d BeIIaTma

Seaets
Christina Dodd
Coppight @ 2011 Christina Dodd
Toate drepturile rezervate

CHRISTINA DODD
Secretele de la Bella Terra
Ijta |i. Cdtl to?.ontice s'rnt mirci inregistrate ale
Gtupului Editorial Litera Traducere din limba engiezd
O.P 53; C.P. 212, sector 4, Bucureqti, Romania Bianca Mateescu
9, A1 52 rcr 777
t€t.: 031 475 16
e-mail comenzi@liteta.to

Ne puteli vizita pe
wwv.litera.rolirabooks.ro

Sesetele de la BellaTerra
Christina Dodd

Copyright O 2020 Grup Media Litera

penEu versiunea in limba romane
Toate drepturile rezerate

Editoi Mdra;cu fi fiii

Redactor, Daniela Nae
corector: Emilia Achim
Copertd: Flori Zahir:
Tehnoredactare ti preptess: Ioana Cristea

De"crierea CIP a Brbliotecii Nalronale a Romdniei

DODD, CHRISTINA
Seoetele de la Bella Terra,/ Christina Dodd
trad.: Graal Soft - Bucureqti: Litera, 2020
ISBN 978-606334831.0
L Mateescu, Bianca (nad.)

821_111 2020
 capitolul 1

' BeLIa VaLb1, Califomia

in timp ce conducea de-a lungul drumului gerpuit

din afara oraqului, indreptindu-se spre propria fermd,
Sarah Di Luca putea auzi goaptele noilor frunze care se
luptau si se nascd in vie. Vantul care intra pe geamul
deschis al maginii ei mirosea a pdment arat gi a iarbi
proaspit crescuti, lncdlziti de soare. Aerul rece se stre-
cura in jurul gdtului ei ca un guler de bland luxuriant.
RAndurile lungi de vegetalie verde o fdceau sd zAmbeav
ci. Inci un an, incd o primAvari, incd o zi. La vdrsta ei,
toate lucrurile acestea purtau in ele o importanli gi o
bucurie pe care nimic altceva pe lume nu le-ar fi putut
inlocui weodati.
Trase ma;ina in faqa casei - acea casd de gari enormd,
veche de sure de ani, care se ridica glorioasd pe dealui
cle la capdtul din Be1la Valley - 9i coboti din Ford Mus-
tangul ei decapotabil. Cumpirase maqina aceea in anul
1967. Culoarea oficiali era roz playboy. Nepolii ei insi
spuneau ci e roz precum sanigorii. Iar ea ridea mereu,
gindindude ce aga erau bdielii, gi conducea din ce in ce
mai incet cu fiecare an care trecea. Din reflex, desigur.
Bdtrdnegea nu era pentru oamenii fricogi,
Ea qi cumnatele ei spuneau asta de fiecare dati cAnd
vorbeau 1a telefon. Dar chiar gi-ar fi dorit ca acest lucru
sh nu fie adevdrat.
iqi ageze geanta pe brag, lud pungiie de cumpdrdturi
rle pe scaunul din dreapta gi se uiti in sus. spre scdrile ce
cluceau la veranda din fagd vopsitd in alb, Treptele erau
lnguste 9i abrupte gi nu tocmai in conformitate cu noile
reguli de constmcfie a caselor, dar pe wemea cAnd fu-
sese ridicati casa ei nu existau aitfel de reguli, ci numai

10 ChristinaDodd
imigrangi duri, care ridicau astfel de locaquri in cdldura
uailSt Jit-t C"lifot"ia. Casa aceasta, cu tavanele sale inal-
re si cu feresrrele inguste. cu faqada ornatd qi cu pivnilA'
era insdsi Dersonificarea {ermelor srilate.
Samir urcd pe verandd, ldsi geanta si pungile in faga
risii de la intrare si se cufundS. in imensul balansoar care
o asteDta mcreu acolo. Remase o clipe sorbind din pri-
viri valea ce se intindea sinuos printre poalele impddu'
rite ale Californiei Cenuale. Pe terenurile acelea joase 9i
luxuriante, valea era imbrdlitatd de livezi robuste, care se
cuibireau pe straturi groase de pimdnt adus din munli'
Dar aici, sus, la matginea vdii, pietre negre 9i dxre --te'
--
melia pimanturilo, ,euq.au sd scoatd capul din sol 9i
provocau Ia o luptd pentru tupravietuire viile plantale
nesigur pe pimdnrul sublire. Viile acelea rezistente de-
deau" .ei -"i but-ti trug.,ii, gi acei struguri creau vinul
care la inceputul secolului )O( ficuse celebru numele
Di Luca.
Si aDoi venise prohibiria, cu oamenii ei care le zdro
biseri buroaiele ie vin si le disnuseserd orice qansd la
nrosneritate.
' ii ti-p ce se legdna in balansoar, scdndurile-veran-
dei gemeal 9i se plAngeau ca gi cdnd i-ar {i sim$t durerea
de soate si din picioarele rremurdnde.
in anul 192i, intr-o incercare disperatd de a nu pierde
rorul. familia Di Luca deschisese staliunea Bella Terra
O oazd de liniste penmr oamenii bogali din San Franciv
.o, S^.rr*.nto, iar in anii '30 5i din Holllu'oodul care
abia inflorea la wemea aceea. Aici era locul unde acegtia
veneau se se odihneasci, sd se relaxeze si sd fie resfdlali
Acum statiunea se intindea ca o bijuterie prinrre rdndu-
rile de vitide-vje, rezist6nd in timp, ca piatra de temelie
a averii si influentei {amiliei Di Luca.
Lui Sarah i se umplea inima de mdndrie qi de bucu-
rie cdnd vedea cdt dJmult iEi addncise familia Di Luca
reddcinile in valea aceasta 9i cum cei mai bogaEi 9i in-
fluenEi oameni din imprejuiimi incd se ingrdmddeau la
Bella Terra ca sd-gi petreacd vacanlele.
Secretele delaBellaTerra 11
Doar cd in acelagi timp ii era dor de zilele de odi'
nioard, cdnd lara vinului era o zond rurale, linigtitd
$i pdmitoare-
Dar, la urma urmei, acest tip de nostalgie nu era
irltceva decAt un alt semn de bitrdne;e, nul La fel ca
rceastd oboseale care o chinuia dupi un simplu drum
la bicinie.
Problema era cd nu avea altd variantd. Nu putea
sir le spund celor de la magazin sd ii livreze cumpdrd'
turile 9i nici nu ii putea ruga pe copiii care lucrau la
\rirliune sd vine pene aici doar ca sd ii care ei pungile
,lc cumpdrdturi. Facuse asra odard. Iar atunci nepolii
ci - toli trei, mai exact - aflaserd in mai pulin de o
ord si apoi o sunaseri ca si o intrebe daci nu cumva era
lrc moarte din pricinr weunei boJi ingrozitoare.
$i ea chiar erd pe moarte. Dar murea de betenele.
$i moartea nu avea si se grdbeascd deloc si vind si o ia.
llt de fapt, in wemurile de acum, la vdrsta de 80 de ani,
nici nu se mai consideta ci erai a9a de b6trAn.
Marai gi ili intinse picioarele.
Desigur, vdrsta de 80 de ani nu insemna nici cd era
liniri.
Dar ea fusese mereu o femeie activi gi incd era intr-o
strre fizicd destul de bund. Numai dacd... Se incruntd la
pirnro{ii ei ureti qi rezistenfi. care ii conlereau tot supor'
trrl de care avea nevoie. in unele zile. avea chefsd incalge
l)lntofi cu toc gi sd danseze.
Doar cd bititurile pe care le avea la picioare tiiaserd
,lcmult de pe listd varianta aceasta.
Chiar 9i aga, $tia cd nu avea nici un rost sd se plAngi.
lirru oameni pe lume care se aflau inr-o stare mult mai
jrrlrrici decdt ea. iar dacd renunla se se Jucd la bicdnie
rlrrpi cumpdrdturi ori sd conduci magina p5n5.la biseri-
r'r1, in curAnd nepolii ei ar fi cocologit o 9i ar fi strdns'o
irrlit de tare inft-o buld protectoare, incet in scurt timp
r'hiar n-ar fi mai fost buni de nimic. Cu o dozi reinnoitd
,lc hotdrAre, se concentrd gi puse la loc cumpirdturile
12 Christina Dodd
inainte ca inghelata !i mazerea congelati se se topeascd
din cauza cildurii.
Se ridicd din scaun ferm5, igi adund toate pungile,
deschise uga principali gi porni pe holul slab luminat.
Trecu de livingul de pe stenga qi de dorrnitorul de pe
dreapta, trecu 9i de baie, apoi de al doilea dormitor gi
inrrd in bucitdria spafioasi de modd veche. Toate apa.
ratele electrocasnice erau noi, de ultimd genera[ie, dar
cdnd bdielii voiserd sd renoveze complet camera, si dea
jos toate dulapurile gi mobilierul qi sd schimbe tapetul
cu model floral, ea refuzase. Pentru cd, desigur, ei ar fi
wut ca ea se se mute la complex ca sd evite praful, mi-
zeria gi toatd agitalia care ar fi venit odati cu renovarea.
Sarah vizita cornplexul ocazional: mergea gi inota in
piscind, se bucura de cate un masaj la spa gi mai mergea
si ii viziteze pe oaspefi. Dar gtia ci o femeie de vdrsta ei
nu se muta din propria casd timp de o lund fdrd si ducd
dorul linigtii 9i pdcii de care se bucura acolo.
Bdieqii spuneau ci stitea izolari.
Dar ea le zicea cd era mulpmiti.
AEezd pe masd geanta gi pungile de cumpdrituri Ei
observi fugar ci uga care ducea spre pivnigd era des.
chisi - straniu, din moment ce nu-gi amintea si o fi
lisat deschisi - si apoi se duse la ciriuvetd. indrepti
qeava robinetului astfel incdt jetul de apd sd fie indrep-
tat spre scurgere - probabil fusese in foarte mare grabd
in dimineafa aceasta, pentru ci de obicei il lisa mereu in
pozitia adecr.atd -, dupd care se uitd pe fereastri qi privi
spre curte.
Biiegii se agitau mereu dintr-un motiv sau altul.
Voiau sd lungeascd aleea, astfel incat si poati inna cu
magina pAni la uga din spate, ca ea sd nu se mai chinuie
atdta drum cu pungile de cumpirituri. Dar pentru a
face asta ar fi trebuit sd smulgd din rddecini stejarul din
curtea din spate.
Stejarul acela bdtrdn, grandios gi cu crengi lungi, veq-
nic verzi, fusese plantat in anul 1902 de prima doamni
Secretele de Ia Bella Teta 13
Di Luca, in anul in care aceasta se cdsdtorise cu Ippolito Di
Luca qi se mutase in casa aceasta ca solie a lui.
La fel aceastd casd, la fel ca valea 9i Sarah insigi, ar-
borele supravieguise dupd furtuni, incendii, secetd, ani
Lle prosperitate gi ani lungi de foamete, crescuse puter-
nic gi imbifianise. Umbra lui deasd protejase generalii
intregi de Di Luca, in timp ce se jucaserd sau in timp
cc munciseri. Nu ar fi permis niciodatd ca acest stejar
sti fie inldturat din locul care ii era casi. Nici copacul,
nici tufele de trandafiri, care acum se rdriserd, dar care
fuseserd trimise din Anglia in anul 1940 de tdnirul
foseph Di Luca, vdrul soEului ei. Acesta nu supraviefuise
rrizboiului. Era o suferinli veche, dar la fel de dureroasi.
()h, desigur, nici florile de amaryllis pe care bdielii le
t rcscuserd in ghivece la fiecare Crdciun qi apoi le planta-
,,t ri afari ca sd aibd mai mult loc-
Simti o adiere rece biciuindu-i obrazul.
in ciipa aceea ingheld.
Uga pimigei era deschisd.
Se intoarse ca sd se uite. Da. Era intr-adev5.r deschisd.
( )l o guri cdscatd qi neagrd, cu o scare care ducea spre
l)ivnifa fdrd ferestre.
,,De ce e deschise uga de la pirmild?"
Ea nu o ldsase aqa. Era absolut sigurd. Crescuse un
lirr gi trei nepo$ foarte activi in aceaste case veche, iar in
t(|t acel timp, scara abruptd 9i cimentul rece al pivniqei
Irrseserd cel mai negru copmar al ei, Cea mai mare tea.
rlr'i. O singurd alunecare sau cidere, Ei miculii gi-ar fi
;rLlrobit capul de ciment. Dar nu le spusese asta nicio-
tllti, desigur. Pennu cd mai mult ca sigur ar fi ingeles
irrgrijorarea ca pe o provocare, in schimb, le spusese
hiiietilor ci igi lnea vinul acolo jos gi ci sticlele aveau
nt,voie de intuneric Ai de rdcoare ca sd se lnvecheascd
rr;l cum trebuia. Iar ei in,teleseseri. Dacd era un lucru
1,r'lumea aceasta pe care familia Di Luca il lua foarte in
,.r'r'ios, acesta era vinul.
Vinul ei, sticle si sricle de vin...
Ii tresdri inima in piept.
'1.4 Christina Dodd
Secretele de Ia Bella Terra 15

pe podeaua din bucetarie sau de ce nu putea sd vadd

Nu ldsase nici leava robinetului strAmb. igi aminti
decdt cu un singur ochi.
cd spilase vasele, gtersese chiuveta cu o laveti umedi gi
Dar apoi igi aminti.
a$ezase apoi leava robinetu[ui in pozitia corecrd.
Ii crescu instantaneu tensiunea qi ii apiru un gol ,,Un intrus. leqi afard de aicil"
Se ridicd. Antebragul ii atdrna inutil pe ldngd corp.
in stomac. Un senriment de rdu augur, care o amelea
Agonia o lovea in valuii. il venea sa vomjti. dar farcd nu
de-a dreptul. Cu prMrea alintitd asupra ugii, se impinse
in-driznea- ii era teame sd se miste. Dar la fel de fricd ii
de l6ngi chiuvetd.
ua sd stea pe loc. Rimase o cliplpur 9i simplu ascultdnd
Cineva intrase in casa ei. Cineva poate cA ince era in
ricerea aceea familiard, pdnd c6n^d igi dddu seama cd un
casa ei.
vnnt fierbinte ii sufla fix in la1a. incet, intoarse capul ca
Se uiti in jur. Nimic altceva nu era nelalocul lui. $i si se uite.
nu vdzu pe nimeni.
Uqa din spate era deschis5.
Trebuia sd iasd de acolo.
Inmrsul nu mai era.
Avea pe masd geanta Ei cheile.
incet, penftu cd fiecare migcate era ca o noud tor'
Oricine ar fi fost, acum nu se mai afla acolo. Cu rrrr5, se scurse la loc pe podea. Era o femeie batrand gi
siguranti, plecase.
rilnitd, care nu voia sd infrunte ceea ce urma.
Se grdbi in liniste spre masd, de unde igi adund
Rdmase zdcind acolo, cu ochii inchigi, luptdndu-se
lucrurile.
cLr ameleala gi cu greala gi chinuindu-se sd accepte reali-
Era uimitor cum toate durerile bitrdnelii gi toatd
tltea situaliei in care se regdsea.
oboseala dispdreau ca prin rninune sub porunca aceea
Dacd intrusul incd era in preajmi, ea ar fi dat de
impetuoasd care ii spunea; ,,IeEi de aici!"
rrccaz. Pe de alti parte, nu iar fi fost greu se o omoare
Se inroarse spre uga din spare, pe deplin hotdrdtd sd ( iit timp fusese incongtientd, aga cd probabil o lovise 9i
plece de acolo. Deschise geanta din mers, ciutdnd tele-
rrpoi plecase.
fonul mobil. Jinu privirea plecatd doar cdt sd il gdseascd
Se intrebi dacd primise instrucliuni sd o reneasce, ca
in geantd. apoi auzi u;a pivni;ei scdrldind. lntoarse ca-
rrn fel de avertisment, sau daci firsese o reaclie de panicd
pul qi vizu cu coada ochiului uga balansAndu*e. (lin partea lui. Spera sd fi fost panici. Nici nu voia si se
Un bdrbat fugi spre ea cu un levier in mdnd. Balansd. gAndeasci la sufletul unui om care ar fi sabotat gi atacat
fierul prin aer, fintindu-i capul.
rlc bundvoie o femeie bdtren5.
Sarah aruncd bralul in aer.
Levierul fdcu conract cu carnea ei. $i cu atdt mai mult nu voia se se gAndeascd Ia omul
, irre ar fi putut ordona un asrfel de atac. Dar suflerul lui
O durere tiioase, rece $i amare ii explodi prin lirsese deja condamnat.
terminaliile nervoase.
Oricdt de mult ar fi durut, trebuia sd se ridice de
Izbind-o tare dintr-o parte, necunoscutul o tranti de
perete.
lcolo, si-gi ia telefonul mobil 9i sd sune. Oh, Doam.
lle, nepolii ei aveau si facd o crizd de nervi cind aveau
Din fericire, tencuiala de sub tapetul inflorat era foarte
r,11 rflel
veche gi se ffrimild la impactul cu capul ei. Din fericire...
Dar nu avea de ales. Podeaua era plini de sdnge -
rigur avea o contuzie. -Aga ci deschise ochii reptat - nu
Sarah se ftezi cu soarele strilucindu-i pe fagi. Pentru
r rhii, ci ochiuL
o clipd, nu.gi putu aminti ce se intamplase - de ce zdcea
 16 Christina Dodd
Din instinct, reusise si rdmdnd cu telefonul in m6.nd.
,,Buni neabi, Sarahl"
Chiordndu-se ca sd poatd distinge ciftele de pe ecran,
formd 911 gi vorbi cu dispecerul de la urgenle - un dis.
pecer care o cunogtea, desigur. Aproape roati lumea din
Bella Valley o cunogtea. $i pann sd incheie conversalia
telefonicS., Sarah gtia cd nu trebuia sd+i mai batd capul
sd.i-sune pe beiefi. Aveau sd ajungd acolo cat ai clipi.
In schimb, incepu procesul dureros de a-si suna
cumnatele prin conferintd telefonicd. Una locuia in Far
lsland, si cealalrd pe coasta din Washington.
Le apeld gi nu mai pierdu deloc timpul cu formule de
polite;e. Ci rosti numai ceea ce trebuia spus:
-A inceput din nou.
capitolul 2
Tradilia.
Di Luca de o eternirate.
TradiEia guverna familia
Traditia guverna Bella Valley de o suti doudzeci
de ani.
Pini cAnd se mutase in Bella Valley, Brooke Petersson
nu mai vizuse niciodatS o astfel de traditie in desfisurare.
Oh, da, ea cu siguranti ingelegea'tradigia! Prina la
v.Arsta de I I ani, ftrsese copil de cadru de aviatie, iar dacd
era un lucru pe care fo4ele armate il fdceau bine, acesta
era si respecte rradigiile- Dar tradiiiile de familie.,. Ei
Dme, pe acestea mar pulln.
Tatdl ei, cdpitanul Kennerh Petersson. fusese pilot
de v6ndtoare in cadrul Fo4elor Aeriene, ndscut in Min-
nesota, inalt, bronzat, blond, cu ochi albagti precum
cerul si cu umeri la$ ca orizonturile, cu o mamd care
gdtea lutefslc qi cu un tatd care infuleca acest fel de men-
care pe nerdsuflate. Brooke locuise cu bunicii cdt timp
pdrinlij ei fuseseri detasati in diverse locuri periculoa-
se alelumii. Si, desi nu ii plecuse foarre mulr acest Iu-
cru - avea noud ani la wemea aceea, aqa ci era normal
Secretele de In Bella Tera 17
si ii fie foarte dor de mama gi de tatdl ei -, descoperise
ce insemna cu adevdrat se fii pe jumdtate suedez. Acest
lucru ii dddea pldcutul sentiment de a avea rdddcini cla-
re undeva - lucru pe care nu ar fi ar,ut cum s5,.1 experi-
menteze altfel, din moment ce familia ei se muta o dati
pe an.
Dar mama lui Brooke, Kathy, era din Oklahoma,
avea pirul negru gi drept, nis,te ochi albagtri de-a drep-
tul rulburdtori, o siluetd voluptuoasd 9i pielea albd, care
se ardea imediat daci nu folosea SPF 50. lga ci in anul
urmitor, cend mama ei se intorsese dintr-o misiune din
Orientul Mijlociu 9i locuiau impreuni la o bazi miliard
clin San Antonio, Brooke iqi ficuse o prietend rofcati
9i cu pistrui, care canta - avea o voce la fel de frumoasd
ca a Enyei - 9i ai cdrei plringi erau din Irlanda gi vor-
beau cu un accent pronunfat. McBrian era o familie ca-
tolici tradigionald, avea gase copii gi incd unul pe drum
gi era chiar mai sdraci decdt majoritatea familiilor din
forlele aeriene. Dar Brooke ignorase cu desdvArgire lipsa
rnobilei din casa 1or, precum gi perefii goi gi alesese si
$e concentreze asupra familiei - extrem de gelegioasd
;i plind de viag6, dar gi foarte religioasi gi cu multe
povesti despre vechea lor lard 9i atdt de diferiti de pro
pria ei familie, care venea 9i pleca la fel cum se schim-
bau anotimpurile, lucru ce venea la pachet, desigur, cu
perioade lungi 9i arnare de singuritate.
Aqa cd dara viitoare cdnd i;i vizitase bunica in Okla-
homa. o intrebase cu glas plin de speranEa dacd nu
cumva aveau qi ei origini irlandeze. Bunica ei, o femeie
lcmarcabili, care crescuse trei copii firinici un pic de
rujutor, se intomese cdtre Brooke, ii cuprinsese fa,ta in
palme qi ii spusese:
-Nu suntem nici irlandezi, nici mexicani, nici fran-
cezi qi nici de alti naEionalitate. Noi suntem americani
gct beget qi si nu uigi asta weodatdl
Desigur, rdspunsul bunicii nu fusese cel la care spe-
r,rse ea, dar Brooke nu era atdt de prostdnacS incdt sd
..'pldngi. in schimb, inchisese gura gi ciurase alt lucru
18 Christtna Dodd
asupra ciruia sd se concentreze qi apoi acel lucru o gdsise
pe ea, in forma divo4ului amar al pdringilor ei.
Iar acest lucru rupea orice tradilie sau jurdmant pe
care qi le imaginase weodatd.
Si ii frdnsese viata. Si inima.
'Brooke
inBella Valley, aflase repede de la familia
Di Luca faptul cd genul lor de tradi$e de familie era ceva
complet diferit. Di Luca era o familie americand, desi-
gur. Ippolito Di Luca imigrase in California la sfArgitul
secolului al XIX-lea gi se insurase cu o italiancd neaoqd,
al cirei tati deginea o brazdi de pimdnt cu vild-de+ie
in Bella Valley. Iar din acel moment, fiecare copil din
familie se niscuse pe pdmdnt american gi vorbea engleza
ca limbd materni.
Dar familia Di Luca pdsrase cu stoicism esenla a
ceea ce lnsemna sd fii italian. Gesticulau mult cdnd
vorbeau. Beau vin. Corespondau cu familia din lara
de origine. Mdncau in stil italian. Mincare din nordul
Italiei, mai exact. Nu cd familia Di Luca nu 9i-ar fi co-
mandat weodatd mancare chinezeascd sau cd n-ar fi ge-
tit curcanul traditional american de Ziua Recunogtin,tei,
dar fiecare dintre ei Etia cum se se descurce in jurul
unui vas cu mimdligd aurie care fierbea pe aragaz - gi
fereasci Sfdntul ca weun nebun bine intengionat sd fi
mentionat in prezenga lor de mdmdliga instant! Familia
Di Luca flirta. Brooke nu intelegea cum flirtatul putea
fi transmis din generalie ln generalie ca o tradife itali-
and, dar iatd cd era. Fiecare dintre birbalii 9i femeile Di
Luca se folosea de garm ca de un condiment, ca sd aduci
savoare 9i plicere unei rela{i.
tadiliile Di Luca se traduceau prin faptul ce, atunci
cdnd le pldcea de cineva, adoptau persoana respective
in familia lor. $i Brooke simlise asta pe propria piele.
Fdcea parte din familie aproape din prima zi in care
venise in Bella Valley, iar orice s-ar fi intamplat in viala
ei, gtia cd avea se rdmene mereu una dintre ei, aproape
ca o fiicd. a familiei 9i pe deplin prieteni de suflet.
Seuetele delaBellaTerra 19
Tradifiile Di Luca mai insemnau ci, atunci cand
cineva era rdnit, felicitdrile de grabnicd insinito$ire,
florile gi telefoanele veneau ca o inundagie, gi cei mai
apropiagi gi mai dragi se reuneau.
Aqa ca. atunci c6nd Rafe Di Luca intrase pe usa re-
zervei de spital a lui Sarah, Brooke se aqteptr si il vadi
apdrdnd. ll a5tepta pe el.
Dar nici asta qi nici faptul ci era agteptat nu pu-
teau atenua in vreun fel gocul dulce gi familiar al
recunoagterii - pagii lui mari, profilul siu dur, trupul
acela sculptat si atdt de frumos in denim albastru gi
piele neagri.
El lncuviingd din cap spre cei doi fragi ai sni.
La cei 34 de ani pe care ii avea, dintre toli frafii, Eli
cra cel mai mare, cel mai inalt gi cel mai pugin probabil
.a zica weo prostie sau sd se bage in weo incaierare - pe
care fd.rd indoiale ar fi cAgtigat-o ferd prea mult efort
dacd ar fi fost cazul.
La 28 de ani, Noah era cu trei ani mai mic decit
Rafe. Acesta se bucura de pirul negru 9i ondulat specific
f.\miliei Di Luca Ei de o pereche de ochi verzi pitrunz5-
tod, care intorseserd capetele a numeroase femei.
Asemdnarea dintre cei trei frali era foarte mare,
ilar Rafe semdna cel mai rnult cu tatel slu - ba, de
Iapt, era ucigdtor de chipeg - qi se comporta cel mai
pulin ca acesta din urmd, din moment ce pericolele pe
care le infrunta in fiecare zi nu erau ndscocirile febrile
lle vreunui scriitor sau scenarist, ci complet reale qi
inspdimantitoare.
Brooke se pregiti suflete$te pentru momentul in care
I'rivirea lui fierbinre avea sd se inroarcd spre ea.
Nu piruse si o observe stand in collul incdperii. Nici
rnicar nu se uitd in direc;ia ei.
Dar, chiar gi a9a, cu fiecare clipi de expectativi,
cimera aceea pirea si se facd din ce in ce mai mice,
lcrul, mai cald qi mai concentrat, iar bdtdile inimii lui
llrooke, mai lente gi mai puternice, fiecare bitaie in
l)arte rispandindu-i prin trup cdldurd gi plicere.