilor g r a v i t a t e a faptului când e vorba de o v i e t a t e ce re­
prezintă o raritate europeană şi o mândrie a câtorva re­
giuni ale Ţ ă r i i . Procesele să f i e urmărite de autorităţile in­
teresate şi de avocaţii statului din ordinul Ministerului.
Cad dropiile pradă şi răpitoarelor, pa v r e m e de p o l e i u l
Posibil. N u cunosc caz concret. Dar dintr'o cercetare unde
exprimasem bănueli de incorectitudine asupra unui jandarm,
mi-se face cunoscut că: „trimiţând î n transferare un individ
spre B . jandarmii au găsit sfâşiată o dropie d e vulpi, cari
chiar mâncau din ea un număr de 5 (cinci) v u l p i şi la acei
loc au fost mâncate m a i multe, după cura se vedea din
penele găsite la faţa locului. Dropia care era sfâşiată a fost
dusa de jandarmi l a post şi dată la popota jandarmilor."
N u comentez. P o t cel mult să mă bucur că dintr'o biată
dropie, din care mâncau 5 vulpi, a mai rămas ceva şi pentru
popota b r a v i l o r jandarmi, cari au dus desigur ou ei „ î n
transferare" nu numai „individul", ci şi stârvul dropiei până
s'au înapoiat din misiune . . . .