peTRe lErin$eu

pRi$lSA 0e,LT0il{ie $i ruRI,$

[e N,R

{ :

F*i$r,en

f/.ih?0lHie
UGREIDOAI'R

oddtLi un impdrat puternic $ mare, ;i avea .. Er! pe li.ngd palaturile sale o grddirfi frumoqsa, bigat,i de si me;te;ugitd flori, neaoie mare ! Asa grdt)ind nlt s" ,nai ad,zuse ptnd qtunci p-acolo. in;fundul grddinei aaea si utt mar car.e fdcea mere de aur, si de cind il aaea el nu put use
sd mdnince mere coapte, cdci, dttpd ce le oedea infiorind, crescind si pirguindu-se,venea oarecine noaptea,,i

pdldlia.si

tocmqi cind erau sd se coacd. Topi paznicii din toati im_ cei mai elesi ostasi, pe care ii pusese impdratul ca sd. ptndeascd, n-au putut sd prindd pe ho1i. in cele din

lelura

urma oeni

ori. si vd?ut rodde Ioarre frumoase in pomul din lundul grddinei, dar tram pu!ut gusta niciodatd din ele; acum q dqt tn ,opr, ia_*i uoie c.a noptile asteq td pdze.c insumi, j'ma prin. cd aoi pune mtnq pe acel tilhar care ne jefuieste. Dragul meu, zise tatd-sd,u, atipia oaneti xoinici au pdzit, $i n-au fdcut ttici o ispraz.d, doresc prea ililrlt sd

crescut tn palaturile tale, m_am -.Tqtd, p.rtn asta gr(idind de qtitea qm

qm

fiul

cel mai mare

al imparatului,i_i :i.er
plimbat

odz la m6a mea md.car un mdr din acest pom care m-a linut attta sumd, de bani; ;i de aceea iatd, md tnduplec ;i te las ca sd pinde;ti, mdcar cd nu-mi aine a crede cd, o sd izbutetti. Atunci fiul impdratului se puse la pind.d o sd.ptdmind tntreagd : noaptea pindea ;i ziua se odihnea; iar ctnd fu intr-o dimineald, se intoarse tist Ia tatd-sdu;i.i spise cum piaeghease pind la miezul noppii, cum mai pe urmd il apucase o piroteald de nu se mai putea line pe picioare, cum mai ttrziu, somnul tl cople;i ;i cdzu ca un mort, fdrd sd se poatd dettepta decit tocmai ctnd soarele era ridicqt de doud, sulile, ti atunci vdzu cd. merele lipsesc. Nepovestitd fu mthnirea tatdlui sriu, cind auzi spuindu-i-se astd, tnttmplare. De sild, de mild, fu neooit a mai qstepta incd un an, ca sd facd ;i aoia fiului sdu celui mijlociu, care cerea cu stdruinld de la tatd-sdu ca sd.-l lase 5i pe d.insul sd pindeascd, si se legd cti el va prinde pe hotii care ii fdceau atita intristare. Timpul veni, mercle incepurd, o
se

pirgui;

atunci

sd,u cel mijlociu

dard pdli ca ;i frate-sdu cel mare. Tatd-sdu, dezndddjduit, pusese in gtnd sd'l taie: dard fiul sdu cel mai mic, Prislea, veni cu rugdciune cdtre tatd-sdu, ;i-i zise: Tatd, ati,tia ani l-ai linut, ai suferit atitea necazuri dupd uma acestui pom, mai lasd-\, rogu-te, anul ;i acesta, sd-mi incerc si eu norocul. Fugi d-aci, nesocotitule, zise impdratul. Fratii tdi cei mai mari, attli ti atiti oameni voinici si deprin;i cu neooile, n-au putm face nimic, si tocmai tu, un mucos

pdzi si el;

fiul

ca tine o sd izbute^cd? N-auzi tu

ce prd,pd,stii spun

fralii tdi? Aici trebuie sd fie caa ard.ji. Eu nu md incumet, zise Prislea, a pind,e pe holi, ci zic cd o tncercare de voi face ti eu, nu poate sd-li
aducd nici un rdu.

impdratul

an,

frumos si legd mai mult decit altddatd. im-

se induplecd, mai ldsd pomul netdiat tncd un Sosi primdaara : pomul inflori ;i mai

pdratul

Pentru mine n-are sd fie a;a mare ru;ine, zise el; fiindcd eu nu numai cd sint mai mic, dard nici nu md leg ca sd prinz pe tilhari, ci numai o cercare sd fac.
Cum veni seara,
se

- Du-te, zise impdratul, dar negre;it cd tu ei ti te intorci ru;inat ca fralii ttii cei mai mari.

se veseli d.e frumusepea florilor ;i de mulpimea roadelor sale, dard. cind se gindea cd nici qnul acesta n-o sd qibd parte de merele lui cele auite, se cdia cd l-a ldsat netdiat. Prtslea se d.ucea ad.esea grin grddind, da ocol mdrului si tot pldnuia. in sfir;it, merele incegurd a se pirgui. Atunci fiul cel mai mic al impdratului zise : Tatd, iatd q sosit timpul: md duc sd pindesc ;i eu. sd

duse,

\R

i;i lud cdryi de cetit, doud lepute, arcul si tolba cu sdgepile. isi alese un loc de pindd, tntr-un coll, pe lingd pom, bdtu ppu-

tele tn pdmtnt $ se puse intre ele, a;a cum sd-i oind unul dincinte Ia spate ca, dacd ti vaaeni somn, qi ar mogdi, sd se Ioveascd. cu barba in cel de dinaintea lui si dacd. ar da capul pe spate, sd. se loveucd cu ceafa in cel de dinapoi. Astfel ptndi, pin,i ctnd intr-una din nop,ti, cam d.upd, miezul noplii, simpi cd-l atinge inceti;or boarea zorilor care il imbdta cu mirosul sdu cel pldcut, o pi,roteald noleti.toare se alegd de ochii lui ; dard loviturile ce sufei, arind

'$ { altul

sd moldincd, il de;teptard, qi rdmase piueghind pind cind, pe la retdrsatul de zori, un u;or fi;tit se auzi prin grddind. Atunci, cu ochii pintd la pom, lud arcul ;i sta gata; fi$itul se auzi mai tare si un oarecine se apropie de pom ti se at ucd de ramurile lui ; atunci el dete o sdgeatd, dete doud ;i cind dete cu a treiq un geamdt iesi de ltngd pom, ;i apoi o tdcere de moarte se fd,cu I iard el, cum se lumind pu,tin, culese citeva mere din pom,le puse pe o tipsie de aur ;i le duse la tatdl sdu. Niciodatd n-a simgit impdratul mai mare bucuie de-

ctt ctnd a tdzut la

masa sa merele de aur, din care nu gustase niciodatd. A cum, zi s e Prt s lea, s d cd,ut d,m si p e ho p. D ar d imp dr atul, mulpumit cd pipdise merele cele aurite, nu mai aoia sd ttie de hofi. Fiul sdu ircd nu se ldsa cu una cu doud, ci ardttnd impdratului dira de singe ce ldsase pe pdmint rana ce fdcuse hopului, ti spuse cd se duce sd-l caute ;i sd-l aducd impdratului chiar din gurd de ,sarpe. $i chiar de a doua zi uorbi cu fralii lui, ca sd meargd tmpreund pe urma hopului ;i sd-l prinzd. Frayii sdi prinserd, pizmd pe eI, pentu cd .fusese mai urednic decit din;ii, ,si cd,utau pilej ca sdJ piarzd; de aceea si uoird. bucuros sd meargd. Ei se pregdtird $ pornird. Se luard, deci, dupd dira singelui ;i merse, merse ptnd ce ie;ird la o prdpastie unde se pierdu dira. Ocolitd imprejurul prd.pastiei ;i vdzurd cd. dira de singe nu mai insinta. Atunci pricepurd ei cd in prdpastia aceeq trebuie sd locuiascd furul merelor. Dard cum sd se lue tnduntru? Poruncird numaidecit vtrteje ;i funii groase, si indatd, se ;i gdtird. Le asezard, gi se ldsd fratele cel mare ; dard, zise eI, cind ooi scutura

fringhia, sd

md, scoateli

afard; a;a ;i fdturd.

Dupd.

fratele cel mare se cobori cel mijlociu,;i Jdcu;i el cel dintti, attta numai cd. se ldsd ceaa mai tn jos.

ca

vdzind cd frapii

Acum

rindul meu

sd.md. las in

prdpastie, zise Prislea,

cei mari se codesc; cind voi mi;ca frtnghia,uoi maimuh sdmd ldsapi injos ; ;i dupd ce oepi aedea cd.fringhianu se mai duce la aale sd puneli paznici sd pdzeascd., ;i cind se aa vedea cd, fringhia se migcd, de huelte

marginile groapei'

dinfrapi, ;i

Se ldsd;i celmaimic frtnghia d-aia il ldsa mai jos, ;i-l ldsard, ;i-l ldsard. pind ce xdzurd cd fringhia nu mai sta intinsd., cum este cind are ceva attrnat de capdtul ei.
sd o

tageli afqrd"

de ce mi;ca

::;;2*r;,':"xf r";.'!!j,*;ir,1@'
xreo izbindd, ;i. atunci' ori bit
de

oaface, sd-l Pierdem ca sd de unul ca dinsul care ne face de ru;ine. Prislea ajunse pe tdrimul celah, se uitd cu sfiald tn toate pdrpile,;i cu mare mirare adzu toate lucrurile schimbqte : pdmintul, florile, copacii., lighioni' ahfel fdptuite erau
p-acolo. D eocamdat d ii cam fu fricd, dar d imbdrbdtinduse,apucdpe un drum timerse ptnd, dete deni;te galaturi cu

fl\{i\li
in pragul u;ei tl intimpind.
o

zise : Ajunsei sd mai xdd om de pe tdrimul nostru. Cum ai ajuns aice, frate, il tntebd ea, aici este mos,ia a trei fragi zmei, care ne-a rdpit de la pdringii no;tri, ;i stntem tei surori ;i fete de i.mpd.rat, d.e pe tdrimul de unde e;ti tu. Atunci el povesti in scurt toatd istoria cu merele, cum a tdnit pe hol, $ cum a aenit dupd dira singelui pind la groapa pe unde s-a ldsat tn jos la ea, ;i o tntrebd ce

fatd frumoasd, care

{lrl;1t4

"s (r
t5.

(pj

fel de oameni

Ea ii spue apoi

;i dacd' sint oointct' fiecare din zmei $-a ales ctte una din ele, ;i le tot sile;te sd-i i.a de bdrbali; iard ele se tot impotrivesc cufel de fel de torbe, cerindu-le ctte in lund ;i in soare,;i se fac luntre ti punte de le implinesc toate aoile' Ei sint, in adeodr, voinici, addugd ea, insd poate ti vei birui. Dard, ptnd una, aha' ascunde-te, uai de mine! undeaa, sd nu dea zmeul peste tine tn casa lui, cd e ndbd.ddios, ;i se face leu paraleu. Acum e timpul cind are sd. dnd. la prtnz, ;i are obicei de aruncd buzduganul cale d,e un conac ;i loxe;te in u;d, in masd, ;i se pune in cui' N-apucd sd islrdveascd vorba' ;i se auzi ceta cd guierd, cd love;te in u;d., in masd' ;i buzduganul se ard.td 5i se a;ezd in cui. Dard Prislea lud buzduganul, il azuirli inapoi mai departe decit tl azxirlise zmeul; ti cind era prin dre7tul lui, il atinse pe umere' Zmeul, speriat' stdtu in loc, se uitd dupd buzdugan, se duse de-l lud $ se intoarse acasd. Ctnd era la poartd' tncepu sd strige: Him ! htm ! aici miroase a carne de om de Pe tdrimul celdlah; ;i vdztnd Pe fiul de inPdrat ce-i ie;ise inainte, ii zise:
sint zmeii aceia
cd

omule,

Ce xint te-a adus Pe aici' sd-!i rdmiie oasele pe ah tdrtm? Am uenit ca sd pinz pe furii merelor de aur ale meu. tatdJui Noi sintem, ii zise zmeul; cum vrei sd ne batem? in buzdugane sd ne loaim' in sdbii sd ne tdiem, ori in Wtd sd ne luqtdm? Ba tn lu\td cd e mai dreaptd, rdspunse Prislea' Atunci se apucdrd' la fftntd, li se luptard' ti se luptard' pind cind zmeul bd7d pe Prislea in pdmint pind la

glezne; iard Prislea

se

op;nti o datd, aduse pe zmeu

de

;i

tdie capul. Fata cu ochii plini

lacrdmi ii mulyumi cd a scdgat-o de zmeu, ;i-l rugd sd-i fie mil,l ;i de

surorile ei. Dupd ce se odihni oreo doud zile, porni, dupd Povala fetei, la sord-sa cea mijlocie, care qvea palaturile de argint. Acolo, ca gi la cea mare, fu primit cu bucurie; fata tl rugd sd se ascunzd.l iard el nu voi; ci, ctnd ueni buzduganul sd, se a;eze in cui, pe care-l aruncase zmeul ei cale de doud qnace, el tl aruncd muh mai inddrdt, izbind ;i pe zmeu i.n cap; iard. zmeul veni tulburat, se luptd cu Prislea ca 5i frate-sdu cel mare, ;i rdmase ;i el mort. Fata, dupd ce ii mulyumi, il goadpui cum sd facd ca sd scape din robie ;i pe sora hr cea mai micd. De;i e mai puternic, zise fata, decit frapii lui pe care i-ai omortt, dar mai ales cd e gi cam bolnaa din lovitura ce i-ai dat cu sdgeata cind a arut sd. fure
merele, ndddjduiesc cd-i tei peri de hac. O sAildmind intreqgd se desfdtard impreund cu amindoud fetele, ;i Prislea, odihnindu-se de ostenelile ce incercase, porni ti cdte zmeul de al treilea. Vdztnd palaturile de aur in care locuia zmeul cel mic rdmase cqm pe ginduri, dard luindu-si

inima in dinti intrd

Cum

induntru.
o
stleascd,

il

udzu fara,
care

il

zmeu,

zicea

ea,

rugd sd o scabe de e hotdrit cq indatd

ce se va

ori cum sd se insoleucd cu

Abia isprdvise vorba,
masd,
se

face

sdndtos btne, sd

dinsul-

ll {l I a al !hfa II 7 llE I \ i

;i buzduganul, izbind in u;d ;i in prce tn cui. Pisleq intrebd ce putere are zmeul,

;i ii spue cd arurcd buziluganul cale de trei conace I atunci el il aruncd yi mai departe, Inaindu-l in piept.
Zmeul, turbat de mtnie, se. intoarse numaidectt acasd. Cine este acela care a cutezat sd calce hotarele mele ;i sd intre in casa mea ? Eu sint, zise Prislea. - Dacd e;ti tu, ti rdspunse zmeul, am sd te pedepsesc amar pentru nesocotinta ta. cum ai vrut, aenit-ai; dard nu te vei mai duce cum vei voi. Atunci se inaoird. sd se ia la luptd droaptd, $. se luptard, ;i se luptard, zi de vard

pind seard;
iard cind fu pe la ndmiezi,

;i a;a

se fdcurd amindoi doud focuri bdteau; un corb, insd le tot da ocol croncdnind. Vdzi.ndu-L, zmeul ii zise: Corbule, corbule, ia seu tn unghiile tale $ pune

se

Peste mine,

Corbule, corbule, ii zise s.i Prhlea, d.acd, tei pune seu, eu tgi voi da trei stiruuri. Unde dd Dumnezeu sd cazd, o asemenea tifld peste nine! Mi-a; sdtura sdlasul intreg. Adndr grdieste gura mea, ii rdspunse Prislea. Corbul, fdrd a mai intirzia adue tn unghiile sale seu, pwe peste viteazul Prtslea, ;i prinse mai mubd putere. Cdtre seard, zise zmeul cdtrefata deimpdrat, care pivea la din;ii cum se luptau, dupd. ce se fdcuserd. iard oameni : Frumugica mea, dd-mi nipicd ap,i sd, md. rdcoresc, $-pi fdg,iduiesc sd. ne cunundm chi.ar miine. Frumusica mea, ii zise Prislea, dd-mi mie apd' ;i-1i fdgdduiesc cd te duc pe tdrtmul nostru li acolo sd ne cunundm.

cd-li toi da sttmul dsta 1ie.

peste mine

g
Fata de tmpdrat dete apd lui Prislea de bdu' ;i prinse mai muhd putere; atunci strinse pe zmeu in brage, il ridicd in sus, ;i cind il ldsd jos, il bdg,i pind tn genunchi i.n pd.mint ; se opinti ;i zmeul, ridicd yi el in sus pe Prtslea, ;i ldsindu-l jos i.l bdgd. pind la briu; puindu-ti toate puterile, Prislea mai strinse o datd pe zmeu de-i ptrti oasele gi aducindu-I, il trtnti a;a de grozav, de tl bagd pi.nd in git in pdmint ti-i ti tdie capul ; iardfetele de bucuie se adunard. imprejurul lui, il luard tn brape' il sd;utard ;i ii ziserd: de azi inainte frate sa ne !ii. ii spuserd. apoi cd. fiecare din palaturile zmeilor are ctte un bici, cu care lote;te in cele pdtru colluri ale lor ;i se fac ni;te mere. A;a fdcurd, ;i fiecare din fete aourd ctte un mdr. Se pregdtird. deci sd se intoarcd pe tdrimul nosffu. Aiungi.nd. la grodpd' cldtind Jrtnghia de se loxi de toate mdrginile groapei. Paznicii de sus picePurd cd nebuie sd tragd fringhia- - - Se P^erd la virtejuri ti scoaserd pe fata ceamare cu mdrul ei de aramd.. Ea, cum ajunse sus, ardtd

,.lt

! ,\

un rdtdtel ce-i dase Prislea' in care scria cd are sd ia de bdrbat pe frate-sdu cel mai mare Bucuria fetei fu nesprcd cind se vdzu iard pe lumea unde se ndscuse' Lisard din nou fringhia, ;i scoase pe fata cea mijlocie, cu mdrul ei de argint gi cu o alt'i scrisoqre in care o hotd.rq Prislea de sopie fratelui celui mijlociu' Mai ldsard Jringhia ;i scoase ;i pe fata cea micd; aceasta era logodnica lui Prislea; tnsd mdrul ei cel de aur nu-l dere, ci il Jinu la sine El simpise de mai-nainte cd frapii sdi ii poartd simbetele pe ;i cind se mai ldsdfringhia, ca sd-l ridice ;i el, dinsul legd o piatrd;i puse cdciula d-asupra ei ca sd-i cerce, iia frapii dacd adzurd cdciula, socotind cd este fratele lor iel mic, sldbird aittejile ti deterd drumul fringhiei' care se ldsd in jos cu mare iuleald, ceea ce fdcu pe frali sd creazd cd Prislea s-q prdpddit' Luard, deci, Jetele, le duserd la tmpdlat, ii spuserd cu prefdcutd mihuire cd fratele lor s.a prdpddit, ;i se cunu'

nard cu fetele, dupd atm rinduise Prtslea' Iard cea micd pe ahul' nu uoia-cu nici ui chip sd se mdri'te, nici sd ia Prislea' care tedea departe, tdzu piatra, care cdzuse cu Pre zgomoi, ;i se gtndea ce sii facd ca sd iasd afard' ,ind ,, gind"o ,i ," pltngea, dinsul auzi un Tipdt ;i o xdie-

tare care ti umplu inima de jale; se uttd tmprejur fi adzu un balaur care se tnco' ld.cise pe un copac ti se urca sd mdnince

ni;te

pui de Zgriplor. Scoase palo;ul Prktei, se repezi la balaur 5i numai'

dectt il fdcu in bucdPele. Puii, cuma dzurd,ii mulgumir d ;i-i ziserd : Vino-incoa, omule ti teaz, sd' te ascunde budem aici, cd de teaaved'eamamanoasftd te inghite cuie. Traserd o gand delaunul dinpui;i-l ascunserdin ea' Cind u eni Zgrifgoroaica ;i t d zu grdmada aia mar e de bu-bine? cdlele de b;la;r, intrebd pe pui cine le-a fdcut dst Mamd, ziserd ei, este un om de rytdrimul celdlah - a aPucat incoa sPre rdsdrit ;i Md. duc, le zise ea, sd-i Ea pomi caaintul inspre partea incotro ii s?u' se intoarse : sese puii cd aapucat omul. Dupd citeaaminute Spunepi-mi drept' le zise' incotro s-a dus'

- SPreaPus,mamd. - iitr-o bucatd de vreme' ca de cind incepui sd ud $i poo"rr"rr, strdbdtu cele patu pdrli ale tdrimului de ior;i y intoarse cu detert. Ea ceru ca numaidectt sd-i' spuie. in cele mai de pe urmd ii ziserd puii : oei
Vd fdgdduiesc, dragii mei' Atunci ei il scoaserd din pand
de bucurie

Dacd pi l-om ardta, mamd, ne fdgdduie,sti cd nu-i

face nimic?

tl

strinse tn brape

;i cit p-aci era sd-l inghigd'

ti tl ardtard; iard

ea'

dacd nu l-ar

fi

acoPerit Puii.

- de moarte? puii
Sd, md. scoli

Ce bine orei sd-li

fu ti

eu penfiu cd

mi-^i

scdpat

- Greu lucru mi-ai cerut, ti zise Zgrip,toroaica, dard pentru cd gie i.9i sint datoare mintuirea puilor mei, md
inooiesc la asta. Ptegdtette o sutd oca ile carne, fd.cutd bucdgele de cite o oca una, gi o sutd de piini.

pe tdrimul celdlah, rdspunse Prislea.

Fdcu

tntoarce capul,

ce fdcu Prislea, gdti piinile ;i catnea $ le aduse Ia gura groapei. Zgipporoaica zise: Pune-te d-uupramea cumerinde cu tot,;i de cite ori oi

camea. Cind. era aptoape, aproape sd insd d-asupra, pasdrea uia;d. mai intoarse capul sd-i mai dea de mincare; dard carnea se sfir$se. Atunci Prislea, fdrd sd-gi piardd. cumpdtul, trase palo;ul ;i-;i tdie o bucatd de carne moale din coapsa picinrului de sus ;i o dete Zgihloroaicei. Dupd. ce ajunserd d-asupra ;i adzu cd Prislea nu putea sd umble, ii zise ZgriPgoroaica: Dacd nu era binek ce mi'ai fdcut ;i rugdciunea puilor mei, mai cd te mtncam. Eu am impit cd, carnea care mi-ai dat-o in urmd era mai dulce decit cea mai inainte ;i n-am tnghigit-o; rdu ai fdcut de mi-ai dat-o. Apoi o dete afard dintr-insa, i-o puse la loc, o unse cu scuipat de al
sd.u

sd-mi dai cite o piine ;i cite o bucatd de came. Se a;ezard ;i pornird' dindu-i, de cite ori cerea, piinea ;i

;i

se

lipi. Atunci

se

imbrdlitard, i;i mullu-

in prdPutia de unde ie;iserd qi Prislea plecd cdtre impdrdlia totdlui sdu. Plecd cdtre oragul in care locuiau pdin.tii ;i frapii lui; imbrdcat fiind tn
duse haine ldrdne;ti, intilni ni;te drumepi $ afld d.e Ia ilin;i.i, cdfra,tii lui au luat de solii pe fetele care le-a trimis el, dupd cum le hotd.rtse iuusi, iar pdrinlii lui

t{:
stntltl

i1

h*)
t-

I t
t

/'

,l

erau foarte mihni,ti de pieirea fiului lor celui mai mic; fata cea micd e tmbrdratd in negru ;i-I jele;te ;i cd nu aoie;te a se mdita nici tn ruptul capului, mdcar cd au pelit-o mai mulgi fii di tmpdrat; cd. acum, tn cele din urmd, fragii lui i-au adus un ginere prea frumos, ;i cd. o silesc cu togii sd-l ia ;i cd. nu se ftie de ua putea scdpa. Prislea, auzind de toate acestea, nu puyin s-a intristat in sufletul lui, ;i cu iruima tnfrtntd, a intrat in oras, Mai cercetind in sus ;i in'jos, afld cd Jata a zis impd,ratului, cd dacd uoie;te sd o mdite cu tind,rul care il aduserd, sd porunceascd a-iface;i a-i aduce la odoare oJurcd cu caierul ;i frcul cu totul de aur ;i sd toarcd singurd' fiindcd a;a ii fdcuse ;i zmeul ;i asta ti pld,cea mult. Mai afld cd tmpdratul chemase pe starostea de argintari ti-i poruncise zicindu-i; iatd., de azi in tei sdptdmini sd-mi dai
cd

nu izbutise a face furca dugd porunceald, ti zise: Stdpine, te tdd trist cd, nu popi sd faci furca ce gi-a poruncit tmpdratul, iatd mai sint trei zile gind sd se
impl:ineascd sorocul ce pi-a dat : Iasd-md pe mine sd ofac.

gata furca care o cere fata mea cea micdl cd de unde nu, unde-gi stau picioarele, tgi oa sta ;i capul; 9i bietul argintar se tntoarse acasd tist si plingind. Atunci Prtslea se duse de se bdgd ucenic la argintar. Prislea tot udztnd pe std,pinu-sdu Dditindu-se fiindcd

trenleros ca tine sd. o facd?

Argintarul il goni zicindu-i: Atipi me;teri mari n-au putut

sd o facd

$ tocmai

un

inaoird a-i da o odaie sd lucreze numai Prislea singur si pe fiecare noapte sd-i dea cite o trdistuld de alune ;i cite un pahar de oin bun. Argintarul ti ducea grija, fiindcd ascuhtnd pe la utd,
se

i;;:.:#;*'"!#i:
Atunci

@?

fl-auzea ah decit cum spdrged la alune pe nicooald' I^rd cind fu a treia zi el iegi dirde-ilimineagd din odaie cu ce era furca pe taad' pe care o scoase din mdrul zmeului' la dinsul, gi o dete argintarului ca sd o ilucdJetei impd-

ratului.

Argintarul nu mai putea de bucuie, ;i-i Jdcu un rtnd de haine; iar pe la ndmiezi, cind venise slujitorii
tmpdratului ca sd-l cheme la palat, eI se duse Jurca care torcea singurd'

;i-i

dete

'i DuPd ce impdratul se minund de ftumuse\a I gea ei, dete ar7intarului doi saci cu bani' \ Fata, cum vdzu furca, ii trecu un fier ars ;i Pricepu cd B I ott inimd; ea cunoscufurca 1, i t Pritlto cel aiteaz tebuie sd Ji iepit d-asu' pto pdmintului. Atunci zise impdratului: \\ \ ._ Tara, cine a ldcut furca, poate sd-mi
Iard impdratul
sd.-i.

Jacd.

chemd indatd pe argintar facd. o clogcd cu pui cu totul yi cu totul de aurr;i-i dete soroc trei sd.ptdmini, ;i dacd nu i-o Jace-o,

un lucru pe care mi l-a adus la odoare zneul'

;i-i

porunci

unde

ii

capul. Argintarul, ca

std Picioarele,

rind, se tntoarse acasd ftist, disprepui ca ;i intiia oard pe Prislea,careil intrebase;i de astd datd; iard dacd se inleleserd. la cuainte' se inooird gi lucrul se ;i sdvir;i cu bine. Cind odzu argintarul clo;ca cloncdnind;i Puii Piuind, cu totul 5i cu totul de aur ti ciugulind mei tot de aur' in{e' lese cd, trebuie sd fie lucru mdesftu. Argintarul lud clotcz, o duse la impdrat, iard impdratul, dupd ce se minund indestul de frumuepea gi gingd;ia lor, o duse Jetei ;i-i zise :

ii aa sta ti ;i de celah

vs@

rogu-te argintarului sd aducd pe me;terul cari le_a faiui. p-or-unca asta argintarul, se tnfdyi;d impdra_ tului, rugtndu-se sd,-l ierte si zictndu_i Cum o sd, aduc tnaintea mdriei tale pe me;ter, fiindcd este un om prost si trenleros ;i nu este arednic sd ztazd

Iatd, pi s-au implfuit toate ooile; atum, fata mea, - te gdte;ti sd de nuntd. tlai z.isefata, cine afdcut aste doud lucruri, ; ,Ty'd,_ii trebuie sd aibd ;i mdrul de aur al zmeului; porunrr;r",

I'nmtnd

ar fi. Atunci argintarul, dupd, ce puse de spdld pe prislea, ;i-t curdpd, il tmbrdcd tn niste haine noi si_l duse la , impdratul; iard impdratul il inftiyi;ti fetei. Cumutazufati,i Ea nu putu autu .;-.; ;- lauimile t^^-:----'t - I7a sti-;i pie care o podidiserd, de ' bucurie mare ce avu, ;i zise impd,ratului : Tatd, acesta este oiteazul care ne_a scdpat din - zmeihr. mina $i, dind tn genuche, ii sdruta miinile si pe fapd yi pe dos. Lutndu-i seama bine impd,ratul, il'";";r"; ;;';t^;;, mdcar cd foarte mult se schimbase. it l_tr:aE;;a ;f_i sdrutd de sute de ori. Dar el tdgdduia In ce-le mai din urmd, inima tui induio;atd de rugd_ ciunile tatdlui sdu, ale mamei sale ;i ale faei, c'are rdmase iu genuche rugindu_l, mdnurisi cd in idea,ir el este J?ul tor cel mai mic.

luminata fapd a mdriei tale. Impd,ratul porunci sd-l aducd, ori cwn

- fQ'

"

; ;;;;;;

yart-; d1 ei cum ad.zurd pe prislea, o sfeclird. Iard impd.ratul intrebd pe prislea cum sd_i pedepseascd?

Prtsle.a le pol)esti apoi toatd istoria sa, le sprce si cum iesit, d-avpra pd.mintului le arita ;; aur al zmeului. Atunci tmpdratul, supd.rat, chemd pe feciorii lui cei mai

;i

*a)"i i"

Viteazul rcstru zise: Tatd, eu ii iert. -Toatd imptudtia s-a bucurat se mindrea, fdlindu-se ;i de vitejiile ce fd.cuse el ; iard dupd moartea tdtine-sdu, se sui el tn scaunul tmpdr,i.piei $ impdldli in prce de atunci ;i pind in ziua de astdzi, de or fi trdind.
Trecui ;i eu pe acolo de unde luai tncdlecai p-o

ti

std.tui de md, veselii

la nuntd,

O bucatd, de batoc,

;i

$-un picior de iepure ;chiop,

;a ;i v-o

spusei dumneauoastd a;a.

EDITURA TINERETULUI