C.S.

Lsws

CnoxICILE DIN Nanxm

Cdldtorie cu Zori de zt
Traducere din englezd de
Irina Opreagi Radu Paraschivescu
Ilustraliide
Pauline Baynes

afTlruR
 ffirudhn-
%g&xa
@
@
 C,qpmolut l-

Tabloul din dormitor

A fort odatd un bdiat pe care-l chema Eustace Cla-

rence Scrubb. gi care aproape c-o merita. Pdrinlii ii spu-
neau Eustace Clarence, iar profesorii, Scrubb. Nu pot
sd vd spun cum il strigau prietenii, fiindcd nu avea. La
rAndul lui, copilul nu le spunea pdrintilor ,,tatd" si ,,ma-
md", ci Harold qi Alberta. Acegtia erau oameni destu-
pali gi la curent cu tot ce era nou. Erau vegetarieni,
nefumdtori gi abstinenli, gi purtau un tip aparte de len-
jerie de corp. In casd aveau foarte pulind mobild, doar

* Scrub sau om de nimic (n.tr.).

- pitic
&F9*6
 C.S. LPws

ferestrele erau mereu

douS-trei cuverturi pe paturi' iar
deschise.
qi mai cu
irri Eustace clarence ii plSceau animalele
qi prinEi cu a:e in in-
,"urrra gAndacii, dacd erau morli
multe informalii
;;;":ii atrdgeaucdrlile dacd aveau alte
de cereale sau cu copii graqi din
;i;;;" cu silozirrigimnasticb in gcoli model'
ieri, "ur"fdceau sufere veriqorii qi
Eustace Clarence nu puteb s5-qi
Pevensie: Peter' Susan'
verigoarele, adic[ pe cei patru
cAnd a
eJ*trra qi Lucy. Du" '-a b"'curat din cale-afard
aflat cd Edmund * t*t veneau
s[ stea la ei' Asta fiind-
sd facd pe geful 9i nelbirul
c6 in ad6ncul inimii ii piacea
si chiar dacd era ataf de pirpiriu inc6t
nu i-ar fi linut
qtia cd
il;;;il;;*, t ti Lucv, dardmite lui Edmund'
existd zeci de feluri in care le
poli face viala grea altora'
doar musafiri'
daci egti la tine acasi, iar ei sunt
Pe Edmund qi Lucy nu-i trigea
ala sd vindqi si stea
cu unchiul Harold gi mituqa
Alberta' Numai ci n-aveau
cursuri peste vari'
incotro. TatSl lo* u*mu sa lina niqte
in America' iar
timp de qaisprezece sSptdmAni' undeva bucurase
*u*u urma sa-l insoleascd, fiindcd nu se maitrdgea tare
J" o rru.urrgd adevdratd de zece ani' Peter sub supra-
pentru un examen 9i urma sd se pregdteascd
in a cdrui casi cei
vegherea batranului profesor Kirke' cu
puI* copii avus"'"'e parte-de aventuri minunate
Dac-ar fi locu-
mult timp in urmd, in timpul rdzboiului'
la el' Numai
it tot in casa u"."u,iar fi chemat pe tofi
c5,, fafiS,de cum o ducea
pe vremuri' in ultima vreme
stea intr-o cdsu!6
profesorul cam sdrdcise, ajungdnd sd
Pe de altd parte' luarea
cu o singurd camerd de oaspefi'
celorlalli t*"i "opii in America l:ar
fi costat prea mult
pe pdrinfi, aqa cd mersese doar Susan'

&e 10 "6
 Cd.ld.torie cu Zori de zi

Oamenii mari o socoteau pe Susan frumusica fami-

liei, numai cd era o elevd slabd (cu toatd maturitatea
surprinzdtoare pentru vdrsta ei), aqa cd mama a decis
cd ,,o sd tragd mai multe foloase dintr-o cdlStorie in
America decAt 5ia mici". Edmund gi Lucy s-au strdduit
sd nu-i poarte picdpentru norocul care ddduse peste ea,
dar ideea de a-gi petrece vacanla de var5la mdtuga lor
era de-a dreptul groaznicd..,,Pentru mine o sd fie gi mai
rdtl", a spus Edmund, ,,fiindcd mdcar tu o sd ai camera
ta, pe c6nd eu o sd fiu silit sd stau in aceeapi camerd
cu-mpufitul de Eustace."
Povestea incepe intr-o dupd-amiazd. cdnd Edmund gi
Lucy ciupiserd cdteva minute prelioase pe care le pu-
teau petrece singuri. $i fireqte cd vorbeau despre Nar-
nia, numele unei tdri secrete care era a lor si doar a lor.
Bdnuiesc cd fiecare dintre noi are o lard secretS, insd
pentru cei mai mulli e doar olafi.inchipuitd. in privin-
fa asta, Edmund qi Lucy erau mai norocoqi decAt res-
tul. Jara lor secreti era adevdratd. O vizitaserd deja de
doud ori - si nu in joc, ci in realitate. Binelnteles cd
ajunseserd acolo prin magie, care e de altminteri singu-
rul fel in care poli si ajungr ln Narnia. Iar odatd sosili
acolo, li se promisese - sau, md rog, aproape cd,li se pro-
misese - cd intr-o bund ziaveau sd se lntoarcd. Vd puteli
inchipui, prin urmare, cd. vorbeau foarte mult despre
asta - de fapt, ori de cdte ori li se ivea prilejul.
Stdteau in camera lui Lucy, aqezalipe marginea patu-
lui qi cu ochii la un tablou atArnat pe peretele din fa!5.
Era singurul tablou care le pldcea din toatd casa. Mdtuqa
Alberta n-avea ochi sd-l vadd (de aceea il dusese intr-o
cdmdruld de la etaj), dar nu putea sd se descotoroseascd
jb" 11 *dl
 C.S. Lnws

de nuntd de la
de el din cauzdcd-l primise drept cadou
cineva pe care nu voia si-l jigneasc5'
drept
Era tabloul unei cordbii - o corabie care venea
avea forma unui
spre tine. Prora ei era poleitd cu aur 9i
cap de balaur cu gura deschisd larg' Avea
un singur
o pAnzdmare gipdtrifoasi, deunviolet
aprins'
"it*ggi
ea4il'faterale ale corabiei - ce se vedea din ele dupd
ce se terminauaripile poleite ale balaurului - erau verzi'
Corabia tocmai se ridicase pe coama unui
formidabil val
Era lim-
albastru, spdlatd de spuma qi de bicele mdrii'
pede cd despica apele repede, sub un vAnt
puternic 9i
aveli de
inclinati pulin spre babord' (Apropo, dac6'tot
gAnd sd citi,ti povestea qi nu 9ti{i deja, bdgali
la cap cd
p*t"u stAngd a unei nave, cAnd vE uitali in directja de
L".r, e babord'ul, iar cea din stAnga tribordul') Toatd
apa
lumina soarelui cddea pe ea dintr-acolo, fdcdnd ca
In par-
din partea aceeasd aibd nuanle verzuigi violet'
tea cealalt d', apa era de un albastru inchis' din
cauza
umbrei aruncate de corabie'
fa-
intrebarea e' zise Edmund, dacd nu cumva ne
-
cem sAnge rdu uitdnd'u-ne la o corabie narniand
cAnd

gtim bine cd n-avem cum sd ajungem acolo'

E mai bun dec6t nimic uitatul dsta, spuse
Lucy' $i
-
chiar aratd"nemaipomenit de narnian'
Tot cu jocu' dla al vostru? intrebd Eustace Clarence'
-
care trdsese cu urechea Ia uq6, iar acum
intrd in came-
rd rAnjind.
Pevensie'
Cu un an in urmd, c6nd stdtuse la familia
izbutise sd-i audd pe toli vorbind despre Narnia 9i-i fd-
asta' Era
cuse o pldcere nebund s6-i tachinezepetema
era
convins, desigur, cd totul era o scorneald; 9i cum
A. 1r, c6l
 Cd.ld'torie cu Zori de zi

prea incet la minte ca sd n5scoceascd el insugi ceva,

prefera sd nu vadd cu ochi buni povestea celorlalfi.
Nu eqti binevenit aici, zise Edmund sec.
- i.tcerc sd compun o poezioard, spuse Eustace. Cam
-
a9a ceva: ,,Niqte puqti doar cu Narnia-n cap / Au visat
pAn' li s-a pus capac."
ttt primul rAnd, cap qica'pac nu rimeaz d', zise Lucy.
- E o asonanfd, explicd Eustace.
- Nu-l intreba ce-nseamnd. aso-ce-o-fi-aia, o sfdtui
-
Edmund. Abia agteaptd sd-l lntrebi. Nu spune nimic qi
poate se card.
Dupd o asemenea primire, cei mai mulli bdieli ori ar
fi plecat, ori qi-ar fi iegit din pepeni. Eustace nu ficu nici
una, nici alta. Rdmase pe loc qi se mdrgini sd rAnjeascS,
dupd care deschise gura din nou.
place tablou' dla? intrebd el.
- Vd
Ei, fir-ar sd fie, s[ nu-i dat ocazia sd ne ia cu arta qi
-
alte alea, spuse Edmund grdbit, dar Lucy, care era foarte
sincerd, apucase deja sd rdspundd:
Da, imi place. imi place foarte mult.
- E-o mizerie de tablou, comentd Eustace.
- Dacd iegi, nu-l rnaivez| zise Edmund.
-
Tie de ce-!i place? i se adresd Eustace lui Lucy.
- Pei, in primul rdnd, rispunse Lucy, imi place fiind-
-
cd,aratdca gi cum s-ar migca de-adevdratelea' Iar apa...
nu gtiu, o simli cum curge. $i valurile parcd se ridicd gi
coboard de-adevdratelea.
Binelnleles cd Eustace ar fi putut s5-i dea o sumedenie
de rdspunsuri, dar nu spuse nimic. Iar asta din cauzd cd
tocmai in clipa aceea se uitd la valuri qi vdzu cd dddeau
intr-adevdr impresia cd se ridicau gi coborau. Urcase o
singurd datd la bordul unei cordbii (gi atunci mersese
^ an -
qg')
@. IJ
 C.S. Lnws

parte de un rdu
doar p6nd la Insula Wight), dar avusese
de rnar" cumplit. Imaginea valurilor
din tablou ii stArni
la fali qi incercd si se mai
5r:eqadin nou. Se fdcu verde
iit" o dati. Iar de data asta tustrei copiii rdmaserd cu
gura cdscat5.
Ceea ce vedeau acum poate fi greu de
crezut cdnd ci-
Ia fel de greu
tegti despre aqa ceva negru pe alb, insd era
petrecandu-se
de crezutcdnd vedeai asemenea lucruri
miqca' Dar nu era
aievea. Ceea ce se vedea in tablou se
prea autentice' prea
deloc ca intr-un fiIm; culorile erau
ho-
curate gi prea naturale' Prora corabiei se cufunda
tdrdtin apd qi iatS cum lAqnea de-acolo o trdmbd
de

spumd gi de stropi. Pe urmd venea rAndul

valului din
se ficeau qi
spate si se ridice, pupa qi puntea corabiei
ca apoi sd dispard
ele vdzute pentru prima oatil,pentru
se co.
fiindcdl,",,uu valul urmdtor, care fdcea prora s5
paginile unui
coale din nou pe creastd' in acelaqi timp'
caiet care stdtea pe pat l6ngi Edmund
f6lfAird de capul
peretele din spa-
lor, caietul se ridicd 9i pluti in aer spre
obra-
tele bdiatului, iar Lucy iqi simli pirul biciuindu-i
jii, cum se intAmpls in zilele v6ntoase' $i chiar era o z.i
spre ei'
lrarrtotse; numai cdvAntul bdtea dinspre tablou
$i, brusc, odatd cu
vdntul incepurd zgomotele - guierul
valurilor, plescditul apei izbindu-se de
perelii corabiei'
qi puternic
scdrlAitul lemniriei 9i mugetul neintrerupt
convinse cu adevd-
at aerului qi apei. insd lucrul care o
im-
rat pe Lucy cd nu visa fu mirosul aspru pe care-l
priqtia sarea mdrii'
sd facefi'
teamd qi de nervi. E-o porcdrie ce-ncercafi
Potolifi-vd. Md duc sd-i spun Albertei - aoleu!
&p L4 ad
 C.S. Lrws

Ceilallidoieraumultmaiobiqnuilicuaventurile,
dar scoaserd gi ei un ,,aoleu" la fel cum fdcuse Eustace
Clarence. $i asta din cauzd cd o ditamai trAmba de apd
recegisSratitocmaiiegisedinramatablouluigi.iim.
proqcase, lSsdndu-i ciuciulete 9i cu rdsuflarcatdiatd"

in care se intamplard mai multe lucruri in acelagi timp.

Eustace se repezi la tablou. Edmund, care se price-
pea
-se
cdt de cAt la magie, !6qni dupd el, prevenindu-l sd
feteascd gi sd nu facd prostii. Lucy dddu sdJ inqface
din ceataltd parte qi se tiezi trasd in fa!d' intre timp'
ori ei se fScuserd mult mai mici, ori tabloul crescuse
jos de
foarte mult. Eustace sdri, in incercarea de a-l da
pe perete, qi se trezi ajungdnd pe ramd; in fala lui nu se
mai afla sticla tabloului, ci marea adevdratd, iar vdntul
si valurile se izbeau de ramd ca qi cum ar fi fost o stAn-
iqi pierdu capul qi se prinse de ceilal,ti doi copu, care
sdriserS lAngd el. Urmari cAteva clipe de lupte 9i de stri-
"a.
g6te gi tocmai cand credeau c6-9i regasiserS echilibrul,
irr,r*iaq talaz albastm ii invdlui, ii lud de pe picioare 9i-i
trase induntru. strigdtul de disperare al lui Eustace se
curmd cdnd ii intrd aPd in gurd.
Lucy mullumi cerului cd trdsese din greu la orele de
inot din semestrul de vara. E adevarat cd i-ar fi fost mai
bine dacd ar fi inotat mai incet 9i cd apa era mult mai
rece decat paruse c6nd era doar in tablou. cu toate aces-
tea, iqi pdstrd cumpitul 9i scdpi de incilfdri, aqa cum
s-ar cuveni sd facS oricine cade intr-o ap6 adanca imbr6-
cat. in plus, rdmase cu gurainchisd qi cu ochii deschiqi'
Erau in continuare foarte aproape de corabie; vdzu bor-
dul verde in[$dndu-1i-se deasupra qi oamenii care o pri-
veau de pe punte. Apoi, cum era de aqteptat, Eustace se

&,, 16 s6
I
Cd,ld.torie cu Zori de zi

agdt6,de ea cuprins de panicd gi pdnd laurm5. se duserd

amAndoi la fund.
CAnd iesird din nou la suprafafd, Lucy vdzuo silueti
albd aruncAndu-se in apd de pe corabie. Edmund ajunse-
se intre timp lAngd ea, cdlcAnd apa, qi-l prinsese de brale
pe Eustace, care urla ca din gurd de garpe. Pe urmd alt-
cineva, al cdrui chip era vag cunoscut, igi petrecu un bra!
pe sub ea din cealaltd parte. Se auzeau multe strigdte de
pe corabie, capetele oamenilor se iteau unul lAng5. altul
pe parapet, se aruncau funii. Edmund qi strdinul legard
niqte funii in jurul lui Lucy. Dupd aceea trecu parcd o
vegnicie, timp in ca^refata se invineti Lafallsi incepurd
sd-i cldnldne dinfii. In realitate insd, nu trecu foarte mult;
oamenii aqteptau momentul potrivit ca s-o urce la bord
f[rd pericolul de-a o lovi de marginea corabiei. Dar cu
toate strddaniile lor, cAnd in cele din urmd Lucy se ridicd
gi r5.mase in picioare pe punte, dArd6ind gi udd leoarcd,
vdzu cd. se lovise la un genunchi. Dupd ea veni rAndul
 C.S. LswIs

luiEdmundsSfiesuitlabord,iarintr-untdrziuseingri-
jird qi de amdrAtul de Eustace' Ultimul care urcd pe co-
fu strdinul - un biiat blond, cu cdliva ani mai mare
""Ui" Lucy.
decAt
Ca-Ca-Caspian! icni ea, de indatd ce-gi recdpitd
-
rdsuflarea.
intr-adevir, chiar el era: Caspian, micul rege al Nar-
pe tron
niei pe care cei patru frali il ajutaserd sd se suie
in uitima lor cdldtorie. Imediat dupd aceea Edmund
il
qi se b6tu-
recunoscu qi el. Cei trei iqi strdnserd mAinile
ri pe spate incdntali.
Dar cine-i prietenul vostru? se gribi sd intrebe Cas-
-
pian, intorcAndu-se spre Eustace cu zAmbetul lui vesel'
Numai ed Eustace plAngea mult mai mult decAt ar
fi
se tre-
avut dreptul s-o facd orice bdiat de opt ani care
sd urle
zise ud din cap pAnd-n picioare, mul,tumindu-se
intruna ,,Da!i-mi drumu'. Ldsafi-md sdmd-ntorc' Nu-mi
place."
Sd-!i dau drumul? se mird Caspian' Dar unde?
cum
Eustace didu fuga spre bordul corabiei' ca 9i
dea-
s-ar fi aqteptat sd vadd rama tabloului suspendatd
supramdrii qi eventual cevadin dormitorullui Lucy'
Ydzu
in schimb o mullime de valuri albastre tivite cu spumd
im-
gi un cer de un albastru mai deschis, intinzAndu-se
preund pAnd hdt departe, spre orizont' Nici mdcar ":
pt-
purice. Ii
lem sd-l condamndm cd i se ficu inima cAt un
veni sd verse imediat.
Hei, Rynelf'! il strigd Caspian pe unul dintre mari-
-
nari. Adu nigte vin cu mirodenii pentru MaiestSlile
Lor'
dupd ce
O sd aveli nevoie de ceva care sd vd-ncllzeascd'
v-a!i udat atAt de rdu.
&e 18 "6