De-a v-ati ascuns

T.Arghezi

Titlul este o sintagma nominala care anticipeaza tema ludica a poeziei. Loc. adv. de mod defineste un joc
nelipsit din anii copilariei. Daca in alte poeme agheziene jocul inseamna creatie, in opera"De-a v-ati
ascuns" reprez. o metafora prin care autorul isi propune sa cosmetizeze realitatea tragica ce insoteste
moartea.

Punctele de suspensie marcheaza ezitarea ontologica, nostalgia, singuratatea omului care

constientizeaza efemeritatea fiintei sale.

Textul se incadreaza in lirismul subiectiv, fiind un monolog adresat. deoarece pute identifica marcile
lexico-gramaticale care atesta prezenta eului liric in text( vb la pers I, sg"o sa rad", pron pers"imi", pron
refl"ma", pron pos"mei")

Folosirea persoanei I pl atentioneaza asupra conditiei pe care si-o asuma creatorul, el devine vocea care
exprima conditia umanitatii, nu doar conditia individului.

Directionarea discursului poetic se realizeaza prin folosirea vocativului si a pers a II-a.

Incipitul este modern, de tip ex-abrupto si realizeaza o conexiune intre eul liric si receptorii textului sau.
De asemenea, formula de adresare pt care opteaza implica familiaritate, atenueaza orice diferenta de
statut sau de varsta.

Tema textului asupra careia suntem avertizati din titlul-jocul- este ascunsa intr-o aura misterioasa.
Deixisul temporal in care este proiectata actiunea ludica ramane incet"odata" , dar este asociat subtil cu
un moment simbolic"poate, dupa scapatat"- scapatatul este un termen popular ce defineste momentul
de cumpana intre fortele benefice si fortele malefice, marcand o inevitabila trecere.

Folosirea viitorului popular confirma registrul colocvial"o sa ma joc" si exprima o proiectie in alta
coordonata temporala, nu neaparat o dorinta, ci o realitate careia omul i se supune implacabil.

Prezentul etern "nu stiu" plaseaza atemporal ambianta lirica, sporeste intensitatea receptarii, convinge
de veridicitatea celor afirmate. Valentele fonice atribuie enuntului un caracter de adevar general valabil.

Metafora nominala defineste si este laitmotivul textului amintind de o conceptie traditionala despre
lume si viata, promovata de unul dintre miturile fundamentale ale romanilor-motivul existentei
pastorale. Sfarsitul existentei reprez. un dar al fiecaruia, o trecere fireasca dintr-o lume in alta lume, mai
devreme sau mai tarziu. Daca in balada ritualul mortii era alegoric transformat intr-o nunta de proportii
cosmice, in textul arghezian este un foc.

Tonul discursului nu mai este acelasi specific unui lament existential, ci unul al impacarii, al intelepciunii,
al timpului echinoctial, al binelui, al regasirii de sine si de ceilalti, al puritatii, al armoniei. Atitudinea in
fata mortii aminteste de comportamentul si viziunea ciobanasului Moldovan care transforma ritualul
tragic intr-o nunta pt a proteja fiintele dragi.

Omul lui Arghezi ajuns la varsta senectutii schimba latura negative legata de disparitie, de trecerea in
alta lume, intr-un joc pentru a-i ocroti pe urmasi si pentru a-i initia in misterele existentei.
De-a v-ati ascuns
T.Arghezi

Deixisul spatial este definit prin elemente esentiale ale universului. Cand omul se asaza langa copac
pare chemat de gandul ca aceasta “axis mundi” poate lega Sacrul de Profan intr-o incercare iluzorie de
hierofanie.

Inmormantarea devine un joc de-a v-ati ascunselea in care tristetea trebuie inlaturata”voi sa nu va
mahniti tare”. Conjunctivul se apropie de valoarea imperativului, ca o rugaminte parinteasca proiectata
intr-un viitor imminent. Partea finala a poeziei este formulate cu ajutorul vb la viitor care alterneaza cu
prezentul si perfectul compus. La nivel morphologic este simbolizat astfel deixisul temporal al umanitatii.

Jocul se incheie cu o despartire temporara, dar din ce in ce mai lunga pana la marea intoarcere a tuturor
celor disparuti. Abia in final eul arghezian isi tradeaza revolta impotriva destinului efemer, impotriva
trecerii ireversibile a timpului.

Imprecatia retorica se bazeaza pe conditional optativ, intr-o formulare specifica registrului popular.
Jocul merge inainte, se schimba participantii, dar nicio data regulile sau sfarsitul. Punctele de suspensie
tradeaza melancholia, regretul si neputinta de a intervene in marea trecere.

Poezia este structurata in 13 strofe a cate 5 versuri cu masura variabila( 5-14) si ritm trohaic in
majoritatea versurilor.