fdo{gt?

oYrsnrcf
J Vnnye DonrNlnr,on t
<-)ilG--

CHRIS COLFER
h.usrnelrr nr BeeNnol.l DonueN

Traducere din limba englezd

MuraslaDoacX

ln,efi';i
 CupruNs

Pnoroc - IIvIALNIREAJ{EGINELOR... 9
Ceplrorur 1 _ A FOST ODATA CA NICIODATA........ 19
Caprrorur 2 - DRUMUL 9I MAI LUNG SPRE CASA.. 33
Car,rroIul, 3 - O SURPRIZA LA ANIVERSARE.......... 52
Cerrrolur 4 - TARAMUL POVE$TILOR....... Tg
Caprrorur 5 - BROSCOIUL VORBITOR 92
Ceprrorur 6 - PADURILE PITICILOR .............,............ 1 1g
Caprrorur 7 - TURNUL LUI RAPUN2EL................ .... L41,
Capmorur I - UN LOC ASCUNS............. ...1,66
Ceprrorur 9 - REGATUL FRUMOS ................ ............... 177
Caprrorur 10 - REGATUL SCUFITEI ROFIL................. 21.4
Car;rorur 11- TERITORIUL TROLILOR
9rsprRrDUgrLoR....... ..........256
Caprrorur 12 - REGATUL ZANELOR ............. ............... 282
Ceprrolur 13 * UN PACT CU LUPII .............299
Ceprrorur 14 - REGATUL ADORMIT ............................ 303
Caprror.ur 15 - REGATUL DE NORD ..........32L
Ceprrorur 16 - PRIN MINA
Ceprror.ur 17- BUCLE-AURII, CAUfefA Vm
sAU MOART4........... ............ 356
Ceprrorur, 1 8 - MESAJUL SIRENEI ................................. 363
Ceprrorur, 19 * GROAPA CU M4R4CINI................. ..... g7Z
Caprror,ur 20- INIMA DE PIATRA .............. 389
Caprrorur 21 - OGLINDA............ ..................407
Caprtorur 22 _ SECRETUL LUI ALBA CA ZAPADA...426
Caprrorur 23-O INVITATIE LA CURTE
Caprrorur 24 - BASMUL UNEI ZANE .....,..453

Mur,ruvrnr 467
 cRprrorul I
A FOST ODATA CA NICIODATA

- ,,A fost odatd ca niciodatA..:',le spuse doamna

Peters elevilor ei de-a sasea. Acestea sunt cele mai fer-
mecdtoare cuvinte pe care lumea noastrd le cunoagte gi
poarta cdtre cele mai frumoase povegti spuse vreodatd.
Sunt o chemare imposibil de ignorat pentru oricine le
aude... chemarea trtr-o lume unde oricine e binevenit
si unde se poate intAmpla orice. $oarecii se pot preface
in oameni, slujnicele pot ajunge printese 9i, prinprefa-
cerea 1or, vd pot impdrtdgi tnvdldturi prefioase.
 Alex Bailey ciuli imediat urechea. il pldceau de obicei
lectiile doamnei profesoare, dar asta era o temd care-i
era deosebit de dragd.
- Basmele sunt mult mai mult decAt niste povegti
prostute de adormit copiii, continud profesoara . Dez_
noddmdnful unui basm vd oferd solufia la aproape orice
problemd pe care v-o puteli inchipui. Basmele sunt
povegti de viafd ascunse sub aparenta unor situatii si
personaje pline de culoare. Ciobdnagul mincinos ne in_
vatd importanta unei reputatii bune si a sinceritefii.
Cenusdreasa ne aratd cum sunt rdspldtifi cei care au o
inimd bund. Rdlugca cea uriltdne invafd sd apreciem fru_
musetea lduntricd.
Alex o privea cu ochii mari si incuviinta d.e zor.Era
o fatd drd,gutd, cu ochii albastri, scAnteietori si pdrul
blond-ardmiu, tuns scurt, strunit mereu de o bentild.
Doamna Peters nu se obisnuise niciodatd cu felul
in care se uitau ceilalti elevi la ea, ca si cum lectia ar
fi fost intr-o limbd strdind. Ca urmare, tinea adesea
toatd leclia concentrAndu-se doar pe primul r6nd,
unde stdtea Alex.
Doamna Peters era o femeie inaltd si slabd care purta
intotdeauna rochii ale cdror imprimeu semdna cu acela
de la canapelele vechi. Avea un pdr negru gi cArliontat
care-i stdtea cocotat chiar in crestet ca o pdldrie (gi une-
ori elevii chiar credeau cd e o pdldrie). Se uita mereu
cu ochii mijifi prin ochelarii ei cu lentile groase, dupd
atAtia ani in care isi privise elevii cu un ochi critic.

(-- )
 - Din pdcate aceste povegti eterne nu mai sunt apre-
ciate in ziua de azi, spuse doamna Peters. Am renunfat
la inv5ldturile lor prefioase si nu ne-au mai rdmas decAt
nigte distraclii ndtAnge cum ar fi televizorul gi jocurile
video. in lumea de azipdrinfii igi expun copiii influenlei
unor desene animate odioase gi filmelor violente. Unii
copii nu mai vin in contact cu povegtile dec6t sub forma
unor versiuni mutilate de companiile de productie. De
obicei basmele ,,adaptate" pierd orice morald sau lecfie
pe care erau menite s-o transmitd, acestea fiind i::rlocuite
numai de imagini spectaculoase cu animale sdlbatice
care cAntd si danseazd. Am citit de curAnd cd se fac filme
fir care Cenusdreasa este reprezentatd ?n chip de cAntd-
reald de hip-hop care incearcd sd se afirme, iar Frumoasa
din Pddurea Adormitd a devenit o prinfesd r5zboinicd,
ce se luptd cu zombi.
- Marfd! comentd fir goaptd un elev asezatin spatele
lui Alex.
Alex cldtind din cap. O durea sufletul cAnd alrzea
asa ceva. incercd sd-gi exprime dezamdgirea fald de
colegii ei, dar, din nimeni, acestia nu-i impdrtdseau
Preocuparea.
- MA intreb dacd lumea ar ardta altfel dacd am 9ti cu
totii aceste povegti in forma in care 9i-ar fi dorit Fralii
Grimm gi Hans Christian Andersen sd le stim, spuse
doamna Peters. Md intreb ce invdl5minte ar trage oa-
menii din suferinta Micii Sirene cAnd moare la sfArgitul
povegtii originale. Md ir^rtreb dacd ar mai exista atAtea

(o
 rdpiri dacd li
s-ar ardta copiilor adevdratele primejdii
care o pdgteau pe Scufifa Rogie. Md intreb dacd delinc-
ventii ar mai fi la fel de dispusi sd comitd infractiuni
dacd ar gti in ce necazuri a intrat Bucle-Aurii cu cei trei
ursuleti. Am avea atAtea de irrvdfat gi am putea sd pre-
venim atAtea, dacd ne-am deschide ochii cdtre firvdfd-
turile din trecut. Poate cd, dacd am primi cu bratele
deschise basmele, ne-ar fi mult mai usor sd ne gdsim
propriul final fericit.
Dacd ar fi fost dupd Alex, fiecare ord a doamnei
Peters s-ar fi lncheiat cu aplauze furtunoase. Din ne-
fericire, orele ei se incheiau cu un suspin colectiv de
usurare din partea elevilor care se bucurau cd s-a
terminat.
- Haidefi sd vedem cAt de bine stili basmele, conti-
nud profesoara zAmbind si incepu sd se plimbe prin
clasd. inRumpelstilskinin ce i-a spus tatdl fetei pe cAnd
discuta cu regele cd poate fiica lui sd prefacd fdnul? $tie
vreunul dintre voi?
Doamna Peters studie clasa ca un rechin care se uitd
dupd pegti rdniti. O singurd elevd ridicd mdna.
- Da, domnisoard Bailey?
- A spus cd, fata putea sd prefacd fdnul ir aur, rds-
punse Alex.
- Foarte bine, domnisoard Bailey! o lSudd doamna
Peters.
Dacd era sd aibd o elevd preferatd - nu c-ar fi recu-
noscut vreodatd cd avea vreuna -, aceea ar fi fost Alex.

(*)
 Alex era intotdeauna dornicd sd facd pe plac. Era
intruchiparea unui soarece de bibliotecd. Nu conta
momentul zllei - inainte de gcoald, cAt era la gcoald,
dupd gcoald, inainte de culcare -, ea citea mereu. Era
insetatd sd gtie cAt mai multe 9i, din cauza asta, Alex
era de obicei prima care rdspundea la intrebdrile
doamnei Peters.
Se strdduia sd-gi impresioneze colegii cu fiecare oca-
zie, fdcind mai mult decdt i se cerea la fiecare raport
de lecturd 9i la fiecare prezentare pe care o avea de
pregdtit. insi, de obicei, treaba asta ii irita pe colegii ei
gi Alex era adesea tachinatd pe tema asta.
Le auzeaconstant pe celelalte fete rdzAnd de ea pe la
spate. De obicei isi petreceaPauzadeptdnz de una sin-
gurd la umbra vreunui copac, cu o carte de la bibliotecd
in braje. Degi n-ar fi spus niciodatd nimdnui lucrul Ssta
Alex se simlea atAt de singurd, incAt uneori suferea
cumplit din cauza asta.
- Acum gtie cineva s5-mi spund la ce inlelegere a
ajuns fata cu Rumpelstilskin?
Alex agteptS o clipi inainte sd ridice mdna. Nu voia
sd pard preferata profei chiar pe fafd.
- Da, domnigoard Bailey?
- Fata i-a promis lui Rumpelstilskin c-o sd-i dea
primul ei ndscut cAnd va deveni regind in schimbul
prefacerii fdnului in aur, explicd Alex.
- O injelegere aiurea rdu, comentd un bdiat aqezat
in spatele lui Alex.

G')
 - pi de ce-ar vtea, de fapt, un mosneag pitic gi sinis-
tru un copilag? intrebd o fatd de l6ngd el.
sd ia
- Evident, nu putea sd adopte copii cu un nume ca
Rumpelstilskin, addugd un alt elev.
- A mAncatbebelusul? intrebd altcineva, cu ingrijo-
rare in glas.
Alex se intoarse ,pr" .oi"gii ei care habar n-aveau
de nimic.
- Nu infelegeli care e ideea povestii, le zise.
Rumpelstilskin a profitat de fatd pentru cd aceasta era la
ananghie. Povestea e despre pretul unei negocieri nefe-
ricite. La ce suntem dispugi sd renuntdm pe termen lung
spre a obfine ceva acum, pe termen scurt? V-afi prins?
Dacd doamna Peters n-ar fi avut o figurd impasibild,
acum i s-ar fi citit mdndria pe chip.
- O formulare excelentd, domnigoard peters, spuse.
Trebuie si mdrturisesc cd, de cAnd sunt profes oard.,ra-
reori mi s-a intAmplat sd am de-a face cu un elev cu
niste cunogtinfe atAt de profunde ca...
Din fundul clasei se aszi un sfordit rdsundtor. Un
bdiat din ultimul rdnd zdcea prdvdlit peste bancd, cu
un firicel de salivd in collul gurii, dormind bustean.
Alex avea un frate geamdn 9i, in momente ca dsta,
si-ar fi dorit sd nu-l aibd.
Doamna Peters isi intoarse privirea spre el, atrasd ca
pilitura de fier de un magnet.
- Domnule Bailey? intrebd.
Bdiatul sfordia netulburat.

@
 - Domnule Bailey? repetd doamna Peters, apropi-
indu-se gi aplecAndu-se spre el.
incd un sfordit strasnic. CAliva dintre copii se intre-
lrau cum putea scoate din el asa un sunet.
- Domnule Bailey!ii strigd doamna Peters la ureche.
Conner Bailey se trezi gi sdri ca ars, ca si cum i-ar
fi aprins cineva o pocnitoare sub scaun, cdt pe-aci sd
ddrdme pupitrul.
- Unde sunt? Ce s-a intAmplat? intrebd Conner, cu-
prins de panicd gi confuzie.
Se uitd repede de jur imprejur, incercAnd sd-gi amin-
teascd unde era.
La fel ca sora lui, avea ochii albastri, scAnteietori si
un pdr blond-cdpguni. Avea fafa rotundd si pistruiatd
si acum ugor bolitd pe-o parte, ca un cdfel care se tre-
zeste dupd ce-a tras un pui de somn.
Alex era rusinatd la culme de fratele ei. Cu exceplia
asemdndrli fizice gi a faptului cd aveau aceeasi zi de
nastere, ea si fratele ei n-ar fi putut fi mai diferiti. Ce-i
drept, Conner avea o multime de prieteni, dar, spre de-
osebire de sora sa, nu se descurca prea bine la gcoald...
in principal, avea probleme sd rdmdnd treaz la ore.
- MA bucur cd ne sunteli din nou aldturi, domnule
Bailey, ii spuse doamna Peters sever. V-ati odihnitbine?
Conner se fdcu rosu ca racul.
+.
- Imi pare rd,u, doamnd Peters, se scuzd, ?ncer-
cAnd sd pard cAt mai sincer. Uneori cAnd vorbiti
 mult timp, md ia somnul. Fdrd supdrare, dar nu md
pot abline.
- Adormi de cel pufin doud ori pe sdptdmAnd la ora
mea, ii aminti doamna Peters.
- PAi, ce-i drept, aorbili mult.
Chiar ftrainte s5-i scape porumbelul, Conner realizd
cd nu era cea mai bund replicd. CAfiva dintre colegi igi
muscau mdinile sd nu rAdd.
- rdmAi treazintimp ce predau, dom-
Te sfdtuiesc sd
nule Bailey, il avertizd doamna Peters.
Conner nu mai vdzuse pe nimeni care sd mijeascd
asa tare ochii fdrd sd-i inchidd de-a dreptul.
- Dacd nu cumva gtii indeajuns de mult despre
basme ca sd lii ora in locul meu, continud profesoara.
- Probabil cd gtiu, rdspunse Conner.
Din nou il luase gura pe dinainte.
- Adicd stiu o grdmadd despre chestiile asta, atAta tot.
- O, serios?
Doamna Peters nu refuza niciodatd o provocare si
cel mai groazniccosmar al elevilor era sd-i fie adversari
trtr-o asemenea competitie.
- in reguld, domnule Bailey, dacd gtii asa multe
rdspunde-mi la intrebarea asta.
Lui Conner i se puse un nod in gAt.
- in varianta originald a povegti i Frumoasa din
Pddurea Adormitd, c6|i ani doarme printesa pAnd e tre-
zltd de sdrutul iubirii adevdrate? il intrebd doamna
Peters, studiindu-i chipul.

G)
\-/
 Toate privirile erau afintite asupra lui, toti pAndeau
cu nerdbdare cel mai mic semn cd nu gtia rdspunsul.
Dar, din fericire pentru Connel, il gtia.
- O sutd de ani, rdspunse. Frumoasa din Pddurea
Adormitd a dormit o sut5 de ani. De-asta parcul din
jurul castelului era acoperit de plante cdldrdtoare gi
chestii de-astea, pentru cd blestemul a cuprins intregul
regat gi nu mai rdmdsese nimeni care sd se ocupe de
grddindrit
Doamna Peters nu stia cum sd reactioneze. Se uitd
incruntatd la el, surprinsd la culme. Era prima datd
cAnd Conner ii dddea un rdspuns corect dupd ce-l lua
la bani mdrunfi si nici ea nu se agteptase la asta.
+-
- Incearcd sd rdmAi treaz de-acum, domnule Bailey!
Din fericire pentru dumneata, am folosit ultimul bilefel
de pedeapsl azi-dimineald, dar pot oricdnd sd mai cer,
ii zise gi se indreptd imediat spre catedrd ca sd-si con-
tinue ora.
Conner rdsufld usurat si ii pieri roseata din obraji.
intAlni privirea sord-sii; pAnd gi ea era surprinsd cd rds-
punsese corect. Alex nu se agteptase ca fratele ei sd mai
find minte vreun basm...
- Acum, copii, vreau sd vd scoateli cdrfile de litera-
turd, sd deschideli la pagina 170 gi sd citifi in gAnd
Scufila Rosie,le spuse doamna Peters.
Elevii o ascultard. Conner se agezl,cAt mai comod in
bancd gi incepu sd citeascd. Povestea, pozele si perso-
najele ii erau cAt se poate de cunoscute.

(*,\