SARAH T.

MAAS

REGTNA
UMBRETOR

I
tfr
 CUPRINS

P/RT'{il tNr/t
Stlpdna umbrelor / 9

P/RTWDOq/
Regina luminii / 429
 cy'PIT0LUL 1

O creaturi aEtePta in intuneric.

Era antici gi crudl, 9i p69ea in umbre, controlAndu-i mintea' Nu
flcea parte din lumea lui qi fusese adusi aici ca s6 il umple de frigul
ei primordial. Erau inci separafi de un fel de barieri invizibili, dar
zidul naruia pulin cate pulin de fiecare dat[ cdnd creatura mergea
se

incet de-a lungul siu, testindu-i rezistenla.

Nu iqi aducea aminte cum il cheamd. Era primul lucru pe care il
uitase cind intunericul il inv[luise cu cdteva siptimini, lu:ri sau

epoci in urmd. Apoi, uitase numele celorlalli care insemnaser[ atat

de mult pentru el. igi aducea aminte groaza gi disperarea - numai
din catzamomentelor singulare care tot intrerupeau bezna, ca rit-
murile constante ale unei tobe: cAteva minute de lipete 9i sAnge, 9i
r-int inghelat. in camera aceea de marmur[ rogie 9i sticli' fuseserl
oameni pe care ii iubea; femeia igi pierduse capul...

$i-l pierdase, de parci decapitarea ar fi avut loc din vina ei'

O femeie incAntitoare, cu miini delicate ca niEte porumbei aurii'
Chiar daci nu igi amintea cum o cheami, Etia ci nu era vina ei. Era
r-ina blrbatului de pe tronul de sticli, care ii ordonase acelei gdtzi
;i-i sfAgie carnea gi oasele cu sabia.
in afara momentului in care capul acelei femei lovise cu un zgo-
::1ot surd pimAntul, nu mai exista nimic altceva in intuneric' Nu
-ttista decdt acel moment, din nou, qi din nou, 9i din nou - 9i acea
 12 SARAH J. MAAS

creaturd care se plimba de colo-colo, aproape, agteptdndu-l si ce_

deze, si si ii permiti.si intre. Un prin!.
se predea,
Nu igi aducea aminte dacd fiptura aceea era prinlul sau daci el
insugi fusese odati un prin!. Era pulin probabil. Un prinf nu ar fi
permis ca acea femeie si fie decapitati. Un prinf ar fi impiedicat
sabia. Un prin! ar fi salvat-o.
Cu toate acestea, nu o salvase qi stia ci nimeni nu venea si_l
salveze pe el.
Dincolo de umbre, incl mai exista o lume reali. Bdrbatul care
ordonase sfirtecarea acelei femei incdntdtoare il forla sd faci parte
din ea. Iar cAnd o frcea, nimeni nu observa ci devenise aproape ca
o marioneti, care se lupta sd vorbeasci, si actionezeignordnd cltu_
gele. ii ura pentru ci nu observau. Ura era una dintre emofiile pe
care incd le mai cunogtea.
,,Nu trebuia sI te iubesc." Asta ii spusese femeia - apoi murise.
Nu ar fi trebuit si il iubeascd, iar el nu ar fi trebuit si cuteze si o
iubeasci pe ea. Merita acest intuneric gi, imediat ce granifa invizibili
se spulberi, iar creatura care aqtepta se nipusti, infiltrAndu-se gi um-
plAndu-I... ar fi primit acest intuneric pe merit.
Asa ci, rimase legat in noapte, martor al
flpetelor, al sAngelui gi
al impactului cirnii pe piatri. $tia ci ar fi trebuit si se lupte, gtia cI
se luptase in acele ultime secunde, inainte ca acel colier din piatri
neagrl si-i strAngi gAtul.
Dar o creaturi agtepta tn intuneric, iar el nu mai reusea si i se
mai impotriveasci pentru mult timp.
 fiPTTOLUL 2

Aelin Ashryver Galathynius, mogtenitoarea focului, protejata

Malei, Aducitoarea-Luminii, gi Regina de drept a
finuhrlui Terrasen,
se sprijini de barul vechi de stejar gi asculti atenti sunetele
din sala
plicerii, ciutdnd ceva printre strigite, gemete si cintece obscene. cu
toate cd, in ultimii ani, scipase rapid de mai mulgi proprietari,
cres,
citoria subterand de picate, cunoscuti drept Bollile, nu se schim-
base iniuntru era incomod de cald, duhnea a bere stituti gi a trupuri
nespilate gi era plind pini peste poate cu nemernici gi criminali
de carieri.
Destui tineri lorzi gi fii de comercianti piEiseri filogi pe treptele
de la intrarea in Bol! gi nu mai vizuserr niciodatd lumina.zilei.
uneori, din cauzi ci igi etalau aurul gi argintul in fala persoanei
nepotrivite; alteori, din cauzd ci erau indeajuns de vanitogi sau be{i
incdt si creadi ci puteau si intre in ringurile de lupti gi si iasi
de
acolo in viafi. Alteori, o brutalizau pe vreuna dintre femeile
u$oare
din alcovurile care inconjurau spafiul cavernos gi invilau pe pierea
lor pe cine apreciau, de fapt, proprietarii Bolfllor.
Aelin sorbi din halba cu bere pe care i-o diduse cu doar citeva
clipe in urmi barmanul asudat. Apoasi gi ieftini, dar cel pu(in
era
rece. Deasupra mirosului infeprtor al trupurilor murdare,
ajunse la
ea aroma cirnii prljite gi a usturoiului. stomacul ii chioriia,
dar nu
era chiar atat de proasti incdt s[ comande ceva de mancare. in pri-
mul rAnd, carnea provenea, de obicei, de la gobolanii de pe aleea de
 t4 SARAH I. MAAS

la nivelul superior; in al doilea rAnd, clienlii mai bogafi o primeau,

de obicei, plini de ceva care ii frcea si se trezeascl pe aleea mai sus
menfionati, cu punga goali. DacI se mai trezeaa.
Avea hainele murdare, dar destul de elegante incit si o faci finta
ho{ilor. Aga ci, igi examinase cu atenlie berea, mirosind-o gi apoi
sorbind-o incet, inainte de a considera ci putea fi b5uti. La un mo-
ment dat, trebuia sd giseasci ceva de mincare, dar nu inainte de a
afla din Bo\i informatianecesard: ce naiba se intAmplase in Rifthold
in lunile in care fusese plecati. $i ce client voia atdt de mult si vadi
Arobynn Hamel, inc1t risca o intAlnire aici - mai ales cAnd girzi
brutale, in uniforme negre, cutreierau orasul ca nigte haite de lupi.
Reugise si se strecoare pe lAngi o asemenea patruld in timpul
haosului andocirii, dar nu inainte de a observa balaurul negru bro-
dat pe uniformele lor. Negru pe negru - poate cd regele Adarlanului
se siturase si-si ascundd cruzimea si emisese un decret regal, in
vederea abandonirii culorilor tradilionale ale imperiului siu, rogu
gi auriu. Negru pentru moarte; negru pentru cele doul chei Wyrd
ale sale; negru pentru demonii Valg pe care ii folosea acum pentru
a-si construi o armati de neoprit.
Sim{i un fior pe qira spiniriiqi biu restul de bere. Cand lisl halba
pe masi, pirul castaniu-rogcat i se migci, reflectdnd lumina cande-
labrelor din fier forjat.
Se gribise de la docuri spre Piafa Umbrelor, aflati lAngi r6u -
unde oricine gisea orice voia, rarititi, mdrfuri de contraband[ sau
lucruri obignuite - gi cumpirase o cutie de vopsea. ii d6duse negus-
torului o monedi de argint in plus, pentru a folosi cimdrufa din
spatele magazinului siu ca si-gi vopseascd pirul, inci destul de scurt
incdt de-abia si treacd de clavicule. Daci gdrzile monitorizaseri
docurile gi o vizuseri cumva, aveau si caute o fat6 cu pirul blond.
To[i aveau si caute o tinlri blondi dupi ce, peste cAteva sIptlmini,
avea si se afle vestea: Campionul regelui nu omorAse familia regali
din Wendlyn gi nu furase planurile de apirare ale marinei acesteia.
 Regina umbrelor l5

avertizase pe regele gi pe regina din Eyllwe cu luni in urmi 9i

ii
Itia ci igi vor lua mdsurile necesare de precaufie. Dar mai exista o
persoani in pericol, inainte ca ea si-gi poati executa primele etape
ale planului - aceeagi persoani care at fi putut s[ explice existenfa
noilor girzi de lAngi docuri. $i de ce oraEul era mult mai linigtit, mai
incordat. T[cut.
Acesta era locul unde ar fi putut au zi ceva, orice, despre Cipitanul
Gfuzii,daci era in siguran![ sau nu. Trebuia doar si asculte conver-
>a[ia potrivitl sau s[ joace cirli cu partenerii potrivili. Ce coinciden!1
fericiti, atunci, ci il zirise pe Tern - unul dintre asasinii favori{i ai
Iui Arobynn - cumpirindu-gi cea mai recenti dozi din otrava lui
preferati, in Piafa Umbrelor. il urmirise pini aici la timp pentru a-i
surprinde pe alli cAliva dintre asasinii lui Arobynn adunindu-se in
>ala pl[cerii. Nu frceau asta decit dacl stipdnul lor era acolo. De
obicei, doar c6nd Arobynn se intAlnea cu cineva foarte, foarte im-
Fortant. Sau periculos.
Dupi ce Tern qi ceilalli se strecuraseri in Bol1i, aqteptase pe strad[
citeva minute, zibovind in umbre, ca si vadi daci Arobynn venea
iau nu, dar ftri succes. Probabil ci se afla deja induntru. AEa ci in-
lrase in urma unui grup de fii beli de negustori, ochise locul in care
rstepta Arobynn gi se striduise s[ rimAni neobservati, pindind cu
nentie de la bar.
Cu gluga gi hainele ei inchise la culoare, se pierdea in mullime
srhcient de bine incdt si nu atrag[ prea mult atenlia' Presupunea cd,
&ca cineva ar fi fost suficient de nebun incAt si incerce si o jefu-
rs,--a, i-ar fi rispuns cu aceeagi moned[. Mai avea pulin 9i rdmhnea
ira bani.
Oftd adAnc. Daciar fivizut-o acum oamenii ei: Aelin a Focului-
i,ilbatic, asasini gi hoali de buzunare. Probabil cl pirinlii 9i unchiul
a - risuceau in mormint.
Si totuEi. Unele lucruri meritau osteneala' Aelin ridicl un deget
.r:rinugat spre barmanul chel, frcAndu-i semn si ii mai dea o bere.
 16 SARAH I. MAAS

- Ai grijn cdt bei, fato! spuse zeflemitor cineva de lAngi ea.

Cu coada ochiului, se uitd Ia birbatul de staturI medie care se
strecurase lingi ea, la bar. L-ar fi identificat dupi sabia lui veche,
daci nu i-ar fi recunoscut chipul dezarmant de obignuit. Pielea ru-
meni, ochii mici si sprAncenele groase - toate, o masci benigni sub
care se ascundea criminalul lacom.
Aelin sepropti cu brafele de bar, incruciqindu-gi gleznele.
- Buni, Tern! MAna dreapti a lui Arobynn - cel pufin asta fu-
sese acum doi ani. Un ticilos depravat si precaut, mereu neribdi-
tor si faci treburile murdare ale lui Arobynn. Mi-am dat seama cI
e doar o chestiune de timp pdni sd mi adulmece unul dintre copoii
lui Arobynn.
Tern se apleci peste bar, aruncAndu-i un zdmbet mult prea
strilucitor.
- Daci nu mi inqali memoria, intotdeauna ai fost cileaua lui
preferati.
Ea chicoti, intorcdndu-se complet spre el. Erau cam de aceeagi
inil{ime - gi, cu trupul lui zvelt, Tern era enervant de priceput in a
se strecura pini qi in locurile cel mai bine pizite. Barmanul, zirin-
du-l pe Tern, se finu la distanfd.
Tern igi inclind capul peste umir, aritdnd spre partea umbriti a
spaliului cayernos.
- Ultima banci de la perete. Tocmai termini de vorbit cu un
client.
Arunc5 o privire in direclia indicati de Tern. Ambele laturi ale
Bollilor erau flancate de alcovuri miqunAnd de tdrfe, abia ascunse de
ochii mullimii. Se uiti dincolo de trupurile contorsionate, dincolo
de femeile cu chipuri supte gi priviri goale, care asteptau si-qi cigtige
existenta in aceast[ cocini purulentd, dincolo de oamenii care su-
pravegheau totul de la mesele din apropiere - gdrzi,voyeuri gi pro-
xenefi. Dar acolo, ascunse intr-un perete de lAngi alcovuri, se aflau
cdteva separeuri de lemn.
 Regina umbrelor 17

Exact cele pe care le monitorizase discret, de cAnd sosise.

$i, in separeul cel mai indepirtat de lumini... sezerea strllucirea
pielii lustruite a unor cizme intinse pe sub masi. O a doua pereche
de cizme, uzate gi murdare de noroi, erau proptite pe podea, in fap
primei perechi, ca gi cind clientul ar fi fost gata si fug6. Sau, daci
ar fi fost cu adevirat prost, si
lupte. Era cu siguranli suficient de
se
prost incXt si-gi lase garda personali la vedere, un semnal care
alerta pe oricine era interesat ci, in ultimul separeu, se intAmpla
;eva important.
Garda clientului - o tAniri supl6, cu glug6, inarmat[ pini in
a-F - stitea rezemati de un stAlp de lemn din apropiere, iar pirul
ei brunet si mltisos,lung pind la umeri, strilucea in lumini, in timp
;e ea monitoriza cu atenlie sala plicerii. Era prea rigid[ pentru un
Cient obiqnuit. Firi uniform[, firi culorile casei sau sigilii. Deloc
rurprinzitor: clientul dorea discrefie.
Probabil, clientul se gindea c[ era mai sigur si se intdLlneasci aici,
rr-ind in vedere cd acest gen de intdlniri aveau loc, de obicei, la
Brrasla Asasinilor sau intr-unul dintre hanurile lntunecate definute
-*riar de Arobynn. Nu gtia ci Arobynn era gi un investitor important
r-l Bollilor gi ci un singur semn din partea fostului stdpAn al lui Aelin
rr fi fost de-ajuns ca uEile de metal si se inchidi, iar clientul qi garda
r:i si nu mai iasi niciodati de acolo.
Dar asta nu clarifica motivul pentru care Arobynn fusese de
rord si organizeze o intilnire aici.
Aelin se uita in continuare in cealalti parte a silii, la blrbatul care
t di,strusese viala in atAt de multe feluri. Stomacul i se strinse, dar fi
rimbi lui Tern.
- M-am gAndit eu ci lesa nu se intinde prea departe.
-\elin se ridici de la bar, strecurdndu-se prin mullime inainte ca
rs*sinul s[ mai poati spune ceva. Simfea privirea lui Tern fixati intre
:moplafii ei gi gtia ce acesta dorea si-gi infigi sabia acolo. ii fbcu un
,e=n obscen peste umdr, flrl si se deranjeze si priveasci inapoi.
 Regina umbrelor 17

Exact cele pe care le monitorizase discret, de cind sosise.

$i, in separeul cel mai indepirtat de lumini... se zerea strdlucirea
pielii lustruite a unor cizme intinse pe sub masi. O a doua pereche
de cizme, uzate qi murdare de noroi, erau proptite pe podea, in fafa
primei perechi, ca gi cAnd clientul ar fi fost gata s[ fug[. Sau, daci
ar fi fost cu adevirat prost, si se lupte. Era cu siguranfi suficient de
prost incat s5-gi lase garda personali la vedere, un semnal care
alerta pe oricine era interesat ci, in ultimul separeu, se intdmpla
ceva important.
Garda clientului - o tAniri supli, cu glug[, inarmati pinl in
dinti - stitea rezemati de un stAlp de lemn din apropiere, iar pirul
ei brunet gi mit[sos, lung pAn[ la umeri, strilucea in lumini, in timp
ce ea monitoriza cr atenfie sala plicerii. Era prea rigidi pentru un
ilient obignuit. Fdri uniforml, flri culorile casei sau sigilii. Deloc
;urprinzitor: clientul dorea discrelie.
Probabil, clientul se gAndea cd era mai sigur si se intdlneasci aici,
evind in vedere c[ acest gen de intAlniri aveau loc, de obicei, la
BrEasla Asasinilor sau intr-unul dintre hanurile intunecate definute
--hiar de Arobynn. Nu Etia ci Arobynn era gi un investitor important
u Bol1ilor Ei ci un singur semn din partea fostului stipAn al lui Aelin
rr fi fost de-ajuns ca ugile de metal si se inchidi, iar clientul gi garda
.r:i si nu mai iasi niciodati de acolo.
Dar asta nu clarifica motivul pentru care Arobynn fusese de
cord si organizeze o intAlnire aici.
Aelin se uita in continuare in cealalti parte a silii, la birbatul care
i. riJstmsese via(a in atit de multe feluri. Stomacul i se strAnse, dar ii
*:nbi lui Tern.
- \I-am gindit eu ci lesa nu se intinde prea departe.
-{elin se ridici de la bar, strecurdndu-se prin mullime inainte ca
erasmul si mai poati spune ceva. Simfea privirea lui Tern fixatd intre
rn:oolalii ei gi gtia ci acesta dorea s[-gi infigi sabia acolo. ii ftcu un
"c.:: obscen peste umlr, fbri si se deranjeze si priveascl inapoi.