TINDSAY ARMSTRONG

Titlu original (eng.): Aworld apart

Micuta,
t irlandezd,
Traducerea gi adaptarea in limba romini de:

Descrisea CIP a Bibtotedi NaSonde MIREIA DOROBANTU

ARMSIRONG, IINDSAY
Micnta kla$dd / lindsay Armstrong
Traducitor: Mirela Dorobanlu
BucureEti: Ddmm s ripogmnaAlcris, 2019.
rsBN 978-606-736-323-4
I. Aurelian Micu (Editor)
II. Alexandra Piripitsis (Redactor)
Ill. Ioan Drighici (Lector)
821.111. 3L:135.1 Editun $i Ttpognfa

ATCRIS
Coleclia,,EL qi EA"
 Ultimele epertlii ale coleAjei
"EL
L065 Ituisten Robinette
1066 Susana Thorson
1067 NormaJeffrey
1068 Victoria Leigh
1059 Julie Fontange
1070 Mary Freeman
l07l Donna Cadisle
L072 Caitlin Clark
1073 Catherine Airlie
1074 Roseanne Hunter
1075 Marianne Wurtz
L076 Anne Brock
1077 Barbara Steel
1078 Letty Cameron
1079 Madeleine Ker
1080 Leigh Michaels
1081 Elaine Raco Chase
1082 Melanie Hurst
1083 DeborahYork
1084 Norma Daniels
1085 Janice Maynard
1086 Mary Morgan
1087 Jane Ashton
1088 Linda Adams
1089 Jill Baker
1090 Margaret Way
1091 Joan Bramsch
1092 Patricialflilson
;i EA"
-lubind cu speranfi
-Dama de companie
-Nodul strins al dragostei
-Dqagoste de sori
-Anotimpul schimbirilor
-Play-boy
-Cogmad Capitolul 1"
-Capcana minciunii
-Formula magicd a dragostei
-Aceavard a renunqirii
-Ochi de tigru
Lungul qi nu foarte linul drum i se piru nesfirsit Morei, degi
-Locul doi cfutigi
peisajul ii tiia risuflarea. Dealurile care se zireau in depirtare erau
-Yrijitorul din Portland acoperite de ceala albistruie specifici iernii timpurii, iar verdele
-Risplata modestiei pajigtilor era intrerupt de albastrul riurilor. Din ele risireau colluri
-O cisitorie ca pe vremuri de stinci pe lingdcare se vilurea apa rdvaqitade vAnt.
-Un birbat firi scrupule Totul era exact cum se a$teptase gi chiar mai mult, dar gdndurile
-Al nouilea val
Morei treceau fara voia ei de la frumuselea naturii la problemele
-CAntecul sicomorului
personale. inci de cdnd pirisise Londra se gAndea la acelagi lucru:
-O viaqi impliniti
fusese oare prea impulsivi cind acceptase invit4ia lui Hamish de a
-Pretul datoriei
veni la Glen Ghyll ca si-i cunoasci familia? Nu ci s-ar fi temut, dar ar
-intre doul femei
-tntilnire furtunoasi fi vrut si aibd mrimult rimp la dispozifie ca sa analizeze totul.
-Micula fugar T?'nira femeie se uiti la birbatul de la volan carc arita atit ce
-Secretul lui Joe Elliot concentrat, incit pirea cu gAndurile in alti parte. Avea impresia ci-l
-O femeie complicati cuno$tea de o vegnicie pe Hamish Mclean, desi nu trecuseri decAt
-Stipinul din Malpara patru luni de cind il intXlnise la inaugurarea unei galerii de arti. S-au
-Vraja unei clipe
plicut la prima vedere gi faptul ci Mora ii spusese cd, frce parte din
-Temporar, mireasi
acelagi clan Mclean a dat na;tere uneilegituri imediate, elga ci ru
petrecut mult timp vorbind despre strimosii lor. Tindra femeie ii
 TINDSAY ARMSTRONG MICUTA rRr"{NDEZA

spusese ci scrie istoria clanului Mclean, iar Hamish se oferise s-o la londra in urmltorul an. Afacerile lui se incheiaseri gi peste trei zile
ajute. porhea spre Glen Ghyll. Dacd l-ar insoli, nu numai ci ar cunoaqte
Nu era genul care-gi face cu uqurinli prieteni, recunoscuse el, dar restul familiei, a;a cum dorea, dar ar aduna suficient material pentru
fusese imediat aftLS de Mora, nu in ultimul rdnd pentru ci era o cafte.
tindrd adorabili, ridicinile comune oferind prilejul unor noi El cind il intrebase unde va locui ea in acest timp,
rAsese
intAlniri. Hamish descoperise cil-i en foarte uqor si discute cu ea qi asigurind-o ci Glen Ghyll avea atit de multe camere, incit ar putea
observase o mullime de priviri invidioase atintite asupra lui, deoarece adiposti un regiment. Deqi in fata lui nu recunoscuse, Mora acceptase
tdnira femeie firilgea ca un magnet aten(ia bdrbalilor, oricdt de doar pentru ci o incAnta ideea de a locui intr-un castel.
indrigostili de arca ar fi fost ace$tia. Pini acum, fusese doar un vis care se niscuse ascultind poyqtile
Chipul ei in formi de inimi era adorabil, emana cilduri interioari bunicului, iar incAntarea de a-l vedea in realitate o ficuse si accepte
gi corpul avea forme perfecte. Pirul castaniu-inchis, aprcape negru, se invitatia firi si stea pe gAnduri. Acum era pr'eatdrziu, singura solulie
ondula in jurul obrajilor, iar ochii albagtri erau umbrili de gene lungi fiind si se prezinte de la inceput ca scriitoare care se documentezi
gi dese, mogtenire de la tatdl irlandez. pentfu cartea ei.
Hamish se considerase norocos ci o cunoscuse qi din ziua aceea se - Aproape am ajuns, zise birbatul, ficAnd-o si tresarl qi si revinl
intdlniseri deseori gi vorbiseri despre Glen Ghyll 9i trecutul familiei. Ia realitrte. De un timp ai cazlut pe gAnduri. Te-ai razgindit cumva,
Dupi un timp, Mora sesizase ci discugiile lor devin mai personale qi Mora?
peste doui slptimini, Hamish ii mirturisise ci se indrigostise de ea. - Nu, bineinleles ci nu, rispunse ea, sperAnd ci el nu-si va da
Declaratria n-o luase prin surprindere, dar ar fi vrut si mai fi aqteptat seama ci ezitd,. De cesi mi fi rugindit? Familia ta ascunde vreun
pdni cind era siguri de sentimentele ei, secret intunecat despre care nu mi-ai vorbit? il tachini zimbind.
Tdnfua femeie linea mult la Hamish, deoarece aYea un farmec - Secret? ficu el luAnd in serios intrebarea, degi zimbea la rindul
discret gi o sinceritatg pe care o considera attdgdtoare, iar felul cum o lui.
curta pdreadesprins din vechi romane de dragoste. in plus, birbatul - Glumeam, Hamish, il asiguri ea, du ii simli muqchii incordali
era foarte chipeg, deqi cam masiv. cind il bitu uqor pe bra1. Sincerd si fiu, sunt emotionad. E stresant
Pirul lui era aproape la fel de inchis la culoare ca aI ei gi foarte des, pentru mine si-i cunosc pe membrii familiei Mclean intr-un asemenea
avea ochii verzi, iar nasul qi gura demonstfau ci e o persoani cadru spectaculos, degi trebuie si recunosc ci. abia, astept si vid
incapilinrtasi hotirAti, poate qi temperamentali, deqi nu'qi pierduse castelul! Mama mi-a povestit multe despre el qi stiu ci bunicul a locuit
niciodatl cumpltul de cAnd se intilniseri. acolo cind era copil.
Invitalia de a-l insoli in cilitoria pe care urma s-o facil in nord o - vld de ce ai fi nervoasi. Suntem o familie ca oricare alta, o
Nu
surprinsese, dar Mora acceptase firi, sa se gAndeasci prea mult. asiguri el, privind-o scurt inainte si intre pe un'drum lateral.
Birbatul ii spusese ci se intoarce acasd gi era posibil sI nu mai revini - Mi-e greu si cred aqa ceva, rise ea. O familie obisnuiti nu
 TINDSAY ARMSTRONG
locuiegte intr-un castel gi nu deline jumitate din ginut!
- Ei bine, poate nu suntem obignuili in felul acesta, admise el.
Locuim de mult acolo qi am reugit si intrelinem ceea ce am primit, ba
chiar sd adaugam, dar in ceea ce ne privegte suntem la fel ca ceilalli
oameni. Cum este de fapt si familia ta, ii aminti el. La urma urmelor,
e$ti o Mclean!
Mora incepu si rAdi. Zui apoi, la vreo doui sute de metri
depirtare, sclipirea unor ziduri cenu;ii printre crengile golaqe ale
unui copac.
- Nu cred ci mi pot considera o Mclean bazdndu-md doar pe
povegtile bunicului, dar e drigut din partea ta ci incerci si mi faci si
mi simt ca acasd.
- Sper ci va fi crsl ta, zise el incet, ficind-o si se incrunte. Oh,
gtiu ci ai prefera si nu vorbesc despre sentimentele pe care le am
pentru tine, dar trebuie si spun ci sper si rimAi la Glen Ghyll;
cunoscAndu-mI in mediul meu, sper sd te ajute sI te decizi in privinta
mea. Yilzdnd ci tace, continul: voi fi nevoit si petrec un timp in
Cairndale gi vor fi tot felul deintilniri cu familia, dar nu voi fi ocupat
tot timpul, aga ci voi putea si-1i arit toate minunitiile din 1inut.
- $tiu, Hamish, mi voi bucura enorm de gederea aici.
Birbatul zdmbi gi chipul i se lumini cdnd se uiti,la ea.
- Vei fi cea. maLi adorabili femeie care a locuit vreodati in locul
dsta incdrcat de istorie! declari el galant, cu sinceritatea cu care o
obiqnuise gi ea ii multumi pentru compliment.
Drumul ingust qi sinuos ducea la o alee largi, bine intrelinuti si
MICUTAIRIANDEZA
mirginiti de copaci falnici, acum lipsili de frunzele alungate de iarni,
darlimdnAnd la fel de maiestuogi ca nigte gdni care strijuiau castelul.
in capitul aleii se afla cladirea magnifici in a cirei curte
rectangulari ajungeai dupl ce treceai de nigte porti mari din fier
forjar, Morei i se piru cd,zfue;te o silueti care se feregte ca si faci loc
maginii si treaci. Relinu doar ochii strilucitori qi un chip smead. Nu
ayusese timp si observe trisiturile; de fapt, nu era siguri ci vizuse pe
cineva sau era doar o umbri din trecutul plin de istorie al castelului.
Daci Hamish observase ceva nu ficu niciun comentariu; merse
mai departe gi opri in faqa unor usi mari din lemn, una dintre ele fiind
intredeschisd,. Datoita zidurilor masive, castelul pirea gi mai
impresionant de aproape decht zdrit de pe drum, printre crengile
copacilor. Era o construclie solidi, enormi, pirdnd mai pulin
prietenoasi decdt sperase, dar polte afttx aga din cauza luminii
cenugii a zilei de iarnd,.
Hamish cobori din ma;ini gi o ocoli ca si deschidi portiera din
partea, pasagerului, dupi care o lui de brat si o conduse la uqi. Ca la
un semn, ula se deschise larg si in cadrul ei apiru o femeie care-l
intimpini z?rmbind larg pe Hamish.
- Domnu' Hamish! se bucuri ea plesnindu-si palmele grisulii.
Ochii ei sclipiri de plicere cind birbatul ii strdnse mina inainte si
se intoarci spre Mora.
- Dragt mea, vreau si-1i prezint pe cea mai importanti persoani
din tineretea mea: domni$oara Jeannie McKenzie, Nana pentru noi.
$i-a petrecut aproape toarti,yia;ta la Glen Ghyll, ii explici el cu un aer
de proprietar care-i displicu tinerei femei. Nana ) ea e musafira
noastri, domnigoara O'Connell. Mora O'Connell.
Femeia zAmbi din nou gi riduri mici ii acoperiri chipul dolofan.
- Domnigoari O'Connelll zise ea,lisind capul pe un umir ca s-o
studieze pe t|:na.ra femeie, fiind evident'ce-i trecea prin minte. O
10 LINDSAY ARMSTRONG
domnill foarte mdndri, domnu' Hamish! Cu adevirat rnindri!
continui ea si, zdmbeasci, aprobind alegerea stdpinului.
Mora incerci si nu ia in seami complimentul. Jeannie igi ficuse
deja o idee gresiti si probabil nimeni n-o va convinge ci se ins,ali.
- Ariti bine, interveni Hamish, sesizind jena Morei.
- Da, sunt bine. Intrali, intrali! Nu stali acolo, si ricili, ii inviti ea,
ficindu-le loc gi trintind uqa grea cu un zgomot care piru lugubru
Morei. Accentul scotian albiltrinei care continui si vorbeasci o lini$ti
putin gi incepu si priveasci in jur cu interes.
- Tofl sunt in camera cea mare, il informlJeannie pe Hamish. Nu
cred ci v-au auzit sosind, altfel ar fi ieqit sI vi intAmpine.
Holul enorm plrea desprins dintr-o poveste sau dintr-un platou
de filmare, iqi spuse Mora. Era perfect, tocmai cum gi-l imaginase. Pe
podeaua din piatri efau covoare groase, tavanul foarte inalt, iar
peretii erau acoperiti cu scuturi qi arme vechi, intr-o stare perfecti.
Din centrul holului pornea o scari ce ducea la etaj, o minundgie
arhitecturali. Carpeta care acoperea treptele era destul de sublire, dar
bine lucrati, combinindu-se plicut cu negrul lemnului qi cu ferestrele
inalte care faceau lumina unei zile de iarnl sd, pard, magici,
Mora privea totul fascinati, rcaliz?nd ci nu avea nevoie,de multi
imaginalie ca si "vadi" mullimea de strimogi care urcaseri aceste
trepte sute de ani, pefsoane care-gi puseseri amprenta pe istoria
castelului Glen Ghyll.
- Tof au ficut parte din familie, zise Hamish, incercAnd firi
succes s-o faci si uite la el si ardtindu-i tablourile care acopereau
se
peretii de ambele pirti ale scirii. Aici sunt trei sute de ani de Mclean.
O si-ti yorbesc mil tdrziu despre fiecare in parte. Acum, va trebui si
te multumeqti doar cu doud generalii.
Pe vremuri, aici fusese probabil sali de bal, igi spuse Mora cind
intri in camera de zi in care trona de-a lungul unui perete o masi
MrcuTA rRr"{NDEZA ll
luqgi in stil iacobin. Peste tot erau fotolii, sofale qi misufe, spaliul
nefiind coplegitor datoriti focului care ardea in gemineul uriaq.
Cei doi o urmati pe femeia mirunlici si se apropiari de grupul
adunat in apropierea focului. La prima vedere, tAnira femeie numiri
cinci persoane. Un barbat stitea lAngi gemineu; atitudinea lui
demonstra clar ci, e stipAnul locului si Mora il recunoscu pe sir James
Mclean, membru al Padamentului de cdliva ani, care se ocupa de
binele familiei gi reugise si adune o mare avere, in Parlament, era
recunoscut pentru sinceritatea lui brutali si vizindu-l acum stand
bine proptit pe picioare gi atent la tot ce miqci, tAnira femeie isi dldu
seama ci duritatea pentru care em. renumit nu era o inventie.
Cind intrari cei doi, sir James puse pe o misuld paharul din care
biuse, se apropie cu pagi mari de ei si zdmbi larg cind strinse mnna
luiHamish.
- dupi care se uitd la
Hamish! Bine ai revenit! zise el incintat,
Mora, care rimisese un pas in spatele prietenului ei. in clipa
urmitoare, mina ei dispiru in palma birbatului care i-o strAnse atAt
de tare, incdt tdndra femeie simti ci-i amortesc degetele. Mora
O'Connell, nu-i aga?
Privirea lui pitrunzitoare trecu repede peste chipul ei, studiind-o
din cap pina-n picioare si pirind multumit de ceea ce vedea.
- Da., tata. Ea este Mora, zise Hamish, foarte formal dupi
intimpinarea cllduroasi pe care i-o ficuse tatil lui. Mora, el e tata...
Tindrafemeie abiatpucd.si murmure bine v-am gisit, cind se auzi
din nou vocea de stentor a lui sir James,
- Minunati fati! Am inteles ci egti inruditi cu familia Mclean,
domnigoari O'Connell. Hamish mi-a vorbit despre cafiea pe care o
scrii, ceea ce mi se pare o idee interesanti.
- Bunicul din partea mamei a fost sir Robert Mclean, zimbitinaru
femeie. S-a niscut in Glenisla, dar gi-a petrecut copiliria aici.
t2 TINDSAY ARMSTRONG MICUTA IruANDEZA 13

- Oh, acel Robert Mclean! ficu birbatul. $tiu despre el de la tatil infprmatii care imi vor folosi pentru carte.
meu, bineinleles. Robert Mclean era virul bunicului meu qi a fugit cu Ei i se piru ci blrbatul e derutat de motivul vizitei, deoarece il
cu care trebuia si se cisitoreasci bunicul. Crede-ma cF,, la
fata privi intrebitor pe fratele lui.
momentul acela, a fost multi rgitatrie in familie. Au plecat in Anglia - Mora scrie o carte despre istoria familiei, explici Hamish, si
sau lrlanda, nu $tiu exact, dat tatdl meu a vorbit la un moment dat speri si descopere trecutul nostru indepirtat in perioada in care va
despre povestea asta. Eqti foarte t?nilrfi daci eqti nepoata lui Robert Iocui aici.
Mclean. Dacimai triieqte, are probabil peste nouizeci de ani, in timp - Oh, inleleg.
ce tu e$ti contemporand cu noi, Fergus Mclean piru usor nesigur la primirea acestei ve$ti Qi Mora
Mora rogi cAnd isi didu seama ci-i este pusi la indoiali se intrebi care putea fi motivul.
descendenla, dar reuqi si zdmbeasci. in apropierea lor stitea pe un fotoliu o tdntri,inalti care zimbi
- Aceasta ar fi fost virsta lui daci ar mai fi triit. Eu nu l-am timid celor doi cind se apropiari de ea.
cunoscut. Mama a awt griji de el aproape treizeci de ani dupi ce a
- Ea e Tricia, solia fratelui meu, ficu Hamish prezentirile,
murit bunica. Abia dupi aceea s-a cisitorit ea. privind-o impacientat pe cumnata lui care se incurcl in andrelele cu
- Ah, inleleg. Aga se explici pripastia dintre generatii, zdmbi el ca care tricota inainte si se ridice ca si strAngi mdna musafirei.
gi cum iqi diduse se ama cd, era. ceya ce o fdcea sd. fie agitatd. Obiqnuim Tinara femeie se scuzi din priviri in faga cumnatului ei, gestul
sd ne cisitorim tineri in aceasti ramuri a familiei, deqi acum numai ficind-o pe Mora s-o compitimeasci.
Fergus a urmat traditia.
- Buni, zise Tricia, incercind si prindi un ghem de linl care
Acesta era fratele mai mic al lui Hamish qi ca qi cum s-ar fi temut cizuse qi ameninla si se desfigoare pe podea.
ctrtatdl lui voia si vorbeasci mai mult despre cisitoria lui, cel din Mora il prinse gi i-l inapoie zimbind, intrebdndu-se pesre cit timp
urmi o lui de bral pe Mora gi o conduse la grupul xgezat pe fotolii. va deyeni sirJames bunic.
- Vino si cunogti qi restul familiei, zise el in timp ce sir James ii - Noi ii spunem Tizzy pentru ci e aiuriti, gopti Hamish.
urmirea cu atentie, regretand ci nu aflase mai multe despre planurile
- Si nu se supiri? Nu mi se pare un diminutiv drigut, rispunse pe
fiului lui. acela$i too Mora.
O yersiune mai tindri, a lui Hamish se ridici de pe scaunul aqezat mi
- Nu dermjeazdcAtuqi de pu{in, o asiguri Tricia. Adevirul e ci
lAngl qemineu qi intinse mAna tinerei femei, zimbindu-i la fel de Fergus m-aboteztt aga cAnd m-a cunoscut, iar restul familiei a adoptat
prietenos cum ticuse Hamish cdnd se cunoscuseri, dar mai rezervat. apelatirul. Daci vrei, imi poli spune Tizzy, cum face toati lumea.
- El e fratele meu, Fergus.
-Dtcd, eqti siguri ci nu te dertnjetzd, zirmbiMora.
- Fii bineveniti, domniqoari O'Connell, zise Fergus. Sper sa-qi Tinerei femei i-ar fi plicut si
stea mai mult de vorbi cu Tricia
placl Glen Ghyll. Mclean, dar Hamish o prinse de cot gi o conduse la o altafemeie. De
- Sunt convinsi, zdmbi ea. E impresionant gi cred ci voi gisi multe data asta era vorba de o doamni in virsti, cu chipul smead gi ochi
14 LINDSAY ARMSTRONG
albagtri care trddau legitura de singe cu sirJames.
- Mi bucur si te revid, mitugi Alison, zise birbatul. Ce mai faci?
- in formi ca intotdeauna, rlspunse tiios femeia, dupi care o
privi cu viclenie pe Mora. Mi bucur si vid o fati cu bujori in obraji.
Asta arati ci nu-1i petreci timpul in cluburile de noapte.
- Aga este, recunoscu tinira femeie. in plus, mi plimb prin parc
de cite ori am ocazia.
- MI bucur si aud asta.
Hamish ii zimbi cu indulgen{i mituqii gi se intoarse spre al
cincilea membru al grupului. O privi surprins pe tanara pe care pirea
s-o vadl abia acum.
- Buni, Helen. Ce mai faci?
Tinira stitea lAngi una din ferestrele inalte, iar lumina ii evidenlia
ochii. Chipul ei nu era frumos in adeviratul sens al cuvAntului, dar
avea. ceva. atragdtor.
- Buni, Hamish. Mi bucur cate-ai intors acasi.
Tinara avea un accent aseminitor cu cel al battinei cu care
vorbiseri in urmi cu cdteva clipe. Era evident ci pentru Hamish
prezentl ei era nu numai neagteptlti, ci qi deconcertanti pentru ci
privi nesigur in jur inainte si-gi aduci aminte de bunele maniere.
- Mora, zise el, cuprinzind umerii tinerei femei ca Ei cum igi lua
curajul de la ea, ti-o prezint pe Helen Murdoe. Este... o veche
prieteni de familie. Helen, ea e Mora O'Connell, c reyalocui un timp
la noi. j
- Bine ai venit, dornnigoari O'Connell, zimbi aceasta prietenos,
deqi in privirea ei se vedea ci qtie mai multe despre adeviratul motiv
al prezenlei Morei aici. Egti pentru pdma datd, in Scolia?
-Da, am agteptat cu neribdare acest moment!
- Vii din Londra?
- Da, pentru mine totul este foarte diferit aici. linutul pe care
MICUTA IRIANDEZA 15
l-am traversat ca si ajungem la castel mi s-a pirut magnific gi abia
aqtdpt sivid imprejurirnile.
-Picat ci nu ciliresti; este de departe ceamai buni modalitate de
ayedea zona. Sunt insd convinsi ci Hamish te va conduce cu masina.
- Oh, dar ciliresc! o asiguri Mora zimbind, ficAnd-o pe ceataltl
si se incrunte u$or. Sper ci Hamish imi va fi ghid, degi daci este
ocupat cred ci mi voi descurca qi singuri.
- Rob Smith, biiatul de la grajduri, e un ghid excelent dacd, ai
nevoie de unul. E o tdevirata mini de informalii locale.
- Nu are nevoie de Rob Smith, interveni Hamish, vizibil deranjat
de aceasti sugestie. Te conduc eu, Mora! Daci vrei, putem porni chiar
mAine dimineati in recunoagtere. Va trebui si profitdm de yremea
buni cit se mai poate.
- E o idee minunati., daci eqti sigur ci nu vei fi ocupat. Am
senz4ia ci a trecut o vegnicie de cdnd n-am cilirit, dar voi fi gata.
mdine diminextila orala carc decizi si iesim. Sper si descopir cit
mai repede atmosfera de la castel!
Hamish ii explici Helenei motirul penrru care se afla Mora aici qi
scotiana se incrunti, ginditoare. Pe cit de cilduros o intdmpinase
familia Mclean, pe atat de ciudat se purta Helen, ceea ce o ficu pe
Mora si se intrebe ce fusese - sau inci mai era - intre ea si Hamish.
Indiferent despre ce era vorba, birbatul nu piruse incintat de
revedere.
Deqi toamna titzie promitea vreme buni, situalia se putea
schimba intr-o clipi, isi spuse Mora a doua zi dimineali, cAnd cobori