TH.

Wrutr

SanrA DIN srANcA

Traducere din englezd qi note
de Alina Popescu

AFfitIR
 Capnolul I

A
In zilele de luni, miercuri gi vineri se studia caligra-
fia de curte qiSumrnulae Logicalesl, restul s6pt6mdnii
fiind dedicat Organonuluiz, rcpetiliei gi astrologiei.
Guvernanta nu reugea niciodat6 sd dea de capdt astro'
labuluis, iar cdnd se incurca rdu de tot, i-l confisca lui
Wart, plesnindu-l peste mdnd. Pe Kay nu il plesnea
peste mdn6, deoarece el era viitorul Sir Kay, stdp0nul
domeniului. tui Warta i se spunea aga pentru cd Wart
rima intrucdtva cu Art, prescurtarea numelui sdu
adevdrat. Kay ii ddduse porecla asta. Lui Kay nu i se
spunea altfel decdt Kay, pentru ed era sub demnitatea
lui sE aibd weo porecld qi s-ar fi mdniat ingrozitor dac6
ar fi incercat cineva sE ii dea vreuna. Guvernanta avea
pdr rogu gi o cicatrice misterioasE, care, dupd ce le fu-
sese ardtatd tuturor femeilor din castel, in spatele uqilor
luchise, ii adusese un imens prestigiu. Se credea cE

1 Celebru marrual de logic6aristotelianS, scris de Petrus Hispa-

nus (Pedro Hispano) tn secolul al XIII-lea gi folosit ca material di-

dastic ln universitilile europene penE h eecolul aIXVII-lea
2 Nume colectiv dat celor qase tratate de logic6ale luiAristotel,

onsiderat intemeietorul disciplinei logicii.

I Instrument folosit pentru m6surareapozilieiagtrilor gi ainEl-
limii lor deasupra orizontului, pentru misurarea unghiurilor, dar
gi aparat folosit la determinarea longitudinii gi latitudinii.
u Nrg, dar qibd,iat ncsuferit, tn limba englezE"

Ar7c6
 T.H. Wrrru

semnul era in locul pe care qedea qi cd il dob6ndise la

un picnic, aqezdndu-se din greqeal5 pe o armurd. tn cele
din urm5 s-a oferit sd i-l arate gi lui Sir Ector, tat6l lui
I(ay, apoi a suferit o crizd,de isterie gi a fost datd afar6.
Mai tfuziu s-a aflat cd stdtuse trei anitntr-un spitalpen-
tru cei cu min{ile r5tdcite.
Dupi-amiezile, programul era urm6toruL lunea gi
vinerea, exerci{ii cu lancea gi c6ldrie; marfea, v6n6toare
cu goimi; miercurea, scrimd; joia, tir cu arcul; sdmbdta,
teoria cavalerismului, cu laudele ce trebuiau aduse in
diferite ocazii, terminologia gi eticheta vdndtorii. Dac6,
de pild6, nu frceai ce trebuie atunci c6nd cornul vestea
moartea unei ciute sau a unui mistref, erai pus sE te
indoi de m{floc peste legul sdlb5ticiuniiqi plesnit cu la-
tul sabiei. Pedepsei i se spunea,,afitrecut prin sabie,,.
Era o zbenguial6, un soi de glum6, ca ritualul b6rbie-
ritului cdnd egti primit intr-un grup nou. I(ay nu era
niciodat6 trecut prin sabie, degi gregea adesea.
Cum s-au descotorosit de guvernantd, Sir Ector a
declarat:
.
1"
9"q gi h naiba, nu-i putem ldsa pe b6iefi s-alerge
nigte derbedei toat6 ziulica - in fond qi la naiba, ni?
9a
La vdrsta loq le trebe o educafiune de prima m6n6. pe
wemea meq frceam latind gi alte cele, inc6 de la cinci
dimineafa. Fericite zile. Mai de-mi nigte portol.
Sir Grummore Grummursum, care iqi petrecea noap-
tea la castel, fiind prins de ldsarea intunericului chiar
in toiul unei aventuri cavalereqti2, spuse ca, pe wemea
lui, era biciuit ln fiecare dimineafd, pentru c6 se ducea

I Yj".a" Por_to, produs ln regiunea Douro din portugalia.

.. ] Notlunea le quest,folosite des de autor, este comp-lexE gi diff-
cil de redat ln limba rom6n5, ea reprezentdnd i" idp gi,
"*f"qi
618c6
 Sabia din sffi,ncd,

la vSnEtoare crr goimi in loc s6-nvefe. Pe seama acestei

mari sldbiciuni punea faptul cE nu reugise niciodatd s6
treacd de viitorul simplu al verbuluiutor. Era ln prima
treime a paginii din stdnga, zieea. El crezuse cd e la
pagina noudzeci gi qapte. ii mai dddu niqte porto.
Cum a mers aventura de azi? il intrebd Sir Ector.
- destul de bine, rdspunse Sir Grummore. De fiapt,
-A
a fost o zi pe cinste. Am dat peste un flic6u pe nume Sir
Bruce Saunce Pit6, taman cdnd tdia capulunei fecioare
tn satul Weedon, l-am fugdrit pend pe Mogia Mixbury
in Bicester, urrde ipochimenul a cotit-o pe alt dnrm. I-am
pierdut urma tn P6durea Wicken. O goan5 de vreo doui-
zeci qi cinci de milel bune.
IJnrr' cane nu se uit6-napoi, zise Sir Ector. Da', ci
-
veni vorba de biieli qi de latineasca loq adeug6bdtrfurul
domn. $ti, amo, arnas2 qi alergatul ca nigte derbedei
toatd ziulica- dumneata ce m-ai sfdtui?
rdspunse Sir Grummore, duc6nd un deget la
-Ah,
nas gi frcend cu ochiul la sticld, pentru asta e nevoie de
pulind chibzuiali. Daci nu !i-e cu supirare c6-mi dau
gi eu cu p6rerea.
Nu md supdr deloc. Mare bundtate tfi faci cd ne
-
dai o pdrere. Siti foarte mu$umesc. Mai ia nigte porto.
Grozav vin avefi.
- Primit de la un amic.
- Dar, cE veni vorba de beiefli dumitale, relu6 Sir
-
Grummore. Cefl sunt la num6r, ai gtiin$e?
Doi. Adica, dace ii punem la socoteald pe amdndoi.
-
aventuri, qi o incercare de atingere a unui fel inalt (de pildi, g5si-
rea Sf0ntului Graal), dar gi o datorie a cavalerului-
1
O mil6 terestrd este egal6 cu 1,6 kilometri.
2
lubesc, iubegti,ln limba latind.

619c6
 T,H. Wrryre

N-ar fi o idee sd-i trimiti la Eton? se intercsE, pr&

-
caut, Sir Grummore. Cale lungfi penfl acolo, e-adevdrat. .

De fapt, nu chiar la Eton frcea el referire, deoarece

Colegiul Preasfintei Fecioare a fost intemeiat abia in
t440, ci la un l6cag asem6n6tor. De asemenea, cei doi
beau ln realitate vin de Metheglyn, nu de porto, iris6
denumirea modernd vE ajut6 s6 v6 imaginali atmosfera.
Nu calealunga-i necazul, spuse Sir Ector, cifaptnl
-
cd trece prin finuturile namilei dleia, cum ii zice... bri-
cepi?
Cum iiziee?
-
-Acu'nu-mi amintesc, s6 m6 tai. Ah care gade pe
malurile Bdului G6lgditor.
Galapas.
-
asta-i omu'.
- mai fi o iegire- s6le tocme$i un dasc6l, sugerE
-Ar
Sir Grummore.
un ins care te invafE.
-Adic6
tntocmai. Un dascEl, gtii',mneata. Un ins care te
-
tnvafd.
Mai ia nigte porto, ll invitil sir Ector. tp prinae
bine dupd atdtea aventuri.

ca,
- Splendiddzi,remarc6 ia$i Sir Grummore. Doar
in zilele noastre, nu prea mai omori nimie. Fugi dou6-
zeci gi cinci de mile, apoi il inco$egti sau ii pierzi urrra
Cel mai supdrEtor e cdnd incepi o noud aventurE.
Tofi cdpcdunii sunt omorafi la vdnitoarea de
-
toamire. Dup-aia, ai parte de-o fugirealE stragnicE, dar
ifi scapE.

- Li se pierde urma mirosului, a4 zice.Asta-i neca-

zul cu cdpcdunii lntr-o far6 mare. Li se pierde urma
mirosului.

tbe 10 rd
 Sobiad,in std,ned

Daq gi de-ar fi sE tocmesc un dascdl, nu vdz de

-
unde l-ag lua.
DE anunf, sugerd Sir Grummore.
- Am dat, zise Sir Ector. L-a strigat Vestitorul dc
-
Humberland gi Card,oile.
Ar mai fi o iegire: sE pleci fntr-o aventurE, zise Sir
-
Grummore.
*Adicd sE plec in ciutarea unui dasc6l, lEmuri Sir
Ector.
intocmai.
- spuse Sir Ector. Hai sd mai luEm
-Hic,hocc,hoc1,
nigte vin din 6sta, zice.
oricum qi-ar
il aprob6 Sir Grummore.
,

- Hunc,
l

$iaga a rdmas. A doua zi, dup6 ce Sir Grummore

Grummursum a plecat la casa lui, Sir Ector gi-a fHcut
nod la batist6 ca sE nu uite sd porneascd in cdutarea
unui dascEl, de indatd ce timpul ii va permite, qi cum
nu gtia prea bine de unde s-o apuce, le-a spus biiefilor
cA Sir Grummore le sugerase gi ii avertizase ca, p0n6
atunci, sd nu se poarte ca nigte derbedei. Apoi au plecat
cu totu la fdn.
Era iulie, o luni in care tofi cei ln putere - btubafi
sau femei - trudeau la cdmp sub lndrumarea lui Sir
Ector. in tot cwll,era un moment in care biiefii erau
iertali de educafiune.
Castelul lui Sir Ector se in6{a intr-o poian6 foarte
tntinsa, aflatd intr-o p6dure gi mai intinsd. Avea o eurte
gi un ganf cu apd in care inotau qtiuci. $anful era tra-
versat de un pod de piatrd fortificat care se termina la
jumdtatea drumului. Cealalt6jumdtate era acoperitE de

t Acesta, aceasta, aaesta,in limba latiuE.

€e 11 q6
 T,H. \fsrru
un pod rabatabil din lemn, care se trdgea in fiecare
sear6. De indatd ce traversai podul, te trezeai in capul
ulitei satului-una singurd avea-care finea cale de weo
jum5tate de mila, mdrginitdde-o parte gi de altade case
cu perqi din lut amestecat cu nuiele qi acoperiguri de
stuf. Ulifa lmpdrlea poiana ln doud cdmpuri uriage -cel
din dreapta era cultivat iro sute de feqii lungi gi tnguste,
iar cel din dreapta cobora lin spre malul unui r6u, ser-
vind drept pdqune. Jumdtate din cdmpul din dreapta
era imprejmuit special pentru fdn.
Era iulie qi vreme de iulie adeviratE, cum se pomenea
odinioard in Vechea furglie. Tofi se trezeau cu pielea
de-un cafeniu strdlucito4 ca la indienii amerigani, cu
ochii str5lucind cajEraticul gi dintii albi, sclipitori. Cfli-
nii umblau cu limba atArndnd de-un cot sau zEceau 96-
fdind in weun petic de umbrd, ln timp ce caii asudau,
plesneau din cozi gi lncercau siiqi alunge mugtele de pe
burfi, lovindu-le cu enormele copite din spate. Vacile
erau ldsate sE pasc5 de capul lor gi din cdnd in cdhd
puteau fi v6zute galopdnd cu cozile ln vdnt, lucru care
il scotea din fire pe Sir Ector.
Sir Ector st6tea cocofat in v6rfirl unei edpife, de unde
vedea bine pe toat6 lumea, gi urla porunci pe deasupra
cdmpului de optzeci de hectare pen6 se ftcea vinefiu la
fa{6. Cei mai de ispravd cosagi lucrau in linie acolo unde
iarba nu fusese tnc6t6iat6, coaselerruindin luminaorbi-
toare a soarelui. Femeile, inarmate cu greble de lemn,
adunau fhnul uscat ln giruri lungr, iar cei doi bdiefi il in-
torceau cu furcile, ca sd fie mai ugor de ridicat. tn urma
lorveneau huruind carele cele mari, cu rofi din lemn qi
trase de cai sau de boi albi, cu pasul agale.Un bdrbat
stilteain car ca sEprimeasce trnul gi sd deainstrucfiuni,

6. LZ c6
 Sabia d,in stAncd,

in weme e de-o parte qi de alta pdqeau a$i doi, ridicdnd

cu furcile grdmE6'oarele pregEtite de b6iefi qi aruncAn-
du-le in car. Acesta era mdnat pe cdrarea dintre doui
giruri de fAn gi era inc6rcat dupd o ordine strict6, lnce-
pend de la caprd qi continudnd spre spate, bdrbatul
dinduntru strig6nd pe un ton sever unde voia sd fie
aruncatd urmdtoarea grdmad6. Cei de jos ii bodog6-
neau pe bdieli cd nu agezaser6 fdnul cum trebuia gi
ameninfau cd o sE le tdbiceasc6 pieile dacd rEm6neau
in urma celorla$i.
Dupd ce umpleau carul, il tr5geau pen5 lflnga cdpila
lui Sir Ector gi li aruncau acestuia fdnul cu furcile. Truda
le era uguratd de faptul ci gr6mezile fuseseri aqezate
rAnduit, nu ca in rrremurile de ast6zi. Sir Ector se cdf[ra
grdbit in vdrful cl6ii, incurc6ndu-qi astfel qjutoarele,
singurele eare munceau de fapt, cdlcdnd fdnul in pi-
cioare, asuddnd, rdcdind lnjur cu furca, c6znindu-se si
tna{e edpila cdt mai drept gi urldnd citotul se va spul-
bera la prima adiere de vdnt dinspre apus.
Lui \ryart ii plEcea tare mult sd adune fend $i era
foarte priceput la asta. IGy, cu doi ani mai mare, stdtea
de obicei la marginea grdmezii pe care incerca s-o ridice,
aqa cd muncea de doud ori mai mult gi izbdndea numai
pe jum6tate cdt Wart. Nu suferea infrdngerile gi se
lupta cu ticElosul de fdn - pe caxe il m6nuia de parc6 ar
fi fost otravd - pene cddea din picioare.
Ziuede dupa vizita hri Sir Grummore a fost una foarte
fierbinte pentru oamenii care au trudit de la un muls
la celdlalt, gi"apoi iare$i, pen6 h asfintit, lupt6ndu-se cu
stihia aceea cumplitd. Cdci pentru ei, fdnul era o stihie
anaturii, asemeni valurilor m5rii sau vdnturiloq in care
se scdldau gi se artrncau, ba chiar gi respirau. Seminfele

6e 13 qd!
 T,H. Wnrru

gi paiele mai mici le r6mdneau in p5.r, in gurd gi-n ndri,

li se stresurau pe sub haine qi ii geditau. Erau lmbrdcafi
uqor, iar umbrele dintre mugchii netezi pdreau nigte
pete albdstrui pe pielea de culoarea castanei. De dimi-
neaf6, cei care se temeau de fulgere boliserE.
Furtuna s-a dezlEnluit spre dup6-amiaze. Sir Ector
nu le-a lngEduit sd se opreasc6 din lucru pend.ce trdsne-
tele orbitoare nu au qjuns deasupra cdrnpului. $i-atunci,
din cerul negru ca noaptea, rafalele de ploaie s.au n6-
pustit asupra loq ftcendu-i ciuciulete gi orbindu-i. BEie-
lii se ghemuiserd sub c6rule qi se acoperiser6 cu fen,
pentru ca vdntul t6ios sd nu le inghele trupurile ude, gi
toli glumeau veseli furweme ce injunrl lorrnriatot iadul.
I(ay tremura, degi nu de frig, dax glumea gi el impreun6
cu ceila$i, newAnd nici mort sd arate cd ii e team6. La
ultimul gi cel mai puternic tunet, oamenii tresdrird frrE
sE wea gi, cum se vdzur6 unii pe ceila$i tresdrind, se
puser6 pe res ca s6-gi assundd ruqinea.
Ploaia a pus cap6t zilei de lucru la cdmp qi a dat sem-
nalul ci putea sE inceapEjoaca. B6iet" au fost trimiqi la
castel, sE se schimbe de hainele ude. B6tr6na doamn6,
doica loq le-a adus veste uscate dintr-un du}ap, i-a certat
cE r6ciseri cobzd. gi l-a ocdrdt pe Sir Ector cd s-a lungit
atdta. Apoicei doi gi-autras pe eicdmagi eurate giau dat
n6vald in flrrtea care strdlucea, spdlatd de ploaie.
Eu propun s6-l luEm pe Cully qi sE vedem daci
-
prindem niscai iepuri, strig6 Wart.
Iepurii nu ies peweme ploioasi, i-o lntoarse IGy,
-
sarcastic, nespus de incdntat cE il luase la gtiinlele na-
turale.
Ei, hai. Cft ai bate din palme, s-a gi uscat.
- il duc eu pe Cully.
-Atunci,
rb! t4 ao
 Sobia d,in std,ncd

De cdte ori mergeau La vdn6toare, I(ay {inea mo{iq

sE ducd el uliul-pimar gi sE il elibereze. Pretenfie la care
era indreptdfit - nu doar pentnr cd era mai in v6rst6 decdt
Wart, ci gi pentru cE era fiul legiuit aI lui Sir Ector. Wart
nu era fiu legitim. Nu inlelegea ce irnseamn6 asta, dar
ii pricinuia numai durere, fiindcE, in ochii lui IGy, 1l
frcea sd par6 cumva inferior. Lipsa pdrinlilor il frcea qi
altfel decdt restul, iar IGy il inv6fase cd nu e bine sd fii
altfel. Nimeni nu aducea vorba de fafa cu el, dar cdnd
rdmdnea singur se gdndea adesea la asta qi se intrista.
Nu-i plEcea deloc cdnd oasrenii deschideau discufia. $i
cum asta se intdmpla de c6te ori bdiefii se certau cine
are intdietate, se obignuise sE cedeze lnainte sd spun6
cineva ceva. De altminteri,ll admira pe l(ay gi nu avea
calit6fi de conduc6tor. Se n6scuse sEvenereze eroii, nu
sE fie erou.
Atunci, sE mergem! strigE Wart, gi-o tulird am6n-
-
doi spre ad6postul pds6rilor, fEcdnd weo cdteva tumbe
pe drum.
Alituri de grajduri gi de eote{ele c6inilor, addpostul
pdsdrilor de vdndtoare era una dintre cele mai insem-
nate p6rfi ale castelului. Se afla chiar in dreptul salonu-
lui principsl, ffi fafa spre sud. Din motive de apflrare,
ferestrele exterioare trebuiau sE fie mici, insi ele int€ri-
oa.re, care d6deau in surtea castelului, erau mari gi in-
sorite. Fiecare avea qipci verticale dese, bdtute in cuie.
Creamwi nu erau, dar ca sd nu ii traga ctrrenttrl pe goimi,
la cele mici se puseserd obloane de com. Laun capdt se
allaun mic gemineu gi un soi de co$igor tihnit, presum
sunt acelea din depozitele de harnagantent, unde grij-
darii cura{6 geile gi cipestrele in nop{ile ploioase, dup6
o vdnitoare de vulpi. Tot aici mai g6seau gi cdteva
.te 15 i6