Toma Alimos- balada popular

Baladele populare infatiseaza o diversitate de aspecte si, in functie de acestea, pot

fi haiducesti, istorice, vitejesti, pastoresti, fantastico-mitologice, imbogatind, astfel,
creatia noastra populara in care figureaza si basmele,legendele, doinele, strigaturile etc.
Indiferent de felul lor, baladele sunt creatii epice in versuri, in care sunt povestite
intamplari deosebite din trecut, savarsite de personaje cu insusiri iesite din comun.
Actiunea lor e simpla, cu un numar redus de personaje exemplare, prezentate, de obicei,
in antiteza.
Ca orice balada populara, opera literara Toma Alimos are un autor anonim, iar
sentimentele de admiratie ale autorului fata de haiduc sunt exprimate indirect. Naratorul
relateaza cateva aspecte importante din viata haiducului Toma Alimos,iar intamplarile se
constituie in subiect literar, ale carui momente sunt prezentate gradat. E infatisat mai
intai, in expozitiune, haiducul traind solitar in mijlocul naturii si exprimandu-si dorinta de
comunicare cu semenii. Aparitia lui Manea tensioneaza actiunea, deoarece, in urma
disputei, el il raneste pe haiduc si fuge miseleste, acest fapt constituind intriga. Toma
Alimos il urmareste (desfasurarea actiunii) si il omoara pe boier, pedepsindu-l pentru
fapta sa (punctul culminant), dar moare apoi si el, fiind inmormantat de cal si jelit de
intreaga natura (deznodamantul).
Faptele narate sunt deosebite, ca in orice balada populara si de aceea intamplarile
reale se impletesc de cele fantastice. Exista, astfel, un personaj fabulos calul care il
intelege pe haiduc, vorbeste si-i duce la indeplinire dispozitiile testamentare.
Si personajele putine la numar dovedesc insusiri iesite din comun.Astfel,
Toma Alimos, reprezentant al celor multi, are o comportare exemplara, asemenea tuturor
personajelor din balade. El e curajos, demn, deosbit de viteaz, iar Manea intruchipeaza
viclenia, lasitatea, ipocrizia si rautatea. Apeland la antiteza dintre cele doua personaje,
autorul anonim accentueaza insusirile aparte ale lui Toma din care face un adevarat FatFrumos.
Fiind o balada populara, si in aceasta opera literara actiunea e simpla,lineara,
prezentata gradat, pornind de la prezenta eroului in mijlocul naturii si terminand cu
momentul mortii, cand e jelit de intrega natura care l-a ocrotit in timpul vietii. Relatarea
se face prin intermediul naratiunii, iar faptele reale se impletesc de cele fabuloase,
scotand in evidenta si frumusetea morala a eroului. Descrierea se alatura naratiunii fie
pentru a evidentia si ea insusirile eroului sau stransa lui legatura cu natura, fie pentru a
fixa actiunea in spatiu, iar dialogul ilustreaza si el un erou exceptional cu insusiri alese.
In intreaga balada, se observa utilizarea exprimarii caracteristice comunicarii
orale. In acest sens se remarca folosirea unor interjectii din limbajul popular (mare,
savai, ai), a unor formule de adresare specific populare (veriscane,frate Mane)
folosite in cazul vocativ, precum si prezenta unor diminutive (burdusel, galbior).
Acestora li se adauga constructii exclamative si interogative, repetitii si comparatii de tip
popular (tolanit, plosca). Se remarca simplitatea si firescul unor procedee artistice ca
epitetele (vita muta, fiare reci ), comparatiile (viteaz ca o muiere,venea ca
vantul), personificarea codrului si a murgului sau metaforele (fiara rea).
Prin toare aceste aspecte, opera literara Toma Alimos are notelede finitorii ale
unei balade populare.