ALEXANDRU IOAN CUZA

domnul Micii Uniri si parintele Romaniei moderne

(1859-1866)

-Infiintarea Divanelor ad-hoc datorita cerintelor istorice si din care faceau

parte atat tarani cat si boieri .
-In anul 1859 ,la Iasi in 5 ianuarie, moldovenii il aleg ca domn pe Alexandru
Ioan Cuza
-La 24 ianuarie 1859, la Bucuresti este ales ca domn tot pe Alexandru Ioan
Cuza.
-Noul stat s-a numit Romania, cu capitala la Bucuresti.
-Steagul este tricolorul cu stema celor doua tari-zimbrul si vulturul.
In scurtul timp cat a domnit (1859-1866) Al.I.Cuza a facut legi de mare
folos pentru tara:
-legea agrara prin care taranii erau improprietariti cu pamant;
-legea invatamantului primar obligatoriu si gratuit;
-a infiintat licee ,iar la Iasi si Bucuresti universitati;
-a organizat armata si justitia;
-s-a preocupat de dezvoltarea agriculturii ,comertului,industriei;
Datorita unor cauze interne si externe Al.I.Cuza abdica(se explica
termenul) in 1866.Este nevoit sa paraseasca tara.Moare departe de tara in
1873.

 Schema lecției ,,Cuza și Unirea Principatelor Române,,

1. Condiții care au favorizat Unirea:
- Dorința marilor puteri(Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic și Imperiul Rus) de
a-și extinde teritoriile
- Susținerea ideii Unirii Principatelor de către cărturarii români care trăiau în
străinătate
- Pregătirea Unirii din timp în cadrul adunărilor ad-hoc(1857)
2. Etapele înfăptuirii Unirii:
- În ianuarie 1859 Al. I. Cuza este ales domnitor în Moldova și Țara Românească
- S-a format un singur stat numit Principatele Române
- S-a stabilit capitala celor două țări unite la București
- Tricolorul a devenit steagul României, iar pe stema țării erau reprezentați zimbrul
și vulturul.
3. Al. I. Cuza – portret istoric
- S-a născut la Brăila în 1820
- A studiat la Iași și la Paris
- Provenea dintr-o veche familie de boieri moldoveni
- Era ofițer și a participat la evenimente istorice importante
 - Marii proprietari de pământ și alți oameni politici, nemulțumiți de realizările sale,
l-au îndepărtat în 1866
- Cuza a fost silit să renunțe la tron și a plecat din țară.
4. Însemnătatea domniei lui Al. I. Cuza
- A aprobat prima lege fundamental românească, numită Constituție
- A făcut schimbări moderne în armată și justiție
- A reuțit să obțină recunoașterea Unirii Principatelor de către marile puteri
europene
- A înființat Universitățile din Iași și București
- A luat din averile mănăstirilor și a împărțit pământ țăranilor
- A realizat reforma învățământului(învățământul primar a devenit obligatoriu și
gratuit)
- Prin măsurile luate a pus bazele statului român modern
Dictionar:
Constituție ꞊ lege fundamentală într-un stat; stabilește organizarea statului, drepturile și
obligațiile cetățenilor
Cărturar ꞊ învățat, savant

1848-anul în care în EUROPA au loc revoluții ( ridicari la lupta ale maselor pentru
schimbarea organizarii statale)
Si in tarile romane (Tara Romaneasca, Moldova, Transilvania) au loc revolutii, dar sunt
innabusite.
1. Condiții care au favorizat Unirea:
- Dorința marilor puteri(Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic și Imperiul Rus) de
a-și extinde teritoriile
- Susținerea ideii Unirii Principatelor de către cărturarii români care trăiau în
străinătate
- Pregătirea Unirii din timp în cadrul adunărilor ad-hoc(1857)
2. Etapele înfăptuirii Unirii:
- În 5 ianuarie 1859 Al. I. Cuza este ales domnitor în Moldova , apoi în 24
ianuarie -în Țara Românească
- S-a format un singur stat numit Principatele Române Unite
- S-a stabilit capitala celor două țări unite la București
- Tricolorul a devenit steagul României, iar pe stema țării erau reprezentați zimbrul
și vulturul.
3. Al. I. Cuza – portret istoric
- S-a născut pe 20 martie 1820 la Bârlad
- A studiat la Iași și la Paris
- Provenea dintr-o veche familie de boieri moldoveni
- Era ofițer și a participat la evenimente istorice importante
- Marii proprietari de pământ și alți oameni politici, nemulțumiți de realizările sale,
l-au îndepărtat în 1866
- Cuza a fost silit să renunțe la tron și a plecat din țară.
 - Restul vieții sale și-a petrecut-o în exil, locuind majoritatea timpului
la Paris, Viena și Wiesbaden
- Moare departe de tara in 15 mai 1873 la Heidelberg, Germania
- A fost înmormântat inițial la Biserica Domnească de lângă Palatul domnesc de la
Ruginoasa, conform dorinței sale. După cel de-al Doilea Război Mondial,
osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din Iași.

4. Însemnătatea domniei lui Al. I. Cuza

- A aprobat prima lege fundamental românească, numită Constituție
- A făcut schimbări moderne în armată și justiție(bazele Codului civil si penal),cu
ajutorul guvernului condus de Mihail Kogălniceanu
- A reușit să obțină recunoașterea Unirii Principatelor de către marile puteri
europene
- A înființat Universitățile din Iași( 1860) și București (1864)
- A luat din averile mănăstirilor și a împărțit pământ țăranilor
- A realizat reforma învățământului(învățământul primar a devenit obligatoriu și
gratuit)
- Prin măsurile luate a pus bazele statului român modern

Dictionar:
Constituție ꞊ lege fundamentală într-un stat; stabilește organizarea statului, drepturile și
obligațiile cetățenilor
Cărturar ꞊ învățat, savant

CONSTITUIREA ROMÂNIEI MODERNE

Unirea Principatelor Române şi reformele lui Cuza - schiţa lecţiei –
Perioada 1849 - 1859:
După înfrângerea revoluţiei de la 1848, unirea Principatelor a devenit principalul obiectiv
naţional promovat de mişcarea unionistă.
 Conferinţa de pace de la Paris (1856). Tratatul de pace semnat de marile puteri la Paris,
în urma războiului Crimeii şi a înfrângerii Rusiei, stabilea pentru Principate înlăturarea
protectoratului Rusiei şi înlocuirea acestuia cu garanţia colectivă a marilor puteri
europene, revenirea la componenţa Moldovei a trei judeţe din sudul Basarabiei,
organizarea unei Adunări ad-hoc (Divan ad-hoc) în fiecare Principat, care să exprime
părerea populaţiei în problema unirii.
 Adunările ad-hoc (1857) au exprimat, prin rezoluţiile adoptate, dorinţa unirii
Principatelor sub numele de „România”, sub conducerea unui principe străin.
 Convenţia de la Paris (1858), document cu rol de lege fundamentală (Constituţie),
stabilea noul statut politico-juridic al Principatelor, respectiv unirea parţială (legislativă),
sub numele de „Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei”.
  Adunările elective de la Iaşi şi Bucureşti l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza atât ca
domnitor al Moldovei (5 ianuarie 1859), cât şi al Ţării Româneşti (24 ianuarie 1859).
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).
În urma recunoaşterii de către marile puteri a dublei alegeri şi a unirii depline a
Principatelor (1859-1861), au fost adoptate reforme care au pus bazele statului român
modern. Cele mai importante reforme au fost aplicate în perioada guvernului condus de
Mihail Kogălniceanu (1863-1865): o decembrie 1863: Legea secularizării averilor
mănăstireşti (25,6% din terenul arabil este preluat de stat); o februarie 1864: este data
Legea pentru organizarea puterii armate; o 2 mai 1864: Alexandru Ioan Cuza dă o
lovitură de stat şi introduce Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris; o 14 august
1864: Legea rurală este aprobată (împroprietărirea s-a făcut după numărul vitelor, peste
500.000 de ţărani primind aproape 2.000.000 de ha); o decembrie 1864: Legea
instrucţiunii publice pune bazele învăţământului românesc; o
decembrie 1864: apare Codul penal, iar în decembrie 1865 şi Codul civil, care
reglementează dreptul românesc după normele europene moderne. La 11 februarie 1866,
Alexandru Ioan Cuza este obligat să abdice şi să părăsească ţara.

 Se propune spre vizionare filmul educativ ,,Povestea timpului,,

Cuza

Unifica Iubeste Dusmani Reforme

Moldova Muntenia Tara Poporul Agrara Invatamant Armatei Justitiei

 Al.I.Cuz
a

cinstit drept

domnest intelege iubeste

e

Domnitorul uneste Principatele Romane

crezand