Mark Twain

Descrierea GIP a Biblio&cli Nafionale a Rominiel

TWAIN, MARK
Prinf 9i cergetor/ Mark Twain; trad. $i adapt.: Lulciuc
lrina. -Ed. a 7-a -Bucuregti: Steaua Nordtilui, Ztils
ISBN 97&60GS11"dZl4

L Lulciuc, lrina (trad. ; adapt.)

821 .1 1 1 (7 3l -93-34=1 35. 1

Prinf ti certetor

@ Editura Steaua Nordului. Toate drepturile rezervate.

 CAPITOLUT I

Nagterea prinfului gi a cergetorului

/\
I n vechea cetate a Londrei, intr-o zi obignuiti de toamni
I din cel de-al doilea sfert al secolului al XVI-lea, intr-o
I familie siraci s-a niscut un biiat care purta numele de
Canty gi pe care nimeni nu-l prea dorea. in aceeagi zi, intr-o
familie bogati cu numele de Tudor; s-a niscut un alt copil
englez, pe care toati Anglia il dorea. intreaga gari l-a dorit
gi l-a agteptat atat de mult rugAndu-se la Dumnezeu, incAt
acum cAnd s.a nescut poporul era aproape nebun de bucurie.
Oameni care nici micar nu se cunogteau bine se imbrigigau
plingAnd. Toati lumea s-a oprit din lucru, mici gi mari, bogagi
gi siraci; cu totii sirbitoreau, cintau, dansau, gi au fost plini
de generozitate timp de mai multe zile gi nopgi. Ziua, Londra
oferea un spectacol extraordinar cu drapele vesele care fAlfiiau
la toate balcoanele gi pe toate acoperigurile, gi cu parade
splendide pe api. Noaptea nu era deloc mai pugin sclipitoare
cici deborda de focuri de artificii la fiecare colg de stradi gi
de mAndria petreciregilor care se bucurau impreuni. Peste tot
in Anglia nu se vorbea decit despre acest nou-niscut, Eduard
Tudor, pring de Wales, care in scutecele sale de mitase gi satin,
se odihnea firi si aibi habar de reacgiile pe care le-a provocat
venirea sa pe lume, sau si se preocupe de rangul inalt al
nobililor gi doamnelor care aveau griji de el. Dar; de celilalt
I
1

bebelug, Tom Canty, in scutece zdrenguitq nu se vorbea decAt

in familia siraci in care prezenta sa era o povari in plus.

6

CAPITOTUL II
Primiiani din viata luiTom
i sirim peste cAgiva ani.
Londra, care avea pe atunci vreo mie cinci sute de ani,
era un orat mare, cel pugin pentru aceasti epoci. Avea
vreo o suta de mii de locuitori sau chiar dublu dupi spusele
altora. Strizile erau strAmte, intortocheate, murdare gi mai
ales pe acolo pe unde locuia Tom Canty, intr-un cartier din
apropierea Podului Londrei. Casele erau de lemn, etajul al
doilea era atezat peste primul gi cel de-al treilea se sprijinea pe
celde-al doilea; cu cAt casele erau maiinalte cu atat ele cigtigau
in ligime. Scheletul lor era construit din stAlpi puternici in
cruce, umplugi cu materiale solide, gi totul era tencuit in ipsos.
Stilpii erau vopsigi in rogu, albastru sau negru, dupi preferinga
proprietarului, gi aceasta didea caselor un aspect pitoresc.
Ferestrele inguste aveau ochiuri mici in formi de romb gi se
deschideau in exterior avind balamale ca gi ugile.
Casa unde locuia tatil lui Tom se ridica lntr-un fel de
fundituri numiti Offal Court, la iegirea din Pudding Lane.
Era strAmti, veche, siricicioasi 5i plini ochi de familii sirace
gi zdrengiroase. Tribul Canty se ingrimidea intr-o cameri
la etajul trei. Mama gi tata aveau un fel de somieri de lemn
intr-un colg, iar Tom, bunica sa gi cele doui surori, Bet gi Nan,
nu se plingeau din cauza spatiului, aveau intreaga podea la
dispozigie gi puteau dormi unde voiau. Erau gi una sau doui
cuverturi zdrenguite gi o grimadi de paie vechi gi murdare,
8 9
dar acestea nu puteau fi in niciun caz numite paturi. Dimineaga
totul era ingrimidit intr-un colg cu o lovituri de picior; iar
seara fiecare trigea din grimada aceea in funcgie de nevoie.
Bet gi Nan erau gemene gi aveau cincisprezece ani.
Erau fete bune, nu foarte curate, imbricate in zdrenqe gi
profund ignorante, mama lor de asemenea. insi tatil gi bunica
formau o pereche diabolici. Se imbitau cu prima ocazie;
se biteau intre ei sau cu cine le iegea ?n cale. injurau gi blestemau
in continuu, fie ci erau begi sau nu. John Canty fura,iar mama
lui cergea. l-au obligat gi pe copii si cergeasci, dar nu au reugit
si-i faci si fure. Printre pleava societigii care locuia acolo,
firi si faci parte din ea, era gi un preot betran pe care regele
l-a expulzat din casa lui cu o rente modici gi care, in secret,
ii inviga pe copii bunele maniere. Pirintele Andrei l-a invigat
pe Tom pugine latini, l-a invi;at si citeasci, si scrie gi le-ar fi
invigat tot atatea 9i pe surorile lui, daci acestea nu s-ar fi retras
de teama bitiii de joc a camaradelor in faga cunogtingelor lor
neobignuite.
intreg Offal Court zumzdia dupi modelul locuingei
familiei Canty. De-a lungul intregii nopti befiile, certurile gi
scandalurile ficeau legea acestui loc. Capetele sparte erau un
lucru obignuit, ca gi foametea. Cu toate acestea, micugul Tom
nu era nefericit. Viaga lui era aspri, ?nsi el nu-gi didea seama.
Era viaga pe care o triia oricare copil din Offal Court, astfel
ci totul pirea normal gi obignuit. Cind se intorcea seara cu
mAinile goale, gtia ci tatil siu il va ociri mai intAi gi apoi il va
lovi, ci groaznica lui bunici il va trata la fel sau mai riu; dar in
timpul nopgii, mama sa, degi moarte de foame, se va str€cura
pe ascuns pini la el pentru a-i aduce tot ceea ce reugea si
 pune deoparte; chiar din porgia ei, nigte firimituri mizerabile
sau o coaji de pAine, degi adesea, prinsi asupra faptului, era
pedepsiti gi bituti penrru aceasre tridare de insugi sogul siu.
Cu toate acestea viata lui Tom nu era chiar atat de
neplicuti, mai ales vara. El certea minimul necesar cici legile
impotriva cer;etoriei erau severe iar penalititile stricte; astfel
ii riminea destul timp pentru a asculta povetrile gi legendele
pirintelui Andrei cu uriagi, zilne, pitici, spirite, castele
fermecate, regi neobignuigi gi pringi. Mintea sa era inviluiti de
aceste povetti minunate gi adesea, noaptea, culcat in intuneric
pe grimada lui de paie care-l zgiriau, obosit, infometat gi
amegit de lovituri, igi didea frAu liber imaginagiei uitAndu-gi
repede durerea gi suferinta, ;i imaginindu-gi viaga plini de
rdsfig a unui print adorat dintr-un palat regal.
Astfel, o dorinti arzitoare a inceput si-l obsedeze zi qi
noapte - si vadi cu ochii lui un print adevirat. intro zi, gi-a
impirtigit dorinta cu unii dintre camarazii lui din Offal Courg
dar acegtia gi-au bitut joc de el gi |,au luat peste picior firi mili, aveau gansa si vadi cAte o paradi militari atunci cAnd vreun
aga ci a hotirAt ca pe viitor si-gi pistreze visurile doar pentru el. nenorocit renumit era condus la inchisoarea din Turnul
Citea o multime dintre cirgile vechi ale abarelui, ciruia ii Londrei, pe jos sau cu vaporul. intr-o zi de vari a vizut-o pe
cerea si i le explice gi si i le comenteze. Visurile gi lecturile sale sirmana Ana Askew impreuni cu trei oameni urcAnd pe rug la
l-au transformat incet,incet. Fiintele din visurile sale erau atat Smithfiel4 a auzit un fost episcop spunAnd o predici care l-a
de rafinate, incit il ticeau si rogeasci la vederea zdrengelor lisat indiferent. Da[ in pofida tuturor acestor lucruri viaga lui
gi mizeriei in care triia, dorind si fie mai curar. insi ii ficea Tom era destul de variati gi de plicuti.
plicere si se joace in noroi ca altidati; dar, in loc si se scatde in timp, lecturile gi visurile lui Tom despre viaga pringilor
in Tamisa doar pentru a se distra, el a inceput si aprecieze l-au influengat atat de puternic, ?ncAt firi si-gi dea seama,
aceste bii pentru a se spila gi a se curiga. a inceput si se comporte ca un prin9. Limbajul gi manierele
Dupi pirerea sa, intotdeauna se intimpla ceva pe lAngi sale au devenit ceremonioase gi au provocat admiragie gi
Maypole, Cheapside sau in tirguri; uneori, toti londonezii amuzament in jurul siu. .lnfluenfa pe care o avea asuPra

10 11
 celorlalti copii cregtea cu fiecare zi; ajunsese si fie considerat
o fiingi superioari, acordAndu-i-se un respect deosebit.
Pirea ci ttie atatea lucruri! Faptele gi cuvintele sale erau
nemaipornenite!$i pe lingi acestea aveau un caracter profundl
Citi ingelepciune! Observagiile sale, gesturile sale, rot ceea ce
venea de la el era povestir de citre cei mici oamenilor mari;
acegtia, la rAndul lo[ vorbeau despre el gi-l considerau o fiingi
foarte dotatd gi cu adevirar exrraordinari. Adulgi nehotirAti,
care goviiau la luarea unei decizii, veneau la el si-i ceari sfatul
gi adesea, erau uimigi de subtilitatea gi ingeniozitatea pirerilor
sale. De fapt, a devenit o persoani importanti in ochii tuturor
celor care-l cunotteau, in afari de familia sa - aceasta nu vedea
nimic deosebit la el.
in secret, dupi ceva timp, Tom gi-a creat propria curte
princiari! Pringul era el, iar prietenii sii cei mai apropiali erau
glrzile, gambelanii, cavalerii, nobilii, doamnele de la curte,
gi familia regali. in fiecare zi acest ,,aga-zis" pring era primit cu
mare ceremonie, asemenea celor din lecturile sale romantice;
zilnic marile afaceri din regatul imaginar erau dezbitute in
consiliul monarhic, iar maiestatea sa inchipuiti emitea decrete
pentru armatele, ffotele gi comandangii siifictivi.
Dupi toate acestea se reintorcea la zdrentele sale, cer$ea
cAgiva binuti, igiinghigea masa siricicioasi, primea portia de
lovituri gi injurii, apoi se intindea pe adunitura de paie care-i
servea drept pat, gi igi relua visurile de grandoare inchipuiti.
$i astfel, dorinta de a intilni micar o dati in viaga sa un
print adevirat, in carne gi oase, crettea cu fiecare zi caretrecea,
pAni ce aceasre doringi le-a absorbir pe toate celelalte gi a
devenit singura preocupare a existentei sale.
\s*
\-/
\+

,/
J

12 13
 intr-o zi de ianuarie, se afla in cartierul care se intinde intre
Mincing Lane gi Little East Cheappe unde igi ficea obignuitul
rond pentru a cere de pomani; s-a plimbat descurajat timp
de mai multe ore, cu picioarele goale gi tremurAnd de frig
contempla vitrinele rotiseriilor; gi suspina la vederea plicintelor
umplute gia altor bunitigi uimitoare care erau prezentate acolo
- dupi pirerea s4 aceasti mAncare era divini, destinati
cdci,
ingerilor; asta putea judeca dupi mirosul lor cici nu avusese
niciodati norocul si guste din acestea. ploaia rece cidea,
iar atmosfera era intunecati; era o zi tristi. Seara, Tom s-a intors
acasi ud leoarci, atit de obosit gi de infomerat incat, vizindu-l
cum arati, tatil gi bunica sa au fost emogionagi atat cat puteai
ei. Lau bitut mai pulin decar de obicei gi l-au trimis la culcare.
Durerea, foamea, vacarmul injuriilor gi certurilor care domina
clidirea l-au tinut mult timp treaz; dar, in final, gindurile sale
s-au refugiat in ginuturile
indepirtate de poveste gi a adormit in
compania unor pringigori aurigi gi colorati care triiau in palate de
dimensiuni imense, gi care aveau servitoricare se incrinau in faga
lor sau se gribeau pentru a le executa ordinele. bineingeles ci
$i
a visat, ca de obicei, ci el insugi erau fiu de pring.
De-a lungul nopgii reputagia condigiei sale regale a strilucit
in faga lui;s-a plimbat printre nobiligidoamne importante,intr-o
lumini strilucitoare, respirind parfumul lor, bAnd inconjurat de
sunetul unei muzici divine rispunzAnd pleciciunilor multimii
care se indepirta pentru a-i face loc fie printr-un zAmbet, fie
printr-o migcare ugoari din cap; insi, a doua zi dimineati cAnd
s-atrezit,visulsiu a avut efectul obignuit- intensifica de o mie
de ori mizeriadimprejur. Era cuprins de amiriciune gi cu inima
sfAgiati de durere a inceput si plingi.
':,,#i .# 14
CAPITOTUL III
Tom ilintilnegte pe pring
om treziinfometat giincepu si se plimbe de colo-colo
se
la fel de infometat dar cu spiritul ocupat de minunigiile
visurilor sale nocturne. Se plimbi firi vreun scop
anume prin orag, firi si fie atent in ce direcgie se indrepta sau
si bage de seami cine trecea pe lingi el. Oameniiii impingeau
sau ii vorbeau urAt, dar copilul nu didea importangi acelor
cuvinte riuvoitoare. Tot plimbAndu-se aga a ajuns intr-un final
la Temple Bar; niciodati nu se aventurase atit de departe in
aceasti parte a oragului. S-a oprit si reflecteze, insi imediat
s-a lisat din nou absorbit de'imaginagia sa gi a iegit dincolo de
perimetrul Londrei. in acele vremuri Strand nu mai era doar
un drum de gari, ci avea pretenfia si fie o stradi cu pugine
locuinge; intr-adevir daci pe o parte a drumului rAndul de case
era compact, de cealalti nu erau decit cAteva construc9ii vaste
care erau palatele oamenilor bogagi gi nobili a ciror terenuri
magnifice se intindeau pAni la fluviu, terenuri care astizi sunt
limitate de ziduri strAmte de cirimidi sau piatri.
Tom a descoperit in final Charing Village gi s-a oprit o
clipi in faqa unei cruci minunate pe care o ridicase un rege
indoliat din timpuri strivechi; apoi a luat-o calm pe un drum
linigtit gi plicut, a depigit palatul impozant al marelui cardinal
indreptindu-se spre un palat extraordinar gi monumental deci
mult mai impozant decit precedentul gi anume Westminster.
Tom, incintat gi impresionat, a contemplat constructia vasti,
aripile ce se desfiturau cu amploare, fortificagiile austere,
15
 intrarea imensi din piatri cu griraje aurite care adiposreau
gigangii lei de granit gi toate celelalte semne gi simboluri
ale
regaliti;ii. oare ceea ce-gi dorea din tot sufletul se va indeplini
in sfir'it? Firi indoiali in faga lui se inilga palatul unui rege.
Acum nu se purea atrepta si vadi gi un print... un print in
ffi^z
carne gi oase, cerul nu putea si fie chiar atat de generos cu er!
De o parte gi de cealarti a grirajurui aurit stitea in picioare
o statuie vie, adici un strijer care era imbricat din cap pAni
in picioare cu o armurd strirucitoare din oger. La o distangi
respectuoasi stiteau oamenii simpli gi cei din ora, care
pAndeau cea mai buni ocazie pentru a zdri, chiar gi pentru
o clipi pe cineva cu sAnge albastru. Calegti splendide, care
plimbau cilitori minunati, cu lachei strilucitori, soseau gi
plecau iar portile care se deschideau larg stripungeau parcd
hotarul regal.
Bietul Tom, care era imbricat cu nigte zdrente, s-a apropiat
gi a trecut timid gi incet dincolo de santinele. lnima
ii bitea cu
putere gi speranga lui cregtea cAnd, deodati, a observat prin
grilajul aurir un spectacol care aproape ci l-a ficur si gipe
de
bucurie. iniuntr, era un biiat cu o infigigare pricuti, bronzat
gi bine ficut datoriti sporturui gi gimnasticii, a cirui haine
erau numai din mitase, satin gi purta bijuterii stritucitoare; fr
avea intr-o parte o sabie ornati cu pietre pregioase gi un
pumnal; in picioare avea cizme din piele de ciprioari cu
tocuri
rogii; pe cap purra o pilirie eleganti de culoare rogu aprins,
cu pene lungi, fixate cu o bijuterie sclipitoare. Mai mulqidomni
imbricagi cu haine scumpe ilinsogeau, cu sigurangi era vorba
despre servitorii lui. Oh! Era un pring... un prinr, un pring viu,
adevirat... nu mai era nicio indoiari; rugimintea din inima
*F
bietului copil era in sfArgit indepliniti.
Tom era atAt de emotionat, incAt risuffa din ce in ce mai

16 17
!
 repede, ochii i se mereau fericigi gi incAntagi. Nu
a mai avut - Care este numele tiu, biiete?
decAt o singuri dorinti: si se apropie de prin,t, si-l
vadi cu - Tom Canty, sire, cu tot respectul.
adevirat, si-l devoreze din .priviri. Firi si se gindeasci, gi_a
lipit faga de grilaj. lmediar unul dintre soldagi l-a smuls de - Ce nume ciudat! Unde locuiegti?
acolo gi l-a impins citre multimea de tirani gi de guri
- in orag, cu tot respectul, sire. in Offal Court la capitul
cascd ce cartierului Pudding Lane.
se holbau la acest spectacol. Soldatul i-a spus:
- Offal Court! O alti denumire ciudati, intr-adevir. Ai
- Jine-te bine, pomanagiule! piringi?
Mulgimea a rAnjit, insi pringul a sirit inspre poafte roru
de furie cu ochii srrilucind de furie gi a strigat:
- Da, sire, gi o bunici, dar nu prea imi place de ea, si mi
ierte Dumnezeu!Am de asemenea, doui surori, gemene, Nan
- Astfel re porri ru cu un biet biiat!?!cum indriznetti sa gi Bet.
tratezi astfel un servitor ar regelui, al tatilui meu?! Deschide
- Bunica ta,fir|indoiali, nu este prea drigugi cu tine.
poarra gi lasi-l si inrre!
- Nici cu ceilalgi, cu tot respectul datorat domnieivoastre.
Arfi trebuit si-ivedegi pe oameniidin poporaruncandu-gi
lnima sa este rea gi acgiunile sale riuticitoare de dimineata
piliriile in aer. Ar fi trebuit si-i fi auzit gipind:,,I)ra,,li,Viare
pini seara.
lungi Pringului de Wales!,,
Soldagii au prezentat onorurile cu halebardele loL
- Te maltrateazi?
au - Se maiintimplisi seabgini cind doarme sau este moarte
deschis poarta gi ;i-au prezentar din nou armele,
in timp ce de beati, dar cum igi vine in fire imi aplici cAteva scatoalce.
bietul copil trecea prin faga lor, cu zdrengele in vAnt, pentru
atinge mina intinsi a pringurui care reflecta o bogigie
a - Cum? Te bate?
infiniri. - cuvAntul meu cA da, cu tot respectul, sire.
Pe
Eduard Tudor a spus:
Te bate! Tu atAt de mig atat de fragil. Asculti-mi
- Pari obosit gi infometau ai fost maltrarat, urmeazi-mi! ce-tizic:inainte si cadi noaptea va fi trimisi la inchisoarea din
Vreo gase curteniau sirit pentru a face nu gtiu ce,
cert este Turnul Londrei. Regele, tatil meu...
ci au sirit in ajutor. Dar o migcare princiari a mainii drepte i-a
indepirtat gi acegtia s-au oprit imediar inmirmurind - De fapt, uitagi sire ci rangul siu este josnic. Turnul este
ca nigte rezervat persoanelor de rang inalt.
statui. Eduard l-a condus pe Tom prin palat pini
la o camere - Exact, desigur; nici nu m-am gindit la aceasta. Voi vedea
bogat mobilati pe care o numea cabinetul siu. La porunca
sa, a eu cum o voi pedepsi! Tatil tiu este bun cu tine?
fost adusi mancare ata cum Tom nu mai vizuse
decat in cirti. - Nu mai mult decAt bunica, sire.
cu o delicatege gi o educagie de ranginart printur gi-a
servitorii pentru a-l proteja pe invitatur siu de criticite
concediat - Se spune ci togi tafii sunt la fel. Nici al meu nu este
goptire tocmai un mielugel. Are mAna grea, cu toate ci pe mine mi
ale acestora; apoi, s-a arezat lAngi el gi l-a intreb"t
in timp ce ocolegte. Dar vorba sa nu mi iarti deloc. $i mama ta, cum se
acesta mAnca:
comporte cu tine?

18
b 19