Gabriel Garca Mrquez

Despre dragoste si alti demoni

Del amor y otros demonios, 1994
Pare-se ca parul trebuie sa reinvie mult mai
putin decit celelalte parti ale trupului
!oma D"#quino
Despre integritatea trupurilor reinviate
(chestiunea 80, cap. 5)
$%$
$% &''%( cenusiu cu o stea in )runte navali in labirintul tir*ului in
prima duminica din decembrie, trinti mesele cu *ratare, )acu prapad prin
tarabele indienilor si corturile cu lozuri de loterie si, pe deasupra, musca
patru persoane care i se ivira in cale !rei erau sclavi ne*ri $ltima a )ost
+ierva Mara de !odos los #n*eles, )iica unica a marc,izului de
&asalduero, care se dusese cu o slu-nica sa cumpere o *,irlanda cu
clopotei pentru sarbatorirea celor doisprezece ani pe care avea sa-i
implineasca
#veau instructiuni sa nu treaca dincolo de Poarta %e*utatorilor, dar
slu-nica se aventura pina la podul mobil din ma,alaua Getsemani, atrasa
de larma portului cu tra)ic de ne*ri, unde era pe s)irsite debarcarea unui
transport de sclavi din Guineea .aporul companiei din &adi/ pentru
comertul cu ne*ri )usese asteptat cu in)ri*urare de mai bine de o
saptamina, caci la bordul lui survenisera morti ine/plicabile +traduin-
du-se sa le ascunda, aruncasera in apa lesurile, )ara balast Marea
)urtunoasa le-a scos pe uscat si zorii zilei le-au *asit pe tarm, des)i*urate
de um)lare si cu o ciudata culoare vinetie %ava a )ost ancorata in a)ara
*ol)ului de teama sa nu )ie o izbucnire a vreunei molime a)ricane, pina
cind se dovedi ca )usese otravire cu alimente stricate
0a ceasul la care ciinele trecu prin tir* se inc,eiase debarcarea
incarcaturii supravietuitoare, intr-o stare de sanatate depreciata intr-un
,al )ara ,al, si se incerca sa se compenseze pierderile cu un sin*ur
e/emplar care valora cit toate la un loc (ra o captiva abisiniana cu o
statura de sapte palme, unsa cu melasa de trestie de za,ar in locul
uleiului comercial de ri*oare, si de o )rumusete atit de tulburatoare ca
parea ireala #vea nasul )in, craniul oval, oc,ii oblici, dintii intacti si alura
ambi*ua a unui *ladiator roman %-o insemnara cu )ier rosu in tarc, nici
nu-i stri*ara virsta ori starea sanatatii, ci o scoasera la vinzare numai si
numai pentru )rumusete Pretul pe care *uvernatorul il plati pentru ea,
)ara tocmeala si cu bani pesin, a )ost *reutatea ei in aur
'n )iecare zi se intimpla ca niste ciini )ara stapin sa muste pe careva
in timp ce )u*areau pisici sau se luptau cu vulturii pentru stirvurile din
drum, mai cu seama in epoca de belsu* si a)luenta in care 1lota Galioa-
nelor trecea spre tir*ul de la Portobelo Patru sau cinci oameni muscati in
aceeasi zi nu alun*au somnul nimanui, si cu atit mai putin o rana ca
re)eratclopotelro
aceea pe care o avea +ierva Mara, ce abia daca i se zarea la *lezna
stin*a #sa incit slu-nica nu se alarma, in*ri-i copila cu mina ei, oblo-ind-o
cu un amestec de lamiie si pucioasa, ii spala pata de sin*e de pe )usta si
nimeni nu se mai *indi la nimic altceva decit la petrecerea din ziua cind
avea sa implineasca doisprezece ani
2ernarda &abrera, mama )etitei si sotia )ara titluri a marc,izului de
&asalduero, luase in zorii acelei zile un pur*ativ puternic3 sapte boabe de
antimoniu intr-un pa,ar cu za,ar ra)inat 1usese o metisa neimblinzita,
din asa-numita aristocratie de te-*,ea4 seducatoare, ,rapareata, pusa pe
c,e)uri si cu un nesat in pintec *ata sa sature o cazarma !otusi, in citiva
ani, disparuse din lume datorita abuzului de miere )ermentata si pastile
de cacao 5c,ii de ti*anca isi stinsera vapaia, )armecul i se risipi, pierdea
sin*e si varsa )iere, iar trupul de sirena de odinioara deveni pu,av si
aramiu precum cel al unui mort de trei zile si scapa niste vinturi
asurzitoare si pestilentiale ce speriau dulaii
#bia daca mai iesea din alcov si c,iar si atunci umbla in pielea *oala
sau cu o pelerina de ser- )ara nimic pe dedesubt, care o )acea sa para
mai despuiata decit daca nu s-ar )i imbracat
#vusese sapte scaune pina cind se intorsese servitoarea care o
insotise pe +ierva Mara si care nu-i vorbi despre muscatura ciinelui 'n
sc,imb, ii comenta scandalul din port iscat de vinderea sclavei
6 Daca-i asa de )rumoasa cum se spune, poate )i abisiniana, zise
2ernarda
'nsa c,iar de-ar )i )ost re*ina din +aba, nu i se parea cu putinta ca s-o
cumpere cineva platind *reutatea ei in aur
6 5r )i vrut sa spuna in pesos de aur, zise
6 %u, o lamuri, atit aur cit cintareste ne*resa
6 5 sclava inalta de sapte palme nu cintareste mai putin de o suta
douazeci de livre, spuse 2ernarda +i nu e/ista )emeie, nici nea*ra, nici
alba, care sa valoreze o suta douazeci de livre de aur, poate numai daca
scoate diamante pe )und
%imeni nu )usese mai priceput decit ea la ne*otul cu sclavi si stia ca,
daca *uvernatorul cumparase abisiniana, n-avea sa )ie pentru ceva atit
de sublim cum ar )i sa-i serveasca la bucatarie #tunci auzi primele
)la-olete si petardele de sarbatoare, si imediat ,armalaia dulailor din
custi 'esi in livada de portocali sa vada ce se intimpla
Don 7*nacio de #l)aro y Duenas, al doilea marc,iz de &asalduero si
senior de Daren, auzise si el muzica din ,amacul unde isi )acea siesta,
atirnat intre doi portocali (ra un barbat lu*ubru, cu o e/presie amara si
de o paliditate de crin din pricina sin*erarii provocate de lilieci in timpul
somnului (ra imbracat intr-o chilaba de beduin cu care umbla prin casa
si avea o scu)ie de !oledo ce-i sporea aerul descumpanit .azindu-si sotia
cum a adus-o Domnul pe lume, se repezi s-o intrebe3
6 &e muzica-i asta8
6 %u stiu, raspunse ea 'n cite sintem astazi8
Marc,izul nu stia !rebuie sa )i )ost cu adevarat )oarte nelinistit ca
sa-i adreseze o intrebare sotiei, iar ea trebuie sa se )i simtit tare usurata
cu )ierea ca sa-i raspunda )ara urma de sarcasm +e asezase in ,amac,
intri*at, cind se auzira iar petardele
6 +)inte Dumnezeule9 e/clama 'n cite sintem azi8
&asa se invecina cu ospiciul de )emei Divina Pastora 'mboldite de
muzica si arti)icii, locatarele iesisera pe terasa ce dadea spre livada de
portocali si intimpinau bucuroase )iecare e/plozie, ovationind Marc,izul
le intreba in *ura mare unde era sarbatoarea si ele ii risipira toate
re)eratclopotelro
indoielile (ra : decembrie, ziua de +an #mbrosio, (piscop, iar muzica si
petardele rasunau din curtea sclavilor in cinstea +iervei Mara Marc,izul
se batu cu palma peste )runte
6 2ineinteles, zise &iti implineste8
6 Doisprezece, raspunse 2ernarda
6 #bia doisprezece8 intreba el, lun*it din nou in ,amac &e viata
lenta9
&asa )usese )ala orasului pina la inceputul secolului #cum era naruita
si sumbra si se parea ca lumea de acolo era pe picior de mutare datorita
marilor spatii pustii si nenumaratelor lucruri nelalocul lor 'n saloane
ramasesera inca pardoseala ca o tabla de sa, si citeva candelabre cu
zdrente de pinze de paian-en 'ncaperile ce se pastrau vii erau racoroase
pe orice vreme din cauza *rosimii zidurilor de piatra si a anilor
indelun*ati de izolare, dar mai ales a brizei din decembrie ce se strecura
suierind prin crapaturi !otul era saturat de nepasarea opresiva a
delasarii si intunericului Din )umurile senioriale ale primului marc,iz nu
ramasesera decit cei cinci copoi de prada ce pazeau noptile
;*omotoasa curte a sclavilor, unde se sarbatorea ziua de nastere a
+iervei Mara, )usese o cetate di)erita inlauntrul cetatii pe vremea
primului marc,iz &ontinua sa )ie la )el si in timpul mostenitorului, atita
cit tinu tra)icul veros de sclavi si de )aina pe care 2ernarda il conducea
cu pricepere de la )abrica de trestie de za,ar din Ma,ates #cum, toata
splendoarea apartinea trecutului 2ernarda era secatuita de viciul sau
nesatios, iar curtea, redusa la doua colibe de lemn cu acoperis de )runze
de palmier, unde se mistuira cele de pe urma pilpiiri ale *randorii
Domin*a de #dviento, o ne*resa neaosa care cirmuise casa cu mina
de )ier pina in a-unul mortii, era veri*a de le*atura intre cele doua lumi
'nalta si ciolanoasa, cu o inteli*enta aproape clarvazatoare, ea era cea
care o crescuse pe +ierva Mara +e )acuse catolica )ara a renunta la
credinta ei yoruba si practica amindoua reli*iile in acelasi timp, la
nimereala 'si a)lase s)inta pace su)leteasca, spunea, caci ce-i lipsea
uneia *asea in cealalta (ra totodata sin*ura )iinta omeneasca avind
autoritatea de a interveni intre marc,iz si sotia sa, si ambii ii aratau
respect %umai ea ii iz*onea pe sclavi cu lovituri de matura cind ii
descoperea savirsind pacatul sodomiei sau preacurvind cu )emei pe care
le sc,imbau intre ei prin incaperile *oale 'nsa de la moartea sa, )u*eau
din colibe *oniti de zapuseala amiezii si se trinteau la pamint prin toate
colturile, razuind orezul prins pe )undul ceaunelor ca sa-l manince sau
-ucindu-se cu zbirniitori sau titirezi in racoarea coridoarelor
'n lumea aceea oprimata in care nimeni nu era liber, +ierva Mara era4
numai ea si numai in locul acela #st)el incit sarbatoarea se tinea acolo,
in adevarata ei casa si cu adevarata-i )amilie
%u se putea ima*ina o petrecere mai posomorita in toiul muzicii
z*omotoase, cu sclavii casei si cu altii de la unele )amilii de neam care
aduceau si ei ce puteau &opila se purta cum ii era )elul Dansa cu mai
multa *ratie si insu)letire decit a)ricanii de bastina, cinta cu voci di)erite
de a ei in diversele *raiuri din #)rica, ori cu tipete de pasari sau animale,
care-i descumpaneau pe toti 0a porunca data de Domin*a de #dviento,
sclavele mai tinere o pictau pe )ata cu ne*ru de )um, ii atirnau sira*uri cu
amulete vra-itoresti peste lantisorul cu cruce de la botez si ii periau parul
pe care nu i l-au taiat niciodata si care ar )i impiedicat-o la mers daca nu i
l-ar )i impletit zilnic in mai multe cozi ce-i incununau capul
'ncepea sa in)loreasca intr-un virte- de )orte potrivnice %-avea mai
nimic de la maica-sa De la tata, in sc,imb, avea trupul )irav, s)iiciunea
re)eratclopotelro
)ara leac, pielea palida, oc,ii de un albastru intunecat si arama vie a
pletelor stralucitoare 1elul ei de a )i era atit de tainic, ca parea o )iinta
invizibila +periata de o natura atit de stranie, mama ii punea la inc,eie-
tura miinii un clopotel ca sa nu-i piarda urma in penumbra casei
0a doua zile dupa petrecere, si aproape din intimplare, slu-nica ii
povesti 2ernardei ca pe +ierva Mara o muscase un ciine 2ernarda se
*indi la aceasta in vreme ce )acea inainte de culcare cea de a sasea baie
)ierbinte cu sapunuri par)umate, dar cind se intoarse in dormitor uitase
totul %u-si mai aminti decit in noaptea urmatoare, pentru ca dulaii
latrara intruna )ara motiv pina in zori si i-a )ost teama sa nu )i turbat
#tunci se duse cu s)esnicul in mina pina la colibele din curte si o *asi pe
+ierva Mara adormita in ,amacul de )runze impletite de palmier indian
pe care-l mostenise de la Domin*a de #dviento Deoarece slu-nica nu-i
spusese unde era muscatura ii dadu la o parte camasuta si-o cerceta
indeaproape, urmarind cu luminarea s)oara de penitenta ce-o avea
incolacita pe trup ca o coada de leu 'n cele din urma *asi muscatura3 o
crestatura la *lezna stin*a, care )acuse de-a o coa-a de sin*e inc,e*at, si
niste z*irieturi abia deslusite pe calcii
&azurile de turbare nu erau nici putine si nici banale in istoria
orasului &el mai rasunator a )ost al unui marc,itan care umbla pe strazi
cu o maimuta dresata ale carei apucaturi mai ca nu se deosebeau de
cele omenesti #nimalul se imbolnavi de turbare in timpul asediului naval
al en*lezilor, isi musca stapinul si o lua la )u*a spre dealurile invecinate
%e)ericitul saltimbanc a )ost omorit pur si simplu prin su*rumare in toiul
unor ,alucinatii inspaimintatoare pe care mamele continuau sa le pome-
neasca, dupa ani si ani, in cintece din popor, ca sa-si sperie copiii %u
trecura doua saptamini si o ,oarda de maimute diavolesti navali de prin
paduri, in plina zi Dadura iama prin cotetele de porci si de *aini si se
napustira in catedrala urlind si inecindu-se cu spume de sin*e, in timpul
tedeumului pentru in)rin*erea )lotei en*leze de razboi &u toate acestea,
dramele cele mai cumplite nu treceau in istorie, caci surveneau in
rindurile ne*rilor, unde cei muscati erau ascunsi spre a )i supusi ma*iilor
a)ricane in locurile secrete ale sclavilor )u*iti
'n ciuda atitor nenorociri ce le puteau slu-i drept invatatura de minte,
nici albii, nici ne*rii si nici indienii nu se *indeau la turbare ori la vreuna
din bolile cu incubatie lenta, atita vreme cit nu apareau primele
simptome )ara leac 2ernarda &abrera proceda in acelasi )el &redea ca
)abulatiile sclavilor se raspindeau mai repede si a-un*eau mai departe
decit ale crestinilor si ca pina si o simpla muscatura de ciine putea dauna
onoarei )amiliei (ra atit de incredintata ca avea dreptate, incit nici
macar nu-i pomeni de intimplare barbatului ei si nici nu-si mai aminti de
ea pina duminica urmatoare, cind slu-nica se duse sin*ura la tir* si vazu
lesul unui ciine spinzurat de un mi*dal, ca lumea sa a)le ca murise de
turbare '-a )ost de a-uns o sin*ura privire pentru a recunoaste steaua din
)runte si parul cenusiu al celui care o muscase pe +ierva Mara !otusi,
2ernarda nu se in*ri-ora cind i se povesti %-avea motiv3 rana se uscase
si nu mai ramasese nici urma de z*irieturi
0una decembrie incepuse prost, dar in curind isi re*asi serile de
ametist si noptile cu brize nebune &raciunul a )ost mai vesel ca in alti ani
din pricina vestilor bune din +pania 'nsa orasul nu mai era cel de
odinioara Principalul tir* de sclavi se mutase la <avana si proprietarii
minelor si plantatiilor din re*atele acestea din interiorul continentului
re)eratclopotelro
pre)erau sa-si cumpere mina de lucru prin contrabanda si la un pret mai
mic in #ntilele en*leze #st)el incit e/istau doua orase3 unul vesel si
intesat de lume in cele sase luni in care *alioanele ramineau in port si
altul amortit tot restul anului, asteptind intoarcerea acestora
%u s-a mai stiut nimic despre cei muscati pina la inceputul lui
ianuarie, cind o indiana pribea*a, cunoscuta sub numele de +a*unta,
batu in poarta marc,izului la ceasul s)int al siestei (ra )oarte batrina si
umbla desculta pe soarele arzator, cu un toia* din lemn de tec,
in)asurata din cap pina-n picioare intr-un cearsa) alb #vea )aima proasta
de moasa care repara )ecioria )etelor mari si )ace avorturi, cu toate ca o
mai indrepta si prin )aima buna datorata cunoasterii unor taine ale
indienilor ce inzdraveneau bolnavii )ara speranta
Marc,izul o primi )ara tra*ere de inima, in picioare, in antreu, si
zabovi un rastimp pina sa intelea*a ce voia, caci era o )emeie care nu se
avinta la vorba si )acea tot )elul de ocolisuri intortoc,eate +e codi atita
pina sa spuna ce avea de spus, incit marc,izul isi pierdu rabdarea
6 5rice ar )i sa )ie, spune odata si nu mai bate cimpii, ii zise
6 +intem amenintati de o molima de turbare, spuse +a*unta, iar eu
sint sin*ura care cunosc leacul lui +an <uberto, patronul vinatorilor si
tamaduitorul celor turbati
6 %u vad motivul unei molime zise marc,izul %u s-au prevestit nici
comete si nici eclipse, din cite stiu, si n-avem vreo vina asa de mare ca
Domnul sa se ocupe de noi
+a*unta il incunostiinta ca in martie avea sa )ie o eclipsa totala de
soare si-i povesti de-a )ir-a-par despre cei muscati in prima duminica din
decembrie Doi dintre ei disparusera, de buna seama ascunsi de catre ai
lor ca sa incerce sa le )aca )armece, si un al treilea murise de turbare in
cea de a doua saptamina Mai era un al patrulea care nu )usese muscat,
ci doar stropit de balele aceluiasi ciine, si acum se a)la in a*onie la
spitalul #mor de Dios Guvernatorul poruncise sa )ie otraviti peste o suta
de ciini )ara stapin in cursul acelei luni 'ntr-o saptamina n-avea sa mai
ramina nici unul viu pe strazi
6 5ricum, nu stiu ce-as avea eu cu toate astea, zise marc,izul +i
mai ales la o ora atit de nepotrivita
6 1ata dumneavoastra a )ost cea dintii muscata, spuse +a*unta
Marc,izul ii raspunse cu convin*ere nestramutata3
6 De-ar )i )ost asa, eu as )i )ost primul care as )i a)lat
&redea ca )etita era tea)ara si i se parea cu neputinta sa i se )i
intimplat ceva atit de *rav )ara stirea lui #sa incit puse capat vizitei si se
duse sa-si vada mai departe de siesta
!otusi, c,iar in seara aceea, o cauta pe +ierva Mara in curtea de
serviciu +tatea si a-uta la -upuit iepuri, cu )ata min-ita in ne*ru, desculta
si cu turbanul rosu al sclavelor 5 intreba daca intr-adevar )usese
muscata de un ciine si ea ii raspunse ca nu, )ara cea mai mica sovaire
'nsa 2ernarda i-o adeveri in aceeasi seara Marc,izul, descumpanit,
intreba3
6 +i de ce nu recunoaste8
6 Pentru ca nu-i c,ip sa spuna ceva adevarat nici din *reseala, zise
2ernarda
6 #tunci trebuie sa )acem ceva, spuse marc,izul, deoarece ciinele
era turbat
6 Dimpotriva, zise 2ernarda3 mai curind o )i murit ciinele pentru c-a
muscat-o pe ea #sta s-a intimplat prin decembrie si nerusinata asta se
simte de minune
re)eratclopotelro
#mindoi luara aminte la zvonurile sporinde despre *ravitatea
molimei, si c,iar impotriva dorintei lor au )ost obli*ati sa mai stea o data
de vorba despre c,estiuni care ii priveau deopotriva, ca pe timpul cind se
urau mai putin Pentru el era limpede &rezuse intotdeauna ca-si iubea
)ata, dar teama de turbare il sili sa marturiseasca in sinea lui ca se
mintea din comoditate 2ernarda, in sc,imb, nici macar nu-si pusese
intrebarea, caci era pe deplin constienta ca n-o iubea si nici nu era iubita
de ea, si ambele )apte i se pareau indreptatite $ra pe care o simteau
amindoi )ata de copila era pricinuita de ceea ce aceasta mostenise si de
la unul si de la celalalt !otusi, 2ernarda era dispusa sa -oace )arsa cu
lacrimile si sa tina doliul de mama indurerata spre a-si salva onoarea, cu
conditia ca )ata sa moara dintr-o cauza demna
6 %u conteaza care, preciza, numai sa nu )ie o boala de ciini
&a intr-o stra)ul*erare cereasca, marc,izul intelese in clipa aceea
care era sensul vietii lui
6 1etita n-o sa moara, zise ,otarit Dar daca trebuie sa moara, o sa
)ie cum va )i voia Domnului
Marti se duse la spitalul #mor de Dios, pe colina +an 0zaro, sa-l vada
pe omul muscat de care ii vorbise +a*unta %u-si dadu seama ca
trasura-i cu perdele )unebre avea sa )ie vazuta ca un semn in plus al
nenorocirilor ce se urzeau, pentru ca de ani buni nu mai iesea din casa
decit la marile ocazii, si de multa vreme nu e/istau ocazii mai mari decit
cele )uneste
5rasul era cu)undat in marasmul sau de veacuri, dar s-au *asit unii
care sa zareasca c,ipul livid si oc,ii rataciti ai cavalerului sovaielnic cu
,ainele-i cernite, a carui trasura parasi incinta incon-urata de ziduri si se
indrepta strabatind cimpia spre colina +an 0zaro 0a spital, leprosii
trintiti pe pardoseala de caramida il vazura intrind cu pasii lui mari de om
mort si-i atinura calea cerindu-i de pomana 'n pavilionul nebunilor
)uriosi, le*at de un stilp, se a)la cel muscat
(ra un mulatru batrin, cu capul si barba ca bumbacul 'i paralizase
de-a -umatate de trup, insa turbarea ii daduse atita putere in cealalta
-umatate ca au )ost nevoiti sa-l le*e spre a nu se zdrobi, lovindu-se de
pereti &eea ce povestea nu lasa nici urma de indoiala ca )usese muscat
de acelasi ciine cenusiu cu stea alba in )runte care o muscase pe +ierva
Mara +i intr-adevar il umpluse de bale, desi nu pe pielea sanatoasa, ci
pe o ulceratie cronica de la pulpa #ceasta precizare n-a reusit sa-l
linisteasca pe marc,iz, care parasi spitalul in*rozit de ima*inea
muribundului si )ara o licarire de speranta pentru +ierva Mara
Pe cind se intorcea in oras, pe cornisa colinei intilni un barbat cu
in)atisare impunatoare stind pe o piatra din drum, lin*a calul lui mort
Marc,izul opri trasura si numai atunci cind barbatul se ridica in picioare il
recunoscu pe maestrul #brenuncio de +a Pereira &ao, medicul cel mai de
seama si mai contestat din oras (ra leit craiul de *,inda din cartile de
-oc Purta o palarie de soare cu boruri mari, cizme de calarie si pelerina
nea*ra a libertilor instruiti 'l saluta pe marc,iz cu o ceremonie putin
obisnuita
6 Benedictus qui venit in nomine veritatis, spuse
&alul nu suportase la coboris coasta pe care o urcase la trap si il
lasase inima %eptuno, vizitiul marc,izului, incerca sa-i scoata saua
+tapinul calului il )acu sa se raz*indeasca
6 0a ce sa mai vreau saua daca n-o sa am pe ce s-o pun, spuse
0as-o sa putrezeasca o data cu el
.izitiul a )ost nevoit sa-l a-ute sa urce in trasura din pricina staturii
re)eratclopotelro
sale de copil, iar marc,izul ii )acu cinstea de a-l aseza la dreapta lui
#brenuncio era cu *indul la cal
6 Parca mi-ar )i murit -umatate din trup, suspina
6 %imic nu-i mai usor de inteles decit moartea unui cal, zise
marc,izul
#brenuncio se insu)leti
6 #cesta era alt)el, spuse Daca as avea mi-loace, l-as in*ropa in
pamint s)intit
+e uita la marc,iz, asteptindu-i reactia, si inc,eie3
6 'n octombrie a implinit o suta de ani
6 %u-i cal pe lume care sa traiasca atit, spuse marc,izul
6 Pot s-o dovedesc, raspunse doctorul
0ucra in zilele de marti la #mor de Dios, in*ri-indu-i pe leprosii care
mai aveau si alte boli 1usese elevul stralucit al ma*istrului =uan M>ndez
%ieto, tot un evreu portu*,ez emi*rat in &araibi datorita pri*oanei din
+pania, si-i mostenise proasta reputatie de ni*romant si slobod la *ura,
insa nimeni nu-i punea la indoiala stiinta &erturile cu ceilalti medici, care
nu-i iertau reusitele de necrezut si nici metodele insolite, erau constante
si sin*eroase
'nventase o pilula de luat o data pe an care imbunatatea starea
sanatatii si prelun*ea viata, insa pricinuia asemenea tulburari de spirit in
primele trei zile ca nimeni in a)ara de el nu se incumeta s-o ia Pe
vremuri, obisnuia sa cinte la ,ar)a la capatiiul bolnavilor, pentru a-i alina
cu o melodie compusa de el in acest scop %u practica c,irur*ia, pe care
a considerat-o intotdeauna o arta in)erioara, de sarlatani si barbieri, iar
specialitatea lui teri)ianta era sa le prezica bolnavilor ziua si ora mortii
!otusi, atit buna-i reputatie cit si cea proasta se intemeiau pe acelasi
)apt3 se zicea, si nimeni n-a dezmintit-o vreodata, ca inviase un mort
'n po)ida e/perientei lui, #brenuncio era impresionat de omul turbat
6 &orpul nu e )acut pentru anii pe care omul ar putea sa-i traiasca,
zise
Marc,izul nu pierdu nici un cuvint din disertatia minutioasa si colorata
si vorbi doar atunci cind medicul nu mai avu ce spune
6 &e se poate )ace pentru bietul om8 intreba
6 +a )ie omorit, raspunse #brenuncio
Marc,izul il privi inspaimintat
6 &el putin asta am )ace daca am )i buni crestini, continua medicul,
impasibil +i nu va mirati, domnule3 e/ista mai multi crestini buni decit se
crede
+e re)erea de )apt la crestinii sarmani, de orice culoare, de prin
ma,alale sau de la tara, care aveau cura-ul sa puna otrava in mincarea
celor turbati ca sa-i crute de *roaza ceasurilor de pe urma 0a s)irsitul
veacului trecut, o )amilie intrea*a a mincat supa otravita pentru ca
nimeni n-a avut inima sa otraveasca un sin*ur copilas de cinci ani
6 +e presupune ca noi, medicii, nu stim ca se intimpla ast)el de
lucruri, inc,eie #brenuncio +i nu-i asa, dar sintem lipsiti de autoritatea
morala spre a le sustine 'n sc,imb, cu muribunzii procedam cum tocmai
ati vazut 'i incredintam lui +an <uberto si-i le*am de un stilp ca sa le
poata )i a*onia mai cumplita si mai indelun*ata
6 %u e/ista alt mi-loc8 intreba marc,izul
6 Dupa primele semne de turbare, nu mai e nimic de )acut, raspunse
medicul
.orbi de tratate optimiste care o socoteau boala vindecabila, cu
leacuri avind )elurite )ormule3 )ierea-pamintului, c,inovar, mosc, mercur
re)eratclopotelro
ar*intiu, anagallis flore purpureo.
Prostii, continua el #devarul e ca unii turbeaza si altii nu, si e usor
de zis ca cei care n-au turbat au scapat din cauza leacurilor &auta oc,ii
marc,izului spre a se incredinta ca mai era treaz si inc,eie3 De ce va
intereseaza atit de mult8
6 Din mila, minti marc,izul
&ontempla de la )ereastra marea toropita de letar*ia de la ora patru
si-si dadu seama cu inima strinsa ca se intorsesera rindunelele 'nca nu
se stirnise briza $n pilc de copii incerca sa prinda un albatros ratacit pe
tarmul mlastinos, lovindu-l cu pietre, si marc,izul il urmari cu oc,ii in
zboru-i )u*ar pina se pierdu printre cupolele stralucitoare ale orasului )or-
ti)icat
!rasura intra in incinta incon-urata de ziduri de aparare prin poarta
dinspre cimpie a +emilunei si #brenuncio calauzi vizitiul pina la el acasa
prin cartierul z*omotos al meseriasilor %-a )ost usor %eptuno avea
peste saptezeci de ani si, pe deasupra, era sovaielnic si cu vederea
scurta, si se obisnuise sa lase calul sa-si vada sin*ur de drum pe strazile
care-i erau cunoscute mai bine decit lui &ind *asira in s)irsit casa,
#brenuncio isi lua ramas bun in poarta cu o ma/ima de <oratiu
6 %u cunosc latina, se scuza marc,izul
6 %ici n-aveti nevoie9 raspunse #brenuncio
+i a spus-o in latina, )ireste
Marc,izul ramase atit de impresionat, incit primul lucru pe care-l )acu,
odata a-uns acasa, a )ost cel mai ciudat din viata lui 'i porunci lui
%eptuno sa ia calul mort de pe colina +an 0zaro si sa-l in*roape in
pamint s)intit, iar a doua zi in zori sa-i trimita lui #brenuncio cel mai bun
cal din *ra-dul lui
Dupa usurarea e)emera datorata curateniei cu antimoniu, 2ernarda
isi )acea spalaturi alinatoare c,iar si de trei ori pe zi pentru a-si stin*e
)ocul din pintec sau se cu)unda in bai calde cu sapunuri par)umate pina si
de sase ori spre a-si linisti nervii %u-i mai ramasese nimic din ceea ce
)usese ca tinara de curind maritata, cind se lansa in aventuri comerciale
pe care le conducea cu o si*uranta de prezicatoare, intr-atit de mare ii
era reusita, pina in dupa-amiaza ne)asta cind il cunoscuse pe 'uda
'scariotul si daduse nenorocirea peste ea
'l intilnise din intimplare intr-o piata de bilci, in)runtind cu miinile
*oale, aproape despuiat si )ara nici o aparare, un taur de lupta (ra atit
de )rumos si de cutezator ca nu putu sa-l uite Dupa citeva zile il vazu din
nou la o petrecere de carnaval la care lua parte de*,izata in cersetoare,
cu masca pe c,ip si incon-urata de sclavele ei imbracate in marc,ize, cu
*ulere de dantela, bratari si cercei de aur si pietre pretioase 'uda era in
mi-locul unui *rup de curiosi, dansind cu cea care-l platea pentru asta, si
)usese nevoie sa se )aca ordine pentru a potoli in)lacararea
pretendentelor 2ernarda il intreba cit costa 'uda ii raspunse, dansind3
6 =umatate de real
2ernarda isi scoase masca
6 (u te intreb ce pret ai pentru toata viata, ii spuse
'uda vazu ca asa, cu )ata descoperita, nu era de )el cersetoare cum
paruse 'si lasa partenera si se apropie de ea, pasind tantos ca un
marinar, sa se vada citi bani )acea
6 &inci sute de pesos de aur, raspunse
(a il cintari cu oc,i de e/perta vicleana (ra urias, cu pielea ca de
re)eratclopotelro
)oca, torsul ondulat, solduri strimte si picioare zvelte, si cu niste miini
*in*ase care-i dezminteau meseria 2ernarda socoti3
6 Masori opt palme
6 +i trei de*ete, raspunse el
2ernarda il puse sa-si plece capul pina in dreptul ei ca sa-i cerceteze
dintii, si o tulbura adierea de amoniac a subsuorii lui Dintii erau in
intre*ime sanatosi si bine insiruiti
6 +tapinul tau trebuie sa )ie nebun daca isi inc,ipuie c-o sa te
cumpere cineva la pret de cal, zise 2ernarda
6 +int liber si ma vind eu insumi, raspunse el +i inc,eie pe un anume
ton3 Doamna
6 Marc,iza, spuse ea
(l ii )acu o reverenta curtenitoare care o lasa cu rasu)larea taiata si-l
cumpara cu -umatate din cit pretinsese la inceput Doar pentru
des)atarea privirii, dupa cum a spus 'n sc,imb, ii respecta conditia de
om liber si timpul necesar spre a continua sa se lupte cu taurul lui de
circ 'l instala intr-o odaie lin*a a ei, care )usese a rindasului, si-l astepta
din prima noapte, *oala si cu usa nezavorita, incredintata ca el avea sa
vina )ara a )i po)tit Dar a trebuit sa astepte doua saptamini )ara sa poata
dormi linistita din pricina in)lacararii trupului
'n realitate, indata ce a)la cine era ea si vazu casa pe dinauntru, el isi
recapata respectul de sclav, pastrind distanta &u toate acestea, cind
2ernarda renunta sa-l mai astepte, isi puse camasa de noapte si trase
zavorul la usa, el intra pe )ereastra 5 trezi aerul din incapere impre*nat
de mirosu-i de amoniac +imti *i)iitul de minotaur cautind-o pe bi-biite in
bezna, )ierbinteala trupului peste ea, miinile ca niste *,eare ce-i apucara
*ulerul de la camasa s)isiindu-i-o de sus pina -os, in vreme ce ii mormaia
la urec,e3 !ir)a, tir)a Din noaptea aceea 2ernarda stiu ca nu dorea sa
mai )aca nimic altceva toata viata
'si pierdu mintile dupa el +e duceau noaptea la petrecerile
desuc,eate de pe la ma,ala, el imbracat in cavaler, cu redin*ota si -oben
cumparate de 2ernarda dupa *ustul ei, iar ea de*,izata la inceput in tot
)elul si mai tirziu cu )ata descoperita 'l scalda in aur, cu lantisoare, inele
si bratari, si puse sa-i )ie incrustate diamante in dinti &rezu ca o sa
moara cind isi dadu seama ca se culca cu toate care-i ieseau in cale, dar
in cele din urma se multumi cu resturile Pe vremea aceea, Domin*a de
#dviento intra odata in dormitorul ei la ceasul siestei, crezind ca
2ernarda se a)la la )abrica de za,ar, si-i surprinse in pielea *oala )acind
dra*oste pe -os +clava ramase mai curind descumpanita decit mirata, cu
mina pe zavor
6 %u sta acolo ca o moarta, ii stri*a 2ernarda 5ri pleci, ori te
tavalesti aici impreuna cu noi
Domin*a de #dviento disparu trintind usa, cu un z*omot care
2ernardei ii paru o palma 5 c,ema la ea in noaptea aceea si o ameninta
cu pedepse in)ioratoare pentru orice comentariu ar )ace cu privire la
ceea ce vazuse
6 %u va )aceti *ri-i, stapina, ii zise sclava Dumneavoastra imi puteti
interzice orice si eu va dau ascultare +i inc,eie3 Din pacate nu-mi puteti
interzice si ce sa *indesc
Daca marc,izul a a)lat, s-a pre)acut de minune ca n-are ,abar 0a
urma urmelor, +ierva Mara era tot ce mai avea in comun cu sotia si n-o
considera ca pe )ata lui, ci numai a ei 2ernarda, la rindul sau, nici macar
nu se *indea la asa ceva Pina intr-atit uitase de )ata, incit la intoarcerea
dintr-una din lun*ile-i sederi la mosia cu )abrica de za,ar, o con)unda cu
re)eratclopotelro
alta, deoarece crescuse si era cu totul di)erita 5 c,ema, o cerceta, o
intreba despre viata ei, dar nu scoase de la ea nici un cuvint
6 (sti leita tatal tau, ii spuse $n monstru
#ceasta continua sa )ie starea de spirit a amindurora in ziua in care
marc,izul se intoarse de la spitalul #mor de Dios si-i aduse 2ernardei la
cunostinta ,otarirea de a prelua cu mina de razboinic conducerea casei
'n *raba lui era ceva )renetic care o lasa pe 2ernarda )ara *rai
Primul lucru pe care-l )acu a )ost sa-i dea copilei inapoi dormitorul
bunicii ei, marc,iza, de unde 2ernarda o scosese, trimitind-o sa doarma
cu sclavii +plendoarea de odinioara se pastra intacta sub pra)3 patul
imperial pe care servitoarea il credea de aur din pricina stralucirii
bronzurilor, aparatoarea de tintari din valuri de mireasa, bo*atele
cuverturi cu pasmanterie, lavoarul de alabastru cu nenumarate )lacoane
cu par)umuri si sulimanuri, insiruite intr-o ordine martiala pe polita cu
o*linda, oala de noapte, scuipatoarea si vasul pentru vomitat din
portelan, lumea iluzorie pe care batrina tintuita de reumatism o visase
pentru )ata pe care n-a avut-o si pentru nepoata pe care n-a vazut-o
niciodata
'n timp ce sclavele reinviau dormitorul, marc,izul se apuca sa-si
impuna le*ea in casa 'z*oni sclavii care dormeau la umbra boltilor si
ameninta cu biciuirea si temnita pe cei care si-ar mai )ace necesitatile
prin colturi sau s-ar deda la -ocuri de noroc prin incaperile inc,ise %u
erau dispozitii noi 1usesera indeplinite mult mai ri*uros pe vremea cind
2ernarda conducea si Domin*a de #dviento suprave*,ea totul, iar
marc,izul se delecta in public cu sentinta-i istorica3 ?'n casa mea se )ace
ceea ce ascult eu@ 'nsa cind 2ernarda se impotmoli in mocirla pastilelor
de cacao si Domin*a de #dviento muri, sclavii se strecurara iar in mare
taina, mai intii )emeile cu copiii, pentru a a-uta la treburile marunte, si
apoi barbatii trindavi in cautarea racorii coridoarelor 'n*rozita de
)antoma ruinei, 2ernarda ii trimitea sa-si cisti*e ,rana cersind in strada
'ntr-una din crizele sale ,otari sa-i puna in libertate, cu e/ceptia celor trei
sau patru care slu-eau in casa, dar marc,izul s-a opus cu un ar*ument
lipsit de c,ibzuinta3
6 Daca trebuie sa moara de )oame, mai bine sa moara aici si nu pe
cine stie ce coclauri
%u se mai multumi insa cu )ormule atit de )acile cind ciinele o musca
pe +ierva Mara 'l investi cu puteri depline pe sclavul care i se paru cel
mai autoritar si mai de incredere si-i dadu instructiuni atit de aspre incit o
scandalizara c,iar si pe 2ernarda 'n cea dintii noapte, cind casa era in
buna orinduiala, pentru prima oara de cind murise Domin*a de #dviento,
o *asi pe +ierva Mara in coliba sclavelor, printre o -umatate de duzina de
ne*rese tinere care dormeau in ,amacuri a*atate la di)erite niveluri 0e
trezi pe toate spre a le comunica re*ulile noii cirmuiri
6 Din acest moment )etita locuieste in casa, le spuse +i sa se stie
bine aici si pretutindeni ca nu are decit o sin*ura )amilie, si numai de
albi
1etita se impotrivi cind el a vrut s-o duca in brate pina in dormitor si a
trebuit s-o )aca sa priceapa ca in lume domnea o ordine a barbatilor
#-unsi in dormitorul bunicii, pe cind ii sc,imba camasa de pinza
*rosolana, cum purtau sclavele, cu una de noapte, nu reusi sa scoata de
la ea nici un cuvint 2ernarda ii vazu din usa3 marc,izul stind pe pat,
luptindu-se cu nasturii camasii de noapte care nu treceau prin
re)eratclopotelro
butonierele noi, si copila in picioare in )ata lui, privindu-l impasibil
2ernarda nu-si putu in)rin*e pornirea3
6 De ce nu va casatoriti8 isi batu -oc
+i )iindca marc,izul n-o lua in seama, adau*a3
6 %-ar )i o a)acere proasta sa )aceti micute marc,ize creole cu
picioare de *aina, ca sa le vindeti pe la circuri
+i la ea se sc,imbase ceva 'n ciuda )erocitatii risului, c,ipul ii parea
mai putin amar si in stra)undurile per)idiei sale zaceau urme de
compasiune de care marc,izul nu-si dadu seama 'ndata ce o simti
departe, ii spuse )etitei3
6 ( o mo-ica
(l crezu ca ii desluseste in oc,i o scinteie de interes
6 +tii ce-i o mo-ica8 o intreba, avid de un raspuns
+ierva Mara nu i-l dadu +e lasa culcata in pat, se lasa sa-i puna sub
cap pernele de pu), se lasa acoperita pina la *enunc,i cu cearsa)ul de in
mirosind a cedru din care )usese )acut cu)arul, )ara a se milostivi cu o
privire (l simti cum se in)ioara in adincul cu*etului3
6 'ti spui ru*aciunea inainte de culcare8
&opila nici nu se uita la el +e *,emui ca un )at, cum era deprinsa in
,amac, si adormi )ara sa spuna noapte buna Marc,izul trase
aparatoarea de tintari cu mare *ri-a, pentru ca liliecii sa nu-i su*a sin*ele
in somn #vea sa bata de zece si corul nebunelor era de nesuportat in
casa eliberata prin iz*onirea sclavilor
Marc,izul dadu drumul dulailor care )u*ira ca din pusca spre
dormitorul bunicii, adulmecind crapaturile de sub usi cu latraturi *i)iinde
Marc,izul ii scarpina in crestet cu buricele de*etelor si-i linisti cu vestea
cea buna3
6 ( +ierva, care din noaptea asta locuieste cu noi
Dormi putin si prost din pricina nebunelor care cintara pina la doua
De cum se trezi, o data cu primii cocosi, dadu )u*a in camera )etei, dar
n-o *asi acolo, ci in baraca sclavelor &ea care dormea mai aproape de
usa se destepta speriata
6 # venit sin*ura, stapine, spuse, inainte de a o intreba el %ici
macar n-am observat-o
Marc,izul stia ca era adevarat 'ntreba care dintre ele o insotea pe
+ierva Mara cind o muscase ciinele $nica mulatra, care se numea
&aridad del &obre, se arata tremurind de )rica Marc,izul o linisti
6 5cupa-te de ea ca si cum ai )i Domin*a de #dviento, ii zise
'i e/plica ce indatoriri avea 5 preveni ca trebuia sa n-o piarda din
vedere nici o clipa si sa se poarte cu ea cu a)ectiune si intele*ere, dar
)ara s-o ras)ete &el mai important era sa nu treaca de *ardul de sirma
pe care avea sa-l ridice intre curtea sclavilor si restul casei Dimineata
cind se scula si noaptea inainte de culcare trebuia sa-i )aca un raport
complet, )ara ca el s-o intrebe nimic
6 1ii )oarte atenta ce )aci si cum )aci, inc,eie #i sa raspunzi tu
sin*ura de indeplinirea acestor porunci
0a sapte dimineata, dupa ce a inc,is ciinii in tarc, marc,izul s-a dus la
#brenuncio acasa Doctorul ii desc,ise c,iar el, )iindca nu avea sclavi si
nici servitori Marc,izul isi )acu reprosul pe care socotea ca-l merita
6 #stea nu-s ore de vizita, spuse
Doctorul il po)ti cu dra*a inima, recunoscator pentru calul pe care
tocmai il primise 'l duse prin curte pina la sopronul unde odinioara
re)eratclopotelro
)usese o )ierarie din care nu mai ramasesera decit resturile de la )or-a
1rumosul armasar de doi ani, departe de locurile lui cunoscute, parea
nelinistit #brenuncio il linisti batindu-l usurel pe )alci, in timp ce ii soptea
la urec,e promisiuni desarte pe latineste
Marc,izul ii povesti ca in*ropasera calul mort pe locul unde )usese
livada spitalului #mor de Dios, destinat sa slu-easca drept cimitir al
bo*atilor pe vremea molimei de ,olera #brenuncio ii multumi ca pentru
o )avoare nepretuita Pe cind vorbeau, lua aminte ca marc,izul statea la
distanta (l ii marturisi ca nu indraznise niciodata sa calareasca
6 Mi-e )rica de cai la )el de tare ca de *aini, spuse
6 Mare pacat, deoarece lipsa de comunicare cu caii a intirziat
evolutia omenirii, zise #brenuncio Daca o vom invin*e vreodata, am
putea plamadi centaurul
'nteriorul casei, luminat de doua )erestre desc,ise spre lar*ul marii,
era aran-at cu pretiozitatea vicioasa a unui burlac inveterat !oata
atmos)era era patrunsa de o mireasma de balsamuri care te indemna sa
crezi in e)icienta medicinei (rau acolo un birou ordonat si o vitrina plina
de )lacoane de portelan cu etic,ete in latina +ur*,iunita intr-un colt,
,ar)a cu menire medicinala zacea acoperita de un pra) auriu &ele mai
impresionante erau cartile, multe in latina, cu cotoarele ornamentate
(rau asezate in vitrine si in ra)turile descoperite, sau puse pe -os cu mare
*ri-a, iar doctorul pasea printre muntii de ,irtie cu usurinta unui rinocer
printre tranda)iri Marc,izul era coplesit de multimea lor
6 !oata stiinta se *aseste pesemne in incaperea asta, zise
6 &artile nu-s bune de nimic, raspunse #brenuncio bine dispus Mi
s-a dus viata vindecind boli pricinuite de alti doctori cu leacurile lor
Dadu la o parte o pisica adormita in -iltul cel mare, care era locul lui,
ca sa stea marc,izul 'i servi o )iertura de ierburi pe care o pre*ati cu
mina lui pe plita, in vreme ce-i vorbea despre e/perimentele sale
medicale, pina cind isi dadu seama ca marc,izul isi pierduse interesul
'ntr-adevar se ridicase pe neasteptate si-i intorsese spatele, privind pe
)ereastra marea mo,orita 'n s)irsit, tot cu spatele, isi lua inima in dinti sa
inceapa
6 Maestre, bii*ui
#brenuncio nu astepta c,emarea aceea
6 Da8
6 Pe -uramintul secretului de doctor si numai pentru cunostinta
dumneavoastra, va marturisesc ca-i adevarat ce se spune, zise marc,izul
pe un ton solemn &iinele turbat a muscat-o si pe )iica mea
+e uita la medic si vazu un om cu cu*etul senin
6 +tiu, spuse doctorul +i banuiesc ca de asta ati venit atit de
devreme
6 #sa este, incuviinta marc,izul +i repeta intrebarea pe care i-o
)acuse cu privire la omul muscat din spital &e putem )ace8
'n locul raspunsului brutal din ziua de ieri, #brenuncio ceru s-o vada
pe +ierva Mara !ocmai asta avea de *ind marc,izul sa-l roa*e #st)el
incit amindoi erau de acord, iar trasura ii astepta in poarta
#-un*ind acasa, marc,izul o *asi pe 2ernarda asezata la masuta cu
o*linda, pieptanindu-se pentru nimeni cu coc,etaria anilor de demult,
cind )acusera dra*oste pentru ultima oara, si pe care el si-i stersese din
memorie 5daia era saturata de par)umul primavaratic al sapunurilor
sale (a isi vazu barbatul in o*linda si-i spuse )ara do-ana3
6 &ine sintem noi ca sa daruim cai8
Marc,izul se esc,iva 0ua de pe patul ravasit tunica de zi cu zi, o
re)eratclopotelro
arunca peste 2ernarda si-i porunci nemilostiv3
6 'mbraca-te, am venit cu doctorul
6 +a ma )ereasca Dumnezeu9 spuse ea
6 %u-i pentru tine, desi ai mare nevoie, raspunse el ( pentru )etita
6 %-o sa-i )ie de nici un )olos, zise ea 5ri moare, ori nu moare3 nu-i
alta cale Dar curiozitatea invinse3 &ine e8
6 #brenuncio, spuse marc,izul
2ernarda se scandaliza Mai bine murea asa cum era, sin*ura si
despuiata, decit sa-si lase cinstea pe mina unui evreu care-si ascundea
ori*inea 1usese medicul de )amilie al parintilor ei, dar renuntasera la el
pentru ca dezvaluia starea pacientilor spre a se lauda cu dia*nosticul
Marc,izul o in)runta
6 &,iar daca nu vrei, si c,iar daca eu o vreau si mai putin, esti mama
ei, spuse 'n numele acestui drept s)int iti cer sa incuviintezi consultul
6 Din partea mea, )aceti ce po)titi, zise 2ernarda (u nu e/ist
!ocmai pe dos )ata de ce s-ar )i putut crede, )etita se supuse )ara
mo)turi la o cercetare minutioasa a trupului, cu acea curiozitate cu care
ar )i urmarit o -ucarie automata
6 %oi, medicii, vedem cu miinile, ii spuse #brenuncio
1etita, amuzata, ii zimbi pentru prima oara
&ertitudinea starii bune a sanatatii ei sarea in oc,i, caci in po)ida
aerului sau nea-utorat avea un trup armonios, acoperit de un pu) auriu,
aproape invizibil si cu primele semne ale unei in)loriri minunate #vea
dintii )ara cusur, oc,ii patrunzatori, picioarele )ine, miinile e/presive si
)iecare bucla a parului era preludiul unei vieti lun*i Aaspunse cu tra*ere
de inima si cu multa stapinire de sine la intero*atoriul insidios si se
cuvenea s-o cunosti )oarte bine ca sa descoperi ca nici un raspuns nu era
adevarat +e incorda numai atunci cind doctorul descoperi cicatricea
usoara la *lezna 'stetimea lui #brenuncio o a-uta sa se descurce3
6 #i cazut8
1etita incuviinta )ara sa clipeasca3
6 Din scrinciob
Doctorul incepu sa vorbeasca latineste cu sine Marc,izul il
intrerupse3
6 +puneti-mi-o in spaniola
6 %u dumneavoastra ma adresez, raspunse #brenuncio Meditez in
latina tirzie
+ierva Mara era incintata de tertipurile lui #brenuncio, pina cind
acesta isi puse urec,ea pe pieptul ei s-o asculte 'nima ii zvicnea
speriata, iar pe piele i se ivi o roua livida si in*,etata, cu un iz va* de
ceapa &ind ispravi, doctorul o batu dra*astos pe obraz
6 (sti )oarte cura-oasa, ii spuse
Aamas sin*ur cu marc,izul, ii comenta ca )etita stia de ciine ca era
turbat Marc,izul nu pricepu
6 .-a spus multe minciuni, zise, dar nu si asta
6 %u ea, domnule, raspunse medicul Mi-a spus-o inima ei3 era ca o
broscuta in captivitate
Marc,izul zabovi povestindu-i minciunile surprinzatoare insirate de
)ata lui, dar nu cu suparare, ci cu un soi de mindrie parinteasca
6 Poate o sa se )aca poeta, zise
#brenuncio se impotrivi ideii ca minciuna ar )i o conditie ceruta de
arte
6 &u cit mai transparent e scrisul, cu atit se vede mai bine poezia,
spuse el
re)eratclopotelro
+in*urul lucru pe care nu-l putu interpreta a )ost mirosul de ceapa ce
razbatea din sudoarea )etitei &um nu stia sa )ie vreo le*atura intre un
miros anume si turbare, il elimina ca simptom al bolii &aridad del &obre
ii dezvalui mai tirziu marc,izului ca +ierva Mara se lasase in taina pe
seama stiintei sclavilor, care o puneau sa mestece )runze de veninarita si
o inc,ideau in pivnita cu )unii de ceapa, pentru a rupe vra-a cu ciinele
#brenuncio nu indulci nici cel mai mic amanunt privitor la turbare
6 Primele accese sint cu atit mai *rave si mai rapide cu cit
muscatura e mai adinca si mai aproape de creier, spuse
#minti de cazul unui pacient de-al lui care murise dupa cinci ani,
raminind indoiala daca nu cumva se molipsise mai tirziu, )ara sa stie
nimeni &icatrizarea rapida nu insemna nimic3 dupa un timp imposibil de
prevazut cicatricea se putea um)la, desc,ide iar si supura #*onia
a-un*ea atit de in)ioratoare incit era de pre)erat moartea !ot ce se mai
putea )ace atunci era sa se recur*a la spitalul #mor de Dios, unde aveau
sene*alezi deprinsi sa )aca )ata acceselor de )urie ale ereticilor si nebu-
nilor De nu proceda ast)el, marc,izul in persoana va trebui sa-si ia
asupra osinda de a o tine pe )etita inlantuita in pat pina moare
6 'n lun*a istorie a omenirii, inc,eie el, nici un su)erind de ,idro)obie
n-a supravietuit sa povesteasca
Marc,izul ,otari ca n-avea sa e/iste cruce oricit de *rea pe care sa
n-o poata duce #sa incit )etita avea sa moara acasa Medicul il rasplati
cu o privire care parea mai curind de mila decit de respect
6 %u ma puteam astepta la mai putina maretie din partea
dumneavoastra, domnule, ii spuse +i nu ma indoiesc ca veti avea )orta
su)leteasca sa indurati
+tarui ca pronosticul nu era alarmant Aana era departe de zona ce
prezenta cel mai mare risc si nimeni nu-si amintea sa )i sin*erat +e
putea )oarte bine ca +ierva Mara sa nu )i luat turbarea
6 +i pina atunci8 intreba marc,izul
6 Pina atunci, raspunse #brenuncio, )aceti-o sa asculte muzica,
umpleti casa de )lori, puneti pasarile sa cinte, duceti-o sa vada apusul de
soare la malul marii, daruiti-i tot ce-ar putea-o )ace )ericita
'si lua ramas bun invirtindu-si palaria in aer si cu sentinta latina de
ri*oare De data aceasta insa o talmaci in onoarea marc,izului3
6 %u-i pe lume leac care sa tamaduiasca ceea ce nu tamaduieste
)ericirea
D5'
%$ +-# a)lat niciodata cum de a-unsese marc,izul intr-un asemenea
,al de delasare si nici de ce a mentinut o casatorie atit de nepotrivita,
cind avea totul asi*urat pentru o vaduvie ti,nita #r )i putut )i tot ce ar )i
po)tit, *ratie puterii nemar*inite a primului marc,iz, tatal lui, &avaler al
5rdinului +antia*o, tra)icant de ne*ri capabil de orice cruzime si *eneral
neindurator, )ata de care re*ele, domnul si stapinul sau, nu s-a z*ircit in
privinta onorurilor, nici a prebendelor, si nici nu l-a pedepsit vreodata
pentru )aradele*ile savirsite
7*nacio, unicul mostenitor, nu se arata vreodata bun la ceva &rescu
vadind semne certe de intirziere mintala, ramase anal)abet pina la virsta
de )acut dra*oste si nu iubea pe nimeni Primul simptom de viata care i
re)eratclopotelro
s-a cunoscut la douazeci de ani a )ost )aptul ca se indra*ostise si era
pornit sa se insoare cu una din )etele internate la Divina Pastora, ale
carei cintece si stri*ate ii alintasera copilaria +e numea Dulce 5livia (ra
sin*ura )iica a unei )amilii de curelari ai casei re*ale si )usese nevoita sa
invete mestesu*ul de a )ace sei de calarie, pentru a nu se stin*e o data
cu ea o traditie de aproape doua veacuri #cestei ciudate initieri intr-o
meserie de barbati i se atribui )aptul ca-si pierduse -udecata, si intr-un
c,ip atit de in*rozitor, incit numai cu mare *reutate a putut )i invatata sa
nu-si manince propriile e/cremente (/ceptind acest lucru, ar )i )ost o
partida cum nu se poate mai buna pentru un marc,iz creol atit de lipsit
de calitati
Dulce 5livia avea spiritul vioi si )irea placuta si nu era deloc usor sa
descoperi ca era nebuna De prima oara cind o vazu, tinarul 7*nacio o
distinse in iuresul de pe terasa si c,iar in ziua aceea se intelesesera prin
semne (a, e/perta in a )ace pasarele de ,irtie, ii trimitea ravase prin
porumbite
(l invata sa scrie si sa citeasca pentru a coresponda cu ea si acela a
)ost inceputul unei pasiuni adevarate pe care nimeni n-a vrut s-o
intelea*a +candalizat, primul marc,iz isi soma )iul sa dea o dezmintire
publica
6 %u numai ca-i adevarat, ii replica 7*nacio, ci am si permisiunea ei
ca sa-i cer mina 'ar ar*umentului cu nebunia ii raspunse cu propriul sau
ar*ument3 %ici un nebun nu-i nebun daca esti de acord cu ratiunile lui
!atal il sur*,iuni la una din mosiile sale, investindu-l cu imputerniciri
de domn si stapin de care el nu se invrednici sa )aca uz # )ost ca un )el
de moarte in viata 7*nacio era in*rozit de animale, in a)ara de *aini
'nsa la mosie cerceta indeaproape o *aina vie, si-o ima*ina de marimea
unei vaci, si-si dadu seama ca era un monstru cu mult mai in)iorator decit
oricare altul de pe pamint sau din apa 'n bezna il treceau naduseli de
*,eata si se trezea in zori din pricina linistii )antomatice a islazurilor, ce-i
taia rasu)larea Dulaul care statea de paza )ara sa clipeasca in dreptul
dormitorului il tulbura mai tare decit celelalte prime-dii
6 !raiesc inspaimintat ca sint viu, spusese odata
'n sur*,iun capata starea su)leteasca lu*ubra, in)atisarea tainica,
aerul contemplativ, purtarile )ara vla*a, )elul de a vorbi rar si o vocatie
mistica ce parea sa-l condamne la o c,ilie de claustrare
&ind se implini primul an de sur*,iun, il trezi intr-o noapte un vuiet ca
de ape involburate (rau animalele de la mosie care-si paraseau salasele
luind-o peste cimp, intr-o liniste adinca, sub razele lunii pline Darimau
)ara z*omot orice obstacol ivit in drumul lor in linie dreapta peste pasuni
si plantatii de trestie de za,ar, albii de riuri si mlastini 'nainte mer*eau
cirezile de vite si caii de povara si de calarie, iar in spate porcii, oile,
pasarile de curte, intr-o caravana sinistra care se pierdu in noapte Pina
si pasarile zburatoare, c,iar si porumbeii, se pornira in cird %umai pe
dulau il *asira zorile la locul lui de paza in dreptul dormitorului stapinului
#cela a )ost inceputul prieteniei aproape omenesti prin care marc,izul
s-a le*at de animal si de nenumaratii dulai ce i-au urmat in casa
&oplesit de *roaza la mosia pustie, tinarul 7*nacio renunta la
dra*oste si se supuse planurilor parintelui sau #cestuia nu i-a )ost
de-a-uns sacri)iciul iubirii, ci i-a impus, printr-o clauza testamentara, sa se
insoare cu mostenitoarea unui nobil spaniol +i ast)el s-a casatorit, )acind
o nunta )astuoasa, cu doBa 5lalla de Mendoza, o )ata rapitor de )rumoasa
si inzestrata cu mari si numeroase virtuti, pe care o lasa mai departe
)ecioara spre a nu-i darui nici macar bucuria unui copil 'n rest, continua
re)eratclopotelro
sa traiasca precum a )acut-o de cind s-a nascut3 ca un burlac bun de
nimic
DoBa 5lalla de Mendoza il scoase in lume +e duceau la slu-ba
principala, mai mult sa se a)iseze decit sa se roa*e, ea imbracata cu
)uste ne*re lar*i si pelerine stralucitoare, cu valul de dantela scrobita al
)emeilor albe din &astilia, insotita de un alai de sclave, toate numai in
matasuri si podoabe de aur 'n locul panto)ilor de casa cu care se duceau
la biserica pina si cele mai pline de i)ose, purta *,ete inalte din cordovan
*arnisite cu perle +pre deosebire de alti nobili care isi puneau peruci
anacronice si butoni de smarald, marc,izul aparea in talie, cu ,aine de
bumbac si cu tic,ie pe cap !otusi, lua parte la mani)estarile publice,
intotdeauna )ortat, )iindca niciodata nu si-a putut invin*e )rica de viata
de societate
DoBa 5lalla )usese eleva lui +carlatti Domenico, la +e*ovia, si-si luase
cu mentiune de onoare diploma pentru a preda muzica si canto in scoli si
manastiri .eni de acolo cu un clavicord des)acut in bucati, pe care le
asambla cu mina ei, si cu di)erite instrumente de coarde la care cinta si
invata sa se cinte cu nespusa maiestrie #lcatui o )ormatie de
incepatoare care sancti)icau serile de la ea de acasa cu noile piese
muzicale din 'talia, din 1ranta, din +pania si despre care s-a a-uns sa se
spuna ca era inspirata de lirica +)intului Du,
Marc,izul parea total neinzestrat pentru muzica +e spunea, in stil
)rantuzesc, ca avea miini de artist si urec,e de artilerist 'nsa din ziua in
care despac,etara instrumentele nu-si lua oc,ii de la teorba italiana,
datorita ciudateniei capului dublu, marimii diapazonului, numarului
coardelor si sunetului clar DoBa 5lalla se ambitiona sa-l invete sa cinte
la )el de bine ca ea 'si petreceau diminetile e/ecutind *ame sub pomii
din livada, ea cu rabdare si dra*oste, iar el cu o incapatinare de cioplitor
in piatra, pina cind madri*alul spasit li se darui )ara durere
Muzica imbunatati pina intr-atit armonia con-u*ala, incit doBa 5lalla
se incumeta sa )aca pasul care-i mai lipsea 'ntr-o noapte )urtunoasa,
pre)acindu-se poate ca era cuprinsa de o teama pe care de )apt n-o
simtea, se duse in camera sotului vir*in
6 +int stapina pe -umatate din acest pat, ii spuse, si am venit s-o
revendic
(l ramase neclintit +i*ura ca avea sa-l convin*a cu vorba buna sau
cu )orta, ea starui mai departe .iata nu le-a dat insa timp 'ntr-o zi, pe 9
noiembrie, stateau si e/ecutau un duo sub portocali, )iindca vazdu,ul era
limpede si cerul )ara nori, cind un )ul*er ii orbi, un z*omot cutremurator ii
scutura si doBa 5lalla cazu trasnita la pamint
5rasul inspaimintat interpreta tra*edia drept o izbucnire a )uriei
ceresti pentru o vina de nemarturisit Marc,izul comanda )uneralii de
re*ina, la care se arata pentru prima data cu ,ainele cernite si culoarea
*albena ce aveau sa nu-l mai paraseasca niciodata 'ntors de la cimitir il
surprinse o ninsoare de porumbite de ,irtie peste portocalii din livada
Prinse una la intimplare, o des)acu si citi3 ?!rasnetul acela era al meu
@
'nainte de a se scur*e cele noua zile de pomenire, donase bisericii
bunurile materiale care intretinusera splendoarea averii sale de prim
nascut3 o mosie cu crescatorie de vite in Mompo/ si alta in #yapel, si
doua mii de ,ectare in Ma,ates, la numai doua le*,e de acolo, cu mai
multe ,er*,elii de cai de calarie si de tractiune, o mosie cu teren arabil si
cea mai buna )abrica de za,ar de pe coasta &araibilor !otusi, le*enda
despre averea lui se intemeia pe o proprietate imensa in para*ina, ale
re)eratclopotelro
carei ,otare ima*inare se pierdeau dincolo de mlastinile din 0a Guaripa si
*rindurile din la Pureza, pina spre padurile de man*lieri din $rab Pastra
numai resedinta seniorala cu curtea slu*ilor redusa la minimum, si
)abrica de za,ar din Ma,ates %e*resei Domin*a de #dviento ii incredinta
cirma casei Pe batrinul %eptuno il pastra cu )unctia de vizitiu cu care il
investise primul marc,iz si-l insarcina sa se in*ri-easca de putinii cai care
mai ramasesera
Pentru prima oara sin*ur in tenebrosul conac al stramosilor, abia
daca putea dormi in bezna, din pricina spaimei ereditare a nobililor creoli
de a nu )i omoriti de sclavi in timpul somnului +e trezea pe neasteptate,
)ara a sti daca oc,ii in)ri*urati care se iveau prin lucarne erau de pe
lumea aceasta sau de pe cealalta +e ducea pe vir)uri la usa, o desc,idea
brusc si surprindea un ne*ru care pindea prin *aura c,eii 'i simtea
strecurindu-se cu pasi de ti*ru pe coridoare, despuiati si unsi cu ulei de
cocos ca sa nu poata )i prinsi 2uimacit de atitea spaime laolalta, porunci
ca luminile sa ramina aprinse pina in zori, iz*oni sclavii care incetul cu
incetul puneau stapinire pe spatiile *oale si aduse acasa primii copoi
dresati sa incolteasca prada
Poarta mare a )ost inc,isa pentru totdeauna +ur*,iunira mobilele
)rantuzesti cu plusul mirosind urit din pricina umezelii, vindura
*oblenurile, portelanurile si piesele de ceasornicarie care erau adevarate
capodopere si se multumira cu ,amace de s)oara pentru a pastra caldura
in incaperile *olite Marc,izul nu se mai duse la slu-ba ori la ru*aciuni si
nici nu mai de)ila cu baldac,inul +acramentului la procesiuni, nu mai tinu
praznicele si nici zilele de post, cu toate ca plati mai departe la timp
darile catre 2iserica +e re)u*ie in ,amac, uneori in dormitor in toiul
toropelii din au*ust, si mai intotdeauna pentru siesta sub portocalii din
livada %ebunele ii aruncau resturi de mincare si-i stri*au obscenitati
a)ectuoase, dar cind comenduirea ii )acu )avoarea sa-i propuna mutarea
ospiciului se impotrivi din *ratitudine )ata de ele
Dezama*ita de dispretul pretendentului ei, Dulce 5livia se consola
ducind dorul a ceea ce nu se intimplase 1u*ea de la Divina Pastora prin
sparturile *ardului din livada ori de cite ori putea, imblinzi si supuse
dulaii de prada cu momeala de min*iieri dra*astoase si-si dedica
ceasurile de somn pentru a vedea de casa pe care n-a avut-o niciodata,
maturind-o cu manunc,iuri de busuioc spre a atra*e norocul si atirnind
)unii de usturoi prin dormitoare sa alun*e tintarii Domin*a de #dviento,
a carei vi*ilenta nu lasa nimic la intimplare, muri )ara sa a)le din ce
pricina coridoarele erau mai curate in zori decit pe inserat, iar obiectele
puse de ea intr-un loc se a)lau dimineata intr-altul 'nainte de a implini un
an de vaduvie, marc,izul o surprinse pentru prima oara pe Dulce 5livia
)recind oalele si cratitele din bucatarie care-i pareau prost curatate de
sclave
6 %-am crezut ca te incumeti intr-atit, ii zise
6 1iindca esti un amarit, cum ai )ost totdeauna, ii raspunse ea
#st)el se in)iripa iar o prietenie interzisa care, cel putin intr-un rind,
paruse a )i dra*oste +tateau de vorba pina in zori, )ara iluzii dar si )ara
dusmanie, ca o perec,e batrina condamnata la rutina &redeau ca sint
)ericiti, si poate ca si erau, pina cind unul din ei spunea un cuvint in plus,
sau )acea un pas mai putin, si noaptea trecea intr-o cearta de vandali
care demoraliza dulaii !otul redevenea atunci ca la inceput si Dulce
5livia disparea din casa pentru un lun* rastimp
%umai ei ii marturisi marc,izul ca dispretul lui )ata de bunurile
lumesti si sc,imbarea )elului sau de a )i nu se datoreaza evlaviei, ci
re)eratclopotelro
*roazei pricinuite de pierderea brusca a credintei, atunci cind a vazut
trupul sotiei carbonizat de trasnet Dulce 5livia se o)eri sa-l consoleze 'i
)a*adui sa-i )ie sclava supusa si in bucatarie, si in pat (l nu se lasa
ademenit
6 %-o sa ma mai insor niciodata, ii -ura
%u se implini insa anul si se casatori pe ascuns cu 2ernarda &abrera,
)ata unui )ost vata) al tatalui sau, a-uns bo*at prin ne*ustoria cu
coloniale +e cunoscusera cind acesta o trimise la conac cu ,erin*ii in
saramura si maslinele ne*re care erau slabiciunea doBei 5lalla si, cind ea
muri, continua sa le aduca marc,izului 'ntr-o dupa-amiaza in care
2ernarda il *asi in ,amacul din livada, ii citi soarta scrisa in palma miinii
stin*i Marc,izul ramase atit de impresionat de prezicerile ei, incit
continua s-o c,eme la ceasul siestei, c,iar daca nu mai avea nimic de
cumparat, insa se scursera doua luni )ara ca el sa ia nici un )el de
initiativa #st)el ca o lua ea in locul lui 'l asalta in ,amac, il calari si-i
astupa *ura cu poalele de la chilaba cu care era imbracat, pina il lasa
)ara pic de vla*a #tunci il inviora cu o in)lacarare si o stiinta pe care el
nu si le-ar )i putut ima*ina in placerea anemica a des)atarii lui solitare si-l
lipsi )ara *lorie de vir*initate (l implinea cincizeci si doi de ani, iar ea
douazeci si trei, insa di)erenta de virsta deran-a cel mai putin
&ontinuara sa )aca dra*oste la vremea siestei, in *raba si )ara tra*ere
de inima, la umbra ca de biserica a portocalilor %ebunele ii indemnau de
pe terasa cu cintece desuc,eate si le sarbatoreau victoriile cu aplauze de
stadion Marc,izul nu apucase sa-si dea seama de riscurile care-l
pindeau, ca 2ernarda il si )acu sa coboare pe pamint cu vestea ca era
insarcinata in doua luni 'i aminti ca nu era ne*resa, ci )iica a unui indian
care vorbeste spaniola si a unei albe din &astilia, ast)el incit sin*ura cale
de a repara onoarea era casatoria cum scrie la carte (l o tot duse cu
vorba pina cind tatal ei batu in poarta mare la ceasul siestei cu o
arc,ebuza stravec,e in banduliera #vea vorba domoala si *esturi blinde
si-i dadu marc,izului arma )ara sa-l priveasca in )ata
6 +titi ce-i asta, domnule marc,iz8 il intreba
Marc,izul, cu arma in mina, nu stia ce sa )aca
6 Dupa cit pot sa-mi dau eu seama, cred ca e o arc,ebuza, spuse +i
intreba, intri*at de-a binelea3 0a ce-o )olositi8
6 &a sa ma apar de pirati, domnule, raspunse indianul, tot )ara sa-l
priveasca in )ata .-am adus-o acum ca sa binevoiti sa ma omoriti inainte
de a va omori eu
'l privi drept in )ata #vea niste oc,isori tristi si muti, dar marc,izul
intelese ceea ce nu-i spuneau, ii dadu inapoi arc,ebuza si-l po)ti sa intre
pentru a )ace intele*erea Dupa doua zile, paro,ul de la o biserica din
apropiere o)icie casatoria, de )ata cu parintii ei si nasii amindurora &ind
terminara, +a*unta se ivi )ara ca nimeni sa stie de unde si-i incununa pe
miri cu *,irlandele )ericirii
'ntr-o dimineata cu ploaie tirzie, sub semnul +a*etatorului, se nascu
la sapte luni si anevoie +ierva Mara de !odos los #n*eles Parea un mor-
moloc )ara culoare, iar cordonul ombilical in)asurat in -urul *itului era
*ata s-o su*rume
6 ( )ata, zise moasa Dar n-o sa aiba zile
Domin*a de #dviento le-a )a*aduit atunci s)intilor ei ca, de aveau sa-i
daruiasca ,arul de a trai, )etita nu-si va taia parul pina in noaptea nuntii
%-a apucat sa-si ispraveasca -uramintul, ca )etita incepu sa plin*a
Domin*a de #dviento, radioasa, stri*a3
6 5 sa )ie s)inta9
re)eratclopotelro
Marc,izul, caruia i-a )ost in)atisata spalata si imbracata, a )ost mai
putin clarvazator
6 5 sa )ie tu)a9 spuse Daca Domnul ii da viata si sanatate
1etita, nascuta dintr-un nobil si o plebee, avu o copilarie de or)ana
Mama o uri din clipa cind i-a dat sa su*a pentru prima si ultima oara si se
impotrivi s-o tina lin*a ea de teama sa n-o omoare Domin*a de #dviento
o alapta, o boteza crestineste si o inc,ina lui 5loCun, o zeitate yoruba de
se/ incert, al carei c,ip se considera a )i atit de in*rozitor incit poate )i
vazut numai in vise si vesnic cu o masca 0asata in curtea sclavilor,
+ierva Mara invata sa danseze inainte de a vorbi, invata trei limbi
a)ricane in acelasi timp, se obisnui sa bea sin*e de cocos pe inima *oala
si sa se strecoare printre oamenii albi )ara sa )ie vazuta, nici simtita, ca o
)aptura imateriala Domin*a de #dviento o incon-ura de un alai vesel de
sclave ne*re, slu-nice metise, )emei indiene, care o scaldau cu apa
incropita, o puri)icau cu verbina lui 7emay si-i in*ri-eau ca pe o tu)a de
tranda)iri pletele navalnice care la cinci ani ii a-un*eau la talie 'ncetul cu
incetul, sclavele incepusera sa-i puna la *it sira*urile di)eritilor zei, pina
ce a-unsese sa poarte saisprezece
Pe cind marc,izul ve*eta in *radina, 2ernarda prelua cu mina )erma
cirmuirea casei &ea dintii *ri-a a sa a )ost sa re)aca averea prapadita de
barbatul ei, la adapostul autoritatii primului marc,iz #cesta obtinuse, la
vremea lui, autorizatia de a vinde cinci mii de sclavi in opt ani, cu an*a-a-
mentul de a importa in acelasi timp doua butoaie cu )aina de )iecare
Gratie smec,eriilor lui de maestru si venalitatii vamesilor, vindu prin
contrabanda cu trei mii de sclavi mai mult, a-un*ind ast)el ne*ustorul de
sclavi cel mai bo*at din veacul acela
2ernardei ii veni in minte ca marele c,ilipir nu erau sclavii, ci )aina, cu
toate ca in realitate a)acerea cea mai *rozava era incredibila ei putere de
convin*ere &u o sin*ura autorizatie de a importa o mie de sclavi in patru
ani si trei butoaie cu )aina de )iecare, dadu lovitura vietii ei3 vindu cei o
mie de ne*ri cum era intele*erea, dar, in loc de cele trei mii de butoaie
de )aina, importa douasprezece mii # )ost cea mai mare contrabanda a
secolului
Pe atunci isi petrecea -umatate din timp la )abrica de za,ar de la
Ma,ates, unde-si stabili centrul a)acerilor datorita )aptului ca se a)la
aproape Ao Grande de la Ma*dalena, care servea oricarui )el de tra)ic
spre interiorul vicere*atului 0a urec,ile marc,izului a-un*eau vesti
razlete despre prosperitatea ei, pentru care nu dadea socoteala nimanui
'n timpul petrecut acolo, c,iar inainte de a avea crizele, parea un dulau
in cusca Domin*a de #dviento spusese )oarte bine3
6 1undul nu-i avea astimpar in trup
+ierva Mara ocupa intiia oara un loc stabil in casa cind ii muri sclava
si aran-ara pentru ea splendidul dormitor unde statuse prima marc,iza 'i
adusera un dascal care ii preda lectii de spaniola peninsulara si notiuni
de aritmetica si stiinte naturale, incerca s-o invete sa citeasca si sa scrie
(a se impotrivi )iindca, spunea, nu pricepea literele 5 maestra amatoare
o initie in cunoasterea muzicii &opila dovedi interes si bun *ust, dar nu
avu rabdarea sa invete sa cinte la nici un instrument +urprinsa, maestra
renunta si la plecare ii spuse marc,izului3
6 %u-i vorba ca )etita n-ar avea deloc talent, dar e dusa parca pe alta
lume
2ernarda se straduise sa-si in)rineze resentimentele, dar )oarte curind
deveni limpede ca vina nu era nici a ei si nici a copilei, ci a )irii
amindurora !raia cu su)letul la *ura de cind i se paru ca descopera la
re)eratclopotelro
)ata ei o anume aura de naluca !remura numai la *indul ca, privind in
urma, se pomenea cu oc,ii de nepatruns ai acelei )apturi slabe,
in)asurate in voaluri vaporoase si cu pletele salbatice care-i a-un*eau la
*enunc,i
6 1ato9 ii stri*a 'ti interzic sa ma privesti asa9
&ind era adincita in socoteli, simtea in cea)a rasu)larea suieratoare de
sarpe la pinda si tresarea in*rozita
6 1ato9 ii stri*a 1a z*omot inainte de a intra9
(a ii sporea spaima, in*aimind ceva in limba yoruba. %oaptea era si
mai rau, caci 2ernarda se trezea brusc cu senzatia ca o atinsese cineva,
iar copila statea la picioarele patului, privind-o cum doarme ;adarnica se
dovedi incercarea cu clopotelul la inc,eietura miinii, )iindca secretul
+iervei Mara il impiedica sa sune
6 &opila asta parca n-ar )i alba, n-are decit culoarea, spunea
maica-sa
#sa si era, intr-adevar, caci )ata isi dadea cind numele adevarat, cind
unul a)rican nascocit de ea3 Mara Mandin*a
+candalul izbucni intr-o zi, dis-de-dimineata, cind 2ernarda se trezi
moarta de sete din pricina abuzului de cacao si *asi o papusa de-a
+iervei Mara plutind pe )undul unui ciubar %u i se paru doar o papusa
plutind pe apa, ci de )apt ceva inspaimintator3 o papusa moarta
'ncredintata ca era la mi-loc o vra-itorie a)ricana )acuta de +ierva
Mara impotriva ei, lua ,otarirea ca ele doua n-aveau loc in aceeasi casa
Marc,izul incerca sa intervina s)ios, dar ea ii taie vorba scurt3
6 5ri ea, ori eu
#st)el ca +ierva Mara se intoarse la baraca sclavelor, c,iar si atunci
cind maica-sa era la )abrica de za,ar (ra tot atit de eni*matica precum
venise pe lume si cu desavirsire anal)abeta
'nsa 2ernarda nu se simtea mai bine +e straduise sa-l pastreze pe
'uda 'scariotul coborindu-se la nivelul lui si in mai putin de doi ani pierdu
simtul a)acerilor, ba c,iar si al vietii 'l travestea in pirat nubian, in as de
cupa, in craiul Melc,ior, si-l lua cu ea prin cartierele mar*inase, mai cu
seama atunci cind *alioanele aruncau ancora si orasul se dezlantuia
intr-o petrecere ce tinea -umatate de an Dincolo de zidurile orasului se
improvizau circiumi si bordeluri pentru ne*ustorii care veneau de la 0ima,
de la Portobelo, de la <avana, de la .eracuz, ca sa-si dispute mar)urile si
sortimentele de prin toate teritoriile descoperite 'ntr-o noapte, beat
mort, intr-o circiuma cu ocnasi, 'uda se apropie )oarte misterios de
2ernarda
6 Desc,ide *ura si inc,ide oc,ii, ii spuse
(a )acu intocmai, iar el ii puse pe limba o tableta de ciocolata ma*ica
de 5a/aca 2ernarda o recunoscu dupa *ust si o scuipa, deoarece inca
din copilarie nu putea su)eri cacaua 'uda o convinse ca era o substanta
sacra ce te )acea sa te bucuri de viata, sporea )orta )izica, ridica moralul
si )orti)ica se/ul
2ernarda izbucni in ,o,ote de ris
6 De-ar )i asa, spuse, calu*aritele +)intei &lara ar )i tauri de lupta
(ra de-a robita de viciul mierii )ermentate la care se dedase impreuna
cu cole*ele de scoala inca dinainte de a se casatori, si continua sa )ie
savurind-o nu numai cu *ura, ci cu toate cele cinci simturi, in aerul
)ierbinte al )abricii de za,ar &u 'uda invata sa mestece tutun si )runze de
coca si cenusa de palmier yarumo, ca indienii din +ierra %evada 'ncerca
prin circiumi canabis de 'ndia, terebentina de &ipru, mescalina de la Aeal
del &atorce si, cel putin intr-un rind, opiul de %ao adus din &,ina de
re)eratclopotelro
tra)icantii )ilipinezi !otusi, n-a ramas surda la indemnul lui 'uda de a
*usta si cacaua Dupa ce le incercase pe toate, recunoscu virtutile
acesteia si o pre)era tuturor 'uda a-unse ,ot, codos, uneori si sodomit, si
toate din viciu, caci nu-i lipsea nimic 'ntr-o noapte blestemata se lua la
trinta, sub oc,ii 2ernardei, cu trei ocnasi de pe *alerele )lotei din pricina
unor certuri la -ocul de carti, si a )ost omorit cu lovituri de scaun
2ernarda se re)u*ie la )abrica de za,ar &onacul ramase in voia sortii
si, daca de atunci inainte nu s-a ales c,iar pra)ul, aceasta s-a datorat
numai autoritatii aratate de Domin*a de #dviento, care pina la urma o
crescu pe +ierva Mara asa cum voiau zeii in care credea
Marc,izul abia daca a)lase de decaderea nevestei lui De la )abrica de
za,ar razbateau zvonuri ca traia in stare de delir, ca vorbea sin*ura, ca-si
ale*ea sclavii cei mai bine inzestrati spre a-i imparti in noptile-i de
des)riu cu )ostele cole*e de scoala #verea care-i venise pe apa i se
ducea acum pe apa simbetei si a-unsese la c,eremul burdu)urilor de
melasa si al sacilor de cacao pe care-i tinea ascunsi prin toate cotloanele
ca sa nu piarda timp cind o incolteau po)tele $nicul lucru si*ur care-i mai
ramasese pe atunci erau doua ulcele pline cu *albeni de patru si o suta
de doblas, de aur curat, pe care le in*ropase sub pat in vremurile bune
#-unsese intr-un asemenea ,al de de*radare, incit nici barbatul ei n-o
recunoscu atunci cind se intoarse de la Ma,ates pentru ultima oara, dupa
trei ani de absenta, cu putin inainte ca +ierva Mara sa )ie muscata de
ciine
0a -umatatea lui martie, riscurile turbarii pareau indepartate
Marc,izul, recunoscator sortii, isi propuse sa indrepte trecutul si sa
cucereasca inima )etei lui cu reteta )ericirii su*erata de #brenuncio 'i
consacra tot timpul lui 'ncerca sa invete s-o pieptane si sa-i impleteasca
parul intr-o coada 'ncerca s-o invete sa )ie o adevarata alba, se stradui
sa-si recapete de dra*ul ei visurile spulberate de nobil creol, sa o
dezbare de obiceiul de a minca saramura de i*uana si tocanita de tatu
'ncerca aproape totul, in a)ara de a-si pune intrebarea daca aceea era
calea de a o )ace )ericita
#brenuncio veni mai departe in vizita %u-i era usor sa se intelea*a cu
marc,izul, dar il interesa inconstienta lui in aceasta suburbie a lumii
timorate de 'nc,izitie #sa isi petrecura lunile de zapuseala, el vorbind,
)ara sa )ie ascultat, sub portocalii in )loare, iar marc,izul zacind in ,amac,
la o mie trei sute de le*,e maritime de un re*e care nu i-a auzit
niciodata numele 'ntr-una din aceste vizite i-a intrerupt vaietul lu*ubru
al 2ernardei
#brenuncio se alarma Marc,izul )acu pe surdul, dar *eamatul care
urma a )ost atit de s)isietor ca nu s-a mai putut pre)ace
6 5ricine ar )i are mare nevoie de a-utor, zise #brenuncio
6 ( nevasta-mea de-a doua, spuse marc,izul
6 #re )icatul )acut pra), zise #brenuncio
6 &um de stiti8
6 1iindca se vaieta cu *ura desc,isa, raspunse medicul
'mpinse usa )ara sa mai ceara voie si incerca s-o vada pe 2ernarda in
penumbra odaii, insa ea nu se a)la in pat 5 c,ema pe nume, dar nu-i
raspunse Desc,ise atunci )ereastra si lumina metalica a orei patru i-o
arata )ara mila, despuiata, cu bratele si picioarele des)acute in cruce,
trintita pe -os si invaluita in licarirea vinturilor ei letale Pielea sa avea
culoarea )ara viata a )ierei varsate Aidica iute capul, orbita de stralucirea
re)eratclopotelro
)erestrei desc,ise brusc, si nu-l recunoscu pe doctor in contra luminii 0ui
i-a )ost de a-uns o privire ca sa-i desluseasca soarta
6 'ti cinta cucuveaua, )ata mea, ii spuse
'i e/plica totusi ca mai era inca timp sa )ie salvata, numai daca se
supunea *rabnic unui tratament de curatire a sin*elui 2ernarda il
recunoscu, se ridica anevoie, cum putu, si izbucni in in-uraturi
#brenuncio le suporta impasibil in vreme ce inc,idea )ereastra &ind )u
*ata de plecare, se opri in dreptul ,amacului marc,izului si preciza
pronosticul3
6 Doamna marc,iza va muri pina cel tirziu pe 1D septembrie, daca
nu a-un*e sa se spinzure de o *rinda intre timp
Marc,izul, imperturbabil, spuse3
6 Pacat ca 1D septembrie e atit de departe
&ontinua cu tratamentul )ericirii pentru +ierva Mara De pe colina +an
0zaro vedeau inspre rasarit mlastinile aducatoare de moarte si inspre
apus uriasul soare rosu ce se cu)unda in oceanul in )lacari (a il intreba
ce era dincolo de mare, iar el ii raspunse3
6 0umea
Pentru )iecare *est al sau a)la un ecou neasteptat din partea copilei
'ntr-o dupa-amiaza vazura ivindu-se in zare, cu toate pinzele ridicate,
1lota Galioanelor
5rasul se trans)orma !atal si )ata se des)atara privind marionetele,
in*,ititorii de )oc, uluitoarele curiozitati de tir* care a-unsera in port in
acel aprilie de bun au*ur +ierva Mara invata mai multe lucruri despre
albi in doua luni de zile decit in toata viata ei de pina atunci 'ncercind s-o
)aca sa se sc,imbe si marc,izul a-unse alt om, si intr-un mod atit de
radical ca nu paru o toana, ci c,iar o pre)acere a )irii sale
&asa se umplu de toate balerinele mecanice, de cutiile muzicale si de
ceasurile cu arc care se vazusera pe la tir*urile din (uropa Marc,izul
scoase de la na)talina teorba italiana 5 sterse de pra), o acorda cu o
perseverenta ce nu putea )i inteleasa decit ca izvorind din dra*oste si
incepu sa se acompanieze cintind cintecele de odinioara, cu vocea-i
)rumoasa si urec,ea proasta pe care nici anii si nici amintirile tulburi nu
le sc,imbasera (a il intreba in acele zile daca era adevarat, cum
*lasuiau cintecele, ca dra*ostea era in stare de orice
6 (-adevarat, ii raspunse el, dar ai )ace mai bine sa n-o crezi
1ericit din pricina acestor vesti bune, marc,izul incepu sa se
*indeasca la calatoria la +evilla, pentru ca +ierva Mara sa-si revina din
su)erintele-i tacute si sa-si desavirseasca bunele maniere Data si
itinerarul erau *ata stabilite, cind &aridad del &obre il trezi din siesta cu
stirea cumplita3
6 2iata mea )etita, domnule, se pre)ace in ciine
&,emat de ur*enta, #brenuncio dezminti superstitia populara dupa
care oamenii turbati a-un* sa se pre)aca in animalul care i-a muscat
&onstata ca )etita avea putina )ebra si, cu toate ca aceasta era
considerata o boala in sine si nu un simptom al altor stari, n-o trecu cu
vederea 'l preveni pe seniorul innebunit ca )etita nu era la adapost de
alte pericole, caci muscatura unui ciine, turbat sau nu, nu te putea )eri de
alte rele &a intotdeauna, sin*ura solutie era sa astepte Marc,izul il
intreba3
6 #sta-i tot ce-mi puteti spune8
6 +tiinta nu mi-a dat mi-loacele sa va mai pot spune nimic altceva, ii
raspunse doctorul la )el de acru Dar daca nu credeti in mine, v-a mai
ramas totusi o cale3 incredeti-va in Dumnezeu
re)eratclopotelro
Marc,izul nu intelese
6 #s )i -urat ca nu sinteti credincios, zise
Doctorul nici macar nu se intoarse sa-l priveasca3
6 &e n-as )i dat sa )ie asa, domnule
Marc,izul nu se increzu in Dumnezeu, ci in oricine i-ar )i dat vreo
speranta 'n oras mai erau trei doctori cu diploma, sase spiteri,
unsprezece barbieri care luau sin*e si nenumarati vraci si mesteri in tot
soiul de )armece, in ciuda )aptului ca 'nc,izitia condamnase o mie trei
sute dintre ei la )elurite pedepse, in ultimii cincizeci de ani, si arsese pe
ru* sapte $n medic tinar din +alamanca ii desc,ise +iervei Mara rana
inc,isa si-i aplica niste cataplasme caustice ca sa-i e/tra*a vec,ile umori
#ltul incerca acelasi lucru cu lipitori puse pe spinare $n barbier care lua
sin*e ii spala rana cu propria ei urina, iar altul o sili sa si-o bea !imp de
doua saptamini indurase doua bai cu ierburi si doua spalaturi emoliente
in )iecare zi si o adusesera in pra*ul a*oniei cu potiuni de antimoniu
natural si cu alte )iltre datatoare de moarte
1ebra ceda, insa nimeni nu se incumeta sa sustina ca prime-dia
turbarii ar )i )ost alun*ata +ierva Mara simtea ca moare 0a inceput
rezistase cu mindria nestirbita, dar dupa doua saptamini )ara nici un
rezultat avea o ulceratie de )oc la *lezna, pielea -upuita de cataplasme si
substante ce provocau basici si stomacul intors pe dos !recuse prin
toate3 ameteli, convulsii, spasme, delir, slabiciune de pintec si de vezica
si se tavalea pe -os urlind de durere si de )urie &,iar si vracii cei mai
indrazneti o abandonara in voia sortii, incredintati ca era nebuna sau
posedata de diavoli Marc,izul isi pierduse orice nade-de cind aparu
+a*unta cu leacul lui +an <uberto # )ost s)irsitul
+a*unta isi lepada cearsa)urile de pe ea si se dadu peste tot cu unsori
de indieni ca sa-si )rece trupul de cel al copilei dez*olite #ceasta se
impotrivi cu picioarele si cu miinile, in ciuda slabiciunii ei e/treme, si
+a*unta o supuse cu )orta 2ernarda auzi din odaia ei racnetele
dementiale .eni in )u*a sa vada ce se intimpla si-o *asi pe +ierva Mara
zvircolindu-se pe -os si pe +a*unta deasupra ei, in)asurata in valurile de
arama ale pletelor si urlind ru*aciunea lui +an <uberto 0e biciui pe
amindoua cu s)orile ,amacului Mai intii asa cum erau, c,ircite la pamint,
luate prin surprindere, apoi )u*arindu-le prin colturi pina i se taie
rasu)larea
(piscopul diocezei, don !oribio de &ceres y .irtudes, alarmat de
scandalul public stirnit de nebunia si delirul +iervei Mara, ii trimise mar-
c,izului o convocare )ara a preciza motivul, data sau ora, ceea ce a )ost
interpretat ca un semn de ma/ima ur*enta Marc,izul isi in)rina
incertitudinea si se duse c,iar in ziua aceea, )ara a se mai anunta
(piscopul isi incepuse misiunea in vremea cind marc,izul se retrasese
din viata publica si abia daca se vazusera Pe deasupra, era un om
marcat de starea proasta a sanatatii, cu un trup urias care-l impiedica
sa-si poarte sin*ur de *ri-a si minat de o astma pacatoasa ce-i punea la
*rea incercare credinta %u luase parte la nenumarate evenimente
publice unde absenta lui era de neconceput, iar la putinele la care )usese
de )ata pastra o distanta ce-l pre)acea incetul cu incetul intr-o )iinta
ireala
Marc,izul il vazuse uneori, intotdeauna de departe si in public, dar
amintirea pe care i-o pastra era cea de la o slu-ba )estiva la care asistase,
sub baldac,in, in lectica si purtat de demnitari ai cirmuirii Din pricina
re)eratclopotelro
trupului imens si a )astului ornamentelor, parea la prima vedere un batrin
colosal, dar c,ipul imberb cu trasaturi nete, cu niste oc,i verzi ciudati,
pastra intacta o )rumusete )ara virsta .azut asa cum statea in lectica,
avea un nimb ma*ic de +uveran Ponti), si cei care-l cunosteau de
aproape simteau acest lucru si in stralucirea intelepciunii sale, si in
constiinta puterii
Palatul unde locuia era cel mai vec,i din oras, cu doua niveluri, cu
spatii imense si in ruina, episcopul neocupind nici -umatate dintr-unul +e
a)la lin*a catedrala si avea o *alerie comuna, cu bolti inne*rite si un
patio cu o )intina *ata sa se darime printre tu)ele desertice &,iar si
)atada impunatoare, din piatra sculptata, si portile mari, din lemn dintr-o
sin*ura bucata, o*lindeau rava*iile delasarii
Marc,izul a )ost primit la poarta principala de catre un diacon indian
'mparti citiva banuti de pomana pilcurilor de cersetori care se tiriiau la
intrare si patrunse in penumbra racoroasa a palatului in clipa in care
batura in catedrala si rasunara in pintecul lui clopotele prelun*i de la
patru dupa-amiaza &oridorul central era atit de intunecos incit il urma pe
diacon )ara sa-l vada, luind mare aminte la )iecare pas ca sa nu se
impiedice de statui asezate alandala sau de darimaturi imprastiate peste
tot 0a capatul coridorului era o salita luminata mai bine printr-o lucarna
Diaconul se opri in dreptul ei, ii indica marc,izului sa ia loc si sa astepte
si disparu prin usa alaturata
Marc,izul ramase in picioare, cercetind pe peretele principal un
portret mare in ulei al unui tinar militar in uni)orma de *ala a ste*arilor
re*ali Doar atunci cind citi placuta de bronz de pe rama isi dadu seama
ca era portretul episcopului in tinerete
Diaconul desc,ise usa spre a-l po)ti sa treaca si marc,izul nu trebui
sa se miste pentru a-l vedea din nou pe episcop, cu patruzeci de ani mai
batrin ca in portret (ra mult mai mare si mai impunator decit se spunea,
c,inuit inca de astma si vla*uit de caldura (ra lac de sudoare si se
le*ana )oarte incet intr-un balansoar )ilipinez, )acindu-si vint usurel cu un
evantai din )runze de palmier, cu trupul aplecat inainte ca sa respire mai
bine Purta niste opinci taranesti si o camasa lun*a de pinza ordinara ce
lucea pe alocuri de atita spalat +inceritatea saraciei lui sarea in oc,i de
cum il vedeai !otusi, cel mai mult impresiona limpezimea oc,ilor lui care
se putea e/plica numai ca un privile*iu al su)letului 'nceta cu le*anatul
indata ce-l vazu pe marc,iz in usa si-i )acu un semn a)ectuos cu
evantaiul
6 Po)teste, 7*nacio, ii spuse +imte-te ca acasa
Marc,izul isi sterse de pantaloni miinile asudate, trecu pra*ul si se
pomeni pe o terasa in aer liber, sub un baldac,in de campanule *albene
si )eri*i atirninde, de unde se vedeau turlele de la toate bisericile,
acoperisurile rosii ale caselor de vaza, porumbarele amortite de caldura,
)orti)icatiile militare pro)ilate pe cerul de clestar si marea arzatoare (pis-
copul intinse cu intentie clara mina-i de soldat si marc,izul ii saruta
inelul
Din pricina astmei, avea respiratia sacadata si *reoaie, iar cuvintele ii
erau intretaiate de suspine nepotrivite si de o tuse seaca si scurta, insa
nimic nu-i stirbea elocinta 'ncepu imediat o conversatie amabila despre
nimicuri cotidiene #sezat in )ata lui, marc,izul i-a )ost recunoscator
pentru preambulul acela de consolare, atit de bo*at si amanuntit, incit
clopotele de la ora cinci i-au luat prin surprindere Mai curind decit un
sunet a )ost o trepidatie ce )acu sa vibreze lumina dupa-amiezei, iar cerul
se umplu de porumbei speriati
re)eratclopotelro
6 'n*rozitor, spuse episcopul +imt pe dinauntru )iecare ora ca un
cutremur
&uvintele il surprinsera pe marc,iz, caci si el *indise intocmai cind
batuse de patru (piscopului i se paru o coincidenta )ireasca
6 'deile nu sint ale nimanui, zise Desena prin aer cu aratatorul un sir
de cercuri continue si inc,eie3 ;boara primpre-ur, ca in*erii
5 calu*arita de serviciu aduse o cara)a cu bucati de )ructe intr-un vin
virtos si un vas cu apa )ierbinte care impre*na aerul de un iz medicinal
(piscopul aspira aburii cu oc,ii inc,isi si cind isi reveni din e/taz era
altul3 stapin absolut al autoritatii sale
6 !e-am c,emat, ii spuse marc,izului, )iindca stim ca ai nevoie de
Domnul si )aci pe uitucul
Glasul isi pierduse tonalitatile de or*a si oc,ii isi recapatara
stralucirea paminteasca Marc,izul bau dintr-o sorbitura -umatate din
pa,arul de vin ca sa prinda cura-
6 Preas)intia .oastra 'lustrisima stie de buna seama ca m-a coplesit
cea mai mare nenorocire ce se poate abate asupra unei )iinte omenesti,
spuse, cu o umilinta dezarmanta #m incetat sa mai cred
6 +tim bine, )iule, replica episcopul )ara a se arata surprins &um sa
nu stim9
5 spuse parca oarecum bucuros, pentru ca si el, pe cind era ste*ar
re*al in Maroc, isi pierduse credinta la douazeci de ani, in toiul unei
batalii
6 #m avut certitudinea )ul*eratoare ca Dumnezeu incetase sa mai
e/iste, spuse
'n*rozit, isi consacrase viata ru*aciunii si penitentei
6 Pina cind Domnul s-a indurat de mine si mi-a aratat calea vocatiei,
inc,eie #sa ca esential nu-i )aptul ca tu nu crezi, ci ca Domnul crede mai
departe in tine +i nu incape nici o indoiala in privinta asta, caci (l, in
milostivenia +a )ara mar*ini, ne-a luminat sa-ti venim in a-utor
6 .oiam sa-mi port crucea in liniste, spuse marc,izul
6 (i bine, n-ai izbutit deloc, raspunse episcopul (ste un secret stiut
de toata lumea ca sarmana ta copila se zvircoleste pe -os prada unor
convulsii obscene si latrind in *rai de idolatri %u sint simptome )ara *res
ca e posedata de diavol8
Marc,izul era in*rozit
6 &e vreti sa spuneti8
6 &a printre nenumaratele viclenii ale diavolului se intimpla )oarte
adesea sa ia in)atisarea unei boli necurate pentru a patrunde intr-un corp
nevinovat, continua el +i, odata inlauntru, nu-i putere omeneasca in
stare sa-l )aca sa iasa
Marc,izul descrise su)erintele provocate de muscatura ciinelui, dar
episcopul *asea ca totul pleda in )avoarea e/plicatiei lui 'ntreba ceea ce
stia desi*ur prea bine3
6 +tii cine e #brenuncio8
6 # )ost primul doctor care a consultat-o pe copila, raspunse
marc,izul
6 .oiam s-o aud de la tine, spuse episcopul
+cutura un clopotel pe care-l tinea la indemina si un preot de vreo
treizeci de ani, parind si mai tinar, aparu imediat, ca un spirit eliberat
dintr-o sticla (piscopul il prezenta ca )iind parintele &ayetano Delaura,
nimic mai mult, si-l po)ti sa se aseze Din pricina caldurii purta o sutana
de casa si opinci asemanatoare cu cele ale episcopului (ra incordat,
palid, cu oc,i patrunzatori si par ne*ru ca pana corbului, cu o suvita alba
re)eratclopotelro
pe )runte Aespiratia-i sacadata si miinile )ebrile nu pareau ale unui om
)ericit
6 &e stim despre #brenuncio8 il intreba episcopul
Parintele Delaura n-a )ost nevoit sa stea pe *induri
6 #brenuncio de +a Pereira &ao, rosti, parca silabisind numele +i se
adresa imediat marc,izului3 #ti luat aminte, domnule marc,iz, ca ultimul
sau nume inseamna ciine pe limba portu*,ezilor8
0a drept vorbind, continua Delaura, nu se stia daca acela era numele
lui adevarat Dupa cum reiesea din dosarele 'nc,izitiei, era un evreu por-
tu*,ez e/pulzat din peninsula si prote-at aici de un *uvernator care-i
purta recunostinta pentru ca il lecuise de o ,ernie de doua livre, cu apa
depurativa de !urbaco .orbi de retetele sale ma*ice, de si*uranta cu
care prevestea moartea, de presupusa-i pederastie, de lecturile libertine,
de viata lui )ara Dumnezeu !otusi, sin*ura invinuire concreta pe care i-o
adusesera era cea de a )i reinviat un biet cirpaci din ma,alaua
Getseman +e obtinura marturii demne de crezare ca acesta se a)la de-a
in cosciu*, invelit in *iul*iu, cind #brenuncio ii porunci sa se scoale Din
)ericire, insusi cel readus la viata a)irma in )ata !ribunalului +)intei
'nc,izitii ca nu-si pierduse nici o clipa cunostinta 'n cele din urma, aminti
incidentul cu calul mort pe colina +an 0zaro si in*ropat in pamint s)intit
6 'l iubea ca pe o )iinta omeneasca, interveni marc,izul
6 # )ost un a)ront adus credintei noastre, domnule marc,iz, zise
Delaura &ai de o suta de ani nu sint creaturi ale Domnului
Marc,izul se alarma ca o *luma intre patru oc,i a-unsese in ar,ivele
'nc,izitiei 'ncerca o aparare s)ioasa3
6 #brenuncio e slobod la *ura, dar cred cu toata umilinta ca de aici
pina la erezie e cale lun*a
Discutia ar )i )ost neplacuta si )ara s)irsit daca episcopul nu i-ar )i
readus la subiect
6 5rice ar spune medicii, zise, turbarea la oameni este unul dintre
nenumaratele tertipuri ale Dusmanului
Marc,izul nu pricepu (piscopul ii dadu o lamurire atit de dramatica
incit paru preludiul unei condamnari la )ocul vesnic
6 Din )ericire, conc,ise, c,iar daca trupul copilei tale e pierdut,
Domnul ne-a dat mi-loacele sa-i salvam su)letul
;adu)ul apasator al inserarii puse stapinire pe lume Marc,izul zari cel
dintii lucea)ar pe cerul violet si se *indi la )ata lui sin*ura in casa sordida,
tirindu-si piciorul maltratat de neindeminarea vracilor 'ntreba cu
modestia-i )ireasca3
6 &e trebuie sa )ac8
(piscopul ii e/plica pe lar* 'l autoriza sa-i )oloseasca numele pentru
orice demers si mai ales la manastirea +anta &lara, unde trebuia s-o
duca pe copila cit mai curind cu putinta
6 0as-o in *ri-a noastra, inc,eie Dumnezeu va )ace restul
Marc,izul isi lua ramas bun mai tulburat decit la venire De la
)ereastra trasurii privi strazile mo,orite, copiii balacindu-se in pielea
*oala prin apa, *unoiul imprastiat de vulturi Dind coltul unei strazi vazu
marea, vesnic la locul ei, si-l napadi incertitudinea
#-unse acasa pe intuneric, la ceasul ru*aciunii de seara, si pentru
prima oara de cind murise doBa 5lalla o spuse si el cu *las tare3 !ngerul
Domnului o vesti pe "aria. +trunele teorbei rasunau in bezna ca in
stra)undul unui iaz Marc,izul urma pe bi-biite zvonul melodiei pina in
dormitorul )etei lui +tatea acolo, pe scaunul de la masuta de toaleta, cu
tunica alba si pletele ras)irate pe pardoseala, e/ecutind o piesa simpla pe
re)eratclopotelro
care o invatase de la el %u-i venea sa creada ca era aceeasi pe care o
lasase la prinz, zacind din pricina cruzimii vracilor, poate numai daca nu
se savirsise vreo minune # )ost o iluzie ce se destrama )ul*erator +ierva
Mara ii simti prezenta, inceta sa mai cinte si cazu iar in starea de
prostratie
Petrecu lin*a ea toata noaptea 5 a-uta la ritualul pre*atirii de culcare
cu o neindeminare de parinte prezumtiv 'i puse pe dos camasa de
noapte si ea a )ost nevoita sa si-o scoata ca sa si-o imbrace pe )ata 5
vazu pentru prima oara *oala si-l duru sa-i zareasca prin piele coastele,
titisoarele inmu*urite, pu)ul *in*as Glezna um)lata raspindea o aura
arzatoare Pe cind o a-uta sa se culce, copila se c,inuia mai departe
sin*ura, cu un scincet aproape neauzit, iar el se in)iora, patruns de
certitudinea ca o a-uta sa moara
+imti nevoia de a se ru*a pentru intiia oara de cind isi pierduse
credinta +e duse la capela, straduindu-se din rasputeri sa-si recisti*e
Dumnezeul care-l parasise, dar totul era in zadar3 lipsa de credinta este
mai puternica decit credinta, )iindca se nutreste prin simturi 5 auzi pe
copila tusind de mai multe ori in racoarea zorilor si se duse la ea in dor-
mitor, in drum vazu intredesc,isa usa de la alcovul 2ernardei 5 impinse,
indemnat de nevoia sa-i impartaseasca indoielile Dormea cu )ata in -os
pe podea, s)oraind in*rozitor Marc,izul ramase in pra* cu mina pe clanta
si nu o trezi .orbi neantului3
6 .iata ta pentru a ei +i se corecta imediat3 #mindoua vietile
noastre nenorocite pentru a ei, la naiba9
1etita dormea Marc,izul o vazu nemiscata si vla*uita si se intreba
daca pre)era s-o vada moarta sau prada turbarii 'i potrivi valul care o
apara de tintari si ca liliecii sa nu-i su*a sin*ele, o inveli ca sa nu mai
tuseasca si ramase de ve*,e lin*a pat, cu bucuria noua ca o iubea cum
nu iubise niciodata pe lumea asta 0ua atunci ,otarirea cruciala a vietii
lui, )ara a se mai s)atui nici cu Dumnezeu, nici cu altcineva 0a patru
dimineata, cind +ierva Mara desc,ise oc,ii, il vazu asezat la capul pa-
tului
6 ( vremea sa mer*em, spuse marc,izul
&opila se scula )ara sa )ie nevoie de alte e/plicatii Marc,izul o a-uta
sa se imbrace de sarbatoare &auta in cu)ar niste papuci de cati)ea,
pentru ca stai)ul de la *,ete sa nu-i vatame *lezna, si dadu din
intimplare peste o roc,ie ce )usese a mamei lui cind era copila (ra
decolorata si marcata de trecerea timpului, dar se vedea limpede ca nu
)usese purtata decit o sin*ura data Marc,izul i-o puse +iervei Mara,
aproape dupa un veac, peste sira*urile vra-itoresti si lantisorul de la
botez 'i venea putin strimta si asta-i sporea oarecum aerul vetust 'i mai
puse o palarie *asita tot in cu)ar, cu pan*lici colorate ce nu se potriveau
de)el cu roc,ia 'i venea de minune 'n cele din urma, ii pre*ati o vali-oara
cu o camasa de noapte, un pieptene des ce putea scoate c,iar si lindinile
si o carte mica de ru*aciuni a bunicii, le*ata in aur si cu coperte side)ate
(ra Duminica 1loriilor Marc,izul o duse pe +ierva Mara la slu-ba de la
ora cinci si ea primi cu placere )runza de palmier s)intita )ara a sti ce
inseamna 0a plecare, au vazut rasaritul din trasura Marc,izul pe
banc,eta principala, cu vali-oara pe *enunc,i, iar )etita, imperturbabila,
pe cea din )ata, privind pe )ereastra cum se perinda ultimele strazi pe
care avea sa le strabata la cei doisprezece ani citi avea %u aratase nici
cel mai mic semn de curiozitate sa a)le unde o ducea imbracata precum
=uana cea %ebuna si cu o palarie de )emeie stricata, la o ora atit de
matinala Dupa ce medita indelun*, marc,izul o intreba3
re)eratclopotelro
6 +tii cine este Dumnezeu8
1etita dadu din cap, ta*aduind
+caparau )ul*ere si se auzeau tunete undeva departe, in zare, cerul
era innorat, iar marea zbuciumata &ind dadura un colt li se ivi in )ata
manastirea +anta &lara, alba si solitara, cu trei caturi cu -aluzele albastre
dind spre o pla-a plina de *unoaie Marc,izul i-o arata cu de*etul
6 'at-o9 spuse +i apoi )acu un semn spre stin*a3 #i sa vezi marea la
orice ora, de la )erestre
&um )etita nu-l lua in seama, ii dadu sin*ura e/plicatie pe care avea
sa i-o dea vreodata cu privire la destinul ei3
6 #i sa te odi,nesti citeva zile la calu*aritele de la +anta &lara
1iind Duminica 1loriilor, la poarta erau mai multi cersetori ca de
obicei &itiva leprosi care se certau cu ei pentru resturile de la bucatarie
se repezira si ei cu mina intinsa spre marc,iz (l le imparti pomeni
marunte, citiva banuti )iecaruia, pina-si *oli pun*a &alu*arita de la
poarta manastirii il vazu cu ,ainele-i cernite, vazu copila imbracata ca o
re*ina si-si )acu drum sa le desc,ida Marc,izul o lamuri ca o aducea pe
+ierva Mara din ordinul episcopului &alu*arita nu-i puse cuvintele la
indoiala din pricina tonului cu care le rostise &erceta in)atisarea copilei
si-i scoase palaria
6 #ici sint interzise palariile, zise
Aamase cu palaria in mina Marc,izul vru sa-i dea si vali-oara, dar ea
n-o primi3
6 %-o sa aiba nevoie de nimic
&oada de par i se desprinse, aproape cazindu-i pe -os &alu*aritei nu-i
veni sa creada ca era naturala Marc,izul incerca sa i-o in)asoare 1etita il
dadu la o parte si si-o prinse sin*ura, cu o indeminare ce o surprinse pe
calu*arita
6 !rebuie sa i-o taiem, spuse
6 ( un le*amint )acut +)intei 1ecioare pina in ziua nuntii, o lamuri
marc,izul
&alu*arita se dadu batuta in )ata ar*umentului 0ua )etita de mina,
)ara sa-i lase timp de ramas bun, si o trecu prin usa turnanta &opila isi
scoase papucul stin* )iindca *lezna o durea la mers Marc,izul o vazu
indepartindu-se, sc,iopatind cu piciorul descult si cu papucul in mina,
astepta in zadar ca sa se intoarca intr-una din rarele-i clipe de milostenie,
sa-l priveasca $ltima amintire despre ea a )ost cea care i-a ramas pe
cind strabatea *aleria din *radina, tirindu-si piciorul vatamat si disparind
apoi in pavilionul celor in*ropate de vii intre zidurile manastirii
!A('
M#%#+!'A(# +#%!# &lara era o cladire patrata in )ata marii, cu trei
caturi avind nenumarate )erestre toate la )el si o *alerie cu bolti in )orma
de potcoava de -ur impre-urul unei *radini para*inite si umbroase 5
carare pietruita serpuia printre tu)isurile bananierilor si )eri*ile salbatice,
un palmier zvelt crescuse mai inalt decit terasele, cautind lumina, alaturi
de un copac urias, de ale carui ramuri atirnau liane de vanilie si *,irlande
de or,idee +ub copac era un bazin cu apa statuta, stra-uit de un *rila- de
)ier ru*init unde papa*alii in captivitate )aceau acrobatii de circ
&ladirea era impartita de *radina in doua aripi 0a dreapta se a)lau
re)eratclopotelro
cele trei caturi cu in*ropatele de vii, abia atinse de su)larea valurilor
spar*indu-se de )aleza si de ru*aciunile si cinturile in ceasurile de slu-ba
#ripa aceasta comunica printr-o usa interioara cu capela, pentru ca toate
calu*aritele sa nu mai treaca prin naosul public si sa asculte misa cintind
in spatele unor zabrele ce le permiteau sa vada )ara a )i vazute
+plendidele lambriuri din lemn de esente nobile, care se repetau pe toate
tavanele manastirii, )usesera )acute de un mester spaniol care le-a
inc,inat -umatate de viata pentru dreptul de a )i inmormintat intr-o )irida
din altarul principal #colo se si a)la de aproape doua veacuri, in*,esuit
printre lespezile de marmura de starete, episcopi si alti oameni de vaza
&ind +ierva Mara a intrat in manastirea calu*aritelor de claustrare, se
a)lau acolo optzeci si doua de spaniole, toate cu servitoarele lor, si
treizeci si sase de calu*arite creole din )amiliile ilustre ale vicere*atului
Dupa ce isi )acusera le*amintul de saracie, tacere si castitate, sin*urul
contact pe care il mai aveau cu lumea din a)ara erau rarele vizite pe care
le primeau la un vorbitor cu *ratii de lemn, pe unde trecea vocea dar nu
si lumina +e a)la lin*a poarta turnanta de la intrare, iar )olosirea lui era
re*lementata si redusa, si numai in prezenta unei calu*arite care asculta
'n stin*a *radinii erau cladirile scolii si )eluritelor ateliere, cu un
personal numeros alcatuit din novice si maestrele in di)erite mestesu*uri
!ot acolo se *aseau si ane/ele, cu o bucatarie imensa cu plite cu lemne,
un depozit pentru carne si un cuptor mare pentru piine 'n )und era o
curte vesnic plina de noroi din pricina apei aruncate de la spalat, unde
traiau laolalta multe )amilii de sclavi, si, in s)irsit, dincolo de ea se a)lau
*ra-durile, un tarc pentru capre, cocina de porci si livada cu stupi, unde
se crestea si se cultiva tot ce era necesar pentru bunul trai al
calu*aritelor
'n )und de tot, )oarte departe si uitat de Dumnezeu, se inalta un
pavilion solitar ce servise 'nc,izitiei vreme de saizeci si opt de ani drept
inc,isoare, si mai servea si acum pentru calu*aritele care o luau razna
'n ultima celula a acestui colt uitat o inc,isera pe +ierva Mara, dupa
nouazeci si trei de zile de cind )usese muscata de ciine si )ara nici un
simptom de turbare
&alu*arita portareasa, care o insotise tinind-o de mina, se intilni la
capatul coridorului cu o novice care se indrepta spre bucatarie si o ru*a
s-o duca ea la stareta %ovicea se *indi ca nu se cuvenea sa tina in zarva
de la bucatarie o )etita atit de )irava si de bine imbracata si o lasa
asezata pe una din bancile de piatra din *radina cu *indul sa vina dupa
ea mai tirziu Dar la intoarcere o uita
Doua novice care trecura pe acolo, atrase de sira*urile si inelele ei, o
intrebara cine este (a nu raspunse 5 intrebara daca intele*e limba
spaniola, dar parca se adresara unei moarte
6 ( surdomuta, spuse cea mai tinara dintre novice
6 +au nemtoaica, zise cealalta
&ea mai tinara incepu s-o trateze ca si cum ar )i )ost lipsita de toate
cele cinci simturi 'i des)acu coada in)asurata in -urul *itului si o masura
cu latul palmei
6 #proape patru, spuse, incredintata ca )etita nu o auzea
Prinse sa i-o despleteasca, dar +ierva Mara o stra)ul*era cu privirea
%ovicea nu-si pleca oc,ii si-i scoase limba
6 #i oc,i de diavol, ii spuse
'i lua de pe de*et un inel )ara vreo impotrivire din partea ei, dar cind
vru sa-i dea -os si sira*urile, aceasta se rasuci ca o vipera si-o musca
)ul*erator de mina %ovicea dadu )u*a sa se spele de sin*e
re)eratclopotelro
&ind incepura sa cinte ru*aciunea de dupa-amiaza +ierva Mara
tocmai se ridicase sa bea apa din bazin +periata, se intoarse la banca
)ara sa bea, dar dindu-si seama ca erau cintece de-ale calu*aritelor se
duse din nou, indeparta stratul de )runze putrede cu un *est dibaci si bau
din mina )acuta caus pina isi potoli setea, )ara a mai scoate *in*aniile
#poi urina in spatele copacului, *,emuita pe vine si cu un bat la
indemina pentru a se )eri de animalele prime-dioase si de oamenii
veninosi, cum o invatase Domin*a de #dviento
Putin mai tirziu, trecura doua sclave ne*rese care recunoscura
sira*urile vra-itoresti si-i vorbira in yoruba. 1etita le raspunse
entuziasmata in aceeasi limba 1iindca nimeni nu stia ce cauta acolo,
sclavele o luara in bucataria plina de larma, unde a )ost primita cu
bucurie z*omotoasa de catre slu-nice &ineva observa atunci rana de la
*lezna si vru sa a)le ce i se intimplase
6 Mi-a )acut-o mama cu un cutit, spuse ea
&elor care o intrebara cum o c,eama, le dadu numele de ne*resa3
Mara Mandin*a
'si recisti*a lumea pe loc #-uta la taierea *itului unui ied care se
zbatea impotrivindu-se mortii, ii scoase oc,ii si-i taie )uduliile, partea
care-i placea cel mai mult =uca diabolo cu cei mari la bucatarie si cu
copiii in curte, si-i batu pe toti &inta in yoruba, in congo si in mandinga,
si c,iar si cei care nu pricepeau o ascultau e/taziati 0a prinz minca o
)ar)urie plina cu )uduliile si oc,ii iedului, totul pra-it in untura de porc si
cu )elurite condimente picante
0a ora aceea intrea*a manastire stia ca )etita se a)la acolo, in a)ara
de =ose)a Miranda, stareta (ra o )emeie uscativa si calita, cu o in*ustime
de vederi mostenita din )amilia ei 1usese educata la 2ur*os, la umbra
+)intei 'nc,izitii, insa vocatia autoritatii si asprimea pre-udecatilor izvorau
de dinauntru si dintotdeauna #vea doua administratoare pricepute, dar
erau in plus, pentru ca ea se ocupa de toate si )ara a-utorul nimanui
Aesentimentele sale impotriva episcopatului local incepusera cu
aproape o suta de ani inaintea nasterii ei &auza primordiala, ca in marile
procese ale istoriei, a )ost o cearta neinsemnata pe c,estiuni de bani si
-urisdictie intre calu*aritele clarise si episcopul )ranciscan !inindu-se
seama de intransi*enta acestuia, calu*aritele primira a-utorul
autoritatilor civile si de aici s-a pornit un razboi care la un moment dat a
a-uns sa )ie dus de toti impotriva tuturor
+pri-init de alte comunitati, episcopul declara manastirea in stare de
asediu, spre a o supune prin )oamete, si decreta #essatio a Divinis.
#ceasta insemna incetarea oricarui serviciu reli*ios in oras pina la noi
ordine Populatia se imparti in *rupuri, iar autoritatile civile si reli*ioase
se in)runtara, sustinute de unele sau de altele &u toate acestea,
calu*aritele clarise erau inca in viata si pe picior de razboi dupa sase luni
de asediu, pina se descoperi un tunel secret pe unde adeptii lor le
aprovizionau
1ranciscanii, de data aceasta cu a-utorul unui nou *uvernator, violara
claustrarea calu*aritelor clarise si le imprastiara pe toate
# )ost nevoie de douazeci de ani pentru a se calma spiritele si a li se
retroceda calu*aritelor clarise manastirea evacuata, insa, dupa un veac,
=ose)a Miranda continua sa-si intretina viu resentimentul, il transmise
novicelor, il )acu sa incolteasca mai mult in maruntaiele decit in su)letul
ei si arunca toate vinile care le stirni asupra episcopului De &ceres y
.irtudes si asupra oricui ar avea vreo le*atura cu el #sa incit reactia ei
era previzibila cind a )ost anuntata, din partea episcopului, ca marc,izul
re)eratclopotelro
de &asalduero o adusese la manastire pe )ata lui de doisprezece ani cu
simptome )atale de posesiune demoniaca Puse doar o intrebare3
6 Dar e/ista un ast)el de marc,iz8
'ntrebarea avea dubla intentie veninoasa, pentru ca era vorba de
episcop si pentru ca a ta*aduit intotdeauna le*itimitatea nobililor creoli,
carora le zicea ?nobili de pripas@
0a ora prinzului n-o putuse *asi pe +ierva Mara in manastire
&alu*arita portareasa ii spusese uneia dintre administratoare ca un
barbat in doliu ii adusese in zori o )etita blonda, imbracata ca o re*ina,
dar nu intrebase nimic despre ea, caci tocmai atunci cersetorii isi
disputau supa de tapioca din Duminica 1loriilor &a dovada a spuselor ei
ii inmina palaria cu pan*lici colorate #dministratoarea i-o arata staretei
in vreme ce cautau copila, iar stareta stiu )ara nici o indoiala cui ii
apartinea 5 in,ata cu vir)ul de*etelor si se uita la ea intinzind bratul
6 5 adevarata domnisoara marc,iza cu o palarie de marita, spuse
+tie el diavolul ce )ace
!recuse pe acolo pe la noua dimineata, indreptindu-se spre vorbitor,
si zabovise in *radina discutind cu zidarii pretul unei lucrari de asanare,
dar n-o vazuse pe )etita, asezata pe banca de piatra %ici alte calu*arite
care trecusera prin apropiere in mai multe rinduri n-o vazusera &ele
doua novice care-i luasera inelul -urasera ca n-o mai vazusera dupa
ru*aciunea de dupa-amiaza
+tareta tocmai isi termina siesta cind auzi un cintec )redonat de un
sin*ur *las ce umplu incinta manastirii !rase de siretul ce atirna lin*a
patul ei si in penumbra incaperii se ivi pe data o novice +tareta o intreba
cine cinta cu atita maiestrie
6 1etita, raspunse novicea
'nca adormita, stareta sopti3
6 &e voce )rumoasa9 +i imediat tresari3 &are )etita8
6 %u stiu, ii spuse novicea $na care a zapacit toata curtea slu*ilor
inca de dimineata
6 +)inte Dumnezeule-Doamne9 stri*a stareta
+ari din pat +trabatu manastirea in mare *raba si a-unse in curtea de
serviciu luindu-se dupa voce +ierva Mara cinta asezata pe o bancuta, cu
pletele intinse pe pamint, impresurata de slu*ile )ermecate 'ndata ce o
vazu pe stareta se opri din cintat +tareta ridica cruci)i/ul pe care-l purta
atirnat la *it
6 +)inta 1ecioara %ascatoare de Dumnezeu, spuse
6 2inecuvintata intre toate )emeile, raspunsera cu totii
+tareta indrepta cruci)i/ul ca o arma de lupta inspre +ierva Mara
6 $ade retro%, stri*a
+lu*ile se dadura inapoi si-o lasara pe )etita sin*ura la locul ei, unde
ramase cu privirea atintita si in *arda
6 Drac impielitat9 tipa stareta !e-ai )acut nevazut ca sa ne
zapacesti
%u izbutira s-o )aca sa scoata nici un cuvint 5 novice vru sa o ia de
mina, dar stareta o impiedica, in*rozita
6 %-o atin*e, stri*a +i apoi catre toti3 %imeni sa n-o atin*a
'n cele din urma o dusera cu )orta, pe cind se zbatea dind din picioare
si muscind aerul ca un ciine, pina la celula din )undul pavilionului
inc,isorii Pe drum, isi dadura seama ca era murdara de propriile-i
e/cremente si o spalara in *ra-d turnind peste ea *aleti de apa
6 #titea manastiri sint in oras si domnul episcop ne trimite noua
ciurucurile, protesta stareta
re)eratclopotelro
&elula era spatioasa, cu pereti z*runturosi si tavan )oarte inalt, cu
nervuri )acute de termite in lambriuri 0in*a sin*ura usa era o )ereastra
mare cu *ratii de lemn cioplite si canaturile )i/ate cu un dru* de )ier Pe
peretele din )und, ce dadea spre mare, mai e/ista o )ereastra oarba cu
bare de lemn Patul era o estrada de mortar cu o saltea de pinza de sac
umpluta cu paie si uzata de )olosinta +e mai a)lau acolo o banca pe care
se putea sta si o masa din zidarie ce servea si de altar, si de spalator,
sub un cruci)i/ solitar batut in cuie pe perete #colo o lasara pe +ierva
Mara, uda leoarca pina in crestet si tremurind de *roaza, in *ri-a unei
*ardiene deprinse sa cisti*e lupta milenara cu diavolul
+e aseza pe pat, cu oc,ii la dru*ii de )ier ai portii blindate, si asa o
*asi servitoarea care-i aduse tava cu *ustarea de la cinci dupa-amiaza
%u se clinti din loc +ervitoarea incerca sa-i scoata sira*urile si ea o
apuca de inc,eietura miinii si o obli*a sa le dea drumul 'n procesul
verbal al manastirii pe care incepusera sa-l redacteze in noaptea aceea,
servitoarea declara ca o putere de pe alta lume o doborise la pamint
&opila ramase neclintita in timp ce usa se inc,ise si se auzira
z*omotele )acute de lant si de dubla rasucire a c,eii in lacat .azu ce era
de mincat3 niste resturi de pastrama, o turta de tapioca si o cana de
ciocolata Gusta turta, mesteca si scuipa
+e culca apoi cu )ata in sus #uzi vuietul marii, vintul aducator de
ploaie, cele dintii tunete de aprilie tot mai aproape # doua zi in zori, cind
servitoarea se intoarse cu micul de-un, o *asi dormind pe mormanele de
paie ale saltelei pe care o spintecase cu dintii si cu un*,iile 0a prinz se
lasa dusa de buna voie la sala de mese a calu*aritelor care nu )acusera
le*amint de claustrare (ra o sala spatioasa, cu o bolta inalta si )erestre
mari, pe unde intra violent lumina marii, z*omotul )alezei auzindu-se
)oarte aproape Douazeci de novice, cele mai multe tinere, erau asezate
in )ata unui dublu sir de mese lun*i, butucanoase #veau vesminte de
pinza ordinara si capul ras, erau vesele si prostute si nu-si ascundeau
emotia de a-si minca ,rana de cazarma la aceeasi masa cu o posedata
de diavol
+ierva Mara statea lin*a usa principala, intre doua *ardiene distrate
si abia daca *usta vreo imbucatura 'i pusesera un vesmint la )el cu al
novicelor si papucii inca uzi %imeni nu se uita la ea in timp ce mincau,
dar cind ispravira, mai multe novice o incon-urara ca sa-i admire
sira*urile $na dintre ele incerca sa i le ia +ierva Mara se ridica )urioasa
in picioare +capa de *ardienele care incercara s-o tina, imbrincindu-le
+e urca pe masa, )u*i de la un capat la celalalt stri*ind ca o adevarata
posedata *ata sa atace +parse totul in calea ei, sari pe )ereastra si calca
si darima *ardurile *ra-durilor si tarcurile din o*rada #lbinele se
imprastiara si animalele navalira urlind de *roaza pina in dormitoarele
calu*aritelor de claustrare
!ot ce se intimpla de atunci incolo a )ost pus pe seama )armecelor
male)ice ale +iervei Mara Mai multe novice declarara pentru procesul
verbal ca zbura cu niste aripi stravezii ce )aceau un zumzet )antastic #
)ost nevoie de doua zile si de o ec,ipa intrea*a de sclavi pentru a strin*e
vitele, a calauzi albinele spre )a*uri si a )ace ordine in manastire +e
raspindi zvonul ca porcii erau otraviti, ca apa din )intini provoca viziuni
premonitorii, ca una din *ainile speriate zbura peste acoperisuri si se
pierdu in orizontul marii 'nsa *roaza calu*aritelor era plina de
contradictii caci, in po)ida *esturilor e/a*erate ale staretei si a spaimei
)iecareia, celula +iervei Mara deveni centrul curiozitatii tuturor
'n manastire re*imul de claustrare tinea de la ru*aciunea de seara, la
re)eratclopotelro
ora sapte, pina in zori, la prima mesa de la sase 0uminile se stin*eau,
raminind aprinse numai cele din putinele c,ilii autorizate !otusi, viata
manastirii nu )usese niciodata atit de tumultuoasa si libera ca atunci Pe
coridoare era un iures vesnic de umbre, de soapte intretaiate si *raba
retinuta +e -uca in c,iliile unde te asteptai cel mai putin, si cu carti
spaniole, si cu zaruri masluite, se beau lic,ioruri secrete si se )umau
ti*ari rasucite pe )uris de cind =ose)a Miranda le-o interzisese
calu*aritelor de claustrare 5 )etita posedata de diavol intre zidurile
manastirii avea )ascinatia unei aventuri de neinc,ipuit
&,iar si calu*aritele cele mai ri*ide )u*eau de re*imul de claustrare
dupa semnalul inceperii si se duceau in pilcuri de doua sau trei sa stea
de vorba cu +ierva Mara (a le primi la inceput cu *,earele scoase, dar
invata curind sa se poarte dupa )irea )iecareia si dupa atmos)era din
)iecare seara 5 ru*au adesea sa le )ie sta)eta pe lin*a diavol, caruia ii
cereau )avoruri imposibile +ierva Mara imita *lasuri de pe lumea
cealalta, *lasuri de decapitati, *lasuri de draci impielitati si multe dintre
ele ii luasera in serios nazbitiile, declarind in procesul verbal ca erau
adevarate 5 patrula de calu*arite de*,izate luara cu asalt celula intr-o
noapte blestemata, ii pusera calus +iervei Mara si-o pradara de sira*urile
vra-itoresti # )ost o victorie e)emera 'n *raba )u*ii, cea din )runtea
asaltului )acu un pas *resit pe scarile in bezna si-si )ractura craniul
&amaradele ei n-au avut o clipa de liniste pina nu inapoiara sira*urile
)urate stapinei lor %imeni nu mai tulbura de atunci noptile celulei
Pentru marc,izul de &asalduero au )ost zile de doliu ;abovise mai
mult pina sa-si interneze copila decit pina sa se caiasca de )apta lui si
su)eri o criza de tristete din care nu si-a mai revenit niciodata &easuri
intre*i dadu tircoale manastirii intrebindu-se la care din )erestrele-i
nenumarate se a)la +ierva Mara cu *indul la el &ind se intoarse odata
acasa o vazu pe 2ernarda in patio, luind aer in racoarea noptii ce se lasa
'l in)iora presimtirea ca avea sa-l intrebe de +ierva Mara, insa ea abia
daca-i arunca o privire
Dadu drumul dulailor si se culca in ,amacul din alcov cu iluzia unui
somn vesnic Dar n-a putut adormi #lizeele trecusera si era o noapte
)ierbinte Mlastinile raspindeau tot soiul de *ize naucite de zapuseala si
ra)ale de tintari carnivori si era nevoie sa se arda bali*i de vaca prin
dormitoare spre a-i alun*a +u)letele se cu)undau in toropeala Prima
ploaie bo*ata a anului era asteptata pe atunci cu o in)ri*urare la )el de
mare ca aceea de peste sase luni, cind lumea avea sa se roa*e sa
inceteze pe veci potopul
#bia se crapa de ziua, ca marc,izul se duse la #brenuncio acasa
%-apuca bine sa se aseze, cind il si incerca imensa usurare de a-si
impartasi durerea 'ntra in subiect )ara nici un preambul3
6 #m dus-o pe copila la +anta &lara
#brenuncio nu intelese si marc,izul pro)ita de nedumerirea lui pentru
lovitura urmatoare
6 5 sa )ie e/orcizata, continua
Medicul respira adinc si spuse cu un calm e/emplar3
6 Povestiti-mi totul
#tunci marc,izul ii povesti3 vizita la episcop, dorinta lui de a se ru*a,
,otarirea-i oarba, noaptea petrecuta )ara sa inc,ida un oc,i # )ost o
capitulare de crestin din mosi-stramosi care n-a mai pastrat pentru sine
nici un secret
re)eratclopotelro
6 +int incredintat ca a )ost o porunca a Domnului, conc,ise
6 .reti sa spuneti ca v-ati redobindit credinta8 intreba #brenuncio
6 %iciodata nu incetezi cu desavirsire sa crezi, spuse marc,izul
'ndoiala staruie
#brenuncio il intelese !otdeauna se *indise ca a inceta sa crezi
pricinuia o cicatrice de nesters pe locul unde )usese credinta si ca te
impiedica s-o uiti &eea ce-i parea de neconceput era sa-ti supui )iica
torturii e/orcizarii
6 'ntre aceasta si vra-itoriile ne*rilor nu-i mare di)erenta, spuse 2a-i
si mai rau, )iindca ne*rii se multumesc sa sacri)ice zeilor lor cocosi, pe
cind 'nc,izitia se complace in a tra*e pe roata oameni nevinovati sau a-i
arde de vii in spectacole publice
Participarea monseniorului &ayetano Delaura la vizita primita de
episcop i se paru un precedent sinistru
6 ( un calau, spuse )ara ocolisuri
+e pierdu intr-o insirare erudita de vec,i autoda)euri ale unor bolnavi
mintali e/ecutati ca )iind posedati de diavol sau eretici
6 &red c-ar )i )ost mai crestinesc s-o omoriti decit s-o in*ropati de
vie, conc,ise
Marc,izul isi )acu semnul crucii #brenuncio il privi tremurind ca o
)antoma in ,ainele-i cernite si vazu iar in oc,ii lui licuricii incertitudinii ce
se nascusera o data cu el
6 +coateti-o de acolo, ii spuse
6 #sta-i tot ce vreau de cind am vazut-o indreptindu-se spre
pavilionul celor in*ropate de vii, raspunse marc,izul Dar nu ma simt in
stare sa ma impotrivesc vointei Domnului
6 Pai v-ar prinde bine, spuse #brenuncio Poate ca Dumnezeu o sa va
multumeasca intr-o zi
'n seara aceea, marc,izul solicita o audienta episcopului +crise
cererea cu mina lui, cu o redactare intortoc,eata si o cali*ra)ie de copil si
i-o dadu in persoana portarului ca sa )ie si*ur ca a-un*e la destinatie
(piscopului i se aduse la cunostinta in cursul zilei de luni ca +ierva
Mara era pre*atita pentru e/orcizare 'si terminase *ustarea pe terasa
cu campanule *albene si nu dadu o atentie deosebita vestii Minca putin,
dar cu o cumpatare ce putea prelun*i ritualul pret de trei ore #sezat in
)ata lui, parintele &ayetano Delaura ii citea, cu o voce bine timbrata si
intr-un stil oarecum teatral #mbele caracteristici se potriveau cartilor pe
care le ale*ea el insusi, dupa *ustul si criteriul sau
.ec,iul palat era prea mare pentru episcop, care se multumea cu
salonul de vizite si dormitorul, precum si cu terasa descoperita unde-si
)acea siesta si minca pina incepea anotimpul ploilor 'n aripa opusa era
biblioteca o)iciala pe care &ayetano Delaura o )undase, imbo*atise si
in*ri-ise cu mina de maestru si care a )ost considerata la vremea ei
printre cele mai bune din 'ndii Aestul cladirii era alcatuit din unsprezece
incaperi inc,ise, unde se in*ramadeau ramasitele a doua veacuri
'n a)ara de calu*arita de serviciu care servea mincarea, &ayetano
Delaura era sin*urul care putea intra in palatul episcopului in timpul
meselor si aceasta nu datorita privile*iilor personale, cum se spunea, ci
calitatii sale de cititor %-avea nici o insarcinare de)inita, nici alt titlu decit
cel de bibliotecar, dar in realitate era considerat un )el de vicar in
virtutea )aptului ca era atit de apropiat de episcop si nimeni nu concepea
ca acesta sa ia )ara el vreo ,otarire insemnata 'si avea propria c,ilie
re)eratclopotelro
intr-o cladire alaturata, ce comunica pe dinauntru cu palatul si in care se
a)lau birourile si camerele )unctionarilor diocezei si ale -umatatii de
duzina de calu*arite din serviciul casnic al episcopului !otusi,
adevarata-i casa era biblioteca, unde lucra si citea c,iar si paisprezece
ore pe zi si unde avea un pat de campanie pentru a dormi cind il )ura
somnul
%outatea acelei dupa-amieze epocale a )ost ca Delaura se bilbiise de
mai multe ori in cursul lecturii 2a mai si sari o pa*ina din *reseala, )apt
inca si mai neobisnuit, si continua sa citeasca )ara sa-si dea seama
(piscopul il cerceta prin oc,elarii sai minusculi de alc,imist pina cind
trecu la pa*ina urmatoare #tunci il intrerupse, amuzat3
6 0a ce te *indesti8
Delaura tresari
6 !rebuie sa )ie zapuseala, spuse De ce8
(piscopul il privi mai departe in oc,i
6 &u si*uranta e si altceva pe lin*a zapuseala, ii raspunse +i repeta
pe acelasi ton3 0a ce te *indeai8
6 0a )etita, spuse Delaura
%u )acu nici o precizare, caci de la vizita marc,izului nu mai e/ista
pentru ei alta )etita pe lume +tatusera mult de vorba despre ea
Aevazusera impreuna cronicile despre oameni posedati de diavol si
memoriile s)intilor e/orcisti Delaura o)ta3
6 #m visat-o
6 &um ai putut visa o )aptura pe care n-ai vazut-o niciodata8 il
intreba episcopul
6 (ra o micuta marc,iza creola de doisprezece ani, cu niste plete ca
o trena de re*ina, raspunse &um putea )i altcineva8
(piscopul nu era omul viziunilor ceresti, nici al minunilor sau
)la*elarilor 'mparatia sa era de pe lumea aceasta #sa incit dadu din cap
)ara convin*ere si minca mai departe Delaura isi relua lectura cu mai
mare *ri-a &ind episcopul termina de mincat, il a-uta sa se aseze in
balansoar 'nstalat acolo in voie, episcopul spuse3
6 #cum e momentul, povesteste-mi visul
(ra )oarte simplu Delaura visase ca +ierva Mara era asezata la
)ereastra, in )ata unei cimpii ninse, luind si mincind una cite una boabele
unui ciorc,ine de stru*ure pe care-l tinea in poala 1iecare boaba
desprinsa crestea imediat la loc 'n vis era limpede ca )etita statea de ani
in sir la )ereastra aceea in)inita, incercind sa termine ciorc,inele si ca nu
se *rabea, )iindca stia ca ultima boaba insemna moartea
6 &el mai ciudat, conc,ise Delaura, este ca )ereastra de la care
privea cimpia era cea din +alamanca, din iarna aceea in care a nins trei
zile la rind si mieii au murit su)ocati in zapada
(piscopul se arata miscat 'l cunostea si-l indra*ea prea mult pe
&ayetano Delaura pentru a nu tine seama de eni*mele din visele lui
0ocul pe care-l ocupa, atit in cadrul diocezei cit si in inima lui, si-l
cisti*ase pe merit prin nenumaratele-i talente si prin caracterul sau
dintr-o bucata (piscopul inc,ise oc,ii pentru a atipi cele trei minute ale
siestei sale de dupa-amiaza
'n vremea aceasta, Delaura minca la aceeasi masa, inainte de a-si
)ace impreuna ru*aciunile de seara 'nca nu terminase cind episcopul se
intinse in balansoar si lua ,otararea vietii lui
6 5cupa-te de cazul acesta
5 spuse )ara a desc,ide oc,ii si slobozi un s)orait de leu Delaura
s)irsi de mincat si se aseza in )otoliul lui obisnuit, sub bolta in)lorita
re)eratclopotelro
#tunci episcopul desc,ise oc,ii
6 %u mi-ai raspuns, ii zise
6 #m crezut ca ati spus-o dormind, raspunse Delaura
6 #cum ti-o repet treaz, zise episcopul 'ti incredintez sanatatea
copilei
6 ( cel mai ciudat lucru ce mi s-a intimplat vreodata, spuse Delaura
6 .rei sa spui ca te impotrivesti8
6 %u sint e/orcist, parinte, zise Delaura %-am )irea, nici )ormatia si
nici in)ormatia pentru a pretinde asa ceva +i, pe deasupra, stim bine ca
Dumnezeu mi-a ,arazit alt drum
(ra adevarat Gratie demersurilor episcopului, Delaura se a)la pe lista
celor trei candidati ramasi pentru )unctia de custode al )ondului se)ardit
din biblioteca .aticanului 'nsa era prima oara ca )aceau aluzie la
problema aceasta, cu toate ca amindurora le era cunoscuta
6 &u atit mai indreptatit, spuse episcopul &azul )etitei, rezolvat cu
bine, poate )i indemnul ce ne lipseste
Delaura era constient de stin*acia lui in a se intele*e cu )emeile ' se
pareau inzestrate cu un uz al ratiunii cu desavirsire propriu, care le
in*aduia sa navi*,eze )ara poticniri printre stincile realitatii +impla idee
a unei intilniri, c,iar cu o creatura nea-utorata cum era +ierva Mara,
)acea sa-i in*,ete sudoarea pe palme
6 %u, monseniore, ,otari %u ma simt in stare
6 %u numai ca esti, replica episcopul, dar mai si ai cu prisosinta ceea
ce oricui altcuiva i-ar lipsi3 inspiratia
(ra un cuvint prea mare ca sa nu )ie si ultimul !otusi, episcopul nu-i
impuse sa accepte pe loc, ci ii acorda un timp de re)lectie, pina dupa
doliul din +aptamina Mare ce incepea in ziua aceea
6 Du-te sa vezi )etita, ii spuse &erceteaza cazul in pro)unzime si
in)ormeaza-ma
+i ast)el, &ayetano #lcino del (spritu +anto Delaura y (scudero, la
treizeci si sase de ani impliniti, intra in viata +iervei Mara si in istoria
orasului 1usese studentul episcopului la celebra-i catedra de teolo*ie de
la +alamanca, unde isi luase licenta cu onorurile cele mai inalte ale
promotiei sale (ra incredintat ca tatal sau era descendent direct al lui
Garcilaso de la .e*a, pentru care avea un cult aproape reli*ios, si
marturisea acest lucru neintirziat Mama sa era o creola din +an Martin
de 0oba, provincia Mompo/, emi*rata in +pania cu parintii Delaura nu
credea ca are ceva de la ea, pina cind a venit in %oul Ae*at al Granadei
si si-a recunoscut nostal*iile mostenite
De la cea dinul discutie cu el la +alamanca, episcopul De &ceres y
.irtudes simtise ca are in )ata una dintre acele rare valori ce impodobeau
crestinatatea epocii sale (ra o dimineata in*,etata de )ebruarie si prin
)ereastra se vedeau cimpiile ninse si, in )undal, sirul de plopi de pe malul
riului Peisa-ul acela de iarna avea sa )ie cadrul unui vis ce tot revenea si
care-l va urmari pe tinarul teolo* tot restul vietii
.orbira despre carti, de buna seama, si episcopului nu-i venea sa
creada ca Delaura citise atit de mult la virsta lui (l ii vorbi de Garcilaso
Maestrul ii marturisi ca il cunostea prea putin, dar si-l amintea ca pe un
poet pa*in care nu-l pomenea pe Dumnezeu decit de doua ori in toata
opera
6 %u c,iar atit de putin, spuse Delaura 'nsa asa ceva nu era
neobisnuit nici c,iar la bunii catolici din Aenastere
'n ziua in care el si-a )acut primul le*amint, maestrul i-a propus sa-l
insoteasca in re*atul nesi*ur al 7ucatnului, unde tocmai )usese numit
re)eratclopotelro
episcop 0ui Delaura, care cunostea viata din carti, necuprinsa lume a
mamei sale i se parea un vis ce n-avea sa )ie niciodata al lui 'i era *reu
sa-si ima*ineze caldura su)ocanta, vesnica du,oare de ,oit, mlastinile
)ume*inde, pe cind dez*ropau din zapada mieii pietri)icati (piscopului ii
era mai usor sa si le inc,ipuie, caci )acuse razboaiele din #)rica
6 #m auzit spunindu-se ca acolo, in 'ndii, clericii nostri innebunesc de
)ericire, spuse Delaura
6 +i unii se spinzura, zise episcopul ( un re*at amenintat de
sodomie, idolatrie si antropo)a*ie +i adau*a )ara pre-udecati3 &a si
paminturile maurilor
Dar se *indea si ca aceasta era atractia sa cea mai puternica (ra
nevoie de razboinici la )el de destoinici pentru a impune bunurile
civilizatiei crestine, ca si pentru a predica in desert !otusi, la douazeci si
trei de ani, Delaura socotea ca isi avea ,otarit drumul pina la dreapta
+)intului Du,, al carui preacredincios plin de evlavie era
6 !oata viata am visat sa a-un* bibliotecar principal, spuse %umai la
asa ceva sunt bun
+e prezentase la concursul pentru obtinerea unui post la !oledo, care
avea sa-l a-ute sa-si implineasca visul, si era si*ur ca o sa-l cisti*e 'nsa
maestrul era indaratnic
6 ( mai usor sa a-un*i s)int )iind bibliotecar in 7ucatn decit martir la
!oledo, ii spuse
Delaura replica )ara umilinta3
6 Daca Domnul s-ar milostivi de mine, n-as vrea sa )iu s)int, ci in*er
+e *indea inca la o)erta maestrului cind a )ost numit in post la !oledo,
dar pre)era sa mear*a in 7ucatn &u toate acestea, n-au a-uns niciodata
acolo %au)ra*iasera in +trimtoarea .inturilor, dupa saptezeci de zile de
mare )urtunoasa, si )usesera salvati de un convoi aproape distrus, care-i
abandona in voia sortii in +anta Mara la #nti*ua del Daren Aamasera
acolo mai bine de un an, asteptind sta)etele iluzorii ale 1lotei Galioanelor,
pina cind episcopul De &ceres a )ost numit interimar pe melea*urile
acelea, scaunul episcopial )iind vacant prin moartea subita a titularului
.azind selva necuprinsa din $rab, de pe luntrea care-i purta catre noua
lor destinatie, Delaura recunoscu nostal*ia ce-o c,inuia pe mama lui in
iernile lu*ubre din !oledo #pusurile ,alucinante, pasarile de cosmar,
putreziciunea minunata a man*lierilor ii pareau amintiri indra*ite ale
unui trecut pe care nu l-a trait
6 %umai +)intul Du, a putut aran-a atit de bine lucrurile ca sa ma
aduca pe pamintul natal al mamei, spuse
Dupa doisprezece ani, episcopul daduse uitarii visul sau de a mer*e
in 7ucatn 'mplinise saptezeci si trei, astma il omora si stia ca n-avea sa
mai vada in veci cum nin*e in +alamanca 0a vremea cind +ierva Mara
intra la manastire ,otarise de-a sa se retra*a, odata netezit drumul spre
Aoma pentru discipolul sau
&ayetano Delaura s-a dus la manastirea +anta &lara a doua zi 'n
po)ida caldurii purta rasa de postav si ducea vasul cu apa s)intita si cel
cu uleiuri sacramentale, primele arme in razboiul impotriva diavolului
+tareta nu-l vazuse niciodata, dar zvonul despre inteli*enta si puterea lui
nesocotise taina claustratiei &ind il primi la vorbitor la sase dimineata,
ramase impresionata de aerul sau tinar, paloarea de martir, vocea
sonora, eni*ma mesei lui albe 'nsa nici o virtute n-ar )i )ost de-a-uns ca
s-o )aca sa uite ca era razboinicul episcopului 0ui Delaura, in sc,imb, nu
re)eratclopotelro
i-a atras atentia altceva decit larma cocosilor
6 %u sint decit sase, dar cinta ca o suta, spuse stareta Pe deasupra,
un porc a *rait si o capra a )atat trei iezi +i adau*a cu inversunare3 !oate
mer* asa de cind episcopul dumneavoastra ne-a )acut )avoarea de a ne
trimite darul acesta otravit
5 neliniste la )el de mare ii stirnea si *radina in)lorita cu atita avint
incit parea impotriva naturii Pe masura ce-o strabateau, ii arata lui
Delaura )lori de marimi si culori ireale si unele cu miresme insuportabile
!oate cele de zi cu zi aveau in oc,ii ei ceva supranatural 0a )iecare
cuvint, Delaura simtea ca era mai puternica decit el si se *rabi sa-si
ascuta armele
6 %-am spus ca )etita ar )i posedata, zise, ci ca e/ista motive sa
presupunem
6 &eea ce vedem c,iar acum vorbeste de la sine, )u de parere
stareta
6 #veti *ri-a, spuse Delaura $neori atribuim diavolului anumite
lucruri pe care nu le pricepem, )ara sa ne *indim ca pot )i lucruri ale
Domnului pe care nu le intele*em
6 # spus-o +)intul !oma si ma supun lui, zise stareta %u trebuie sa
dai crezare diavolilor nici cind spun adevarul
0a al doilea cat domnea linistea 'ntr-o parte se a)lau c,iliile pustii,
incuiate cu lacat in timpul zilei, si in )ata sirul de )erestre desc,ise catre
splendoarea marii %ovicele nu pareau ca-si abat atentia de la treburile
lor, insa in realitate erau numai oc,i si urec,i la stareta si la vizitatorul ei,
pe cind acestia se indreptau spre pavilionul inc,isorii
'nainte de a a-un*e la capatul coridorului, unde era celula +iervei
Mara, trecura pe la Martina 0aborde, o )osta calu*arita condamnata la
carcera pe viata )iindca omorise doua tovarase cu un cutit de taiat carne
%iciodata n-a marturisit motivul +tatea acolo de unsprezece ani si era
cunoscuta mai curind datorita incercarilor de )u*a neizbutite decit crimei
in)aptuite %u se impacase nicicind cu *indul ca a )i inc,isa pe viata era
totuna cu a )i calu*arita de claustrare si se arata atit de consecventa,
incit se o)erise sa-si ispaseasca mai departe osinda )acind pe servitoarea
in pavilionul celor in*ropate de vii 5bsesia ei implacabila, careia i se
consacra cu acelasi zel ca si credintei, era sa a-un*a sa )ie libera c,iar
daca ar trebui sa omoare iar
Delaura nu rezista curiozitatii oarecum copilaresti de a se uita in
celula, printre zabrelele de )ier ale )erestruicii Martina statea cu spatele
+imtindu-se privita se intoarse spre usa, iar Delaura )u robit pe data de
puterea )armecului ei %elinistita, stareta il trase la o parte
6 1iti cu mare ba*are de seama, ii spuse &reatura asta e in stare de
orice
6 &,iar asa8 intreba Delaura
6 'ntocmai asa, raspunse stareta Daca ar depinde de mine, de multa
vreme ar )i in libertate ( o pricina de tulburare prea mare pentru
manastirea aceasta
&ind *ardiana desc,ise usa, celula +iervei Mara imprastie un miros
de putreziciune &opila zacea cu )ata in sus pe patul de piatra )ara saltea,
le*ata de picioare si de miini cu curele de piele Parea moarta, insa oc,ii
ei aveau lumina marii Delaura o vazu aidoma celei din visul lui si un
tremur ii puse stapinire pe trup, scaldindu-l intr-o sudoare de *,eata
'nc,ise oc,ii si se ru*a in soapta, cu toata puterea credintei, si cind
ispravi isi recapatase stapinirea de sine
6 &,iar daca n-ar )i posedata de nici un diavol, zise, sarmana
re)eratclopotelro
creatura are aici atmos)era cea mai potrivita ca sa a-un*a asa
+tareta ii replica3
6 &inste pe care n-o meritam
&aci )acusera totul pentru a pastra celula in starea cea mai buna, insa
+ierva Mara isi imprastia propria murdarie in -ur
6 0upta noastra nu-i impotriva ei, ci a diavolilor care-i salasluiesc in
trup, spuse Delaura
'ntra pasind pe vir)uri, spre a se )eri de murdariile de pe -os, si stropi
celula cu manunc,iul de busuioc cu apa s)intita, murmurind )ormule
rituale +tareta se in*rozi vazind petele lasate de apa pe pereti
6 +in*e9 stri*a
Delaura o do-eni pentru pripeala -udecatii %u trebuia neaparat sa )ie
sin*e )iindca apa era rosie, si c,iar de-ar )i )ost n-avea de ce sa )ie o
lucratura a diavolului
6 Mai drept ar )i sa ne *indim ca este o minune si aceasta putere o
are numai Dumnezeu, spuse
Dar nu era nici una, nici alta, caci petele, uscindu-se pe zidul varuit,
nu mai erau rosii, ci de un verde intens +tareta se impurpura la c,ip %u
numai calu*aritelor clarise, ci tuturor )emeilor din vremea aceea le era
interzisa orice instruire academica, insa ea invatase duelul scolastic din
)ra*eda virsta in )amilia sa de teolo*i de vaza si mari eretici
6 &el putin, replica, sa nu ta*aduim puterea simpla a diavolilor de a
sc,imba culoarea sin*elui
6 %imic nu-i mai )olositor decit o indoiala la timpul potrivit, raspunse
Delaura pe data si o privi in )ata3 &ititi-l pe +)intul #u*ustin
6 0-am citit si rascitit, spuse stareta
6 Pai mai cititi-l o data, zise Delaura
'nainte de a se ocupa de copila, o ru*a pe *ardiana cu multa blindete
sa iasa a)ara #poi, )ara aceeasi blindete, ii spuse staretei3
6 +i dumneavoastra, va ro*
6 Pe raspunderea dumneavoastra, zise ea
6 (piscopul este ierar,ia ma/ima, spuse el
6 %u-i nevoie sa mi-o amintiti, raspunse stareta, pe un ton sarcastic
+tim prea bine ca dumneavoastra sinteti stapinii Domnului
Delaura ii darui placerea ultimului cuvint +e aseza pe mar*inea
patului si o cerceta pe copila cu ri*oarea unui medic !remura inca, dar
nu mai asuda
.azuta de aproape, +ierva Mara avea z*irieturi si vinatai, iar pielea ii
era -upuita la sin*e din pricina curelelor Dar tot ce era mai impresionant
era rana de la *lezna, )ierbinte si supurind datorita nepriceperii vracilor
Pe cind o cerceta, Delaura i-a e/plicat ca nu o adusesera acolo ca s-o
sc,in*iuiasca, ci )iindca banuiau ca un demon i se virise in trup ca sa-i
)ure su)letul #vea nevoie de a-utorul ei pentru a stabili adevarul Dar ii
era cu neputinta sa stie daca ea il asculta si daca intele*ea ca era o
ru*aminte din tot su)letul
0a s)irsitul e/aminarii, Delaura ceru sa-i )ie adusa o trusa cu
medicamente, insa n-o lasa inauntru pe calu*arita spitereasa 5blo-i
ranile cu balsamuri si alina su)lind usurel usturimea carnii vii, uluit de
rezistenta )etitei in )ata durerii +ierva Mara nu raspunse la nici una din
intrebarile lui, nici nu-i lua in seama predicile si nici nu se plinse de nimic
# )ost un inceput dezama*itor ce-l urmari pe Delaura pina a-unse la
oaza bibliotecii (ra spatiul cel mai intins din palatul episcopal, )ara nici o
)ereastra si cu peretii acoperiti de dulapuri cu *eamuri, din lemn de
ma,on, pline de carti nenumarate, asezate in ordine 'n mi-loc erau o
re)eratclopotelro
masa mare cu portulane, un astrolab si alte instrumente de navi*at,
precum si un *lob terestru cu adau*iri si indreptari )acute de mina de
carto*ra)i succesivi, pe masura ce lumea se marea 'n )und era o masa
rustica de lucru, cu calimara, cutitul de ascutit, penele de scris, de
curcan din partea locului, nisipul de uscat cerneala de pe scrisori si un
vas cu o *aroa)a vesteda !oata incaperea era in penumbra si mirosea a
,irtie nemiscata, invaluita in racoarea si linistea ca de padure
'n )undul salii, intr-un loc mai in*ust, se a)la un dulap cu usi de
scindura (ra inc,isoarea cartilor puse la inde/ de +)inta 'nc,izitie,
intrucit tratau ?materii pro)ane si )antastice si povesti neadevarate@
%imeni nu avea acces la ele, in a)ara de &ayetano Delaura, prin
autorizatie ponti)icala, pentru a e/plora abisurile literelor ratacite
Ae)u*iul acela de ani de zile deveni pentru el un in)ern de cind o
cunoscuse pe +ierva Mara %-avea sa se mai intilneasca acolo cu prietenii
lui, clerici si laici, cu care impartasea des)atarea ideilor si or*aniza turnire
scolastice, concursuri literare, seri muzicale Pasiunea lui se reduse la a
intele*e viclesu*urile diavolului si acestui tel ii consacra toate lecturile si
meditatiile pret de cinci zile si cinci nopti, inainte de a se intoarce la
manastire 0uni, cind episcopul il vazu iesind cu pas ,otarit, il intreba
cum se simtea
6 'naripat de +)intul Du,, raspunse Delaura
'si pusese sutana de bumbac *ros ce-i inspira un avint de taietor de
lemne, iar su)letul ii era blindat impotriva descura-arii #vea si mare
nevoie Gardiana ii raspunse la salut cu un mormait, +ierva Mara il primi
cu o cautatura incruntata si in celula era *reu de respirat din pricina
resturilor de mincare stricata si a e/crementelor imprastiate pe -os 0a
altar, lin*a candela +acramentului, zacea intact prinzul din ziua aceea
Delaura lua )ar)uria si-i o)eri copilei o lin*ura de )asole nea*ra cu
*rasimea sleita (a isi )eri capul (l starui in mai multe rinduri si reactia ei
a )ost aceeasi #tunci Delaura apuca lin*ura de )asole, o *usta si o in*,iti
pe nemestecate, strimbindu-se de sila nepre)acuta
6 #i dreptate, ii spuse ( in)ecta
&opila nu-i dadu nici cea mai mica atentie &ind ii oblo-i *lezna
um)lata i se )acu pielea de *aina si oc,ii i se umezira (l crezu ca se
daduse batuta, o incura-a cu soapte de pastor destoinic si in cele din
urma se incumeta sa-i dezle*e curelele pentru a-i da un ra*az trupului
c,inuit 1etita isi indoi de*etele de citeva ori ca sa simta ca mai erau ale
ei si-si intinse picioarele tume)iate de le*aturi #tunci il privi pe Delaura
pentru prima oara, il cintari, il cerceta si se napusti asupra lui cu o
saritura )ara *res de animal de prada Gardiana il a-uta s-o stapineasca si
s-o le*e 'nainte de a pleca, Delaura scoase din buzunar niste matanii de
santal si i le atirna +iervei Mara peste sira*urile ei vra-itoresti
(piscopul se alarma cind il vazu venind cu )ata z*iriata si o muscatura
la mina care te seca la inima de durere numai vazind-o Dar se alarma si
mai mult de reactia lui Delaura care-si arata ranile ca pe niste tro)ee de
razboi si-si batea -oc de prime-dia de a se molipsi de turbare !otusi,
medicul episcopului l-a supus unei in*ri-iri severe, caci se numara printre
cei care se temeau ca eclipsa din urmatoarea zi de luni avea sa )ie
preludiul unor mari nenorociri
'n sc,imb, Martina 0aborde, calu*arita uci*asa, nu intimpina nici cea
mai mica rezistenta din partea +iervei Mana +e dusese in vir)ul
picioarelor pina la celula, ca din intimplare, si o vazuse le*ata de miini si
de picioare in pat 1etita o privi neincrezatoare si ramase cu oc,ii tinta la
ea pina cind Martina ii zimbi #tunci zimbi si ea si i se preda )ara conditii
re)eratclopotelro
' se paru ca su)letul Domin*ai de #dviento umplea tot spatiul celulei
Martina ii povesti cine era si din ce pricina se a)la acolo pentru tot
restul zilelor, in ciuda )aptului ca-si pierduse si *lasul stri*indu-si
nevinovatia &ind o intreba pe +ierva Mara motivele pentru care era
inc,isa, ea abia daca putu sa-i spuna ceea ce stia de la e/orcistul ei3
6 #m inauntru un diavol
Martina o lasa in pace, crezind ca mintea sau ca o mintisera, )ara a sti
ca ea era una din putinele )emei albe carora le spusese adevarul 'i )acu
o demonstratie de maiestrie in ale brodatului si copila o ru*a sa-i des)aca
le*aturile ca sa incerce sa )aca si ea la )el Martina ii arata )oar)ecele pe
care le tinea in buzunarul rasei impreuna cu alte instrumente de cusut
6 .rei sa te dezle*, ii spuse Dar te previn ca, de incerci sa-mi )aci
rau, am sa te omor
+ierva Mara nu se indoi o clipa de ,otarirea ei 5 puse s-o dezle*e si
repeta lectia cu usurinta si simtul innascut cu care invatase sa cinte la
teorba 'nainte de a pleca, Martina ii )a*adui ca va obtine permisiunea sa
vada impreuna, lunea viitoare, eclipsa totala de soare
'n zorii zilei de vineri, rindunelele isi luara ramas bun rotindu-se
indelun* pe cer si stropira strazile si acoperisurile cu o ninsoare de
albastreala scirboasa &u *reu s-a putut minca si dormi pina cind soarele
de la prinz n-a uscat murdaria necrutatoare si briza noptii n-a curatat
vazdu,ul, insa *roaza se instapini %u se med vazuse vreodata ca
rindunelele sa-si )aca nevoile in zbor si nici ca du,oarea *ainatului lor sa
nu lase oamenii sa traiasca
0a manastire nimeni nu se indoi, de buna seama, ca +ierva Mara n-ar
avea destula putere pentru a sc,imba le*ile mi*ratiei Delaura simti
aceasta pina si in asprimea aerului, duminica dupa slu-ba, in vreme ce
strabatea *radina cu un cosulet de dulciuri din tir* +ierva Mara, straina
de toate, purta inca mataniile atirnate la *it, insa nu-i raspunse la salut si
nici nu se invrednici sa-l priveasca (l se aseza alaturi, mesteca savurind
o pra-itura din cosulet si spuse cu *ura plina3
6 ( o bunatate
#propie de *ura +iervei Mara cealalta -umatate de pra-itura (a se
)eri, dar nu se intoarse catre perete, ca in celelalte rinduri, ci ii arata lui
Delaura ca *ardiana ii spiona (l )acu un *est ener*ic cu mina spre usa3
6 Plecati de acolo, porunci
&ind *ardiana disparu, )etita vru sa-si astimpere )oamea stravec,e cu
-umatate de pra-itura, dar o scuipa in loc s-o in*,ita
6 #re *ust de *ainat de rindunica, spuse
!otusi, starea ei de spirit se sc,imba +tatu cuminte ca el sa-i
oblo-easca ranile de pe spate, care o usturau, si lua aminte la Delaura
pentru prima oara, descoperind ca avea mina banda-ata &u o inocenta
ce nu putea )i pre)acuta il intreba ce i se intimplase
6 M-a muscat o catelusa turbata cu o coada de mai bine de un
metru, zise Delaura
+ierva Mara vru sa vada rana Delaura isi scoase le*atura si ea abia
daca atinse cu aratatorul aura vinata a um)laturii, de parc-ar )i )ost -ar, si
pentru prima oara rise
6 +int mai rea decit ciuma, spuse
Delaura nu-i raspunse cu cuvinte din (van*,elii, ci din Garcilaso3
6 Prea bine o poti )ace cu cel sortit sa indure
Pleca e/altat de revelatia ca ceva de necuprins si )ara leac incepuse
sa se in)aptuiasca in viata lui &ind iesi, *ardiana ii aminti, din partea
staretei, ca era interzis sa se aduca mincare din a)ara, datorita riscului ca
re)eratclopotelro
cineva sa le trimita alimente otravite, cum s-a intimplat pe vremea
asediului Delaura minti ca adusese cosuletul cu permisiunea episcopului
si )acu o plin*ere o)iciala pentru mincarea proasta a detinutelor, intr-o
manastire celebra pentru bucataria ei )ara cusur
'n timpul cinei ii citi episcopului cu o stare de spirit noua 'l insoti la
ru*aciunile de seara, ca totdeauna, si-si tinu oc,ii inc,isi ca sa se poata
*indi mai bine la +ierva Mara pe cind se ru*a +e retrase in biblioteca
mai devreme ca de obicei, cu *indul la ea, si cu cit se *indea mai mult cu
atit ii sporea dorinta apri*a de a se *indi Aecita cu *las tare sonetele de
dra*oste ale lui Garcilaso, speriat de banuiala ca in )iecare vers era o
premonitie secreta care avea le*atura cu viata lui %u izbuti sa adoarma
'n zori se apleca peste masa de scris cu )runtea spri-inita de cartea pe
care n-o citi Din stra)undurile visului auzi cei trei psalmi ai ru*aciunii din
)aptul zilei de la biserica vecina ?Domnul sa te aiba in paza, Mara de
!odos los #n*eles@, spuse adormit Propria-i voce il trezi dintr-o data si o
vazu pe +ierva Mara, cu rasa de detinuta si pletele ca )lacarile vii
revarsate pe umeri, venind si aruncind *aroa)a vesteda si punind un
manunc,i de *ardenii de curind in)lorite in vasul de pe masa cea mare
Delaura, impreuna cu Garcilaso, ii spuse cu voce arzatoare3 &rin tine
m'am nascut, traiesc prin tine, &rin tine voi muri, prin tine mor. +ierva
Mara zimbi )ara sa-l priveasca (l inc,ise oc,ii spre a se incredinta ca nu
era o ama*ire a intunericului %aluca pierise cind desc,ise oc,ii, dar
biblioteca era impre*nata de par)umul *ardeniilor ei
P#!A$
P#A'%!(0( &#7(!#%5 Delaura a )ost invitat de episcop sa astepte
eclipsa sub bolta de campanule *albene, sin*urul loc din palat de unde
se vedea cerul marii #lbatrosii incremeniti in vazdu, cu aripile desc,ise
pareau morti in plin zbor (piscopul isi )acea vint alene, intr-un ,amac
atirnat de doua )urci cu cabestane de nava, unde tocmai isi terminase
siesta Delaura se le*ana lin*a el intr-un balansoar de rac,ita #mindoi
erau in stare de *ratie, bind suc de tamarind si privind dincolo de
acoperisuri necuprinsul cer )ara nori Putin dupa doua, prinse sa se
intunece, *ainile se strinsera pe stin*,ii si toate stelele se aprinsera
deodata $n )ior supranatural strabatu )irea (piscopul auzi )il)iitul
porumbeilor intirziati cautindu-si pe dibuite adaposturile in bezna
6 Mare e Dumnezeu, suspina Pina si animalele o simt
&alu*arita de serviciu ii aduse un opait si niste cioburi de sticla
a)umata ca sa se uite la soare (piscopul se ridica in capul oaselor si se
apuca sa cerceteze eclipsa prin sticla
6 !rebuie sa privesti cu un sin*ur oc,i, zise, straduindu-se sa-si
potoleasca suierul respiratiei De nu, esti in prime-die sa-i pierzi pe
amindoi
Delaura statea cu ciobul in mina, neuitindu-se la eclipsa Dupa un
lun* rastimp de tacere, episcopul il iscodi in penumbra si-i vazu oc,ii
)os)orescenti, straini cu desavirsire de vra-a )alsei nopti
6 0a ce te *indesti8 il intreba
Delaura nu raspunse .azu soarele ca o semiluna ce ii vatama retina,
in po)ida sticlei a)umate Dar nu inceta sa priveasca
6 (sti tot cu *indul la copila, spuse episcopul
re)eratclopotelro
&ayetano tresari, desi episcopul avea momentele acelea in care ii
citea in su)let mult mai des decit ar )i )ost )iresc
6 Ma *indesc ca oamenii din popor isi pot pune necazurile pe seama
eclipsei, zise
(piscopul incuviinta dind din cap, )ara sa-si ia privirea de la cer
6 +i cine stie daca n-au dreptate8 raspunse Aosturile Domnului nu-s
usor de deslusit
6 1enomenul acesta a )ost prevazut de milenii de catre astronomii
asirieni, spuse Delaura
6 ( un raspuns de iezuit, zise episcopul
&ayetano privi mai departe la soare, uitind de sticla 0a doua si
douasprezece parea un disc ne*ru pre)ect si pret de o clipa a )ost miezul
noptii in plina zi #poi eclipsa isi relua aspectul pamintesc si cocosii
zorilor prinsera a cinta &ind Delaura inceta sa mai priveasca, medalia de
)oc ii staruia pe retina
6 .ad mai departe eclipsa, spuse amuzat 5riunde privesc, o vad
necontenit
(piscopul socoti ca spectacolul se s)irsise
6 5 sa-ti treaca in citeva ceasuri, zise
+e intinse in ,amac, casca si multumi Domnului pentru ziua cea noua
Delaura nu pierduse insa sirul discutiei
6 &u tot respectul, parinte, spuse, nu cred ca )aptura aceea este
posedata
De data aceasta episcopul se alarma de-a binelea
6 De ce spui asa ceva8
6 &red ca e doar in*rozita, raspunse Delaura
6 #vem dovezi din belsu*, zise episcopul +au nu citesti procesele
verbale8
2a da Delaura le cercetase temeinic si considera ca slu-eau mai mult
spre a cunoaste mentalitatea staretei decit starea +iervei Mara
(/orcizasera locurile pe unde )usese copila in dimineata intrarii ei la
manastire si tot ce atinsese Pe cei care venisera in contact cu ea ii
supusera la abstinenta si puri)icare %ovicea care ii )urase inelul in prima
zi a )ost osindita la munca )ortata in *radina de zarzavat +e povestea ca
)etita se des)atase s)irtecind un ied caruia ii taiase *itul cu mina ei si-i
mincase )uduliile si oc,ii condimentati ca )ocul Dovedea un dar al
limbilor ce-i in*aduia sa se intelea*a cu a)ricanii de orice neam, c,iar mai
bine decit ei intre ei sau cu necuvintatoarele de orice soi # doua zi dupa
venirea ei, cei unsprezece papa*ali captivi ce impodobeau *radina de
peste douazeci de ani )usesera *asiti morti in zori, )ara nici un motiv
1ascinase toti servitorii cu cintece diavolesti pe care le cinta cu voci
di)erite de a ei &ind a)la ca stareta o cauta, se )acu nevazuta numai in
oc,ii acesteia
6 !otusi, spuse Delaura, cred ca ceea ce ni se pare diavolesc sint
obiceiurile ne*rilor, pe care copila le-a deprins datorita nepasarii aratate
de parinti
6 'a seama9 il preveni episcopul Dusmanul pro)ita mai mult de
inteli*enta decit de *reselile noastre
6 #tunci darul cel mai )rumos pe care i-l putem )ace ar )i sa
e/orcizam o )aptura nevinovata, spuse Delaura
(piscopul se in)urie3
6 !rebuie sa intele* ca te razvratesti8
6 !rebuie sa intele*eti ca am rezervele mele, parinte, raspunse
Delaura Dar va dau ascultare cu toata umilinta
re)eratclopotelro
#st)el incit se intoarse la manastire )ara a-l )i convins pe episcop
#vea la oc,iul stin* un plasture ne*ru ca un om c,ior, pe care i-l pusese
doctorul pina avea sa i se stear*a soarele de pe retina +imti privirile
urmarindu-l de-a lun*ul *radinii si al coridoarelor in sir pina la pavilionul
inc,isorii, dar nimeni nu-i adresa vreun cuvint Pretutindeni plutea un aer
ca de convalescenta dupa eclipsa
&ind *ardiana ii desc,ise celula +iervei Mara, Delaura simti ca inima i
se spar*ea in piept si abia daca se mai putea tine pe picioare %umai
pentru a-i a)la dispozitia din dimineata aceea o intreba daca vazuse
eclipsa 'ntr-adevar, o vazuse de pe terasa %u pricepu de ce avea el
plasturele la oc,i cind ea se uitase la soare )ara nici o protectie si n-avea
nimic 'i povesti ca toate calu*aritele o vazusera stind in *enunc,i si ca
manastirea ramasese incremenita pina incepusera sa cinte cocosii 'nsa
ei nu i se paruse nimic e/traordinar
6 &e-am vazut e ce se vede in )iecare noapte, spuse
&eva se sc,imbase la ea, iar Delaura nu putea preciza ce anume,
simptomul cel mai deslusit )iind o unda de tristete %u se insela #bia
incepuse cu oblo-itul ca )etita isi atinti asupra-i oc,ii in)ri*urati si-i spuse
cu voce tremurinda3
6 5 sa mor
Delaura se in)iora
6 &ine ti-a spus8
6 Martina, raspunse )etita
6 #i vazut-o8
1etita ii povesti ca venise in doua rinduri la ea in celula ca s-o invete
sa brodeze si vazusera impreuna eclipsa 'i spuse ca era buna si blinda si
ca stareta ii daduse voie sa tina orele de brodat pe terasa, pentru a
putea vedea apusul in mare
6 #,a, )acu el, )ara sa clipeasca +i ti-a spus cind o sa mori8
&opila spuse ca da, strin*indu-si buzele ca sa nu plin*a
6 Dupa eclipsa, raspunse
6 Dupa eclipsa pot )i urmatorii o suta de ani, zise Delaura
'nsa a )ost nevoit sa se concentreze asupra in*ri-irilor pentru ca ea sa
nu ia seama ca i se pusese un nod in *it +ierva Mara nu mai spuse
nimic (l se uita din nou la ea, intri*at de tacere, si vazu ca avea oc,ii
umezi
6 Mi-e teama, spuse ea
+e prabusi pe pat si izbucni intr-un plins s)isietor (l se aseza mai
aproape si o alina cu incura-ari de con)esor #bia atunci a)la +ierva Mara
ca de )apt &ayetano era e/orcistul si nu doctorul ei
6 +i atunci de ce ma in*ri-iti8 il intreba
0ui ii tremura vocea3
6 1iindca te iubesc nespus
(a n-a )ost impresionata de indrazneala lui
&ind pleca, Delaura se duse pina la celula Martinei Pentru prima oara
vazu de aproape ca avea pielea ciupita de varsat, capul ras, nasul prea
mare si dintii de sobolan, insa puterea-i de seductie era un )luid material
ce se simtea imediat Delaura pre)era sa vorbeasca din pra*
6 2iata copila are destule motive ca sa )ie speriata, spuse .a ro* sa
nu i le sporiti
Martina se simti descumpanita %iciodata nu i se nazarise sa
prevesteasca ziua mortii cuiva, si cu atit mai putin unei copile atit de
incintatoare si lipsite de aparare 5 intrebase numai cum se simtea si din
trei sau patru raspunsuri isi dadu seama ca mintea din narav
re)eratclopotelro
+eriozitatea cu care Martina ii vorbi i-a )ost de a-uns lui Delaura pentru a
intele*e ca +ierva Mara il mintise si pe el 'i ceru iertare pentru
usuratatea lui si o ru*a sa n-o do-eneasca in nici un )el pe )etita
6 +tiu eu bine ce )ac, conc,ise
Martina il invalui cu )armecul ei
6 +tiu cine este cuviosia voastra, spuse, si stiu ca intotdeauna ati
stiut )oarte bine ce )aceti
'nsa Delaura avea or*oliul ranit, dindu-si seama ca +ierva Mara nu
avusese nevoie de a-utorul nimanui pentru ca, in sin*uratatea celulei, sa
i se cuibareasca in su)let *roaza de moarte
'n cursul acelei saptamini, maica =ose)a Miranda ii trimise episcopului
un memoriu cu plin*eri si reclamatii, scris de mina ei +olicita scutirea
clariselor de tutela +iervei Mara, pe care ea o considera drept pedeapsa
tirzie pentru vini ispasite cu prisosinta 'nsiruia un nou pomelnic de
intimplari stranii consemnate in acte, care se e/plicau numai printr-o
convietuire nerusinata a )etitei cu diavolul 1inalul era un denunt plin de
)urie cu privire la purtarea lui &ayetano Delaura, la libertatea de *indire
si la antipatia-i personala impotriva ei, precum si la abuzul de a aduce
mincare in manastire impotriva oprelistilor orinduite
(piscopul ii arata memoriul lui Delaura, indata ce se intoarse la palat,
iar el il citi in picioare, )ara sa-i tresara un musc,i de pe )ata Pina la
urma se in)urie
6 Daca cineva este posedat de toti diavolii aceasta-i =ose)a Miranda,
spuse Diavoli ai urii, ai intolerantei, ai prostiei ( detestabila9
(piscopul se minuna de atita virulenta Delaura lua aminte si incerca
sa se e/plice pe un ton potolit
6 .reau sa spun, zise, ca atribuie atitea puteri )ortelor raului, incit
pare mai curind a crede in diavoli
6 Demnitatea cu care sint investit nu-mi permite sa )iu de acord cu
tine, zise episcopul 'nsa mi-ar placea sa )iu
'l mustra pentru toate e/cesele pe care le-ar )i putut savirsi si-i ceru
sa aiba rabdare ca sa suporte pornirile ne)aste ale staretei
6 (van*,eliile sint pline de )emei ca ea, ba c,iar cu naravuri mai
rele, spuse +i totusi 'sus le-a cinstit
%u putu sa continue, )iindca primul tunet din anotimpul acela rasuna
in palat si se pravali de-a berbeleacul peste mare, si un potop biblic ii
indeparta de restul lumii (piscopul se intinse in balansoar si se lasa
prada nostal*iei
6 &e departe mai sintem9 suspina
6 De ce anume8
6 De noi insine, zise episcopul !i se pare drept ca omul sa aiba
nevoie de aproape un an ca sa a)le ca este or)an8
+i, in lipsa raspunsului, isi descarca tot amarul3
6 Ma in*rozeste pur si simplu *indul ca in +pania au dormit in
noaptea asta
6 %u putem interveni in rotatia pamintului, spuse Delaura
6 'nsa am putea-o nesocoti, ca sa nu simtim durerea, raspunse
episcopul Mai mult decit credinta, lui Galileu ii lipsea simtamintul
0ui Delaura ii erau cunoscute crizele acelea care-l c,inuiau pe episcop
in noptile cu ploi triste, de cind batrinetea il luase cu asalt !ot ce putea
)ace era sa-i abata *indurile ne*re iscate de )iere pina cind avea sa-l
biruie somnul
re)eratclopotelro
0a s)irsitul lui aprilie se dadu de veste prin pristav ca avea sa
soseasca in curind noul vicere*e, don Aodri*o de 2uen 0ozano, in drum
spre resedinta lui de la +anta 1e .enea cu un corte*iu de -udecatori si
slu-basi, cu servitorii si medicii lui personali si cu un cuartet de coarde pe
care i-l daruise re*ina ca sa suporte plictisul din 'ndii .icere*ina se
inrudea pe departe cu stareta si ceruse sa )ie *azduita la manastire
+ierva Mara a )ost data uitarii in toiul spoitului cu var nestins, al
aburilor de catran, al c,inului loviturilor de ciocan si al in-uraturilor in
*ura mare din partea oamenilor de toate soiurile care invadasera
cladirea pina la partea de claustrare 5 sc,ela se prabusi cu un z*omot
asurzitor, un zidar muri si inca sapte lucratori au )ost raniti +tareta puse
nenorocirea pe seama )atalitatii male)ice a +iervei Mara si pro)ita de
noul prile- pentru a starui sa )ie trimisa la alta manastire pina aveau sa
treaca )estivitatile De data aceasta ar*umentul principal a )ost ca
vecinatatea unei posedate de diavol nu era recomandabila pentru
vicere*ina (piscopul nu-i raspunse
Don Aodri*o de 2uen 0ozano era un asturian matur si c,ipes,
campion la pelota basca si la vinatoarea de potirnic,i, care compensa
prin talente cei douazeci si doi de ani citi avea mai mult decit sotia sa
Aidea cu tot trupul, c,iar si de sine, si nu pierdea nici un prile- s-o
dovedeasca Din clipa cind simti prima briza a &araibilor, strabatuta de
bubuiturile de toba in noapte si de miresmele )ructelor de guayaba, isi
lepada vesmintele primavaratice si umbla des)acut la piept printre
*rupurile de doamne &obori la tarm doar in camasa, )ara discursuri si
)ara salve de tun 'n onoarea lui au )ost autorizate )el de )el de dansuri,
fandangos, bundes si cumbiambas, cu toate ca episcopul le interzisese,
precum si coride de tauri si lupte de cocosi pe terenuri virane
.icere*ina era aproape o adolescenta, vioaie si cam neastimparata, si
navali in manastire ca un iures de prospetime %-a ramas un*,er pe care
sa nu-l cerceteze, nici problema pe care sa n-o intelea*a si nici ceva bun
pe care sa nu vrea sa-l )aca si mai bun .izitind manastirea, dorea sa nu-i
ramina nimic nevazut, cu entuziasmul unei )iinte lipsite de e/perienta De
aceea stareta a socotit mai prudent s-o scuteasca de proasta impresie a
inc,isorii
6 %u merita osteneala, ii spuse %u sint decit doua detinute, si una e
posedata de diavol
# )ost de a-uns sa i-o spuna pentru a-i trezi interesul %-a slu-it la
nimic ar*umentul ca celulele nu )usesera pre*atite si nici detinutele
incunostintate 'ndata ce se desc,ise usa, Martina 0aborde i se arunca la
picioare implorindu-i *ratierea
%u parea prea usor dupa o )u*a esuata si alta reusita Prima oara
incercase sa )u*a acum sase ani, de pe terasa ce dadea spre mare,
impreuna cu alte trei calu*arite condamnate din di)erite pricini si la
diverse osinde $na dintre ele izbuti #tunci zidira )erestrele si )orti)icara
curtea de sub terasa #nul urmator, celelalte trei le*ara *ardiana, care
pe atunci dormea in pavilion, si )u*ira pe o poarta de serviciu
1amilia Martinei, in intele*ere cu con)esorul ei, o adusera inapoi la
manastire .reme de patru ani )ara s)irsit a )ost sin*ura detinuta si nu
avea drept de vizita la vorbitor si nici de a mer*e la slu-ba de duminica la
capela #st)el incit parea cu neputinta sa )ie *ratiata !otusi, vicere*ina
)a*adui sa intervina pe lin*a sotul ei
'n celula +iervei Mara aerul era inca *reu din pricina varului nestins si
a izului de catran, dar domnea o ordine noua 'ndata ce *ardiana
desc,ise poarta, vicere*ina se simti vra-ita de o adiere *laciala +ierva
re)eratclopotelro
Mara era asezata, cu tunica uzata si papucii murdari, si cosea alene
intr-un un*,er luminat de propria-i stralucire %u ridica privirea pina cind
vicere*ina n-o saluta #ceasta deslusi in privirea ei )orta irezistibila a unei
revelatii
6 +)inte Dumnezeule, murmura, si )acu un pas in celula
6 #tentie, ii spuse stareta la urec,e ( ca o ti*roaica
5 prinse de brat .icere*ina nu intra, dar simpla vedere a +iervei
Mara i-a )ost de a-uns pentru a-si pune in *ind s-o salveze
Guvernatorul orasului, un burlac a)emeiat, ii o)eri vicere*elui un prinz
intre barbati &inta intii cuartetul de coarde spaniol, apoi un ansamblu de
cimpoaie si tobe de la +an =acinto, si se dansa in piete unde se
or*anizara petreceri de ne*ri, parodii nerusinate ale balurilor albilor 0a
desert, se dadu la o parte o perdea in )undul salii si aparu sclava
abisiniana pe care *uvernatorul o cumparase platind *reutatea ei in aur
(ra imbracata cu o tunica aproape stravezie ce-i sporea prime-dia
*oliciunii Dupa ce se arata de aproape asistentei obisnuite, se opri in
)ata vicere*elui si tunica ii aluneca de-a lun*ul trupului, cazindu-i la
picioare
Per)ectiunea ei era tulburatoare $marul nu-i )usese pro)anat de
instrumentul de ar*int al ne*ustorului de sclavi, nici spinarea de initiala
primului stapin, si din toata )aptura ei se desprindea o aura de mister
.icere*ele pali, respira adinc si cu un *est al miinii isi sterse din memorie
ima*inea de neindurat
6 0uati-o de aici, pentru numele Domnului, porunci %u vreau s-o mai
vad in vecii vecilor
Poate ca pedeapsa pentru )rivolitatea *uvernatorului, vicere*ina o
prezenta pe +ierva Mara la cina pe care stareta le-o o)eri in incaperile ei
particulare Martina 0aborde le prevenise3
6 0asati-i sira*urile de mar*ele si bratarile si veti vedea ce )rumos se
poarta
#sa s-a si intimplat 'i pusera roc,ia bunicii, cu care venise la
manastire, ii spalara si pieptanara pletele res)irate ca sa-i cada ca o trena
si vicere*ina insasi o aduse de mina la masa sotului &,iar si stareta
ramase uluita de prestanta, de stralucirea personalitatii ei, de
splendoarea pletelor sale .icere*ina sopti la urec,ea sotului3
6 ( posedata de diavol
.icere*ele re)uza sa creada asa ceva .azuse la 2ur*os o posedata
de diavol care de)ecase o noapte intrea*a pina umpluse camera
'ncercind s-o )ereasca pe +ierva Mara de o soarta asemanatoare, o
incredinta medicilor lui #cestia con)irmara ca n-avea nici un simptom de
turbare si )ura de aceeasi parere cu #brenuncio ca nu era probabil sa se
)i molipsit !otusi, nimeni nu se crezu autorizat sa-si e/prime indoiala ca
ar )i posedata de diavol
(piscopul pro)ita de petrecere pentru a re)lecta la memoriul staretei
si la soarta )inala a +iervei Mara &ayetano Delaura, la rindul sau, isi
incepu procesul de puri)icare inainte de e/orcism si se inc,ise in
biblioteca numai cu turta de manioc si apa Petrecu nopti delirind si zile
)ara sa inc,ida un oc,i, scriind versuri inaripate care-i erau sin*ura
alinare pentru patima trupului
&iteva dintre aceste poeme au )ost *asite intr-un teanc de )oi cu *reu
desci)rabile cind biblioteca a )ost darimata, dupa aproape un secol
Primul si sin*urul lizibil in intre*ime era o evocare a lui insusi din vremea
cind avea doisprezece ani, in curtea pietruita a seminarului din #vila, pe
o ploaie usoara de primavara +osise de la !oledo dupa mai multe zile de
re)eratclopotelro
mers calare pe ma*ar, cu o ,aina a tatalui sau a-ustata pe talia lui si
cu)arul acela de doua ori mai *reu ca el, )iindca maica-sa ii pusese
inauntru tot ce i-ar )i trebuit ca sa supravietuiasca demn pina la s)irsitul
noviciatului Portarul il a-uta sa-l duca pina in mi-locul curtii interioare si
acolo il parasi in voia sortii, in bataia ploii
6 $rca-l la eta-ul trei, ii zise !i se va spune acolo care ti-e locul in
dormitor
'ntr-o clipa, intre*ul seminar se arata la balcoanele ce dadeau spre
*radina, atent sa vada ce-o sa )aca el cu acel cu)ar, ca si cum ar )i )ost
unicul persona- al unei piese de teatru pe care numai el n-o cunostea
&ind intelese ca nu se putea bizui pe nimeni, scoase din cu)ar lucrurile pe
care le putea cara in brate si le urca la eta-ul trei pe scarile inclinate din
piatra necioplita
Peda*o*ul ii indica unul din cele doua siruri de paturi din dormitorul
novicilor &ayetano isi puse lucrurile pe pat, se intoarse in curte si mai
urca de inca patru ori pina ispravi 'n cele din urma, apuca de miner
cu)arul *ol si-l tiri pina sus pe scari
Pro)esorii si elevii care-l vedeau de la balcoane nu se intorceau sa-l
priveasca ori de cite ori trecea prin dreptul unui eta- 'nsa parintele rector
il astepta pe palierul ultimului, cind urca tirind cu)arul, si incepu sa
aplaude &eilalti ii tinura isonul, ovationind &ayetano intelese atunci ca
trecuse cu bine prima incercare a ritualului de initiere al seminarului,
care consta in a sui cu)arul pina in dormitor )ara sa intrebe nimic si )ara
a-utorul nimanui 'stetimea lui, purtarile )rumoase si taria de caracter au
)ost date drept pilda elevilor
!otusi, amintirea care avea sa-l marc,eze cel mai mult a )ost discutia
din seara aceea din cabinetul rectorului 'l c,emase ca sa-i vorbeasca
despre sin*ura carte pe care i-o *asisera in cu)ar, cu )oile desprinse,
incompleta si )ara coperte, asa cum o descoperise c,iar el, din
intimplare, intr-un sertar al tatalui sau 5 citise pina unde putuse in
noptile calatoriei si ardea de nerabdare sa-i a)le deznodamintul Parintele
rector voia sa-i cunoasca parerea
6 5 sa-mi pot )ace una cind o s-o termin de citit, spuse el
Aectorul, cu un zimbet de usurare, puse cartea la loc si*ur si-o incuie
6 %-ai s-o )aci niciodata, ii zise ( o carte interzisa
Dupa douazeci si sase de ani, in biblioteca intunecoasa a episcopului,
isi dadu seama ca citise toate cartile care-i cazusera in mina, autorizate
sau nu, in a)ara de aceea 'l in)iora senzatia ca o viata intrea*a statea sa
se s)irseasca #lta, imprevizibila, incepea
'si )acea ru*aciunile de seara, in cea de a opta zi de post, cind il
anuntara ca episcopul il astepta in salon ca sa-l intimpine pe vicere*e
(ra o vizita neprevazuta, c,iar si pentru vicere*e, caruia i se nazari s-o
)aca in cursul primei sale plimbari prin oras # )ost nevoit sa contemple
acoperisurile de pe terasa plina de )lori in timp ce c,emau ur*ent dem-
nitarii mai apropiati si )aceau putina ordine in salon
(piscopul il primi impreuna cu sase prelati din statul sau ma-or 'n
dreapta lui il aseza pe &ayetano Delaura, pe care il prezenta )ara alt titlu
in a)ara numelui sau intre* 'nainte de a incepe conversatia, vicere*ele
cerceta cu o privire plina de compasiune peretii co-iti, perdelele rupte,
mobilele artizanale cum nu se poate mai ie)tine, prelatii lac de sudoare in
sutanele lor saracacioase (piscopul, atins in or*oliu, spuse3
6 +intem )iii lui 'osi) dul*,erul
.icere*ele sc,ita un *est de intele*ere si se apuca sa-si povesteasca
impresiile din prima saptamina .orbi de planurile sale iluzorii de a dez-
re)eratclopotelro
volta comertul cu #ntilele en*leze, odata vindecate ranile razboiului, de
avanta-ele interventiei statului in educatie, de imboldul pe care avea de
*ind sa-l dea artelor si literelor, pentru a aduce aceste suburbii coloniale
in pas cu lumea
6 +int vremuri de reinnoire, spuse
(piscopul constata inca o data usurinta cu care se conduceau
treburile pamintesti 'ntinse catre Delaura un de*et tremurator, )ara sa
se uite la el, si-i spuse vicere*elui3
6 &el care-i la curent cu innoirile astea e parintele &ayetano
.icere*ele urmari directia de*etului si dadu peste c,ipul dus pe
*induri si oc,ii uimiti care-l priveau )ara sa clipeasca 'l intreba pe
Delaura cu real interes3
6 0-ati citit pe 0eibniz8
6 'ntr-adevar, (/celenta, raspunse Delaura, si preciza3 Datorita
)unctiei pe care o am
0a s)irsitul vizitei reiesi limpede ca interesul cel mai mare al
vicere*elui se concentra asupra situatiei in care se a)la +ierva Mara
Pentru binele ei, lamuri el, si pentru linistea staretei, al carei zbucium il
impresionase
6 %e lipsesc inca dovezile ,otaritoare, insa procesele verbale ale
manastirii ne arata ca biata copila e posedata de diavol, spuse episcopul
+tareta o stie mai bine ca noi
6 (a crede ca ati cazut intr-o cursa a +atanei, zise vicere*ele
6 %u numai noi, ci intrea*a +panie, raspunse episcopul #m trecut
oceanul pentru a impune le*ea lui &ristos si-am izbindit in privinta
procesiunilor, a sarbatorilor s)intilor patroni, dar nu si a su)letelor
.orbi despre 7ucatn, unde construisera catedrale somptuoase
pentru a ascunde piramidele pa*ine, )ara a-si da seama ca bastinasii
veneau la slu-ba )iindca sub altarele de ar*int dainuiau vec,ile lor
sanctuare .orbi despre amestecul de sin*e incepind cu cucerirea3 sin*e
de spaniol cu sin*e de indieni, de spanioli si indieni cu ne*ri de toate
semintiile, pina si cu mandingas, musulmani, si se intreba daca
asemenea adunatura isi va *asi locul in imparatia Domnului 'n ciuda
*reutatii respiratiei si a usoarei tuse de om batrin, termina )ara sa-i )i dat
nici un ra*az vicere*elui3
6 &e pot )i toate acestea daca nu curse ale Dusmanului8
.icere*ele era sc,imbat la )ata
6 Dezama*irea Preas)intiei .oastre este e/trem de *rava, spuse
6 %-o luati asa, (/celenta, raspunse episcopul cu multa blindete
'ncerc sa scot in evidenta puterea credintei de care avem nevoie pentru
ca aceste popoare sa )ie vrednice de -ert)a noastra
.icere*ele reveni la ce vorbeau mai inainte
6 Din cite am inteles, obiectiile staretei sint de ordin practic, spuse
&rede ca alte manastiri poate ar avea conditii mai bune pentru un caz
atit de di)icil
6 #)lati, (/celenta, ca am ales +anta &lara )ara sovaire, din pricina
tariei, e)icacitatii si autoritatii staretei =ose)a Miranda, spuse episcopul +i
Domnul stie ca avem dreptate
6 'mi voi lua permisiunea sa i-o aduc la cunostinta, spuse vicere*ele
6 5 stie prea bine, raspunse episcopul &e ma nelinisteste e ca nu se
incumeta s-o creada
+punind cuvintele acestea, simti apropierea unei iminente crize de
astma si *rabi s)irsitul vizitei Povesti ca avea un memoriu cu reclamatii
de la stareta pe care )a*aduia sa-l rezolve cu cea mai )ierbinte dra*oste
re)eratclopotelro
de parinte, de indata ce sanatatea ii va da un ra*az .icere*ele ii
multumi si puse capat vizitei cu o curtoazie ce avea o nota personala +i
el su)erea de un astm indaratnic si-i o)eri episcopului medicii sai #cesta
socoti ca nu era necesar
6 .iata mea este in miinile Domnului, spuse #m virsta la care a
murit +)inta 1ecioara
+pre deosebire de saluturile de la venire, despartirea a )ost lun*a si
ceremonioasa !rei dintre prelati, intre care si Delaura, il insotira pe
vicere*e in liniste pe coridoarele lu*ubre pina la poarta principala Garda
vicere*elui tinea la distanta cersetorii cu un *ard de ,alebarde
incrucisate, inainte de a urca in trasura, vicere*ele se intoarse catre
Delaura, il arata cu de*etu-i implacabil si-i spuse3
6 %u ma lasa sa uit de tine
# )ost o )raza pe cit de neprevazuta, pe atit de eni*matica, la care
Delaura reusi sa raspunda doar cu o reverenta
.icere*ele se indrepta spre manastire ca sa-i povesteasca staretei
rezultatele vizitei Dupa citeva ceasuri, cind era *ata de plecare, respinse
*ratierea Martinei 0aborde, in po)ida staruintelor vicere*inei, )iindca i se
paru un precedent de nedorit pentru numerosii vinovati de crime
impotriva umanitatii pe care-i vazuse prin inc,isori
(piscopul ramase aplecat inainte, incercind sa-si inabuse suierul
respiratiei, cu oc,ii inc,isi, pina cind se intoarse Delaura Prelatii se
retrasesera pe vir)uri si salonul era cu)undat in intuneric (piscopul se
uita in -ur si vazu scaunele *oale insirate de-a lun*ul peretilor si pe
&ayetano sin*ur in salon, il intreba in soapta3
6 #m mai vazut noi vreodata un om atit de bun8
Delaura raspunse cu un *est ec,ivoc (piscopul se indrepta anevoie
si ramase spri-init de bratul -iltului pina cind i se mai usura respiratia %u
vru sa manince de cina Delaura se *rabi sa aprinda un opait pentru a-i
lumina calea spre dormitor
6 #m iesit tare prost in oc,ii vicere*elui, spuse episcopul
6 (ra vreun motiv ca sa iesim bine8 intreba Delaura %u bati la
poarta unui episcop )ara sa anunti inainte o)icial
(piscopul nu era de aceeasi parere si i-o aduse la cunostinta cu mare
insu)letire
6 Poarta mea e cea a 2isericii si el s-a comportat ca un crestin de
odinioara, spuse &el impertinent am )ost eu din vina durerii din piept si
trebuie sa )ac ceva sa-mi indrept *reseala
&ind a-unsera in dreptul coridorului sc,imbase tonul si subiectul si se
desparti de Delaura cu o mica palma )amiliara pe umar
6 Aoa*a-te pentru mine la noapte, ii spuse Mi-e teama ca o sa )ie
tare lun*a
&rezu intr-adevar ca moare cu criza de astm pe care o presimtise in
timpul vizitei 1iindca nu l-a alinat nici vomitivul din buruieni si nici alte
remedii drastice, au )ost nevoiti sa-i ia sin*e de ur*enta 'n zori isi
recapatase buna dispozitie
&ayetano, de ve*,e in biblioteca alaturata, nu auzi nimic (ra *ata
sa-si inceapa ru*aciunea de dimineata cind a )ost anuntat ca episcopul il
asteapta in dormitor 'l *asi luindu-si *ustarea in pat 6 o ceasca mare de
ciocolata si piine cu brinza 6, rasu)lind ca niste )oaie noi si cu spiritul
e/altat 0ui &ayetano i-a )ost de-a-uns sa-l vada pentru a-si da seama ca
luase ,otariri mari
'ntr-adevar, in ciuda cererii staretei, +ierva Mara raminea la +anta
&lara si parintele &ayetano Delaura urma sa se ocupe mai departe de ea,
re)eratclopotelro
avind increderea deplina a episcopului %u va mai )i supusa re*imului de
detinuta, ca pina atunci, si trebuia sa se bucure de privile*iile *enerale
ale calu*aritelor manastirii (piscopul multumea pentru procesele
verbale, insa lipsa lor de ri*oare impiedica bunul curs al lucrurilor, ast)el
incit e/orcistul trebuia sa procedeze dupa propriul sau criteriu 'n s)irsit, ii
ceru lui Delaura sa-l viziteze pe marc,iz in numele sau, investindu-l cu
autoritatea de a rezolva tot ce era necesar, pina cind el va avea timp si
sanatate ca sa-l primeasca in audienta
6 %-o sa mai )ie nici o instructiune, ii spuse episcopul in inc,eiere
Domnul sa te binecuvinteze
&ayetano dadu )u*a la manastire cu inima razvratita, dar n-o *asi pe
+ierva Mara in celula ei (ra in sala de )estivitati, impodobita cu bi-uterii
veritabile si cu parul ras)irat pe -os, pozind cu e/traordinara-i demnitate
de ne*resa pentru un celebru pictor de portrete din suita vicere*elui
Dadea ascultare artistului cu o cumintenie la )el de minunata ca
)rumusetea ei &ayetano ramase e/taziat +tind in intuneric, vazind-o
)ara a )i vazut de ea, avu timp din belsu* spre a-si iz*oni din su)let orice
indoiala
0a ceasul trei dupa-amiaza, portretul era *ata Pictorul il cerceta de la
distanta, mai dadu de doua sau trei ori cu pensula pentru a-l desavirsi si,
inainte de a-l iscali, ii ceru +iervei Mara sa-l priveasca (ra leita, asezata
pe un nor si in mi-locul unei curti de demoni supusi (a se uita pe
indelete si se recunoscu in toata splendoarea virstei 'n cele din urma
spuse3
6 ( ca o o*linda
6 &,iar si diavolii8 intreba pictorul
6 #sa sint, intr-adevar, raspunse ea
Portretul )iind terminat, &ayetano o insoti pina la celula %iciodata n-o
vazuse mer*ind, si o )acea cu *ratia si usurinta cu care dansa %iciodata
n-o vazuse imbracata alt)el decit in ,aina de detinuta, si roc,ia de re*ina
ii dadea o virsta si o ele*anta ce-i dezvaluira ca era de-a )emeie in toata
puterea cuvintului %iciodata nu mersesera unul lin*a altul, si ramase
vra-it de candoarea cu care isi potriveau pasul
&elula era cu totul alta, *ratie darului de convin*ere al vicere*ilor,
care in vizita de ramas bun o incredintasera pe stareta de motivele
intemeiate ale episcopului +alteaua era noua, cearsa)urile de in si
pernele de pu) si adusesera obiectele necesare toaletei zilnice si spalarii
trupului 0umina marii intra pe )ereastra )ara zabrele, stralucind pe
peretii varuiti de curind 'ntrucit mincarea era aceeasi ca si a
calu*aritelor claustrate, n-a mai trebuit sa )ie adus nimic din a)ara, insa
Delaura )acu in asa )el incit sa treaca mereu prin contrabanda unele
bunatati pe poarta manastirii
+ierva Mara vru sa imparta cu el *ustarea, iar Delaura se multumi cu
unul din piscoturile ce )aceau )aima clariselor Pe cind mincau, ea spuse
ca din intimplare3
6 #m a)lat ce-i zapada
&ayetano nu se nelinisti 5dinioara se povestea de un vicere*e care
dorise sa aduca zapada din Pirinei spre a )i vazuta de bastinasi, caci nu
stia ca era si la noi, aproape in mare, in +ierra %evada de +anta Marta
&u predilectia sa pentru noutati, poate ca don Aodri*o de 2uen 0ozano
reusise sa duca la bun s)irsit asemenea )apta
6 %u, spuse copila #m vazut-o in vis
'i povesti3 se a)la in )ata unei )erestre uitindu-se cum cadea o
ninsoare deasa, in timp ce rupea si minca una cite una boabele unui
re)eratclopotelro
ciorc,ine de stru*ure pe care-l tinea in poala Delaura simti un )ior de
*roaza !remurind in )ata iminentei unui ultim raspuns, se incumeta s-o
intrebe3
6 &um s-a s)irsit8
6 Mi-e teama sa va povestesc, spuse +ierva Mara
(l nu mai avu nevoie de altceva 'nc,ise oc,ii si se ru*a pentru ea
&ind termina era altul
6 %u-ti )ace *ri-i, ii zise 'ti )a*aduiesc ca )oarte curind ai sa )ii libera
si )ericita, prin *ratia +)intului Du,
2ernarda nu a)lase pina atunci ca +ierva Mara era la manastire 0ua
cunostinta aproape din intimplare, intr-o noapte cind dadu peste Dulce
5livia maturind si )acind ordine in casa, si o con)unda cu o ,alucinatie
de-a ei 'n cautarea unei e/plicatii rationale, se apuca sa cerceteze toate
camerele la rind si, strabatind casa, isi dadu seama ca n-o vazuse pe
+ierva Mara de o buna bucata de vreme &aridad del &obre ii spuse tot
ce stia3
6 Domnul marc,iz ne-a anuntat ca o duce undeva )oarte departe si
ca n-avem s-o mai vedem
&um in dormitorul barbatului ei lumina era aprinsa, 2ernarda intra
)ara sa bata la usa
+tatea treaz in ,amac, in )umul bali*ilor ce ardeau la )oc mic pentru a
*oni tintarii 5 vazu pe )emeia aceea stranie, trans)i*urata in ,alatul de
matase, si se *indi la rindul lui ca era o naluca, )iindca era palida si o)ilita
si parea ca vine de undeva de )oarte departe 2ernarda il intreba de
+ierva Mara
6 %u mai e cu noi de mult, raspunse el
(a o lua in sensul cel mai rau al cuvintului si a )ost nevoita sa se
aseze in primul -ilt pe care-l *asi ca sa-si tra*a su)letul
6 .rei sa spui ca #brenuncio a )acut ce trebuia sa )aca, spuse
Marc,izul isi )acu cruce
6 Doamne )ereste9
'i povesti adevarul 2inevoi sa-i e/plice ca nu-i spusese la timp
deoarece a vrut sa se poarte, asa cum dorea ea, ca si cind ar )i murit
2ernarda il asculta )ara a clipi, cu o atentie cu care nu-l invrednicise in
doisprezece ani de trista viata in comun
6 +tiam ca are sa ma coste viata, spuse marc,izul, dar in sc,imbul
vietii ei
2ernarda o)ta3
6 #dica rusinea noastra e acum de domeniul public
.azu sub pleoapele barbatului lucirea unei lacrimi si o scutura un
tremur pornit din maruntaie De data aceasta nu era moartea, ci
certitudinea nestramutata a ceea ce avea sa se intimple, mai curind sau
mai tirziu %u se insela Marc,izul se ridica din ,amac cu ultimele-i )orte,
se prabusi in )ata ei si izbucni intr-un plins sec de batrin neputincios
2ernarda capitula sub )ocul lacrimilor de barbat ce i se prelinsera pe
coapse prin matase Marturisi ca, desi o ura pe +ierva Mara, era o
usurare s-o stie in viata
6 !otdeauna am inteles orice 'n a)ara de moarte, spuse
+e inc,ise din nou in camera ei, robita de melasa si cacao, si cind iesi
de acolo, dupa doua saptamini, era un cadavru ratacitor Marc,izul
observase )oarte devreme a*itatia pre*atirilor de calatorie, dar nu le lua
in seama 'nainte ca soarele sa-si reverse caldura, o vazu pe 2ernarda
re)eratclopotelro
iesind pe poarta mare din curte, calare pe un ma*ar blind si urmata de
altul incarcat de ba*a-e Plecase asa de nenumarate ori, )ara catir*ii si
)ara sclavi, neluindu-si ramas bun de la nimeni si nedind nici o e/plicatie
'nsa marc,izul stiu ca de data aceea pleca )ara drum de intoarcere,
)iindca pe lin*a vesnicul ei cu)ar isi luase cele doua ulcele pline cu aur
curat pe care le tinuse in*ropate sub pat ani in sir
!olanit in ,amac, marc,izul cazu iar prada *roazei ca o sa )ie
in-un*,iat de sclavi si le interzise intrarea in casa c,iar si in timpul zilei
#st)el ca, atunci cind &ayetano Delaura veni sa-l vada din ordinul
episcopului, a )ost nevoit sa impin*a poarta si sa intre )ara a )i po)tit, caci
nimeni nu raspunse la bataile lui Dulaii se a*itara in custi, dar el merse
mai departe 'n *radina, cu chilaba lui sarazina si boneta toledana,
marc,izul isi )acea siesta in ,amac, acoperit din cap pina-n picioare de
)lorile portocalilor Delaura il privi lun*, )ara sa-l trezeasca, si i se paru ca
o vedea pe +ierva Mara decrepita si rapusa de sin*uratate Marc,izul se
destepta si zabovi o vreme pina-l recunoscu, din pricina plasturelui de la
oc,i Delaura isi ridica mina cu de*etele intinse in semn de pace
6 Dumnezeu sa va aiba in paza lui, domnule marc,iz, spuse &um va
mer*e8
6 &um vedeti, raspunse marc,izul +tau si ma topesc pe picioare
&u o mina linceda se )reca la oc,i dupa siesta si se aseza in ,amac in
capul oaselor &ayetano se scuza ca intrase )ara a )i po)tit Marc,izul ii
e/plica atunci ca nimeni nu mai lua in seama ciocanul de la poarta,
)iindca se pierduse obisnuinta de a primi oaspeti Delaura vorbi pe un ton
solemn3
6 Domnul episcop, care nu-si mai vede capul de treburi si se simte
rau din pricina astmului, m-a trimis in numele lui
5data inc,eiat protocolul initial, se aseza lin*a ,amac si intra direct
in subiectul care-i muncea cu*etul
6 .reau sa va incunostiintez ca mi-a )ost incredintata sanatatea
spirituala a )iicei dumneavoastra, spuse
Marc,izul ii multumi si dori sa a)le cum se simtea
6 2ine, raspunse Delaura, dar vreau s-o a-ut sa se simta si mai bune
(/plica rostul si metoda e/orcizarii 'i vorbi despre puterea pe care
'sus le-o dadu discipolilor pentru a e/pulza din trupuri spiritele necurate
si a vindeca boli si betesu*uri 'i relata pilda biblica despre 0e*iune si cei
doua mii de porci in care intrasera diavolii !otusi, cel dintii lucru ce
trebuia )acut era sa se stabileasca daca +ierva Mara era intr-adevar
posedata de diavol (l nu credea asa ceva, dar avea nevoie de a-utorul
marc,izului spre a risipi toate indoielile 'nainte de orice, spuse, dorea sa
stie cum era )ata lui inainte de a intra la manastire
6 %u stiu, spuse marc,izul Pe masura ce-o cunosc mai bine, am
sentimentul c-o cunosc tot mai putin
'l c,inuia vina de a o )i parasit in voia sortii in curtea sclavilor Punea
pe seama acestui )apt tacerile ei, care puteau tine luni intre*i, izbucnirile
de violenta necu*etata, viclenia cu care-si batea -oc de mama ei, punind
pisicilor clopotelul pe care aceasta i-l le*a la inc,eietura miinii &ea mai
mare *reutate in a o cunoaste era cusurul ei de a minti din placere
6 &a ne*rii, spuse Delaura
6 %e*rii ne mint pe noi, dar n-o )ac si intre ei, raspunse marc,izul
'n dormitor, Delaura deslusi dintr-o sin*ura privire numeroasele
obiecte ale bunicii de cele noi ale +iervei Mara3 papusile care se miscau,
balerinele mecanice, cutiile muzicale Pe pat, asa cum o pre*atise
marc,izul, se a)la vali-oara cu care o dusese la manastire !eorba
re)eratclopotelro
pra)uita era aruncata intr-un un*,er Marc,izul lamuri ca era un instru-
ment italian cazut in desuetudine si lauda talentul )etitei de a cinta la el
'ncepu sa-l acordeze cu o mina distrata si a-unse nu numai sa cinte pe de
rost, ci si sa interpreteze un cintec pe care-l cinta cu +ierva Mara
# )ost o clipa revelatoare Muzica ii spuse lui Delaura tot ce marc,izul
nu izbutise sa-i spuna )etei lui #cesta, la rindu-i, se simti atit de coplesit
de emotie incit n-a )ost in stare sa termine cintecul +uspina3
6 %u va inc,ipuiti cit de bine ii venea palaria
Pe Delaura il cuprinse aceeasi emotie
6 .ad ca o iubiti nespus, ii zise
6 %ici nu va ima*inati cit de mult, raspunse marc,izul Mi-as da
su)letul s-o vad
Delaura simti din nou ca +)intul Du, nu uita nici cel mai mic amanunt
6 %imic mai usor, spuse, daca putem dovedi ca nu este posedata
6 .orbiti cu #brenuncio, spuse marc,izul De la bun inceput a
sustinut ca +ierva n-are nimic, insa numai el o poate e/plica
Delaura se vazu intr-o dilema #brenuncio putea sa-i )ie providential,
dar )aptul de a vorbi cu el putea avea implicatii nedorite Marc,izul paru
ca-i citeste *indurile
6 (ste un om mare, spuse
Delaura )acu un *est plin de tilc cu capul
6 &unosc dosarele +)intei 'nc,izitii, spuse
6 5rice sacri)iciu va )i neinsemnat daca o salvam, starui marc,izul +i
)iindca Delaura nu reactiona de )el, s)irsi implorind3
6 .a ro* cu cerul si cu pamintul
Delaura, cu o rana in su)let, ii raspunse3
6 .a implor sa nu ma )aceti sa su)ar si mai mult
Marc,izul nu mai insista 0ua vali-oara de pe pat si-l ru*a pe Delaura
sa i-o duca )etei lui
6 .a sti cel putin ca ma *indesc la ea, ii zise
Delaura pleca in )u*a )ara a-si lua ramas bun 1eri vali-oara sub
pelerina cu care se in)asura, pentru ca ploua cu *aleata 'si dadu seama
intr-un tirziu ca vocea-i launtrica ii tot repeta versuri disparate din
cintecul insotit de teorba 'ncepu sa-l cinte in *ura mare, biciuit de ploaie,
si-l cinta pe de rost pina la s)irsit 'n cartierul mesterilor o lua la stin*a in
dreptul sc,itului, cintind inca, si batu la poarta lui #brenuncio
Dupa o tacere prelun*a, se auzira pasii de om sc,iop si vocea pe
-umatate adormita3
6 &ine-i8
6 0e*ea, raspunse Delaura
1u tot ce-i trecu prin minte ca sa nu-si stri*e numele #brenuncio
desc,ise poarta, crezind intr-adevar ca erau oamenii stapinirii, si nu-l
recunoscu
6 +int bibliotecarul diocezei, spuse Delaura
Doctorul ii )acu loc sa intre in vestibulul cu)undat in bezna si-l a-uta
sa-si scoata pelerina lac de apa 'n )elu-i de necon)undat intreba pe
latineste3
6 'n ce batalie ati pierdut oc,iul acesta8
Delaura ii povesti in latina lui clasica intimplarea cu eclipsa si starui
cu amanunte despre raul care persista, cu toate ca medicul episcopului il
asi*urase ca plasturele nu da *res 'nsa #brenuncio nu lua seama decit la
puritatea latinei lui
6 (ste desavirsita, spuse uimit $nde ati invatat-o8
6 'n #vila, raspunse Delaura
re)eratclopotelro
6 +inteti cu atit mai vrednic de lauda, spuse #brenuncio
'l po)ti sa-si scoata sutana si sandalele, le puse sa se usuce si-i dadu
sa se acopere cu pelerina lui de libert peste pantalonii plini de noroi 'i
scoase apoi plasturele si-l arunca la cosul de *unoi
6 +in*urul cusur al acestui oc,i e ca vede mai mult decit se cuvine,
spuse
Delaura era )ascinat de cantitatea cartilor in*ramadite in salon
#brenuncio isi dadu seama si-l conduse in )armacie, unde erau inca si
mai multe, in ra)turi inalte pina-n tavan
6 +)inte Dumnezeule9 e/clama Delaura #sta-i biblioteca lui Petrarca
6 &u vreo doua sute de carti in plus, spuse #brenuncio
'l lasa sa se uite in voie (rau acolo e/emplare unice pentru care in
+pania te putea paste inc,isoarea Delaura le recunoscu, le ras)oi cu
des)atare si le puse la loc in ra)turi cu durerea-n su)let 0a loc de cinste,
alaturi de vesnicul (ray )erundio, dadu peste .oltaire complet in
)ranceza si o traducere in latina a *crisorilor filosofice.
6 .oltaire in latina e aproape o erezie, spuse in *luma
#brenuncio ii povesti ca era o talmacire a unui calu*ar din &oimbra,
care-si permitea lu/ul de a )ace carti rare pentru delectarea pelerinilor 'n
vreme ce Delaura o ras)oia, medicul il intreba daca ii era cunoscuta
)ranceza
6 %-o vorbesc, dar o citesc, raspunse Delaura in latina +i adau*a,
)ara )alsa pudoare3 +i pe deasupra *reaca, en*leza, italiana, portu*,eza
si putina *ermana
6 .a intreb din pricina a ceea ce ati spus despre .oltaire, spuse
#brenuncio (ste o proza per)ecta
6 +i cea care ne doare cel mai tare, zise Delaura Pacat ca e de un
)rancez
6 +puneti asta )iindca sinteti spaniol, replica #brenuncio
6 0a virsta mea, si cu atita sin*e amestecat, nu mai stiu prea bine ce
anume sint, raspunse Delaura %ici cine sint
6 %imeni n-o stie pe melea*urile astea, spuse #brenuncio +i cred
c-ar )i nevoie de veacuri ca s-o a)le
Delaura statea de vorba )ara a inceta sa cerceteze biblioteca Pe
neasteptate, cum i se intimpla adesea, ii veni in minte cartea con)iscata
de rectorul de la seminar, pe vremea cind avea doisprezece ani, si din
care nu-si mai amintea decit un episod pe care-l tot repetase in cursul
vietii celor care l-ar )i putut a-uta
6 !ineti minte titlul8 intreba #brenuncio
6 %u l-am stiut niciodata, spuse Delaura +i as da orice sa a)lu
s)irsitul
1ara sa-i spuna nimic, medicul ii puse in )ata o carte pe care el o
recunoscu din prima privire (ra o editie vec,e aparuta la +evilla din #ele
patru carti ale lui +mad,s de )aula. Delaura o cerceta, in)iorat de emotie,
si-si dadu seama ca se a)la la un pas de a cadea in pacat 'n cele din
urma se incumeta3
6 +titi ca e o carte interzisa8
6 &a si cele mai bune romane din veacurile astea, zise #brenuncio +i
in locul lor nu se mai tiparesc decit tratate pentru oameni invatati &e-ar
citi oare saracii de azi daca n-ar citi pe ascuns romanele cavaleresti8
6 Mai sint si altele, spuse Delaura 5 suta de e/emplare din editia
princeps a lui Don Eui-ote au )ost citite aici in acelasi an in care au )ost
tiparite
6 %-au )ost citite, zise #brenuncio #u trecut prin vama spre alte
re)eratclopotelro
re*ate
Delaura nu-l lua in seama, )iindca reusise sa identi)ice pretiosul
e/emplar din +mad,s de )aula.
6 &artea aceasta a disparut acum noua ani din ra)tul secret al
bibliotecii noastre si nu i-am dat niciodata de urma, spuse
6 #r )i trebuit sa-mi ima*inez, zise #brenuncio 'nsa sint alte motive
ca sa )ie considerat un e/emplar istoric3 pret de peste un an a circulat,
din mina in mina, cel putin la unsprezece persoane, si trei dintre acesta
au murit +int convins ca au )ost victimele vreunei emanatii necunoscute
6 Datoria mea ar )i sa va denunt +)intei 'nc,izitii, spuse Delaura
#brenuncio o lua in *luma3
6 #m spus vreo erezie8
6 Ma re)er la )aptul ca ati tinut aici o carte interzisa si care nu va
apartinea, si ca n-ati denuntat-o
6 Pe aceasta si inca multe altele, spuse #brenuncio, indicind cu un
amplu cerc trasat cu de*etul aratator ra)turile intesate de carti Dar daca
ar )i )ost pentru asta ati )i venit de mult, iar eu nu v-as )i desc,is poarta
+e intoarse spre el si inc,eie bine dispus3 in sc,imb, ma bucur ca ati
venit acum si ca am placerea de a va vedea aici
6 Marc,izul, nelinistit de soarta )iicei sale, mi-a su*erat sa vin, spuse
Delaura
#brenuncio il po)ti sa ia loc in )ata lui si amindoi se lasara in voia
viciului conversatiei, pe cind o )urtuna apocaliptica a*ita marea Medicul
)acu o e/punere inteli*enta si erudita despre turbare, de la inceputurile
omenirii, despre rava*iile ei in*rozitoare, despre neputinta milenara a
stiintei medicinei de a le stavili Dadu e/emple re*retabile de cum )usese
con)undata dintotdeauna cu posedarea demonica, la )el ca anumite
)orme ale nebuniei si alte tulburari ale spiritului &it despre +ierva Mara,
dupa aproape o suta cincizeci de zile nu parea cu putinta sa se mai
imbolnaveasca +in*urul risc posibil, inc,eie #brenuncio, era sa nu moara
ca atitia altii datorita cruzimii e/orcizarii
$ltima )raza ii paru lui Delaura o e/a*erare proprie medicinei
medievale, dar n-o comenta, )iindca ii )olosea indiciilor teolo*ice ca )etita
nu era posedata +puse ca cele trei limbi a)ricane ale +iervei Mara, atit
de di)erite de spaniola si portu*,eza, n-aveau nici pe departe tilcul
satanic ce li se atribuia in manastire (/istau nenumarate marturii ca
avea o )orta )izica remarcabila, dar nu se cunostea nici una ca ar )i vorba
de o putere supranaturala %ici nu se dovedise c-ar )i )acut vreun act de
levitatie sau *,icire a viitorului, doua )enomene care serveau de alt)el si
ca probe secundare de sanctitate !otusi, Delaura solicitase a-utorul unor
con)rati de vaza si c,iar pe al altor comunitati, dar nimeni nu se incu-
metase sa se pronunte impotriva proceselor verbale ale manastirii si nici
sa dezminta credulitatea oamenilor din popor (ra insa constient ca nici
criteriile lui, nici cele ale lui #brenuncio n-aveau sa convin*a pe nimeni,
si cu atit mai putin ei doi impreuna
6 #m )i, dumneavoastra si cu mine, impotriva tuturor, spuse
6 De asta m-a surprins ca ati venit, zise #brenuncio %u sint nimic
altceva decit un e/emplar rivnit pe domeniul de vinatoare al +)intei
'nc,izitii
6 #devarul este ca nici macar nu stiu prea bine de ce am venit,
spuse Delaura Doar daca nu cumva +)intul Du, nu mi-a impus )aptura
aceasta pentru a-mi pune la incercare puterea credintei
'-a )ost de-a-uns s-o spuna ca sa scape de nodul suspinelor ce-l
su)ocau #brenuncio il privi in oc,i, pina in stra)undul su)letului, si-si dadu
re)eratclopotelro
seama ca era *ata sa plin*a
6 %u va mai c,inuiti in zadar, ii spuse, pe un ton linistitor Poate ca
ati venit numai pentru ca simteati nevoia sa vorbiti despre ea
Delaura se simti descoperit +e scula, cauta drumul spre usa, dar nu
pleca in )u*a )iindca era imbracat doar pe -umatate #brenuncio il a-uta
sa-si puna vesmintele inca ude, straduindu-se sa-l retina sa mai stea de
vorba
6 #s discuta cu dumneavoastra )ara incetare in vecii vecilor, ii spuse
'ncerca sa-l mai tina dindu-i o sticluta cu un colir straveziu pentru a-i
lecui persistenta eclipsei in oc,i 'l )acu sa se intoarca din usa pentru a-si
cauta trusa pe care o uitase pe undeva prin casa Dar Delaura parea
coplesit de o durere mortala Multumi pentru seara petrecuta acolo,
pentru in*ri-irea medicala, pentru colir, insa tot ce izbuti sa )aca a )ost sa
promita ca va veni iar in alta zi mai pe indelete
%u putea rezista dorintei de a o vedea cit mai curind pe +ierva Mara
#bia daca lua seama, in pra*ul portii, ca se intunecase de-a binelea
&erul era )ara nori, dar santurile dadeau pe dina)ara din pricina )urtunii si
Delaura o lua prin mi-locul strazii, cu apa pina la *lezne &alu*arita de la
poarta manastirii incerca sa-l opreasca, )iindca in curind avea sa sune
semnalul de stin*ere (l o dadu la o parte
6 5rdin de la domnul episcop
+ierva Mara se trezi speriata si nu-l recunoscu in bezna (l nu stiu
cum sa-i e/plice de ce venea la o ora atit de di)erita si in ultima clipa se
a*ata de acest prete/t3
6 !atal tau vrea sa te vada
1etita recunoscu vali-oara si c,ipul ei se inrosi de )urie
6 Dar eu nu vreau, spuse
(l, descumpanit, o intreba de ce
6 1iindca nu vreau, raspunse ea Mai bine mor
Delaura incerca sa-i dezle*e cureaua de la *lezna sanatoasa, crezind
ca-i va )ace placere
6 0asati-ma, spuse ea %u ma atin*eti
%-o lua in seama si copila ii slobozi o ra)ala de scuipaturi in )ata (l nu
se clinti si-i intinse si celalalt obraz +ierva Mara continua sa-l scuipe si el
intoarse iar obrazul, ametit de valul de placere interzisa ce-i pornea din
maruntaie 'nc,ise oc,ii si se ru*a din adincul su)letului, pe cind ea il
scuipa inca, tot mai )eroce, pe masura ce el se des)ata mai mult, pina
cind isi dadu seama de zadarnicia )uriei ei Delaura asista atunci la
spectacolul inspaimintator al unei adevarate posedate de diavol Pletele
+iervei Mara se incolacira de la sine precum serpii Meduzei, din *ura i se
scursesera o spuma verde si un sir de in-uraturi in limbi de idolatri
Delaura a*ita cruci)i/ul, il apropie de )ata ei si stri*a in*rozit3
6 'esi de aici, oricine ai )i, )iara a iadului9
!ipetele lui le intetira pe cele ale copilei, care era *ata sa rupa
cataramele curelelor Gardiana veni speriata in *oana si incerca s-o
supuna, dar numai Martina izbuti, cu )elul ei in*eresc de a )i Delaura o
rupse la )u*a
(piscopul era in*ri-orat ca nu venise la lectura din timpul cinei
Delaura isi dadu seama ca plutea intr-un nor doar al lui unde nu-i pasa de
nimic de pe lumea aceasta si nici de pe cealalta, in a)ara de ima*inea
teri)ianta a +iervei Mara, slutita de diavol Dadu )u*a la biblioteca, dar
nu putu citi +e ru*a cu toata taria credintei, cinta cintecul teorbei, plinse
cu lacrimi de ulei )ierbinte care-i mistuira inima Desc,ise vali-oara
+iervei Mara si puse lucrurile unul peste altul pe masa 0e cerceta, le
re)eratclopotelro
mirosi cu o dorinta trupeasca apri*a, le indra*i, vorbind cu ele in
,e/ametri obsceni, pina simti ca nu mai poate #tunci isi dez*oli torsul,
scoase din sertarul mesei de scris biciul cu plesne de )ier pe care
niciodata nu se incumetase sa-l atin*a si incepu sa se loveasca, plin de o
ura nepotolita ce n-avea sa-l paraseasca pina cind nu i se smulse din
stra)undurile )iintei cea de pe urma amintire a +iervei Mara (piscopul,
care-l astepta, il *asi tavalindu-se intr-o balta de sin*e si de lacrimi
6 (ste diavolul, parinte, ii spuse Delaura &el mai cumplit dintre toti
&'%&'
(P'+&5P$0 '0 c,ema la ordine in cabinetul lui si-i asculta necrutator
con)esiunea sincera si completa, constient ca nu o)icia un sacrament, ci
un act de -ustitie +in*ura slabiciune pe care a avut-o )ata de el a )ost
)aptul ca a tinut in secret adevarata-i *reseala, insa ii lua toate
demnitatile si privile*iile, )ara nici o e/plicatie publica, si-l trimise sa )aca
pe in)irmierul la leprosi, la spitalul #mor de Dios (l il ru*a )ierbinte sa-i
in*aduie min*iierea de a tine slu-ba de la ora cinci pentru leprosi, iar
episcopul ii dadu incuviintarea 'n*enunc,e cu o senzatie de usurare
adinca si spusera impreuna !atal %ostru (piscopul il binecuvinta si-l
a-uta sa se ridice
6 1ie ca Domnul sa se indure de tine, ii spuse
+i si-l scoase de la inima
'ndata ce &ayetano si-a inceput e/ecutarea pedepsei, inalti demnitari
ai diocezei intervenira in )avoarea lui, insa episcopul se arata
neinduplecat Aespinse teoria ca e/orcistii s)irsesc prin a )i ei insisi
posedati de diavolii pe care vor sa-i iz*oneasca #r*umentul lui )inal a
)ost ca Delaura nu se mar*inise sa-i in)runte cu autoritatea )ara drept de
apel a lui &ristos, ci savirsise impertinenta de a discuta cu ei c,estiuni de
credinta #ceasta i-a pus su)letul in prime-die, spuse episcopul, si l-a adus
in pra*ul ereziei !otusi, a surprins si mai mult asprimea episcopului )ata
de omul lui de incredere pentru o vina ce abia daca ar )i meritat o
penitenta marunta, cum ar )i sa stea ceasuri intre*i de ve*,e in )ata
+acramentului
Martina prelua asupra-si sarcina de a se in*ri-i de +ierva Mara cu un
devotament e/emplar (ra si ea intristata de re)uzul *ratierii, insa copila
nu-si dadu seama pina intr-o dupa-amiaza cind brodau pe terasa, cind,
ridicindu-si privirea, o vazu scaldata in lacrimi Martina nu-i ascunse
deznade-dea3
6 Mai bine mor decit sa ma stin* incetul cu incetul in temnita asta
+in*ura ei speranta, spuse, era le*atura +iervei Mara cu diavolii sai
.oia sa stie cine erau, cum erau, cum se putea cadea la intele*ere cu ei
1etita insira sase, iar Martina il identi)ica pe unul din acestia cu un diavol
a)rican care bintuise odinioara casa parintilor ei 5 noua speranta o )acu
sa prinda cura-
6 #s vrea sa vorbesc cu el, spuse +i lamuri rostul3 in sc,imbul
su)letului meu
+ierva Mara se amuza de stren*aria ei
6 %-are *rai, spuse 'l privesti doar in )ata si a)li indata ce spune
'i )a*adui cu toata seriozitatea s-o incunostiinteze, ca sa-l intilneasca
si ea la urmatoarea lui venire
re)eratclopotelro
&ayetano, la rindul sau, se supuse cu umilinta conditiilor in*rozitoare
ale spitalului 0eprosii, in situatia de moarte civila, dormeau in colibe de
palmier cu pamint batatorit pe -os Multi dintre ei se tirau cum puteau
Martea, ziua cu in*ri-irile medicale, era istovitoare &ayetano isi impuse
sacri)iciul izbavitor de a spala trupurile celor mai putin valizi in albiile din
*ra-d &u aceasta se ocupa in cea dintii marti de penitenta, cu
demnitatea sacerdotala redusa la ,alatul *rosolan de in)irmier, cind
aparu #brenuncio calare pe armasarul daruit de marc,iz
6 &um va simtiti cu oc,iul8 il intreba
&ayetano nu-l lasa sa vorbeasca despre nenorocirea lui sau sa-l
compatimeasca pentru starea in care se a)la 'i multumi pentru colir care,
intr-adevar, )acuse sa-i dispara de pe retina ima*inea eclipsei
6 %-aveti pentru ce sa-mi multumiti, ii spuse #brenuncio .-am dat
tot ce stiu ca este mai bun pentru orbirea pricinuita de soare3 picaturi de
apa de ploaie
'l invita sa-i )aca o vizita &ayetano ii lamuri ca nu putea iesi in oras
)ara permisiune #brenuncio nu-i dadu importanta
6 Daca va sint cunoscute slabiciunile de pe aceste melea*uri, trebuie
sa stiti ca le*ile nu tin decit trei zile, ii raspunse
'i puse biblioteca la dispozitie pentru a-si continua cercetarile, pina i
se va )ace dreptate &ayetano il asculta cu interes, dar )ara nici o iluzie
6 'a *inditi-va, inc,eie #brenuncio %ici un Dumnezeu nu poate darui
un talent ca al dumneavoastra pentru a-l prapadi cu spalarea bolnavilor
Martea urmatoare ii aduse in dar volumul cu *crisorile filosofice in
latina &ayetano il ras)oi, il mirosi pe dinauntru, ii calcula valoarea &u cit
il pretuia mai mult cu atit mai putin il intele*ea pe #brenuncio
6 #s vrea sa stiu de ce ma ras)atati atit, ii spuse
6 Pentru ca noi, ateii, nu reusim sa traim )ara clerici, raspunse
#brenuncio Pacientii ne incredinteaza trupurile, dar nu si su)letele, si noi
)acem pe dracu-n patru incercind sa le smul*em Domnului
6 #sta nu se potriveste cu convin*erile dumneavoastra, spuse
&ayetano
6 %ici eu insumi nu stiu care mai sint, raspunse #brenuncio
6 +)inta 'nc,izitie o stie, zise &ayetano
'n po)ida a ceea ce s-ar )i putut crede, sa*eata aceea il entuziasma
pe #brenuncio
6 .eniti la mine si o sa stam de vorba pe indelete, il indemna %u
dorm mai mult de doua ceasuri pe noapte, si totdeauna cu un oc,i
desc,is, asa ca orice moment e potrivit
Dadu pinteni calului si pleca in *oana
&ayetano invata repede ca o putere mare nu se pierde doar pe
-umatate #celeasi persoane care inainte il curtau pentru )avorurile lui il
ocoleau acum ca pe un lepros Prietenii lui din lumea artelor si literelor se
dadura la o parte ca sa nu se loveasca de +)inta 'nc,izitie 'nsa lui ii era
totuna 'nima nu-i batea decit pentru +ierva Mara, dar c,iar si asa nu-i
era de-a-uns (ra incredintat ca n-ar e/ista oceane ori munti, nici le*i de
pe pamint sau din ceruri si nici putere a in)ernului care sa-i poata
desparti
'ntr-o noapte, printr-o inspiratie navalnica, )u*i din spital pentru a se
strecura prin orice mi-loc in manastire (rau patru porti &ea principala,
turnanta4 alta, de aceeasi marime, pe partea dinspre mare si doua mici
de serviciu
Pe primele era cu neputinta sa intre 0ui &ayetano i-a )ost usor sa
*aseasca de pe tarm )ereastra +iervei Mara din pavilionul inc,isorii, )iind
re)eratclopotelro
sin*ura care nu mai avea zabrele &erceta cladirea piatra cu piatra din
a)ara, cautind zadarnic o crapatura cit de mica pe unde sa se poata urca
(ra *ata sa se dea batut cind si-a amintit de tunelul prin care
locuitorii aprovizionau manastirea in timpul acelei #essatio a Divinis.
!unelurile, la cazarmi sau manastiri, erau )oarte la moda pe atunci
(/istau nu mai putin de sase cunoscute in oras si de-a lun*ul anilor se
descoperira si altele, despre care se povesteau istorii ciudate $n lepros
care )usese *ropar i-l dezvalui lui &ayetano pe cel cautat3 un sant de
scur*ere acum ne)olosit, ce le*a manastirea de un maidan alaturat unde,
cu un veac in urma, se a)la cimitirul calu*aritelor clarise 'esea c,iar de
sub pavilionul inc,isorii in dreptul unui zid inalt si masiv ce parea
inaccesibil !otusi, dupa multe incercari care dadura *res, &ayetano
izbuti sa-l escaladeze, caci credea ca poate in)aptui orice, *ratie puterii
ru*aciunilor
'n zorii zilei, pavilionul era o oaza de liniste &onvins ca *ardiana
dormea a)ara, se )eri numai de Martina 0aborde, care s)oraia cu usa
intredesc,isa Pina in clipa aceea prime-dia aventurii il tinuse cu su)letul
la *ura, iar cind se vazu in )ata celulei inima i se zbatu sa-i spar*a
pieptul 'mpinse usa cu vir)ul de*etelor, inceta sa mai traiasca atit cit
dura scrisnetul titinelor, si o vazu pe +ierva Mara adormita, in lumina
candelei de ve*,e a +acramentului (a desc,ise oc,ii pe neasteptate,
dar nu-l recunoscu pe data, imbracat cum era in camasa de pinza a celor
care in*ri-esc leprosii (l ii arata un*,iile insin*erate
6 M-am urcat pe zid, ii spuse )ara *las
+ierva Mara nu se emotiona
6 De ce8 intreba
6 &a sa te vad, raspunse el
%u mai stiu ce sa spuna, naucit de tremurul miinilor si de nodul din
*it
6 Plecati, spuse +ierva Mara
(l )acu semn ca nu, clatinindu-si capul de mai multe ori, de teama ca
ii piere vocea
6 Duceti-va, repeta ea +au incep sa stri*
(l a-unsese atit de aproape ca-i putea simti rasu)larea )eciorelnica
6 &,iar daca ma omoara, tot nu plec, spuse
+i dintr-o data se simti mai presus de *roaza si adau*a cu voce
nesovaielnica3
6 #sa ca, daca vrei sa stri*i, poti sa incepi
(a isi musca buzele &ayetano se aseza pe pat si-i povesti amanuntit
despre pedepsirea lui, insa nu-i spuse motivele (a intelese mai mult
decit era el in stare sa-i spuna 'l privi )ara teama si-l intreba de ce nu
mai avea plasturele la oc,i
6 %u mai am nevoie, spuse el, insu)letit #cum inc,id oc,ii si vad
niste plete ca un riu de aur
Pleca dupa doua ceasuri, )ericit, )iindca +ierva Mara acceptase sa
mai vina, dar cu conditia sa-i aduca dulciurile pre)erate din tir* +osi atit
de devreme in noaptea urmatoare ca in manastire mai erau inca semne
de viata si ea avea opaitul aprins ca sa termine broderia Martinei 'n cea
de a treia noapte aduse )itil si ulei sa intretina lumina 'n cea de a patra,
simbata, statu ceasuri intre*i s-o a-ute sa-si scoata paduc,ii de care se
umpluse iar in celula &ind parul ramase curat si pieptanat, el simti din
nou sudoarea de *,eata a ispitei +e intinse lin*a +ierva Mara cu
rasu)larea intretaiata si se pomeni cu oc,ii ei dia)ani la o palma de ai lui
#metira amindoi (l, )acind ru*aciuni de )rica, ii sustinu privirea (a
re)eratclopotelro
indrazni sa intrebe3
6 &iti ani aveti8
6 #m implinit treizeci si sase in martie, raspunse el
(a il cerceta
6 +inteti un batrinel, ii spuse putin in *luma
0ua seama la brazdele-i de pe )runte si adau*a cu toata neindurarea
virstei3
6 $n batrinel zbircit
(l o lua cu seninatate +ierva Mara il intreba de ce are o mesa alba
6 ( din nastere, raspunse el
6 .opsita, spuse ea
6 %aturala, zise el +i mama a avut-o
Pina atunci nu contenise s-o priveasca in oc,i, iar ea nu dadea semne
sa si-i plece (l suspina din rarunc,i si recita3
-h, dulci odoare spre'al meu chin gasite.
(a nu pricepu
6 ( un vers al bunicului strabunicii mele, o lamuri # scris trei e*lo*e,
doua ele*ii, cinci cintece si patruzeci de sonete +i cea mai mare parte
pentru o portu*,eza )ara prea mult )armec, care n-a )ost niciodata a lui,
mai intii )iindca el era casatorit, iar apoi pentru ca ea s-a maritat cu altul
si a murit inaintea lui
6 (ra tot preot8
6 5stas, spuse el
&eva se in)iora in su)letul +iervei Mara, caci dori sa asculte versul din
nou (l il repeta si de data asta recita mai departe, cu voce adinca si
armonioasa, pina la ultimul din cele patruzeci de sonete ale cavalerului
indra*ostit si razboinic, don Garcilaso de la .e*a, rapus in )loarea virstei
de un bolovan, intr-o lupta
&ind termina, &ayetano ii lua mina +iervei Mara si si-o puse pe inima
(a simti inlauntru zbuciumul )urtunii
6 'ntotdeauna sint asa, spuse el
+i )ara sa-i dea timp *roazei se elibera de )ierea tulbure ce nu-l lasa
sa traiasca 'i marturisi ca nu trecea o clipa )ara sa se *indeasca la ea, ca
tot ce minca si bea avea *ustul ei, ca viata era ea, la orice ora si
pretutindeni, cum numai Domnul avea dreptul si puterea de a )i si ca
bucuria suprema a su)letului sau ar )i sa moara impreuna cu ea .orbi
mai departe )ara a o privi, cu aceeasi usurinta si caldura cu care recita,
pina cind i se paru ca +ierva Mara adormise Dar era treaza, atintindu-si
asupra-i oc,ii de caprioara speriata #bia daca se incumeta sa intrebe3
6 +i acum8
6 #cum nimic, spuse el Mi-e de-a-uns ca stii
%u putu continua Plin*ind in tacere, isi trecu bratul pe sub capul ei in
c,ip de perna si ea se *,emui lin*a el Aamasera asa, )ara sa doarma,
)ara sa vorbeasca, pina cind incepura sa cinte cocosii, iar el a )ost nevoit
sa se *rabeasca pentru a a-un*e la timp la slu-ba de la ora cinci 'nainte
de a pleca, +ierva Mara ii darui splendidul sira* al lui 5ddFa, lun* de
optsprezece de*ete, de mar*ele din side) si coral
Groaza )usese inlocuita de zbuciumul su)letesc Delaura n-avea
astimpar, )acea totul cu *indul aiurea, plutea, pina in ceasul )ericit cind
)u*ea din spital ca s-o vada pe +ierva Mara #-un*ea *i)iind in celula, ud
pina la piele de ploile necontenite, iar ea il astepta cu atita in)ri*urare ca
doar zimbetul lui o readucea la viata 'ntr-o noapte a luat ea initiativa cu
versurile invatate pe de rost de cit le tot auzise
6 #ind stau si ma gindesc unde am a.uns
re)eratclopotelro
*i pe ce cai tu mi'ai purtat orbirea, recita +i intreba ca o stren*arita3
&um e mai departe8
6 "a voi sfirsi, caci m'am predat nevolnic
#ui va fi stiind in chinuri sa ma piarda, spuse el
(a repeta cu aceeasi dra*oste si continuara ast)el pina la s)irsitul
cartii, sarind versuri, sc,imbind si rastalmacind sonetele dupa bunul lor
plac, -ucindu-se cu ele cum le po)tea inima, stapini pe maiestria lor
#dormira )rinti de oboseala Gardiana intra cu *ustarea la ora cinci, o
data cu larma cocosilor, si amindoi se trezira speriati 0e in*,eta sin*ele
in vine Gardiana puse mincarea pe masa, )acu o inspectie de rutina cu
)elinarul si iesi )ara sa-l vada pe &ayetano in pat
6 0uci)er e mare smec,er, *lumi el cind ii veni inima la loc M-a )acut
si pe mine invizibil
+ierva Mara a )ost nevoita sa-si puna in -oc toata siretenia pentru ca
*ardiana sa nu mai intre in celula toata ziua %oaptea tirziu, dupa o zi
intrea*a de zben*uiala, simteau ca se iubeau dintotdeauna &ayetano,
mai in *luma, mai in serios, se incumeta sa-i des)aca +iervei Mana siretul
corsa-ului (a isi )eri pieptul cu amindoua miinile, cu o lucire de )urie in
oc,i, si un val de impurpurare ii incinsese )runtea &ayetano ii prinse
miinile cu de*etul mare si cel aratator, de parca l-ar )i ars ca )ierul rosu,
si i le dadu la o parte (a incerca sa se impotriveasca si el dovedi o )orta
blinda dar ,otarita
6 Aepeta dupa mine, ii spuse3 *i iarasi vin si tie ma predau.
(a asculta
6 *tiu c'o sa mor aici, continua el, pe cind ii des)acu corsa-ul cu
de*etele-i in*,etate
(a repeta aproape )ara *rai, tremurind de )rica3
6 #a doar in mine sa se invedere/e #um musca spada in cel ce se
preda.
#tunci el o saruta pe buze pentru prima oara !rupul +iervei Mara se
in)iora cu un *eamat, se isca o briza *in*asa de mare si se lasa in voia
sortii (l isi trecu vir)urile de*etelor peste pielea ei, aproape )ara s-o
atin*a, si trai pentru intiia oara miracolul de a se simti in alt trup 5 voce
launtrica ii dezvalui cit de departe )usese de diavol in noptile-i de
insomnie petrecute cu latina si *reaca, in clipele de e/taz ale credintei, in
pustiurile nepri,anirii, pe cind ea convietuia cu toate puterile dezlantuite
ale dra*ostei libere in colibele sclavilor +e lasa calauzit de ea, bi-biind in
intuneric, dar se cai in ultima clipa si se prabusi prada unui cataclism
moral Aamase cu )ata in sus, cu oc,ii inc,isi +ierva Mara se sperie de
tacerea si linistea lui de moarte si-l atinse cu un de*et
6 &e-ai patit8 il intreba
6 0asa-ma, sopti el 1ac o ru*aciune
'n zilele urmatoare nu cunoscura clipe de liniste decit cind erau
impreuna %u se saturara sa vorbeasca de c,inurile iubirii, se s)irseau
sarutindu-se, recitau plin*ind cu lacrimi )ierbinti versuri de indra*ostiti,
isi cintau la urec,e, se adinceau in abisuri de dorinta pina la limita
)ortelor3 e/tenuati dar )eciorelnici 1iindca el ,otarise sa-si tina -uramintul
pina cind avea sa primeasca +)intul +acrament, iar ea ii impartasea
,otarirea
'n clipele de ra*az ale patimii isi dadura unul altuia dovezi
nemasurate (l ii spuse ca ar )i in stare de orice de dra*ul ei +ierva Mana
ii ceru cu o cruzime copilareasca sa manince un *indac (l prinse unul si,
inainte ca ea sa-l poata opri, il minca viu 'n alt moment de incitare
smintita el o intreba daca si-ar taia parul de dra*ul lui si ea raspunse ca
re)eratclopotelro
da, insa il avertiza, mai in *luma, mai in serios, ca atunci ar trebui sa se
insoare cu ea pentru a-si tine -uramintul )acut (l aduse in celula un cutit
de bucatarie si-i zise3
6 +a vedem daca este adevarat
(a se intoarse cu spatele pentru ca el sa poata taia din radacina 'l
indemna3
6 'ndrazneste9
%u indrazni &iteva zile mai tirziu, ea-l intreba daca s-ar lasa sa-i )ie
taiat *itul ca unui ied (l raspunse ,otarit ca da (a scoase cutitul si se
pre*ati sa-l incerce (l sari in*rozit, scuturat de )iorii mortii
6 !u nu, zise !u nu
(a, prapadindu-se de ris, vru sa a)le de ce, iar el ii spuse adevarul
6 Pentru ca tu te incumeti de-a binelea
'n clipele de ra*az ale pasiunii incepeau sa se bucure si de plictisul
dra*ostei de zi cu zi (a )acea curatenie si ordine in celula pentru cind
venea el, cu naturaletea barbatului care se intoarce acasa &ayetano o
invata sa citeasca si sa scrie si-o initia in tainele poeziei si ale devotiunii
)ata de +)intul Du,, in asteptarea zilei )ericite in care vor )i liberi si
casatoriti
'n zorii zilei de G: aprilie, +ierva Mara era *ata sa adoarma dupa ce
&ayetano plecase din celula, cind intrara s-o caute )ara s-o previna pen-
tru a se incepe e/orcizarea # )ost ritualul unui condamnat la moarte 5
dusera cu )orta pina la -*,eabul din curte, o spalara aruncind peste ea
*aleti de apa, ii smulsera sira*urile de mar*ele si-i pusera camasa
barbara a ereticilor 5 calu*arita care se ocupa de *radina ii taie parul
pina la cea)a, din patru muscaturi ale )oar)ecii de lastarit, si-l arunca in
)ocul aprins in curte &alu*arita )rizerita ii tunse restul pina la -umatate
de de*et de la radacina, cum obisnuiau sa-l poarte clarisele pe sub val,
aruncind in )oc smocurile pe masura ce le taia +ierva Mara vazu
e/plozia aurie, auzi trosnetul lemnului vir*in si simti mirosul intepator de
corn ars )ara sa i se miste un musc,i de pe c,ipu-i impietrit 'n cele din
urma, ii pusera o camasa de )orta, o acoperira cu o pinza cernita si doi
sclavi o purtara pina la capela pe o brancarda soldateasca
(piscopul convocase &onsiliul (cleziastic, alcatuit din prelati de vaza,
care bene)iciau de prebenda, si acestia alesesera patru dintre ei pentru
a-l asista la e/orcizarea +iervei Mara Printr-un suprem e)ort de vointa,
episcopul isi invinse slabiciunea pricinuita de boala 5rdona ca ceremonia
sa nu aiba loc in catedrala, ca in alte ocazii memorabile, ci in capela
manastirii +anta &lara, si-si asuma el insusi in)aptuirea e/orcizarii
&alu*aritele clarise, in )runte cu stareta, se asezara in corul capelei
inca dinaintea ru*aciunii de dimineata si o cintara acolo, acompaniate de
or*a, tulburate de solemnitatea zilei ce incepea 'ntrara imediat prelatii
&onsiliului (cleziastic, capii a trei ordine si superiorii +)intei 'nc,izitii 'n
a)ara acestora din urma, nu participa si nu avea sa mai )ie de )ata nici o
persoana civila
(piscopul intra ultimul, in vesminte de mare ceremonie, purtat pe sus
de patru sclavi, cu o aura de mi,nire adinca +e aseza in )ata altarului
principal, lin*a cata)alcul de marmura rezervat )uneraliilor solemne,
intr-un -ilt turnant ce-i usura miscarile 0a ora sase )i/, cei doi sclavi o
adusera pe +ierva Mara pe brancarda in camasa de )orta si acoperita cu
pinza vinetie
&aldura deveni insuportabila in timpul slu-bei cintate +unetele *rave
re)eratclopotelro
ale or*ii bubuiau in lambriuri, lasind anevoie loc vocilor searbede ale
clariselor invizibile de dupa portile corului &ei doi sclavi pe -umatate
despuiati care purtasera brancarda cu +ierva Mara ramasera de paza
lin*a ea 5 dezvelira la s)irsitul slu-bei si o intinsera, ca pe o printesa
moarta, pe cata)alcul de marmura +clavii episcopului il adusera cu -iltul
lin*a ea si-i lasara sin*uri in spatiul vast din dreptul altarului principal
Domneau o incordare invizibila si o tacere absoluta ce pareau
preludiul unui miracol ceresc $n asistent puse la indemina episcopului
vasul cu apa s)intita (l apuca s)estocul ca pe o arma de lupta, se apleca
asupra +iervei Mara si o stropi pe tot trupul, murmurind o ru*aciune
Deodata slobozi o imploratie ce cutremura temeliile capelei
6 5ricine ai )i, stri*a 0a porunca lui &ristos, Domn si +tapin a toate
cele vazute si nevazute, a tot ce )iinteaza, ce a )ost sau va sa )ie, iesi din
trupul acesta izbavit prin botez si intoarce-te in bezna9
+ierva Mara, innebunita de *roaza, stri*a si ea (piscopul ridica
vocea pentru a o )ace sa taca, dar ea stri*a si mai tare (piscopul rasu)la
adinc si desc,ise *ura spre a continua imploratia, insa aerul ii ramase in
piept si nu-l mai putu da a)ara +e prabusi cu )ata in -os, su)ocindu-se ca
un peste pe uscat, si ceremonia lua s)irsit intr-o larma asurzitoare
'n noaptea aceea, &ayetano o *asi pe +ierva Mara tremurind de )ebra
in camasa de )orta &el mai mult il indi*na bat-ocorirea cu raderea
capului
6 Dumnezeule mare, sopti cu o )urie surda, pe cind ii des)acea
curelele &um e cu putinta sa in*adui o asemenea crima8
'ndata ce se simti libera, +ierva Mara ii sari de *it si ramasera
imbratisati )ara sa-si vorbeasca, in timp ce ea plin*ea (l o lasa sa se
usureze
6 Gata cu lacrimile, spuse apoi, ridicindu-i )ata, si relua versurile lui
Garcilaso3 +.unga cele plinse pentru tine.
+ierva Mara ii povesti in*rozitoarea e/perienta din capela 'i vorbi de
bubuitul corurilor ce pareau de razboi, de stri*atele ,alucinante ale
episcopului, de rasu)larea-i arzatoare, de )rumosii lui oc,i verzi invapaiati
de minie
6 (ra insusi diavolul, spuse
&ayetano incerca s-o linisteasca 5 asi*ura ca, in ciuda corpolentei de
titan, a vocii tunatoare si a metodelor lui martiale, episcopul era un om
bun si intelept #st)el incit *roaza +iervei Mara era de inteles, insa era in
a)ara oricarei prime-dii
6 .reau sa mor, spuse ea
6 !e simti )urioasa si invinsa, asa cum ma simt si eu, )iindca nu te
pot a-uta, zise el Dar Domnul o sa ne rasplateasca in ziua invierii
'si scoase sira*ul lui 5ddFa daruit de +ierva Mara si i-l puse ei in locul
celor care-i )usesera luate +e intinsera in pat, unul lin*a altul, si-si
impartasira durerile, pe cind lumea pierea si raminea numai )osnetul
cariilor in lambriuri 1ierbinteala scazu &ayetano vorbi in bezna3
6 'n #pocalipsa se vesteste ziua in care nu va mai rasari niciodata
soarele, spuse Deie Domnul sa )ie astazi
+ierva Mara nu dormise decit un ceas de la plecarea lui &ayetano,
cind o destepta un alt z*omot, in )ata ei, insotit de stareta, statea un
preot batrin, de statura impunatoare, cu pielea bruna tabacita de
salpetru, o coama de par rasculat, sprincene zburlite, miini butucanoase
si niste oc,i ce inspirau incredere 'nainte ca +ierva Mara sa apuce sa se
trezeasca de-a binelea, preotul ii spuse in limba yoruba0
6 !i-am adus sira*urile tale de mar*ele
re)eratclopotelro
0e scoase din buzunar, asa cum i le daduse, la cererea lui, calu*arita
administratoare a manastirii Pe masura ce i le punea +iervei Mara la *it,
le enumera si le descria in limbi a)ricane3 rosu si alb, cel al iubirii si
sin*elui lui &,an*H, rosu si ne*ru, cel al vietii si mortii lui (le**u,
albastru celest si stravezii ca apa, cele sapte mar*ele ale lui 7emay
!recea cu usurinta si plin de tact de la yoruba la congo, de la congo la
mandinga, iar ea il urma cu *ratie si volubilitate Daca la s)irsit a vorbit in
spaniola, a )acut-o numai din consideratie pentru stareta, careia nu-i
venea sa creada ca +ierva Mara ar )i in stare de atita blindete
(ra parintele !oms de #quino de %arvez, )ost procuror al +)intei
'nc,izitii din +evilla si paro, in ma,alaua sclavilor, ales de episcop sa-l
inlocuiasca, din pricina sanatatii lui subrede, in procesul de e/orcizare
#ntecedentele lui de om aspru erau in a)ara oricarei indoieli Dusese la
ru* unsprezece eretici, evrei si ma,omedani, dar )aima lui se intemeia
mai cu seama pe )aptul ca izbutise sa smul*a nenumarate su)lete din
*,earele diavolilor cei mai vicleni din #ndaluzia #vea *usturi si purtari
alese si *raiul dulce al celor din &anare +e nascuse aici, )iind copilul unui
administrator al re*elui care se casatorise cu sclava lui, metisa dar si cu
sin*e spaniol, si-si )acuse noviciatul la seminarul local, odata dovedita
ascendenta stirpei sale de patru *eneratii de albi Aezultatele bune ii
in*aduira sa-si dea doctoratul la +evilla, unde trai si predica pina la virsta
de cincizeci de ani 'ntorcindu-se pe melea*urile natale solicitase paro,ia
cea mai umila, se simti atras de reli*iile si limbile a)ricane si trai ca un
sclav printre sclavi %imeni nu parea mai potrivit sa se intelea*a cu
+ierva Mara si sa-i in)runte cu mai mult temei diavolii
+ierva Mara il recunoscu pe data ca pe ar,an*,elul ei salvator, si nu
*resi 'n prezenta ei demonta ar*umentele proceselor verbale si-i
demonstra staretei ca nici unul nu era ,otaritor 'i e/plica cele patru
re*uli obisnuite pentru a se recunoaste o )iinta posedata de diavol si o
)acu sa vada cit de usor ii era diavolului sa se )oloseasca de ele spre a se
crede tocmai dimpotriva +e desparti de +ierva Mara, ciupind-o
dra*astos de obraz
6 Dormi linistita, ii spuse #m avut eu a )ace cu dusmani si mai
inversunati
+tareta era intr-o dispozitie atit de buna, incit il po)ti la )aimoasa
ciocolata aromata a clariselor, cu piscoturi cu anason si delicatesele de
patiserie rezervate oaspetilor alesi 'n timp ce erau serviti in su)ra*eria
particulara, el dadu instructiuni pentru pasii urmatori +tareta le asculta
bucuroasa
6 %u ma intereseaza in nici un )el ca acestei ne)ericite sa-i mear*a
bine sau prost, spuse !ot ce-l ro* eu pe Domnul e sa plece cit mai curind
din manastire
Parintele ii )a*adui ca isi va da toata silinta ca sa )ie vorba de citeva
zile, ori, sa dea Domnul, doar de citeva ceasuri 0uindu-si ramas bun la
vorbitor, amindoi multumiti, nu le putea trece prin minte, nici lui, nici ei,
ca n-aveau sa se mai vada vreodata
#sa se intimpla Parintele #quino, cum il numeau enoriasii, se duse pe
-os pina la biserica lui, )iindca de multa vreme se ru*a putin si compensa
aceasta in )ata Domnului retraindu-si in )iecare zi martiriul nostal*iilor
;abovi in dreptul portalurilor, naucit de stri*atele vinzatorilor de tot )elul,
asteptind apusul soarelui ca sa traverseze mlastina portului &umpara
pra-iturile cele mai ie)tine si un loz la loteria saracilor, cu speranta inco-
ri*ibila de a cisti*a pentru a-si putea restaura lacasul *ata sa se naruie
Petrecu o -umatate de ceas stind de vorba cu matroanele ne*rese,
re)eratclopotelro
asezate ca niste idoli monumentali in )ata )leacurilor de artizanat e/puse
pe -os, pe ro*o-ini de iuta &atre cinci, trecu pe podul mobil din
Getseman, unde tocmai spinzurasera lesul unui ciine *ras si sinistru,
spre a se da de stire ca murise de turbare .azdu,ul mirosea a tranda)iri
de inceput de mai, iar cerul era mai dia)an ca oriunde pe lume
&artierul sclavilor, c,iar la mar*inea mlastinii, te )acea sa te
cutremuri de atita mizerie 'n cocioabele de lut cu acoperisul din )runze
de palmier se traia laolalta cu ulii si porcii, iar copiii beau apa din baltile
din drum (ra, cu toate acestea, cartierul cel mai vesel, plin de culori tari
si de voci radioase, mai cu seama la as)intit, cind oamenii scoteau
scaunele sa se bucure de racoare in mi-locul strazii Paro,ul imparti
pra-iturile copiilor din -ur si pastra trei pentru masa lui de seara
2iserica era un bordei cu pereti de lut, acoperit cu )runze late de
palmier si cu o cruce de lemn in vir) #vea banci din scinduri *roase, un
sin*ur altar cu un sin*ur s)int si un amvon de lemn unde paro,ul isi tinea
predicile duminica de duminica, in limbi a)ricane &asa paro,iala era o
prelun*ire a bisericii prin spatele altarului principal, in care preotul traia
in conditii minime, intr-o incapere cu un pat de campanie si un scaun
rustic 'n )und era o curticica plina de pietre, cu o bolta de vita cu
ciorc,inii uscati si un *ard de tu)e care o despartea de mlastina +in*ura
apa de baut era cea dintr-un put din zid, intr-un colt al curtii
$n dascal batrin si o )etita or)ana de paisprezece ani, amindoi a)ricani
mandinga convertiti, ii erau a-utoare in biserica si in casa, dar nu mai
avea nevoie de ei dupa ru*aciunea de seara 'nainte de a inc,ide usa,
paro,ul minca ultimele trei pra-ituri si bau un pa,ar cu apa, apoi se
desparti de vecinii asezati in strada cu )ormula-i obisnuita in spaniola3
6 +a va dea Domnul tuturor o noapte buna si s)inta
0a patru dimineata, dascalul care locuia la citiva zeci de metri de
biserica trase primele clopote pentru sin*ura slu-ba a zilei, inainte de
cinci Dat )iind ca parintele intirzia, se duse sa-l caute la el in camera %u
era acolo %u-l *asi nici in curte 'l cauta mai departe prin impre-urimi,
pentru ca uneori se ducea sa stea de vorba )oarte devreme prin curtile
vecine %u dadu de el 0e spuse putinilor enoriasi care se strinsera ca nu
se tine slu-ba deoarece paro,ul nu era de *asit 0a opt, cind soarele era
de-a puternic, )ata de serviciu se duse sa scoata apa din put si acolo se
a)la parintele #quino, plutind cu )ata in sus, cu pantalonii pe care si-i
punea ca sa doarma # )ost o moarte trista, deplinsa indelun*, un mister
ce nu se limpezi niciodata si pe care stareta il proclama drept dovada
cate*orica a dusmaniei diavolului )ata de manastirea ei
.estea nu a-unse pina la celula +iervei Mara, care il tot astepta pe
parintele #quino cu o speranta inocenta %-a stiut sa-i e/plice lui
&ayetano cine era, dar ii impartasi recunostinta ce i-o purta )iindca ii
daduse inapoi sira*urile de mar*ele si-i )a*aduise s-o salveze Pina atunci
li se paruse amindurora ca dra*ostea le era de-a-uns pentru a )i )ericiti
+ierva Mara a )ost cea care si-a dat seama, dezama*ita de parintele
#quino, ca libertatea depindea numai de ei insisi 'n zorii unei zile, dupa
ceasuri nes)irsite de sarutari, il implora pe Delaura sa nu plece (l o lua in
*luma si vru sa-si ia ramas bun cu inca o sarutare (a sari din pat si-si
des)acu bratele in usa
6 +au ramii sau plec si eu
'i spusese odata lui &ayetano ca i-ar )i placut sa se re)u*ieze cu el in
+an 2asilio de Palenque, un sat de sclavi )u*ari, la douasprezece le*,e
re)eratclopotelro
departare, unde avea sa )ie primita ne*resit ca o re*ina 0ui &ayetano i
se paru o idee providentiala, dar n-o le*a in nici un )el de )u*a #vea mai
curind incredere in procedurile le*ale 'n )aptul ca marc,izul isi va
recapata )ata cu dovada de nata*aduit ca nu era posedata si ca el va
obtine iertarea episcopului si permisiunea de a intra intr-o comunitate
civila unde casatoriile preotilor sau calu*aritelor erau atit de )recvente ca
nu mai scandalizau pe nimeni #sa incit atunci cind +ierva Mara il sili sa
cumpaneasca daca sa ramina sau sa o ia cu el, Delaura incerca sa-i
abata *indul de la asta (a i se prinse de *it si-l ameninta ca o sa stri*e
+e crapa de ziua 'nspaimintat, Delaura izbuti sa se elibereze cu un brinci
si o rupse la )u*a in clipa in care incepea slu-ba de dimineata
Aeactia +iervei Mara a )ost cumplita Pentru o nemultumire marunta
o z*irie pe *ardiana pe )ata, se inc,ise punind dru*ul la usa si ameninta
ca o sa dea )oc celulei, arzind inauntru, daca n-o lasau sa plece Paznica,
scoasa din minti din pricina )etei insin*erate, ii stri*a3
6 'ndrazneste, )iara a lui 2elzebut
Drept unic raspuns, +ierva Mara dadu )oc saltelei cu candela +)intului
+acrament 'nterventia Martinei, cu )elul ei linistitor de a )i, impiedica
tra*edia 5ricum, *ardiana ceru in raportul din ziua aceea ca )ata sa )ie
mutata intr-o celula mai bine pazita din pavilionul de claustrare
'n)ri*urarea +iervei Mara il )acu pe &ayetano sa se *rabeasca spre a
*asi o cale neintirziata in a)ara )u*ii 'ncerca sa-l vada in doua rinduri pe
marc,iz si in amindoua a )ost impiedicat de dulaii pe care-i a)la slobozi si
de capul lor in casa )ara stapin #devarul era ca marc,izul n-avea sa se
mai intoarca niciodata acolo Aapus de spaimele-i nes)irsite, incercase sa
se re)u*ieze sub aripa ocrotitoare a Dulcei 5livia, dar ea nu-l incura-a 5
c,emase in toate )elurile de cind incepuse sa-l apese sin*uratatea, dar
nu primise decit raspunsuri ze)lemitoare prin pasarele de ,irtie 'si )acu
aparitia pe neasteptate, )ara a mai )i c,emata si )ara a se anunta Matura
si )acu ordine in bucatarie, care nu mai era buna de nimic de atita amar
de vreme de cind nu mai )usese )olosita si oala bolborosea la )oc vesel pe
plita (ra imbracata de sarbatoare, cu roc,ia cu volane de or*andi,
sulemenita cu vopsele si balsamuri la moda, neavind nimic dintr-o
nebuna, in a)ara de palaria cu boruri mari, cu pesti si pasari de cirpa
6 'ti multumesc ca ai venit, ii spuse marc,izul Ma simteam tare
sin*ur +i s)irsi lamentindu-se3 #m pierdut-o pe +ierva
6 ( vina ta, spuse ea, )ara sa-l ia in seama #i )acut totul sa se
piarda
&ina era o tocanita creola, cu trei )eluri de carne si tot ce era mai bun
din *radina de zarzavat Dulce 5livia il servi cu maniere de stapina a
casei care i se potrivea de minune cu imbracamintea &iinii neimblinziti o
urmau peste tot *i)iind, i se incurcau printre picioare, iar ea le soptea
cuvinte de indra*ostita +e aseza la masa in )ata marc,izului, cum ar )i
putut sta pe vremea cind erau tineri si nu le era teama de dra*oste, si
cinara in liniste, )ara sa se priveasca, asudind din belsu* si mincind supa
cu indi)erenta unei perec,i casatorite de o *roaza de vreme Dupa primul
)el, Dulce 5livia isi lua ra*azul sa o)teze si deveni constienta de anii pe
care-i aveau
6 #sa am )i )ost, spuse
Marc,izul se molipsi de luciditatea-i brutala 5 vazu *rasa si
imbatrinita, cu doi dinti lipsa si oc,ii stinsi #sa ar )i )ost, poate, daca el
ar )i avut cura-ul sa-si contrarieze parintele
6 Pari cu desavirsire intrea*a la minte, ii spuse
6 'ntotdeauna am )ost asa, raspunse ea !u ai )ost cel care nu m-a
re)eratclopotelro
vazut niciodata cum eram de )apt
6 !e-am deslusit din multime, cind toate erati tinere si )rumoase, si
era *reu s-o distin*i pe cea mai mindra, spuse el
6 M-am distins eu sin*ura pentru tine, zise ea !u insa n-ai )acut-o #i
)ost mereu ca acum3 un biet amarit
6 Ma insulti in propria-mi casa, spuse el
'minenta certei o entuziasma pe Dulce 5livia
6 ( la )el de mult a mea ca si a ta, spuse !ot asa precum a mea e si
)etita, c,iar daca a nascut-o o catea +i, )ara sa-i lase ra*az sa raspunda,
inc,eie3 +i cel mai *roaznic e c-ai lasat-o pe miini rele
6 Pe miinile Domnului, spuse el
Dulce 5livia stri*a minioasa3
6 Pe miinile )iului episcopului, care a )acut din ea o tir)a si a lasat-o
*rea
6 Daca-ti musti limba te otravesti9 stri*a marc,izul, scandalizat
6 +a*unta le in)loreste, dar nu minte, spuse Dulce 5livia +i nu
incerca sa ma umilesti, ca numai eu iti mai ramin sa-ti pudrez )ata cind ai
sa mori
(ra vesnicul )inal 'ncepura sa-i picure lacrimile in )ar)urie, ca niste
stropi mari de supa &iinii adormisera, insa incordarea stirnita de cearta ii
trezi si-si inaltara capetele in alerta, miriind in)undat Marc,izul simti ca
se su)oca
6 .ezi bine, spuse )urios #sa am )i )ost
(a se ridica )ara sa termine de mincat Pleca de la masa, spala
)ar)uriile si cratitele cu o indir-ire sordida, si pe masura ce le spala le
spar*ea in li*,ean (l o lasa sa plin*a, pina cind se apuca sa arunce
cioburile ca o avalansa de *rindina la cosul de *unoi Pleca )ara sa-si ia
ramas bun Marc,izul n-a stiut niciodata, si nimeni n-a stiut-o, care a )ost
clipa cind Dulce 5livia incetase sa mai )ie ea insasi si continua sa )ie doar
o naluca in noptile casei
;vonul dupa care &ayetano Delaura era )iul episcopului luase locul
altuia, mai de demult, ca erau amanti inca din +alamanca .ersiunea
Dulcei 5livia, adeverita si rastalmacita de +a*unta, sustinea intr-adevar
ca +ierva Mara era sec,estrata la manastire pentru a potoli po)tele
satanice ale lui &ayetano Delaura si ca zamislise un copil cu doua capete
5r*iile ei, spunea +a*unta, molipsisera intrea*a comunitate a
calu*aritelor clarise
Marc,izul nu si-a mai revenit niciodata 2i-biind prin smircurile
memoriei cauta un re)u*iu impotriva *roazei, dar nu a)la decit amintirea
2ernardei, innobilata de sin*uratate 'ncerca s-o alun*e cu *indul la tot
ce detesta mai mult la ea, vinturile pestilentiale, iesirile necontrolate,
monturile ca niste pinteni de cocos si, cu cit voia s-o in-oseasca mai tare,
cu atit i-o idealizau amintirile &otropit de nostal*ie, ii trimisese mesa-e
de incercare la )abrica de za,ar de la Ma,ates, unde banuia ca se a)la de
cind plecase, si intr-adevar era acolo 'i trimise vorba sa-si uite ranc,iuna
si sa se intoarca acasa, pentru ca amindoi sa aiba cel putin cu cine muri
%eprimind nici un raspuns, se duse s-o caute
# )ost silit s-o ia pe )irul apei pina la izvoarele memoriei Plantatia
care )usese cea mai mindra din tot vicere*atul a-unsese pra) si pulbere
(ra cu neputinta sa intrezaresti drumul prin ,atis Din )abrica nu mai
ramasesera decit *ramezi de moloz, masinariile roase de ru*ina si oasele
ultimilor doi boi, inca in-u*ate la roata morii 2azinul plin de )reamat
parea sin*urul loc insu)letit la umbra arborilor uriasi, inainte de a deslusi
casa printre tu)ele calcinate de maracini de pe cimpurile de trestie,
re)eratclopotelro
marc,izul simti par)umul sapunurilor 2ernardei, care pina la urma
a-unsese mirosul ei natural, si-si dadu seama cit de nerabdator era s-o
vada +e a)la acolo, lin*a balustrada *aleriei, asezata intr-un balansoar si
mestecind cacao, cu privirea atintita in zare #vea o tunica de bumbac
tranda)iriu si parul inca umed, caci se scaldase de curind in bazinul plin
de )reamat
Marc,izul o saluta inainte de a urca cele trei trepte de la intrarea
principala3
6 2una ziua
2ernarda ii raspunse )ara sa-l priveasca, de parca salutul ar )i )ost al
nimanui Marc,izul urca pina la balustrada si de acolo isi roti oc,ii,
cuprinzind tot orizontul, privind neincetat peste ,atisuri Pina unde
izbutea sa vada nu erau decit paduri salbatice si arborii uriasi de lin*a
bazin
6 &e s-a intimplat cu oamenii8 intreba
2ernarda, la )el ca tatal sau odinioara, ii raspunse )ara sa-l priveasca
6 #u plecat cu totii, spuse %u-i su)let de om o suta de le*,e de
-ur-impre-ur
(l intra sa caute un scaun &asa era in ruina si niste tu)e cu )loricele
vinetii se iveau printre caramizile de pe -os 'n su)ra*erie era masa vec,e
cu aceleasi scaune roase de cari, orolo*iul oprit la o ora de cine stie cind
si totul plutea intr-un aer saturat de un pra) invizibil ce se simtea cind
respirai Marc,izul isi lua un scaun, se aseza lin*a 2ernarda si-i spuse in
soapta3
6 #m venit pentru dumneata
2ernarda nu se tulbura, dar )acu din cap un semn a)irmativ abia
deslusit (l ii povesti in ce stare se a)la3 casa pustie, sclavii pititi pe dupa
copaci cu cutitele pre*atite, noptile interminabile
6 #sta nu-i viata, spuse
6 %-a )ost niciodata, zise ea
6 Poate ar putea )i, spuse el
6 %u mi-ai spune asa ceva de-ai sti cu adevarat cit te urasc,
raspunse ea
6 +i eu am crezut intotdeauna ca te urasc, spuse el, dar mi se
intimpla acum sa nu mai )iu asa si*ur
2ernarda isi dezle*a atunci baierile inimii, pentru ca el sa se vada
inlauntru la lumina zilei 'i povesti cum se petrecuse totul, cum tatal ei o
trimisese cu prete/tul ca-i aduce ,erin*i si muraturi, cum il
imbrobodisera cu vec,iul truc al *,icitului in palma, cum se intelesesera
ca ea sa-l violeze cind el se )acea ca nu pricepe si cum planuisera cu
sin*e rece manevra )ara *res de a o concepe pe +ierva Mara ca sa-l
prinda in cursa pe viata +in*urul lucru pentru care el trebuia sa-i
multumeasca era ca n-avusese inima sa savirseasca si ultimul act pus la
cale cu tatal ei, adica sa-i toarne citeva picaturi de laudanum in supa, ca
sa nu )ie nevoita sa-l suporte
6 Mi-am pus cu mina mea )unia de *it, spuse Dar nu re*ret (ra prea
mult sa sper ca, pe deasupra, trebuia s-o mai si iubesc pe nenorocita aia
de )etita nascuta la sapte luni, sau pe dumneata, care ai )ost cauza
ne)ericirii mele
!otusi, ultima treapta a de*radarii ei )usese pierderea lui 'uda
'scariotul &autindu-l in alti barbati, s-a dedat des)riului )ara nici o
opreliste cu sclavii de pe plantatie, ceea ce-i stirnea cea mai mare scirba
inainte de a se incumeta s-o )aca pentru prima oara 'i ale*ea in *rupuri
si-i poseda unul dupa altul in ,aturile dintre bananieri, pina cind mierea
re)eratclopotelro
)ermentata si tabletele de cacao ii o)ilira )armecele si a-unse um)lata si
sluta, dar po)tele trupului nu i se mai potoleau #tunci incepu sa
plateasca Mai intii cu podoabe stralucitoare, de tinic,ea, pe cei mai
tineri, dupa )rumusete si calibru, iar la s)irsit cu aur curat, pe cei pe care-i
mai putea prinde Descoperi destul de tirziu ca )u*eau in masa la +an
2asilio de Palenque, pentru a se pune la adapost de ,ameseala ei
nesatioasa
6 Mi-am dat atunci seama c-as )i )ost in stare sa-i omor cu cutitul de
taiat trestie, zise, )ara o lacrima +i nu numai pe ei, ci si pe dumneata si
pe )etita, si pe ne*ustorul de tatal meu, si pe oricine isi batuse -oc de
viata mea Dar nu mai era nimeni de omorit
Aamasera tacuti, privind as)intitul peste tu)ele de maracini +e auzi in
zare un cird de animale indepartate, si o voce de )emeie nemin*iiata le
stri*a pe nume, unul dupa altul, pina se lasa noaptea Marc,izul o)ta3
6 .ad bine ca n-am de ce sa-ti multumesc pentru nimic
+e scula )ara *raba, puse scaunul la locul lui si pleca pe unde venise,
)ara sa-si ia ramas bun si )ara o lumina de speranta
Martina 0aborde )acuse in ziua aceea o sedinta de brodat ce dura
toata dimineata pentru a putea termina un lucru intirziat Minca de prinz
in celula +iervei Mara, iar apoi se duse la ea sa-si )aca siesta
Dupa-amiaza, o data cu ultimele impunsaturi, ii vorbi cu o tristete
ciudata
6 Daca scapi vreodata din inc,isoarea asta, sau daca scap eu mai
intii, aminteste-ti intotdeauna de mine, ii spuse .a )i sin*ura mea
bucurie
+ierva Mara nu intelese pina a doua zi, cind *ardiana o trezi, tipind
ca din *ura de sarpe, )iindca pe Martina n-o prinsesera zorile in celula ei
&ercetasera cu temeinicie manastirea si nu *asisera nici o urma +in*ura
veste care s-a a)lat despre ea a )ost un bilet scris cu cali*ra)ia-i in)lorita,
descoperit de +ierva Mara sub perna3 $oi face rugaciuni de trei ori pe /i
ca sa fiti nespus de fericiti.
(ra inca naucita de surpriza, cind intra stareta cu administratoarea si
alte calu*arite, aducind o patrula de ostasi de *arda inarmati cu
musc,ete 'ntinse o mina )uribunda ca s-o atin*a pe +ierva Mara si-i
stri*a3
6 (sti complice si ai sa )ii pedepsita
1etita isi ridica mina sloboda cu o ,otarire ce o )acu pe stareta sa
incremeneasca
6 '-am vazut plecind, spuse
+tareta ramase uluita
6 %u era sin*ura8
6 (rau sase, spuse +ierva Mara
%u parea cu putinta si mai ales sa )i plecat de pe terasa, a carei
sin*ura cale de scapare era curtea )orti)icata
6 #veau aripi de liliac, zise +ierva Mara )il)iindu-si bratele +i le-au
des)acut pe terasa si au purtat-o pe sus, zburind, zburind, pina peste
mare
&apitanul patrulei isi )acu speriat cruce si cazu in *enunc,i
6 +)inta Maica Preacurata, spuse
6 1ara pacat zamislita, rostira in cor
# )ost o evadare per)ecta, pe care Martina o pusese la cale in cele
mai mici amanunte, tinind totul intr-un secret absolut, de cind
re)eratclopotelro
descoperise ca Delaura isi petrecea noptile la manastire +in*urul lucru
pe care nu-l prevazuse, sau de care nu-i pasa, a )ost ca trebuia sa inc,ida
pe dinauntru intrarea canalului, spre a evita orice banuiala &ei care
cercetara )u*a il *asira desc,is, il e/plorara, descoperira adevarul si-l
inc,isera imediat cu bolovani la amindoua capetele +ierva Mara a )ost
mutata cu )orta intr-o celula cu lacat din pavilionul celor in*ropate de vii
'n noaptea aceea, sub razele unei luni splendide, &ayetano isi zdrobi
miinile incercind sa inlature pietrele care inc,ideau tunelul
Minat de o )orta dementa )u*i sa-l caute pe marc,iz 'mpinse poarta
cea mare )ara sa bata si intra in casa pustie, a carei lumina de dinauntru
era cea din strada, pentru ca zidurile varuite pareau stravezii in
stralucirea lunii &uratenia, orinduiala mobilelor, razoarele de )lori, totul
era )ara cusur in casa parasita +cirtiitul balamalelor stirnise dulaii, insa
Dulce 5livia ii )acu sa taca brusc cu o porunca martiala &ayetano o vazu
printre umbrele verzi din *radina, )rumoasa si )os)orescenta, cu tunica de
marc,iza si parul impodobit cu camelii proaspete raspindind miresme
)renetice si isi ridica mina )acind cu de*etul mare si cel aratator semnul
crucii
6 Pentru numele Domnului, cine esti8 intreba
6 $n su)let ratacitor, raspunse ea +i dumneata8
6 +int &ayetano Delaura, spuse el, si vin sa-l ro* in *enunc,i pe
domnul marc,iz sa ma asculte o clipa
5c,ii Dulcei 5livia scinteiara de )urie
6 Domnul marc,iz n-are ce sa asculte de la un codos, spuse
6 +i cine sinteti dumneavoastra ca s-aveti dreptul sa spuneti asa
ceva8
6 +int stapina acestei case, zise
6 Pentru numele lui Dumnezeu, spuse Delaura #nuntati-l pe marc,iz
ca am venit sa-i vorbesc despre )ata lui
+i spuse de-a dreptul, cu mina pe piept3
6 Ma prapadesc de dra*ul ei
6 'nca un cuvint si dau drumul la ciini, spuse Dulce 5livia indi*nata
si-i arata poarta3 #)ara de aici
Puterea autoritatii ei era atit de mare, incit &ayetano iesi din casa,
mer*ind cu spatele ca sa n-o scape din oc,i
Marti, cind #brenuncio intra in camera-i mica de la spital, il *asi pe
Delaura distrus de in*rozitoarele nopti de ve*,e 'i povesti totul, de la
motivele reale ale pedepsirii lui pina la noptile de dra*oste in celula
#brenuncio ramase uluit
6 Mi-as )i ima*inat orice despre dumneavoastra, numai aceste
e/cese dementiale nu
6 %-ati trecut niciodata prin asta8
6 %iciodata, )iule, spuse #brenuncio +e/ul este un talent, iar eu nu-l
am
'ncerca sa-l )aca sa-si sc,imbe *indul 'i spuse ca dra*ostea era un
sentiment contra naturii, condamnind doi necunoscuti la o dependenta
mesc,ina si nesanatoasa, cu atit mai e)emera cu cit e mai intensa Dar
&ayetano nu-l auzi 5bsesia lui era sa )u*a cit mai departe cu putinta de
tirania lumii crestine
6 %umai marc,izul ne poate a-uta )iindu-i parinte, spuse #m vrut sa-
l implor in *enunc,i, insa nu l-am *asit acasa
6 %-o sa-l mai *asiti niciodata, zise #brenuncio '-au a-uns la urec,i
zvonuri ca ati incercat sa abuzati de copila +i acum vad ca, din punctul
de vedere al unui crestin, nu-i lipseste temeiul 'l privi drept in oc,i3 %u
re)eratclopotelro
va temeti ca va veti a)la pierzania8
6 &red ca mi-am si a)lat-o, dar nu prin +)intul Du,, spuse Delaura
netulburat #m crezut intotdeauna ca ia seama mai mult la iubire decit la
credinta
#brenuncio nu-si putu ascunde admiratia pe care i-o trezea barbatul
acela de curind eliberat de servitutile ratiunii Dar nu-i )acu promisiuni
mincinoase, cu atit mai mult cu cit la mi-loc era +)inta 'nc,izitie
6 Dumneavoastra aveti o reli*ie a mortii care va insu)la cura-ul si
)ericirea de a o in)runta, ii spuse (u nu3 cred ca esentialul este sa )ii in
viata
&ayetano )u*i la manastire 'ntra in plina zi pe poarta de serviciu si
strabatu *radina )ara nici o precautie, incredintat ca e invizibil *ratie
puterii ru*aciunii $rca la catul al doilea, traversa un coridor solitar cu
tavanul )oarte scund care le*a cele doua aripi ale manastirii si intra in
lumea tacuta si amortita a celor in*ropate de vii 1ara s-o stie, trecuse
prin )ata noii celule unde +ierva Mara plin*ea dupa el (ra *ata sa
a-un*a la pavilionul inc,isorii, cind il opri un stri*at in spatele lui3
6+tai9
+e intoarse si vazu o calu*arita cu c,ipul acoperit de val si un cruci)i/
ridicat impotriva lui
1acu un pas inainte, dar calu*arita il opri cu semnul lui &ristos
6 $ade retro% ii stri*a
'n spatele lui auzi alta voce3
6 $ade retro%
'ar apoi inca una, si inca una3
6 $ade retro%
+e intoarse de mai multe ori, privind de -ur impre-ur, si-si dadu seama
ca se a)la in centrul unui cerc de calu*arite )anatice cu c,ipurile
acoperite, care-l ,aituiau stri*ind, cu cruci)i/e in miini3
6 $ade retro, *atana%
&ayetano a-unse la capatul puterilor # )ost pus la dispozitia +)intei
'nc,izitii si condamnat intr-un proces tinut in piata publica, ce arunca
asupra-i banuieli de erezie si provoca tulburari in popor si controverse in
sinul 2isericii Printr-o clementa speciala, isi ispasi osinda ca in)irmier la
spitalul #mor de Dios, unde trai multi ani impreuna cu bolnavii, mincind
si dormind cu ei, direct pe podea, si spalindu-se in li*,eanele lor c,iar si
cu apa )olosita de acestia, dar nu izbuti sa-si vada implinita dorinta
in)ri*urata si marturisita de a se molipsi de lepra
+ierva Mara il asteptase in zadar Dupa trei zile, inceta sa mai
manince, intr-o izbucnire de revolta ce a*rava semnele c-ar )i )ost
posedata !ulburat de caderea lui &ayetano, de moartea misterioasa a
parintelui #quino, de ecoul public al unei nenorociri ce scapa de sub
controlul intelepciunii si puterii lui, episcopul isi lua din nou asupra-i
sarcina e/orcizarii, cu o ener*ie de neconceput in starea si la virsta lui
+ierva Mara, de data aceasta cu teasta rasa cu briciul si in camasa de
)orta, il in)runta cu o )erocitate diabolica, vorbind in di)erite limbi sau cu
tipete de pasari in)ernale # doua zi se auzi un ra*et asurzitor de vite
in)uriate, pamintul se cutremura si n-a mai )ost cu putinta sa se creada
ca +ierva Mara nu se a)la la c,eremul tuturor demonilor din iad Dupa ce
o adusera inapoi in celula ii )acura o spalatura cu apa s)intita, dupa
metoda )ranceza, pentru a-i scoate a)ara pe cei care ar )i putut ramine in
maruntaiele ei
Pri*oana tinu inca trei zile Desi nu mai mincase de o saptamina,
+ierva Mara izbuti sa-si elibereze un picior si-i dadu episcopului o
re)eratclopotelro
lovitura cu calciiul in -osul pintecelui, doborindu-l la pamint %umai atunci
isi dadura seama ca putuse sa-si desprinda piciorul )iindca trupul ii era
atit de slab incit curelele nu-l mai tineau ;arva stirnita impunea
intreruperea e/orcizarii si ast)el ,otari &onsiliul (cleziastic, insa episcopul
se impotrivi
+ierva Mara nu intelese niciodata ce se intimplase cu &ayetano
Delaura, de ce nu se mai intorsese cu cosul plin de bunatati din tir* si cu
pasiunea-i din noptile acelea )ara sat Pe G9 mai, )ara puterea de a mai
rezista, visa iar )ereastra desc,isa spre un cimp acoperit de ninsoare,
unde &ayetano Delaura nu se a)la si n-avea sa se a)le in veci !inea in
poala un ciorc,ine de stru*uri aurii ce cresteau imediat la loc de cum ii
minca Dar de data asta nu lua boabele una cite una, ci din doua in doua,
tinindu-si aproape rasu)larea, caci tin-ea cu in)ri*urare sa a-un*a la
ultima Gardiana care intra s-o pre*ateasca pentru cea de a sasea
e/orcizare o *asi moarta de dra*oste in pat, cu oc,ii stralucitori si pielea
de prunc nou-nascut +uvitele parului i se iveau in bucle pe capul ras si
se vedeau crescind
-----------------------------------
PA(1#!# #$!5A$0$'
;'$# D( GI octombrie 1949 n-a )ost o zi a marilor stiri Maestrul
&lemente Manuel ;abala, se)ul de redactie al ziarului unde imi )aceam
ucenicia de reporter, inc,eie sedinta de dimineata cu doua sau trei
su*estii de rutina %u incredinta o sarcina concreta nici unui redactor
&iteva minute mai tirziu, a)la prin tele)on ca tocmai se incepuse *olirea
criptelor )unerare din vec,ea manastire +anta &lara, si-mi ordona )ara
prea multe iluzii3
6 Du-te pina acolo sa vezi daca e rost de ceva
'storica manastire a calu*aritelor clatise, pre)acuta in spital de
aproape un secol, urma sa )ie vinduta pentru a se construi in loc un ,otel
de cinci stele
%epretuita sa capela era aproape sub cerul liber datorita naruirii lente
a acoperisului, dar in criptele ei ramineau in*ropate trei *eneratii de
episcopi si starete si tot )elul de oameni de vaza Primul pas era s-o
*oleasca, sa dea ramasitele celor care le reclama si sa arunce restul la
*roapa comuna
M-a surprins primitivismul metodei Muncitorii desc,ideau mormintele
cu tirnacopul si sapa, scoteau sicriele putrezite care se )arimau la cea
mai mica miscare si separau osemintele de amestecul de pulbere, )isii de
imbracaminte si suvite de par o)ilite &u cit mortul era mai ilustru, cu atit
mai anevoioasa era munca, )iindca trebuiau sa scormoneasca printre
ruinele trupurilor si apoi sa cearna )oarte )in reziduurile pentru a
recupera pietrele pretioase si or)evrariile
+e)ul santierului copia datele de pe lespede intr-un caiet de scoala,
orinduia oasele in *ramezi separate, si punea deasupra )iecareia )oaia cu
numele ca sa nu se incurce #st)el ca prima ima*ine pe care am vazut-o
intrind in lacasul s)int a )ost un lun* sir de movilite de oseminte, incinse
de cumplitul soare de octombrie ce se revarsa navalnic printre sparturile
tavanului, si )ara nici o alta identitate decit numele scris cu creionul pe o
bucata de ,irtie Dupa aproape o -umatate de veac mai simt inca
stupoarea stirnita de marturia aceea in*rozitoare a trecerii devastatoare
a anilor
re)eratclopotelro
(rau acolo, printre multi altii, un vicere*e din Peru si amanta sa
tainica4 !oribio de &aceres y .irtudes, episcop al acestei dioceze4 mai
multe starete ale manastirii, printre care maica =ose)a Miranda, si
licentiatul in arte don &ristobal de (raso, care-si consacrase -umatate din
viata construirii tavanelor ornamentate cu muluri si )leuroni +e mai a)la
o cripta acoperita cu lespedea celui de al doilea marc,iz de &asalduero,
don 7*nacio de #l)aro y Duenas, insa cind au desc,is-o, s-a vazut ca era
*oala si ne)olosita 'n sc,imb, ramasitele marc,izei sale, doBa 5lalla de
Mendoza, zaceau sub propria lespede in cripta alaturata +e)ul santierului
n-a dat nici o importanta3 nu era ceva neobisnuit ca un nobil din partea
locului sa-si )i pre*atit mormintul si sa )i )ost in*ropat in altul
'n a treia )irida de la altarul principal, pe partea (van*,eliei, acolo era
stirea 0espedea sari in bucati la cea dintii lovitura de tirnacop si niste
plete vii de culoarea aramei in)lacarate se revarsara in a)ara criptei +e)ul
santierului a vrut sa le scoata intre*i cu a-utorul muncitorilor, dar cu cit
tra*eau de ele cu atit pareau mai lun*i si mai bo*ate, pina cind se ivira
ultimele suvite lipite inca de o teasta de )etita 'n )irida nu mai ramasera
decit niste oscioare marunte si imprastiate, iar pe lespedea de piatra cio-
plita mincata de salpetru se putea citi doar un nume de botez, )ara cele
de )amilie3 +ierva Mara de !odos los #n*eles 'ntinse pe -os, pletele
splendide masurau douazeci si doi de metri si unsprezece centimetri
+e)ul santierului imi e/plica, )ara uimire, ca parul uman crestea un
centimetru pe luna c,iar si dupa moarte, si douazeci si doi de metri ii
parura o medie obisnuita pentru doua sute de ani Mie, in sc,imb, nu mi
s-a parut ceva obisnuit, )iindca bunica imi povestea in copilarie le*enda
unei micute marc,ize de doisprezece ani, cu pletele tirindu-i-se pe
pamint ca o trena de mireasa, care murise de turbare dintr-o muscatura
de ciine, si era venerata in satele din &araibi *ratie nenumaratelor
minuni pe care le savirsise Gindul ca acel mormint ar putea )i al ei a )ost
pentru mine stirea acelei zile si obirsia acestei carti
G#2A'(0 G#A&'# MaAE$(;
&arta*ena de 'ndias, 1994
re)eratclopotelro