Ma,rnres

ENenp
vorbeqte-le
despre betilii, regi
qi elefanli

Traducere din limba {rancezl,

Cnrsrr,tx Fura$

Mnrnns Eruano, ndscut in 1 972, studiaze civilizaliile arabe 9i persane

gi petrece mult timp pentru cercetare in Orientul Mijlociu. ln pre-

zent predi la Barcelona, traduce din limba arabi gi scrie despre
arta islamic6.
ln 2003 debuteazd ca scriitor de fictiune cu romanul La Perfection
du tir care va fi recompensat cu mai multe premii pentru franco-
fonie. Confirm6 apoi in 2008 cu Zone, un roman scris intr-o sin-
gurd frazd lungd de 500 de pagini, pentru care c6Stigi nu mai
pulin de ;ase premii literare.
ln 2010 publici Vorbe;feJe despre bdtdlii, rqi 5i elefanfi un mare
succes de critici, pentru care primege premiul Goncourt des lyc6ens.
Consacrarea definitivi vine in 2015, c6nd c6gigi prestigiosul pre-
NEMIRA
miu Goncourt pentru romanul Eousso/e.
 Noaptea nu e unitl anziua.E arsl de ea. in zori,rrcd.
p€ rug. $i odatn cu ea urci pe rug oamenii nopfii, bdu-
torii, poelii, amanlii. Sunrem un popor de exilaqi, de
condamnaqi la moarte. Nu te cunosc. il .,lrror. pe pri-
etenul tiu turc; e unul de-ai nogtri. trr.et-in..t va dispi-
rea din lume, inghilit de umbri 9i de vedeniile lui;
suntem fra1i. Nu gtiu ce durere sau ce plicere l-a impins
spre noi, spre praful stelelor, poate opiul, poate vinul,
poate iubirea; poate vreo rani nestiuta a sufletului, as-

(a'p**' &
[l.b \.-
cunsd bine intre pliurile memoriei.

rd^'n***efu"d* Cau! si ni te alituri.

er.,A*"
,-.-:', -.1- \: Frica qi nelinigtea re arunci in bragele noastre, incerci
r+- D, si te ghemuiegti, dar corpul tdu dur rdmAne prins in in-

LLrea certitudinile tale, indeplrt eazd doringa, r efuzdabandonul.

Nu te tnvinuiesc.
Tu treiegti intr-o alti inchisoare, o lume a fo4ei 9i a
curajului, una in care crezicl poli fi purtat spre triumf;
crezi cd, oblii bunivoinla celor puternici, caugi gloria qi
I +4a averea. Totugi, la cdderea noptii, tremuri. Nu bei, cici
te temi; gtii ci arsura alcoolului re aruncd in slibiciune,
ry( o4Q
9-_t y in irezistibila nevoie de a regXsi m5nglierile, o tandrele

\IORBE$TE.LE DESPRE BATALII, REGI $I ELEFANTI 7

dispiruti, lumea pierduti a copilariei, mulgumirea, cal-
mul in faqa nehotirArii scAnteietoare aintunericului.
Crezi cd-mi doregti frumuselea, dulceaga pielii, stre-
lucirea surAsului, finegea articulafilor, carminul buzelor,
dar, in realitate, fera se gtii, tu cauli trergerea fricilor,
vindecarea, uniunea, reintoarcerea, uitarea. Aceastd forgi
din tine te devoreazd.in singuritate.
$i atunci suferi, pierdut intr-un asfin$t infinit, jumi-
tate din tine in zi, jumdtate in noapte.
Trei baloli de blenuri de jder gi samur, o suri doud-
sprezece panni @alo1i) de lAni, noud rulouri de satin de
Bergamo, tot pe-atltea de velur florentin aurit, cinci
butoaie de silitri, doua lezi cu oglinzi qi un mic cufdr
cu bijuterii; iatd, ce debarci in urma lui Michelangelo
Buonarroti, in portul Constantinopol, joi, 13 mai 1505.
Nici nu trisese bine fregata la ldrm, ci sculptorul a qi
sirit pe chei. Se clatini un pic, dupl gase zile de naviga-
!e grea. Nu cunoagtem numele tilmaciului care-l ag-
teaptl, si-i spunem Manuel; cunoagtem, in schimb,
numele negustorului care-i gine tovlrdgie, Giovanni di
Francesco Maringhi, florentin stabilit deja de cinci ani
in Istanbul. Mlrfurile sunt ale lui. E un om afabil, bu-
curos de tntAlnirea cu sculptorullui Daoid, acesr erou
ai Republicii Florentine.
Evident,Istanbul era un cu totul alt orag in vremu-
rile acelea; inainte de toate, i se spunea Constantinopol;
Sfinta Sofia trona singuri pesre orag, fere Moscheea
Albastrd, 15rmul oriental al Bosforului era pustiu,
Marele Bazar nuera incl aceasti imensi pAnzi de piian-
jen de astizi, tn care turigtii din toatd lumea se rdticesc
pentru a fi devoraqi. Imperiul nu mai era roman gi, de

ORBE$TE.LE DESPRE BATALII, REGI $I ELEFANTI .'

fapt, nu era incl Imperiu, oragul oscila intre greci, ro-
mani, evrei gi latini; sultanul se numea Bairazidl al IIJea,
supranumit Cel SfAnt, Cel Pios, Cel Drept. Florentinii
gi venelienii ii spuneau Bqazeto, f.rancezri, Bapzet. Era
un berbat tnqelept gi discret, care aye^ si domneasci
treizecide ani; se desflta cu vinul, poeziagi muzica; nu-i
displeceau nici femeile dnere, nici berbaqii tineri; pre-
luia gtiinjele gi artele, astronomia, arhitectura, plecerile
rtuboiului, caii iuli gi armele bine asculite. Nu gtim ce
il va fi impins sdl invite pe Michelangelo Buonarroti
din neamul Buonarroti din Florenpa la Istanbul, chiar
dacd, in Italia, sculptorul se bucura deja de un mare
renume. Era comparat adesea cu Leonardo da Vinci,
mai in vArsti decAt el cu douizeci de ani.
'Sulranul Beyazid-i Veli (1447-1512) a domnit in anii L4BI-I512
qi a murit asasinat prin otrivire (n. tr.).
In anula acela Michelangelo a plrisit Roma dintr-un
impuls \n z|nra de sAmbete, !7 aprrlie, in ajunul aSezdni
pietrei de temelie a noii bazilici Sfintul Petru. Mersese la
Roma pentru a-l ruga pe Papd, a cincea oard, si binevoiasci
si.gi onoreze promisiunea de aJ pleti. A fost dat a[a,ri^.
Michelangelo ffemuri in mantia lui de lAna, primi-
vara e timidd 9i ploioasi. Ajunge la frontiera Republicii
Florenla in al doilea ceas al noptii, ne spune Ascanio
Condivil, biograful siu. tnnopte azdhtr-whan, la trei-
zsci de leghe de orag.
Spumegi impotriva Papei Iulius al Il-lea, carel-atra-
t:rt atit. de rtru. Michelangelo e orgolios. Michelangelo
are conttiinqa valorii sale ca artist.
$tiindu-se in sigurangi pe teritoriul florentin, ii trimi-
ten drumul lor pe zbirii pe care papai-apus pe urmele
lui, cu porunci sdJ aducl la Roma, cu forfa, daci e nevoie.
Ajunge la Florenla a doua z|inunte de cini. Servitoarea
ii pune in fale o supi chioarn. Michelangelo ii ocdraSte in
1
Ascanio Condivi (L525-157 4) - pictor qi scriitor italian, niscut
in oraqul Ripatransone, cunoscut pentru opera sa Wta di Micbekngeto
{15s3) (n. tr.).
CRBE$TE-LE DESPRE BATALII, REGI $I ELEFANTI //
gAnd pe arhitectul Bramantel qi pe piaorul Rafael2, geloqii
care, crede,l-au sipat in fala Papei. Pontiful Giuliano della
Rovere3 e un orgolios, ca gi el. MAndru, tnrfag gi riu platnic.

Artistul a trebuit si scoat[ din buzunar banii penrru blocu-

rile de marmuri pe care le-a ales de la Carrara penrru
construclia mormAntului papal, monument imens care ar
trebui si troneze in mijlocul noii bazilici. Michelangelo
okeazd,. Arvuna pentru lucrare a cheltuit-o pe transpoft,
deplasiri gi plata ucenicilor care arnivelat blocurile.
Trudit de cilitorie 9i griji, un pic incdlzit de supi, A doua zi aSteaptd,un mesaj de la papd.
TremurI de
sculptorul se intinde in patul sdu mic de om al Renagterii furie cAnd ci pontiful nici mdcar nu a bine-
se gAndegte
gi adoarme aqezat,cu spatele rezematde o pernd, cdci se voit sdl primeasci in seara plecdrii sale. Arhitectul
teme de imaginea mo4ii pe care o oferd corpul intins. Bramanre e un imbecil, iar Rafael, pictorul, un fandosit.
Pitici de curre care flarcazd,mAndria nemlsurati a celui
impurpurat. Apoi sosegte duminica 9i Michelangelo md-
nAncd de dulce pentru prima datn dupi doui luni, un
miel delicios, gitit de vecinul lui mdcelar.
Deseneazl toatdzi:ua,in scun timp termind trei sepia
pi doud miezuri de plumb.

IDonato Bramanre (1444-1514), niscur Donato di pascuccio

d'Antonio, cunoscut gi sub numele de Bramante Lazzari,architect
italian care a introdus stilul renascentist in Roma (n. tr.).
2
Rafael Sanzio da Urbino (1483-1520) - pictor 9i arhitea italian
din perioada Renagterii (n. tr.).
I Giuiiano della Rovere (1443-1513), cunoscur sub numele de
papa Iulius al Il-lea, a fost papd intre 1503 9i 1513 (n. tr.).
 Michelangelo se gAndegte amlrzat ci Iulius al ll-lea
nu ar fi purur avea trimiqi mai slabi.
- Ne-a indrumat fratele vostru, maestre.
- Iati o scrisoare pentru domnia voastrl, maestro,E
vorba de o cerere deosebitd, din partea unui personaj
foane sus-pus.
Scrisoarea nu e sigilati, dar e scrisd cu litere necunos-
cute. Michelangelo nu-gi poate infrAna dezamdgirea
clnd vede ci nu e trimisi de papX. pune misiva pe masd.
- Despre ce e vorba?
Zilele tec, Michelangelo incepe sd se intrebe daci
- E o invitalie a sultanului de la Constantinopol,
n-a ficut o gregeald. Nu gtie daci si-i scrie Sanctitiiii maestre.
Sale. SI-i intre iar in graqii gi si se tntoarcd la Roma. Ne imaginlm surpriza arristului, ochii lui mici care
Niciodati. La Florenga, statuia lui David a fecut din el se holbeazi. Sultanul de la Constantinopol. Marele
eroul oragului. Ar putea lua comenzile care nu ar intAr- Turc. Risucegte scrisoarea lntre degete. HArtia cerate e
zia sdvind daci s-ar afla de intoarcerea lui, dar asta ar unul dintre cele mai pldcute materiale din lume.
declanga mAnia lui Iulius, carel-a tocmit. Ideea de a
trebui sI se umileasci incd o dati in faia pontifului ii
provoaci o izbucnire de furie.
Sparge do,,tdvaze gi o farfurioard de majolicd. Apoi,
potolit, se reapuci sr deseneze, mai ales studii de anatomie.
Trei zile maitirziu, dupn liturghie, il viziteazirdoi
ciluglri franciscani care sosesc uzi \eoarci,, fiindci
toarnl cu gileata. Arno s-a umflat mult in ultimele
zile, e posibil si-i inunde. Servitoarea ii ajuti si se
usuce; Michelangelo ii studiazi pe cei doi barbali cu
tivurile mantiilor pline de noroi, cu pulpele goale,
cu pulpele subliri.
- Maestre, venim si vI transmitem un mesaj de cea
mai mare insemnitate.
- Cum m-a1i gnsit?

\l.rrsrns ENenn