LA MEDELENI - HOTARUL NEVZUT

Angelo MITCHIEVICI

Dac la Sadoveanu avem incarnat n persoana desuet a printului Lai Cantacuzino, purtnd n nume
ecourile bizantine ale unei tumultoase istorii, pe ultimul vlstar, o emblem a unei staze patriarhale de care
romancierul se simte atasat nu fr un ecart ironic-critic, romanul lui Ionel Teodoreanu, La Medeleni (3 volume,
1925-1927) ofer o fresc a crepuscularismului moldovenesc avnd n centrul su mosia si atmosfera idilic-
paradisiac ctre care se ndreapt nostalgia vechilor boieri.
Citadinizarea lui Dnut, devenit ntre timp Dan Deleanu, un reputat avocat n Bucuresti si un romancier
celebru autorul nu ascunde ctusi de putin dimensiunea autobiografic a romanului , are drept consecint
vnzarea mosiei ctre un red-neck, un nouveau riche, bancherul evreu Bercovici, care n plus este si antisemit ,
devenit dup rzboi Bercale si a crui deviz este Import-export, deriziv n raport cu deviza nscris de obicei
pe scut la autenticele familii nobiliare. Bancherul este cstorit cu unul din personajele meprizabile din roman,
fada Rodica, a crei ascensiune prin cstorie subliniaz ilegitimitatea sacrileg a acestui transfer de proprietate si
declinul unui mod de viat patriarhal, asociat aristocratiei autohtone si unui conservatorism arhaic, lume cruia i
apartine si Mos Gheorghe, emblematic pentru o servitute nobilat. Naratorul acumuleaz n registrul deriziunii
atunci cnd i descoper bancherului o alt slbiciune, aceea de a se nscrie iconic din profil cu ajutorul nasului n
familia Burbonilor asa cum juna Rodic, personaj emblematic pentru curentul smntorist alt ricanare a lui
Teodoreanu, care are probabil n vedere att poezia omonim din volumul Pasteluri din 1868 al lui Vasile
Alecsandri, ct si tabloul cu acelasi titlu, Rodica (1894) al lui Nicolae Grigorescu, nftisnd o tranc n port
traditional purtnd o cof cu ap pe umeri , devenit prin sot latifundiar, si falsific biografia amoroas n
beneficiul unei pompe aristocratice. Naratorul trece ironic n revist atributele decadente pe care le afiseaz
bancherul: rafinamentul, neurastenia, casa refcut n stil modern adic Modern Style? , n care Rodica si
sotul ei aveau impresia c triesc n decorul unui film executat de o cas german, cu subiect bizar si rafinat ,
cas transformat n depozit, arc, fin sugestie a apocalipsului modern al prostului gust , de obiecte
pretioase, achizitionate fr discernmnt. Modernitatea apare aici incriminat, distorsionat, caricaturizat de
perechea cu apetit monden, desi, n mod evident, si Dan Deleanu alege viata citadin si un apartament la Paris pe
Rue de lObsevatoire n locul vietii la tar care-i multumea pe boierii cuminti ai lui Duiliu Zamfirescu. Acesta
promite s-si ia revansa prin fictiune, prin romanul Medelenilor, si iat c utopia crtii, asa cum o prezint
Nicolae Manolescu , nu-i apartine doar lui Sadoveanu, ci pare s fie un topos fictional-compensatoriu al ntregului
spatiu moldovean. Perspectivismul utopic al crepuscularismului moldovenesc nscrie soteriologic declinul n rama
fictiunii, fie c aceasta poart amprenta formulei de basm, naratiune prin excelent happiendistic, structural
maniheist, fie c o transpune ca o revans n bildungsromanul monografie al Medelenilor, intrat si el n
rezonanta basmului si viznd recuperarea lui genius loci, Olguta. Moartea/plecarea ei afecteaz echilibrul
paradisiac, mozartian- idilic al Medelenilor:

Sufletul Medelenilor, viata Medelenilor era n inima lui Dnut. Rodica Bercale nu cumprase nici viata,
nici sufletul Medelenilor.
Dnut vnduse Medelenii, prin el vor tri.
Simtea cu fiecare btaie a inimii cum se ridica trecutul ca o insul scufundat cu palatele ei. Toti triau n el.
Copilria lor, tineretea lor, casa lor, prietenii lor, csuta lui Mos Gheorghe, Iazul Mnzului, via, livada, cmpiile,
toate, toate erau n el. Nu vnduse nimic, nu uitase nimic. Trecutul era n el, viu, proaspt, ca un viitor. Va scrie
romanul Medelenilor, lundu-si astfel revansa asupra vietii. Olguta va fi din nou alturi de ei...

Hotarul nestatornic al vrstei, dar si al epocilor, odat trecut, nu mai exist cale de ntoarcere, personajul se
gseste la rscruce de vnturi ceea ce trimite la nostalgia unui timp pe veci pierdut. Fictiunea, crede personajul,
poate recupera n dimensiunea specific, sufletul Medelenilor. Lumea disprut, crepuscular revine spectral,
pe filiera nostalgiei ntr-o carte care-i reflect ntreaga evolutie, de la copilria ce caracterizeaz spatiul matricial al
Medelnilor, la declinul ipostaziat prin experientele citadine ale eroului modern, erou al timpului su, si urmat de o
imposibil ntoarcere.
 Temele modernittii sunt atinse episodic n roman, fie c este vorba de o critic avizat pe care unul dintre
personaje, Mircea, o face simbolismului, Mircea a crui autoritate n materie confirm si printr-o carier
universitar cu sprijinul factiunii liberale , fie prin reteaua de citate care configureaz aria de sensibilitate
feminin, circumscris poeziei lui Albert Samain si dramaturgiei lui Maeterlinck. Poemul lui Samain, Au jardin
de lInfante, circul ca porte-parole amoroas, n titlul poeziei regsindu-se n anagram numele iubitei, Adina.
Maeterlinck este citat, n mod evident ironic, de ctre Olguta cu piesa Pellas et Mlisande. Olguta nu gust
sensibilitatea decadent si atmosfera de mistic sentimental a suferintei si-l prefer pe Caragiale n care cuta un
accent amar al vietii, de o brbteasc sobrietate . Dac decadentismul si simbolismul contribuie la educatia
sentimental a tinerelor n epoc, n schimb critica pe care i-o face Mircea constituie o replic fat de atasamentul
Olgutei pentru muzica lui Debussy pe care acesta o consider ca si John Reed n The Decadent Style ca
simpotmatic pentru decadentism/simbolism. Piesa lui Maeterlinck, Pellas et Mlisande (1892) fusese pus pe
muzic de Claude Debussy si reprezentat la Opera Comic din Paris n 1902, iar pictorul belgian Khnopff o
ilustreaz.

Mircea vedea n simbolism o negare a vietii, un fel de-a putrezi elegant, de dragul somptuoaselor
fosforescente ale putregaiului. Vedea n el defetismul individualismului, care bntuia n ultimul timp, si al
neputintei de ideal, denumit fanfaron dispret pentru ideal. Arta c artisticismul att de aparent al
simbolismului e tocmai negarea artei, care e art numai n msura n care poate reconstitui viata, si nu n a o
elimina, mineraliznd-o. C o mumie egiptian e minunat tocmai fiindc a fost odat vie, pe ct vreme literatura
simbolist e o desvrsit mumie n sicrie armonios cizelate, care niciodat n-a fost vie. C arta adevrat, ca si
viata, e nud ncrcat de snge pe ct vreme simbolismul e fast decorativ pe o absent, pe un vid .

Avem enumerate trsturile esentiale ale decadentismului sub numele simbolismului si cu care Dan
Deleanu se declar solidar si pe care Mircea l contest: artificialitatea cu scriitura artist si toate pozele ei,
exacerbarea individualismului si anarhismul, devitalizarea, defetismul si pesimismul ca lips de angajare civic,
estetismul, decorativismul, morbiditatea, eleganta pretioas si temele asociate ale descompunerii, estetica
cadavrului etc. Se ntmpl adesea ca angajarea ntr-o critic a simbolismului ce caracterizeaz piesele lui
Maeterlinck, epurarea formelor, raportul simbolic dintre fiinte si lucruri, evazionismul oniric, s obtinem, de fapt,
spectral, o critic a decadentismului. Obiectiile lui Mircea, critic avizat configureaz prin developare estetica
decadent; el pare s ignore tocmai continutul simbolist al piesei, si aici ajungem ntr-o alt dimensiune dilematic
a decadentismului n relatie cu simbolismul, dificultatea decantrii celor dou curente care se afl ntr-o relatie
simbiotic n baia electrolitic a modernittii. Adesea, si nu ntmpltor, o oper preponderent simbolist creeaz
un efect decadent, metabolismul ei corespunde mai degrab esteticii decadente, chiar dac temele ei predilecte nu
sunt prezente n mod explicit, clar. Tot Mircea face si o critic a societtii contemporane ncercnd o definire a
specificului national. n articolul, Cauzele diletantismului romnesc, Mircea descoper c romnului i lipsesc
complet conflictul religios si drama moral si c acesta se complace ntr-un relativism etic care are drept
consecint stergerea individualittii. Rolul religiei n formarea individualittii i se pare ratat. Fatalismul romnesc
nu-i dect exteriorizarea acestei vesnice nehotrri, teama de rspundere, oroarea de atitudine precis, prudenta
evazivittii . Acest neoscepticism, cum l defineste personajul, devine n filipica cioranian din Schimbarea la
fat a Romniei surs a decadentei. Cum se poate observa, temele estetice sunt conexate temelor etice, ideologice,
fenomenul mai amplu al decadentei este pus n ecuatia modernittii si aduce la suprafat vulgata nationalist si o
serie de teme culturale pilot: specificul national, formele fr fond, autonomia esteticului n raport cu formulele
angajate civic care o contrazic, etc. De altfel, romanul aprea cu ultimul volum n 1927, an de manifestare
elocvent, emancipativ a criterionistilor, iar Ionel Teodoreanu nu este strin de aceast efervescent a tinerilor
furiosi interbelici, chiar dac nu se gseste n mijlocul revoltei.
Un al treilea episod este relevant pentru mostenirea decadent pe care romanul o tematizeaz intervenind
pe alocuri n chimismul ei estetic. Ca tnr avocat, Dan Deleanu, asistat de tatl su sustine un proces extrem de
complicat, un caz de incest. Romancierul era si avocat, meserie la care nu a renuntat, practicat n paralel cu
cariera scriitoriceasc. Este vorba de cazul unui mosier foarte bogat care trise pentru doi ani de zile n concubinaj
cu propria sa fiic. Un prim episod este alctuit din romanul pe jumtate naturalist, pe jumtate senzational-
decadent al incestului. Spre exemplu, Nicolae Davidescu trateaz un virtual caz de incest n Ibolya si n piesa ntr-
un singur act Sfinxul. n ambele situatii, este evocat posbilitatea lui, chiar dac el nu se consum. Situatia este
salvat n ultimul moment fie de moartea unuia dintre protagonisti, fie de acordul lor de a stopa evolutia
evenimentelor, cum se ntmpl n piesa ntr-in singur act, Sfinxul. n ce priveste romanul lui Ionel Teodoreanu,
tnrul Deleanu developeaz filmul psihologic al incestului, fcnd referire la teoriile lui Freud si la complexul lui
Oedip, dar interesul pe care-l trezeste n sal se datoreaz potentialului erotico-pornografic al scenariului sau
altfel spus, n prelucrarea estet a cazului, al potentialului decadent, sugestionat si de aparitia carnivor a tinerei
femei ntretinnd deliberat ambiguitatea dintre victima nubil si nimfet. Potentialul shakesperian a dramei, de care
avocatul este constient, este concurat de potentialul pornografic-decadent, iar pledoaria sa se desfsoar ntre
acesti doi poli. Armtura doct a demonstratiei, reconstructia cazului ntr-o nou formul deplaseaz
monstruozitatea actului de la brbat la femeie. Initial, ca avocat al aprrii se prezint la bar domnul Deleanu,
tatl lui Dan, a crui pledoarie trece n revist cazurile celebre de incest, ilustrative pentru estetica decadent: papa
Borgia, amantul fiicei sale Lucretia artnd cu de-amnuntul fizionomia Renasterii, cu arta ei suprem, care nu
era dect convulsiunea fastuoas a unei adnci destrblri., demonstrnd c incestul Borgilor era fapta
rezumativ a unei epoci, nu fapta unei familii . Experimentatul si eruditul avocat contureaz un profil cultural-
decadent incestului, semn culminant al destrblrii unei epoci si al unui popor, cum ar fi ciuma bubonic n
promiscuittile Orientului , oferind prin antitez exemplul moravurilor sntoase, necorupte ale tnrului popor
romn, spre satisfactia consemnat a audientei. Strategia avocatului se bazeaz pe o combinatie ntre acest insert al
vulgatei decadente, unde incestul nu constituie, conform epistemei pozitiviste si a discursurilor degenerationiste,
dect un simptom, semn al epocilor de declin si excesive sub raport cultural si civilizational si temele nationale,
patriotice, ale purismului culturii sntoase, adamitice romnesti. Totodat, tema copilriei, mai precis a
relatiilor filiale sub semnul cruia a fost asezat abuziv romanul ca roman al copilriei lui Dnut si Olgutei este aici
adulterat decadent prin tema specific unei Psychopathia Sexualis, a incestului n mediile aristocratice, corupte de
cultur si civilizatie.
Episodul incestuos, deconstruit inteligent de cei doi avocati, tat si fiu, si are corespondentul ntr-un mic tablou de
moravuri iesene ilustrnd viata sibaritic n cercurile selecte ale functionarilor nalti, viat cruia Dan Deleanu i
opune mental viata la tar si chipul de donna angelicata al Monici. Descoperim n Puiu Deleanu un Pirgu al
Iasilor, uns cu toate alifiile, arivist din nscare, lider al miscrii antisemite la Universitate, arestat de dou ori,
versatil si foarte inteligent. Avocatura este un mediu de perditie oportun plonjeurilor decadente.

Plonjase n avocatur ca ntr-o mare de zurgli. nota cu rsunet. [...] Intrase si n miscarea chiriasilor,
valorificnd drepturile lor cu o vehement revolutionar. Proprietarii cutau s-l evacueze de la chiriasi,
absorbindu-l n rndurile lor. Dusman la bar cu toat lumea, era prietenul ntregului oras. Poreclit Expres de
ctre colegi, nu-si dezmintea porecla profesional nici printre femeile nocturne, la care primit ca un expres ntr-o
gar ajungea naintea trenurilor de marf si persoane mature. Avea si metres: pe Rodica, fosta camarad a
Olgutei si Monici. [...] Devenise avocatul competent al tuturor betivilor, zurbagiilor si haimanalelor .

Ca si Pirgu, Puiu este un maestru al combinatiilor, de o ubicuitate social parafat de versatilitatea sa,
cunoaste itele tranzactiilor oneroase si i stau la dispozitie ca o curte princiar lumea periferiei si boema. Poart
ochelari americani, cu ram de os, iar n timpul noptii monoclu. Avem n acest personaj bizar, pitoresc un profil
decadent matein. Cartierul general al dandy-ului detracat, don Juan de Iasi este o crcium botezat de ieseni
Pavilion, dar creia bucurestenii i-ar fi spus La Venetia. Invitatia de a rmne adresat lui Dan Deleanu este
elocvent pentru politetea onctuoas a gazdei, ecourile mateine se fac din nou simtite: Hai, bre omule! Ce
Dumnezeu! Am dincolo o colectie de gogomani! Hai, zu! N-ai s regreti! S-mi auzi lutarii, s-mi vezi
menajeria. Stm pe teras. Nu-i picior de jidan. Noaptea, o splendoare! Dan Deleanu are prilejul s admire tabloul
decadentei pe fundalul cruia se disting diferite exemplare-femele, dintre care cu adevrat remarcabil este Thas.
Regsim n portretul pe care i-l face Naratorul trsturile decadente ale unei femme fatale si cadrul de senzualitate
modern al paradisului artificial al filmului noir si filmului erotic ct si al consumului de stupefiante, dar si
decadent latin cu ilustrii ei descreierati precum mpratul Nero. Ca si tripoul adevratilor Arnoteni, Pavilionul
configureaz un topos infernal aflat sub semnul mortii la feminin asa cum acesta apare nscris n efigie pe chipul
curtezanei moderne, Thas.

Thais era n fruntea unei mese vesele: vin si sifoane. Dar ochii ei, nocturn desfsurati, aveau privirea ultimului act
de tragedie. Prea c priveste de pe terasa unui palat contimporan cu Neron, cel putin incendiul Romei. O dubl
influent si disputa ntietatea n atitudinile ei. Vzuse n timpul rzboiului la Iasi, pe Mrioara Ventura n Dama
cu camelii si Omul de altdat de Porto-Riche. Si cuta s imite plutirile ei ascutite de acvil semit deasupra
gloriei latine. A doua influent era mai recent, si germanic. Se numea Conrad Weidt: luciferul ecranului, asul
macabrului germanic. Si acesta era unghiular satanic. Thais, pe lng Marioara Ventura si Conrad Weidt, priza
cocain. Dup fiecare aspiratie cu nri dilatate a prafului sidefiu adunat cu buricul degetelor, fata ei devenea
mai crispat Conrad Weidt l juca pe Pagannini; Marioara Ventura rolul Phedrei. Falca ei inferioar, ntepenit n
paralizia cocainei, cpta treptat o miscare de rumegare, un usor rnjet. Aceast proiectare ritmic a flcii, mbinat
cu paloarea, ochii negri si influentele teatrale, i ddeau ceva mortuar; presimteai capul de mort, hrca, dar o hrc
rmas cabotin si n neant .
Teatralizarea lasciv a luiThas dup numele celebrei hetaire, prototip al femeii fatale care l-a convins pe
Alexandru cel Mare n cadrul unei petreceri orgiastice s ard din temelii palatul Persepolis si are sursa n
filmul noir german. Hans Walter Conrad Weidt jucase pn la data aparitiei romanului n cteva filme cadru pentru
profilul decadent al epocii abordnd temele tabu ale homosexualittii, prostitutiei, avortului. Actorul avusese roluri
elocvente, n acest sens, precum cel al lui Magnus Hirschfeld n Anders als die Andern (Diferit de ceilalti, 1919)
pe tema homosexualittii, rolul unui somnambul criminal, Cesare, n horror-ul, The Cabinet of Dr.
Caligari (Cabinetul doctorului Caligari, 1920), unul dintre primele filme expresioniste germane realizat de Robert
Wiene, jucase n Opium (1918), Die Prostitution (1919) si Satanas (1919) al lui Friedrich Wilhelm Murnau, n
ultimul n rolul lui Lucifer, n Lukrezia Borgia (1922) de Richard Oswald, interpretnd rolul unui alt personaj
exponential pentru decadent, incestuos-sangvinarul pap Cesare Borgia, dar si Paganini (1923), filmul la care
face referire Ionel Teodoreanu. n genere, actorul interpreteaz rolurile personajelor perverse de unde si aura
luciferic pe care o deduce romancierul cu privire la rolul su din Paganini. Ct despre Marioara Ventura, actrita
jucase n 1911 cu succes la Paris n travesti rolul lui Nero, din piesa Nerone a lui Pietro Cossa, autor si al unor
piese al decadentei romane precum Messalina sau Cleopatra. Cabotinismul actritei de local deriv din
artificialitatea dus uneori la extrem a decadentismului. Thais regizeaz atitudini, poze, decupate din piesele de
teatru sau din filmul expresionist german. Decadenta latin a detracatilor magnifici de la piromanul artist, Nero la
cea a rafinatilor somptuoari precum incestuosul Cesare Borgia se proiecteaz spectral-decadent n modernitate cu
ajutorul filmului. Cinematograful devine o plac turnant a metamorfozelor modernittii alimentate de o
sensibilitate decadent si de sentimentul delectabil al catastrofei. Exist si o sugestie a elementului semit corelat al
diabolismului hetairei moderne capitalizat de personaj n afirmatia plin de admiratie a clientelei: Thais are
un ce mistic. Aspectul androgin ca si efectul compozitiei satanice pe care o adopt vampa ndreptteste nserierea
personajului ntr-o galerie de celebritti fatale reconsiderate livresc, estetic: De ce Thais, si nu Salammb sau
Salomeea?, se ntreab retoric naratorul. Locanta este plin de ncarnri ale ambiguittii sexuale si ale
perversiunii care populeaz bestiarul decadent, precum hirsutul Maciste, Thais sau vulcanic-erotomana Iulisca. Ni
se explic si mecanismul psihologic prin care porecla devine renume si prin care publicul asigur cursivitatea
modelului indiferent de mediu. Este pomenit romanul decadent al lui Pierre Benot, LAtlantida din 1919,
bestseller, dar se pare si un plagiat dup romanul lui H. Rider Haggard, She A History of Adventure (1887).
Romanul a fost ecranizat pentru prima oar n 1921 de ctre Jacques Feyder, filmul putea fi vzut de Ionel
Teodoreanu. Ce este ns o femeie fatal n Iasii anilor 20?
O femeie poreclit femeie fatal nseamn c n societatea ambiant ei a fost fatal cuiva [...] si c mai poate fi
fatal si altora, din aceeasi categorie social. Dar totodat, din clipa cnd si-a auzit porecla primit cu un zmbet de
sfinx acest zmbet inexistent e apanagiul femeilor fatale va deveni si mai fatal, deservindu-si porecla. n
mahalaua ei va profesa rolul pe care Anthineea l profeseaz n suburbia literar a Atlantidei lui Pierre Benot .
n acest tablou al decadentei citadine care confer Iasului prestigiul metropolitan putem deduce succesul si
notorietatea de care se bucur modelul, enclavizat, prezent n acest esantion telescopat pn la dimensiunile unei
civilizatii ntregi.
Dar s ne ntoarcem la studiul de caz care-i ofer tnrului Deleanu ocazia de a-si construi o reputatie n cercul
avocatilor de succes, dar si o confruntare cu demonii decadentei pe care i-a cunoscut si n alte mpreujurri. Pe de
o parte, Dan Deleanu deconstruieste un caz de incest n care femeia joac rolul lolitean al nimfetei seducndu-si
propriul tat, pe de alt parte este luat drept martor al tabloului decadentei citadine fr a rmne prizonier
lupanarului de la Pavilion. Tnrul se delimiteaz de acest mediu decadent pe parcursul experientelor sale erotice
avnd n prim plan aventura cu Adina Stephano, bisexual, sor de caritate ntru Cythera si Lesbos, dar si
curtarea fr succes a Ioanei Pall un alt exemplar feminin duplicitar cu nclinatii sexuale controversate.
Delimitarea de spatiul feminin minat de incertitudine are drept complement regsirea n opusul acestor ipostaze
feminine, liliala Monica, prietena din copilrie. Dimenisunea decadent constituie o tentatie, un episod initiatic pe
care protagonsitul l parcurge pentru a se maturiza. Relatia Ioanei Pall cu cumnata sa Adina provocase un scandal
pe timpul rzboiului cnd serveau drept infirmiere si determinase izgonirea celor dou lesbiene surprinse n fapt.
Descoperirea o fcuse pe cont propriu si Alexandru Pall, sotul Adinei si pentru a evita un divort care i-ar fi
murdrit numele, preferase o ruptur de facto, retrgndu-se la Paris. Amorul saphic sau incestul reprezint teme
recurente la Ionel Teodoreanu, pe prima o regsim n Fata din Zlataust, a doua n Golia.
Un judicios observator, chiar dac nu favorabil scriitorului, George Clinescu detecta absenta liniei epice
ceea ce conduce n absenta intrigii la o constructie pe baz de dialog si digresiune n care imagismul unei scriituri
artiste pe alocuri aduce nota estet, crepuscular a romanului. Eroii socotiti de George Clinescu de domeniul
himericului, Alexandru Pall, Ioana Pall, Adina Stphano convin ns registrului decadent avnd ca trsturi
artificialitatea, maladivul, psihopatia sexual, senzualitatea si seductia n locul sentimentului etc.. Clivajul dintre
lumi poate fi observat si la nivelul personajelor. Olguta se simte atras de un brbat vrstnic, un fel de unchiul
Vania, si acest lucru este gsit de Clinescu neverosimil n absenta unei explicatii de ordin trivial. Nu doar lumea
idilic a mosiei si a Moldovei n general intr n coliziune cu cea citadin, a capitalei si cu cea munteneasc n
general, dar si la nivelul personajelor se poate observa isoglosa care separ cele dou lumi, cea idilic-patriarhal a
vechilor legate traditionale inocentat, evocat prin universul copilriei si cea a metropolei decadente n al crui
climat are loc maturizarea si formarea lui Dan Deleanu.

Toate aceste personaje care evolueaz mai mult sau mai putin decis ntr-un climat decadent sunt n final
refuzate, Dan Deleanu refuz acest lume cu ambiguittile si detritusurile ei decadente si pierde n acelasi timp si
lumea copilriei, lumea patriarhal alegnd o formul median, a exilului parizian si un proiect nostalgic al
regsirii vechii lumi n paginile crtii. Utopia crtii se nchide asupra universului crepuscular al Medelenilor si
totodat, cartea devine si ultimul refugiu al acestei lumi.
n primul volum ne este prezentat copilria personajelor principale: Olgua, Dan i Monica la Medeleni. ntre Dan
i Olgua ntotdeauna exist o confruntare. Dan nu o prea agreaz pe Olgua pentru c e fat i pentru c e
mecher i deteapt. Monica este o fat adoptat de prinii celor doi copii. Cnd sosete Monica, Olgua o ia
sub aripa ei protectoare ca s-o nvee tot ce trebuie s tie. De la o ceart cu Dnu, Monica, i face c adou ppua
ei, dar ea nu i-l d direct ci -l ascunde sub pern. Cnd Dnu gsete ppua acesta i taie prul i deseneaz pe
chipul ei. Cnd sosete unchiul lor, acesta are o propunere, aceea de a-l lua pe Dnu s studieze n Bucureti i s
fac excursii n strintate. Prinii cu greu accept aceast propunere, dar totui accept.

Capitolul 1 Potemkin si Kami-Mura

n acest capitol , autorul prezint joaca lui Dnu cu zmeul sau i venirea rudelor . Dnu nu poate s-i nal e
zmeul i-l ajut doi rani . Apoi merge la gar ,unde i ntmpin pe tatl su , Olgu a si Monica . Olgu a este
sora lui , iar Monica cea mai bun prieten a Olguei . n perioada aceea era la mod rzboiul ruso-japonez .
Amiralul rus era Potemkin , iar cel japonez Kami-Mura. Cei doi frai i nchipuiau c sunt ei , pentru c
oricum nu se nelegeau. Aveau puti si uniforme asemeni marilor luptatori. Monica o sus inea mereu pe
Olgua , ca un soldat loial .

Capitolul 2 Csua alb i rochia roie

Olgua iubea foarte mult pe cineva care nu-i era bunic , dar totui l adora . El era Mo Gheorghe . El le oferea
mereu copiilor rocove i pere de la Olateanca . Csua alb este csua lui Mo Ghoerghe lng care a pus un
leagn doar pentru Olguta .
Monica purta mereu o rochi neagr , primit de la bunica sa , care murise . Doamna Deleanu , mama
Olguei , i fcu o rochi albastr i i-o drui . Olgua vzuse c i rochi a sa cea nou este gata . Nu tia cum
s i-o cear mamei , aa c ncerc s o pcleasc . ncerc s o conving c e sarbatoare i ca i pat rochi
. Pn la urma mama ei afl i i ddu rochia , care era roie .

Capitolul 3 Herr Direktor

n acest capitol este vorba de venirea lui Herr Direktor , unchiul lui Danu . El a venit cu prietenul su , Herr
Kulek si le-a adus cadouri tuturor . Fetele au primit chimonouri , aduse tocmai din Japonia . Apoi to i se
costumar si mncar maripan.

Capitolul 4 Mediul Moldovenesc

n acest capitol , Herr Direktor ncearc s-i conving pe soii Deleanu c ar trebui s-l trimit pe Dnu la un
liceu din Bucuresti . S-ar duce la un internat , iar la sfrit de sptmn s-ar plimba prin capital . n alte
vacane ar merge prin Italia , Spania, Frana si ar nv a limbi strine . Dar ar veni i la Medeleni . Doamna
Deleanu realiza c nu l-ar mai vedea pe Dnu prea mult i se ntrista . Dar mai realiza si ca viitorul lui Dnu
depinde de asta si accepta . Herr Direktor l ntreba i pe el i i povesti tot ce ar putea realiza dac ar accepta .
Dup puin gndire accepta , parc obligat .
Apoi toi se bucurar pentru biat i viitorul su . Au srbtorit cu ampanie i s-au distrat copios
Capitolul 5 Robinson Crusoe
A doua zi dupa marea lui decizie , Dnu merse n pod . n fereastra btea stropii mari de ploaie ca niste
lacrimi , pentru c baiatul se ntrista . Nu tia daca a facut alegerea corect . Gsi acolo o carte de aventur cu
un erou . Eroul era Robinson Crusoe . Dnu se simea ca i el i citea . Robinson sttea pe copert cu un
papagal pestri i un caine . Barba lui era umed i plin de picuri aromai . i el mnca piersici , ca si Dnu .
Parc se regsea n acea carte . Si Robinson trebuia s plece departe , departe de casa lui . . .
Din cauza plecrii lui Dnu , Olgua termina rzboiul dintre ea si fratele su . Era trist . ncepeau s fie doi
frai adevrai .

Capitolul 6 Ppua Monici

Monica avea un mic secret despre ppua ei . i croise o rochie foarte frumoas , cu buzunar . O scoase seara ,
dupa ce adormi Olgua i i fcu ultimele retuuri . Apoi lu un stilou i o foaie si scrise ceva : Monica l
iubete pe Dnu din tot sufletul . Puse biletelul n buzunarul ppu ii , iar ppu a o ascunse n patul lui
Dnu . Acesta , cnd o gsi , crezu c e o fars de-a Olguei . Lua o foarfec i tunse ppu a cheal . Apoi lua
o carioc i fcu musti , dup care o arunc n pod .

Capitolul 7 Mo Gheorghe , nu tragi din lulea ?

n acest capitol este vorba despre Mo Gheorghe . El nu se simte bine .
Doamna Deleanu a chemat un medic . Tatal Olguei pretindea c e clientul su , ca s nu o supere .
Mo Gheorghe era n stare grav . Dup mas , doamna Deleanu si Anica merser la el ca s-l supravegheze .
Dup un timp , tot satul se adun la poarta casei lui . Apoi afl i Olgua .Veni n fug i se strecur printre toi
oamenii de acolo . Intr n grab. Mo Gheorghe nu-i putea vorbi . Apoi Olgua i aminti de cutia cu luleaua
lui . I-o aprinse i i-o ddu . Dar nu reui s o in n mn . Mo Gheorghe se stinse chiar atunci , sub ochii
Olguei .

Capitolul 8 Sfritul unui an colar

Dnu tocmai terminase al patrulea an la liceul Lazr din Bucureti . Numai tezele l despr eau de vacan .
Avea de analizat poezia Melancolie . Cnd termin , i rug colegul s-i aduc el geanta . Apoi merse la
Adina Stephano , fata pe care o plcea . Dnu credea c ea nu l mai iubete i o puse s jure . Nici nu
terminar de vorbit ca ea l srut . Apoi se cert cu cineva care avea grij de Adina , iar ea nu avu curaj s
spuna nimic .
La sfritul anului , Herr Direktor veni la internatul unde cu patru ani nainte lsase o feti cu haine de
biat i l lu pe Dnu acas . Dar el nu opri la ua apartamentului din strada Scaune , ci n faa unei case albe
, cu teras . Era garsoniera tnrului Dan Deleanu . De-acum avea casa lui . Lng el , la parter , locuia un
vechi prieten , Gheorghita a Marandei .
 n urmtorul capitol , autorul l prezint pe Neculai care i aduce Monici nite cri trimise de Dnu .
n ultimul capitol , Olgua i face o vizit lui Dnu la Bucureti . Apoi , la sfrit , biatul vine acas, La
Medeleni cu amicul su Mircea n vacana de var .

n al doilea volum copii deja termin liceul. Aciunea primei pri se petrece n Bucureti unde st Dnu. Aflm de
idila lui cu o fat i c Monica nc l iubete i c i trimitea scrisori. Aflm i ce prieteni avea Dnu. Acesta avea
un prieten numit Mircea pe care Olgua l-a poreclit Hardmuth i aa Mircea vrea s o cunoasc pe Olga. Dup
bacalaureat cei doi se decid s se duc la Medeleni ca Dnu s-i vad familia. Cnd ajung la Medeleni, acetia
sunt ateptai cu mare fast. Rentlnirea dintre Monica i Dnu e una memorabil iar cunoaterea Olguei de ctre
Mircea e de neuitat. Tot n al doilea volum aflm de aventurile lui Dnu la soia unui pictor ca s citeasc crile
acestuia. Dnu devenind izolat n lumea crilor. n acest volum Olgua se ndrgostete de Vania, care e un unchi
de-al ei.

n al treilea volum deja cei trei copii sunt aduli. Dnu e avocat i e cstorit cu Monica, iar Olgua nc e
ndrgostit de Vania care e pe mare mai tot anul. Aflm c Olgua are cancer, iar aceasta moare i Monica are
sarcina de a se duce s-l ntlneasc pe Vania i s-i dea o scrisoare, dar Vania nu vine i scrisoarea e luat de vnt.
La sfritul romanului cei doi, Monica i Dnu ,se ntorc n casa printeasc.