1 ianuarie 1868 – S-a născut Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti (1 ian. 1868-14 dec.

1946), prozator român. A scris schiţe şi nuvele pentru copii (Puiul, Moartea lui Castor,
Privighetoarea, Bietul Tric, Nicuşor, Intuneric şi lumină, Niculăiţă Minciună), volume de
schiţe şi nuvele (Nuvele şi schiţe, In lumea dreptăţii, Rătăcire, Firimituri, Cu undiţa, Din
pragul apusului);
5 ianuarie 1878 – S-a născut Emil Gârleanu ( 1878-1914), prozator şi traducător român.
A scris volume de schiţe (Din lumea celor care nu cuvântă, Cea dintâi durere, Bătrânii, Nucul
lui Odobac).
6 ianuarie 1897 – S-a născut Ionel Teodoreanu (1897-1951), prozator român. A scris
nuvele şi povestiri (Uliţa copilăriei, In casa bunicilor, Prăvale-Baba), romane (Lorelei, La
Medeleni, Secretul Anei Florentin, Bal mascat, Turnul Milenei), memorii (Masa umbrelor).
„Acuma, copile, soarbe cu
Universul operelor sale cuprinde lumea copilăriei la graniţa dintre adolescenţă, cu amestecul de
vis şi realitate;
sufletul curat cuvintele.
15 ianuarie 1850 – S-a născut Mihai Eminescu (1850-1889), poet, prozator şi publicist
român. Primul dintre clasicii literaturii române, creaţia sa vastă cuprinde poezii despre natură
Păstrează cu scumpătate
şi iubire (Mai am un singur dor, Dorinţa, Lacul, Sara pe deal, Floare albastră), poezii de
inspiraţie folclorică (Revedere, Ce te legeni..., La mijloc de codru..., Călin (file din poveste),
învăţătura şi nu o lăsa,
poezii de meditaţie istorică şi socială (ciclul Scrisorilor, Impărat şi proletar, Epigonii), poezii
filozofice (Luceafărul), basme (Făt-Frumos din lacrimă, Crăiasa din poveşti, Călin Nebunul),
păstreaz-o, căci ea este
nuvele (Sărmanul Dionis, Cezara), romane (Geniu pustiu);
18 ianuarie 1848 – S-a născut Ioan Slavici (1848-1925), prozator, dramaturg şi gazetar
frumuseţea cea mai aleasă,
român. Unul dintre clasicii literaturii române, a scris basme şi poveşti (Palatul de cleştar, Zâna-
Zorilor, Doi feţi cu stea în frunte), nuvele (Moara cu noroc, Budulea Taichii, Popa Tanda,
avere ascunsă şi tăinuită...”
Pădureanca), romane (Mara, Cel din urmă armaş), piese de teatru (Fata de birău, Bogdan
Vodă), memorii (Amintiri, Inchisorile mele);
Mihail
30 ianuarie 1852 – S-a născut Ion Luca Caragiale (1852-1912), dramaturg şi publicist
român, clasic al literaturii române. A scris momente şi schiţe (D-l Goe..., Vizită..., Bubico,

Sadoveanu
Telegrame etc.), piese de teatru (O noapte furtunoasă, O scrisoare pierdută, D’ale
carnavalului), nuvele (O făclie de Paşti, In vreme de război, Două loturi, La hanul lui
Mânjoală, Kir Ianulea, Abu Hassan). Având experienţa unui vieţi zbuciumate şi un ascuţit
spirit de observaţie, Caragiale a realizat în opera sa o analiză critică a societăţii din vremea lui.
L 5 12 19 26
M 6 13 20 27
 6 februarie 1908 – S-a născut Geo Bogza (1908-1993), poet,
M 7 14 21 28 prozator şi publicist român. Este considerat părintele reportajului
literar inspirat din realitatea socială. A scris volume de versuri
(Poemul invectivă, Ioana-Maria, Cântec de revoltă, de dragoste şi
J 1 8 15 22 29 moarte), volumul reprezentativ – Orion, volume de poeme în
proză ( Cartea Oltului, Ţara de piatră, Tăbăcarii, Moartea lui
V 2 9 16 23 30 Iacob Onisia), traduceri din literatura universală. In lucrarea
Cartea Oltului, scriitorul surprinde frumuseţile naturii, bogăţiile
S 3 10 17 24 31 ţării, oamenii, trecutul şi prezentul locurilor pe unde trece Oltul în
drumul său, de la izvoare şi până la vărsarea în Dunăre.
D 4 11 18 25
 19 februarie 1936 – S-a născut Marin Sorescu (1936-1996), poet,
dramaturg şi eseist român. A scris poezii pentru copii (Unde
fugim de-acasă?, O aripă şi-un picior, Lulu şi Gulu-Gulu), volume
de versuri (Singur printre poeţi, Moartea ceasului, La lilieci,
Tinereţea lui Don Quijote ş.a.), piese de teatru (Iona, Matca,
Paraclisierul, Răceala, A treia ţeapă etc.), romane (Trei dinţi din
faţă, Viziunea viziunii). „Sorescu este un intelectual serois care
meditează la ceea ce scrie” (Eugen Simion).
L 2 9 16 23
M 3 10 17 24
M 4 11 18 25
J 5 12 19 26
V 6 13 20 27
S 7 14 21 28
D 1 8 15 22
  1 martie 1837 – S-a născut Ion Creangă, la Humuleşti. Recunoscut datorită
măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi
unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice
Amintiri din copilărie.
 9 martie 1907 – S-a născut Mircea Eliade (1907-1986), romancier, eseist,
filozof, istoric al religiilor. A scris numeroase studii privind mistica indiană,
romane (Maitreyi, Nuntă în cer – romane de dragoste, Isabel şi apele diavolului,
Lumina ce se stinge), nuvele (Secretul doctorului Honigberger, Nopţi la
Serampore), culegeri de nuvele fantastice (Domnişoara Cristina, Şarpele) cu care
L 2 9 16 23 30 scriitorul se fixează în arhaicul autohton, explorând resurse de gândire magică din
folclorul românesc. Nuvelele La ţigănci, Pe strada Mântuleasa, Ivan, In curte la
M 3 10 17 24 31 Dionis şi romanul Noaptea de Sânziene apar după al doilea război mondial, pe
fundalul căruia evoluează destinul unor eroi devoraţi de problemele cunoaşterii;
M 4 11 18 25  14 martie 1854 – S-a născut Alexandru Macedonski (1854-1921), poet,
prozator şi publicist român. A scris volume de versuri (Excelsior, Flori sacre),
J 5 12 19 26 volumul de amintiri, povestiri, schiţe şi nuvele Cartea de aur piese de teatru (Iadeş,
Unchiaşul sărăcie). In 1880 a înfiinţat cenaclul şi revista literară „Literatorul”,
încercând să fie îndrumător al literaturii române;
V 6 13 20 27  31 martie 1933 – S-a născut Nichita Stănescu (1933-1983), poet român. A scris
volume de versuri (Sensul iubirii, O viziune a sentimentelor, Dreptul la timp, 11
S 7 14 21 28 elegii, Roşu vertical, Oul şi sfera, Necuvintele, Opere imperfecte, Noduri şi semne),
eseuri (Respiraţii, Cartea de recitire). Din poeziile lui Nichita Stănescu nu lipsesc
D 1 8 15 22 29 dragostea, adolescenţa, viaţa, moartea, timpul. Simbolurile perfecţiunii sunt, în
poeziile sale, sfera, punctul, pătratul, cercul. Poeziile sale suprind printr-un limbaj
cu totul nou, un vocabular neobişnuit şi o gramatică proprie :”din punctul de vedere
al copacilor, / soarele-i o dungă de căldură, / oamenii – o emoţie copleşitoare.”
Despre arta poetică a lui N. Stănescu, Eugen Simion afirma:”Se face că se joacă cu
nişte jucării ce se chemă univers, destin, existenţă, iubire, moarte, singurătate”.
  1 aprilie 1881 – S-a născut Octavian Goga (1881-1938), poet, publicist, dramaturg
şi om politic român. A scris volume de versuri (Poezii, Ne cheamă pământul, Din
umbra zidurilor, Cântece fără ţară), piese de teatru (Domnul notar, Meşterul Manole),
traduceri din literatura universală. Este cel mai mare poet naţional pe care l-a dat
Transilvania. Intreaga sa operă este inspirată din viaţa ţăranilor din Transilvania,
exprimând frământările şi aspiraţiile acestora, precum şi dorinţa lor de dreptate şi de
libertate;
 9 aprilie 1894 – S-a născut Camil Petrescu (1894-1957), dramaturg, prozator,
L 6 13 20 27 poet, estetician şi filozof. In volumul Teze şi antiteze îşi grupează articolele despre
poezie, proză şi teatru, scrie teza de doctorat Modalitatea estetică a teatrului şi eseul
M 7 14 21 28 Noua structură şi opera lui Marcel Proust, In care optează pentru subiectivitatea care
trebuie să înlocuiască în roman obiectivitatea, idee pe care o va aplica şi în romanele
sale. Publică volumele de poezii Versuri, ciclul Ideea, Ciclul morţii, romanele Ultima
M 1 8 15 22 29 noapte de dragoste, Intâia noapte de război, Patul lui Procust, piesele de teatru Jocul
ielelor, Danton, Act veneţian, Suflete tari (drame de idei), Iată femeia pe care o
J 2 9 16 23 30 iubesc.
 12 aprilie 1858 – S-a născut Barbu Delavrancea (1858-1918), prozator,
dramaturg, ziarist, om politic. A scris schiţe (Bunicul, Bunica, Sorcova, De azi şi de
V 3 10 17 24 demult), povestiri şi nuvele în care evocă copilăria (Poveste, Domnul Vucea, Tudose,
Sultănica, Trubadurul), basme (Neghiniţă, Palatul de cleştar), piese de teatru (Apus
S 4 11 18 25 de soare, Viforul, Luceafărul – trilogia Moldovei). Delavrancea a fost unul dintre cei
care au susţinut intratrea României In Primul Război Mondial. In nuvela Domnul
Vucea, scriitorul critică şcoala burgheză , pedepsele umilitoare suferite de elevii
D 5 12 19 26 săraci şi avantajele de care se bucurau copiii celor bogaţi;
 18 aprilie 1847 –S-a născut Calistrat Hogaş (1847-1917), prozator român. A scris
proză (Amintiri dintr-o călătorie, In munţii Neamţului – reunite şi publicare sub titlul
Pe drumuri de munte). După moartea scriitorului apare Amintiri dintr-o călătorie în
munţii Neamţului. Era un mare iubitor de natură şi un neobosit călător. Işi petrecea
timpul liber făcând drumeţii în munţii Moldovei, însoţit de calul său, Pisicuţa.
Considera că numai călătorind pe jos putea admira în voie minunatele peisaje.
Schiturile, mănăstirile pe care le întâlnea erau locuri de popas pentru scriitor.
  9 mai 1895 – S-a născut Lucian Blaga (1895-1961), poet, dramaturg şi filozof
român. A scris versuri, grupate în volumele Poemele luminii, Paşii profetului, In
marea trecere, Lauda somnului, La cumpăna apelor, La curţile dorului, Nebănuitele
trepte în care scrie despre natură, despre vieţuitoare şi despre misterele de neînţeles
ale lumii, îşi exprimă dragostea de viaţă, fiind însă şi încărcat de nelinişte şi tristeţe
(vol. In marea trecere). A publicat şi piese de teatru (Meşterul Manole, Zamolxe,
Tulburarea apelor, Avram Iancu), memorialistică (Visul împlinit), studii de filozofie
şi eseuri (Trilogia cunoaşterii, Trilogia culturii, Trilogia valorilor);
L 4 11 18 25
 21 mai 1880 – S-a născut Tudor Arghezi (1880-1967), poet, prozator, dramaturg
şi publicist român. A publicat volumele de versuri Prisaca, Cartea cu jucării, Cuvinte
M 5 12 19 26 potrivite, Flori de mucigai, Versuri de seară, Cântare omului, Silabe, Hore, 1907,
Stihuri pestriţe, Cadenţe. A scris proză: Icoane de lemn, Poarta neagră, Bilete de
M 6 13 20 27 papagal, Lume veche, lume nouă, romane: Ochii Maicii Domnului, Cimitirul Buna-
Vestire, Lina, piese de teatru : Seringa. In opera sa poetică, Arghezi şi-a exprimat
emoţiile trăite în faţa frumuseţilor naturii, a prezentat gingăşia copilăriei şi a
J 7 14 21 28 necuvântătoarelor, a încercar să găsească sensul existenţei umane şi a lăudat puterea
de creaţie a omului. Poetul a acordat o puternică semnificaţie cuvintelor, după cum
V 1 8 15 22 29 mărturiseşte chiar el:”mă lupt de o viaţă întreagă cu cuvintele. Am căutat să le spun şi
din materia lor plastică să modelez după gând şi simţire un veşmânt nou”. Este
considerat de criticii literari un nou Eminescu şi „cel mai mare poet de la Eminescu
S 2 9 16 23 30 încoace”.

D 3 10 17 24 31
  5 iunie 1871 – S-a născut Nicole Iorga (1871-1940), om politic, istoric,
scriitor şi publicist român. Opera sa cuprinde lucrări istorice (Istoria
Românilor, Studii şi documente cu privire la istoria românilor, Istoria lui Mihai
Viteazul), volume de versuri (Poezii), piese de teatru (Doamna lui Ieremia),
memorii (O viaţă de om, aşa cum a fost), studii de istorie a literaturii române.
Este o personalitate complexă a culturii române, cu o memorie fenomenală,
membru a Academiei Române, publicând 1359 de cărţi şi broşuri şi peste 25
000 de articole;

 1 iunie 1956 - Mircea Cărtărescu s-a născut pe data de 1 iunie 1956, în

Bucureşti. Face parte din grupul poeților optzeciști care au frecventat Cenaclul
de Luni condus de criticul literar Nicolae Manolescu, dar în timpul studenției a
participat și la ședințele cenaclului „Junimea”, conduse de Ovid S.
L 1 8 15 22 29 Crohmălniceanu. Mircea Cărtărescu a debutat cu poezii la Cenaclul de Luni și
în România Literară în anul 1978, coordonat de profesorul Nicolae Manolescu,
și în volum în antologia Aer cu diamante, dar a citit și proză la Cenaclul de
M 2 9 16 23 30 proză "Junimea" condus de Ovid S. Crohmălniceanu. De altfel a publicat o
proză în antologia Desant'83. A debutat în volumul individual Faruri, vitrine,
M 3 10 17 24 fotografii la editura Cartea Românească în anul 1980. A continuat să scrie
versuri, a publicat mai multe volume, intre care se remarcă Poeme de amor sau
Totul.
J 4 11 18 25
V 5 12 19 26
S 6 13 20 27
D 7 14 21 28
  21 iulie 1821 – S-a născut Vasile Alecsandri (1821-1890), poet,
dramaturg, prozator şi om plotic român. A scris volume de poezii
populare şi legende inspirate din folclor: Doine şi lăcrămioare, Poezii
poporale, Balade (cântice bătrâneşti) adunate şi îndreptate de Vasile
Alecsandri; pasteluri : Iarna, Dimineaţa, Concert în luncă, Miezul iernii,
Sfârşitul iernii, Cucoarele, Lunca din Mirceşti, Malul Siretului ş. a.;
poezii pe teme istorice: Hora Unirei, Peneş Curcanul, Eroii de la Plevna,
Deşteptarea României, Dumbrava Roşie, Dan, căpitan de plai,
povestirea Vasile Porojan, nuvele: Buchetiera de la Florenţa, Istoria unui
galbân şi a unei parale, note de călătorie: O primblare prin munţi,
Călătorie în Africa, piese de teatru: Chiriţa în provincie, Chiriţa în Iaşi,
L 6 13 20 27 Iaşii în carnaval, Despot-vodă, Fântâna Banduziei, Sânziana şi Pepelea.
Despre creaţiile populare, scriitorul spunea:”comori nepreţuite, de
simţiri duioase, de idei înalte, de crezuri superstiţioase, de notiţe istorice,
M 7 14 21 28 de datini strămoşeşti şi, mai cu seamă, de frumuseţi poetice pline de
originalitate şi fără seamăn în literaturile străine”. Mare iubitor de
M 1 8 15 22 29 natură, poetul îmbogăţeşte literatura română cu tablouri de neuitat din
frumuseţile ţării (Dimineaţa, Iarna, Oaspeţii primăverii, Concertul în
luncă). Alecsandri se dovedeşte a fi un cântăreţ al iernii liniştite sau
J 2 9 16 23 30 râzvrătite, al primăverii strălucitoare, al verii îmbelşugate şi al toamnei
lipsite de tristeţe, fiind considerat creatorul speciei pastel în literatura
V 3 10 17 24 31 română. A avut un rol important şi în dezvoltarea teatrului românesc,
creaţiile sale dramatice fiind deosebit de valoroase. Prin opera sa întinsă
şi variată, scriitorul a dezvoltat limba literară şi a îmbogăţit literatura
S 4 11 18 25 română.

D 5 12 19 26
  5 august 1922 – S-a născut Marin Preda (1922-1980), prozator
român. Din creaţia sa literară fac parte volumele de schiţe şi
nuvele Intâlnirea din pământuri, Indrăzneala, Desfăşurarea,
Friguri, Ferestre întunecate, romanele: Moromeţii, Intrusul,
Marele singuratic, Delirul, Viaţa ca o pradă, Cel mai iubit dintre
L 3 10 17 24 31 pământeni, piesa de teatru: Martin Bormann şi eseuri şi scenarii
de film. Romanul Moromeţii reprezintă una dintre cele mai
M 4 11 18 25 valoroase opere din literatura română. Preda urmăreşte destinul
familiei ţăranului Ilie Moromete în anii de dinaintea celui de-al
doilea război mondial, când „timpul avea răbdare cu toţi” şi în
M 5 12 19 26 primii ani de după conflict, în societatea aflată în destrămare, când
„timpul îşi pierduse răbdarea”, când valorile cunoscute îşi pierd
J 6 13 20 27 sensul şi oamenii se „rătăcesc” pe culoarele noii societăţi în
devenire, societatea comunistă. Acţiunea se petrece în satul
Siliştea-Gumeşti, satul natal al scriitorului din lunca Dunării, în
V 7 14 21 28 judeţul Teleorman. Ilie Moromete rămâne în literatura română
figura ţăranului mucalit, isteţ, cultivat, cu respect pentru familie şi
S 1 8 15 22 29 pământ. „ Preda are ceea ce n-au alţi creatori: o „filozofie” de
existenţă, un mod, adică, de a găsi omul şi realităţile lui în
univers. (...) La Preda omul este privit dinspre partea istoriei”
D 2 9 16 23 30 (Eugen Simion)
  17 septembrie 1881 – S-a născut George Bacovia (1881-1957), poet român.
A publicat volumele de versuri Plumb, Scântei galbene, Cu voi, Comedii în
fond, Stanţe burgheze. Intreaga sa operă se remarcă prin originalitate şi
sensibilitate. „Creator al unei atmosfere lirice proprii, fără precedent în
literatura noţională (...) , el este poetul toamnei reci şi umede, al iernilor aspre,
cu amurguri sumbre, de metal, al verii toride, infernale (...), al monotoniei
târgului fără monumente, acultural, vechi, prăpădit. Decorul spaţiului său
poetic însumează parcuri solitare, grădini devastate, biciuite de ploi şi ninsori
cumplite, mahalale sordide, cafenele goale, rec, rotocoale de fum desfăşurate
sub un cer plumburiu.(...) Din întreaga creaţie a poetului se detaşează
sentimentul exasperant de a trăi într-un teritoriu al absurdului” (Dumitru
L 7 14 21 28 Micu);

M 1 8 15 22 29  20 septembrie 1866 – S-a născut George Coşbuc (1866-1918), poet şi

traducător român. Opera sa cuprinde volume de versuri:Balade şi idile, Fire de
tort, Ziarul unui pierde-vară, Cântece de vitejie; proză: Povestea unei coroane
M 2 9 16 23 30 de oţel, Războiul nostru pentru neatârnare, povestit pe înţelesul tuturor;
traduceri din literatura universală. Poeziile lui Cişbuc prezintă natura înfrăţită
J 3 10 17 24 cu omul, anotimpurile, trecutul istoric al poporului nostru şi eroismul ostaşilor
români. Este numit „poetul ţărănimii” pentru că în poeziile sale a scris despre
lipsurile şi dorinţele poporului, tradiţiile de luptă pentru libertate socială şi
V 4 11 18 25 naţională. Intreaga sa operă se remarcă prin originalitate şi optimism.
Continuator al lui Alecsandri şi Eminescu în poezie, Coşbuc este un cântăreţ al
S 5 12 19 26 naturii, al iubirii şi al libertăţii, având un rol important în dezvoltarea literaturii
române.
D 6 13 20 27
  30 octombrie 1858 – S-a născut Duiliu Zamfirescu (1858-1922),
prozator, poet şi om politic român. Opera sa cuprinde romane: Viaţa la ţară,
Tănase Scatiu, In război, Indreptări; nuvele: Frica, Subprefectul; volume de
versuri: Fără titlu, Alte orizonturi, Poezii nouă, Pe Marea Neagră. In
romanele sale, Diuliu Zamfirescu prezintă viaţa satului românesc din trecut,
problemele determinate de dezvoltarea burgheziei săteşti, lupta dintre
arendaşi şi vechii proprietari de pământ, pe de o parte, şi dintre arendaşi şi
ţărani, pe de altă parte. Romanele se grupează în primul roman ciclic din
literatura română, urmărind destinele membrilor familiei Comăneşteanu.
L 5 12 19 26 „Destinele se interferează şi se împlinesc firesc, psihologia personajelor
este bine analizată într-o construcţie echilibrată, clasică.” (Valentina Marin-
M 6 13 20 27 Curticeanu). In privinţa poeziilor sale, „contactul cu peisajul italian şi elen,
cu urmele spendorilor lumii antice, transmite poetului sentimentul
eternităţii, îi îndreaptă aspiraţia către valoarea eternă a frumosului.(...)
M 7 14 21 28 meditatia înclină spre solemnitate şi reverie, ca o atitudine estetică. Decorul
e nostalgic, statuar, cu valenţe simbolice. Versul tinde către clasicitate prin
J 1 8 15 22 29 structură, eleganţa stilului şi perfecţiunea prozodică, încercată în variate
formule.”(...) „Nuvelele lui D.Z. aduc, înaintea lui Sadoveanu, universul
lumii provinciale ratate, cu stereotipia şi monotonia ei (Conu Alecu
V 2 9 16 23 30 Zăgănescu), cu dramele de conştiinţă şi idealurile ei sentimentale
(Locotenentul Sterie). Reţine capacitatea de observaţie realistă,
S 3 10 17 24 31 îndemânarea tehnică în elaborarea portretelor şi o remarcabilă capacitate de
introspecţie psihologică.” (Valentina Marin- Curticeanu).
D 4 11 18 25
  5 noiembrie 1880 – S-a născut Mihail Sadoveanu (1880-1961), prozator
român. Opera sa este vastă şi cuprinde: povestiri pentru copii: Dumbrava
minunată, Impărăţia apelor, Nada Florilor, Măria sa Puiul Pădurii; nuvele, schiţe,
povestiri: Dureri înăbuşite, Crâşma lui moş Precu, Floare ofilită, Vremuri de
bejenie, Hanu Ancuţei, Mormântul unui copil; povestiri despre natură: Valea
Frumoasei, Ţara de dincolo de negură, Nopţile de şânziene, Ochi de urs, Ostrovul
lupilor; romane: Venea o moară pe Siret, Baltagul, Bordeenii, Neamul
Şoimăreştilor, Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, Fraţii Jderi, Nicoară
Potcoavă, Creanga de aur; volume de memorii: Anii de ucenicie, File însângerate,
44 de zile în Bulgaria. In operele sale, Sadoveanu a prezentat viaţa grea a
poporului, din cele mai îndepărtate timpuri, datinile şi credinţele vechi ale
românilor, frumuseţile naturii şi faptele de vitejie ale poporului nostru de-a lungul
istoriei. Opera sadoveniană prezintă oameni din toate categoriile sociale: ţărani,
ciobani, haiduci, funcţionari, avocaţi, boieri, răzeşi, domnitori etc. Prozatorul este
creatorul romanului istoric românesc, primul din această serie fiind Neamul
L 2 9 16 23 3 Şoimăreştilor.
0
 27 noiembrie 1885 – S-a născut Liviu Rebreanu, prozator şi dramaturg român.
Opera sa cuprinde romanele Ion, răscoala, Pădurea spânzuraţilor, Adam şi Eva,
M 3 10 17 24 Ciuleandra, Jar, Gorila, Amândoi; piese de teatru: Cadrilul, Plicul, Apostolii;
nuvele: Catastrofa, Norocul, Nuvele şi schiţe, Trei nuvele, Iţic Ştrul dezertor,
M 4 11 18 25 Cartea sufletului. „Prozatorul este atras de o lume a dezmoşteniţilor, a „celor
mulţi şi umili” cărora le este închinat Ion, a celor „care n-au” în raport cu cei
J 5 12 19 26 „care au”.(...) Viziunea satului, In perspectiva lui Rebreanu, ierarhia oamenilor,
legăturile lor sunt determinate de legile averii, de cele ale proprietăţii pământului.
(...) Răscoala prezintă o mare conflagraţie ce răvăşeşte lumea satului. Ţăranii,
V 6 13 20 27 masa umană care ocupă primul plan, nu se agită pentru bani; lor le trebuie
pământ, pământul muncii, al vieţii şi al morţii lor.” (Nicolae Balotă). Datorită
S 7 14 21 28 construcţiei romanelor sale, a mijloacelor artistice de prezentare a acţiunii şi de
manevrare a personajelor, Liviu Rebreanu este considerat ctitorul romanului
românesc modern.
D 1 8 15 22 29
  1 decembrie 1892 – S-a născut Cezar Petrescu (1892-1961), prozator şi
publicist român. A scris romane pentru copii: Fram, ursul polar,
Neghiniţa, Pif, paf, puf; volume de nuvele: Scrisorile unui răzeş, Rodul
pământului; romane: Intunecare, Romanul lui Eminescu, Baletul
mecanic, Calea Victoriei, Aurul negru; piese de teatru: Pârjol. „Cel mai
bun roman, Intunecare, e o frescă a societăţii româneşti din timpul
primului război mondial, surprinzând drama unei generaţii. El aduce în
scenă un personaj tipic al literaturii române, acela al inadaptatului,
doborât nu numai de mediul social, ci şi de propria lui slăbiciune. (...)
Nuvelele, articolele şi reportajele din volumele Vino şi vezi şi Insemnări
L 7 14 21 28 de călător, reflexii de cititor reflectă interesul scriitorului faţă de noua
realitate socială;
M 1 8 15 22 29  2 decembrie 1935 – S-a născut Nicolae Labiş (1935-1956), poet român.
Opera sa este scurtă, datorită morţii premature – volume de poezii:
M 2 9 16 23 30 Primele iubiri, Puiul de cerb, Lupta cu inerţia. In poeziile sale, surprinde
frumuseţea peisajului românesc, vieţuitoarele neajutorate, copilăria şi
J 3 10 17 24 31 idealurile oamenilor. Cele mai frumoase poeme sunt Moartea căprioarei,
Albatrosul ucis, Sunt spiritul adâncurilor, Biografie şi Inceputul. Poezia
Moartea căprioarei exprimă sentimentele de durere şi de regret, pe care
V 4 11 18 25 le trăieşte poetul, care asistă la sacrificarea unei căprioare. Aflat pe patul
de spital, accidentat grav, poetul a dictat o poezie în care vorbeşte despre
S 5 12 19 26 „pasărea cu clonţ de rubin” (moartea) care îi smulge viaţa.

D 6 13 20 27