Lista lui Schindler

"Lista lui Schindler" este un film bazat pe fapte reale, este o poveste despre o viata, o viata obisnuita, devenita insa extraordinara. In vremea celui de-al Doilea Razboi Mondial, in Polonia nazista, un mare om de afaceri, Oskar Schindler, se arata preocupat de angajatii evrei ai fabricilor sale. De aici si pana la a-si canaliza toate resursele si relatiile spre a salva cat mai multi evrei de la o moarte sigura, nu a mai fost decat un pas. Rezultatul a fost unul uimitor, multumita lui in jur de 1.100 de evrei reusind sa supravietuiasca mortii prin gazare, hotarata a fi aplicata in inchisoarea de la Auschwitz. O lista cu numele a peste 800 de evrei salvati de omul de afaceri Oskar Schindler, a fost gasita de angajatii unei biblioteci din Sidney, printre manuscrisele scriitorului australian Thomas Keneally. Lista, lunga de 13 pagini, este o copie a originalului, facuta la o masina de scris, pe 18 aprilie 1945, intr-una dintre ultimele zile ale celui de-al Doilea Razboi Mondial. Documentul a fost incredinat scriitorului australian in anul 1980, de Leopold Pfefferberg, regasit si el pe lista, ca "muncitorul numarul 173", cel care a incercat sa il conving pe romancier sa scrie povestea lui Schindler. "Arca lui Schindler" este povestea scrisa a vietii lui Oskar Schindler. Jurnalul semnat de unul dintre supravietuitorii holocaustului, anume de Poldek Pfefferberg, a servit drept baza principala pentru cartea lui Thomas Keneally, numita tot "Arca lui Schindler". Cartea lui Keneally, publicata in anul 1982, in Marea Britanie, a fost distinsa cu prestigiosul premiu Booker Prize. Dupa aceasta carte avea sa fie turnat si filmul "Lista lui Schindler", in anul 1993, in regia lui Steven Spielberg. Oskar Schindler este astazi identificat cu omul pe care razboiul nu l-a dezumanizat, ci l-a transformat intr-un adevarat "inger al milei". Industriasul bogat Oskar Schindler, fara nici o radacina istorica evreiasca, si-a riscat viata pentru a salva de la moarte un numar cat mai mare de evrei, condamnati la exterminare, prin munca sau gazare, in lagarele naziste. Dei prioritile oamenilor erau altele, spunea Itzhak Stern, lista acestora s-a redus n final la una: supravieuirea. Chiar dac evreii anului 1939 dispuneau de resurse financiare, spirit de ntreprinztori i inteligen, acestea nu-i vor ajuta s scape de ororile naziste. n secolul XX genocidul i uciderea n mas preau a fi dezideratul lumii ntregi. La cele dou rzboaie mondiale, s-a adugat atacul cu bombe de la Hiroima i Nagasaki, omorurile din

timpul revoluiei culturale din China, purificarea etnic a albanezilor de ctre srbii din Kosovo, dar irul crimelor nu s-a oprit aici. i totui, ceva lipsete, afirma Schindler. ns n cel privete a gsit acel ceva pn la finele rzboiului. A salvat 1100 de oameni de la moarte i totui, a fcut o remarc cutremurtoare: dac ar fi cheltuit mai puin, dac ar fi strns mai muli bani, dac i-ar fi dat maina, i nsigna de aur ar mai fi ctigat cteva suflete. nc o persoan n locul unui obiect. Remucarea, din pcate, nu-i mai aduce napoi pe cei mori. Lista de nume intocmita aducea viata in dreptul celui scris pe ea. Dincolo de ea nu exista decat teroare, dispret, durere si in final moarte. In ciuda vieii imorale a lui Schindler, a dat dovad de mai mult credin dect majoritatea cretinilor de azi. Declarat ca OM DREPT n anul 1958, pentru cei 1100 de evrei salvai, i-a trit viaa de dup rzboi ntr-un eec pe plan familial i economic. Cine salveaz o via, salveaz omenirea ntreag, spune Tora. Alturi de Stern, Schindler a rmas n istorie. Dragostea molipsitoare a lui Stern pentru confraii si, l-a molipsit pe Schindler, dei iniial singura prioritate a sa a fost propria bunstare. Istorisirea biblic a exodului evreilor din Egipt condui de Moise, parc se repet la o scar mai mic, i prin puterea unui singur om. Dumnezeu fiind scos iari din ecuaie, dei ntreaga lupt pentru aceste suflete este presrat de miracole, ce nu puteau exista fr o putere ce transcede dincolo de percepia noastr.