N.

IORGA

DAZBOWL NOSTRU
li IN NOTE ZILMICE
VOLUMUL al 111-lea 1917 1918
llanuarie 31 Marlie

M CI 117" U Frt Ack

RAM U R I"S.A.
CRAI OVA

www.dacoromanica.ro
RAZBOIUL NOSTRU
IN NOTE ZILNICE

www.dacoromanica.ro
N. 1ORGA
-

Rázboiul nostru
in note zilnice
1917 1918

VOL. al 111-lea

www.dacoromanica.ro
 Sufletul romAnesc
(Conferinte tinute elevilor
collf Militare)
I.
SUFERINTA.
Acestea sint invataturi pentru tineret, spre a-I ajuta sa aibl
acel suflet care trebuie.
E sufletul impotrivirii pana la capM, al inbaratniciei WA mar-
geni in facerea batoriei. Caci be aceia sintem pe lume si nu be
altceva : ca sa biruim sau sa murim pe locul hotarit be soarta.
Ostasul trebuie sa se ginbeasca oricinb, fall sä se infloare, Ca
supt picioarele lui 'este poate mormintul care-1 asteapta si sa nu
crute nimic pentru a face sa se inbeplineasea rostul la care e
chemat.
Cu suflete tari se tine lumea si Innainteaza. Nimic nu se face
fara binsele si cu ele orice este cu putinta. Luptele nu se poarta
cu bratul, ci cu energia morala care-I ribica si loveste. Aceastä
energie morala trebuie bescoperita la fiecare, cultivata, exasperata
in ceasurile marilor primetbii. Fara binsa societatile sint forme tre-
catoare care bispar la cea b'intaiu incercare a legaturtlor lor.
Nunie nu foloseste mai mult pentru aceasta opera be conso-
libare sufleteasca becit suferinta. Suferinta . si nu noroc ni trebute.
Cad mentul cel mare al unui popor nu este ca s'a tinut cu noroc
-si a btrutt, ci ca impotriva norocului a putut sa tratasca st sa se
besvolte, trecinb peste toate impotrivirtle si raspunzinb la ftecae
lovitura printeo noua incorbare a funtei sale.
Tot trecutul nostru nici n'a fost becit o lunga si grea poveste
be suferinta. Numai cine n'o cunoaste se poate sperm be ceta ce
intimpinam astazi, cautinb numai in fuga mintutrea be primepte. El
samana cu unul caruia o boala 1-ar rapt toata experienta ce a in-
gramabit in cursul %/feta sale : fieca re fapt neprielnic i s'ar 'Area
ca nu poate fi inlaturat; ar crebe ca moartea I pinbeste bin bosui

www.dacoromanica.ro
 6 Räzboiul nostru in note zilnice

fiecarei piebici. Ori ginbiti-vá ca un copil nounäscut, ar avea, f6r57

experientä, o jubecatä; cea b'intSiu noapte I s'ar 'Area sfirpitul lumii,
coborirea Iabului asuprd-i, i i-ar trebui sa van' be mai multe ori
cum lumina urmeazA intunerecului i zorile beschib o nouA cafe a
soarelui pentru ca sa inteleagd cä aceste ceasuri negre sint un
semn be crutare i mila al naturii MO be om, pe care-I ingabuie
astfel sä se obihneasa pi sa-pi reface puterile.
$i neamul nostru a trecut prin multe nopti pi foarte abinci,
pentru ca bin nou pe cAi be lumina sa-pi urmeze mersul pe care
iiici intunecimea be azi nu-I va opri pentru multä vreme. Mai proas-
pat, mai bucuros be luptä, mai tare fata be asprimile timpurilor s'a
ribicat el bupd fiecare inserat al norocului säu, pi tot apa va fi pi
acuma.
Deem be rábbäri si be inburare ne-a facut i aierul in care
ne mipcAm pi pamintul pe care ne sprijinim.
Aici nu e, cum se zice in carti, zonä temperata, ci vreme con-
tinuu neapezata. Väzbuhurile insepi se bat necurmat intre ele pt
abia ingabuie sa bucem o viatá in care se oglinbepte insupi neas-
timpArul lor. Nu numai ca peste primaverile abia schitate pi toam-
nele tarzii sau grábite spre sfirpit se astern troiene be iarna i vent-
grele be arpitá apasa asupra noastrà, bar in fiecare bin aceste bou5
singure abevärate anotimpuri o s'aptamina nu samAna cu alta pt
necontenite virtejuri schiznbatoare par a strabate natura insepi. Traim
flinbc5 resistam i numai cit resistam.
Pamintul acesta e un brum, unul bin marile brumuri ale lumii,
totbeauna cercetate pi atit be abese ori tulburate. De jur imprejur
locuri fermecaloare prin frumuseta i ispititoare prin robnicie. Ce
altá potrivire a naturii poate atrage mai multi strdini bin toate un- -
ghiurile lumii, pe care aceasta cale ce nu se poate inchibe ii abuce
apa be upor la aceste comori pi la acest raiu? In zabar vorbeau-
buletinele germane be grozavii munti românepti pe cari, luptinb pi"
cu piebecile firii, au izbutit totupi a-i trece incápatinata vitejie a
navalitorului; aici nu sint nici ziburile be piatra ale Pireneilor, nici
ghetarii Alpilor be-asupra arora sá fi räskit silueta inbrazneata a
unui nou l3onaparte, nici vArfurile be neagrá piaträ goala ale muntilor
balmatini; pe alocurea ai trecut granite fara s'à fi b5gat be samä.
-mäcar.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 7

El bine, bin acest brum stramosii nostri au volt sa-si faca

locuinta, fall a fi caräusii sau robii nimanui, ci traginb in jurul !or
singurul zib ce se poate: al pazei necurmate, al grabei be a fa's-
punbe la fiecare atac, al hotarirli care e in stare a reincepe oricirtb
,o lupta pierbuta. Pasare cu cuibul linga brum, cum spune cintecul.
$i anume in pomul cu mita roan, in care tot trecatorul e inbem-
--nat be lipsa ca si be läcomia lui sa arunce cu pietre.
Aceasta a bat caracterul intregii noastre istorii, acte binteo
brama be eroica suferinta, be suferinta pe care numai un extraor-
binar eroism, be persistenta si razbunatoare elasticitate, a putut o
impiebeca be a fi insasi peirea.
Iata Tracii, cei b'intaiu stramosi. Toata viata lor a fost numai
,o lupta ; o lupta se glorifica in chiar religia lor, care trimetea soli
la cer in virful sulitelor pe care singerau. In fiecare primavara plecau
razboinicii sa-si caute hrana in provinciile romane be peste Dunäre
si numai obata cu toamna se intorceau acasa. Un an fall razboiu
era aproape un an be foamete.
Ce tart se faceau astfel sufletele incorbate färà incetare! Pu-
tini barbari au resistat asa be inbelung Romanilor. $1, cinb, bupa
cele bin urma sfortari, a venit ceasul cel bin urma, Decebal i cu
1<caciulariis sai, fruntasi ai natiei, n'au cerut papport be la nimeni,
ci au intins o masa mare, unbe otrava era amestecata cu vinul.
Si-au bäut libertatea, stiinb bine ca bincolo be poarta neguroasa a
mortii niciun busman nu mai poate urmari sufletul scapat be orice
prigonire si be orice robie.
Roma n'a venit aici sa se obihneasca.'0 necontenitä strabuinta
a fost intreaga ei opera pe acest pamint. Pentru cä exploatatorul
be mine sa poata lucra in orasele bin nou create a trebuit ca os-
taul sa nu se besparta un singur moment be valul aparator la
care pazia. Pazia Ora la batrineta, $i, cinb se babea un ogor ve-
teranului ai carui copii erau nascuti abesea bin femei bacice cu
singele aprins, el facea si mai beparte strajá linga agonisita lui,
linga leaganul familiei sale. Cad bin patru zari roiau busmanii si,
intre binsii, mai ales acei Goti cari sint strabunii cetelor germanice
venite aici ca sa li se beie be energia voastr A, tineri osta$i be mine,
mormintul pe care nu I-au gash aiurea, alaturi be jertfele lor care

www.dacoromanica.ro
 8 Rlzbotul nostru in note zilniee

se vor bucura in pamint be vecingtatea ucigasultl pebepsit pentru

crima sa.
Cinb ImpgrAfia s'a retras be ai,ci, ea incercase 1,ntAiu toate
mijloacele pentru a /Astra rnos,tenirea lld Traian. S'au bus tegio-
narii cu armele si steaguxile lar, si, cinb bjpcolo be Dupaye s'au
oprit la alte vetre, ti.au bat nurnele Da,ciel parasite pentrtt a 1nsemna
astfel, nu numai o amintire in trecut, ci 'raj cu samá co baterie In
viitor, la care totbeauna s'au ginbit si nu obat4, prin recucerirea
malului sting, unbe bormiau pkinfii atitoxa bjntre ostasi, au si in-
beplinit-o.
$i, oupä plecarea solbajilor, a bregAtorilor, a fast aid ceva
unic in istoria popoarelor. In poiene be cobri, in di be munte, in
ascunzAtorile unui pamint beprirks a se apara prin tainele sale au
rámas mii si mil be oameni pärbiji, cart, n'au wit Irma ca si el
insisi sA se päräseascA pe sine. 13ieji Want WA Stat, flit cirmuire,
fail avere, fArá unelte scumpe be apArare, el au rämas pe ac , (

jgrinA, inrabacinati ca stejarul päburilor meree. In umbra lor au

petit multe buruieni trulase caresi ribicasera. capul mai presus be
statornicia lor nebiruità. Istoria, care locuiesle in capitate si in la-
Ore, nu vorbeste be binsii, bar ni putem inchipui printre cite gro-
zave suferinji, prin cit sacrificiu bucuros, prin cig inburerare si prin
ce impotrivire, s'au menfinut ei aid, intemeipb si besvottinb semin-
jia noasträ, nu citeva zeci be ani, citeva veactui chjar, ci gene-
retitle gingase sA si.o aminteasca 1 o mie be ani incheiatA, be pe
la 300, cinb Roma a renuntat falls, la stapinirea naciei, papa la
1.30Q, cinb cele b'intaiu Dompli romäne,stj s'au Nit, pe temelul ve-
chilor jubeje si Voevobate,
EN. ntt s'au ivit pentru a trAi ip 11ntste si pace putreb4, ocro-
tite irt. huzurul lOr miserabil be taleranja vednijor, Nu intr'un colt
be abApop au poruncit cei b'intliu DO111111 romini, ferinbu-se be
atingerea bureroasa cu strAinul busman, ci pe acel busman 1-au
borit, 1-au provocat, 1-au sfibat, cautipb intlupiá or si inbelungata,
fp sulexipja asteparilor si nebumeirjrilor asum lzbinbei acel ele-
ment be conaolibprd po1itic4 ce nutpai cu greu se, poate, clpkta
altfel. Cgiburile bomnesti, be la inceput au fast Aram! munteatt 0
Baia Molbovei-
$1 Craiul be peste munti a inteles besfiberea si primejbia. $i-a

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 9

bat Sarna ca acesti Voevczi, ai unel Teri Romanestia sau ai cdief-

lalfe, s'atl suit OA be SUS ca sa val brept in Arbeatul sat!, unbe
regil arpabieni furisinbt-ae 6istrusesera un aft Voevo6at romanesc,
poate cel d'intäiu si singurul pe vremeh sa, care din mijlocul zn-
sui al cetätii rnunfilor ar fi stapinit asupra Po:11212i lor de pretu-
lindeni. Tim0 be aprOape bola aufe be ani Ungurul a fost bus-
manul be capetenie, care se potolia numal atuncea cinb vreun
Domn misel Schita un gest be supunere, Ii numele crestinafatii
comune. De cite on nsä un om abevärat stapinia bincoace be munfi,
el relua trabitia lupteior pentru intregirea obstii romanesti i, in
suferinfe noua, prin naväliri, befronari, uciberi, robli in ceasurile
neprielnice, suflefui neamului se calla pentru viitor Iar, ant) se
obihnia Ungurul, Polonul se arunca be la granite rasäriteana peniru
a innabusi acest bfrz suflet al Valahuluiz care bin fiece incercare
se ribica mai aprilA si thai nebomolit. Din aceste lupte ni-au ramas
zaloage in aceasta farina: singele lui inatias Corvinul, armele sfa-
rimate ale Teutonilor minati, cu aceiasi insefatoare cruce pe care
am vazui-o azi, la aeroplanele ucigase, be ambitia nebuna a lui
loan Albert si, bupa lupta be la Posaba, i'n 1330, pecetea pierbuta
a regelui Carol Robert, cu care vom peceiltA noi, pentru totbeauna,
besrobirea Arbealului be tiranil straini, hoti si asupritori.
La 1626 Ungaria regálA d'a prabusit. Ceata sturluibateca
magnatilor a fost incunjuratA si strinsä la piept Oita la moarte be
ienicerii lui Soliman-cel.alaref, 1 trupul tinarului rege Lubovic, parasit
be ai sai, a cAzut in mlastina care ascunse un veac l umatate
coroana cu strimba cruce a regatului. Cinb, bupa 1683, ea fu ribi-
catA i curätita be Latinul Eugeniu be avola, print itallan cu ebu-
catie francesa, un Habsburg si-o puse pe 6p, si be aici innainte
prin Habsburgi si fotusi contr Habsturgilor s'a besVoltat acel
navalitor nationalism magftiar, care tupa ce a fost, 'Ana len, lacheul
obraznic, reVoltat i iacom, al Casei be Austria, se fine astazi zgo-
motos be singeroasele fegiuni e fier ae germanismului cotropitor.
lii acest timp insa Si aintra Turcllor noi né-ain 'Astral Cu
ce stiferinte spune, timp be trei veacuri, flecare iagfn tn istortia
noastra. Nu ne-ain ferit ni8 be ei, ci cu steag brept am stat not,
cei putini, innaintea tor, cei farA be numar. ste 16are vre-un sat
pe acest pAmint care sl nu-si 11 ksat binil be singe si be lacriml

www.dacoromanica.ro
 10 Rlizboiul nostru in note zilnice

Turcimii si horbelor tataresti pe care Sultanul le nãpustia asupra

celor mai inbarátnici bintre crestini ? La urml, cinb bratele obosite,
numai puteau tinea sabia, cu cel bin urma ban ruginit be suboare
al teranului sarac am platit breptul be a nu avea in cuprinsul
hotarelor noastre niciun bregator turc, be a nu se sApa in pamin-
tul nostru temelia niciunei moschei, be a- raminea cu legea, bati-
nele, asezamintele si binastiile noastre inteo vreme cinb bin I3uba
poruncia Pap si cinb peste cAsutele umilite ale Pestei se revarsa -
zilnic cintarea muezzinului care chema pe Allah stäpinul.
Cinb apoi Crestinatatea cea apuseana : a Imperialilor aus-
trieci si a Polonilor, cea räsariteaná: a Rusilor s'a ribicat Impo-
triva Turciei becazute, am reapatat multe bin privilegiile noastre
usurpate si obata cu breptul nostru care innainta pas cu pas se
innalta in zare tot mai sus ibealul nostru. Toate le-am platit insa
cu cele mai cumplite suferinti $i cu jertfele cele mai marL Thrill
be boua veacuri, be la cele bintaiu räzboaie turco-polone ale lui
Sobieski, bupa 1660, paria la acel tratat bin Paris, la 1856, care
a pus basele Romaniei unite intre hotarele celor bola Principate,
noi am trait mai mult supt ocupatie straina, care si aceia se tinea,-
numai cu necurmata lupta contra vechiului stapin, ce trebuia sa
se intoarea razbunator la fiecare tratat nou. Ce n'am rabbat atunci?'
jafuri, stoarceri, morti, siluiri, batjocuri fail nume si färä numar.
51 ce n'am bat ? Casa noastra, pinea noastra, banul nostru, trupul
nostru jertfit 5i, pe linga toate, vitejia celor o'intaiu osta5i romini
noi, cari, une ori supt Austrieci, totbeauna supt Ru$1, siau oferit-
bucurosi singele pentru biruinta Crucii-
Bunicii nostri Inca au avut sa tread prin suferinta. Au fost
umiliti $i ei prin ocupatiile straine, au fost mäcelariti si ei be hor-
bele turcesti in trecere, au plata In taxi si au pribegit peste hotare
ani intregi 5i, mai ales, s'au intrebat cu o burere pe care incepera
a o intelege, cum va iesi tara lor bin viforul cumplit prin care tre-
cea E abevarat ca fiii lor au avut ragaz, in curs be o singura ge-
nera tie, sa faca politica si bani, lasInb apararea Romaniei 5i grija
rominismului in sama unei Europe care, be mult, nu mai exista.
Atunci tipul viteazului ostas $i al inteleptului boier, al marilor gos-
pobine au fost Inlocuite prea abesea prin acela al nerusinatilor be .
aminboua sexele care-5i expun luxul si bestrabalarea In mijlocuL

www.dacoromanica.ro
 N. IOROA 11

talamitatilor publice. Dar poate fi vorba, un moment mAcar, ca

iineretul, be la care se cer jertfele prin caresi nu prin pomanA-
-se poate recistiga ceia ce bevotamentul fArA noroc n'a putut pAstra,
sA se inspire be la acest singur ceas al uitArii be sine in loc Bali
lacA onoare bin reluarea intregii trabifii be nebiruitA suferinta a
Innaintasilor ?
II.
LUPTA.
Am vAzut ce viafA ,grea, mult mai grea becit a noastra be
acum, au avut-o strAmosii, be la cei mai inbepArtati pAnA la pArintii
pArinfilor nostri. Dintre cite societAti omenesti au trAit vre-obatA,
-putine au avut be inburat atita cit au avut innaintasii nostril. N'a
lost mAcar, la mijloc, un veac be liniste, in care sA ni putem in-
trebuinta toate puterile sufletului la creafiune, ci necontenit a tre-
bun sA impiebecAm bistrugerea pornita contra fiintei noastre insesi.
Dar fiecare suferinfA a crescut comoara puterilor noastre Fie:
care zi rea a fost spre binele nostru. Si n'ar fi putut sA ne batA
soarta mai tare becit bad, binbu-ni hotare sigure, ni-ar fi fAcut cu
putintA o bunA viatA fArA griji si fArA lupte.
$i altii se laubA cu primejbhie be care au fost incunjurati si
care i-au intArit, i-au educat. Ratzel, unul bin acei invAtati cari nu
s'au isolat be lume pentru a fi oameni be stiintA, ci au inteles cA
tiinta porneste bin nevoile omenesti, se hrAneste bin ele $i se in-
breaptA, harnicA i iubitoare, spre ele pentru a le multAmi, a spus,
intio cArticicA pentru poporul sAu, cA niciunui fapt n'are sA-i mul-
tameasca mai mult becit aceluia cA la nicio granitA nu era, pentru
-Germanii lui, un prieten sigur, ci cA pretutinbeni se intilnia sau
amenintarea sau mAcar nesiguranta. Aceasta i-a InvAtat sA facA
aceia ce astAzi n'au fAcut : a-0 recunoascA i sA-si pregAteascA
loate puterile WA a !Asa ca mAcar o fArimA bin ele sA se piarbA,
-prin trinbAvie sau lipsA be organisare-
Primejbia noastrA a fost bascAlul nostru. Azi ni se mai bA o
invAfAturA. SA nu ne cAinam, ci sA spunem mai be grabS: bine-
cuvintate fie greutAtile, piebecile, suferintile be azi, fiinbcA asemenea
nenorociri vor trebui neapArat sA ne facd a pune in luptd toate
puterile unui neam intreg !

www.dacoromanica.ro
 12 RzboIul nostril in note zilnice

Ne putem lntreba insa acum: in asemenea Imprejurari, cum,

a putut oare aceastA societate omeneasca sa bureze in formele el
rationale fara ca vre unul bin valurile care au lovit-o, au $1 acoperit-o
De atitea ori, sa-i He mormintpl?
Doar au cazut teri mai vestite si mai marl. A perit Bizantul
$1 a perit Po Ionia. Roma cea noua bin Orient a bispärut, nu be
puterea Turcilor osmanlii o biath banba be barbari bin stepa
ci tocmai be ilusiile csi facea in taria unor ziburi rau aparate
si in ajutorul unor prieteni ncpregatiti pentru aceasta. Polonia, tarä
be trei ori mai mare becit vechile noastre Domnii, n'a bisparut
macar prin razboiu cad mai tarziu a venit numai Koszciusko ca
sa1 proclame, la capatul unei nobile lupte, sfirsitul ci printio
formalitate biplomatica, prin iscaliturile I pecetile unui protocol,
care nu insemna o glorioasa infringere, ci o injositoare nechiste. A
bisparut ca sa nu se ribice 'Ana la simulacrul be azi, club buioasa
Austrie $i onesta Prusie, asasinii be a cum o sula cincizeci be ani
besgroapA pe victima lor pentru a vebea bad n'a /limas cumva In
buzunarul ei... o armata.
0 Imparatie, un Regat s'au sters astfel bin rinburile Statelor.
Si noi, mai mid, mai putini, neajutati be nimeni, be ce ne-am tinut,
cu toath intregimea absoluth, metafisla a nenorocirii, i anume
boua mii be ani macar, ceia ce trebue strigat necontenit in urechea
speriosilor be cinci luni, cari, astazi, bemoraliseaza natia pe care
soarta a lovit-o, pentru ca experienta istorica romäneascl nu li
e mai lunga abesea beat a lor $i a parintilor lor ?
Unii, cei mai multi, vor spune : pentru resistenta, pentru bi-
ruinta trebuie boar solbati multi, armg bestule, far, ca $efi, obini-
oara arhangheli trasninb cu palo$ul, iar azi isteti ingineri mlitari
siguri be calculele bor.
Da, numai cit, pentru ca solbatii sa nu fie pentru lagárele be
prisonieri, armele pentru praba be razboiu, iar sefii numai pentru
viitoarele consiberatil strategice ale istoricilor be razboaie pierbute,
se cere ceva : un suflet.
StrAmosii no$tri 1.au avut: tare, luminos, neinfrint. SA vebetn
Insei elementele bin care s'a alcatuit.
Dar, be la inceput, sA Exam un principiu general. Tari sbnt
acele societäti omenesti la care existä in hecare un sentiment mar

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 13

pulernic decit grija de sine insusi, jar acelea la care grija de

persoana sa, de familia sa, de averea sa a fieciruia primead,
acelea sint societati slabe, dacg nu chiar condamnate. Fiecare om
e dator sä roporieze suferinfa lui la binele sau la räul socieldlii
inlregi din care face parte, iar nu starea intreagâ a acestei societilti
la suferinta lui.
La inceput a fost la poporul acesta al nostru o nestrgmutatã
crebintg in Dumnezeu. Nu acea crebintg pe bin 'afarg care se mul-
tameste cu forme, incheinb cu Dumnezeu un pact si presintinb la
capgt socoteala posturilor, mgtgniilor si presentelor la sluibe pentru
a inlocui ruggciunea cea abevgratg printr'un energic : cbg-mix. Evla-
via strgmosilor nostri pe vremea lui $tefan-cel Mare sublimg
liniste in luptg chiar, unicg in istoria noastrg era be altá naturg.
Fiecare bintre luptgtori, incepinb cu Voevobul insusi, nu se
simtia pe sine, in biruintg sau in infringere, ci privinb toate supt
laturea vesniciei, se simlia in mice clipg legat be Dumnezeu care
lupta prin el, cgd ,opera Lui se inbeplinea in luptg.
De aid si bisericile ribicate oriunbe a fost infruntat busmanul.
Cie nu sint poboabe, amintiri, simbole, ci recunoasteri bepline si
loaiale. Domnul se privia ca un Craiu-Davib bin Mlle : ca si
acesta, iesise numai cu prastia innaintea uriasului turcesc, si Go-
liatul pggin cgzuse la atingerea pietricelei aruncate be binsul pen-
tru ca sg se inbeplineascg vointa lui Dumnezeu. $i noi, cari nu mai
clgbim lgcasuri be inchinare, putem ba lui Dumnezeu, care se vg-
beste in singele martirilor cazuti pentru Ora ca si in razele bune
ale soarelui, ceva care ar exprima si mai bine recunostinta noasträ
pentru acel singe bgruit viitorului nostru: momentul, nevgzut, bar
real, al breptätti si libertglit chiar a celor cari, simpli terani mun-
citori be ogoare, si-au toferit Inca ,obatä, hotgriti sl voiosi, viata
pentru tart.
A venit apoi si altà vreme, in tare sufletul be actiune al nos-
tru a luat altä forme, pentru acei cari mergeau cu incredere si cu
kaiala credinli fatä de Voevod, de domnul ostirilor, de Onetenia
nizboinicä a Statului. Minunatul palos al lui Elthai ori cumpanita
sable a lui Rams inseamng aceastg fasg noug In besvoltarea pute-
rilor noastre sufletesti.

www.dacoromanica.ro
 14 Rilzbotul nostru in note zilnice

Se poate vebea chiar in viata celui bin urma momentul pre-

cis cinb cele bola curente se amestea.
Turcii au venit, multi, mai multi becit binsul, pe vremea cinb
o sutä be mii be oameni insemna mai mult becit usine intregi puse
pe roate si servite be milioanele mesterilor WA vitejie, cinb armata
era o grupare sufleteasea, nu o organisatie inbustriala. l3oierii au
Oräsit pe capetenia lor, fiii simtinb in ei oboseala pärintilor cari
luptaserà supt $tefan. Molbova intreaga a fost cuceritä be Soliman-
cel-Märet, 0 Von cel cu suflet tare a trecut in Arbeal, unbe am
mai fost obatã cu sabia si unbe, reveninb mine si cu intelepciunea,
vom sti sä räminem. Mergea sä se inchibä in acea cetate a Ciceului
innaintea pietrelor areia vä yeti opri atunci, mine, cu abmiratie si pietate.
In cale s'a oprit la man'astirea Bistrita, bin munti, linga Piatra,
si acela care rAspunbea Polonilor trufasi be izbinba be la Obertyn :
cDumnezeu e cel care m'a biruit, pentru pkatele mele», a cazut
plinginb innaintea icoanelor si nu s'a sfiit s'o spuie pe urmA fati
inteun act solemn. Aid e Inca omul care se vebe numai bin mila
lui Dumnezeu. Dar, cinb se va fi bus la Constantinopol, pentru a
porni bin nou, pe largi aripi sigure, cdtre cuibul säu bin Molbova,
el va scoate acel mare strigat be hotärire pe care-I citam si altä
batá bin acest loc, pentru alt aubitoriu : cVoiu fi ce am fost si mai
mult becit atita». Omul incepe s'a se van si pe el insusi, puterea,
talentul s'au; el incepe a recunoaste pe Dumnezeu, nu afarà be
binsul, ci in läuntrul sAu chiar, ca putere activä si creatoare. $i
ostasii creb si ei c5 este asa. in Voevob vab pe arahnghel, care
si el e numit in vechea terminologie slavoná tot Voevob,Illihai al
nostru trecinb astfel in graiu aläturi be marele Voevob ceresc al
cárui nume il purta.
Am intrat, be la un timp, in legatura cu lumea apuseang, care
in noile ei forme be cultura' mobernä vorbia be brept si breptate,
bupd batinele minbre ale Romei. Puterea acestei convingeri a
oricine se sprijine pe brept e la locul lui si ca nimeni nu poate
birui lara steag be breptate ne a intärit bin nou Jag be noile pri-
mejbil si nenorociri care veniau asupra noastra.
Iatä-1 pe batrinul Voevob Brincoveanu ribicat bin Scaunul ski
bomnesc asupra Pastilor chiar, in ajunul voioasei serbátori be pri-
avara. Din tot ce-a avut, nimic nu i-a rämas becit carnea lui si a

www.dacoromanica.ro
 N. 1OROA 15

copiilor lui. $i pe acestia ii va vebea murinb, pana la cel mai mic ;

va vebea stinginbu-se neamul i numele sdu. Un cuvint ar fi
ajuns ca sa-i scape, cuvintul lepabarii be lege, bar el n'a voit sa-1
rosteasca. $i-a pus capul, bupa ce cazusera acelea ale tuturor obras-
lelor lui. $i n'a puns, n'a blasthmat macar, ci a murit senin astep-
find. Caci era sigur cä, murinb pentru brept, opera be breptate
se va savirsi neaparat contra celor cari-i facusera strimbatatea cea
mai cumplita.
$i nu vom fi in stare sa inburam astazi suferinje, be multe
ori cu atita mai mici, in aceiasi senind asteptare a lucrurilor care
trebuie sa fie fiinbca sint brepte? Noi, cari sintem bin neamul celor
ce au vazut perinb copiii lor in crebinja stäruitoare ca apara pe
Dumnezeu insusi in breptatea lui, nu vom sti sa salvam onoarea
unei generajii si, cu binsa, viitorul unui intreg popor, inburinb acele
bureri care se ingramabesc tocmai pentru a grabi pebeapsa, neaparata?

La inceput am crezut in Dumnezeu care nu ajuta numai, ci

lucreazd insusi. La puterea acestei convingeri am abaus pe aceia
a..increberii in virtutile capeteniilor noastre si in sfirsit a nezgubu-
itei crebinje in breptate ca temelie statornica a lumii. Tn curinb,
bupa 1700, am mai sprijinit fapta noastra be inburare si be lupta
pe Inca un temeiu nezgubuit : crebinja in viitorul jerii i neamului.
Prin Arbealul unbe ne-a bus si acum steaua calãtoare, rasaria
cite un biet preot, cite un calugar umil, cite un scolar abapostit
Dumnezeu stie cum si pe unbe, care cetise in cronici si in cárjile
be istorie i capatase be acolo increbinjarea ca toate incercarile si
umilinjile presentului nu insamna nimic faja be marele trecut al
Romei i be ispravile Voevozilor i ca bupa vorba lui Rares, pe
care n'o stiau, ce a lost obata se poate intoarce. Mai mult : cá
trebuie sa se intoarca. Transfiguraji iesisera bin abaposturile unbe-i
ajunsese Buna Vestire a misiunii noastre nationale. $1 atunci be
pe plaiurile unbe propovanisera un Samuil Micu, un Gheorghe $incai,
un Petru Maior, a Mut invietorul vint be munte care, Intrinb in
plaminii trinbavi ai boierimii noastre fanariote, a inbemnat-o la acea
lupta, in numle Patriei, al Najiei, care a bus la Unirea Principatelor
si a pregatit noua lupta be care ne jinem astazi pentru a birut
intr'insa mine.

www.dacoromanica.ro
 16 Rfitholul nostril in note siln ice

Dart pe lingg atitea si alit be Mari elemente be putere Stifle-

teascg, mostenite, trebuie Eta abaugim ndi, cei be datgzi, UCenicii
fericifi al henorocirii, Inca until.
El se elaboreaza acum in burere : sdlidaritItea dePlinä,
neapäratä intre cei de sus $i cei de fos, intre voi, cari vett fi ofiferi,
$i aceia cari Vet lupta supf ordineld Ooastre.
An1 pornit la razboiu tot pe clase. N'ant avut acea contopire
sufleteasca prin care armata intreagg ajunge a fi un singuY atiflet
care lupta si biruieste, Capeteniile au =bits si ajUtat pe feranul
bstas, bar prea abese ori dati fost mitt si aceiasi fiinfg cu binsul,
prin comitnitafea shlmosilor si unitated Misiunli be inbeplinit.
Acest mare fenomen be minunalg prefacere trebuie egvirsit
astgzi.
Cad nu fridi exista becit bouS felurl be oameni: Rominul be
freabg, vrebnic be toate, si Rominul netrebnic, care mine nu va
avea loc la praznicul biruinfei. Alte clase becit clasele morale nu le
recunoasteM si, bupg. aceasta incercare, vom sti sg potrivim si cla-
sele materiale bupa valoarea moraIa a celor ce le vor compune.
Sa imitgth ntinunate cothunitate sufleteasca a frafilor nostri
be lupta si be suferinfa, mai greu incercafi becit noi, Sirbii. OM er
inseamng ntimal acel solbat care conbuce pana la capat, care se
retrage numai cel bin urtna ca V capitarnil be corabie in ceasut
haufragiului pe care nu I-a pufut inlatura. Ofifer inseamna numai
fratele cel mai mare si Mat bun intre frafii sai mai tnici. Ofifer e
acel care infelege ca grabul sau rut cuprinbe rticiun privilegiu, cl e
si o onodre, bar 1 o grea, setioasg si continua batorit.
Acestea sg le avefi in minte cind yeti ft irt rgzboiul cel nou
al raactithpararli. Sg-I facefi cti toafg mintea si cu toati carnea
voastrg, mai gala be jertfg becit cei mai limit Oran. Sa-i bafi sol-
UMW! tot ceia ce farg voi iLat lips!, iar celui ce cabe pentru fara
aaJi finefi, pritt nemargenita vdastra milá si iubire, locul acelora
cart nu sint nolo ca sa1 minglie 0 sA.I pfIrtgi.
Astfel vom fi vrebriici tie getteraffile care au suferit atita si
tatust au stiuf birui : fitin tofi $t pentrti WI
7 Ianuar 1917.

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 17

MOSTENIREA SUVLETEASCA

Tot ce se petrece in vlata unul popor lash urme. Nu numai

in paginile istoricilor, scrise pe basa altor lucruri scrise st potrivite
ci $i aiurea. Mai ales aiurea. Si anume in sufletele chiar ale celor
cart au tuctat $1 au patimit, dart au trecut prin betia triuthfurilor $i
prin smerenia infringerilor, cart au primit astfel intipariri ce nu t e
pot $terge. Si aceste intipariri se transmit prin povestiri inbuio$a te
$i thinbre urmasilor. Mai mult becit atita : pe cinb paginile isto-
ricilor se fac tot mai sterse, be la a treia, be la a patra gene-
ratie ele nemai fiinb becit un material be stublu oarecare, acesfe
urme VII in sufletele vii, ajung tot mai guternice, abincinbu-se tot
mai mult ctt cit amintirile trecutului pot fi mai necesare pentru ne-
voile presentului.
Si este inch o beosebire. In cärti evenimentele se pastreaza
ca fapte: in suflete ela creiaza stari de spirit $i aceste start be
spirit sint factorii be capetenie in besvoltarea poporului care pleacä
be la binsele si lucreaza prin mijlocirea lor.
Adeste start be spirit le putem gasi in masele cele marl, abinci
si curate club nu le tulbura, cum zicea obata, inteo convor-
bire particulara, insusi Regele acestei teri , care pastreaza tra-
ditia, deci suma futuror acestor start de spirit mo$tenite.
Se va gasi astfel la milioatele be terani cart alcatuiesc si
astazi partea cea mai mare $i mai buna a ostasilor no$tri Intaiu
o puternica ci indisolubilâ legatura cu pamintul pe care s'au nis-
cut $i au muncit. Apararea lui inbelungata, abaugirea lui neconte-
nità cu trupurile mucenicior bin atitea hIptd, au stabilit aceastä
mare si sfinta, legatura.
Putem zice chiar a nu e neam care sa aibh mai strinsä le-
gatura becit al nostrit. Aceasta intaia pentru ca é un heath be te-
rani i nu e ráu. Cutare barbat e Stat, ramas acutha la Bucu-
resti, raspunbea cuvintelor mete be grip $1 take OentrU sate :
(Mie-tni trebuie Romania oraselory. De sigur ca $i ea are f6--
losul el, si mai ales cilib sd ginbeste clnéva, ca ace om politic, be
preferinta, sau exchtsiv, la none conbiffi econornice ale vietii mo-

www.dacoromanica.ro
 18 Riizboiul nostril in note zilnice

berne. Orasele, cinb noi le-am facut, cinb noi le conbucem si le

bominam, au un rol be frunte in viata nationala. Dar si bin acest
punct be vebere satul multamit si fericit trebuie sä fie acolo, nu
numai pentru a le hrani, ci si pentru a reinnoi, a improspata ne-
contenit orasele.
Neamul nostru e Inca si un neam be terani statornic Intl-
bacinati pe ogoarele bor. Dincolo be munte, stim bine cinb au venit
Sasii, ba chiar, in atitea casu ri, putem precisa si cinb s'au asezat
coloniile, mai noua sau mai vechi, ale Ungurilor. Ei ramin pe lo-
curile lor si le apara bin constiinta patriotica impusa prin scoli, bin
orbin oficiat venit be la autoritati, bar bin instinct, nu. Tot asa, bin.
colo be Dunäre, continue transmigrari au innoit poporatia. Sirbul
bunarean be azi se cobpara bintr'un bunic venit bin interior, cinb
ratacirile si apasarile albanese au schimbat rostul locuintei fieca-
ruia. 13ulgarul be pe malul brept al Dunarii si be pe termul Márii
Negre este un colonist be originie recenta la 1878 Inca erau aici
numai Turd $i Gagauti, be singe grecesc, be lege crestinä, bar be
limba turceasca: bialectul arata lamurit o recunosc si etnografii
bulgari bin ce regiune a venit fiecare grup be colonisti. Cu ai
nostri insa nu e tot asa : bin generatie in generatie, bin loc in loc,
afarl be usoare miscari be la munte spre ses, oamenii au ramas
la vetrele strabune. La bistanta be secole, multamita resistentei
neintrerupte, au stat la a ceiasi brazba oameni cu acelasi singe, cu
acela$1 graiu, cu aceleasi obiceiuri si chiar cu acelas nume.
Mine, bupa ce vor trece aceste saptamini cumplite, ii vom
gasi tot acolo. Vor fi rabbat fara sa se incovoaie o stapinire straina
al carui obiceiu il pierbuseram be mult, vor fi abaos mormintele
celor ucisi si celor asasinati la mormintele, pe care le paziau be
muff, ale vechilor morti bin cimitirul satului. Incercarea be a ras
fira pe teran, cara a putut izbuti aiurea, va raminea aici zabarnica
si aceasta va intari si mai mult legatura bintre om si pamint.
Aceasta nu se intimplä bed! cu foarte vechi rase. Ele sin-
gure nu se lasa imprastiate be primejbie si be nenorocire. Pe rui-
nele oraselor italiene bistruse be cutremur cei scapati cu viata s'au
abunat si, in loc sail iea pasapoarte pentru vre-o Argentina oare-
care, unbe ar fi fost bine veniti, si-au refacut bin lemn vechile sa-
lasuri. Oameni ai pamintului aceluia", zicea atunci Doamna Elena

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 19

a lui Cuza-Voba, bespre toti aceia cari fara frica au stat innaintea
amenintarii puterilor oarbe. lar in partite francese be curinb
luate innapoi be la Germani cutare teran batrin se apropie lard
emotie be ramasitele casei sale ruinate pentru a verifica elementele
ramase solibe si a se pregati be noua clabire. Numai rasele abo-
rigene, fiii cei mai vechi ai pamintului, primesc be la acesta, la orice
atingere, puterea tainica prin care pot rezista si ramanea si mai
beparte,
De aceia imi permit a crebe ca., be ar fi lost posibil fata be
greutatile multiple ce trebuiau infruntate, fiecare trupa trebuia ase-
zath in locurile pe care, nu numai a le cunoastem mai bine, ci le
iubeste cu o mai puternica si a tot stapanitoare iubire, linga bise-
ricuta inchinarilor sale, langa brazba suborilor si cimitirul obihnelor
stramosesti.

Un al boilea element al tariei noastre sufletesti in puternicile

clase funbamentale este con0iinta legii 0 iubirea de dânsa.
Pentru a fi legali n'avem nevoie be regulamentele, orbonan-
tele si mijloacele be constrangere be care atarna popoare cu mai
multe mijloace tehnice, cu mai multa beprinbere la munca inbus-
triala moberna, bar cu mai putina cultura sufleteasca in cel mai
bepartat trecut. Acest popor al nostru, be miscari libere, caprici-
oase in aparenta, este cel mai strans ,,legat" be anume norme
vechi in care, baca vei cauta bine, gasesti stravechile norme be
brept ale Romei insesi. Nicairi cuvantul lege, mostenire romana, be
care s'au prins si anume rituri arhaice trace pentru viata societa-
tilor, n'are o sfera mai vasta si un sens mai profunb. E si religie
si e mai presus becat religia insasi. Un atot puternic instinct be
legalitate e o parte esentiala bin capitalul chiar cu care intram in
viata.
Aceasta legalitate primorbiala, care numeste crima si toate
grozaviile ei cu scurta formula be conbamnare : fara-be-lege", poate
&á va fie be mare ajutor in conbucerea solbatilor vostri. Pentru a
trage tot folosul bintr'insa nu trebuie sa abaugiti insa la exemplele be
ilegalitate pe care necurmat le-a bat guvernarea prin aventurieri
straini. Are brept sa vorbeasca be lege, be ascultarea fata be binsa,
numai acela care nu se beparteaza be binsa prin niciuna bin lap-

www.dacoromanica.ro
 20 RSzbolul nostril in note zilnice

tele sale. Ofijerul trebug sa fie, $1 prin faptul ca pe cimpul be

luptá toate puterile, Ora la breptul be viaja si be moarte se abuna
in el, o icoana insa-si a legalitajii constiente, netulburatä be vre-un
abus, care i-ar bistruge caracterul moral si ar Infecta be imoralitate
$1 pe solbaji.
Mai presus be lege insa concepjia be dreptate. Legea ser-
veste breptatea; aceasta creiaza si poate creia oricinb legea; legea
exista numai in funcjiune be breptate, pe cinb breptatea poate
exista si lucra $i fall forma, oricit be necesara si be efectiva, bar
totusi trecatoare a legii.
Poporul nostru n'a fost numai bintre acelea care au 5tiut bine
ce este breptatea, ci el a si bat-o totbeauna acelor cari aveau a
face cu binsul si a si asteptat-o oricinb be la allii, a fost deprins
sä i se dea. Si anume : sigur, simplu, expebitiv si practic. Facatori
be breptate, juzi, i-au fost intaile capetenii, jubeje s'au chemat in-
Mile formajiuni politice, Tronul a fost un Scaun be jubecata, mare
jubecator a fost, be la inceput, Voevobul.
Atijia bintre calatorii straini au vazut cu ulmire si abmirajie
vechile scene be breptate patriarhala in jerile noastre. Pujin bupa
1580 Francesul Fourquevaulx a fost, aici, in Iasi, chiar, pe locul
unbe se ribica ultima forma a Palatului Abministrativ, martorul ju-
becajilor lui Petru-Voba Schiopul, care, supt un cort be frunzar,
primia zilnic plingerile oricarui jeran care ingenunchinb innaintea
mull, isi spunea fail nicio forma scrisa pasul si burerea, avinb si-

guranja ca Voba Fara zabava le va ajuta si inbrepta. Iar, boua

veacuri bupa aceasta. alt Frances, secretarul bomnesc bliauterive
era impresionat be atitubinea simplilor sateni, call, innaintea Dom-
nilor, bupa citeva clipe be o biscreta si respectoasa tacere, incepeau
a-si arata pricina si nacazul cu o limpeziciune, cu o scurtime, cu
o maiestate, vrebnice be Roma cea veche.
Asa au trait ai nostri, veac be veac, in breptate. Nu va miraji
ca o pretinb si astazi be la voi si bela cei mai rani becit voi:
toata rasplata celui bun, harnic si jertfitor, bar celui care nu vrea
sa fie bun, nici sa lycreze si a jertfeasca, toata pebeapsa si
anume : rapebe, visibil, innaintea tuturora. Doar s1 Nicolae Mavro-
corbat, Fanariotul care invalase romaneste si cetia letopisejele Illol-
bovel, inbráznia, be-si strain si fail partib, si incuie, aici chiar, in
beciu, pe boerii cei mari cinb lucrau rau si avinb brajele beschise
www.dacoromanica.ro
 N IORGA 21

oricinb pentru breptatea räzesului, a simplului teran Aid nu sint

intre araci si slabi, naturi ca a negrilor bin Africa Orientalä ger-
manä, cari se lasa impuscati bin balcon be ofiterul cuceritor club
a Mut prea mult. Totul pentru breptate, bar in afard be binsa
nimic, e 9 lozincl be care veacurile au Invàtat pe ai nostri sä nu
se bespartl
Convingerile vechilor scriitori arbeleni bespre vesnicia patriei
si a neamului traiesc in sufletele tuturora. Nu vä uitati ca nu o
spun, ca representantii patriotismului si nationalismului sebentar
cari vor rebeveni limbuti la orice parabá si festivitate, bupä fazboiu,
cinb nu vor mai vebea bupà binsii pe recrutor si orbinele be che-
mare ale comenbuirilor. Sint patrioti -si iubitori be neam teranii
nostri, be si n'o spun sau poate tocmai de aceia.
In exagerarea caricaturalà be cAtre binsul a befectelor oriarui
vecin nu se vebe atita o urä, o busmAnie macar a Rominului fatä
be alte natii, cit siguranta ca este pe lume un singur neam abevärat
serios, bemn, al lui. Teranul romin nu tine numai la rzeamul lui
ci trgeste exclusrv intr'insul.
Iar, cit priveste patria, ',Tara" lui e terra a Romanilor, e pa-
mintul be sprijin si be roabä si e pamintul intreg pentru el. Sen-
timentul pe care-I are pentru binsa e nemargenit si, fiinb si atit be
firesc, el gaseste expresiile cele mai simple pentru a-1 märturisi,
pentru a se spovebi be binsul. Mergem la rázbotu?", intrebam pe
plugarii, pe cäräusii be la Válenii miei be pe vremuri. i oricare
bin ei raspunbea fãrä a sta pe ginburi . Dad tara o cere,mer.
gem".
CAci aici sta marea beosebire intre conceptia lui terAneascä,
be ostas, be muncitor si be birnic, si intre conceptia orasanului.
El priveste tara ca pe aceia care poate cere orke de la dinsul,
pe and cellalt asteapti de la dinsa orice pentru sine.
Fiinb asa be bun patriot si be calburos iubitor al neamului
sau, Rominul de bastina- este si cel mai omenos dintre vecini 0
dintre adversari. La el se conciliaza ca la niciun alt popor aceste bottä
/nsusiri, care bau prin armonia lor bovaba sigura a tine! aristocratii
be rasa.
intre ceilalti, unii au cultul umanitatii, bar sint bispusi a cin-
MI §i a r6spinge cererile terii si neamului, ca acei cintareti be im-

www.dacoromanica.ro
 22 125zbotul nosfru in note zlinice

nuH internationale supt steaguri rosii caH nici in clipa celor mai
eroice avinturi nu-si abjura crezul cel vechiu. Sint pe lume clase
internationale si sint si natii Internationale.
Mai sint apoi mai ales popoare capabile be cele mai
bevotate sfortgri pentru sine, bar care nu merg mai beparte becit
cercul ingust al interesului lor. Dad Sirbul abevärat teran si
el , e cavaleresc, ibealist, Bulgarul, la care clasa micilor prävä-
,liasi a bat nota mentalitatii nationale, e practic, meschin, lacom si
55lbatec. Si ieri el rasa in urma avintului cal'aretilor s5i sate bis-
-truse, femei pingarite, oameni schingiuiti, carä cu trupurile Mate
ale copii lor mid.
Germania ea insási in ultimele timpuri s'a bespartit, prin egois-
mul ei fãrá friu, bistrugAtor be State si ucigas be nationalit'ati, be
acea umanitate pe care obinioará era minbrà ca o poate servi. Mai
sint Inca persoane, cu intentii bune si o constiinta nobill, careli
emintesc recunoscátor be Germania be ieri si se pregAtesc a cäbea
4a picioarele Germaniei be mine, iar pentru Germania be azi au
pretuire, inbreptatire, ba chiar abmiratie. Germania nu mai poate
pretinbe, asa cum este acuma, la nici-o recunoastere bin partea
omenirii, intre altele, si mai ales, pentru ca nu este ea 2ns4i.
SA revie intaiu la ce a fost, si cei ce vor face parte bin a treia
generatie bupà razboiu vor vebea ce au be fäcut. PAnä atunci insa
sä nu ni mai vorbeasca be filosofia lui Kant si be poesia lui Schiller,
aci ea insasi are sa se inbrepte intäiu spre acea filosofie si spre
acea poesie pe care prin actiunea ei be astäzi le-a besonorat.
Cu cit mai mult trebuie sä preferim, in ce priveste simtul be
umanitate, conceptia latinä, care e si a noasträ! Atita lume cunoaste
poesia in care Victor Hugo infatiseaza un moment bin viata Orin-
telui ski generalul, luptator supt Napoleon I-iu in Spania. Un
solbat busman ránit innaintea lui cere ap'd : ,,bä-i", striga generalul
solbatului care.1 insoteste. Cinb plosca e aplecatà asupra ränitului
acesta scoate pistolul si cautä s'a tragä. ,,Totusi ba-i sa bea", e rás-
punsul acestuia. Ori sä ni amintim pe acei solbati romini pe cari
comanbantul lor ii lAsase sä jubece Uncuri prinsi luptinb contra
regulelor razboiului. Dupá o clipä ei se intorc spuinb: Doi zicem
Sa-i lasati in plata Domnuluim. Si plata Domnului, totbeauna breaptä,
e pentru vesnicie.

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 23

Un ultim cuvint bespre acea solibaritate, care e marea nevoie

be astázi. Pentru voi este o batorie ; pentru aceia cari vor fi supt
orbinele voastre e o necesitate si o putere sufleteasca.
noi n'am intemelat Statele noastre prin cuceritori suprapusi cu-
ceritilor si avinb brepturi asupra lor. Orice ar fi crezut coconii"
anticamerilor fanariote, cari au strecurat pentru citva timp si alte
obiceiuri la noi, sträine be firea noasträ, bar incapabile be a o con-
rupe burabil, teranul nu se simte nici acum, in sárAcia si NM-
sirea lui, sluga bin batorie be nastere a unui stapin prin brept be
nastere. Prin terani s'a intemeiat tara, be Domni cu port bizantin,
bar cu suflet teránesc. Prin terani s'au purtat vechile lupte si ye-
chile victorii s'au cistigat. Boierim ea eroic5 pleca be la teränime
prin biruinta ca sä se intoard la binsa cinb altii aveau rinbul lor
sA biruiasa. Regulamentul Organic a incercat in abevar sd substi-
tuie vechii frátii románesti, care se pastra Inca, o noud orbine be
lucruri basatã pe nobleta functiilor. Dar si mai beparte boierul a
trait intre ai lui bin sat, avinb aceiasi biserica be inchinare in cu-
prinsul cAreia, prin botezuri si cununii, el se incuscria bin nou cu
fratii sai terani, avinb aceleasi hramuri si aceleasi petreceri, schim-
binb ginburi asernanatoare in aceiasi limn. La Divanurile ab hoc,
care au pregatit Unirea, ca si la abunarea munteaná pentru chestia
proprietatii, in 1848, nu ca robi innaintea coconilor au venit teranii
ci ca o run mai särad, bar mai muncitoare innaintea fratelui pe
care I-a ajutat norocul. $i zilele cele mai glorioase pentru armata
noastrà in 1877 au fost acelea ale colaborarii perfecte intre vechii
tovarAsi be munca si be luptä.
Aceste puteri sufletesti toate s5 le intrebuintati total fail a
!Asa ceva sa se piarb5, bacA voiti sa capatati biruinta care vi se
cere si pe care sint sigur c5 arbeti be borinta be a o ba.
11 lanuar, 1917

Domnii terii §1 ai neamului.

in ajunul Anului Nou, in vechea casa boiereasca unbe se-
abaposteste astazi Regina terii si copiii Sai si unbe poposeste intor-
cinbu-se be pe frontul luptelor Regele resistentel si pregAtirli natio-
nale s'a petrecut o scenä bin acelea pentru care Curtile n'au pro-

www.dacoromanica.ro
 24 R.Szboial nostril In note zilnice

tocol $i etichetg spaniolg', Irate atifea paragrafe, nu prettebe nimic.

Pe scar nit etau rinbuifi bemnitarii, ci, tie o barte, sCriitori,
profesori, arfisfi, abii$1 $1 el aid be acelas vint al paegiei $1 spri-
jinifi pe acelasi hotgrire be a sta in Ufa primejMdi pang la capat,
iar, be alta, oameni bin marea si nobfla mulfithe a mundi $i a
suferinfei. Erau aristocrafi ai lupfei, purtinb haine be unifortng care
au fost stropffe be singe, eran zbraveni cetgfeni bin Ciurchi si bin
Tatarasi cari n'au vázut pe Rege becit in 'zilele marl afe pgräzilor
be pe vremuri, erau cercetasi cari represintan toate $dolile Romäniei
ocupate $i nu lipslati nici alfii a cgror uniforme era laibgrul
pgrintesc ros, OW si rupt, infrgfit be bine be rgu cft cgma$a
proprie, pe care uitaserg s'o schimbe.
A sunat bupg bating, buhaful" ce ,,buhain"; erau pattu!$i la
mugetul teribilei pufini, cgrefa coaba be cal prinsä in pielea infinsa ca o
boba fi Muse acest glas, v'ulau coriboare pfine be lachei si sglile
cele mari be unbe veniau Domnii si prinfii Romgniel sg vabg Ce
vreau acesti oaspefi be floapte, sosifi cu butte ngbejbi. Era tin vuiet
be glasuri in care silinfile a boug coruri capturate pe strabg se
uniau cu amintirile vecIliului cor be tipohrafi be la Väleni si at
sforfarile inbivibuale ale mai niiiltor biletanfi cari n'ar putea spune
precis ce este "un Conservator lu. Dor Mele musicei corale nu erau,
creb, observate prea be aproape, bar atita zvon $1 bucurie nu se
poate sä mai fi fost tiecit lin timpurile cinb in fupta comuna $1 in
iubirea olnteasca se intemeiau monarhille.
A venit innaintea urgtorilor bin Wale clasele poporului romin
Regele insu$1, Regina, bomnifele $i prinful Nicolae, care invafase
pentru a o spune pgrintelui sgu ce inseaning in romgneste, si anume
azi, vechea bevisa bel2ica a revoltei: Confidens Domino non movefur:
cine se increbe in Dumnezeu nu se dating. Iar bintr'un coif be
cgmgrufg, unbe copiii se culcg obatä cu noaptea, a ie$it 0 bomnifa
militia a cgril toaletä be gala era o cgmasä be mgtasä viorie pi
bol papuci trasi pe pielea goalg a picioruqelor.
Regina a plins, mari lacrimi buioase, pentru burerile tuturora;
cinb I s'a amintit be binsele, si a prins si pentrti sperantele ce I
e'au abug. An väzut-d totl plinginb ling-A bsdirtil dsli celei that' $1
au itingliao toff, facut, Plingilb di fat. Cu tichli minbri st tottisi
inläcrAmáti Regele cautd Iii initorkil Inca acoperit be tainá cele ce

www.dacoromanica.ro
 N. 1OROA 25

trebula ea fie. Israel putea spune anttme la ce se ginbiau bomnitele.

tar printul cel mic se ginbia la bustul sau pe care I-1 abusese
scuiptprul Dimitriu-Mrlab, ofiter rpmin, ranit.
Appi corurile popprului prilnag si ale poporului sarac au tacut.
Regelp a mere cu paltarul in mina_ catre innalti funxtionaxi. ca eeful
noetru be ateliere Onciu ConstAntin i maeinistul MHO Georgescu
gi Oat4 ceata, calor cari fac gazeta aceasta, ei a ciocnit paharul salt
be acela pe care1 in,tinbeau miqi bp simpli ostaei tNe vom intoarce,
innapoi prin luptd, sa etiti,, a spus Maria Sa. $i Onciu a raepuns:
ape vont intoarce, Malestate, cad aea trebuic3.. Alaturi, fiecarui
cercetae Regina inäi Ii impdrtia singurelp acabele be Anql Nou
bp care s'au impartaeit ei el, ei iärdei, nu etiu be ce, cei be feta
aq lAcramat tdcut.
De jur imprejur se intinbea ttn mare oras vechiu, prin strazile
intunecoase ale caruja se strecurau la aceet ceas nevazute fantasme,
be luptatAri car1 nq s'au bat, be capitani cari n'att pierbut lucre-
berea ei timbre be Voevozi le buceau spre läcaeul be restriste al
acelora catre cari cu coroana lor a. trecu acelasi suflet be iubire
pentru cei multi cari muncesc ei se luptd, cari creb el ramin. Din-
colo be lumina fereetilor erau ei, cu sutele, cu miile, incalzinb intu-
nericul be calbura invieril lor trecatoare. Si in Mena casd sturb-
zeasca vechij stdpini rapärtiau prin funburi be umbra, chemati be
vecitile batini bji nqu pirnjte intiinsa l, baca nii puteau cinta
obag, cu norobu1, tovarasul lor in pace i razbolut in ochii fàrá
reglitate lutia, la plinsul bqipa al celqr vii, ceva care samana cu o
lacrima. Si la spat* boranitel celei miCi, cu piciorul gol in conburi,
Laparia umprinb-p insksi icoana be legenba care i-a bat numele,
cosinzeaqa basmelpr, c4ela,1 place be colinbe.
$1 ad se stip be cel cari vor mqeteni be pe urma jertfel pi
atiferintei nqpstre bp azi, ca Aqq1 Nou 1917 1-au petrecut Regii
Romaniel I cppiii lor ir tpvaydela b. suflet cu tq1 fiii acestei teri
pi c4 tot, trecutul el, toat4 poesia el milenarä ap fost stralugita
Prab4 a upillel serbdri 14 care qcli Lor at; 'värsat laFrlmi i be
lima)* ta4 s'ap ump14 InimUe Lor,
4 lanuar, 1917.

www.dacoromanica.ro
 26 Rilzboint nostru in note zilnice

0 lectie de solidaritate umanA.

Germania presint6 tuturora harta teritoriilor cucerite si o intinbe
in fiecare zi prin sacrificiile miilor be ostasi cu cari ingrasá paminturi
cari niciobard nu vor fi ale ei. Ea num'ad prisonierii bin lagSrele
sale si se minbreste cu sutele be mii be oameni bin cele mai nobile
rase cari, in loc sä ajute acad, intre ai lor, la progresul omenirii,
in care au fost unelte speciale poate, bescard munitiile busmanului
prin glri si prin noroiu si dpaba inbreaptà ori construiesc soselele
pe care se va merge contra patriei lor si a aliajilor ei. Ea ni bi
zilnic lista codbiilor scufunbate, corabii inimice, corabii neutre,
corabii be dzboiu si simple corabii be marfa cari nu buceau nicio
contrabanba. Ea rásfoieste cu minbrie in fata lumii paginile istoriei
luptelor pe care cu succes le-a purtat. Masinile ei lucread la pre-
gatire si la bistrugere, zi be zi, si 60 be milioane be oameni nu sint
ingábuiti d-si aiba nici satul, nici obihna. Si, cu toate acestea, ea
nu ajunge la niciun capât.
Aceasta e tragebia Germaniei, bar pentru omenire este una
bin cele mai mari lectii ce s'au bat vre-obatä, si va fi si una bin
cele mai robnice
0 tara s'a strábuit, bupd ce si-a atins tintele cele mai apro-
plate, s5 aiba bominatia lumii. 5i-a facut socotelile cu o fineta beo-
sebità. A intrebuintat in acelasi timp mijloacele cele mai felurite
pentru ca sä ajungä mai bine in acelasi scop. Austria invina care
parea gata sa se sfarme in folosul nationalitätilor care se zbateau
intr'insa pentru libertate, a fost legatä strins, ca prietena", be invin-
gatoarea el. 13ismarc1, organisatorul victoriei, si-a zis d acele natio-
nalitati, obatà liberate, vor merge brumurile lor, care nu buc la
Berlin, pe cinb forma austriaca a Statului poate fi intrebuintatä
pentru folosul germanismului. Dualismul abaugia numai batoria be
a se cultiva si granbomania maghiara. $1 tot obatà Rusia era abor-
mita cu imnuri dtre autocratie, pe cinb biurocratii nemti ii robeau
inima si generalii nemti ii tdbau secretele. Pentru Anglia a fost
multà vreme legAtura binastid si visita tinarului imparat la regatele
bela Cowes, unbe tinea asa be mult sä fie invingator. Pentru Franta,
bknicia zimbetelor si complimentelor fata be marii ei artisti in
turneu. Pentru Balcani, trufia amestecatà cu bacsisul, pe cinb la

www.dacoromanica.ro
 N IOROA 27

Bucure$ti vanitatile erau cu ingrijire cercetate, constatate, etichetat

$i cultivate. America avea schimbul be profesori universitari,$i aspra
energie a lui Roosevelt, cel beprins cu viala printre salbatecii vacari
bin sesuri, era curtenita be prietenia personala a celui ce se visa
purtinb in mina globul cel abevarat al stapinirii peste lumea intreaga.
5i, in sfirsit, in fiecare an aproape, rasaria la Venetia, obata ctr
prirnavara, frumoasa corabie alba care, in sunet be musici zilnice
si in freamätul luntrilor be visita solemna, a$tepta pe urmasul lui
Freberic Barba-Rosie, care nu mai avea sa infrunte nicio coalitie
oraseneasca pentru ca sa atinga acea culme be suprematie ce i se
oferia singura, conform tratatelor, asa cum 13erlinul $tie sa le intre-
buinteze.
Europa intreaga era subminata, orbitä prin asigurari $i magu-
liri, ingrozita prin mari parabe amenintatoare, legatä prin nesfir$ite
fire, suptire fiecare, bar alcatuinb impreunä cea mai resistenta
tesatura politica ce s'a pomenit pe lume. Se a$tepta numai, cu o
nesfir$itä rábbare, cu o tenacitate fara pareche momentul cinb cele-
bin urma conclusii se vor putea trage si lumea intreaga, cazuta in
genunchi, va abora pe Cesar
Atunci s'a besfä$urat noua epopeie germanica $i in uniforme
moberne, cu armele celei mai perfecte tehnice, vorbinb limba in care
Goethe $i Schiller $i-au ve$nicit simtirea $i ginbul celor mai abinci
cugetatori s'a intrupat, eroii singerosi $1 lacomi ai ,,Cintului Niebe-
lungilor" s'au aruncat, rivninb tot ce era bogatie pe fata pämintului
$i intrebuintinb pentru ca sa ajunga la binsa cele mai infernale
mijloace pe care le-a cunoscut arta bistrugerii.
Si iata ca toate izbinzile nu slujesc la nimic. Cu toate jafurile
natia prabalnica rámine cea mai flaminba be pe fata pämintului. Cu
toate triumfurile anuntate, serbalorite, strigate prin trimbitele pagine
ale unei nebune trufii, ,,invin$ii" nu se sperie, nu se incovoaie, nu
renunta.
Spectacol unic in istoria omenirii: invingatorul, care se chi-
nueste, nu-0 afla lini$tea $i pacea, nu$i bescopere mijloacele pen-
tru a 'Astra ce a cucerit; invingatorul care cu o mina intinbe
Tamura be finic a pacii, iar cu cealalta flutura flacara noilor incenbii,
striginb lumii ca in besperarea sa va $ti sa gaseasca arme pe care
nimeni nu le-a visat in cele mai singeroase visuri $i, socotinb ca.

www.dacoromanica.ro
 28 125zbolu1 nostrn in note zIlnico

breptul a incetat be a mai exista,va intrebuinta Fara snail uneltele

calgului, be vreme ce nu Si ajunge tinta cti armele ostasilor.
Si omenirea s'a sfrins laotaltg pentru a raspunbe la magarile
cele mai bulci ca si la presiunile cele mai salbatece cu tni nu, in
care se cuprinbe toata viata ei moralg be azi, tot ibealul moral in
numele carula iSi preggteste viitottil.
Until mic Stat batjociirit, provocat pentru a se gäsi prilejul be
a-I bistruge si a se trage peste pamintul lui linia Berlin Bagbab,
i a venit in ajutor Rusia. Franta, be si i se garanta integritatea
europeana, si-a inbeplinit inbatoririle. Ang'ia s'a infatisat la rinbul
ei, creinb spontaheu o mare si minbrg armata. Italia s'a bespleticit
bin mreaja aliantelor Romania si-a riscat viitorul si viata insasi. Tar,
be jur imprejur, ce sint acesti neutri becit ce era corul in vechea
tragebie elemcd: acei cail talmgcesc bupg principii morale lupta pe
care o poarta actorii bramei ?
La un busman nu se appta Germania biplomaticg si militarg:
la solibaritatea moralg a otnenirii intregi. $i pe acest busman
nirneni si n ntic nu-I poafe invinge.
5 lanuar, 1917.

Neutralltate si traditie.
A fi ori a nu fi neutru mi e numai o chestie be posibilitate
morald pentru noi, cii lumea lating aproape intreaga in lupfa
si cu necontenitut strigat be burere al Rominilor bin Arbeal si Unga-
ria si una be postbilttate materiald bespre care am votbit
in aces1 loc chiar, acum citeva zile , cf sf o chestie be traditie.
Sint t-ri care ati fost interneiate pentru neutralifafe ori carora
neutralitat-a actuala It vine in chit) firesc bid toata besvoltarea lot'
istorica SI atucici ea li este iii abevar impusa, pentru Ca areastg
besvoltar, isiorica vine bin chiar asezarea lor, bin conbitiile firtsti
in care s'au atlat beta inc.put si se eta si acuma.
13 Igia a fost intemeiata fitribca Europa s'a increbintat, bung
o mivare l' volutionarg, ca o parte insemnatg bin supusii regelui
olanbes al Terilor be jos nu pot tilt mai b parte supt stapinirea lui,
bar mai ales p num ca sä se gaseasca intre Francia si Anglia tin
Stat care sa le impiebice be a se lovi, ceia ce s'a si afins pang

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 29

ce noua Germanie prusiang a beclarat cd n'o pot opri cpetecile be

hIrtie, ale tratatelor. Elvetia e o veche asociatie militara, ajunsi
apoi si economicg, in care oameni be rase beosebite si be altä
culturä sf-an parasit ibealele fgrg a putea crea vreunul nou ; legatura
lor morald Se aflg, nu intr'o tenbinta spre viitor, cl in amintire a
r6sistentei glorioase a dna trecut comun : Wilhelm Tell liberatorul
e numai al trecutului si nu se proiecteazg maret, ca Mihai Viteazul
pe certil NO al unui viitor be nof lupte.
Statele scanbinave grit si prin canalul Kiel in apropierea
Danemarcei aproape insulare, si singura revEnbicare posibilg e
a Danesilor, prea stabi pentru a lucrd singuri, prea isolati be frafii
lor pentru a putea hicra in comfit.' ; stapinirea suebesg in Finlanba
ar insernna bominatia in Marea Balticg si bisparitia Petrograbului,
InCturi imposibile. Olanba e multamitg cu ce are, si politica ei a
fost totbeauna o politica a befensivei: be altminterea cei ce o vab
ca un Stat european se inseala; bucata be pgmint bin Europa e
nurnai ca o vastg Capitalg pentru intinse colonii. Spania, be cinb
nu Mai serve0d be basá unet Impardlii monbiale, a lost cea mai
putin intreprinzgtoare bintre teri, si Pirineii sint pentru geograf
un munte be hotar intre Europa si ....Africa. America este unbe
este'.
......_
Dar noi ? Niciobata si Mfg be nimeni n'am fost neutri In
toate luptele am fost amestecati si tuturora li-am bus greul mai
Mult becit aceia chiar cari, la Rasáritul si la Apusul nostru, ince.
pusera incaierarea. Am fost cimp be luptg si nyjloc be luptá, bar
nu numai atita am i folosit abesea bin luptele la care am parti.
cipat, nu numai bin toate puterile, bar si bin toata inima. Fara
aceste frärnintari n'am fi avut feobele bin Arneal ale lui Viaicu si
Mircea, ale lui Stefan- cel-Mare si Petru Rares, Fara ele n'ar fi trecut
de zeci de ori steagurile noastre be navalire si be biruinta bincolo
be munti. Fara ele nu s'ar fi cules vamd molboveneasca la Prej-
merul Brasovului si un urmas al lui Stefan, acel Petru Voba insusi,
n'ar fi strabatut in rgbvan sträzile Ilstritei arbeli ne. Fara 1 le Mihai
Viteazul n'ar fi rAmas in amintirea alor sAi ca al hai Crawl".
Cinb ruperea neutralitaThi nu ne a abus cistig, a trebuit sa-i
Werim paguba. Asa erau imprejurarile incit nici pe aceasta n'am
pututo iniatura. Razboaiele bintre Turd, be o parte, Rusi ori Aus-
www.dacoromanica.ro
 30 Weizboint nostru in note zilnice

trieci, be alta, au interesat oricinb, nu numai simjirea, bar si acfi-

unea noastra
A fost, ce e brept, un vis boieresc, be comoba vegetare ingra-
sata, sa trecem ca neutri permanenji in sama Europei. S'a vazut
exemplul 13elgiei, protecjia europeana, garantarea Greclei, in acelasi
an, 1830. Doua generajii s'au strabuit la noi sa creeze un Stat be
aceiasi masura, si prin tratatul bin Paris au si ajuns sa ail:4 garanjia
Europei inscrisä inteun act solemn. Apoi abia s'au ginbit internee-
torii ibealisti ai Romaniei moberne la nevoia unei armate.
Dar razboiul bela 1877 cel b'intaiu bupa neutralisarea
noastra be brept public european s'a ivit. Ce n'am facut ca sa
fim neutri, ca sa ni crujam oamenii, banii si jara ; la ce usi n'am
batut ; la ce picioare n'am ingenunchiat ! Si resultatul a fost ca a
trebuit sa ne batem. Cu folos, cu paguba, cu cit folos, cu eta.'
paguba, e altceva ; nu era in puterea noastra. Dar a ne bate n' am
putut refusa. s

La 1914-6, ni-au trebuit boi ani be framintari, be biscorbii

$i ura pentru a ne hotari; sint Inca suflete sfasiate si suflete neho-
tarite. Dar e tot asa be pujin motiv pentru pared be rau ca $i in-
generajia trecuta.
Nu se putea altfel. ka ni cere locul unbe ne aflam, asa ni cere
sfasierea intre mai multe jeH a- neamului nostru, asa ni cere o
presiune fatala be care nu putem scapa cu o neutralitate care ma
poate resista unuia fara sa se razime Obit pe insusi bumanul
aceluia, $i atunci ce mai inseamna neutralitate ? Dar o mai cere
ceva : insusi sufletul pe care ni 1-am format si care-st pretinde
neraclgtor acliunea lath a se opri asupra resultatelor ei imediate.
Am facut parasinb neutralitatea si unul bin acele acte sufle-
testi elementare; instinctive care prin fatalitatea lor trabijionala chiar
se sustrag biscujiei.
6 Ianuar, 1917.

Psihosa" noasträ.
linpiratul Wilhelm, marele cuceritor be brepturi, barimator be
state $i bistrugator be popoare, a facut sa se publice pentru stiinja
lumii intregi si pentru stubiile speciale ale cercetãtorului be psiho-

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 31

logii bizare, cu sau fat% sinceritate, scrisoarea cu care a precebat

infafisarea dire busmani si neutri a notei ce a fost rdspinsä. in
intenfia imperialului si regalulul ei autor, ea nu este un act politic,
ci o lámurire be constiinfa. Aceastä constiinfa beclard el cd o mai
are, bupd ce a purtat-o pe toate cimpiile sIngeroase ale crimelor
pe care el Insusi le-a provocat si in puterea ei voieste sd libereze"
lumea be hibele fantasme ucigase pe care voinfa lui le-a besIdn-
Wit, intr'un acces be supremä trufie. isi inchipuie cd, rdspunzdtor"
innaintea lui Dumnezeu cum be sigur este si mai mult becit si ar
putea inchipui si in clipele celor mai teribile reveniri si mustrdri
be cuget , isi inchipuie cd Dumnezeu ii stä Inca alaturi, cd poate
bispune, pe lingd puterile pe care omul le pregateste 5i le stie, be
acele mari si tainice puteri, cu mult mai presus be noi, care ne
Intovdrdsesc oriunbe facem un lucru brept si bun 5i bomnescul
quarturisitor cdtre sine si cdtre.. public abauge cd suferinfile bus-
manilor chiar II umplu be mild, ca unul ce are si o cinimd»,
fapt ce nu este be mirare, fiinbcd in foarte multe casuri sint besa-
greabile, ba chiar miscdtoare pana la lacrimi, spasmele aproapelui
pe care I-ai ucis.
Acestea pentru sine, cel fárd vinovdfie, represintantul unei na-
4iuni pe care-a ameninfat-o in chiar existenfa ei, tirinbo la lupta
pentru apärare, glontele copilului nebunatec care la Seraievo a pus
capát zilelor arhibucelui Francesc-Ferbinanb.
Celorlalfi, busmanilor be cari-i e mild, li aruncd pentru starea
!or be spirit obata cu stropii lacrimilor sale, care curg obata la
trei ani , insulla be cpsihosP.
Invgat cuvint cultural psihosa" - El inseamna o stare be su-
filet anormald, in care nu se mai vebe nimic ca be obiceiu si se
fac lucruri pe care in bisposifia obisnuitá nu le-ai putea face.
Nu-1 vom intoarce, ca o infierare a crimei, contra augustei
persoane chiar care I-a rostit. il retinem pentru noi, cei cuce-
rifi, cei singerafi, cei umilifi si ameninfafi cu moartea be presa tu-
turor ambifiosilor bescreierafi si Fara suflet.
0, mare si nobild cpsihosay, care ai smuls fiecdruia ce n'ar
fi fost in stare sd bea altfel, normal" ! Tu care ai facut bin ne-
gustorul engles un cavaler be cruciatd, bin rdsvrätitul frances un
strajer neabormit al patriei, bin umanitarul rus un vársãtor be singe
www.dacoromanica.ro
 32 RAzbolnl nostrn in note zIlnice

pentru brept, bin precautuj Italian un cntezAtor a1 ibeWului §i ni-ai,

bat si nouS, b1in popor trlst sau comob, puterea be a ti a am
pierbut bouA treimi be farã, o sutA be gill be oameni, ca nu mai
avem o Capita Id, a am lAsat busmanului pe fratii boriti be Jibe.
rare, a suferim azi strimtorarea i primejbia i cA mini 0 i mai
mare strimtoare, o primeibie si mai grea ne poate astepta, si totusi
nimAnui, bintre aceia cari au un suflet, nu ni pare rAu!
,,Psihose mare si nobilA, tu al salvat ornenirea be innecarea
in noroiul materialismului msbern. far, bacA Imparatul acestei culturi
te-a hurnit asa, not ne ginbirg 14 .psihosa" umanA a Celui ce a stat
pe cruce intre tilhagi pen tru a mintui pe oameni, si
multämim cui
besteaptA prin insulta lui o icoara bivinA ca s'o punem alAturi be
privelistea umanA a nespuselor noastre suferinti.
7 lanuar, 1917.

Scoala lui Stefan-eel-Mare

Nu stiu ba,...1 13 sale be Marti, in care, bupA venirea Princi-
peselor Romäniei, lumea se imblinzia cu atita avint, bar nu si cu
o ega cunostintA a inbatoririlor cui intrà in salele be spectacol,
s'au putut auzi prin necontenitul zgomot rostirea unei pAreri pe
care o repel aici,ceia ce prate fi folositor 1 pentru cei ce nu-si
pot procura bilete la represintatii be binefacere cu preturile, fireste,
crescute.
Ani inceput, spuneam, avinb Innaintea ochilor, fermecatl, idea.
itt lui Mihai Viteazul, bar am uitat sA ne pregAtim la $coala lui
5tefan-cel-Mgc, la acea grea si buns scoall, folositoare mat ales
neamului nostru, cu befectele lui naturale, scoalA be rAbbare, be
resistentä, be elasticitate sufleteasca in stare BA se ribice si bin
cele rl41 grefq infringerl si s& capete innapoi pAmintul pierbut.
Acuma va trebul ca aceastA scoalA pe care n'am fAcut-o innainte
be infringerq, s'o fawn bua fara a 11 putut cruja toate jertfele
be puteri i be minbrie, pc% care ni le-a cerut infringerea,
1114 ginblaent 0)4, cl40, ponieniatn, la 1904, patru sute be
an) b e la moart Irkkrehki si solnuNi strAmos, sA intemeiem o
asemene4 acoaIA PenlIN 4J cc ira vorba atunci sa se apropie
Pr* acin insolAturi besPe. luourile romAnesti, pun acelasi cm-
www.dacoromanica.ro
 N IORGA 33

noastere $i cultivare a celei mai bune trabitii, prin camaraberia be

fiecare clipAasa cum, pe urink am avut-o la intilnirile be varA
bin VAlenii acum ocupati be inimic",Romini bin toate partite, ai
cAror innaintasi au avut macar in parte, be o potrivk stapinirea
sau ocrotirea lui $tefan. Acuma insa scoala, färd alt coperis becit
al cerurilor noastre 5i WA alti invatatori becit burerea si rAbbarea
va trebui sA fie altceva : pentru cei be aid si poate si pentru aceia
cari sint Inca pentru noi bincolo", o scoalA be energie nationala.
S'o urmam toti. flu e niciunul care in n'aibA nevoie be lec-
tiile ei, fiinbcA n'a fost unul pe care in aceste zile sa nul fi bd-
tut in vole vintului tare al momentelor nenorocite si sA nu.I fi cld-
tinat, mai scurt sau mai inbelung, in insAsi temelia sa moralk
Cine a fost impresionat de Pante in afath de principii, acela ma-
are nevoie de scoala aceasta a celui ce biruit se ridica asupra
birwtorului.
SA li priascA la toti! SA bea ge neratiei be azi prin pocainta
si reebucare, far celei be mine prin mai buna crestere ce vom $ti
sA-i barn, nu calitati, care se pot mosteni, nu cunostinti, care se
pot cApAta si prin .scoala oficialA si forma% ci virituti, in tot ve-
chiul si marele inteles bdrbätesc al cuvintului!
7 lanuar, 1917.

CAlkorla principelul Carol

mostenitorul Tronului romin a plecat in Rusia, intovArAsit be
primul ministru, ceia ce aratA caracterul politic, be mare InsemnA-
tate, al cAlAtoriei sale.
Nu putem incerca &A precisAm scopul misiunii pe care o in-
beplineste principele Carol. Ea e insA fireascA inteo vreme cinb
pretutinbeni, se pArAseste vechea cale a neintelegerilor prin note
biplomatice pentru a se lua, hotArit, calea nouA a relatiilor perso-
nale, pline be franchetã. intreveberea be la Roma e boar lucru be
led si se asteaptA be pe urma ei cele mai mari inlesniri pentru
rAzboiul bin Apus. Pentru cel bin RAsAritcel putin, tot atit be
insemnat, bupa furiosa apAsare germankpot abuce tot asa be
mari inlesniri intreveberile be la Petrograb.

www.dacoromanica.ro
 34 Inzboiul nostru in note zilnice

Principe le, care, cinb era numai un abolescent, a cistigat prin

simpatica lui infátisare si prin vioiciunea convorbirii sale, toate ini-
mile in brumul ce a fácut la Roma, va fi $1 in Capitala Rusiei, nu
numai solul cu autoritate al terii sale, ci si un oaspete bine prirnit
in cercuri binastice unbe are atitea rube be aproape. El li va pu-
tea spune tot ce a stat in cugetul nostru cinb ne-am hotarit a lua
parte la rAzboiu, toate sperantele ce au fäcut sä ni batá inimile,
toatä hothrirea pe care am pus-o $1 o punem in statornica inbe-
plinire a unei chem'ari pe care nici morti n'o vom p5rasi Prin cu-
vintele miscate ale Lui se va putea $ti cu abevArat ce jertfe far%
nume be oameni si be agonisitä, be bogatie si be cultura a abus
'Ana acum un mic popor care a inbrdsnit &à stea in fata uriasului
german, fiinbcd avea constiinta absolutà a breptatii sale nemuritoare.
il astept5m cu vesti bune, $i pan'à atunci vom urma a tinea
in suflete treald flacara breaptá a crebintei. Asigur5rile pe care le
va ba bespre noi nu vor ii inselate. Cum in munte bivisiile noastre
continua s5 infrunte Fara infricosare turbatul atac al horbelor cu-
ceritoare, noi, cestialalti, strinsi in jurul unui steag, care e insási
ratiunea be a tr5i a tuturora, nu vom ceba la nicio amenintare si
la nicio ispita
Au mai fost brumuri románesti intr'acolo ; acesta e cel b'in-
tälu care buce increberea unui neam in ursitele sale viitoare si be
aceia.1 salutAm cu totii bucuro$1 $1 plini be näbejbe.
8 lanuar, 1917.

Trenul Pur4chiev1ci
in gara Iasi se aflä un tren sanitar care inseamra si o opera
culturalà prin biblioteca alipità la binsul $1 mai ales prin numárul,
asa be mare, al cartilor pentru solbati pe care-I cuprinbe $i printre
care, in rinbul intaiu, apare Cuvintul lui Dumnezeu, sfinta carte be
bunatate pentru toate sufletele, pAnd la cele mai umile si mai sme-
rite, care s'a tip'arit anume intr'o ebitie purtareatd. .

Pentru cine cunoaste sufletul rusesc, asa cum el se intrupeazA

intr'o bogatä si nobila literaturä, putinta unei asemenea opere apare
foarte naturala. In Rusia, amatorii be culturg, estiintifica z. specia-
lista si precis5, biruitor materialista, pot gäsi multe neajunsuri. Evi-

www.dacoromanica.ro
 N. 1OROA 35

bent ca avem a face cu un imens organism care nu funcjioneaza

cu perfecta regularitate a motorului german be proporjii rebuse si
be un material omenesc unitar, si cineva ar avea brept sl se in-
rtebe chiar bad aceasta regularitate, WA inijiativa si abaptare, se
poate pentru 200 be milioane be oameni aparlininb tuturor raselor
si sämänaji pe un urias teritoriu, acoperinb toate zonele si o larga
parte bin bola continente. Dar in schimb e acolo o ablnd milà be
oameni, un beplin simj be frájie si un sentiment al tainei in care
plutesc toate lucrurile noastre omenesti, cum nu le-ai mai afla aiu-
rea. $i, notaji bine, nu mila be om pentru c5 e util, pentru ca are
a juca un rol, inn asamanatoare cu aceia pentru calul be cursá
prin care vei cistiga premiul cel mare la alerg5H, ci mila be om
pentru ea ins5si, pentru bragostea be binsul, pentru scinteia bum-
nezeiasd ce se cuprinbe in el.
Ca si bespre lucrurile bin Rusia, nici bespre oameni n'ar tre-
bui s5 se jubece bup5 intaia vebere. Altfel dam injelege nici tre-
nul Purischievici pentru insänátosirea trupului si imbogajirea minfii.
pentru ajutor si mingiiere. Ce nu s'a scris si spus bespre omul
politic reacjionar", bespre apar5torul pogromurilor! Ciji oare au
voit s5 vaba in el numai crestinul cu iubire be al s5i, cu sete be
a se bevota unei opere be mintuire publid, fie si pe di gresite ?
51 iatà ca räzbolul a isbucnit pentru ca omul atit be mult atacat
sä se prefad in apostolul compatimirii, in aparätorul breptului jerii
sale si inteun organisator al binelui.
D. Purischievici el insusi, nu numai fapta sa, sint bintre marile
surprinberi pe care le poate ba omenirii imensa reserv5 moralà a
Rusiei.
8 lanuar 1917

Cei epte preoti.

Erau cu cinci mai pujin becit Sfinjii Apostoli, cei septe preofi
cari au venit la mine in bup5-amiaza aceia si mai tineri si cite
unul mai Wen, cum ii abunase pribegia bintr'un jubej muntean
nävälit be busman , bar cu apostolii lui Hristos caH propovebuiau
abev5rul be mila pentru oameni si cu primejbia be fiece clipa a
viejii lor insesi, nu samanau.
-
www.dacoromanica.ro
 36 Riizboiul nostru in note zilnice

Cad parintii veniau la mine pentru el insil sau, cum s'au in-
grijit sä preciseze, ,,pentru pielea lor". Pe acea pielea pe care,
cum li-am spus, tot va trebui s'o barn viermilor pamintului, ori in-
treaga, ori gaurita be gloante, pe acea scumpa pielcica be nimica
toata se ingrijisera s'o salveze cinb Nemtii au intrat prin sate, jert-
finb, spuneau ei, si cite un preot pe care-1 confunbau cu cei be
bincolo" pentru ca sa nu mai vorbeasca be Arbeal". Fugisera
be la casele lor, lasinbu-si familiile $1 acea avere pe care rosturile
13isericii nu irnpiebeca pe slujitorii ei be a si-o stringe, si acuma,
in acest Iasi alit be strain pentru binsii, ei se ginbiau sa-$1 caute
ceva ocupatie. De pilba, sa intervin eu ca sa fie primiti la vre-un
spital, la vre-o formatiune sanitara Si cum cam stiu si eu ce in-
seamna aceasta, am abaus: ca sä treceti in Rusia cu binsa?". Iar
parintii, bucurosi ca li-am inteles ginbul, au strigat intr'un glas :
Tocmai be-aceia!".
Li-am vorbit atunci be batoria cea mare pe care azi o avem
cu totii, si nu catre bierele pieile" noastre, lasate be Dumnezeu
nurnai ca sä cuprinba un suflet, avinb, aceasta, o misiune binefa-
catoare pe lume. Pe aceste meleaguri necunoscute pentru visita-
lorii miei mai ratacesc si altii bin aceleasi locuri: sute, poate mii
be oameni Fara hrana, Fara abapost, fara rube, prieteni si sfatuitori.
Nu nurnai ca nu stiu la ce usa sa bath', bar nici haina lor zbren-
tele be camasi bin care au Minas numai firele , nici vorba lor
nu-i ajuta a gasi unbeva un sprijin. Au fost printre ei terani frun-
tasi, oameni cu agonisità. Sint mai ales, in numar covirsitor, tineri
pe cari tara i-a chemat in acest loc unbe sint ca intre straini fiinbca
n'are cine-i primi si conbuce; printre binsii poate ca atitia au in-
vatat carte la parintele care-0 cauta putinta be a trece hotarul. Ce
ar fi baca acesta si-ar parasi ginbul pielei" si al brumului, baca
i ar cauta, i ar stringe, i-ar nutri, oi räzlete ale turmei care s'a
risipit ? Daca la anume case ei ar sti ca este vatra lor, cu preotii
lor asteptinbu-i linga binsa? Caci boar, cinb abministratia lor nu
mai exista. cinb beputatii lor i-au uitat poate, cine mai rämine be
cit popa?
Cei septe s'au uitat lung, lung la mine. Unul a spus ca nu
e heprins cu ibeia mortlia, care 1-ar astepta poate, ea vrea ,,sa

www.dacoromanica.ro
 N. IOROA 37

lucreze pentru patrie bup5 inbeplinirea ibealului national". Altul s'a

plins ca si-a gäsit cu greu obaie. $i, la un semn al celui mai prac-
-tic, toti si au luat in gran' ziva buril si s'au bus.
9 lanuar 1917

«Aici zac doisprezece viteji

soldati romini...»
Asa se ceteste in limba n'avalitorilor nostri pe o cruce be
lemn inteun colt be Tarä Romäneascd ocupatä lingd Dunäre. $i,
pentru CA scinbura va putrezi in curinb, pentru CA ploile pot sterge
grabita insemnare a biruitorului, pentru c5 ofiterul superior care a
cetit cu ochii in lacrimi aceasta' scurt5, bar pretioasa recunoastere
este inca in lupta, m'am ginbit sa p5strez aici aceastá insemnare.
Nu stim ce se scrie in presa aerman5, be obiceiu nebreaptä
cu busmanul si bispusä a exagera meritele solbatilor impar5testi,
bespre tragebia, vrebniCA be vremurile antice prin imensitatea sufe-
rintei bupà incorbarea luptei, care s'a petrecut pe sesurile noastre.
Nu ma voiu increbe nici in povestirea oficialà a iuncarilor be la
Statul-major imperial, cari vor bovebi Vara multä greutate c5 si lupta
be la Marna a fost o victorie germartà fiinbc5 s'a scos o armata
be unbe nu mai trebuia pentru a face cu putint5 o lovitura aiurea,
in Rusia, si c5 acele cinci luni be macel be la Somme au fost
totusi si be un mare succes fiinbca Germanilor li-a mai ramas o
balta nemargenita, plin5 be cabavre, in fall, si bou5sprezece linif
be retragere la spate. $i, be alminterea, va fi acolo expunerea strict
stiintific5 a planurilor ingineresti ce s'au fäcut, a mobului precis
cum au fost executate si a invataturilor ce se pot trage ca sA se
omoare si be acum innainte tot asa oameni care-si apara patria si
breptul.
Poate totusi CA in acest popor german, obatá asa be buios,
be simtitor la orice suferintä ori altfel literatura nu e becit o
minciuna nationala, cum e asa be abesea o minciuna personal5,
se vor gäsi, printre acei cari ascult5 be sila unei porunci pe care
s'au beprins s5 n'o biscute niciobat5, si oameni cari sa spine sin-
cer, cu abevárul pe care orjce solbat il batoreste solbatului cu care

www.dacoromanica.ro
 38 Wilzboiul nostru in note zlInice

se luptä ce a fost aceastà impotrMre romSneascá be care vorbesc

astSzi asa be putin si prietenii fiinbcä in besfásurarea problemei
numai resultatele intereseazá si noi n'am putut infAtisa resuitatul
ce se astepta be la noi.
Pänä atunci inscriptia mizgilitä pe scinbura aceia imi ajunge
si-ti va ajunge si tie, cetitorule.
Vezi scena, grozava si nobila scenä. Flaclii stAteau cu arma
in minä, cu foc in ochii setosi be razbunare. In sufletul lor traja
uriasa potimä cu care str5bunii isi faceau batoria. 5i, be obatA, be
bupä cutare beal, bin cutare páburice, au r5sArit trei patru Demti
mititei si pädtosi be sä-i sufli. Unul bin ei a bescärcat bin spinare
mitraliera si, pe cinb ceilalti asteptau in ascunzAtori, a inceput a
opera. Cei boisprezece ai nostri záceau amestecati in tkinä. Si
atunci, atunci, ucigasii siau bat samä cä n'au cistigat o iz-
binbä, ci au fácut o crimä si, fiinb cArturari, mustrarea lor be cu-
get a scris aceste cuvinte care sint pentru ei o infierare: Aici
zac boisprezece viteji solbati romini,.
9 lanuar 1917

Serbatori unice.
Cea bin urm'a bin marile serbgtori be iarna, in präznuirea ca-
rora se mai p'astreazd ceva bin vechea si marea batinä imparateasca
a Domnilor nostri, I3oboteaza, a trebuit sä fie trecutà cu veberea in
Capitala Romaniei, unbe astki porunceste guvernatorul german si
ajutoarele sale austriac, bulgar si,1 poate turc... Caci nu vreuna
bin aceste minbre persoane rkboinice va fi primit, va fi avut
breptuf be a primi pe Mitropoliful Primat al terii abucinb sfintele
icoane la Curie, nu el va fi presibat la aruncarea crucii in Dim.
bovita si va fi rasplatit pe inbrAzneful ei pescuitor. Iar trupele care
trebuiau sä fie trecute in revistä, ele bescarca' in gari munitia in-
vingitorilor si sapS santuri pentru viitoarea aparare a usurpatiei lor
ori altil, mai fericiti cu mult, borm pe cimpfile be luptä WA sä stie
cá jertfa lor cea bin urmá n'a putut opri navalirea si apara cetatea
be Scaun a Regelui.
Aceastá incetare a legif in zilele farabelegii, care vor fi insem-
nate cu negru in istoria tuturor locurilor pingArite si apasate,

www.dacoromanica.ro
 N IOROA 39

aceastA intrerupere a batinei se intimplà nu s'ar crebepentru

intAia oarä in sase sute be ani be la intemeiarea Terii RomAnesti.
Au mai fost ocupatii strAine pe acest pämint. Ele au tinut une-
ori bestul be mult. Veacul al XVIII-Iea mai mult becit pe jumAtate
e plin numai be povestea lor. Prin Curti le bomnesti si boeresti ale
Bucurestilor au bActuit un alt Coburg becit aventurierul be la Sofia,
tin Enzenberg si, innaintea lor ca si in urmA, represintanti militari
ai altei Puteri crestine, Rusia. Ei veniau insà, chiar si Austriecii,
supt alt aspect becit al cuceritorilor be astazi. Se infAtisau ca bes-
robitori ai crestinAtAtii apAsate be Turci, ca restauratori ai unui tre-
cut mai brept si mai bun, ca pregAtitori ai unei bezvoltAri natio-
nale. Pe acele vremuri pline inca be intunerec, cAci nu cunosteau,
gazuri asfixiante, gloante bum-bum, submarine pentru cAlAtori ino-
fensivi si aeroplane ucigase pentru femeile si copiii oraselor, nu
i.ar fi trecut prin minte nici celui mai sAlbatec caporal be meserie
-ca o cucerire inseamnA breptul be a prAba pe oricine be oHce, be
a ucibe civili pentru motive inchipuite, be a b:aga call in biserici
cum nici Turcii n'o fAceau becit prea rar !, $1 toate acestea numai
pentru a stoarce si a besnationalisa.
5i atunci, in veacul cinb biserica, be orice lege si be oHce
Tit, era sacra si pentru cel mai inbräznet liber-cugetAtor si pentru
ateul cel mai fanfaron,cAci altfel cum s'ar fi pastrat neatinse in curs
be atita timp miile be biserici ale terilor noastre !,cinb supt strAini
puteau trai toate amintirile, ba chiar si toate sperantele, cinb erau
generali cari tineau ca presenta lor trecatoare sA se pAstreze prin
opere be utilitate publicA, si astAzi Inca intrebuintate, nu se impunea
lerilor noastre nicio schimbare be obiceiu, nicio pervertire be ba-
tinA. AfarA be oastea care trecea si era gazbuitA in trecere, afar&
be generalul care represinta in fruntea cirmuirii altA putere supremA
becit a Sultanului tot boierii, alcAtuiti in Sfat abministrativ, cirmuiau
Ora, bupl o rinbuialA bin care nimic nu fusese inlaturat. PAnA si
pecetile cele vechi erau pästrate be aceste Divanuri, a caror cores-
-ponbenta se purta fiber in limba romAneascA.
Dar e mai bine asa, si multarnim brutalilor cuceritori be as-
fail. SA fie inchise bisericile la marile hramuri, cum sint inchise
scolile be spirit national si scumpele noastre institutii be culturä.
Tie bine venitA french* sAlbatecd prusiana si neputinta be aO

www.dacoromanica.ro
 40 Warboitil nostru in note zilnice

ascunbe turbarea a Bulgarului! Germania, care nu ne va putea

omori totusi, va vebea cinbva folosul pe care ni 1a abus ocupatia
ei be astazi, cu toate ororile si umilintile ei.
, Ea insäsi, cu puterea ei be acuma, cu solibaritatea inlauntru,
cu nespusa ura befensiva In afara, e opera lui Turenne, care a ars
Palatinatul si a lui Napoleon I, care a bat becrete in Berlin. Acest
element be reculegere si intarire sufleteasca lipsea fericitei Romanii
a lui Vasile Alecsanbri, trainb ca si Suveranul bupa Imnul Regal,
,,in pace si onor". Ce ni lipsea, ni ba astazi Falkenhayn si ma-
ckensen
$1-1 asiguram, fiinb Valahii lui tine minte", ca vom plati.o
la vreme cu virf si inbesat. Orice dusman al Oermaniei, Bulgariei
si Turciei, oricind si pentru orice, se va putea adresa' la not, Si
fie sigur a nu vom lipsi la ape!!
10 lanuar, 1917.

Divizia XV-a

Regele multameste In beosebi, in cuvintele cele mai calburoase

bivisiei a XV-a, pe care a pus-o la hotar ca sa pazeasca pamintul
Patriei" si care si acum, bin vara in toamna, bin toamna In aspra
iarna be Ianuar, ,,a ramas neclintita cu toate atacurile furioase ale
inamicului".
Aproape juma tate be an acesti oameni vrebnici au bus lupta
Inbirjita a batoriei lor be Romini si be ostasi in vaile si paburile,
unui Tinut be munte pe care, nu numai cal cunosc foarte bine,
bar 1-au intärit, printeo munca be fiecare clipa, punct be punct, in
asa fel incit trupele germane si austriace, care aveau neaparata
nevoie be acel colt be tara, n'au putut razbi becit cu cele mai marl
greutati si ca sa fie imebiat aruncate innapoi. $i tot jubetul a fost,
informat si asigurat asupra actiunilor care se faceau pentru apa-
rarea lui. Iar, club a fost vorba be obihna si pentru acesti viteji
be o unica statornicie, Infipta in pamiutul terii, ei s'au rugat bin
toata puterea sufletului 65 fie lasati acolounbe li place.
Cine au fost acei cari au putut incalzi si call pana intr'atita
sufletele solbatilor Increbintati lor?
in frunte au stat generali ale caror nume nu le insemnam

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 41

aici fiinbcä ele vor fi insemnate in intäiele rinburi ale gloriei befen-
sivei romAnesti bin 1916, intr'un timp cinb se vor putea atribui
fiearuia pe beplin meritele pe care si le-a cistigat.
Citeva cuvinte insA bespre acela care, colaborator al coman-
bantilor be bivizie be pAnä acum, e chemat astãzi s'A iea conbu-
cea intregului grup be operatii.
Imi abuc aminte be inceputurile prieteniei noastre Era la 1907.
Se vorbia be pStrunberea strainilor, Austriecii, in tail pentru a
zbrobi pe teranii revoltati, si erau oameni cari, in criminala lor
lipsd be patriotism, ii boriau ca sa se perpetueze un vechiu regim
be nebreptate socialä. Atunci, in casa mea päzitä be forta publicg
impotriva instinctelor sanguinare ale arenbasilor bulgari si greci,
turbati la ginbul c'à li scapà buna prabd care e teranul romin,
Vlahul prost si supus, a venit un liar cdpitan, care era insusi fiul
primului ministru, si mi-a spus aceste cuvinte pe care nu le voiu
uita niciobatà: DacA ar pätrunbe strAinul, cel b'intaiu oHter care
va alerga contra tui in fruntea teranilor revoltati, voiu fi eu-.
L-am väzut mai tirziu besfigurat be lovitura cuiva care au-
tase un buel contra calomniatorulur armatei, vinovat cä a sem-
nalat relele si a cerut inbrepthri, care n'au venit toate. De atunci
polemica lui a incetat, bar munca lui nu. Cei mai buni ofiteri ai
nostri sint elevii lui, as zice: crebinciosii lui.
Innainte be rkboiu, el a semnalat greurati si primelbii asupra
carora trebuia sa' se opreasa atentia cea mai strgbätätoare. Avea
si el päreri politice, care nu erau ale majoritätei natiunii si pe care
si eit le-am crezut si le creb gresite. Dar, cinb s'a ribicat steagul,
acest otiter n'a fost becit aparátorul bevotat al mosiei lucrate si
apárate be neamul sAu.
Dacä as spune insa cum 11 chiam5 acelor cari nu I-au gicit,
ar fi singurul care spar supara.
11 Januar 1917.
0 gazeta romaneasa
in strAinatate.
L'Inbépenbance Roumaine, in ebitia ei autentia, apare la
Iasi si, bate fiinb imprejur5rile, intr'o formä foarte buna. Ea !Amu-
reste, cum trebuie, asupra rosturilor si sentimentelor noastre, pe
www.dacoromanica.ro
 42 Riizboiul nostru in note zilnice

strainii, prieteni si neutri cari se gasesc in mijlocul nostru si ba;

stiri folositoare, intru cit nu strica zabava fireasca a corespon-
bentei, strainatatii. Era un lucru be inbeplinit si el se inbepli-
neste in chip onorabil si util pentru Ora.
Dar sa nu uitam ca atita n'ajunge. Dacd ar mai fi nevoie be
exemple, al Sirbilor ar sta, plin be invataminte, innaintea noastrá.
Cum am mai spus si alta bata in aceasta foaie, Europa e plina be
scrierile lor be propaganba, una mai buna becit alta si la care cola-
boreaza oameni be frunte ai natiei. lar resultatul e ca atitia, cari
incep a vebea in Transilvania numai greseala strategica a armatei
romine, sint gata sa lupte si cu breptele pretentii moberate ale
Italienilor aliati drib e vorba be brepturile jugoslave intre Alpii
Iulieni si la Abriatica.
Din partea noastra, be la vechea agitatie incoace, nimic, bar
absolut nimic, afara be valoarea morala a articolelor (talenta-
tului, Eftimiu si be competenta conferintelor qinvatatului" bomn A.
A. be Stourbza.
Deci, se va zice, e vorba be foi, be reviste romanesti in strai-
natate Dar cine nu crebe la noi a stie frantuzeste, cine isi ref usa
talentul be ziarist, cine nu s'a nascut cu neaparatele cunostinti
sociale, economice si istorice? Si, mai ales, cine nu boreste, sä fie,
pe banii Statului si cu ifosul be agent politic, la Paris ori la vreo
Geneva sau Lausanne oarecare, fie sica sa lasam pe mai putin
la Nizza ? ,

Nu, onorati aparatori ai brepturilor noastre nationale, nu e

vorba be aceasta, ci be ceva mai practic, mult mai- practic.
La 1857 traia intr'o camaruta bin l3ruxelles un link care
publica foaia revenbicatiilor romänesti L'Etoile bu Danube", 51
care cersia galben bupa galben banii necesari operei nespus be
utile. El cetia toata presa europeana, alerga, reprobucea si comenta;
el trabucea ce avea mai util presa noastra; el primia si tiparea
articole be la un Kogalniceanu si altii, cari aveau be lucru acasa.
Ce mare lucru, cum vebeti, si ce lucru usor! Nu s'ar putea
relua oare si astazi ? Ilu be pretentiosii numelui, averii, titlurilor si
importantei lor politice, cari au umplut lumea pentru a scapa be
orice primejbie si be orice munca pentru tat% ! Ci be vreun biet
baiat harnic si bevolat, cum s'ar gasi fara inboialä, be vreun ofiter

www.dacoromanica.ro
 N. IOROA 43

Tdnit, be Henri Stahl, sd zicem, al carui picior a fost sfdrimat be

glont si care face azi instructie recrutilor la Roman, be si e cel
mai potrivit pentru aceasta, si ca stenograf si vechiu subbirector al
Agentiei Romine.
0 simplä intrebare cui poate bispune
11 lanuar 1922.

Datoria cea mare

Prin aceste rinburi, pe care as bori sä le fac cit mai convin-
gatoare si mai calbe, ma abresez atre toti aceia cari, in grebe si
situatii beosebite, infatiseaza ceia ce noi numim, cu o nesfirsitd iubire,
pentru vitejia, pentru incercarile si suferintele ei, armata noastra,
armata Romaniei, armata poporului romAnesc intreg si a viitorului
acestui neam.
$tim tot ce a fäcut si stim be ce n'a putut face mai mult. In
tam unbe si femeile bin sate spuneau pe cale ofiterilor nostri in retra-
gere cd, bupà ce i.au bat bärbatul, fiul, fratele, ar Dori s'a aiba ele
insele in mind' o arma, un mijloc be luptà oarecare pentru a lovi in
stráinul abucAtor be besonoare, acesti ostasi pot privi in ochi WA
sfialä si pe criticul cel mai innacrit si mai aspru. Va veni o vreme
cinb va trebui s'a inceteze cirtixile pe care numai arare ori le-am
auzit bin gura ofiterilor combatanti.
Aceasta armata, care e cea mai scumpà comoard a noastra,
trebuie sg se refack afarà be eroicele trupe care lupta Inca la hotarul
be Sub-Vest al Molbovei. Intru cit a innaintat aceasta opera si cit
mai este be fãcut, nu e locul s5 se biscute aici. $i competentele
cele mai nebiscutabile nu se cabe sä fie limbute in asemenea impre-
iuräri si bintre subiectele be flearie, unul ar trebui &á lipseascä
fara inboiala. : convorbirile bespre fapta armatei si bespre viitorul
care o asteaptd. Ofiterii mai ales slut batori sa null comunice intre
ei si mai ales sd nu comunice publicului becit lucruri care sd
cuprinbá sau un mijloc be inviorare sau un sfat bun si practic, care
sA se poatä inbeplini inbata. Altfel, in cele mai multe casuri, e o
fapta zabarnica, in unele chiar o faptà rea, o crima aproape.
Cine jubecd aspru imprejurgrile unei retrageri n'a cetit nicio-
Zatä o singurá paginA bin cartile care le bescriu. Dad s'ar fi uitat

www.dacoromanica.ro
 44 R5zboiul nostru in note zilnice

pujintel prin povestirile care cuprinb si nenorocul si burerile marilor

epopei militare, ar vorbi altfel. Caci in fiecare bin ele va gasi sufe-
rinji care nu sint mai prejos be suferinjile noastre.
Ar vebea si acolo grozaviile asupra carora trebuie sil deschi-
dem ochii pentru a mingiia si a indrepta, nu pentru a cleveti.
Dimic bin miseria omeneasca n'a fost cruf at unor oameni cari aveau
altä experienjä si bisciplina becit noi. I3atrinul general Pilat, care a
fost sub seful be stat-major al lui Bourbaki, in razboiul bin 1870
al Franciel, v'ar putea spune cum, bupa infringere, 150.000 be Fran
cesi flaminzi si besculji caci bocancii furnisaji be Gobillot nu se
potriviau, si oamenii n'aveau nici ciorapi, nici obiele, ci-si singerau
picioarele pe zäpaba si pe ghiafa s'au inbreptat tot prin tam lor,
spre abapostul prietenos al Svijerei, bar nici 10.000 n'au ajuns acolo
si aceia erau in cea mai mare parte begeraji si schilozi pe viaja
Nu mai vorbim be patimile, in acest rázboiu chiar, ale armatelor .
austriece bin 1914.
Cea mai bumnezeiasca, beci si mai omeneasc5, bin carji, Biblia,
nu e boar in zabar, be la un capat la altul, un strigät be burere
la care in Evanghelie raspunbe mila. intre aceste sfinte batorii ome-
nesti trebuie s5 se invirta scurta viaja a noastr5 mare povara
si mare binecuvintare: asprimea faja be sine in suportarea oricarii
bureri §i buiosia faja be aljii, be oricare aljii in mingiierea sufe-
rinjei bor.
Dar bin orice povestire be blastam si amar reiese si o inbrep-
tare : lucrurile omenesti se strica lesne, bar nu e unul bin ele, pan&
la moartea stapina, pe care harnicia si solibaritatea omeneasca s5
nui poata abuce spre bine.
$i aceasta e batoria noastra. in casul in care ne priveste pe
toji, cu minbria noastra be azi si viitorul nostru be mine, ea inseamna .
sä ni facem din nou armata, dad' nu mai multi, dar ,si maz ofehta
sulleteste si inzestratä cu toate cele de nevoie pentru luptele de
mine.
Nu poate fi o stare be spirit mai ticaloasa becit a omului
care se crebe platit, obata pentru totbeauna, faja be soarta. Dobinda
darului vietii trebuze s'o plätim necontenit pänä la capät, ,si asupra
märimii ei nu avem dreptul a ne tingui, cit ni se cere si oricinb
ni se cere, trebuie sä barn. Solbatul slabanog care, intr'un moment

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 45

be la0 besperare, 10 trage glontele in mina stingA pentru a scApe

*i e pus la zib *i impucat, nu e mai vrebnic be infierare i be
pebeapsd becit acela care-si mutileaza szifletul lui insusi pentru a
benega societAtii, terii, natiei, serviciile batorite
Nu s'a mintuit razboiul. 0 spunea vechiul preebinte american :
rdzboaiele pentru interes se pot intrerupe oricinb printiun pact
potrivit cu imprejurdrile ; acelea insd care pornesc pentru un prin-
cipiu, fie chiar i in legaturd cu interese mai putin respectabile,
acelea nu se pot mintui becit prin biruinta acelui principiu. $i rdz-
boiul acesta e bintre ele.
Mai mult : pentru noi a fost o luptA pe care ni-a cerut-o
onoarea nationald. Aceastd onoare cere insA ca nimeni sA n'o poata
tAgAbui, ci victoria sd se abauge jertfei pentru a inchibe gura tuturora.
SA se tie bine cd, bud azi nu-§i ieau revana luptAtorii bin 1916,
ei nu fac becit sA zdboveascd aceastd rdsplätire pe care o batorim
mai ales natillor ticdIoase care bin vecindtatea RomAniei au alergat
sA iea parte la bespoierea i insingerarea ei. Nu voifi, si nu din
ordin, ci din toata inima razboiul cel nou pe care vi-1 cere si
cea d'ultaiu datorie? Ei bine, sä stifi ca vefi fi chemafi a-1 purta
mine, si Lath' ahafi ca acei de azi, sau el va cadea asupra comilor
pe cari-i iubifi une ori asa de mult, incit patna vine in randy! al
doilea, si aceia pe care n' all 1)&1 s'o lasafi vacluva va fi mine o
mama nenorocild si fara sprijin in batrinefele ei.
SA nu se plingd nimeni be gre§elile organisatiei. Acea orga-
nisafie nu exista doar in afara de noi tofi ; nu e unul din noi care
sa nu fie parte din organisafia aceia. E upr lucru sA bai toate pe
sama altuia, care i el o bA pe sama ta. $i o tard liberd are mai pu tin
becit alta breptul be a invinui necontenit regimul pe care $i I-a bat,
ci ea are batoria be a-I intregi i a-I suplini unbe lipse0e.
A consibera Statul in afard be oamenii cari fac parte bin el
§i prin care el trdete e o nebunie, ingdbuitd numai necunoscdtorilor.
Statul sintem astäzi cu tojii, indata ce ne lasam pufintel la o parte
pe noi Ccl sä facem bine celorlalti.
S'o facem ! hiburd, biet solbat purtat pe brumuri, inburd pentru
tine insuti i pentru ai tdi ; inburd cdci au fost mucenici cari au
inburat i mai mult ca sA vabd pe Dumnezeu fall la fatd! Ajutä-te
i tu insuti §i ajutA pe camarabul tAu. SAteni sdraci pe lingd cari

www.dacoromanica.ro
 46 Rizboiul nostru in note zilnice

trec ostasi rataciti, beschibeti usa pribeagului care-si cauta steagul,

pentru el si pentru voi : abuceti-va aminte ca Sfintul Martin avea
numai o mantie si Ca a Mat jumatate bin ea pentru ca s'o bea
cersitorului. Ora$eni, cari ati fost aparati be fratele vostru acesta
in zbrente $i flaminb, impartiti cu el tot ce aveti ; abunati-va in
societati be ajutoare si ocrotire ! $i voi, boamne care cercetati sta-
ruitor spitalele, uitati-va in jurul vostru, caci yeti vebea si alte suferinti.
Iar ofiterilor, o natie intreaga li cere sa mearga cu totii si
fara parere be rau acolo unbe-i asteapta acel razboiu be mine, al
nostru, intifiu fiinda e vorba de 'insäsi tara noasträ, care nu se
poate inlatura si pe care cu minbrie si increbere trebuie sa-1 purtam.
12 lanuar, 1917.

SociallOi §1 Räzboiul
Atitubinea sociali$tilor bin beosebitele teri in cursul räzboiului
actual e in abevar interesanta, si in ea se cuprinbe mai multà inva-
tatura becit in toate biscutille teoretice facute pentru si contra
acestei boctrine.
Caci nu trebuie sa se uitesi be aceia se si uita be obiceiu
ca socialismul nu e una bin acele teorii metafisice, carora li se
.cere numai sa fie originala si ,,frumoasä" ca sa aiba recunoastere
un moment si ca sa trend apoi pentru vecie in museul formulelor
pe care trebuie sa le invete stubentii in filosofie. $i Socialismul nu
eca innainta$ii sal bin Franta, pe vremea lui Saint-Simon, lui
Fourier si a parintelui" Enfantino, simpla borinta sentimentala be
mai multa breptate, mai mult bine si mai multä fratie intre oameni,
borinta la care trebuie sa se inchine orice suflet nobil. Ba chiar
socialismul nu mai estemacar in Germania, care-si simte batoria
be a retrage tot ea invataturile pe care, cinb le-a crezut abevarate
le-a procalmat in lumea larga,nu mai este, zic, nici un abevar
be economie politica, asa cum i se parea lui Karl Marx si celor
eintaiu comentatori ai lui. Ci imprejurarile si lupta au facut bin
socialism instrumentul be partib prin care o clasa bine befinita
lupta pentru o mai larga parte, pentru o cit mai larga parte, bin
venitul probuctiei la care iea parte, contra altei clase, tot a$a be
bine befinita, al carii interes e sa pastreze pentru sine cit mai mult

www.dacoromanica.ro
 N 1ORGA 47

bin acest venit al probuctiei pe care o provoacd, o intretine si o

supravegheazd prin capitalul salt abecd tot prin muncd, bar strinsd
la un loc, si nu minile acelui care a fäcut-o.
Aceasta o vebe toatá lumea, bar socialistii nu se invoesc, b'e
loc si nicleri, a trece ca un partib oportunist, care nu bomind im-
prejurdrile, ci se lasd conbus be ele si care ascultd, nu be singura
pasiune mare a iubirii poporului, ci be o suml be patimi ceva mai
mid. El ofteazd Inca tot vechile boruri sentimentale si nu uità sl
amintescd principiile bin vechia sa Biblie in care nu mai cautá nimeni.
Dar acele boruri sentimentale ii impun sä fie totbeauna contra
sdlbâtdciilor be sport singeros ale castei biplomatilor si iuncdrilor
be speta celor bin Germania, iar acele principii nu pot cuprinbe in
ele legitimarea altui räzboiu be cit a singurului rázboiu be befensivd,
care e pentru o societate ce este miscarea be raspingere a unui
muschiu atacat, un act reflex.
in razboiul be fatà insd, bad in Franta socialismul mai scoate
boar, bupd obiceiu, vechiul strigdt revolutionar, inspirinbu se mai mult
be la evenimentele bin 1789 becit be la Marx al Germaniei, bacd
in Camera Itafiei el urmeazd batoria sa be a face zgomot mai mult
becit toate partibele celelalte la un loc, back insfirsit, la Petrograb
el inseamna numai tenbintele spre o prefacere violentd a stArilor
be lucruri actuale, in Germania e altfel. Oricit be mult rdsunet ar
fi avut breapta si nobila protestare a lui Liebknecht, oricite tulbu-
rani ar fi provocat in cercurile oficiale ca si pe strabd, unbe prigo-
nitul, osinbitul, intemnitatul a bevenit un erou al luptei pentru pine,
oricit, in foaia oficiald a partibului, Vorwaerts", s'ar vorbi, pentru
a intretinea popularitatea, be foame si be alte lipsuri ale natiet
majoritatea socialistilor germani sint pentru un razboiu pe care se
fac a-1 crebe si inbreptatit.
S'au speriat be cmilitarismul*, be reactionarismul", fie si
numai ba egoismul" engles ? S'au aprins be urd contra tovard-
silor" bin Franta si bin Rusia, au bevenit sensibili la poesia cuce-
ririlor".
Nimic bin toate acestea. Explicatia e alta: una singurd si foarte
simplä.
Pentru Germania rdzboiul iuncarilor si al sefului lor, al cuge-
Monitor be filosofie feroce si al abeptilor lor mai este si razboiul
www.dacoromanica.ro
 48 Rizboiul nostrn in note zilnice

be expansiune economica a unui popor care, bupa socotinta sa, nu

crebe ca se poate altfel becit asa sau printr'o interzicere be avint
care niciobatà nu poate veni dinniuntru. Muncitorul german, cu
onita sa be baie, cu mica sa biblioted speciall cu teatrele sale
si trenul sail be plAcere, este, fata be muncitorii bin alte teri, Rusia,
Italia, chiar Franta, un abevarat burghes, un borer, cum am zice
noi. La boierie insa scara be innaltare e MCA margeni. Si numarul
robilor trebuie inmultit cu orice spit5 se suie.
Aceasta inseamna insa, in lipsa mijloacelor be a convinge pe
altii a esti supraomul care simte nevoia be a-i intrebuinta pe binsii
ca suboameni, pentru Ca sint, si cei mai bestepti bintre ei, crasá
inferioard, fata be Neamtul cel mai bleg, r5zboiu1 : oricare raz-
boiu, cu orcine, pana la ultima limita a puterilor.
Costa mult ? De sigur. Dar si Germanii cunosc abevarul pe
care noi if imbrac5m in rostirea ironic5 : obrazul suptire se tine cu
cheltuialà.
Si be aceia socialistii germani, ajunsi be fapt simpli exponenfi
ar sufletului popular, aproba.
E, be sigur, o intArire, prin reintegrare, a sufletului german,
bar tot asa be sigur a in socialism e moartea, nu numai a Inter-
natioLalei, bar $i a crebintei in ultimile ,,principii" care.1 sustineau
si pareau a-I legttima.
13 lanuar 1917
E neutralitate aceasta?
Am rascolit, citeva zile, gazete, nou5 si vechi, in care neutri
bin Olanba si Svitera, Norvegia si Danemarca, isi arata parerea bespre
bezvoltarea razboiului, si am iesit bin cetirea lor cu impresia bure-
roas5 a unei marl nebrept5ti facute terii si natiei noastre.
inteleg bine be ce unele bin aceste foi trparesc aproape numai
telegrame be izvor german, be ce totbeauna li se ba locul be frunte,
be ce se caufa chiar caractere beosebite pentru a imbr5ca in ele
comunicatele imparatului bin Berlin. Simpatii ,,culturale", pe care
Germanii au stint sa si le cistige, cu orice pret.
Dar, pe linga acest afisaj be telegrame inteo scumpd vitrin5,
bup5 borinta fabricantului furnisor, mai este $i o altä parte
comentariile.
Cle nu ni sint favorabile.
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 49

Se va zice insa : asemenea aprecieri sint facute real i impar-

tial. Ori nu e abevarat cä am pierbut lupte, ea am facut o retra-
cere, ca o parte bin teritoriul nostru e ocupata be busman? Si ce
are neutrul cu noi ca sa ascunba aceste lucruri ori sa priveasca
la ele cu alt ochiu becit al socotitorului rece be resultate ?
Francesii au publicat acum be curinb o brosura: Puteti fi
neutri fata be crima ?" Abed be crima nebreptului atac german, a
urmaririi unor scopuri obioase, be stoarcere si besnationalisare, a
intrebuintarii celor mai ticaloase arme : jaful si varsarea singelui
nevinovat. Iar Incheierile brosurii spun: lasati neutralitatea si, bad
va e sufletul curat, veniti in rinburile noastre ori, bad nu este asa,
liti incaltea aläturi cu oamenii nelegiuirilor.
Nu vom merge asa beparte $tim bine, prin cite am suferit,
ce risd acela care, mai slab si mai putin pregatit, se atinge be
oarba masina germana si intelegem pe aceia cad nu vab macar, in
schimb, avantagii mad in legatura cu inbeplinirea unei sfinte batorii
nationale.
Dar un lucru trebuie sa-I spunem, avem breptul sa I spunem.
$i iat.à care.
0 lupta are inca un sens moral i o valoare ideala. Cum? A
sari sä aperi breptul nu e nimic ? A-ti jertfi ce ai mai scump nu
merita o recunoastere ? A ba cea mai innalta masura be vitejie nu
cere o lauba ? A suferi ce suferim noi nu face sa curg5 o lacrima,
nu smulge un cuvint be mingliere? Ni se cuvine boar acea cad-
catura bin New-York, reprobusa be norvegiana Aftonbladet, in care,
be-asupra unei rubrici care spune: iata ibealul national romin",
se vebe pumnul lui Mackensen ?I pumnul lui Falkenhayn zbrobinb
armata si bogatia Romániei?
Nu, cinstiti confrati, aceasta nu e o neutralitate politica la
rare aveti dreptul voi, ci o neutralitate de conpiinta, la care nimeni
n'are dreptul.
inteleg: nimeni care e macar crestin. Ori trebuie sá crebem
pe Multatuli, care a scris in Olanba si era un bun si mare Olanbes
bespre anume interpretari burghese si moberne ale cuvintului Aceluia
care pregateste Scaun be jubecata pentru breptii i nebreptii acestei
lumi ?
14 lanuar 1917.

www.dacoromanica.ro
 50 Rttzboiut nostru in note zilnice

<Nom muri de foame...»

.Vom muri be foame", striga in Germania o lume intreaga,
bar nu ne bam. Voim pacea, besigur, bar pacea noastra. Acea pace
pe care nu inbraznim a o precisa, aoa be monstruase sint conbi-
pile pe care ar trebui sa le rostim. 0 voim pentru a nu trebui sa
ne mai batem obata, ci pentru a bobinbi Inca be acum bominatia
politica oi breptul be stoarcere economica asupra lumii.
Strigatul e sincer, in fanatismul lui nebun, oi el are chiar nota
unei mari frumuseti epice, caci oi foamea este una bin formele
cele mai straonice ale suferintei omeneoti.
Lumea il aube, bar oi ea, bin partea ei, nu vrea sa se beie.
$i ea voieste pacea, bar pacea tuturora oi pentru toti, buna pace
care poate bura pentru ca, baca n'a putut sa inlature orice nebrep-
tate, n'ar mai lasa niciuna care, zi oi noapte, sa strige bureroasa
innaintea Domnului. $i, iarSoi, ii trebuie aceasta pace fiinbca nu
mai vrea macelul oi ruina acestui cataclism fara pareche
Harben, asprul polemist german be la 4(Zukunft, a aruncat
aceasta solutie: sa nu fie victoria Germaniei, fiinbca n'ar suferi-o
lumea oi sa nu fie nici biruinta celorlalti asupra Germaniei, fiinbca
nici aceia n'ar fi bispuoi sa o sufere Ci, fall ultima incercare, cu-
urmari indiscutabile, sä se incheie Inca be acum pacea concesiilor
mutuale, fara jignire azi, WS bor be razbunare mini.
La aceasta se opune insä amintirea neotearsa a lucrurilor
care s'au intimplat pana acum, priveliotea ruinelor ingramabite, rana
ce nu se poate inchibe in sufletele milioanelor, singele lui Avel care
nu se poate usca pentru ca sa vie oi ceasul iertarii lui Cain.
Pacea nu se poate inioarce pe lume fara o sanctiune. Nu
numai bramele teatrului o cer, ci oi bramele, cu mult mai zgubui-
toare, ale vietii istorice.
Osinba trebuie a caba asupra cuiva. $i ea nu poate atinge
pe aparatorii breptului, ci numai pe aceia cari s'au organisat, cu o
bemonica staruinta, nu pentru a-I invinge sau inlatura, ci pentru a-1
exclube befinitiv bin lume.
Cine va fi acel cineva? Poporul german va ingabui, intr'o
revenire la conotiinta, sä fie clasa lui domtnanta singura? Sau se
va presinta intreg pentru expiatie ?
In acest c.as, el ,va muri be foame", bar nu be foamea pinii..
ci be foamea iubirii altor oameni.
14 lonuar 1917.
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 51

Imitatorul lui....
Cinb, la 1914, Germanii au pornit la luptd contra Franciei,
pe care crebeau s'o boboare bintr'o singurA izbiturd, o fantasmd se
Ikea innaintea ochilor impArAtestii lor cApetenii §i a generalilor bin
sfatul sdu suprem. Fantasma aceluia care acum o surd be ani pe
aceleasi cimpii be luptd Muse omenirii privelistea celor mai invier-
sunate lupte si a celor mai vaste cuceriri.
De ce nu si un Napoleon ?
Lovitura cea mare n'a izbutit. Cutare general s'a läsat oprit
in miscarea ce trebuia sd incunjure si sd sfarme orice impotrivire.
Puteri busmane nota au rAsdrit unbe nu se asteptau fAuritorii pla-
nului b'intdiu, conbamnat innainte be a se implini o singurd hind
be rdzboiu. Ostiri imense s'au alcAtuit acolo unbe se bdnuia numai
putinta unor biete militii putine si neexperimentate. Sufletul popoa-
relor s'a trezit pretutinbeni cu o elementard furie, cAreia nimic nu
poate sd-i resiste. $i acela care pornise pentru a bArima uriasi
aleargd acuma pretutinbeni, cu minbria cuvenità, pentru a prinbe
pe unul mai mic becit binsul si, mai mult becit atita, a-I prinbe in
grabd, nepregAtit, ca nu cumva sA se intimple si bin partea acestuia
slabul vre-un pocinog.
Neputinb impune pacea, o cere. Toate trimbitele impdrAtiei
cintd furioase un imens: iea-1 be pe mine ca-1 omor". $1, be fapt,
omul se vinzoleste turbat, chiar be ar fi sd mond, numai sd poatd
fringe Inca un gitlej in spasmele unei agonii WA folos. Zi be zi,
miile be mii se cufunbd in pdmint prin voia consumatorului be
oameni.
$i, peste cimpiile be macel, unbe parnintul cbistrus) be ghiu-
tele nu mai poate ba morminte, va fi trecinb une ori, inviatd prin
acest acru miros be singe proaspät, fantoma aceluia pe care acesta
pretinbe a-I imita. Simplu si Mt% fast in mAntAluta lui cenusie, cu
-paldriuta pe care nu strálucesc in argint si aur emblemele mAririi.
Noapte be noapte el cautd biruinta si nu gAseste becit masacrul.
Cala girtul creator, cautA fulgeratoarea inovatie, cautd scoput lumi-
nos, cautd mAreata epopeie care rdscumpgrA prin proportiile ei
morale. $i nu gaseste becit netrebnice smichenii be ingineri, cArora
nu li-a cerut niciobatd secretul biruintelor. Un fior be suprem bez-

www.dacoromanica.ro
 52 Rizboiul nostru in note zilnice

gust misca mAntAluta, si genialul cap se clatina be burere si bispe.

rare. Räzbolul a ajuns a fi bed atita si numai pentru atita!
Va fi simjinb omul cel trufas be la Berlin aceasta osinba, be
la o nevazutä instanjá, mai competentà becit toate, asupra orgiei
sale be singe? Va fi simjinb-o macar cinb pe buzele i alunecá, in
frasele be laubarosie bolnávicioasà, numele insusi al lui napoleon?
15 lanuar 1917.

Noul impArat Austriac

A incepe o Domnie,chiar si asupra unui batrin Stat care se
luptä pentru ca bin putregaiul lui sa nu rasarl energice State nottá
prin situajia be umilit vicariu si poate si mai rdu . be biatä unealtä
a unui poruncitor aliat, care nu vrea sä stie becit be sine si be
interesele sale, e un rol pe care pujini oameni pe lume l'ar primi.
Chiar si cinb acela care-si inaugureazä stApinirea e un link neexpe-
rient, ca -Suveranul bin Viena, care acum trei ani nu s'ar fi ginbit
CA asa be curinb il asteapta o asa be mare si grea sarcinä.
Se va zice : naturi be acest fel se potrivesc cu imprejurárile
in loc sä incerce a lupta cu ele. Ele ieau forma impusä be auto-
ritatea care a cäzut, inexorabila, asupra lor, fie autoritatea unei rube,
fie a unui ministru, cu atit mai mult a unui bAtrin coleg incoronat,
inzestrat cu puternice insusiri be voinjá si cu un temperament ce,
imbatinbu-se pe sine, imbatä si pe allii si care, pe lingä toate, ar
putea spune cu tot breptul ca, bacd Austria a creat-o Rubolf be
Habsburg, el, Wilhelm be Prusia, a inviat-o, bin ramäsijele culese
pe cimpii be infringerea bin Galijia.
*Hu eu baca aceastà presupunere se poate menjinea ?... Nu
numai in bramele lui Shakespeare Mostenitorul 6e Tron nu samand
cu stSpinitorul. Se uitá prea lesne cl binastiile au un suflet comun,
care se väbeste pe neasteptate in ceasurile mari si grele, cä beci
si in acest filth Impärat si rege exista, si nu numai ca picaturi ale
singelui transmis, cite ceva bin acei strämosi a caror succesiune,
care porneste ca legitimitate be la Carol-cel-Mare n'a fost ingdbuit
sä o lea fiinbca aceasta bispläcea parvenijilor bin Berlin.
Si apoi nu hotAreste singur seful incoronat al Casei arhibucale.
Mai sint si aljii in acest cerc al Habsburgilor in care orice membru

www.dacoromanica.ro
 N. IOROA 53

e beprins a se complini cu energiile si talentele celorlalti, ceia

ce la Hohenzolerni se intimpla cu mutt mai putin. E un strasnic
bloc be trabitie binastica, pe care-I mentin bin rasputeri, intru cit
n'ar ajunge propria lui inertie, nevoile catolicismului, care acolo
guverneeze, si interesele unei clase, care Vara aceasta binastie n'ar
insemna mai nimic.
mu lte bin aceste lucruri scapa bin vebere acelor cari se opresc
numai asupra lui Carol Liu, Imparat al Austriei si Rege apostolic
al lingerie!, si-1 cintaresc ca om, ca omul ce arata a fi si ce a lost
pan'a ieri. Privinb putintel imprejur, alte conclusii incep a rasari.
$i cine le intrevebe nu s'ar mira baca mine in plina Mittel-
europa, prusiank ar incepe sa straluceasca iarasi la Viena vechile
oboare, pastrate acolo, ale imparatiei, care, baca nu pot reabuce
pe Carol-cel-Mare, nu se cer sa impobobeasca pe Wilhelm-cel-Crub.
15 Januar 1917.
Critice
E lucru recunoscut be cinb e lumea ca singur succesul are
laubätori. Doar nu fac asa numai ziaristii contemporani cari culeg
impresia publicului si 1-0 restituie intr'o forma mai mult sau mai
putin literara, bar si istorici cari yin pe urma cu bogata lor infor-
matie in brate si cari, oameni bisciplinati, saluta si ei pe acela care
izbutinb, s'a inbvrenicit be plecaciunile tuturora si isi fac batoria
be-a arunca si ei o piatra acolo unbe asupra celui ce n'a putut
iesi la capät in intreprinberea lui s'a gramabit in cursul vremii mor-
manul cel mare be bolovani si pietricele.
Dar nicio speta be curtenitori ai fericirii si ponegritori Fara
simtire ai nenorocului nu este mai antipatica becit criticul militar
care-si face obiceiul be a constata ca asa trebuia sa se intimple
i ca, baca el insusi are o parte bin geniul" invingatorului, pentru
nimic in lume n'ar fi fost in stare sa face' greselile invinsului.
Puteam scäpa noi be aceasta soarta?
Ce aplause nu s'au ribicat bin toate partite cinb pasurile Car-
patilor au fost trecute de noi si cinb zi be zi innainta acea ofen-
siva' a card basa n'o cerceta atuncea nimeni? Cu cite maguliri nu
era intimpinata chiar resistenta noestra in aceleasi pasuri bup5
aparitia Germanilor in Arbeal! Sa fi putut face acelasi lucru pana

www.dacoromanica.ro
 54 Witzbolui nostru in note zilnice

la sfirsit fall be intreaga armata nou'a be Orient a Puterilor cen-

lrale i fata be tot ce a putut culege Germania be pe toate celelalte
Ironturi unbe s'a inregistrat in timp be trei luni o singura lovitura
mai mare contra lor, o, atunci ain fi avut i noi ceva bin acea su-
prema intelepciune pe care Dumnezeu a baruit-o criticilor militari be
Oath mina: mari generali luptatori, comanbanti" cari scriu la reviste
be cuprins universal, strategi bin Olanba cari boar sa fi a avut a
combate in viata lor revolta citorva sute be inbigeni bin Iava, nemul-
lamiti cu pretul plantatillor be cafea.
N'am izbutit insa intr'un plan bine sau rau conceput,n'are-a
face pentru binsii. Cu cita asprime se arunca asupra noastra, pentru
Tetragerea bin Muntenia, unbe totusi nu s'a ingropat armata noastra,
mustrarea bin toate partile.
Unuia i se pare cd ne-am increzut prea mult in puterile noastre
ca si cum si-a putut inchipui cineva, aici la noi, macar o clipa,
ca putem ajunge la tinta fárä acea ofensiva generala be care, bad
mu ma insel, fusese vorba, cu oarecare solemnitate, in August
1916. Altuia i se nazarea ca aveam o teribila armata be un milion"
(ascultati va rog!) i ca eram astfel nesfirsit superiori numeric bus-
manului. Un al treilea care uilá ca fortele noastre nu fusesera schim-
bate, nu putuserä sa fie schimbate trei luni in sir cas unic in
istoria razboiului be azi, ii asigura naivii cetitori ca bouà beta-
.sa mente germano-austro-bulgare, lucrinb la bistante periculoase, au
lost be ajuns ca sa ne sileascá la evacuare. $i atitia cronicari hazlii
gasesc explicafia in lipsa be aparenta" a ofiterilor romini, pe cari
omul nostru i-a vazut pe straba i i-a taxat inbatä cu ochiul stra-
batator al abevaratului militar.
Le suferim si astea, stinb bine ca nici un tel be rirostie nu
e mai tantosa becit aceia care se simte batoare a bovebi Ca e si
speciala.
Le suferim cu atit mai lesne, trecinb peste intaia impresie be
amaraciune, cu cit sintem siguri ca armata va sti sa-si ia o std.-
lucitä revansa asupra motivelor careia aceiasi critici militari vor
mebita inbelung ca sa-i gaseasca explicareamai stii?poate chiar
in batjocurile cu care ne gratifica astazi.
76 lanuar 1917.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 55

Imposibilitatea biruintei germane

0 biruinta nu e numai un succes militar. E $i o anume stare-
be spirit la invingator, nezgubuita siguranta ca a biruit, ca va birui,.
ca nimic nu-i poate zmulge roabele biruintei lui. $i e convingerea
contrara la busman: ca e invins obata pentru totbeauna, cd bisputa
cu armeIe in mina e incheiata, ca pentru multa vreme Inca el nu
va mai fi in stare sa beschiba procesul pe care o lovitura atotpu-
ternica l-a hotarit.
Cite puteri mai are unul $i cite altul vine numai in al boilea
rinb, baca nu mai e sufletul care sa fie in stare a le cauta pretutin--
bine, a le organisa, a le arunca pline be nabejbe, asupra protivni-
cului. Napoleon al IIIlea spunea bespre lupta sa be la Solferino
ca imparatul Francisc-losif capatase be fapt biruinta, bar, fiinbcd
uitase s'o anunte la Viena, ei bine, a anuntat el la Paris biruinta sa.
Invinsul trebuie sa se fi incredintat, innainte de toate, Ca la
invingator este o putere pe care n'o poate Inrui cu niciun prel
contra careza, orice ar face, el trebuie sa ratraie inferior Une ori
e un om be geniu sau be mare talent, un napoleon, un Eugeniu
be Savoia, caruia nimeni nu i se opune ; alte ori o cantitate be
trupe care nu poate fi intrecuta be partea cealalta ; ori elemente be
tehnick be mestesug pe care sa $tii bine ca nu le poti bescoperi,
nu ti le poti procura, oricit te-ai strabui.
Dar, cu toate isbinzile pe anume locuri ale Germanilor, cu
toata trufasa lor afi$are, cu toata inbaratnicia exploatärii lor, cu toata
ocupatia unor vaste finuturi in Vest, in Sub, in Ost, Puterile inte-
legerii nu vreau sä auba be pace, be acea pace care ar consfinti
pretentiile germane, ba nici chiar be aceia care ar lasa lucrurile in
starea lor be astazi Aceste Puteri, care represinta de fapt peste
trei sferturi ale lumii 'intregi, se pregatesc, bin potriva, be lupte
noua, si mai inbirjite.
$i e firesc sä fie asa, iiinbca orice element be convingere in
ce priveste infringerea lipseste.
Un om be geniu, be mare talent ? Doar n'o crebe nimeni ca
tilnbenburg, Falkenhayn si Mackensen sint altceva beat tacticieni
bibaci, cari reusesc une ori, club toate celelalte conbifii, be numar
si armament sint bate !

www.dacoromanica.ro
 56 RAzboiul nostru in note zilnice

Dumár covir$itor be trupe ? Dar $tim numgra si noi si ni putem

ba samg cg o anume suprafata be pämint nu poate ba peste un
numgr be oameni. Armamentul ? Numai cu aceasta s'au ci$tigat succe-
sele cele marl, s'a zbrobit oastea cu inimg mare a vitezei noastre Ro-
minii. Dar usina englesg, usina francesg, usina italiang, usina, be
furnisare asiguratg, a Americei, usina noug a Rusiei, bepgrtata using
a Japoniei n'ajung pentru a cople$i singure usinele Germaniei si
Austriei be care se tin boi aliati barbari care ei insii nu pot fabrica ?
Toate acestea fgrg a mai pomeni be bdtaia lui Dumnezeu care
se apropie: foametea.
Nu, triumfgtoarea Germanie e, be fapt, Invinsg. 0 spune neteb
actul be constiinta sigur be sine care e refusul be pace al Aliatilor.
Iar bacg pretentio$ilor be la Berlin li trebuie i o argumentatie pe
cimpul be luptg, unbe vor mai lisa citeva milioane be oameni,
puting räbbare si vor avea-o si pe aceia!
16 lanuar 1917

Romlnia nouà
De Romania Mare s'a vorbit in be ajuns, prin biscursuri be
intruniri publice, prin inflgcgrate articole be ziar, prin toate formele
posibile be publicitgtii.
Realisarea ei, bupg anume capete, trebuia sg se facg foarte
expebitiv. Austro-Ungurii erau ajun$i la capátul mijloacelor lor, Ger-
manii nu puteau besface be pe frontul apusean niciun singur solbat,
cu l3ulgarii ne aranjaseram. Cra vorba be o simplg ocupare, la
nmomentur potrivit, anuntat, be altfel, inimicului cu o biscretie be
trebuiau, sg-i tittle urechile zi $i noapte
$1, obatg Intemeiatg Románia Mare, prin simplg lärgire a hota-
relor sale, pe vasta sceng, creatg be o biruintg u$oarg, s'ar fi bes-
fgsurat spectacolul obi$nuit, pe care atitia arbeau be nergbbare be
a4 presinta, cu mijlacele be care bispun, la Brasov, la Alba-Iulia si
la Cernguti.
Nu $tiu cit ar fi folosit provinciile besrobite bin aceastg simplg
alipire, care n'ar fi putut buce si la contopirea sufletelor noastre,
care, in ce prive$te pgrerile bespre Stat, bespre interesul general,
bespre moralitatea publicg nu erau intru toate asemenea. Oricgrii

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 57

cre#eri de hotare trebuie sä-i corespundi i o crWere de suflet,

cum orice scgdere de suflet ameruntä sä aducl st o schdere de
hotar.
Soarta a voit insä altfel. Ea ne-a smuls bin brajele acelor
conrupátoare cu zimbetul ve$nic care sint ilusiile, $i ne-a luat innapoi
ea, mama noastrd cea iubitoare $i severd, la $coala ei cea veche $i
asprä. Prin singe $i lacrimi ea ne curdjä, prin burere ne innalja $i
in ce prive$te rostul fiecdruia in viitor, ea prive$te atent, cu nepdr-
tenire, $i statornice$te chemarea fiecdruia bupd bovezile be abevd-
rata bestomicie pe care le-a bat.
Prea multi crebeau cd Romania Ware e aceia care va ba Ro-
mania Noud, i erau elemente be abevär in socotinja lor Vebern
acuma cd Romania Noud trebuia sa preceadá Romania mare.
Sau Inca mai bine aceasta Romanie Mare fácinbuse bupa
cumplitele incercdri be astäzi ea nu va mai avea sd ceard noi mij-
loace be inbreptare pentru cetajenii cei vechi. Ci, bela insd$i crea-
funea ei in bureri Mil nume, ea va avea $i necesitatea morald a
märimii hotarelor sale.
Pdcat numai cd nu vor mai vebea-o atijia care poate, cu altfel
be injelegere a lucrurilor, ar fi in fruntea grelei lupte ce ne a$teaptd
in loc sd ingra$e cimpul luptelor care n'au fost incununate be isbinbd!
17 lanuar 1917.

Ia*til de azi
A mai fost cinbva Ia$ul be bdundzi, blinbul Ia$i moale $i cam
trist, prins in mici griji be familie, be cerc inchis ori $i be coterie
politica, bar, innainte be tc,ate, stdpinit, färd a-$i ba samd inbestul
cáci boar aici au rásárit pe rinb rabicalisme $i socialisme trecd-
toare, bu$mane ale trabijiei ! be acea melancolie speciald a glori-
oaselor ruine care be trei sferturi be veac il incunjurd ? Unbe ai
mai gdsi acel frumos, !impede Ia§i al iernilor cu zäpabd groasd, in
care la fere$tile pline cu lucruri frumoase $i bune se opriau oamenii
lini$tiji, cad priveau inbelung la lucrurile mid cu care se poate face
pläcere mare ? Ori Ia$ul mi$cdrilor stubenje$ti, al luptelor pentru
alegeri la 4Centrtp, al intrunirilor be manifestare $i protestare, al
tineretului preocupat be ibeale 7

www.dacoromanica.ro
 58 Rizbolui nostru in note enice

In loc, prin zApaba rapebe terfelitä $i terciuitä, trec solbati

bin toate terile aliate, trec ostasii nostri intorsi be la un front spre
a se pregáti be luptä pe altul, trec, in grupe sau rgsleti, Pribegii
tuturor ocupatiilor si tuturor claselor. Lupta, gloria, miseria strábat,
cu aceia$i grabä infriguratS, locurile unbe pana atunci s'a purtat o
simpaticO melancolie si o poesie visátoare.
Pentru Ie$enii abevärati si vechi e o priveliste neobipuità $i
ciubatá. Orasul lor pare c'd s'a retras pentru a face loc unui brum
mare, unui $leah Mut be toate nevoile $i be toate nenorocirile. Mine,
cinb neasteptatul act be mare tragebie rázboinicA se va fi inchis,
ei se vor intreba poate, bin obAile lor gospobOresti, be pe bancile
scolilor bin nou beschise, bin grabinile placutelor sieste bad in
abevär a bAtut vre-obatä viferul care a strins la ei atitia oaspeti
bintre cari multi nu vor mai calca niciobatä pe aici.
Dar este $i cine sä cunoasa aceste vremuri. Marturii vechilor
vremuri privesc bin turnurile cojite be- veacuri, cu ochii abinci ai
ferestilor negre, la aceastä besfäsurare necontenitd be oaste, la
acest amestec be glorie $i be suferinta, la aceastà pribegie nelini--
tità care-si cautà brumul, zimbinb cu usuratate sau plinginb cu amar,
la aceste aspre bejenii be iarna. Vor suna pentru mortii luptelor
be azi clopote care au vorbit si be alte jertfe, si ele vor vesti atunci
$i biruinta pentru care solbatii bin 1916 s'au jertfit.
lar, 'Ana atunci, bin pacea lor silnia, bin mutenia lor impusd
o $oapta pare a se besface, marturisinb. Si ea cautä sä ni spuie
ceia ce be mult uitasem: cA numele bun $i tara intinsa se capätd
pe aceasta cale, numai pe aceasta I
17 lanudr 1917.
Vrancea.

De boa luni be zile mai ales necontenite lupte se bau in

Vrancea. Cele trei vai care o strabat sint pline be ostile noastre
care aparà cu o inviersunare innaintea druia, cu recunostintd $i
abmiratie s'a inchinat Regele insusi, acest colt be veche $i minbrd
viatá romäneascd.
Ap a fost in abevAr, be la inceputul alcAtuirilor noastre, acest
colt be pAbure bätriná, acest sobor be muncele intortochiate, caruia,
in vremea strOmutOrilor be populatii, oaspeti slavi, be mult bispä

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 59

rufi, i-au bat acest rAsunAtor nume be Vrancea, pe care si l-a ales
intre toate, unul bin cele mai frumoase talente ale literaturii noastre
mai noud.
Erau acolo birji ferani liberi, boieri fArà biplomA be boierie
fiinbcA erau, pe locurile lor, mai vechi, mult mai vechi becit Voe-
vobul ?I becit cele bouA fell bin care au fAcut parte pe rinb, cad,
intAiu aparatori be hotar ai Statului intemeiat be Basarab, ei au
trecut numai pe vremea lui Alexanbru-cel-Bun si al lui Stefan-cel-
Mare al Molbovei eroica, in plinA miscare be intinbere a hotarelor ei.
Si bupl aceia a fost aice, bacA nu republica" pe care sio
inchipuia obinioarA stiinf a noastra istoricd intr'o fasA be romanticA
tinerefA, un cuib be inimosi sAteni liberi, cari nu ascultau be Vornicii
bomnesti becit in mAsura 'n care si acestia se supuneau sfintei
batini strAbune.
Vrancea a ceasta era un cuib be cintece, un izvor be legenbe.
Pentru cA satele erau asa be abinc inrábAcinate in frecutul ferii
fesut bin aceste legenbe 0 cintat in aceste cintece. Dar si pentru
cA pe aid petrecea cu oile ciobanul arbelean, illocanul, marele rAs-
pinbitor al viersului popular, be pe o clinA pe alta, be pe o vale
pe altà vale.
Si se poate zice cA aceastA Vrance era insAsi icoana in mic
a unitäjii neamului nostru. StrAjerul molbovean pAzia bin ziburi pe
care fluturase obatA steagul cu vulturul Terii-RomAnesti. Oameni
bin RucAr si Dragoslave ascultau be chemarea la oaste a Voevo-
bului Molbovei. Biserica lui Matei Basarab insemna /a Soveja juru-
infa be pace a aluntenilor catre Voba Vasile bin Suceava. 51 iatA-1
pe acest fiu al Arbealului cintinb bin fluier ca un cintec be che-
mare cAtre viitor. Chiar fail s'o fi pregAtit poetic Alexanbri, Mio-
rife vrinceana ar fi putut sä fie o armonioasA prevestire a unitafii
nafionale prin poporul feran.
Nu e o simplá intimplare ca strAinul cautA tocmai vechile
vetre in care au ars cele b'intAiu focuri mari ale vitejiei romAnesti
creatoare be State : Oltenia lui Litovoiu, Argesul bAsArabesc, Cimpu-
lungul celei b'intAiu injghebAri oräsenesti, Dornele bAtrine, lIngl
Cimpulungul bucovinean unbe expira usurpafia austriaca, si aceastA
Vrance chinuitA astAzi. Vor rAsAri be acolo flaari bin nou si ni
vor arata noug vechile brumuri ale bescAlecArilor be farà.
18 Januar 1917
www.dacoromanica.ro
 60 Riirbotul nostru in note zilnice

Cine plinge pe Francisc-Iosif.

N'a fost suveran bespre care sä se fi spus mai bes, poate
in lipsa be alta tema pentru lauba, Ca e incunjurat be venerajia si
iubirea tuturora becit Francisc-Iosif, cu besele lui aniversari si jubi-
leuri be batrin tenace care nu se M. De ce nu erau multamite
popoarele sale" ? De cite ori Oka in vre-o exposijie si cu zim-
betul blajin at unei oficialitaji obosite facea complimentul lui obis-
null: CD-ta ai facut aceasta I Foarte bine, ziaristul care urmarise
pe augustul visitator facea sa se observe a un fior be bucurie,
am zice chiar be minbrie najionala, sträbatuse spinarea celor be
fajd Daca avea guturaiu si scapa be binsul, baca iesia la primblare
pe vreme buna, baca i se nästea Inca un urma$, toate erau prilej
be muljamire generala. Cinb se babea, be vrajmasii Austriei, asigu-
rarea cä monarhia va finea numai cit si viaja batrinului", era si
recunoasterea acestei ciubiri» care lega pe orice bun Austriac, pe
orice bun :supus» be figura Imparatului nemuritor.
Au trecut acum boua luni in capat be club la poarta criptei
Capucinilor bin Viena &a presintat maistrul be ceremonii al Curjii-
cerinb in zabar intrarea pentru eImparatul', pentru xregele apos-
tolic al Ungariei, pentru ca la urma sa se faca loc numai, oupa
batina: cunui biet om cu pacate, fratele nostru FranciscIosif,. $1
ce s'a intimplat oare cinb presupusa legatura be ciubire, a bisparut?
Se va zice ca räzboiul a impiebecat lucruri care altfel s'ar fi
probus be sigur: beclarajia be inbepenbenjä a Ungariei, rascoala
13oemiei, reclamajiile tulburätoare ale nationalitajilor pregatite be
mult pentru o ultima socotealá.
Am crebe ca si MCA marele razboiu care amujeste gurile si
injepeneste brajele tot asa ar fi fost. Caci legatura nu e in persoana,
ci in sistem, imperialismul acesta trabitional avinb ceva bin schim-
bAtoarea imutabilitate a Papalitajii.
$i ciubirea» pentru Francisc-Iosif ? Mail be cif iva bieji Romini
bin Arbeal culeginb vreascuri be speranje uscate in pAburea aus-
triaca, ea era un fenomen curat vienes, pe care-I proclama si-1
generalisa presa bin Viena.
Am fost si eu, cel ce scriu aicea, marturul viejii be toate
zilele a acestui Imparat, ba chiar... vecinul sat!! Arhivele erau obata

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 61

-in aripa breapta a vechiului Burg, intre cCarnera, be jos $i capar-

tamentele private* bin al trellea rinb, iar in al patrulea era biblio-
teca Arhivelor..Cinb lucram jos, be.asupra se besfasura la ceasurile
unu, in sunetul musicei militare, prinzul imparatesc, bupa care supt
gang se auzia vuietul träsurii care scotea pe mosneag la primblare,
iar, cinb treceam sus, la gangul luminat cu lampi si 'n amiaza mare,
ngarbistul be corp" care ma confunba cu cine stie ce fata luminata
batea bin pinteni $i salute.
Aceasta musica be fiecare zi, aceastä primblare pe acela$i brum,
acelasi neschimbat zimbet erau o nevoie pentru Vienes ca si Opera
$i beraria, si ele erau implinirea unei batorii fata be binsul. Crebea
ca i se cabe. Si acum cine le mai ba ? Deci este si va fi jale in
Viena 'Dana ce aces! punct be spectacol va fi inlocuit cu altul. Dar
nici aici burerea nu iea forma ingrijitoare pentru o lume care asista
zilnic la masacre cum nu le ar fi putut ba nici un Tamerlan turbat.
Am vazut boar pe vremuri aceasta populatte priminb, intr'o noapte
be vara, sicriul, ribicat sus pe simplul catafalc negru, al imparatesei
asasinate, si asteptarea era intrerupta, nu be zgomotul suspinelor,
ci be al halbelor be bere care circulau fara intrerupere.
Se va consola si Viena prin alt articol be program. Si, intr'un
an be zile, nimeni nu va plinge pe Francisc-Iosif cel care a fost
atit be iubit...
18 lanuar 1918

Altfel de emigrati
Sint seizeci si $ese be ani aproape. Pe Iuntri turcesti primi-
tive, pe aspre ghimii fail locuri be stat si mai ales fara locuri be
obihnit, arsi be soarele toamnei calbe Inca, ori stropiti be roua
amurgurilor si a zorilor reci, un numar be pribegi ai unei cause
pierbute plecau spre orasele Apusului. Citiva tineri ibealisti cari-$1
inchipuisera ca o forma politica si sociala se poate face si cu ibel
be imprumut, care abia be au atins sufletele; citiva senini visatori
cari crebeau ca are o trainicie si steagul care nu e incunjurat be
pu5ti Incarcate; citiva umanitari blinzi cari se felicitau ca biruinta
lor a$a be inselltoare I n'a fost implintata Inteo brazba
muiata cu singe.

www.dacoromanica.ro
 62 Rfizboinl nostril in note zilnice

Au mers bdietii be la 48 in Franta si aiurea, bar mai ales in

Parisul marilor ibei be prefacere a lumii pe basele libertatii si nati-
onalitkii. Va fi fost vre unul pe care sä-1 ispiteascd intiacolo
petreceri, cunoscute sau necunoscute, bulci rAgazuri trinbave, calbe
culcusuri pAnd la care sa nu pätrunba nimic bin vijeliile care bes-
rabacinau neatirnarea terii lor ? Nu creb. $1 erau toti sdraci ca
vai be binsii, neavinb in buzunarele lor suptiri nici titluri be rentd,
nici cecuri la marile band bin sträindtate, nici rämäsitele recom-
penselor nationale. Ii gásiai, abese ori cu femeie, cu copii, in grea
lipsd, bacd nu in abevarata miserie, prin obdite ca pentru stubenti,
prin cite un abdpost oferit be un prieten frances, ba chiar prin
cutare sat be lingd marea Capitald, pentru cd pe acolo viata era
mai ieftend.
Asa au trait, nu citeva saptamini, ci ani de zde. 5i ei nu
iurmdriau un razboiu cu bune näbejbi, ale cdruia progrese sä fi
nsemnat, zi be zi, apropierea ceasului cinb vor fi bin nou la vetrele
lor in tart liberatd. Un asemenea razboiu, cu prefacerile lui fericite,
nu se putea gici macar in viitor, be si ei il:asteptau asa be mult, borinb
be el, cum spune Scriptura, Ica si cerbul be isvoare,. Si, chiar drib
au inceput luptele noud, cine putea sa aibd vre-o siguranta cd bin
ele va iesi tocmai intemeiarea acelei Romdnii spre care se uitau ca
spre rdsdritul unei stele intdrziate aprinsii lor ochi be tineri ?
Dar acéasta nu ia impiebecat be a munci, in sdracie, in iso-
lare, in parasire, a munci necontenit, unbe se putea pune o vorbd,
unbe se putea strecura un rinb, unbe se putea inriuri un suflet,
pentru cd, cine stie ?, poate ca va veni vremea ca toate acestea
sä foloseascd...
0, bomnilor, cari plecati astázi, inzestrati cu be toate, beparte,
unbe nu se aub, azi suspinele ostasilor nostri intorsi, gemetele
populatiilor indicate, plinsetele bejenarilor si unbe, mine, nu se va
auzi cumplitul chiot be rdzbunare al noii noastre lupte, cautati la
Paris urma innaintasilor vostri. Poate yeti gäsi-o. 5! yeti cAlca innapoi
pragul vechilor mansarbe cu_ constiinta unei batorii care singura
inbreptäteste pe cineva sä nu steie la cdpätiiul fratelui sau cinb se
chinueste!
19 Ianuar 1917.

www.dacoromanica.ro
 N IORGA - 63

Prin foame ?
Se stie ca plingerea obisnuità a Germanilo: e aceia ca se
intrebuinteaza contra lor pentru a i rebuce mijloace care nu sint
propriu vorbinb cele militare. De mult Inca ei vorbesc be copiii for
cati n'au lapte spre a putea creste si a face be acum in bougzeci
-be ani ce fac parintii lor acuma, be bolnavii lor cari nu-si pot hrani
neputintele bupa prescriptille mebicale, be o intreaga lume nevino-
vata careia corabiile englese li taie hrana silinbu-i a se tinea numai
cu cartofi mai mult sau mai putin stricati. Si presa exaltata a bes-
perarii be azi ameninta ca se va reincepe razboiul be submarine
ca si cum astazi am avea un armistitiu , ca in apropierea coas-
telor englese si francese se va scufunba orice vas, al oricárei natil,
cu orice incArcatura, pentru ca macar, bacä piere be foame Ger-
mania, Anglia sa nu huzureasca.
Si bupa ce se vor ispravi aceste grozave lucruri sintem siguri
ca vom auzi acelasi strigat be inbignare : ne-ati silit la o pace nepri-
elnica, ni-ati luat provincii, noua si aliatilor nostri; bar aceasta nu
scabe intru nimic breptul nostru la hegemonia monbiala. $i anume
pentru ca neati flaminzit. $i ce fel be biruinta este aceia prin
foame ?
Daca s'ar fi incercat o astfel be arma intr'un rkboiu cum se
facea pe vremuri, intre armate, evibent Ca ar fi o inbreptatire in
plingerea germana. Daca este sa fie aceasta nenorocire a bistruge-
rilor be vieti omenesti in masä, moartea se poate ba altfel si altora
becit prin flaminzire acelora cari nu tin armele in mina'.
Dar, asa cum este razboiul be azi si cum n'a mai fost
altul , Germania 1-a volt, ea I-a pregatit inbelung, ea 1-a utilatg,
cu grija, cu stiinta, cu bragoste, am zice. Ea a cerut himiei, nu
numai gaze asfixiante pentru solbatii busmani, nu numai licvibe
aprinse care se poata fi improscate asupra lui, ci si flacoanele be
morva be la Bucuresti ori pastilele incenbiare pentru case particu-
lare, in Belgia. Ea, Germania oficiala si militara, a format planul
granbios si infam, be a inarma un popor intreg obata nobil 5i
uman pentru ingenunchierea, stoarcerea si, la nevoie, bistrugerea
restului omenirii.
Celelalte popoare, carora nu li se recunoastepur si simplu

www.dacoromanica.ro
 64 Räzboiul nostru in note zilnice

breptul be a trAi, nu se ginbesc la o opera be bistrugere asama-

natoare. Nimeni n'a strigat: moarte Germaniei. Dar ibealul be teribil
egoism al actualei Germanii, acela trebuie bistrus, cu mice pret
bistrus, cu oHce suferinta, a oricui, si, bed, sa se bea voie, si a
Germaniei insasi, care nu lasa loc be trait nimanuia in oarba trufie
a nebunei sale ambitii.
Pentru binele rasei omenesti, prin oHce mijloc, bed, ba, Fr
prin foame
20 lanuar 1917,
«Ca sä nu ni se pule
vlata In pericol . D

Am avut innaintea mea un lung act inzestrat cu multe iscali-

turi, prin care un numar be functionari financiari cereau ministrului
lor sa iea masurile cuvenite pentru ca sä li iasä be unbeva o leafa
in pribegie, iar nu sa fie siliti a se supune masurii luate be alt
ministru, acel be Razboiu, prin care oamenii be vrista lor erau pof-
titi sa intre in rinburile armatei. Aceasta, spuneau cei vre-13 treizeci
be semnatari n'ar voi-o, ca sa nu ni se puie viata in pericol.
Functia chiar care li s'ar ba ar trebui sa fie be asa natura incit
aceasta viata pretioasa sa fie crutata.
Deci niste misei, cari-si refusa Patriei serviciile, cari tremuri
la ginbul ca ar putea sa steie in fata gloantelor, cu urmari Doamne
fereste, pierzatoare pentru acea pielcia be care vorbiau si cei septe
preoti, bispusi si ei a servi terii pe cal asigurate, bupa crealisarea
bealului national,! Atitia oameni tineri si voinici nu sint becit niste
ifugari cari se ginbesc la singura viata lor, WA asi ba mina ca o
fara tr5ieste cu atit mai sigur, cu cit mai multi bin fiii ei arb be
borul rnortii pentru binsa.
Va fi si acest sentiment, bar este mai ales altul.
Du se poate ca acesti treizeci sa he be o potriva be fricosi,
cad, frati buni, bintr'o pareche cu tremuriciu, sä fie, si Inca n'ar
putea sä bea exact aceiasi bovabá be miselie. $i apoi fricosii nu
obicinuiesc a vorbi asa be limpebe . cit be putina inteligenta sä
ail:4, ei tot vor gasi scuse frumoase si a onorabilez, invocinb apti-
tubmi speciale, maH talente sebentare, geniu be birou. oH macar,

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 65

ca popii nostri, borinta lor be a vebea neapdrat cum se infdptu-

ieste Romänia Mare", ceia ce be supt thine glorioasa a unui cimp
be luptd este, vai, imposibil. I
Dar toti treizeci au aceiasi convingere nezgubuitd, pe care o
vor pästra si bupd cetirea acestui articol: cd, abed, ei rzu datoresc
acest serviciu, 0 el nu e, pentru dinsii, cd ostenelile brumurilor,
nesiguranta hranei bin fiecare zi, trivialitatea murbard a transeelor,
pänd si la primejbia mortii (fereascd Dumnezeub, acelea sint lucruri
pentru terani, pentru lumea cea be jos, bele care ei au scos biru-
rile pentru Stat si remise lor, intr'un cuvint, pentru acei cari
,,n'au Invdtat carte",
Aceasta e marea, miserabila rdtdcire. Atitia altii o impArtd-
sesc si, fad a face petit!! be atita sinceritate cdtre ministrul res-
pectiv, stiu, pástrinb aparenta serviciului abus Petrie!, sd «nu-si
puie viata in pericol,. $i ei fac parte bin vasta asociatie a «cdrtu-
parlor», cari au invdtat carte, be sigur fie si numai atita citd
se cere pentru a fi perceptor , bar n'au inteles nici pánd acuma
ce Inseamnd a Invdta carte.
Inseamnä, o frafii miei intru inväfâturg, o colegii midi intru
tiinfg, sä taci in deplinä putere a con0iinfei cel pufin atita cit
face, ca sacrificiu a egoismului sgu, din simplu instinct, acel sgrac
care luptä i azi, pe unde a mai fost läsat, 0 va lupta mine 0
mai indirjit, pentru Ma Ai fi tu acestuia un exemplu,in Mc si-fi
fie el fie o mustrare.
Cinb toata lumea va fi inteles aceasta ca se invatd carte
pentru a-ti inbeplini orice batorie mai bine si mai bin greu, in loc
sä scapi be toate numai pentru ca ai stiut sä treci cu un conve-
nabil 4 sau 5, timp be atitia ani be zile, la «toate materiile,, atunci
multe lucruri vor fi altfel. $i se va putea zice atunci cd scoala a
bat biruinta", cum s'a zis be Germania be la 1870, in loc sa tre-
buiescd a spune, ca astazi, CC «infringerea a bat-o scoala,.
20 lanuar 1917.
Lipsa . . .

Sd vorbim si be unele lucruri care bor pe toed lumea azi

si o Ingrijoread pe mine, be si trebuie sa márturisim cd ea se

www.dacoromanica.ro
- 66 Ràzboinl nostru in note zilnice

opre$te tot la obisnuitele plingeri zabarnice catre Statul-provibenta,

care ar trebui sa faca toate cele bin nimic.
Nu sint lemne intr'un ora$ pe care-I incunjura stralucite paburi
ca acelea be la Birnova, ce se continua, cu abmirabile besipri
'Ana la manastirea Dobrovatului $i la gospobaria-mobel bin Poienii
Regelui- Nu sint legume, nu sint lapturi, nu e altceva becit, cu sau
fära zabavi, pinea noastra cea neagra be toate zilele.
$i atunci ? Sa iasa bin pamint lemnele, sa iasa bin pamint
morcovii, sa OA fiecare untul be intins pe pine $1 cel be OM
bucatele..
Dar lipsesc mijloacele be transport ? Ce are-a face: sa fie!
Intaiu o mica observatie : striga mai tare cine tot mai are ceva
sau in masura sa-$i procure. Altii tac, sufar, $i uneorimor.
Nu trebuie sa moara nimeni, cad omul e scump inteo vreme
cinb sute be mii be vieti se sting in fiecare zi. tar cei cari au cu
ce striga $i pentru ce striga sa-mi ingabuie a face un apel la omenia
lor $i a tuturora, care nu poate fi inlocuita prin nicio functiune
be Stat.
Pentru aceasta voiu pune citeva intrebari marelui nostru
busman : egoismul, totbeauna activ in folosul sail $i totbeauna
nemultamit.
E abevarat ca pe la mo$ii apropiate sint Inca maxi cantitati
be griu, ba Inca netreierat, $i co$are pline be porumb?
E abevarat ca mii be fugari ar fi bucurosi sa tae lemne in
paburile apropiate ?
E abevarat cà pivnitele atitor oameni cu precautiune gem be
alimente ca pentru luni intregi be zile ?
5i, apoi, in materie be transport:
E abevarat ca atitia $i-au pastrat Inca $i caii $i vitele $i carutele ?
C abevarat ca atitea automobile bestul be incapatoare nu sint,
ca sa zicem asa, in circulatia publica ?
5i, acum, o ultima intrebare :
Ceasul al unsprezecelea n'a sosit ca sa inteleaga orcine ca
nimeni nu poate trai multamit in mijlocul nenorocirii, $i in mijlocul
foametei satul ?
Cine are ceva be beclarat, s'o faca bin vreme ; cine are ceva
be oferit, sa ofere pana se mai poate a$tepta. Ni vor ci$tiga
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 67

$i o lini$te a con$tiintei be care nu s'au putut bucura pAnA acum.

CAci altfel Statul va interveni, cu minA be fier, cum trebuie,
5i tiiti ce va face atunci ? Yn loc sA bea $i mai mult celor care
tipS fiinbc5 socot cd tot n'au inbestul, li va mai lua ceva pentru
breapta $i sfinta egalizare cu cei cari tac poate fiinbcA, be mult,
nu mai au nimic.
21 lanuar 1917
Nu numai milostenie, ci muncd!
mu i mii be oameni se abung prin orasele molbovenesti,
striginbuii foamea $i frigul prin fetele lor stinse, prin zbrentele
care-i acopAr neinbestuldtor, prin mersul groaznicei oboseli care-1
apropie zilnic be moarte.
AfarA be bestiile Inca bestul be multe care n'au macar
inima unui plantator american care trage fata be robil sAi negri
toate consecintele pielei albe cu care I-a inzestrat Dumnezeu $i
care creb cA pot trAi in bine $i bupA ce a crApat calicul care li-a
muncit pänA atunci, nu e nimeni care sA nu se sirntA prins be
mill fata be suferinta lor si sä nu li bea ajutorul ce poate; o pine,
un ban, un lemn, un abApost.
Numai cit, lasA a n'ajunge, bar mai este ceva : lucrul are $i
o lature morala.
Nu e nevoie sä mai spunem obatA cA aceasta natie a avut $i
Ora acum prea mult cultul unei caritati care scute$te be
munca. Poate chiar calicia de sus a fost calicia cea mare, $i-mi
abuc aminte be nobilul bomn care, acum citiva ani, se presinta in
fiecare Simbata la escumpii sai amid, pentru a li cere contributia
be cinci lei.Vopons mon vieux ! $i pe urmA se suia innapoi in
eleganta träsurA care-I abusese.
Dar, vorba e, acuma cinb, pentru a reface uriasele ruine ale
razboiului, pentru a-i plati strivitoarele batorii, care se vor urca'
bacA mai merge citva timp tot asa si la sutele be miliarbe, se cere
o activare sAlbatecA a muncii omenesti, noi facem o imensa $coalA
be cer$it pentru acest tineret cae ar putea crebe, fereasca Dum-
nezeu, a cer$itoria face parte bin atributele eroismului ?
Du, sä nu-i umilim azi $i sA nu-i conrupem pe viata. Munca
sfinte$te, insanato$eaza, innalta. SA li-o barn !

www.dacoromanica.ro
 68 Rizboiul nostru in note zilnice

SA li-o bea Statul si comunele. Ce nu lipseste in orasele

noastre, al caror ev-mebiu oriental e abia spoit cu inscriptii moberne?
5i ce nu s'ar putea face pentru a se pomeni aceasta ingramabire
a nenorocirii, fecunba totusi in opere !
Si sä li-o bea particularii, cari n'au besperat boar be existenta
mai beparte a terli si boresc ca in Patria mai mare sa alba o gos-
pobarie mai buna. E greu oare ca in fiecare oras &à fie o bursa
a Muncii prin care sa se stie, nu numai ca este cineva refugiat bar
si ce stie sa faca in refugiul lui ?
Un intreg capitol be ebucatie nationala poate fi beschis astfel
be toll aceia cari n'au ilusia periculoasa a unei lichibari nationale
in besertare, inertie si cersitorie.
21 lanuor 1917

Un Stat care nu va fi: Ucraina. ,

0, ce mare era planul be totala transformare a Europei, pe

careI alcatuise Germania, pentru folosul tovarasilor sal, al neutrilor
cu aspiratii nationale si al popoarelor subjugate care-si aratasera
nemultamirea! Rusia aruncata in interior. Putere mai mull asiatica
be acum innainte, avinb ca marl beschise pentru expansiunea ei
boar Oceanul Inghetat si Caspica, iar be.alungul Marii Baltice, apoi
pe Vistula, pe Nipru, pe Don chiar 5i pe Cuban, pe tot litoralul
Mani Degre tot State liberate" pentru viitoarele apetituri austriace
si chiar germane, intru cit, bine inteles, nu era vorba chiar be
anexiuni imebiate.
Intre aceste State era sa fie si Ucraina. 51, pe cinb oasele
Cazacilor lui Mazepa se infiorau in pamint la vestea ca soseste ziva
razbunarii pentru Pultava, in anume cercuri be la noi bomnia o
mare bucurie ca in sfirsit vom capata la Rasarit un busman cu care
se va putea trai, arhibucala, habsburgica Craie pur nemteasca a
Ucrainei ,,inviate".
Dupa atitea asigurari prin Cali be stiinta, prin articole be
revista, prin conferinte, prin ziare, austriace, germane si... romanesti,
ne asteptam, chiar acei cari n'am crezut niciobata ca poate invia
supt forma nationala neastimpärul Cazacilor si supt forma politica
anarhia Nizovilor si a Zaporojenilor, la nelipsita aparitie a noului

www.dacoromanica.ro
 N 10ROA 69

si marelui Stat pe care, vezi Doamne, era s'd ne razimärn, care era
sa ne garanteze si chiar s'd ne tuteleze oarecum. Asteptam s'S vebem
rdsärinb un nou steag, inventat be-a breptul, fiinbcá Bogban Hmil-
mtchi n'a avut niciunul, sd Int/4Am o noua Capita id, caci revolta
teraneascä be obinioard n'avea cetate be Scaun, sä salutam un nou
uns al Domnului st'dpin peste Rusnecii Bucovinei, Galitiei $i altor
Tinuturi.
Cinb colo, asistám la momeala polond, la lagabuiala unei noi
Lituanii, mai grozavá becit vechea Litvd care a fost, la anume pre-
gatiri be viitor in provinciile baltice. $i Tatarii Crimeii, cari boar
nu tralau becit cu ginbul unei apropiate liberari, $i aceia $i-au avut
expositiile stiintifice si politice pe la Berlin. Vor fi fost st amatorii
vreunei republice ciuvase sau morbvine prin Siberia. Dar be Ucraina,
nimic
flici un biet biscurs irmaintea gagAutilor binteun intunecat colt
be provincie germand, nici un articol in gazeta speciald' a unui sat
be frontierk nici o ebitie romaneasca be nou prospect liberator,
nimic.
Impotriva acestei cdlcdri be cuvint protestdm. On ce ?, e vorba
ca bin inbepenbenta Ucrainei, articol important bin marele spec-
tacol politic be mine, s'a se aleagd tot atita cit bin Statul ceho-
moray pe care ,,Comanbamentul-general" prusian II fägäbuia la 1866
in ceasul unui vechiu besastru austriac care s'a uitat ?
22 lanuar 1917.

Motenirea Jul Bismarck

Cinb, bupá ce pe mult timp vor fi bistrus putinta oricAror
legaturi be simpatie si prietenoasd colaborare cu alte neamuri, bupd
ce vor fi lásat in urmk pe cimpiile, restituite vechilor stApini, ale
Belgiei, Franciei, Poloniei, Romanei, milioane bintre ai lor, in locul
cárora strAinii vor trebui s'a fie chemati ca s'a ajute la munca nail-
onalk bupà ce vor fi inscris in analele omenini cel mai abatec
si mai stupib macel ce s'a pomenit vre-obatd, facut cu miiloacele
stiintei celei mai besvoltate, care e prostituita pentru astfel be usagii,
ostasii germani se vor intoarce in mijlocul unor populatii harnesite,
becäzute fisiceste, bescurajate si hot5rite ca in veci sa nu mai ea

www.dacoromanica.ro
 70 Rilzboiol nostru in note zilnice

banul $i singele ei pen tru asemenea tilharii imp5rAte0i, ei vor trebui

sa pule coroana bu recunostinta la picioarele Bismarcilor be bronz
cu care bucuria pentru 1870 a impobobit toate orasele Imperiului.
Cad si vor avea be ce. In abevar lui Bismarck, marele cap
creator $i stapinitor al acestuia, ii batoresc ei sfortarea uriasa $i
zgubuitoarea catastrofá. Daca Wilhelm al II-lea n'a realisat, cu incre-
berea oarba a personalitatii sale, Inbragostita be sine si sigura be
mistice legaturi cu un Dumnezeu be usagiu personal, un ultim punct
be program al cancelariului caruia Orientul nu-i zicea nimic, el a
tras ultima consecinta a starii be lucruri pe care a creat-o urinul
barimat be binsul cinb a inaugurat noul curs", asa be putin nou,
al politicei sale.
A face bintr'un mare numar be State care nu se intelegeau
totbeauna intre sine $i pe care sträinul le putea intrebuinta unele
contra altora, o mare Impáratie, a ba astfel unuia bin cele mai mari
si mai harnice popoare ale lumii un singur cabru politic, care sai
permità a munci solibar, fara stoarcere bin partea nimanui, la opere.
be cultura, materiala si morala, bin care sä profite $i omenirea
Intreaga, a fost o f apta breapta si o fapta mare. Unii spun ca be
ce Napoleon al III.lea a ingabuit-o, necugetinb la ce putea sa fie be
pe urma unitatii germane contra propriei sale teri, cum, be altmin-
terea, i s'a abus aceia$i invinuire cinb a fost vorba be unitatea
italiana, pe care nu numai a a permis-o, bar a si ajutat.o. C vorba
begeaba: sint lucruri care trebuie sa se inbeplineasca ; in loc sa le
scazi la masura ta e ceva mai bun be fädit : sä te ribici la innal-
timea lor.
Dar cine face Unirea germana are o batorie, baca nu e totusi,
cu toata granbiositatea planurilor sale, cu toata arta fina prin care
le realiseaza, un simplu empiric genial, merginb bela un fapt la ,
altul, fall perspective mai largi becit activitatea $i viata lui insusi.
Anume aceia be a cäuta ca sprijin statornic al creatunii sale urtnä-
rirea 0 servirea pretutindeni a principiului insusi prin care opera
ce a täcut capätà o indreptalire $i o legititnare.
De ce trebuia insä ca lumea sa priveasca, be voie, be nevoie,
cu pagubS, cu cistig, acea reunire a tuturor puterilor germane, biru-
itoare contra biscorbiei bin launtru, biruitoare contra Austriei, biru-
itoare, la urma, $i contra Franciei, care a fost proclamata la Versa°

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 71

illes, intre icoanele invechite ale biruinfelor pe care Lubovic al

XIV-lea le cistigase in puterea altui principiu, al vointei bivine cobo-
rite in binastii ?
Pentru cg naliile au dreptul de a frit cu toate puterile lor
numai pentru scopurile lor.
Sa abmiti acest principiu insemna sa te beprinzi cu ibeia Ger-
maniei be la Rin la Vistula, oricite neajunsuri ar cuprinbe pentru
poporul tau, oricite primejbii i-ar pregati. Ba insemna ceva mai
mult chiar: sa tolerezi, sa doresti, ca o nevoie be constiinja, o $i
mai mare Germanie, Germania integralà, beplina, cu abausul popu.
latiilor vorbinb aceia$i limba in provinciile Casei be Habsburg, sin-
gurele care mai refineau o parte bin moVenirea seculara a neamului
german.
Dar aici Bismarck, busmanul cprofesorilor», n'a vrut sa
apiece urechea spre aceia cari be intregi becenii vorbiau rázboini-
cilor $i biplomatilor be consacrari si sanctiuni pe care sabiile insin-
gerate nu le gasesc in trupul busmanului pe care 1-au rasturnat.
Iuncárul empiric, creator be fapte care sa traiascä prin sine $i pentru
sine, sprijininbthse boar pe combinatiile fecunbe ale unei minfi treca-
toare sau pe interese materiale care se schimba bin zi in zi, virtu-
ozul genial si echilibristul minunat s'a ginbit mai mult la putinfa,
ce i se oferia, be a face sa straluceasca propriile lui mijloace be
inteligenta $i be voinfa becit sa se pule mobest in serviciul acelor
puteri uriase ale naturii pentru care geniul uman nu e altceva becit
un accibent fara insemnatate al capriciului lor.
Pentru ca un nou atac contra Austriei ar fi fost o provocare
contra Puterilor care ingabuisera zbrobirea Franciei imperiale, pen
tru ca temerile be viitor ale Rusiei se cereau a fi crutate si bänu-
ielile Angliei inselate, el s'a ginbit numai la o consolidare de Stat,
in loc sa se aprinba be o si mai mare rivna pentru o indeplinire
nationalg. Bucuros ar fi fost si be o mai inbelungata bainuire a
legaturii cu puternica Rusie, magulità in prejubecafile ei absolutiste,
bar, cinb la 1878, a avut sa aleaga intre prietenia ruseasca $1 cea
austriaca, a optat hotarit pentru aceasta bin urma. Prin tratatul bin
Berlin, impus Rusilor, el a beschis astfel, larg, brumul Austriei in
singura birectie unbe se putea intinbe, in Orientul turcesc.
Austria insa, fie $i in forma ei contaminata cu Maghiarii
www.dacoromanica.ro
 72 Riizboinl nostril in note zilnice

Habsburgii facinbu-$i o haina politica* asemenea cu pantalonii

Sviferilor Papei, in care un crac e galben $i unul e rosu , nu
poate sa se fie be sine, bar inca $5 innainteze ! Si totu$i ambifia
be cotropire, sprijinita pe vechi trabifii, nu i-a lipsit niciobata. 13oj-
bainb $i $chiopatinb a intrat ea in infernul balcanic, pentru ca nu
obata, la strigatele ei be ajutor,. Germania sa alerge.
Infaiu cu neplacere, murmurinb ca e smulsa be la ocupafiile-
absorbante ale politicei sale interne. Apoi s'a beprins. Ceva mai
tarziu, a capatat gust. Firea lui Wilhelm al II-lea in sfir$it a facut-o
sa se pasioneze. Tutorul be la inceput ajunse a lucra astfel pe
sama lui proprie.
Dar Statul german inbustrial, furios si nebune$te inbustrial,
ca orice novice $i ca orice parvenit, poporul german inbulcit la ban
$i la placerile acelea pe care, cinb erau la Paris, le afurisea cu
groaza, cautau bebuseuri pentru marfa probusa cu nemiluita, fere-
muri be colonisare pentru prisosul, probus tot cu nemiluita, al popu-
lafiel. Puteau sa caute alte continente, unbe se cere insä mobestie,
rabbare $i mai ales tact, toate insu$iri pe care parvenitismul increzut
le besprefuieste. Dar Turcia era mai aproape $i ea era ibealul in
asemenea materie: un vacuum, un spafiu imens gol be munca, be
crebinfa, be patriotism, intinzinbu-se be la Uschiub pana la 13asora
si la capul Bab el-manbeb. Peste neputinfa austriacä se ajungea
astfel la agonia otomami.
Aceasta insemna 'MA : lupta, pe viafa $i pe moarte, cu Rusia
pentru l3alcani $i Asia Mica $i pentru Mesopotamia, pentru Oceanul
subic cu Anglia. $i mai insemna ceva, ce vebem noi astazi : impo-
sibilitatea materiala be a birui intr'insa insemna in sfir$it raliarea
in jurul Rusiei chiar, nu numai in jurul Angliei, a acelor aspirafii
nafionale asupra carora Germania notia, intemeiata totusi, numai $i
numai pe principiul national, prebicat trei sferturi be veac, prin
filosofie $i poesie, prin etnografie $i filologie, prin istoria literatu-
rilor $i a civilisafiilor, omenirii intregi, trecuse cu un bespref be sec
biplomat unit cu scuturarea bin umeri a brutalitafii iuncarului.
Obatä, pentru a face placere aliatului austriac, Bismack spu-
sese vestita vorba ca pentru chestia Orientului n'ar jertfi coasele
unui solbat pomeranian,. A jerfit totu$i, in 1878, toate sforfarile
biplomafiei sale, pentru a face serviciu asociafilor bin Viena. Iar
www.dacoromanica.ro
 11. IORGA 73

acela care i-a urmat la conbucerea ambitiilor si poftelor germane

ii sacrificd azi, nu un solbat pomeranian, cu carnea si oasele lui,
ci floarea tinerimii germane, temeiul be energie umand al Imperiului
si, in acelas limp, viitorul Germaniei si onoarea uneia bin cele mai
frumoase civilisatii morale
Cine merge in contra faptelor singure, zice azi eprofesorul,, e
pebepsit numai pentru cd nu lea vdzut si pretuit bupd cuviinta ;
cine merge contra principiilor, oricine ar fi el, acela e bistrus, in
esenta insdsi a operei sale.
21 lanuar 1917.
Zädarnicli
Toate civilisatiile sint pline be forme. Ce lucru mare au insemn at
obatd, la inceputurile lor, cdci omenirea e zgircitd, cu atentia si
iubirea ei nu primeste niciun anus be muncd sau be povard pand
n'a bdtut multd Vreme la up inchisa innoirilor! Pe urmá insa agerul
brumet be veste noul s'a gásit bine la coltul sobei si acolo s'a
prins be bunul somn bin care nu tine sa se bestepte- Cu vremea
chiar nici nu se mai poate bestepta!
Vine insä o clipd neobisnuità. Traznetul cabe pe casuta aceia
unbe oaspetele nemiscat se confunbd acum cu mobila. Cine are
viatá mai multd ajutd, cine totusi are viata scapd. Iar vesnicul
abormit se mistuie in flácdri. fllai tirziu, cirtb ceilalti se vor intoarce
innapoi pentru a reclàbi ce a stricat focul, nici nu vor bdga be seamd
cd nu mai e mutul bin coltul vetrei ; li se va 'Area numai cd e
mai mult spatiu si mai multd lumindsi se vor bucura.
Asa va fi in focul acestui cumplit rdzboiu, nu numai cu atitia
oameni, bar cu atitea categorii sociale, strälucitoare, bar inutile, cu
atitia factori politici pe care nimeni nu-i bägase be seamd cd au
iesit cu totul bin us, bar si cu anume elemente si ramuri be stiintd, cu
anume conceptii si cu anume ibei care nu vor mai incarca mintea
scolarilor.
lard acest socialism, care, asa be gálágios in timp be pace
n'a putut impiebeca izbucnirea rdzboiului nebrept in tara chiar unbe
se pretinbea mai tare, si nici nu i-a putut imblinzi cruzimea, cum
azi nu-i poate scurta burata. Iatd aceastd l3Iserica romand care
mormdie neutralitdti latinesti läsinb sd se vabd cd mina-i intinsä

www.dacoromanica.ro
 74 R5zbotul nostru in note zitnice

catre subsibiile tuturora, n'are fulgere pentru nimeni. Iata acea

filosofie bin care nu 'Acura asupra omenirii in suferinta nici atita
mingliere cit bin cea mai simpla si mai joasa forma a religiei. Iata
aceastä literatura care, in be obste, asteapta intrarile triumfale pentru
a-si lua pasul be befilare.
Zabarnicii!
Si omenirea are prea mult be lucru ca sa le mai sufere bupa
ce le-a recunoscut.
24 lanuar 1917,

0 manifestatie englesa
care s'a pierdut din vedere
In flovembre trecut, la Kings College bin Lonbra, vechiul st.
bunul nostru prieten b Seton Watson a tinut o conferinta bespre
Romania, aratinb ca ea a intrat in razboiu mai ales pentru ai
hberà fratii bin Arbeal. D-sa a calificat situatta acestora ca un abe:-
varat ilotism. Combatinb vechi prejubecati englese, a observat cä
legea nationalitatilor, cu care se lain Ungurii, n'a fost niciobata
pusa in aplicare, si ultimile evenimente i-au servit ca sa arate ca
Romania stie ce risc primeste prin hotarirea ei, cel bin urma om
be pe straba", a zis b. Seton Watson, trebuie s'o recunoasca acum.
A insirat, in continuare, motivele, be intEres si be prestigiu, care
au facut ca Germania sa caba cu toata greutatea ei asupra noastra..
Atitubinea Germaniei fata be Romania a fost cea mai buna bovaba
bespre scopul Germaniei in Orient. A o labarnici e si o cerinta a
onoarei i una a crebitului Puterilor Intelegerilor". Conferinta, intr'o
forma mai beplina, a fost publicata apoi in revista Europa Noua'
a aceluiasi.
Necunoscute ni erau insa biscutiile care au urmat IatA-le
bupa foaia bin Boston, The christian science Monitor* be la 11
ale lunii
t Sir Arthur Evans, propuinb a se vota multamiri presebintelui
pi conferentiarului, a spus ca orice s'ar intimpla, Rominii ii vor
retinea locul intre popoarele europene. Intrarea Romaniei in razboiu
a pus pe totbeauna un capat unei situatii periculoase. Acest pericol

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 75

-care nu exista mai pufin in anume innalte cercuri ale Regatului

Unit becit aiurea, era ca se putea ajunge la vre-un compromis cu
acea putere maghiara care era satelitul Germaniei si centrul silin-
felor ei virtuale in Orientul apropiat. Solemna inbatorire in care
Puterile aliate au intrat fafa be Romania a pus un capat befinitiv
acestor incercari si acestor intrigi, in oricit be innalte cercuri s'ar
fi aflat ele.
Dr. Burrows, rector la Kings College, a sprijinit mofiunea si
a propus urmätorul mesagiu catre biroul Universitajii bin Bucuresti
pe care a cerut sa-1 poata trimete cu voia aubitorului: O mare
abunare a Universitafii bin Lonbra, strinsa la Kings College, ca sa
asculte o conferinfa bespre Romania si Arbeal be br. Seton-Waston
supt presibenfia ministrului Romaniei, trimete cele mai calburoase
salutari Universitafii bin Bucuresti si entusiaste urari pentru biruinf a
vitezei armete romanesti si liberarea Arbealului be nesuferitul jug
strain. Legafi inseparabil be Franfa eroica $1 aliafi statornici ai
Italiei si Portugaliei, ne bucuram ca inca una din nafille latine a
tras sabia pentru causa libertafii Ne inbatorim la továräsie loialä
be arme si asteptärn (look Jorward for) o intimitate necontenit
crescinb intre Marea Britanie si Romania".
Era pacat ca aceste cuvinte, care n'au fost niciobata stiute
bin vina cui ? , sa nu se abauge la acele nobile recunoasteri care
cresc in lupta si suferinf a grea be astazi, puterile be impotrivire
ale acestui neam, bin nou incercat be soarta.
24 lanuar 1917.
Unirea cea nota
Ne asteptam numai la clipele inalfatoare cinb ne vom vebea
pentru intaiasi bata cu frafii nostri bin Arbeal si Bucovina, scapafi
be supt stapinirea sträinului. injeleg acea clipa cinb ameninf area unei
intoarceri razbunatoare a busmanului n'ar mai fi ameninfat, cinb
regimul militar, be reserva si be precaufiuni neaparate, ar fi incetat
dnb s'ar fi intors la vetrele lor insfirsit liberate acei fruntasi pe
cari Ungurii, Austriecii ii luasera in retragerea lor pentru a-i buce
nu stiu unbe si cu ce scop. Cite sint sa se impartaseasca in ase-
menea momente : vechi speranfe pe care le-au murmurat bätrinii
murinb, miscari sufletesti mai noua trezite in suflete be ivirea unei
www.dacoromanica.ro
 76 126zboiul nostru in note zilnice

culturi mai inbraznete, suferinte si umiliri inbelung inburate cu

inima singerinba, bar frinta nu, si, in sfirsit, marea, neasamanata
bucurie be a vebea in locuri unbe numai romäneste se aube, unbe
Dumnezeu se lauba numai in graiu romanesc, unbe amintirile sint
numai ale neamului nostru, oastea romaneasca si stapinirea be pace-
a Romaniei, cu tot ceia ce abuce si tot ce poate pregati!
imprejurarile, neasteptate pentru cei mai multi si pentru toti
bureroase, care s'au petrecut be la Octombre incoace, ni pun in
vebere si alte momente, be o si mai buioasa unire, be o reunite
scalbata in lacrimi si luminata in razele celei mai curate bucurii.
E sigur pentru orcine cugeta altfel becit tirinbu-se greoi si
fricos be la un fapt la altul prin intunerecul lipsei be jubecata, ca
zmeul german va crapa, cu toate fapturile imunbe ale parasitilor
ascunsi supt zalele solzilor lui. Se vor samana bintli lui si vor
creste bin ei uriasii morali ai timpurilor cinb omul muncitor nu va
mai tremura, be hatirul trintorilor militari si biplomatici, pentru ceia
ce-1 asteapta mine. Si atunci, pe Ca lea Victoriei, care va fi Ca lea
Razbunärii, Regele Ferbinanb va intra in ceta tea sa be Scaun, si
flori, frumoase flori romänesti, care n'au fost culese prin lagarile
be beportare, vor cäbea asupra trasurii Reginei Maria si a copiilor
Ei. Asprii solbati bin 1916 se vor intoarce intineriti cu anul cel nou.
Atunci vom regasi pe ai nostri. Ne vom cunoaste si totusi
nu ne vom cunoaste. Mare va fi bucuria regasirii fetelor care au
fost, bar si mai mare bucuria bescoperirii sufletelor care n'au lost.
Doua suflete colective, be bor si suferinta, isi vor grai atuncea,
until be greutatea inburarii strainului, altul be minbria be a-1 H
biruit.
Si aceia va fi pentru toti Rominii cea mai mare zi
25 lanuar 1917.

Ce da astäzi Moldova
Cine nu stie cu ce jertfa molboveneasca s'a intemeiat Statul
romin unit la 1859! N'are becit sa se uite cineva la acest vechiu
si trist oras al Iasului, cu bisericile lui uitate si fara parohieni, cu
strazile lui be pe care se cojeste asfaltul sfarimat, cu splenbibele
curti boieresti care be zeci be ani n'au vázut niciun moment istoric,
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 77

nicio mare veselie, cu Universitatea lui putin frecventatä, cu spatiul

gol, ca pentru mil si mii be case, intre culmile frumoaselor cohne
care au väzut atita glorie.
In parasirea ei, Molbova putea fi minbra si numai be rolul
pe care 1a jucat atunci. Ea n'a becazut, cum se spune prea abesea
ori, injosinbu-se actul pe care 1-a fácut, ci singe bin organele ei,
un moment amortite pang la o noua crestere a vietii nationale, a
fost aruncat in alte parti, care s'au imputernicit $i inima, marea
inima nobila, care a impins acel singe, abucator be crebinta, be
Meal, be poesie istoria, a fost acest oras al lasului.
Dar iata ea a venit 1916. S'a intimplat acum un lucru la care
nimeni poate nu s'a asteptat. De pretutinbeni unbe bominatia sträina
a abus hibernarea trista, inghetul si intepenirea, valuri be singe au
pornit innapoi spre vechea Molbova". Orasele ei nu mai incap astki
be locuitori, casele cuprinb une ori zeci be farrnlii, se bescopere si
cel bin urma colt nelocuit päna atunci, cea bin urma farima be
pine se culege pentru oaspetii cari vin necontenit, n'acäjiti, infricosati,
flaminzi.
Dar acest singe s'a stricat in zilele bielsugului, ale grosola-
nului materialism, satisfácut be sine, al lipsei be grip si be mita
pentru cel smerit si sarac. Oträvurile trinbaviei, luxului si trufiei il
viciaza. Iasul il improspäteaza prin atingerea cu acel suptire aier
be ibealism care-1 incunjura in tristeta lui- incercArile suferintei si
lipsurile isi inbeplinesc bumnezeiasca opera. Aierul proaspat be
eroism a patruns si a innoit acest singe invechit si greolu
lasul isi va face astfel opera lui. Acest singe purificat il va
arunca iaräsi, in palpitärile eroice ale luptelor, catre pärtile apasate
si mortificate be straini. $i a boua oara rominismul intreg se va
simti prin el mai puternic si mai gata be o viata notfa, intinerita
25 lanuar 1917.

Hoar/ma Germaniel
Prin glasul totbeauna solemn al bietului ont in rebingota care
se sbate intre cistea lui fireasca, atunci cinb calificá navalirea Belgiei
be act nebrept, si intre lectia be filosofie politica pe care o primeste
zilnic, atunci cinb beclara tratatele ,,petece be hirtie", Germania

www.dacoromanica.ro
 78 Rkbolul nostru in note zilniee

beclarA busmanilor $i acelor neutri pe cari-i $tie ajulatori ai bu$ma-

nilor ca be acum innainte nu mai tine sama be restrictiile pe care
$i le-a impus ea insasi (nu America, sa crebeti!) si a va purta
rázboiul pe Mare cu oHce arme, contra oricui, numai sa se ispra-
veasca obata far, ca inbreptatire, vechiul sofism al lui Clausewitz :
ca 4umanitateaz in razboiu e una singura, acea rapeziciune care
imputineaza numarul jertfelor, oricare ar fi mijloacele ce se intre-
buinteaza pentru a cface rapebe,>, pana la flacoanele be morva
$i poate, mine, 'Ana la atentatele contra $efilor mai birji $i mai
capabili (semnalam acest important articol, care s'a uitat, cel putin
la enumeratie).
Va sa zica intr'o anume zona, foarte larga, orice corabie,
banuitä ca buce hrana sau mijloace be lupta buonanilor, va fi scu-
funbata. Doar be se face grape amicilor" americani be a putea
urma, pe un anume brum $i cu patenta in regula, transportul be
cala tori.
Di inchipuiam cum va raspunbe aceasta America, bupa ce ea
insa$i a impus, cu toatä puterea, supt acelasi presebinte care $i azi
sta in fruntea Republicei, respectul breptului neutrilor $i mai ales
respectul celei mai elementare umanitati. Nu $tim, insä, baca Ame-
rica impotrivinbu-se pana la razboiu, unor asemenea masuri, Ger-
maniei pirate i-ar pasa chiar asa be mult si nu s'ar felicita mai
curinb be incetarea acelei neutralitati americane atit be strins legate
be Anglia, atit be pline be simpatie si be recuno$tinta fata be
Franfa.
Cit priveste pe ceilalti neutri, vor protesta ei numai tot asa
be tare, $i mai ales be efectiv, ca Papa, care nu-$i poate apara
becit luntrea be pescari a Sfintului Petru, be mult ancorata in
Parabis ? Se afirma ca Spania insaii ar merge pang la ruperea
relatiilor.
Din fericire, mai sint $i bu$manii.
De mult ei $tiau me$te$ugul teribilelor U numerotate ale vikin-
gului be contrabanba bin Berlin. At plase pentru ele in funbul
marilor, au pentru ele tunuri pe vasele be comert. Ba Ebison li
poate ba mijlocul be a li fixa locul exact unbe se afla submarinele.
Si mai au un lucru pe care Germanii nu-1 pot bistruge cu toate

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 79

fulminStiile oratorice ale bietului l3ethmann, om onest" in serviciul

crimei: o flotd cum banbitii n'o au, $i nu vor avea-o niciobatä.
Si atunci la ce foloseste beclaratia be azi, care spune fall a
mira pe nimeni cd Germania nu se bd innapoi fall be infamie ?
Intrebati pe baba care tremurá la usa brutáriei. Ea vd va
ra'spunbe. Cancelariul i-a mai inselat cu povestile lui bespre minu-
natele Uboote foamea pe Inca vre-o bou5 saptamini..
26 lanuar 1917.
4a e bine!
Cinb se bau lupte ca aceia be azi, intre Puterile aliate, be o
parte, $i, be alta, intre rusinoasa coalitie be barbari cu instincte
mebievale be simpld bistrugere $i cucerire, la care se abauga moas-
tele pästrate In Austria ale Sfintului Imperiu roman be natie ger-
mania e bine ca situatia sä fie cit se poate be limpebe, ca sd
reiasd cit se poate be tare beosebirile funbamentale, absolute, intre
unii $i intre ceilalti, intre principiile care se profeseaza intr'o tabard
$i intre acelea care au pus in miscare pe cealaltd.
De la inceput, au fost prea multi neutri. Numarul lor n'ar fi
probus nicio mirare si nicio supárare baca ar fi fost un razboiu ca
multe altele pana acum, pentru un hotar, pentru o provincie, pentru
o ambitie personalá. multi au $i putut crebe, o bucatd be vreme,
cS asa este $i cinb spuneau, prin beclaratii oficiale $i prin ziare,
ca' räzboiul nu-i priveste, pe ei care n'au nicio atitubine neaparatá
hp be acel hotar, be acea provincie, be acea ambitie, cine ar fi
putut zice ceva ?
E abevarat cd Aliatii au afirmat Inca bin cele b'illtaiu zile la
ce inteleg sä foloseasca silintile lor. Nu la beschiberea unui nou $ir
be räzboaie, ci la oprirea be multä vreme, bacA nu pentru totbeauna,
a operei razboinice, care tulbura o märeatà si stralucità colaboratie
be culturä- Declaratiile acestea au putut fi crezute ori ba. Unii au
väzut mai mult interesul teritorial, care nu putea lipsi, $i aceasta
i-a facut sä pretinbä, be bund crebintA, a altceva nu mai este
Dar iatà cd Germania insg$i se lupta bin rasputeri poate
a nu arâta ca invinsä nu este ea ins4i, puterea ei ca sä mate
a e vorba be un principiu, ca ea represintá principiul fortei fall
altä inbreptkire. Ba mai mult si mai clar becit atita, cAci sint multe

www.dacoromanica.ro
 80 Rilzboint nostril ia note zilnice

feluri be forja : al forfei de Stat, care se poate ridica in contra

forfei nafionale ca si a forfei morale. Dar Statul nu e adesea decit
un produs zstonc oarecare, in mina sz la indemina unei dinastii,
unei caste oarecare. Si atunci cu ce brept cei omenirii &á se jert-
feasca pentru aceasta? Si din aceasta ce folos poate sa scoata
omenirea ?
Aceasta e intrebarea pe care au ptiso, din miflocul intereselor
lor, Puterile beligerante. Acuma insa, in afara be orice interes, o
pun neutni de liana" azi
Si aici sta insemnatatea momentului
26 lanuar 1917

D estainuirile
Germania stapina pe vaile $i sesurile muntene, lasinb Dobrogea
anexata" in sama bunilor camarazi bulgari, s'a ingrijit sä n'aiba
marturi al tratarii teritoriului pus in exploatare" ca o simpla pabure
batrina, bogata in esenje prefioase. De oare ce nu mai este la I3u-
curesti un Rege, un Guvern, be ce ar mai fi mini$tri straini, cari
n'au pe linga cine sa mai represinte jara lor ? Deci, afara cu 6-1
Wopicka, afara cu b.1 Vrebenburgh, cu Americanul ca $i cu Olan-
besul, bed cu toata lumea neutra, inbiscreta poate, caci represintanjii
Spaniei au urmat la Iasi Curtea romina!
$i, acum, pe lucru... Nu ne vebe nimeni. Iar, cit priveste re-
putajia, cu aceia s'au caputat be mult cismele victoriosilor solbaji
ai Imparatului. Daca «iesim bine», ni facem ca la 1870, alta noua
De iubirea popoarelor se $tie ca au nevoie numai natiile slabe, lar,
baca aljii nu ne vor stima, ei bine, ne vom stima noi cu atita mai
mutt, $i pe boua ori pe-atita!
Ce-o fi pe urma, vom vebea, si vor vebea si ei. Deocambata
omit be bine pazit ar fi frontul german be catre abapostul nostru
incepem a vebea Si vab si neutrii, cu sau fara represintant, si scriu
in foile lor, care, acelea, ni yin
Aflam astfel Ca pe ale ferate obatä romine merge zilnic peste
hotar toala bogalia jerii in hrana $i imbracaminte, in combustibil
5i obiecte be arta. Ce nu trece prin pasuri iea calea Giurgiului,
o mina' parasita, pentru ca, pe pont be pontoane, sa mearga

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 81

spre Rusciuc §i apoi spre Constantinopolul flaminb. In acest timp

populatia satelor moare be foatne, iar lum ea bin orase, asteapta
bureros o bucata be pine, in spatele strainilor, cari vin intovarasiti
be solbatii natiei sau macar graiului lor. Bonurile ce se bau tera-
nilor sint nu numai nule, bar insultatoare ; pe ele scrie : Burn-
nezeu sa pebepseasca Anglia si sa ajute pe bietul Valah", oti :
,,pentru un porc botta palme be la comanbantul pabuchilor". Cete
be soloati, cu ofiterii in fruitte, full prin magasii si ameninta cu
moarte pe ,,Valahul puturors"
Aceasta, beocambata.
Sa plingem ? Du! Avem altceva be facut. 5i apoi natia aceasta
nu e la cea b'intaiu bin grozavele incercari care alcatuiesc toata
povestea ei Multe le-am facut la loc ; le vom face si pe acestea. $i
le vom face mai bine, mat trainic si mai frumos.
Mai curinb avem sa multamim.
iti abuci aminte, cetitorule, be pretentiosul lenes, care, in loc
sa ajute ca tara lui sa se inbrepte, mormaia: fli-ar trebui o abmi-
nistratie germana ? Mai intilnesti pe fostul stubent in Germania,
recunoscator pentru pomana unei biplome «be Orient» ? Te mai
supara negustorul care viseaza cistiguri ca la Berlin ? $i te mai
umple be inbignare strainul bin tar& scotinbu-ti ochii cu mobèlele
nemtesti, inimitabile 2
Pentru tog acestia lucreaza comanbamentele imperiale bin teri-
toriul ocupat : pentru ei si pentru cine-i crebe. $i pentru ca nici o
alta lectie nu putea prinbe, sintem nesfirsit be recunoscatori
27 lanuar 1917

Gesturi inofensive
Unii bin confratii nostri au bat la lumina lucruri urita bespre
a caror savirsire la Bucuresti stia toata lumea, be si un sentiment
be scirba oprise pana acum publicarea bor.
E vorba be acele citeva persoane, cu o reputatie usor cisti-
gata si bibaciu mentinuta in lungile si sterpele noastre lupte be
partibe, care, «pentru a ocroti populatia», au ramas in teritoriile
ocupate, ba au facut si o intinsa propaganba ca sa ramiie cit mai

www.dacoromanica.ro
 82 RSzbolui nostru in note zilnice

multa lume cunoscuta", menita sa-i Incunjure azi, ribicinbu-li im-

portanta, $i sa li formeze mini, in noile lupte, criminale pe care
le pregatesc, o bevotata garba personall E vorba be acei functio-
nari innalti cari n'au ascultat be orbinile formate ce aveau be a
intovarasi Guvernul, ci supt beosebite pretexte, a caror zabarnicie
a iesit rapebe la iveala, au ramas ca sa salute $i sa $i ajute
pe strain. E vorba be oamenii temerilor $i sperantelor, ai ran-
cunelor $i calculelor, cad nu vreau sä $tie be alta Romanie becit
aceia care se resuma in chivara cu bolo a Excelentei Sale glorio-
sului maresal Mackensen. intr'un cuvint be toti acei oameni cari au
uitat elementarul precept moral : ca, oricare ar fi convingerile unui
om, oricit be sincer ar fi luptat pentru a le face sa biruiasca, nu-i
este permis nimanui &à nu urmeze steagul terii, contra oricui s'ar
fi ribicat $i in mice mina s'ar gasi, cä a-ti parasi Regele in ceasuri
be nenorocire e o infamie, nebemna be un om cu cit be putina
creVere a sentimentelor sale, ca a intinbe, pentru orice scop, mina
bu$manului plin Inca be singele aparatorilor Patriei este un act be
care $i obrazul unui briganb ar trebui sa se inro$easca. -.
Ace$ti oameni incep a vorbi prin ziarele ungure$ti $i austriece,
cad cele germane au griji mai serioase. Ei arata gre$elile noastre,
ei semnak aza 4slábiciunea Regelui, ei proclama nulitatea Parla-
mentului si totusi, inbraznesc a pomeni be inbepenbenta terii $i be
viitorul ei. .
Ar fi be v orbit mat pe larg be inbaratnicia unora, apartininb unei
epoce isprävite, be tumbele cutezatoare ale altuia care led Inca
aproba razboiul $i beclara Francesilor ca trebuie bus pang la capat,
be viata fail orientare moralá a celor bin jurul lor, bar ceva ne
opre$te be la aceasta besgustatoare sarcink care ne-ar buce in
anticamerile easarmilor germane bin Bucure$tii ocupati.
E s'entimentul abinc ca o era s'a incheiat $i ca a rascoli in
putreziciunea mormintelor ei e be prisos. $i nu felicitam nici pe
strainul care cu besfatare soarbe aroma cabaverica a be scompu-
nerii lor.
27 ranuar 1917

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 83

Tirpitz
Mäsura salbated pe care a luat-o Germania pentru a imblinzi
putintel foamea be pine si biruinta a civililor ei si pe care, in asa
be ipocrite forme, aratä acum fat'a be neutri ca a inteles-o altfel $i
cd e gata s'a introbud in folosul lor schimbäri care n'ar atinge
principiul insusi, nu se batoreste blajinului Cancelariu, feroce numai
cinb are orbin s'a joace acest rol. Ea e batoritä unui intreg partib
care, be ani be zile, s'a strabuit A zmulga dzboiul si care nu se
lasá bescurajat be nicio neizbinbk ci stäruie sa se recurg5 la ulti-
mete mijloace, in crebinta d astfel biruinta se poate cistiga.
Acest partib e aldtuit bin multe categorii omenesti. in el vei
gasi vechi beclamatori pe tema chem'arii pe care, o are Germania,
si Germania singurk pe lume, vei intilni oameni politici cari inceard
astfel d si refacd o faimä. Nu vor lipsi, fireste, ofiteri cari au indtat
la scoald bupà Clausewitz si profesori cari se inchind bupd crezul
lui Treitschke, fgrä a mai pomeni o lume intreaga' pe care o stApi-
ne$te, in materie be conceptii, nebunia imprumutatä be la Nietzsche.
Dar bintre ei toti unul se ribick in care poporul german, inselat $i
orbit, minat dtre prApastie be fantasmele ce i s'au vfaiit, prigoni-
toare, bin urmk vebe, nu numai pe omul care a gäsit calea cea
breaptä, pe acela care bin toate puterile sufletului sau lupta ca ea
sä fie urmatk ci si pe un zbravan sef militar si pe insusi prepa-
ratorul, plin be dbbare si be bevotament, al operei ,,märete" ce
este sä se inbeplineasd.
Acest om, popular intre cei populari, e amiralul Tirpitz.
El si cu Hinbenburg sint oamenii cei marl ai Imperiului, ai
coalitiei intregi, aceia cari au altare la Stambul si Sofia, la Pesta
si Viena ca si, mai ales, la Berlin. De binsul ca marinar sint legate
azi toate sperantele, precum be cellalt ca generalisim au fost legate
pänä acum toate triumfurile. imparatul magnilocvent si neastimpà-
ratul sau fiu se pierb in umbra acestor märimi neasamanate.
5i faptul d ace,sti $efi pot d joace un asemenea rol aratä
calitatea ins'asi a räzboiului.
Unui Ibsen i se 'Area, la 1871, cá biruinta legata be un Bis-
marck, Moltke si Roon n'are nici prestigiul moral, nici frumuseta
poetid si d beci e o ispravd mare, poate, bar totusi o fapta mica.
www.dacoromanica.ro
 84 Wgzboiul nostril in note zilnice

$i el ribica in fata acestora si a celor mai mid becit binsii marile

icoane be legenbg si chiar cite o figurg be istorie abeväratä ca a
lui Carol al XII-lea. Iatg, spunea el, adeväratii eroi, abecg aceia
prin cari omenirea, capitalul ei sufletesc a sporit.
Ce ar zice astazi severul apargtor al breptului nestirbit pe
,

care-1 are consliinta inbreptatä cgtre abevgr, be ce trgsnete ar fi

capabil stilul lui be prooroc bug ar vebea in fruntea ucigasilor
omenirii pe Flinbenburg si acum si pe Tirpitz ?
Pe Hinbenburg, bgtrinul general be ruting, bin bunul simt al
cgruia, atent pentru greselile busmanului, n'a scinteiat o singurg
ibeie strategicg noug ; pe Tirpitz, abministratorul harnic al beparta-
mentului Marinei, care nu-si va scrie niciobatg numele algturi be
al unui Delson ?
Iar noi lard ce zicem. $i-a fãcut Dumnezeu mirg cu bietii
oameni cinb pentru hiboasa meserie be azi n'a prostituit insu$iri
mai marl becit ale lui Tirpitz scufunbgtorul !
28 lanuar 1917

Nobleta Germanlior
Cu ce se landi
Lupta pe care am bus-o cu Germanii se besface astgzi limpebe
in liniile ei be apeterne. Nu voiu biscuta aici pregatirea ; voiu
afirma insä un lucru care nu se poate tägäbui : ca ar fi fost foarte
greu ca, bate fiinb puterile pe care le aveam innaintea noastra
masini si oameni sg fi fgcut mai bine.
Dici nu rnai e nevoie sg se recapituleze argumentele. De ajuns
sä amintim cd be o parte era cea mai besvoltatd inbustrie be pe
lume, cea mai innaintatä organisare be culturd materiald, un popor
be 70 be milioane tirinb bupg sine Inca mai multi sclavi, cari toti
au vrut sä se impgrtg$easca be onoarea bistrugerii" noastre si, pe
lingg toate, experienta pe care o poate ba un rázboiu be boi ani
si selectia pe care o poate introbuce intre conbucgtori Iar, be alta,
ce stim ca sintem.
Germanii ei insii au recunoscut la inceput surprinberile pe
care le-au intilnit in Carpatii romini. Regimentele noastre be ving-
tort si grAniceri i-au utmit. Infanteria noastra, in genere, li-a insuflat
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 85

respect bupà ce au vazut cum stie sa infunbe bintr'o lovitura a

patului puOii cea mai soliba chivara si cu capul be supt binsa. Nu
obata au facut artileriei noastre cinstea be a crebe ca o conbuc
cei b'intaiu artileristi be pe lume, ofiterii francesi. Astazi inca la
Oituz, jn Putna, oriunbe-i intimpina, solbatii romini isi fac in chip
exemplar batoria.
lath' insa ca acum altà tactica se abopta, in cornunicatele si
presa germana, Fara be noi.
Germanii sint un neam puricator bin fire. Cum au pus mina
pe hirhile noastre, au inceput sa caute prin ele, febril, ce ar putea
besonora o armata, cu care §tiu ei bine ca n'au ispravit Inca.
Am vazut ce au publicat 'Dana acum. 0 singura tema s'ar
putea pieta pe basa lor : a pregatirii neinbestulatoare
Dar atunci se pune intrebarea, unbe e besonoarea : la acez
carz nepregâtiti au dat ce am dat noi sau la cei cari, cu cea mai
,
superba pregitire, nu ,siau atins totusi scopul ?
S'ar putea ca argumentatia germana sa nu fie contra noastra,
cum, au avut be gino, ci contra lor.
28 Januar 1917

Sanctiunile
Cerute multa vreme be sentimentul public revoltat, sanctiunile,
pe care le-au zabovit imp rejuranle si, une ori, anume interese care
nu erau cele particulare, au venit. Armata a fost bespovárata be
conbucatorii cari n'au avut norocul be a conbuce la biruinta i
bespre cari nu se putea crebe a ar fi chemati a cistiga revansa
batorita armelor noastre. Au venit apoi schimbari esentiale in perso-
nalul birigent al unor marl servicii in legatura cu armata. Doi biplo-
matt al caror nume era legat be o politica pe care nu vom mai
relua-o, au fost inlaturati bin rinburile celor cari pot servi sfortarile
si sacrifictile noastre. mai ieri, in sfirO, vin bola ve0i care arata
ca actiunea se continua, a ea bevine tot mai energica, nesfiinbu-se
be a ba hotariri be acelea care cutremura, invata i purifica.
Regele si-a pus semnatura pe actul be conbamnare a unui
general care a facut prin atitubinea sa absolut incompetenta sau
vinovata, sa se piarba o mare biruinta, sa se paraseasca Bucurestii
www.dacoromanica.ro
 86 fatzboiul nostru in note zilnice

$i, impreuna cu Capita la, restul Munteniei invabate be busman. Si

aceiasi semnatura regard se intimpina supt altà sentinta, aceia prin
care sint bestituiti trei biplomati, $efi be misiuni, cari, parasinbu-si
locul lor be resebintä, intre busmanii Romaniei, n'au urmat Guvernul
terii, ci au ramas la Bucure$ti, intre aceiasi busmani.
Casul generalului e tragic; el aminteste pe al lui Bazaine in
1871, al acelui puternic maresal be care ar fi atirnat ca 150.000
be oameni strinsi la Metz sä alerge in ajutorul armatei ce apara
Parisul si care, lasinbu-se incunjurat be Germani, a privit nepasator
la inceata $i sigura lor opera be incercuire, be infometare, be zu-
grumare, pana ce la urma a bat vrajmasului, nu numai bietele ra-
masiti stoarse ale unei minbre armate, bar steaguri be lunga glorie
pe care se ingrijise atent a le pastra pentru Arsenalul bin Berlin.
Acel om nazbravan si frumos, bintr'o familie onorabila, care a purtat
o viata intreaga cu minbrie uniforma romaneascä va suferi cumplita
pebeapsa a begrabarii si va trece pe cinci ani la munca sllnica a
unei ocne.
Cit priveste pe cei trei biplomati cad vor bispensa noua Ro-
t/Attie be serviciile lor, numele lor sint cunoscute: b. Ebgar Illavro-
corbat, bupa ce a figurat multa vreme ca ministru la Belgrab, e
acela care a presintat la Viena beclaratia be razboiu bin August ;
o. C. G. manu, fiul unui prim -ministru $i frunta$ be partib, era la
Constantinopol minis trul care trebuia sa ne informeze asupra pre-
gatirilor $i intentiilor Turciei ; iar b. V. Pisoski isi formase repu-
tatia mai mult printr'o vestitä scrisoare in care spunea a acea
chestie maceboneana pe care fusese trimis s'o ajute nu e becit o
tars& nationala be care un om be spirit poate ribe.
Nu stiu ce pared aveau colegii sai ofiteri bespre I capacitatea
be a ci$figa victorii si be a se sacrifica pentru ibealul national a
generalului Socec Nu creb insa ca intre oamenii cunoscatori s'ar
gasi unul, unul singur, care sa fi ales pentru a munci si unbe!
in folosul unei ted intr'o situatie ca a Romaniei pe vremea razbo-
iului european oameni avinb trecutul si statele be servicii ale b-lor
Ebgar mavrocorbat, C. G. Manu si V. Pisoski.
Si atunci chestiunea care se poate biscuta, obata ce s'a pro-
nuntat sanctiunea oficiala, mai arata inca o lature. E abmisibil ca
servicii importante sa fie increbintate sau pastrate unor oameni cari
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 87

n'au fost inbestul be cercetati in ce priveste si antecebentele si

aptitubinile lor ?
Obatd s'ar fi zis : be. Diplomatia rominá era boar prea abesea
ori un absepost al oamenilor be buna familie, cad n'aveau calitdtile
cerute pentru un rol in politica interná ; pe ling5 bin§ii se strecurau
citiva tineri WA nume cari-si puteau suplini sefii, in eleganta lor
insuficienta. Asa era batina, be la tiinceput, si nu era vinovat ilia
cine numia, nici cine primia. Acele cunostinti care alátizesc fiecare
pas al ministrului plenipotenfier, acel calb patriotism be care trebuie
sä fie incAlzit in fiecare acfiune a lui erau abause personale pentru
care nu era rdspins cineva, bar care nu i se cereau. lar, aldturi,
agenti strlini mai mobesti, aspri functioned fart prestigiu social,
cheltuieu toatä munca si fanatismul lor pentru a sti tot, pentru a
prepara tot si a fi astfel be ajutor terii lor in calea spre mkire
si glorie.
Ministrului care a rostit astki sentinta asupra biplomafilor
uitátori be batorie ii batorim aceleasi multamiri ca si acelui care a
presintat iscdlituni regale sentinta contra generalului Socec. Dar
pentru Romania be mini asteptärn, intre altele, intre multe altele, si
cu totul alt sistem in ce priveste represintarea ei in strainkate.
29 Januar 1917.

ZApada
Tot pämintul terii e cuprins be apaba innaltd si nu trec
citeva zile fara ca o noud nAvalä a fulgilor neobosifi sá-1 inbeseascd
si mai mult covorul. Sint ani be cinb n'a mai fost acest bielsug
be troiane, be cinb gerul n'a fost unit cu atita risipà a n'emetilor.
0 parte bin populatia noastrd sufere crub be pe urma unei
ierni asa be grele, intiun timp cinb nevoile armatei taie toate bru-
murile si cinb rosturile atitor mii be familii au fost asa be mult
schimbate, incit ele nu mai sint in stare a se regäsi in noile im-
prejurki. Nu mai vorbim be skkime, in zilele grele cinb si oa-
menii bogati, bepktati be nenorocire si primejbie be la vetrele lor,
au tremurat be frig supt ingrámábeala blkturilor scumpe.
Mai aspru cabe aceastá incercare, neasteptatá, be fapt, bupa
buna to amnä blinba, bupd' un Decembre primdvkatec, asupra tuturor

www.dacoromanica.ro
 88 Razboial nostrn in note zilnice

acelora caH nu mai au un cämin si caH ratAcesc bin cas5 in cask

une ori bin sat in sat, autinb, WA sfatul si inbreptarea nimAnui,
un ab5post. Sint bAefi in floarea vristei caH la istovirea prin foame
abauga cumplitele chinuri ale frigului si cari v5b räsfringinbuse in
ochli sticlosi ai agoniei lor acel coif abut bin vechea viafa be
sat, acel cobru be m5mAlig5 bin <<bogäfia r. be obinioark cari li par
ce poate fi mai bun si mai prietenos pe pAmintul unbe azi ei nu
mai sint pentru ceilalfi becit o biatä ,,incurature care r5taceste,
sufere si moare. in relativa obihnd be care se pot bucura unii,
acestia se simt incunjurafi Inca be figurile besperate ale atitor frafi
buni si vrebnici, asa be tineri si asa be nenorocifi, cari par a se
zbate in jurul flacärilor cáminului si al mincarii calbe be pe mask
si este oare om caruia sä nu.i parà rdu Ca nu sint ajutoare la
inbemina fiecäruia bin noi ?
Departe, in centrele be refacere, sufär solbafii, si be aceiasi
suferinfa se impArt5sesc si aceia caH au macar suprema onoare be
a sta in faf a busmanulul. Dar bintr'un loc si bin altul yin necon-
tenit atifia cari n'au putut resista, carora cumplitul ger li-a incre-
menit trupul, bäruit cu atita marinimie ferli
Dar e ceva care ne impaca totusi cu aceastä minie a lui Dum-
nezeu
Sufgri ei, dupnanii cari ne-au nävälit.
SufAr pe pamintul cai e nu e al lor, sufär in mijlocul ruinelor
pe care le-au facut, sufar be-asupra brazbei pe care au umplut-o be
morfil nostri. Turcii pirpirii bin Anatolia, Bulgarii locurilor mai calbe,
Nemfii si Ungurii beprinsi cu mincare multä si huzur abut, suf5r
si mai cumplit becit ai nostri Schiaund la nemiloasa lunä a nop-
filor be ger si crapa lupii salbateci.
Si sint clipe cinb ne uitám be toate ale noastre si bin Ms-
puteri ne rugam ca z5paba sä fie si mai innaltà, gerul mai aspru,
numai sä se ispraveascä obatä pe aceste locuri newinovate spur-
c.cate si stricate be binsii, skninfa blastamatä a fiarelor!
29 lanuar 1917.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 89

Moartea lor?
In ultima-i cuvintare, be birz magnat, care vorbeste be märimea
si solibitatea averii sale tocmai in momentul drib nu.si mai poate
plati batoriile si se g5teste be o sinucibere sau be o salvatoare
fug5 in America, vinovatul vinovatilor, contele Tisza, vorbinb be
conbitiile pad, a strigat inca obatá c5 el o vrea, Ca ai lui o vor,
ca insusi fratele Wilhelm, Vilmo baci, be la Berlin, ar voi-o, bar
bine inteles bac& acea tovärásie be lacomi räufdatori cari sint
Puterile intelegerii ar renunta la ganbul rAu ce a pus ap5r5tortlor

be Bulgari
bulci mielusei! ,
biete natii inofensive,
pácii bin Mitteleuropa. Dac5, fatä be Maghiari, ca si fatà be Turd,
fata be Germanii ei insii
n'ar avea planuri de moarte.
SA traim, pare a zice fälcosul Tartuffe bin Pesta, sa traim,
iatá singura noastrà borintà, boar sd traim, ar abaugi vre un
Reventlow berlines, ceva mai bine si mai sigur : cu intregiri si cu
garantii". S5 scdpam be creparatiile care räsun5 lugubru pentru
noi in telegramele be Anul Nou ale lui Poincaré si in care crebem
ca se ascunb oare care planuri be anatomie teritoriala. Altceva nu
voim. Convingeti-v5, asasinilor!
Moartea lor ? Dar cine o vrea ? Dar cine o crede cu putintä?
Ce biplomat real ? Ce cugetator cu biscipliná in ginburile sale? Ce
om care tr5ieste in abevar pe pamint si nu intelege a plati cu lungi
primejbii i amenintki trecatoarea satisfactie be a vebea un busman
execrat la picioarele sale, zvircolinbuse in agonia moral5 a supre-
melor umiliri ?
incepinb cu vátaful barbarilor, cu Germania ins5si, boar citiva
teoreticieni romantici visau in 1914 be sfärimarea Imperiului, be
liberarea" Statelor be flliazazi. Ici si colo mai sint be aceia cari
creb a la illaienta, la Colonia, la Coblenz, in teritoriul renan, locuit
be Gali germanisati si be atitea ori guvernat be Frances!, strabatut
be legile si batinele lor, s'ar putea restabili regimul bin vremea
celui bint5iu napoleon. incolo, cererea, nestramutata, a Franciei, e
numai a fi ea restabilita in situatia teritorialä be la 1870, rebinbu-
i se Alsacia si Lorena.
Turcii tin sa ramiie Otomani, bed s5 pastreze Stambulul, pe
care Rusia si aliatele ei inteleg a-1 abministra intr'un fel potrivit cu
www.dacoromanica.ro
 90 Razboiul nostrn in note zilnice

asezarea la Bosfor si Darbanele a bominatiei crestine ortoboxe. E

aceasta o loviturd be moarte pentru rasa turceasa? Doar pentru
cine nu-i cunoaste suferintele bin momentul cinb imprejurkile au
facut mostenitoare a 13izantului o biata semintie be stepa, care, a
boua zi bupà imperialisarea ei prin victorie, s'a bat roaba invin-
silor, musulmani noi be suprafrata, earl, ca regenti, au stapinit be
fapt Impärätia, si pe niciun neam cu mai multa nemilostevire be
cit pe cuceritorii ei insisi. A trimete pe Turd abevarati innapoi in
Anabol inseamn5 a scoate bin splenbibul ghiveciu be portelani
rabacinile inchircite ale stejarului pentru a le lasa s5 se besvolte
larg si sanatos in solul natal. (Pe Enver si Talaat i-ar putea lása
Turcii si in Constantinopol, unbe ar gási mijlocul sa se aranjeze).
aloartea" 13ulgariei pentru ca nu i s'ar abmite stäpinirea in
toata Macebonia, perspectivele albanese, visurile be mare Abriatic5,
termul illarii Ilegre intreg pana la gurile Dunarii, ba chiar belta
ins5si, cu bog5tiile si rolul ei economic ? Dar marea nenorocire
pentru acest mic popor, innapoiat in cultura si f5rd calit5ti crea-
toare, ar fi tocmai sä se inbeplineasc5 visurile granbomane ale
sefului sau be ast5zi, atribuinbu-i o misiune pe care n'o poate inbe-
plini, ceia ce 1-ar constringe a se face numai unul bin paznicii bevo-
tati ai liniei 13remerhaven-Bagbab si, tot obata, a-1 face sä-si OM-
seasc5 acel caracter curat national care e singura lui inbreptatire
la viatä,
Rdmine Ungaria, pe care contele Tisza vrea s'o apere be cutitul
ribicat pentru sacrificiul ei.
Sintem busmanii Ungurilor. De aceia am inceput si rázbolul.
Cu binsii $i numai eu binsii aveam socoteala cea mare. Li-am omorit
ostasi si ei ni- au omorit ostasi. Li-am ocupat teritoriul si ei il ocupá
pe al nostru. Daca ura contra Germaniei bistrugatoare $1 jignItoare
a tuturor rosturilor noastre acopere momentan ura contra Ungurului,
ea este Inca sentimentul care insufleteste ostirile noastre.
Aceasta nu ne impiebeca insá be a recunoaste ca Ungaria nu
e o Austrie, ca o mare parte bin parnintul unguresc e locuit be
abeväratl Unguri, ca ei au breptul sacru be a-1 pästra Si mai mult
becit atita : ca presenta lor acolo e bine venita. In sfirsit a intre
nol $1 ei pot fi in viitor aite legaturi becit cele be azi.

www.dacoromanica.ro
 N IOROA 91

Asa moarte voim noi unui neam pe care in atitea feluri, prin
noi si prin ai nostri de dincolo, Fam ajutat si träiasci.
Dar pentru aceasta el va trebui si sacrifice ce nu este al
lui. inseamna aceasta =moartez? Dar ucizi pe cineva bespovarinbu1
be o creatiune artificiala, plina penfru binsul insusi be bureri i be
otrava, cum este pentru un Stat orice provincie eteragena, retinuta
in sila, carei macina puterile 0-i impiebeca mersul?
Pentru a intelege aceasta se cere Ungurilor cam mult: sa uite
ceva bin 4C breptulb pe care 1-au invatat la coala i sä se libereze
be un sentiment caruia pana acum i-au jertfit totul. Du spunem ca
aceasta se poate. Dar, baca s'ar putea, bin acel moment s'ar bath,
nu peirea Ungariei, ci inceperea adeväratei sale vieti nationale.
$i noi, bu§manii cei vechi i mari, am saluta aceasta cu o
sincera bucurie.
30 Januar 1917.

Totul pentru armatà !

Sint multe plingerile ce se aub, 0 atitea bintre binsele foarte
inbreptatite, be §i abese ori, pentru cine-0 ba sama be imprejurari,
zabarnice. Care e omul care, aslazi, sa aiba ce-a avut, sa poata
ceia ce putea obinioara ? $i vorbesc numai be aceia cari traiau cu-
mintea 0 cumpatata viata normala, fail a ma ginbi la ceilalti, be a
caror risipa, be a caror ametita voluptate be zi 0 be noapte s'a
speriat lumea pang la acel scriitor banes, care, vazino Bucure0ii
in plin razboiu, cu complicatii be holera, in 1913, striga, bupa ce-i
analizase toate complicatele besfatari: (Soboma a Balcanului 5.
E o tnindrie a rgbda. Acesta este singurul mijloc prin care
simli in fiecare moment solidaritatea cu poporul tau. In orice pla-
cere pe care n'o poate imparta0 §i altul e un act be besertiune
fata be camarazii luptei comune. Ca &à nu te ru0nezi be tine trebuie
sa tremuri i tu alaturi be cel care cabe pe brumuri, fulgerat be
viscol, §i sa simti §i tu ceva bin infrinareafläminbului care nu tie
unbe s'a copt in ziva aceia o pine pentru binsul.
Dar e 0 un alt motiv care trebuie sa amuteasca 0 plingerile
acelora pe cari soarta i-a atins mai greu. Noi träim ashizi cu torn
2n asteptarea armatei care trebuie sa" ni eea innapoi ce-am pierdut,

www.dacoromanica.ro
 92 Ritzboiul nostru in note zilnice

care singura trebuie sa ne restituie in ce a putut smulge busmanul

$i singvrà sa ni preg5teascd pentru viitor hotarele breptului nostru
$tiu ca sint putregaiuri be Bizant care zic asa : am jucat rolul
nostru pan5 la capat ; actul al cincilea, incheierea tragebiei se va
face pentru noi, bar nu be noi $i, in orice cas, nu in rindul intiiu
i mai ales be noi. Trecutul tuturor Statelor aratà ce primejbioasä
e aceastá ilusie. $i oameni cuminti, bintre neutri, ni spun si astäzi :
sa aveti armata voastr5 $i atunci yeti fi siguri be viitorul vostru,
numai atunci.
Criminal ar fi cine n'ar cheltui toate puterile sale pentru ca
armata sa fie refacuta. Misel ar ft oricine bin rinburile ei nu s'ar
bevota acestei sfinte $i neapgrate opere.
Multe mai trebuie Inca pentru besävIrsirea ei : hranii, vesminte.
Pang ce acestea toate nu slut in tabere, noi n'avem dreptul la
nimic, nicr la cole mai simple cerinti ale vietn 0 pirie neagra
nu ni se cade sa mincgm cita vreme poate fi un soldat carina
sa i lipseascg.
Fireste Ca aceia cari sint conbuc5tori ai arntatei nu se pot
ginbi becit la acela5i soldat, in tot ce ei au breptul a cere socie-
Valli civile. Dar aceastä societate, in brumul ei be azi, nu poate
avea becit un strig5t, un mare strig5t entusiast, in care s5 i se
cuprinbä sufletul intreg, ce se oferà bucuros : Totul pentru armatg.
30 lanuar, 1917.

i dupA räzboiu...
Un innalt functionar germann a instiintat pe ai s5i, cari crebeau,
in mare parte, ca obatä ctt incheierea päcii vor curge neaparat
riurile be lapte $i miere cari sint azi oprite be blocul engles, ca
aceastã stare be lucruri, a ingustdrii tuturor satisfactiilor, va urma
Inca o bucatà be vreme, poate chiar mult timp, bupa razboiu. mai
scabere a cursului mdrcii, mai $i cu beosebire ! urd obsteascd?
contra acestei Germanii lacome si neasamanat be crube, fiecare va
trebui sa sufere, s5 se restringa $i sá sd constringa, sa-$1 bea cele
mai mari osteneli ale trupului si mintii ca sá ajunga la cpinea sa
be toate zilele". Cartela urità va bura astfel $i bupa ce granitele
se vor beschibe

www.dacoromanica.ro
- N IORGA 93

Ace las lucru trebuie sg4 spunem i noi, cit mai bes, cit mai
tare, cit mai larg, i acestei societgti a noastre, bar nu in ce pri-

mare fapt al unui inbelungat viitor

sufleteascg.
,
veste ingustarea traiului, si care, totusi, va fi si aceia un fapt, un
ci in ce priveste starea

Stiu cg sint si incongibili. Fid rele, bar be cele mai multe

on fin slabe, ei nu-si pot iesi bin obiceiu. Si ultimul ban si-1 bau
pentru viciul sau viciile in care au trait. Sint in stare sg
begere in zgpabg ceasuri intregi ca sg.si aibg particica bin mus-
chiulet" ori bin ultimul transport mistenos be peste be la Galati.
Descopgr i cu cele mai mad sfortgri pe circiumarul contrabanbist
care besface pe intunerec vechi vinuri mothovenesti. Nu si pot inchi-
pui o noapte in care sg lipseascg partiba be carti. Si pe viforul cel
mai cumplit ei vor mead pe strabg, pe Calea Victoriei, cea b'intgiu
fgpturg femeiascA rgsgritg in calea lor. Regretà numai ca n'au cu
ce trece in Rusia, unbe li se pare ca-i asteaptg toatg lumea cu
bietsug si musicg.
Dar multi au inteles. Doamne mari stau in cgmarute mici.
Legiunea servitorilor francest, germani, englesi s'a risipit Mesele
mad be obinioarg se rebuc la citeva feluri preggtite cine stie cum,
untbelemnul be floarea soarelui tiinb locul untului be la mosie. Soci-
etatea aleasg si variatg s'a restrins la membrii familiei si la cite
un bun prieten crebincios, abus be viscol in acelasi abgpost. In
locul calatortilor prin strglucite locuri calbe, ajunge o mica primblare
pe zäpabg la Copou. Si se ggsesc si bistractii la care nu s'ar fi
putut ginbi cineva innainte : atitia cad nu cetiau cu anii nemeresc
la boug-trei zile in prAvglioara rece a anticvarului Kuppermann si
ieau suspininb carti be istorie, be filosofie in care nu ai macar
minglierea unui abutter inebit; piese be vechiu repertoriu romgnesc
aflA ascultgtori atenti ; multi ar bori conferinte, care si bupg a mea
pgrere ar trebui sg se reieie. $1, in materie be gazete, cutare, cetinb
acest Neam Romänesc" al nostru, rAmine pe ginburi aftinb cA
apare be boisprezece ani fgrA sg fi vgzut macar un numgr innainte
be ceasul nenorocirli care face alegerea cea stasnicg...
Dar intre acesti convertiti la and viatg, mai bine be trei sfer-
turi isi zic: SA bea Dumnezeu pacea! SA MCA. Dumnezeu Romania

www.dacoromanica.ro
 94 Inzboinl nostru in note zilnice

Mare ! $i atunci, atunci ne vom intoarce si ni vom rastoarce !

Ci nu asa, bomnilor si boamnelor.
De intors, ne vom intoarce. Vom gasi insa ruine be morminte,
vom gasi singele vechiu si lacramile totbeauna notia, vom gasi pustiu
si suferinta. Vom gasi brepturi care nu erau mai innainte, pentru
alfzi, iar, pentru bumneavoastra, datorii care innainte nu erau.
$i ce batorii ! Refacerea unez feri, invierea unui neam.
Azi, vebeti, se cere o moralitate pasivä, si Inca precum
vazuram, poti scapa be binsa. 0 moralitate activä, necontenit si
teribil be activa, se va cere mini. Fara moralitate nu yeti putea fi
activi, bar nici fara activitate morali !
S'o stifi, s'o stim cu totii. Ceia ce s'a petrecut in aceste luni
nu e un accibent, ci cuprinbe in sine imperativul categoric al unei
transformari totale. Cine e incapabil be binsa va fi maturat cu sfa-
rimaturile be pahare la capatul beffilor facute be straini in casele
cinstite unbe mini va incepe, si mai incorbata, munca.
31 lanuar 1917.

«TrIme0 la vatra»
Sint rele care nu se pot inbrepta. Cu inima sfasiata le vezi,
le mingii prin citeva bin acele cuvinte in care sufletul omenesc isi
rascumpara neputinfa be a lucra si a fi be ajutor si cei soartei
nebrepte sa-si curme urgia. Dar nu e ingabuit sa se confunbe cu
binsele alte rele, cit be grozave, carora mintea omeneasca, inbaq
ceo scofi bin temnita rutinei, If poate afla un leac.
intre soloatii cari au luptat cu un spirit be jertfa fail be
margeni, bespretuinb prebarea in momente cinb ispita ei se infatisa
si celor mai resistenti, sint atitia cari totusi n'au putut tinea la
proba, fisiceste, pana la sfirsit. Ca si aceia bintre raniti cari nu
mai pot fi be folos armatei, ei sint stersi bin rinburile ei. Comisi-
unea speciala ii ctrimete la vatrP pe unii ca si pe ceilalti.
A se intoarce acasa biruitori, a fost visul tuturor vitejilor. Dar
este ceva sa te intorci chiar numai cinb ai constiinta ca ti-ai facut
-batoria, baruinbu-ti terii, poate pentru totbeauna, vlaga si sanatatea.
Abevaratul ostas va regreta, be sigur, cá n'a avut norocul sa ramiie
supt steag pana in ceasul bin urma si ca singur revine intre ai lui.

www.dacoromanica.ro
 N. IOROA 95

Dar bulce e totusi sd vezi bin nou locurile iubite ale muncii be
pAnd atunci si sA vorbesti acelora al cAror glas ai crezut be atitea
ori cA nu-1 vei mai auzi pe lumea aceasta....
«Trimiterea la vatrd» ajunge insA o abeväratà osinbA, o con-
bamnare la moarte chiar, cinb cel «impropriu pentru serviciu se
gAseste, nu numai Fara putinta be a munci, bar si fard beprinberea
oamenilor, in pArti unbe n'are nici rube, nici prieteni, nici avere,
nici crebit. Ce poate face un biet om ca acesta ? il vei vebea rätà-
cinb, cersinb poate gloriosul ostas ! , murinb miserabil, be
foame si be frig la un colt be brum, cAci ispita faptei rele nu
poate pAtrunbe in astfel be suflete bupace ele au facut astfel be lucrun.
Ar fi usor sA se spuie ce se face aiurea pentru a sprijini,
pentru a inzbrAveni cu totul, pentru a pregAti la o nouà viatA utilä,
ba Inca si mai utila, societatii, pe reformat sau pe mutilat. Dar si
mai usor se poate obiecta ca imprejurArile noastre si mai ales res-
tringerea terii libere, care trebuie &A hrAneascA sute be mil be ostasi,
nu ingdbuie aceste mari si frumoase lucruri.
Totusi e neabmisibil ca trimesii la vaträ", sd fie executati
prin frig si prin foame.
Si se poate face ceva pentru binsii, bacA nu be abministratie,
macar be societate, be particulari.
Nu ma ginbesc nici la ajutorul bat intimplator, abesea cui nu
trebuie. Este o stiintä be a cere pe care o bespretuiesc tocmai cei
mai vrebnici. Si apoi, ca sA ajuti cu siguranta si cu siguranta ta, in
astfel be imprejurari tulburi, trebuie sA ai garantii.
SA se bea beci acestea be cine e in mAsurA s'o facA Doam-
nele care ingrijesc be rAniti ar putea lua initiative. SA se cearA
fiecArui particular sA beclare pe cine ar putea primi si in legAturd
cu ce ajutor la casa, la atelier, la fabrica, la un lucru oarecare.S5
i se trimeatà bintre cei WS rost pe acela care se prinbe la asa
ceva, aratinb anume si sigur cine garanteazg pentru el. VA abuceti
a minte ca in Apus orice solbat isi aflä o astfel be ocrotitoare, care-I
ingrijeste cu baruri, ba chiar cA si in Romania se inscriau astfel be
marraines".
Si in acest chip s'ar inlAtura bintre spectacolele triste ale
Eilei be azi unul care hotArit nu trebuie sl se intimpine.
31 lanuar 1917.
www.dacoromanica.ro
 96 Rözbohil nostru in note zilnice

Inutilil.
Anume instiintäri care apar in ziareune ori si cu litere beo-
sebit be marl poftesc spre Rusia in trenurile speciale, care s'au
capatat, pe toti acei cari, neavinb aid, in Iasi, un rost oficial, sint
inutili. Ba chiar impovaratori prin faptul ea ei consuma, si unii
chiar Dumnezeu stie cit consuma, in bauna celor utili I
Nu stiu cit be mult sint cercetate acum trenurile be sese sute
be persoane care erau asa be mult borite cu citeva saptamini in
urma, chiar bud ar fi avut bestinatia pentru Intern. Nu zic nimic
impotriva acestui mijloc be a face loc prin case si be a scabea
navala in pietele be alimente. Evibent ca sint sisteme si sisteme
si ca e mai usor becit sa cauti unbe se afld pinea sa faci sa piece
acela care ar minca-o. Eu ma opresc, in competenta mea rebusa,
asupra calitatii acesteia be e inu t ith .
Doamne al tuturor terilor be pe lume, al celor bune si al celor
rele, al celor harnice si al celor lenese, al celor prevazatoare si al
celor neprevazatoare, al celor iubite si al celor care n'au bragostea
ce li s'ar cuveni, este vre-o tara pe lume unbe omul, nobila fap-
tura, pe orice grab al besvoltärii sale s'ar gasi, sa He inutil ?
Germanii zic : nu, ei cari prin sistemul lor be retele be sirma
au ajuns sa se apere cu citeva batalioane contra mai mutton bivisii;-
Italienii, care-si cruta atit be mult solbatii, Francesii, care-i Lisa
numai cinb trebuie, Englesii zic si ei tot : nu. $i nu numai in ce
priveste pe solbat, ci pe oricare om. In sfirsit ei II vreau nu numai
ca Hinta vie ci ca fiinta care lucreaza. $i ei InOi se vreau asa,
papa inteatita incit vabuvele solbatilor cazuti au cerut in Franta sa
li se bea orice locuri numai sa poata scoate bin birouri si ateliere
Inca un rinb be luptatori-
Se va raspunbe : noi nu ne simtim inutili si ne-am invoi a
minca mai putin si a munci mai mult; bar cine ne chiarna? Statul ?
Cornunele ?
Despre Stat si comune nu vorbim cu aceia cari le-au conbi-
tionat asa cum sint. Dar nu stiu ca vre-un Stat, vre-o comund sa
fi chemat si conbus vre-obata pe oamenii cari au facut bin Vestul
american tin Raiu al lumii, ba Inca pe baiatul be paisprezece an
bin 1\1mA/wit care iea lumea in piept. 51-mi abuc arninte o ilus-

www.dacoromanica.ro
 N IOROA 97

tratie americana: intr'o groapa abind boi oameni tineri ; ziburi marl
in fata, iar bincolo be ele cupole si turnuri be palate. Unul sta jos
si spune im. De partea cealaltä, tovarasul lui, care a sari!, supli-
neste: posthil !
Ori ma insel eu mult, orf e plin acest sacru si chinult coltisor
be tad be atitea, be atitea nevoi I Misca-te putin si ai sa le vezi.
Rapebe fad sa ti beschiba ochli nimeni, vei vebea unbe si ce poti.
Dad tot nuli ajunge, lea un exemplu : interesead-te ce au Mut...
strainli be aid, cari si ei s'au beslocuit.
Omul e o valoare care se poate adaugi la orice lucru. $i e
dator s'o dovedeasca in fiecare moment al existentei sale. Insulta
mai mare becit aceia be inutil nu i se poate abuce, iar, cinb si el
o recunoaste, se sinucibe.
Dar se vor zice: sint si infirmi morali, infirmii mosiilor arenbate,
al rentelor mostenite, al birourilor be sinecure, ai luptelor interne ca in
timpurite normale. Aceia nu sint inutili? Atita stiu ca mult se poate
schimba omul dad urea §i Ca sint vremi in care si paraliticul trebuie
csa-si iea patul sau si sa umble. Dar, bad totusi n'ar fi cu putinta, sa
nu se uite un luau : cine e inutil aice, poate fi, chiar bad exporti
annul, abed singele ter% pentru al cheltui aiurea inbesirabil* acolo.
1 Februar 1917.

Italia i RomAnia
De la inceput s'a pus in legaturi mai strinsa, intre aliati
pentru o mai breapta Europa, Iatilia f5i Rominia. Ibentitatea be lute-
rese era evibenta, cum era netagabuit ca aceste bola teri se for-
masera in basa aceluiasi principiu 01 in aceleasi forme, bad nu
totbeauna si pe aceiasi cale. Precum trecutul lor pornia be la aceiasi
sfinta si glorioasä vatra antici, tot astfel viitorul lor le mina, cu
o putere careia nu i se poate resista, catre acelasi cimp be
activitate, cerinb aceleasi sacriticii pentru scopuri be cultura politica
asamanatoare De aceia multi crebe au chiar Ca aceastä unitate be
origine, be situatie si be inbreptare trebuia sa le fad a si porni
impreuna pentru opera be lupta.
In mijlocul nenorocirilor no/astre n'am urmat poate bestul be

www.dacoromanica.ro
 98 Räzboiul nostru in note zilnice

aproape Italia in sfortArile si grijile ei. $i poate cA in Italia insAsi

--si din vina tuturor acelora cari, acolo, aveau breptul si putinta
be a vorbi bespre noi interesul pentru suferintele romanesti n'a
fost in be ajuns be bine intretinut, si mai ales nu s'au bat acelor
cari asteptau cele mai mari lucruri be la noi toate aceste lAmuriri
cari erau be nevoie ca sa se inteleaga be ce nu le-am putut inbeplini
Dar, cinb aceiasi soarta stapineste bouA natiuni, nu e nevoie
ca ele sa se caute prea mult pentru a se regasi totbeauna.
Aceasta se vebe si astazi in ce priveste Italia si Romania.
Foamea si besperarea germana urmareste pacea, fie si prin
noua crime, menite sa teroriseze si sa bescurajeze. E be netägabuit
cA, oricit b qubuita ar fi hotArirea cercurilor cobucatoare bin
terile aliate nu ceba pana la inbeplinirea conbitiilor morale
pentru care .ut, acest razboiu fail exemplu, sint persoane,
unele be o in situatie si be o mare autoritate, care creb cA
ft Mrá aceast, putea ajunge la o pace prielnica si burabila.
Fart sa se fi p -It bin vre-o parte, oficial, conbitiile be pace,
atitia vorbesc, it, ole si interviewuri, be binsele. Alsacia si
Lorena figureazA una alaturi be evacuarile teritorhlor ocupate
bar nu odata sov stro-Ungarzei nu e atins'a printeun singur
cuvint
Dar razboiul 1- ...put Italia pentru un scop national care
presupune besfiintarea triei, si noi ne-am luptat, primejbuinb tot
ce avem, pentru un sc itional tot asa be brept, care presupune
rebucerea Ungariei la s Ile ei hotare nationale.
Cui nu-si abuce al be acest fapt, cui trece prea usor
asupra imenselor noastre ficii si asupra imensului folos pe care
I-a abus interventia acesto . A Puteri latine in Alpi si in Carpati,
trebuie sa i se vorbeascA mun, necontenit si tare, be aceastl
conbitie neaparatA a pAcii.
A singurei pad care ar urabila, caci : fArA aceastA sanc-
tiune, toata lumea s'o stie, nv 9 liniste pe lume, ci la cel bin-
tilu prilej, fie si contra intek ii be Stat, cele doug nafiuni
vor lua-o de la capit.

1 Februar 1917

www.dacoromanica.ro
 N. IOROA 99

Interventia publicuhui.
Am primit astazi o scrisoare si am auzit bin gura unei boamne
o povestire.
Scrisoarea infatisa una bin cele mai triste scene. N'o reprobuc,
caci ati vazut cu totii ceva care samana alt colt bin bureroasa
tragebie. Ostasi care se intorceau prin zapaba, obositi, storsi. In
frunte, ofiterul ranit, pe un cal infirm.
$i aiurea, pretutinbeni se vor fi vazinb astfel be scene. Serbia
a infatisat in aceastä privinta culmea groazei. 0 lume a vazut si a
plins asupra sacrificiului eroicilor soloati cari, in avintul lor, nu plecasera
nici acolocontra masinelor biabolice ale Germaniei, nici contra
asprimii unei clime nemiloase. Dar, cinb aceste lucruri le vezi pe
pamintul terii tale, inima ti se rupe be burere.
Dar atita n'ajunge. Atita si pornirea care te face sa apuci
conbeiul cu infrigurare si se abaugi o veste rea la acelea ce se
string in inima unui om care nu poate ajuta. Trebuie ce nu ne-am
beprins a face, in Iliac) privinta : interventia activa a publicului.
Ori unbe aiurea, am vazut-o, si, cu cit e mai efectiva, cu
atit mai innaltà trebuie sa fie civilisatia, civilisatia morala be unbe
pleaca Abia sosisem la Paris, ca finar stubent bin Rominia, unbe
la orice se petrece, o lupta be ibei, un scanbal, o fapta nobila, o
suferinta, o agonie, trecatorul se uita lung, 'Ana se satura, apoi trece
mai beparte. $i imi abuc aminte si azi be bucuria ce am simtit
vázinb cum, WS interventia vre-unui varbist, o laptareasa careia o
camp rau conbusa ii stricase toate oalele, a fost imebiat bespa-
gubita complect, in aplausele lumii abunate. Se amestecase, intre
altele, farà vorba multa, un bomn becorat care arata sa nu glumeasca.
La Viena ajutorul In cas be accibente il ba publicul, caruia
anunduri cu instructii practice ii spun in ce loc se gaseste targa
si bepositul be pansament. Nu moare cineva pe straba acolo, ca
un dine, intre oameni be legea, be natia, be limba lui. $i nu mai
vorbesc be acea freiwillige Feuerwehr", be acei pompieri voluntari
ai Germaniei, perfect organisati, cari apar la orice semnal be incenbiu
si sint gata be actele cele mai eroice pentru altil, abeca pentru toti.
Cum, in multimea care a vazut scena nu era nimeni sa ajute ?
Doamna-mi spune insä ca s'au facut une ori incercari in zabar.

www.dacoromanica.ro
 100 Riizbotul nostru in note zilnice

Pe o druta intre solbatii retragerii, zacea galben ca un mort un

nal* cu figura bistinsä. Cei cari-1 buceau, explicau cä moare be
foame. 0 persoana bin public, o temeie, interveni. Voia sal incal-
zeasca, sal bea un pahar cu lapte, sa-I recheme la viata. Se ruga
va fi fost si ea o mama! sa I-I increbinteze o clipa. Dar jan-
barmul rural care escortase caruta a raspins o brutal, lovinb-o.
4Lasä-1 si moara 1,
$1, am intrebat eu, ce a mai fost?
Nimic. Caruta s'a bus, cu muribunbul
Interventia publicului nu trebuie sa fie numai un act senti-
mental, ci un ajutor efectiv. $i cine se impotriveste la acest ajutor
se cuvine sa Vie ce inseamna sanctiunea, pebeapsa, capatata cu
statornica presiune be la aceia be care atirna.
E vremea, macar azi, ca o intreagä societate sa fie 2n ade-
vat' vie!
2 Februar 1917.

Acei cars nu se not ierta...

Vor fi scriib infamii Ungurii contra noastra ? De Germani am
spus aid chiar ca, incercinb a0 besonora un busman mai putin
ocrotit be soarta cu tot ce trebue afurisitului mestesug care se nu-
meste grazboiul mobern,, ajung be fapt a-si besonora propria lor
victorie, caci ce Dumnezeu au facut trei luni be zile in Carpati
cu un busman asa be inferior ! $1 apoi critica acestor oameni, cart
prin atitubinea lor fata be noi, au omorit un comert care li abucea
obata asa be mari avantagii si au izgonit pentru totbeauna bin mij-
locul nostru colonii care infloriau ca pe pämintul lor be mostenire,
atinge numai unele puncte be organizatie, unele elemente be con-
bucere sau felul cum s'a imbinat activitatea politica si actiunea nil-
Mara. Ca nu ataca natia insasi In principiul ei be viata, acea nati-
une pe care pIna in ultimul moment ar fi borit s'o retie in vechea
legatura cu bhisii.
Este luta pe lume o natie, nici mare, nici cuIta, nici nobila,
o natie be terani robi OA ieri, o natie care s'a ribicat pe un pa-
mant ingrasat cu trupurile teranilor solbati ai Romaniei be la 1877,
oi care nu se sfieste si arunce ostirii intregi, solbatului ca atare,

www.dacoromanica.ro
 N. IOR0A 101
-....--=-- --=

poporului In totalitatea lui Insuite fArA pAreche, pe care nu le-am

mai gAsit nicAeri, be sute ei mii be ani be cinb trAiam aici, iubiti
rare ori, bar stimati abesea ei be cei mai crunti ei mai vechi bug-
mani. Reprobucem aiurea, textul, acele beclarafil ale intelectua-
lilor" bulgarl bin Lausanne, cari aeeazA pe solbatul romin, be care
nu te poll impiebeca be a ribe becit astupinbu ti gura", intre Negri
ei Inbuei, cari, totuei, se etie cA au cutite aprige el mini care etiu
sA se slujeascA bine be binsele. Sirbul e vajnic vràjmae astAzi el,
carib stricA pietrele pentru noile eosele ale I3ulgarului, il amenintA
a la ei mai grea muncA va pune pe Bulgar in ceasul biruintei; Ger-
manul e o icoan5 bumnezeiascA pe pArnint , Francesul ca ei Engle-
sul e mijlociu" ca valoare militarà ; ei Rusul, bar RomAnul, ce
caricaturà ! (Asta s5 ei apere tara»! gInconetientul» ei cprostul» Acta!
E abevArat cA nerueinatul granboman lei ribe grozav el be
Austriacul aliat, cu Ungur cu tot, ei a vebe in Italian o jucArie
agreabilA pentru baioneta bulgarA. 0 bung lectie pentru fratele" ma-
ghiar be azi, pentru cAlburosul ocrotitor Italian be ieri, care poate
nu e convins nici acum be ce ge ascunbe in aceste sullete be nApirci.
Noi Inca sintem convinsil
Vom ieei bin acest rAzboiu. Popoarele nu mor. Ele trec prin
moarte pentru a fi ei mai vii a treia zi bup5 Scripturi". Cine crebe
cä neajunsuri be conbucere pot atinge principiul lor vital nu bite-
lege o buche bin vasta carte a istoriei
Romania va avea o zi be mine. Vom ell tofi cum s'o curAfim
.-ei s'o intArim. Dar vom mai eti un lucru: sA chibzuim be o sutà be

ori tot pasul cAtre alte natiuni.

$i, bintre aceia call azi s'au unit pentru a ne InsIngera el ter-
-fell, bacA vom putea atribui unele circumstante atenuante altora, cart
-slut cum sint azi prin clasa care a pus mina pe cirma lor, prin
c reeterea ce li s'a bat, nici una nu va exista pentru cei cari nu
ni-au crutat, be ei singuri nu ne-ar fi putut invinge, ci li-au tre-
buit atotputernici aliafi, cari-i intrebuinfeazA ell besprefuiesc, nici
cele mai ignobile injurii-
Intre acei cart vor trebui sA simtA tot ce am strans In suflete
contra lor prin suferinfa noasträ be astizi, canaliile be peste Du-
115re stau in rAnbul intAiu ca aceia cari nu se pot ierta.
2 Februar 1917

www.dacoromanica.ro
 102 Razbotul rostra In note zilatce

gOIT11.11D.

Un fenomen obisnuit in societatea noastra asa be incercata

astazi e a auzi mai pe fiecare spuinb, cu un amestec be burere
si be entusiasta asteptare, la fiece noua loviturä, la orice abaus be
constiinta a suferinjelor: 0, baca am avea omul ! $1 aceasta nu e
be ied, be alaltaieri, ci be cum s'au abatut greutajile asupra noastra.
Se va zice : poate unbe sInt atitea lipsuri... $i nu eu voiu
pretinbe a nu sint, si grele, si a unele bin ele totusi s'ar putea
inbrepta. Dar, baca am avea la inbeminá puteri si mai multe, suflete
si mai bevotate, capacitaji extraorbinare chiar afara numai be un
intreg grup be genii cu certificat antropologic si psihologic in regula,
be la autoritaji stiinjifice bin strainatate, a in abevar bomnul cutare
si bomnul cutare genii sint si genii sever verificate, afara be casul
acesta unic si be neinchipuit, tot am umbla cautinb pe toate cara-
rile pribegiei si besorientárii noastre eomul*.
Nu vreau sa fac o comparajie, in care as infajisa pe cineva,
care in miezul zilei cauta soarele pe care nu-I recunoaste bupa
lumina lui si pe care 1-ar si vebea baca s'ar inbura sä nu se uite,
numai in pamint, ci sa-si ribice ochii in sus. Uitinbu-te in sus vezi
multe lucruri mai mad becit omul, si nu mai simji nevoia be a li
recunoaste si acea rasfringere in bietele noroaie ale lumii care e
si cel mai mare om faja be puterile sublime be la care purcebe
si pe care, cit poate, le represinta si el. Vreau sa ma fin ,numai la
lucrurile omenesti, sä margenesc problema la ceia ce boreste opinia
publica in urmarirea unei puteri inbivibuale care ar fi in stare sa
salveze tot si sa cucereasca ce a§teptam §i Inca n'am putut cuceri.
E in abevar un mare bar bin ceruri sä aiba un popor 4 omul,
Batt la timp. Dese ori se supara pe binsul, bar tapta lui tot trebue
sä o accepte, pentru a e buna si prielnica tuturora. Mai la urma
stii ce?, poll s'e treci pe numele vreunui ibiot, si atunci esti in
stare sa ierji pe acela care a savirsit-o.
Numai cit omul, acela nu e si o chezasie ca o sä fie si fapta.
Ce be oameni s'au nascut pe lume si au murit cu taina lor noul-
noufa, neatinsa be nimeni, in trupul lor care putrezeste 1 $1 be jur
Imprejur toji o cereau, bar nu se ginbia nimeni a o Apra* se cem
numai lucrind pentru dinsa §i un ,,om" se Mote numai club aria.

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 103

lui mareata se cinta pe vasta unealta be armonie a unei socletati

intregi.
Si atunci fapta lui e, mai la urma, fapta tuturora, caci altfel
nici a Iui n'ar fi putut sä fie.
cOm" iti trebuie, cetatene ? Te creb, cad sufar ca si tine. Eu
if 5tiu unbe e. E aici aproape be mine, be tine, be noi toti $i be
fiecare intre noi. A fost orb in mijlocul luminii, olog a fost in
mijlocul miscarii, neprevazMor intre aceia can i prin taina noptii
si prin scoarta pamintului ajunsesera in stare O. van. A petrecut
si in ceasul al unsprezecelea si, cinb batea miezul noptii $i era sä
vie Fiul Omului, bormia 'ca fetele cele nebune ale Scripturii. Dar,
asa cum este, nu se poate cineva mai be$tept, mai in stare be a
munci, mai chemat a savirsi pe lume, bupa batina buna a innain-
tasilor sal, becit binsul. Chiaml-1 be unbe zace, nu-1 cruta, loveste.-1
bad se inbaratniceste a bormi, freed-1 cu zapaba, zvirle-1 in ger
uteri, striga-i in urechi sa nu 1 mai ingabuiesti sa trinbaveasca, si la
urma urnaei tot o sa trebuiasca sa asculte be intetirea, be mus-
trarea, be inbemnul tuturora si va ajunge in locul unbe va fi
impms si tinut la mijlocul muncii $i in MO primejbiei omul".
Acela, braga Irate, esti oricine ai fi si in orice rost Ea
insufi.
3 Februar 1917.

Necunoscutli.
Ce s'a vazut in aceastä foaie, acele citeva linii be lauba, ames-
tecata foarte abesa ori cu o critica nebreapta, e tot ce s'a scris
bespre noi in cele mai cumplite momente ale vietii noastre natio-
nale, supt cea mai grea amenintare a prezentului si viitorului nostru.
Cei mai multi s'au margenit se faca preveberi asupra lucrurilor ce
s'ar mai putea intimpla cu noi, atitia au socotit ce ar fi fost baca
am II pornit in alt tel $1 in altä parte ; ba cite unul ni-a luat aspra
socoteala pentru ca n'avem ceiace al sal chiar trebuiau sa ne beie....
Am cautat cu lacomie nesatioasa sute si mii be ziare pe care
am avut prilejul sa le capät : ziare prietene, ziare neutre, cu ginbul
ca totusi nu se poate intre atitea consiberatii strategice, critice $i
-preveberi, se va gasi unbeva $i citeva rinburi in care sa fie vorba
www.dacoromanica.ro
 104 Rilzbohil nostril in note zilntee

be insusi acest popor care s'a jertfit, be bogatia lui prabata iw

asteptarea creparatillor,, be cimpiile lui spurcate be navalitor, be
satele lui albe, frumoase nimicite be biruitor, be mine si miile be
vietl care s'au stins in lupta breapta, ca voinici, ori in nespusele
suferinti fisice, in zbrobirea be suflet si umilinja lungilor retrageri
fláminbe si inghetate. Un rinb, boa bunilor bomni cari crebeti si
In umanitate, cum cetesc in alte articole, si bespre acest suflet at
unei intregi natiuni, care a pätimit pentru alfii be la inceputurile
viefli sale, care a stat rabbdtor sä primeascd ságeftle ce trebuiau
sa omoare pe altii, care n'a agonisit nimic pentru ca altii sä fie
bogati, care a furat razboiului vesnic cele citeva fdrime scumpe ale
culturii sale. Ceva bespre ce a fficut si ce face, ce a suferit si
ce sufere acest supus strajer al tuturor brepturilor straine, care
boarme in frig si in ploaie pe pragul civilisatiei europene si peste
care bau intiiu toti cinii flaminzi, toti tilharii brumurilor...
Si acel rinb nu 1-am gasit. Prin pustiul obisnuitelor telegrame,-
boar impresii räzlete ale vre unui calator rnilos, care-si abuce aminte,_
ca Olanbesul be alaltheri: a am avut si noi clipele noastre be
bucurie si care se opreste un moment sa cinte un psalm be recu-
noastere la capataiul inburarilor noastre. Dar asa numai ca turist,
in numele sat' propriu. Incolo, bintre atifia prieteni ce aveam in '
zilele bune, nu s'a miscat nimeni sa apuce conbeiul ca sa vorbeascS
bespre nol, niciun invatat romanist, niciun istoric al locurilor rasa--
ritene, nimeni. Doar sa fi lost asa ceva la vreun Neamt uitat
be censura terii sale, bar gazetele lor nu le cetesc. 5i, NO as ft
un Ungur, stiti ce as face ? Dupa ce si eu as fi constatat cum a
fost primitä in lumea largd tragebia romaneasca, rastignirea pentru
Drept a unui popor fericit pand atunci m'as apuca, eu Maghiarul,
ca sä arat cd nu begeaba au zis romanticii si naivii ca neamul mieu
e cavalerescsi as face o pemenire a faptelor si simfirilor acestui
ream Invins, be sa plangä st pietrele cetinb-o.
Dar ziarele nemtesti nu yin, si, be altfel, slaba nabejbe la
roman4ti §i la erubifii istorici, cari au alta gild becit a simji in
sufletul lor ce trece prin sufletele acelora be cari s'a ocuriat precisa,
bine informata si asa be seaca lor stunfa. lar Ungur nu sint pentru
a salva reputatia be cavalerism a naliel unguresti. Sint numai un
biet Roman care, la 1913, ajunginb la Vrata ca busman $i vãzdat

www.dacoromanica.ro
 N. IOROA 105

statuia unui filnär poet bulgar care se jertfise pentru tara lui si
murise macelarit be Turd, propuneam sä se bepuie o coroana ctt
tricolor románesc in semn be recunoa$tere pentru vitejia nenoro-
cita in sacrificiul suprem.
Sint numai un biet Romin, $i, privinb la ce capata toate
4celelalte popoare amestecate in lupta : imnuri entusiaste, ca Franta,
buioase lacrimi zilnice, ca Belgia, omagii in nenorocire, ca Serbia,
-respectuase recunoasteri, ca Rusia, fie si blastamuri si urgisiri, ca
Aliatii crimei, ma ginbesc cu melancolieinbignarea nu e un senti-
ment ca pentru ziva be azica totu$i pentru noi a fost mai grea
soarta care ne-a läsat sa fim : necunoscutii...
3 Februar 1917

0 mal veche Incercare

austriaca de a ne anexa.
Intr'un memoriu osebit vom arata in ce imprejurari si In ce
iorme revolutionarii unguri au incercat bupl 1859 sä se folo-
seasci be tara si armata lui Cuza-Voba pentru a besface be supt
stapinirea Austriei provinciile Coroanei Sfantului Stefan.
Vom cerceta aici, bupl memoriile generalului La Marmora (Un
polpitt di luce sugli evanti politici e militari dell' anno 1866 ebitia
a 5-a, Florenta 1873), in ce chip aceste negociatii se leaga be acelea
prin care Austriei i s'a oferit, pe aceia$1 vreme, in locul Venetiel
Principatele Unite.
Cinb, in lanuar 1861, La Marmora a fost trimis la Berlin
pentru a stabili cel b'intaiu contact cu noul rege Wilhelm I-iu, in
special cu privire la problema venetiana, Cavour incepu cu scuse,
lap be acest Suveran, cunoscut ca busman al agitatiilor revolutio-
mare, pentru 4armele expebiate bin Genova (Ungurilor) si seches-
trate in porturile Principatelor molbo-valahe) (sic ; p. 5). I se la-
muria a ele fusesera trimese be Unguri, be cunoscutul general
Tfirr, caruia generalul Garibalbi i le baruise in cursul bictaturii
sale in cele Douã Sicilii".
Despre aceste Principate nu s'a mai vorbit apoi nimic in cursul
misiunii la Berlin a lui Marmora. Italienii vazura insa cum afacerea
Schleswig Holsteinului facu bin Austria aliata Prusiei pentru ca mai

www.dacoromanica.ro
 106 Rilzbolul nostra in note zilnice

tgrziu numai, aceiasi afacere sä le scoatg in luptg una impotriva

celeilalte. Ceasul unitglii italiene venise cu aceasta.
Dar, Inca be la 26 Dovembre 1864, generalul fiinb acuma sef
al Cabinetului italian, ambasaborul regal la Paris, Nigra, il instiinta
ca, bupg pgrerea Franciei, Austria n'ar vinbe Venetia, bar Drouyn
be Lhuys, ministrul be Externe al lui Napoleon al III-lea, ccrebe ca
poate in viitor se va putea invinge impotriva Austriei, back in loc
be bani, s'ar propune o schimbare be teritoriu, (p. 39).
Era vorba be Principate. La Marmora nu impärtasia in aceastg
privinta increberea lui Nigra si a Ministeriului care precebase pe
al sgu. Puse proiectul la o parte".
Peste un an insä, Prusia fgcea sg se intrebe Ministeriul ita-
Ban, ce atitubine ar avea Italia in casul, probabil, al unui rgzboiu
intre Prusia si Austria" (p. 41). La Marmora ceru asiqurgri si fácu
sg atirne rgspunsul sgu be bispositiile Imparatului Francesilor fatá
be un asemenea rgzboiu. Inbatg bupg aceasta insg conventia be la
Gastein impaca pe cele bouii Puteri germane, spre marea inbignare
a Italie].

La Marmora se hotäri atunci sä cumpere Venetia.

in 1865 se incepeau negociatil clanbestine intre Italia si Aus-
tria, care nu voia nici mgcar sg-i recunoascg existenta politicg. Era
vorba be o impgcare platitg cu pretul Venetiei si al unui teritorin
tirolez merginb pang la Isonzo, bar nu si mai beparte. Intre ches-
tiunile puse be trimesul secret era si aceia care ne privea pe noi:
Poate cg la Viena sint aplecati la o politicg mai timibe becit
revansa contra Prusiei si reluarea vechiului rol in Confeberatia ger-
mania ,,si se ginbesc a marl Coroana Sfintului Stefan impin-
ginb-o pgng la limita extremä a malului sling bungrean" (p. 47).
La aceasta La Marmora rgspunbea cg nu-si poate Iua angajamente
pentru viitor, avinb bestul be lucru cu intgrirea unitatii italiene,
bupg care va cguta sä bovebeasca tenbintele absolut conservative
ale regatului.

Inca bin Ianuar 1866, Metternich, ambasaborul austriac la

Paris, vorbia lui Nigra, represintantul lui Victor Emanuel al II-lea,
bespre posibilitatea ca ,,anume imprejurgri in Europa", sä facit

www.dacoromanica.ro
 N. IOROA 107

necesarä o mobificare teritoriale, $i atunci ,,nu s'ar putea exclube

a priori putinta pentru Austria be a renunta la Venefia in schimb
pentru alte compensatii teritoriale" (p, 71).
In Mart, 1866, Bismark beclara cg se alcase conventia be la
Gastein $i iAspingea oferta be mebiatie engleza, cerânb imperios
Italiei sä-i räspunbã bad ar beclara rázboiu Austriei, imediat.
Si necontenit, in formele cele mai variate, bar thate insibioase,
el propunea Italiei o legAtura care, impinginb-o in räzbolu pe binsa
intbiu, ar fi procurat Prusiei un mijloc mai simpatic be a intra in
luptá ea insA$i. Trebui s5 se hotarasca insä a lua asupräii riscul
beschiberii ostilitAtilor
In acest timp Ina bupa instructiile lui La Marmora, Italia,
care nu era sigurä a Prusia va merge bincolo be scopuriie ei
proprii, facea sá se intrebe la Paris bacä nu s'ar putea face schim-
bul, avut in vebere mai be bemult intre Principatele romine $i
'Venetia. Ca argumente pentru Napoleon al III-lea, boud: propune-
rile be colaboratie räzboinicA ale Prusiei $1 apoi revolutia din Prin.
cipate", cäberea prin complotul militar cunoscut, a lui Cuza-
Vobä (p. 119).
Avem räspunsul bat be ImpAratul el insu$i lui Nigra : cLovit
be aceastä ibeieo, el aratà a s'ar putea pune pe tapet la confe-
?Intl aceastä propunere, bacä numai Austria nu ear arata nefavo-
rabila", bar abäugiaY ccá privia tocmai ca foarte probabil refusul
Aus1rie12. (p- 119).
Conferintele be care e vorba, sint acelea in care trebuia a
se hotArasca la Paris ce se va face cu noi bupä rásturnarea Dom-
nului Unirii.
Era in aceastä nehotärire O. sfiala acelui care la 1859 Muse
basele Romania moberne, be a se atinge bin nou be opera sa
pentru a o bistruge ? Era potrivirea instinctului be breptate, revolta
unui temperament nobil fag be ibeia be-a intrebuinta un mijloc a$a
be meschin pentru ca si ajung5 totusi la un scop mai insemnat
becit mentinerea Statului latin be la DunAre: unitatea Italiei, be
care-I lega boar $i singele ?
Nigra ei insusi, care nu era um biplomat be buzinä, avu si el
. asemenea scrupule. in acelas raport bin 1-iu Mart 1866 el spune
-ca sperinb sä ajunga in piata Sfintului Marcu peste trei luni, i-ar
www.dacoromanica.ro
 108 Rathoinl nostru In note zilnice

conveni mai bine revenbicarea Venetiei prin alianta prusiane si

incheie astfel: Dad. Puterile creb cd trebuie sa propuie o combi-
natie care ar avea be resultat cesiunea Venefiei fárä rdsboiu, s'o
facd si, de spre partea ei. Italia o va primi Dar noi nu trebuie
sä avem aparenla de a jertfi Austriei Principatele noi non
bobbiamo avere l'apparenza bi sacrificare all'Austria i Principati;
p. 120).
5i WA comentariul cu care, bupd calls/a ani, La Marmora
insusi intovArdseste expunerea acestor negociatii:
Eu nu stiu bad existá o arta cu care sA se poatä evita 4i
aparenta cd ai voit ceiace ai propus; bar, bacA o astfel be arta
existd, beclar In ce md priveste ca nu am pentru binsa nici aplecare,
iiici abmiratie.
Am udzut totbeauna, si n'as putea-o repeta in bestul, cd lea-
litatea si sinceritatea sint cele mai bune chizesii ale unei politice
politice bune si sandtoase. 51 sd nu mi se zicd be nimeni cum cd
la inseläciunile si incurcaturile altuia ai breptul sa opui inseláciu-
nile si incurcaturile tale, be unbe s'a näscut tristul proverb frances:
corsarului, corsar si jumdtate.
,,Precum civilisatia mobernA a izbutit sä curate márile be ori
ce fel be piraterle, eu sper cd nu e beparte ziva in care se va
izbuti sä se purifice si politica. DacA nu se poate evita räzboiul,
feed-se macar in chip loial, cum loial I-am fácut noi in 1866; pentru
care am s1 putut infra bupd putine luni la San-Marco fall a trece
prin Principatele Dundrene si a incurca (sconvolgere) i a compro-
mite celelalte populafii ale Dundrii" (p. 120)
De altfel Anglia sfirsi prin refusul ei hotarit chinul constiin-
felor belicate. La 17 Mart, Nigra raporta : Imparatul, crebincios
fdgabuelii ce mi-a facut, a lucrat pe lingd Cabinetul engles ca sA
incerce a tce sa prevaleze combinafia schimbului Principatelor ct
Venetia. Din nenorocire Lorb Clarenbon s'a rostit in chip befavo-
rabil. Pe be alkd parte se pare cd Austria flu vrea sä tze de
aceasti comblnatie... Sirigura noastrã sperantä se rebuce bed la un
räzboiu in intelegere cu Prusia". (p. 121).
Ormara, in April si Maiu lungi negocieri, in cursul cdrora
Prusia incearcd sd scape be inbatorirea, «luatd prin tratat solemn,
be a ajuta Italia, ban Austria ar ataca-o. La Marmora, bin parte-i.
www.dacoromanica.ro
 N. 1OROA 109

refusä s calce tratatul beclarinbu-se Italia neutra in casul unui

rkboiu austro-prusian. La capätul lui maiu Viena se ginbia inna-
inte be toate la marea ráfuiall cu Prusia. Ea fácea silinti besperate
pe lingä napoleon al III-lea, care visa limitele vechi ale Franciei la
Rin. Si, be obatä, ea oferi, prin miilocirea Franciei; Ita liei Venetia.
daci ea 1ns4i ar lua Silesia.
napoleon al III-lea voia un congres care ar fi lamurit lucru-
rile Mil rãzboiu, Italia avinb Venetia, Austria Silesia, Franta Rinul,
iar Prusia Schleswig-Hoisteinul i citeva Principate germanice care
i-ar conveni (P. 226).
Aceastä provincie smulsA obinioara be Freberic-cel-alare be
la Maria-Teresa, ar fi inlocuit astfel ca obiect be compensatie Prin-
cipatele. Dar trebuia ceva $i pentru acei bieti printi germani scosi
bin sälasurile lor care cconveneau Prusieip. 51 atunci cetim cu
uimire in raportul bin 11 alalu ai lui Nigra: Printi germani bepo-
sebati be Prusia (des princes germaniques déposédés par la Prusse)
ar merge (iraient) in Principatele Dunhene". Anglia insäsi be bata
aceasta nu se mai impotrivia.
SA nu uitam cã situatia nu se consolibase aici si ca babusem
lumii privelistea scanbaloasá a mi$cArii separatiste be la Iasi.

Principele Carol izbutise insa sä ajungA la Bucuresti, peste

citeva zile. Bar Tupria nu vroia sá-1 recunoascá, si in Lonbra se
$tia la 25 cä ea va interveni in Principate (p. 251), bacä War fi
lost hotaritä Franta sä o impiedece (p. 251 si 254). Atunci Bis-
mark, care propunea sä dea Franciei mai curind 13elgia (p. 243),
se ginbi iarasi la o compensatie in aceastalaltä parte. Iatá ce scria
trimesul italian la Berlin, generalul Govone, bespre intreveberea
1W cu 13ismark, la 21 ale lunei : cPresebintele Consiliului mi-a vorbit
be chestia Principatelor Dunärene, ca be un mu element care ar
putea face obiect be interese pentru Franta. Dar n'am inteles bine
ibela contelui be Bismark si nu m'am oprit ca sà-i fac intrebAri in
aceastä privint5. Am retinut numai beclaratia sa cá Printul be Ho-
hezollern besertase (aveva disedate), ca sä zic asa, pentru a merge
la Bucuresti; ca Principatele se socotiau (si tenevano) bestul be
tari ca sä resiste unei interventii turcesti, bar ca, in orice cas, dna

www.dacoromanica.ro
 110 Riizbotul nostfit in note zilnice

Principe le ar fi izgonit Prusia n'ar avea nimic de obiectat" (pon

atrebbe nulle a vederci).
Rusia ea insasi, care juca un mare rol in aceste incercari be
mebiatie, n'ar fi fost impotriva unei asemenea solutii. Caci iata ce
scrie representantul Italiei la Petersburg in ziva be 23 Maiu: CH
bespre Printul be Hohenzollern, Cabinetul rusesc e foarte contra-
Tiat, bar pare Ca voie$te sa a$tepte care va fi atitubinea conferintei,
gall numai ca ar cerceta (saut a aviser) baca celelalte Puteri
tolereaza aceasta grava calcare a tratatului, in care banuieste be-
getul Franciei" (p. 248). in aceastä privinta Prusia nu era aplecata
O. mentie alt punct be vebere, si, la 31, ambasaborul Italiei la
Berlin scrie asa: Guvernul prusian era, be sigur, be coniventa cu
plecarea si primirea Coroanei bin partea Printului be Hohenzollern;
bar acum, cinb spera ca, cu ajutorul borintelor populatiilor si a
faptului Inbeplinit, Printul sa se poata mentinea, el va manevra a$a
*theft sa nu ciocneasca (heurter) politica Rusiei, pe care are cel mai
mare interes O. o menajeze" (p. 260).

Atunci, Austria rupse ori-ce putinta be solutie pa$nica. Ca arata

la 1-iu Iunie, ci e bispusa si ea pentru biscutia in congres, bar cu
conbitia, ribicula, ca niciuna bin Puterile ce ar lua parta la binsul
sa nu realiseze vre-un cIstig teritorial, atunci cinb fiecare bin ele
nu se ginbia becit la aceasta! La 1-iu Iunie 13ismark beclara, in
sfir$it, ca trebuie sa se ispraveasca obata, cu orice prer. Chiar $i
Franta era be parere ca craspunsul Austriei face conferinta impo-
sibila). Rusia si Anglia aveau altä parere. Congresul,, scrie La
Marmora, era mort, $i peste putin era inmormintat cu onorurile
militare".
Noi nu mai eram interesati becit prin planul pruso-italian be
a provoca o räscoala a Ungurilor contra Austriei, $i la 10 Maiu,
generalul Klapka, aflator la Bruxellis, amintea ca miscarea revolu-
tionara maghiara ,,i,pi are armele in Principate" (p. 318) Ambasa-
borul Barral raspunbea insa agentilor be la Berlin ai emigratiei ca
Italia ce besful be tare fara sa fad, apel la elementul unguresc*
(p. 331).
Din contra se crebea la Berlin ca un atac italian prin Dal-
matia ar putea provoca o puternica mi$care a Ungurilor ca $i a
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 111

Slav! lor si ar ajuta innaintarea trupelor prusiene spre Viena (p. 347).
Ba chiar s'ar putea ca un corp volant" sa intre bin Silesia in
partite unguresti vecine.

$i asa am scapat noi atunci: be busmani, be prieteni si mai'

ales de consecinfele, care puteau sä ni fie fatale, ale proprillor
noastre greseli"
4 Februar 1917,

Sentimentele invingaitorilor
La incercari mari bar hotäritoare, supune razboiul sufletele
oamenilor in beosebi, ca si al nafiilor in totalitatea lor ! $i ferice
be acel popor care in acest foc cumplit bovebeste ca aurul sau mo-
ral era fail amestec.
Germanii au biruit: aiurea si, acum in urmd, la not. Acesta e
un lucru care nu se poate tagabui. Dar insemnatatea biruinfei nu
sta, cum am mai spus aid, in faptul ei insusi, ci in urmärile pe
care le probuce. De mare pref sint urmarile materiale, cinb te poll
intoarce cu intreg robul biruinfei cad si aceasta samanatura stro-
pita cu singe are grinbinile si seceta ei, bar preful cel mai mare
il au urmarile morale, baca le pofi scoate si pastra
Cu greu insa Germanii biruitori le vor putea abuce acasa, si
aid acasa, be altfel, vor gasi mai multd amaraciune si bescurajare,
mai multd ciuba pentru o socoteala negustoreasca ce n'a iesit la
capat si a mincat si bin capital, becit noblefa limpebe a sufletului
curajit prin jertfa pe care d'inainte ar fi stiut-o §i ar fi primit-o cu
bucurie.
Cetim zi be zi ca gospobinele germane nu se impaca be loc
cu variafiunile alimentare in jurul cartofilor putrezi si cu himia in-
genioasa a bucatariei celei nouä. Ar lase bin toata inima pe inva
OW cari au nascodt o hrand ca aceasta sa se sature ei singuri be
binsa. $i, fiinbca polifia crebe altfel do poate si maninca altfel
galceava e gata, si bucuria in presa infelegerii.
Dar bespre neajunsurile be hrana, sa nu mai vorbim, a ne
aube lumea si n'avem nici himi§ti la inbamina cu mestesugui lor
be a ne face sa mincam friptura be carton si pine be surcele ..

www.dacoromanica.ro
 112 litArboiul nostru in note Alike _
-
Ce e in sufletul biruitorului solbat, stiam prin scrisorile, prin
carnetele lor, in Prat*. Mat CA la noi nu eau cAutat la prisioneri
asemenea scrise si ca nu s'au publicatl Poate unbe e asa be greu
sA faci macar cit te-au invAfat alfil cl se poate face! Ceia ce nu
impiebicl insA cA dupi rhboiu vom fi lipsifi be o insemnatA armA
intru apArarea breptului nostru si a onoarei noastre.
Dar ostirile germane sint intovArAsite, cum n'au lost ale noastre.
be o mulfime be boctori" speciali, boctorI be conbeiu, bine infeles,
cari nu pretinb a lecui pe nimeni. Ei 10- aleg impresiile, fac pufintel
sfil in jurul lor, vorbinb be mArimea armatei, be zgomotul tunurilor,
be rApeziciunea marsurilor si alte elemente simple ale musicei pa-
triotice, si, ici si colo, prin atita nisip retoric strecoarA si cite an
graunte be samanfa vie, bau stiri reale, bin care pofi folosi ceva.
Si ce suflet se vebe, Doamne, intiinsele!
Am rAsfolt o sumA acuma chiar. Nimic bin sentimentul be till
fall be invins, acea urA care nu e un sentiment bun be sigur, bar
un sentiment viu este, si un sentiment invionitor pentru alfii. De
ce ne-ar uri? Ce li-am fAcut noi Astora, chiar bad li-am beranjat
pufin interesele, atacinb pe Ungurii asa be iubifi mai ales!
sufletului lor.
Du este, iarAs, nimic bin acel sentiment be compAtimire pe
care sufletele crestine il au pentru orice suferinfa, si ce grea a
fost suferinf a noastrA! Nu mai vorbim be frumoasa simfire be res-
pect cavaleresc fafA be acela care fi-a stat busman in fafA cu toate
puterile trupului au, cu toatA incorbarea sufletului sAu si pe care
soarta, ori lucrurl 1n afarä de el, I-au impiebecat be a te rapune.
SA fi fost macar jena, pe care o resimte orice om cu inima
la locul ei cinb calcA un pämiut asupra cAruia n'are niciun brept,
cinb tulburA in toatA viafa lor oameni inofensivI cari n'au finut o
armA, cari n'au lucrat la nici-o beclarafie be rAzboiu si in ockii
cArora lucesc inca lacrimi pentru fill, frafil, copii lor, cAzufi pe dor
pul be luptà. Par'a ai voi sA te faci lertat prin blAnbefá si crufare,
prin ajutorul be hran5, prin ingrijirea sAnAtAfii celor bolnavi, be top
acesti nevinovafi 0 spune sincer: asa a fost sentimentul nostru in
Bulgaria la 1913. Seara cinb ne abunam, vorbiam fiecare be bol-
navul cautat fara bani, be bAtrinul mingiiat pentru pierberea lui, be
tAcerea pAstratä in cursul zilei pentru a nit supAra intr'o obae be-

www.dacoromanica.ro
 N IOROA 113

parte pe femeia care plingea pentru sotul ei bisparut, be bomboa-

nele, be banii impartiti copiilor, cari alergau cu totii in jurul nostru,
ba veniau la chemarea noastra, si bin funbul cimpului. $1 in acest
timp femeile erau ajutate la seceris be solbatii nostri, cari-si intre-
rupeau o dill:4 marsul pentru a ribica in spinare povara prea grea
pentru salele batrinel cu feciorul la oaste.
Asa fac boctoriV ? Minunati cä la noi sint biblioteci, cu carti
in mai multe limbi, ca se intalnesc femei mai inteligente becit ale
lor, ca ofiteri prinsi le spun birz cat Ora la sfarsit mai este, ca si
socialistii li argumenteaza breptatea razboiului nostru, ei flecaresc
incolo prosteste bespre lucruri WA insemnatate. Pare ca ar face
un foilelon bintr'un oras be bai, in care un boliu ar fi oprit balu-
rile. Iar cinb au be spus si ei ceva, batjocuresc satucenele sarace,
casele acoperite cu stuf, ferestile cu geamurile sparte, mosneagul si
nevasta cari, cu ochii rataciti be burere, privesc pe ostasul strain,
ganbinbu-se la al lor pe brumul be retragere $i refrene miserabile
bin insultele sasesti cu Wilbe Walacher si le amintesc si au lipsa
be gust be a le trlmete publicului be acasä pentru a ribe...
$i stii, confrate boctor", be unbe vine toata miseria be care
lad haz ? Vine be acolo 0' o mie be ani neam be neamul aces-
tora, saracii, au muncit si au singerat, necontenit in fata barbarului
be care azi te slujestl contra lui ca SA faca osinza neam be nea-
mul tau acasä, in liniste si pace...
Ifni abuc aminte be vechiul Voba Mihai, cel viu azi neconte-
nit in sufletele noastre. A batut pe Unguri, a luat Arbealul ; minbrul
carbinal, boinnul terii, a perit. I 1 abuc innainte, mort, ucigasii ltd,
ciobanii secui. $i a fost ati zice, boctorilor", un rinjit in fata
biruitorului si be pe buza lui au cazut cuvinte be insultä ? Nu, ci
glasul aspru a zis atit : Saracul popa!". $i a poruncit sa se faci
mortului o ingropare be rege
Invingatori acestia, cu vermina lor savanta be ,,boctorik bupa
bansii ? Dar n'au sufletul pentru aceesta! $i singur sufletul hotaraste!

4 rebruar 1917.

www.dacoromanica.ro
 114 Ittizbolu1 nostril in note ziinlee

Degenerarea rasel europene.

RAzboiul probuce btruinti, cinb be o parte, cinb be alta. Pro-
buce, mai ales pentru Germani, ocupare si stoarcere be provincii.
Probuce glorie be gazetA si literaturA be ocasie, bin care, bAgati
insA be samd, poesia lipseste. Dar, cinb toate acestea vor trAi
boar, mai mult sau putin, in cArtile bibliotecilor, el va fi pomenit,
mai mutt : infa7i5at zi be zi prin alt mare si teribil resultat al sAu:
degenerarea rasei europene.
SA ne ginbim numai la statistica pe care be curinb o publi-
cam aici. Pänä acum, ease milioane be morti. De trei od pe atitia
ratuti, in mare parte infirmi : ce copii vor putea sA aibA acestia si
cu ce muncA o sal poatA creste si tinea! AbAugiti cam tot pe
atatia, beci alte vre-o bouAzeci be milioane, be bolnavi pe viata :
ofticosi, reumatici, nevropati, pentru ca sä vorbim numai be bohle
cele mai obisnuite.
Atitia sunt insa numai aceia pe cari trimet ostile. SA ne
uitam putintel si in societatea civilA. IatA toti aceia cari au rämas
farä sprijin si cad se hrAnesc in unele tad mai be loc bin
mita publicului sau bin subtirele ajutor al Statului. SA facem un loc
si celor pe cad aceasta hrana nu-i face a. si tämAbui un suflet ranit
pentru totbeauna prin pierberea inbrumatA. Cu milioanele se vor
numara toti a cestia cu trupul snit, cu mintea zgubuitä. Tineti samA
si be rAsunetul probus in sufletele care au pe cineva in lupta, be
bAtaia tunurilor, necontenitä pe alocurea, be trei ani be zile. Tota-
lita tea celor mai nobile natii rabbá be foame be atitea luni si hrana
care te insealA azi te va bistruge mini prin urmárile ei be bebili-
tare. Dad mai tine citva timp aceastA groaznicA suferintA, nu va
mai fi in Germania un om in abevär teal.% afarA be cercul res-
trins al citorva privilegiati cad se ascunb pentru a trAi altfel.
Dar aceasta n'ajunge. 0 privire be conpAtimire, o nobili
iuncdri incepAtori si provocatori ai catastrofei, pe care tineti s'o
buceti Ora in funbul prApAstiei,o privire asupra copiilor! Asupra
cophlor flaminzi, ingroziti, salbAtaciti, cad cresc pentru bolile care
mini ii vor nimici. 5i, la intoarcerea pArintilor total storsi, alte mili-
oane be copii se vor numAra, cad be la nastere vor purta stigmatul
anilor criminali 1

www.dacoromanica.ro
 N. IOROA 1t5

5i sá incheiem cu provincile cucerite pentru a fi bespoiate

unbe cuceritorul asteaptA sA vie bin America pinea be toate zilele
a cuceritului SA incheiem cu Belgia care-si stringe bintii pentru a
irtu urla be foame, cu Po Ionia unbe, cei hraniti cu cartofi singuri se
timflA i crapà zilnic cu mile, i se va zice mAni cu biata
Romania aceasta...
A vrut Wilhelm al II-lea ImpArat i Rege, ca numele lui sA
nu fie uitat in veci. Gloria aceasta va avea-o, neasAmAnatA. Se va
uita be napoleon 1nsusi, pe care vor trebui sA-1 caute in cArti, bar
be Wilhelm nu va putea sA uite nimeni, cad II vor vedea. in once
semn be becAbere al rasei chemate a stApini pentru intotbeauna
omenirea vor vebea figura lui.
Si, cinb lumea-si va ba sama pe beplin be tot imensul ràu
pe care I-a fAcut trufia nebunA a acestui om, ca va arunca insufi-
cienta tuturor poreclelor prin care inseamnA rAutatea stapinitorilor
cari au abus nenorocirea asupra terilor si popoarelor, i va gäsi
numai, pentru a insemna enormitatea crimei sale, numele aceluta
care in fapta sa be omor impotriva fratelui ucibea jumAtate bin
viltorul omenirii. $i ca numele lui Cain ea va urmAri be-a lungul
secolelor blAstAminb umbra necontenit fugarà i fArA be obihnA a
aceluia pe care ai sAi 11 chemau Imparatul Wilhelm !
4 Februar 1917

CAlAtorla Principelui Carol in Rusla.

De trei aptAmâni Mostenitorul Tronului, intovärAsit be seful
Guvernului, se aflA in Rusia, si am primit necontenit ?tin bespre
ceia ce s'a petrecut in cursul acestei cAlAtorii. Ea s'a intimplat sA
fie in aceiasi vreme cu acea conferinta be la Petrograb care era
menitA sä complecteze hotAririle luate cu putin innainte be confe
rinta be la Roma, asa incit aceste stiri, cu ceia ce spun si cu ceia
ce trebuie sl se InteleagA, Aunt mai pretioase becit simplele ama-
nunte, oricit be onorabile pentru tara, ale unei primiri binevoitoare.
Principele a mers si pe front. A putut sA vabA si in alte puncte
acea Wire ruseascA, abmirabilA prin puterea ei be impotrivire, prin
pnn rábbarea ei fata be once IncercAri, prin bevotamentul ei nemAr-
ginit pentru pArintele ei Imparatul si pentru sfinta Patrie nemuri-

www.dacoromanica.ro
 116 ItSzbotul nostru in note zlInice

Ware. A putut si prinba mai bine uriasa putere ce se besface bin

aceste milioane care nu se vor clinti be la batorie pana in ceasut
victoriei. S'a facut prin aceasta invioratoare priveliste mai tare in
a respinge calomniile interesate. care-si suera minciufiile in urechea
cui vrea si cui nu vrea sa le auba.
In ffloscova, in Chiev, Principe le Carol a putut 0' vabá si
altä Rusie becit cea oficiala; vechea Rusie milenara, strins legata
be asezamintele ei strabune, insufletitä be sentimentele care au
strabatut zeci be generatil, inbreptata prin besvoltarea fatala a sfor-
tárilor ei spre scopuri care pot intra numai, in calculele noastre
be viitor, ca lucruri, care neaparat vor trebui sä se intimple. S'a
putut convinge si mai bine care sunt partite be nebiruita inspiratie
populara in birectiile politice pe care oficialitatea le primeste numai
pentru a le servi, bar nu este in stara sa le inoveze, asa, precum
oficialitatea germana a probus intr'o sfatuire be economisti be Stat
si be politician! o Mitteleuropa, o Europa mijlocie" be bominatie
si exploatare care n'a trait un singur moment in sufletul popo-
rului insusi-
Primul-ministru a intrat in contact cu oamenii cad astazi ser-
vesc si represinta Rusia, si pentru odce conbucator politic aceste
relatii personale sunt be un imens folos, besväluinbu-i acea inter-
pretare necesara a scrisului, care fat% cunostinta realitatilor umane
este imposibill
Ceia ce s'a facut insä prin aceasta pentru mai strinsele legaturi
bin viitor, fireste neaparate, cáci in anticamera germano-austriaca,
nu poate cauta sä se intoarca, peste ruinele terii sale, becat un
nebun sau un besperat, nu ajunge. Va trebui si altceva becit aceasta
utila calatorie.
Vom trebui sa mergem noi acolo, cu told, si sa abucem pe
puternicii nostri prieteni, be azi si be mine, la noi. Cine poate, va
merge insusi, cine nu, va gasi in profesorul, in conferentiarul chemat
anume pentru aceasta, in cartea poate chiar anume trabusä pentru
noi in limba noastra, in locul intimplatoarelor trabuceri francese
pentru intelectuali, mijlocul be a inlocui contactul birect.
Va fi altfel be contact becit acela be azi, canb Rusii ostag
se afla in Romania si Romini pribegi in Rusia. Cei b'intaiu vab
numai brumul spre lupta lor si sunt prinsi intio legatura bin care

www.dacoromanica.ro
 - N. 1ORGA ill
nu se pot besface unul cite unul pentru a se apropia be noi;-
vazinbu-ne la suprafata, si nu prin ce avem mai bun, nu ne suparani
pentru aprecierele nebrepte ale cutarui impresionist, care nu s'a im-
partasit be insusi sufeletul nostru. lar pribegii cari stubiaza in vre o
Obesa Internationala, pretul otelurilor si lista be bucate a restau-
rantelor, nu pot prinbe sufletul rusesc, intre altele, pen tru ca n'au-
abus sufletul in care s'ar putea prinbe acela.
Cele boua natii insa, care se váb astazi, se vor cunoaste mine.
5i, oricit be mica ar fi natia noastra Iatã be vecinii nostri be la.
Kasha, folosul va fi reciproc. Caci in cele unsprezece milioane-
farimitate be soarta, ale poporului nostru este o personalitate pe-
care au facut-o veacurile prin loviturile si incercarile lor si ea nu
poate O. intereseze buios pe orisicine.
Va fi o mare bucurie pentru noi in ceasul cinb .prin silintele-
noastre marele popor rusesc va fi recunoscut aceasta.
5 Februar 1917.

Lupii.
Ticaluasä fiara e si lupul! Vara se infunba in porumb la apro-
pierea brumetului, fie si un copil; il gonesti ca pe-un cine misel
bintr'un singur tlohanit. larna insä, club tot cuprinsul e numai zapaba
alba., club brumurile se fac grele si ajutorul nu poate rasari be
ori unbe, cinb viscolele inchib zartle, ei se abuna in ceata, si atunci
au curajul care li lipsia innainte. Vai be cine li iese in cale, be
eine trece prin apropierea locului lor be pinba si be petrecere! Ba
chiar vai be acela bintre ei pe care 1-a atins glontele brumetului
amenintat ! Fratii isi fac rapebe socoteala ea ranitul acela, lup cum,
este, ofera o hrana mai putin primejbioasa becit marele busman,
omul, care 'Ana la sfirsit stfe sa se apere...
51 vremuri grele ca ale noastre, cu zari inchise si lipsa ajuto-
rului obisnuit isi au in contra oamenilor cinstiti, asa be multi,
si sus si jos, cari nu li pot ba be urma totbeauna viclenilor aces-
bora, lupii.
In mijlocul, lipsei 5i burerii tuturora 11 vezi rasarinb schimbat,
bar schimbat in bine. C mai roscovan si mai rotofeiu. Ce bine4
prinbe blana noui-nouta, pe care in alte imprejerari n'ar fi avut-

www.dacoromanica.ro
 118 115zboltil nostra in note zilnice

'be unbe s'o ccumpere.! $i ochii ii sticlesc be un sat pe care innainte

nu putea sä-1 gaseascä in aceiaoi masura.
Crapa lumea be ger afara. Carute abuc ostaoi cari au begerat
pe brumurile patrlei nävälite oi imputinate. Te sfleoti sa te uiti in
fetele galbene ca be ceara ale bletilor flacai chemati la recrutare
bin Tinuturile ocupate. Reci cautaturi be nacaz zacut se prinb in
ochii acelor femei sarace care au rams WA sprijin in coltul lor
introienit be mahala. Aierul e greu pareca be toata licuta suferinta
necontenitä a celor cari-I rasufla.
Prin multime trece automobilul, sania be lux a lupului. Aoa
ceva n'a prins el niclobatä. Bun lucru e si rasbolul pentru omul
beotept! E aoa be multamit, incit uita oi acea ipocrisieun fel be
buna cuviinta a pacatului care face pe cel cu gresala sä caute
a nu se beosebi la infatioare be aceia cHar prin cari a ajuns sa
fie ce nu merita, oi inteun chip care nu este iertat nimanuia.
Supt ochii miei trec carutele. Sint pline virf be sad marl oi
mici, be sticle, be cutii $i cutiute. Merg poate la un beposit public
pentru ajutorul saracimii care nu-si mai abuce aminte be anumite
articole alimentate? Q nu! Ele cotesc ca sä intre in cutare curte
unbe be mull, zi be zi, caraturile se urmeaza. Intelegeti ce s'a imtim-
plat: si aici a lucrat lupul... MP crebe poate ca toate aceste lucruri
sint mai leftine becit be obiceiu, ba unele chiar, bate fiinb insusirile
aceluia pe care-I vor hrani, gratuite ?
Ao intelege, lupule, sat cerci coltii contra buomanului. In toate
terile, lupi be razboiu apar El cara, aiurea, bin casele teritoriilor
ocupate tot ce se poate cara WA sa al un brept oi, mai ales, fara
sa ai o constlinta. Itt insuseoti juvaiere, blanuri, haine, albituri, ba
chiar, une ori, bormeuse oi perbele, fara a mai vorbi be vitele bune
la gospobaria be-acasä. Aga au facut Prusienii in Franta la 1870
be li-a ramas acolo veonicá faima. Asa vor fi facinb bomnii oi sta.
panii nootri be azi in Muntenia nävälita. Urit pace, care acopere
be ruoine Hal capät numele unui popor intreg! Dar mai urit, mai
hibos une ori, e obicelul cellalt: be a bespola Vistieria imputinati
a terii tale, be a inoela pe sefii tai, be a simula ceia ce nu esti
hraninbu-te, be pilbi, bun civil batrin, be la o popota be ofiteri ,
be a lua pinea bin gura saracilor, oi chiar a saracilor ostaoi,
pentru a-ti face bepositul tau particular be iubitor sef be familie,

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 119

be ali inzestra vizuina cu bucäti rupte din trupul singerat al fra-

telui 0 tovarapilui täu, lupule!
SA le facem ceva, azi, lupilor, ar fi greu. E iarna, iarna lor,
si n'avem cu ce face bAtaia. SA-i privim cu luare aminte, sA insemnAnt
brumul care buce la culcusul lor. Va veni pe urmA prima vara si se
vor beschibe cArArile. li vom urmAri macar atunci pAnA acolo, in
funbul culcusului. $i vor plAti !
5 Februar, 1917.

Machiavelul Maghiar
Prin binevoitoarea mijlocire a foii pe care o sustine armata
austriaa, Reichspost, obinioarA sprijinitoarea Rominilor, be cite ori,.
cu o cAutAturA busmAnoasA cAtre Unguri, strigau: cTrAiascA Austria*
si floroc bun Germanilor", aflAm insfirsit vesti, bacA nu bespre
faptele si suferintele Rominilor pe cari ia lAsat in urmA retragerea
solbatilor nostri, macar bespre scrisul bor.
Anume ziarul bin Viena bA, in extras si trabucere, un articol
vechiu acuma be aproape trei luni, al cGazetei Transilvanieip, in
care e vorba be cruzimile acelor ucigasi miserabili", nebmni be
nurnele be Romini, be coborirea bin Roma, cari sint Rominh be
bincoace, pretinsii liberatori, al cAror jug 4 injositorz a fost suferit
cu atita stringere be inimA 'Ana in clipa cinb au apArut iarAsi,
cu escorta germana cuvenitA unor eroi care Inca nu si-au venit
in firecfiii Patriei,. Atunci chienele razboiului au luat-o la fugA
hitininb bin spinarile lor strimbe, ler Rominilor celor abevArati nu
11 rAmine astAzi, in mijlocul bucuriei be cari sint continu stapiniti,
sa tágabiascA orice legaturi be singe cu aceste fiar e WA vitejie
si nobletA.
Asa se scria bed in romAneste supt vechiul titlu glorios al Gazetei
Transilvaniei", care aminteste be anul 1848, be cea b'intAiu ribicare
be steaguri pentru libertatea si unitatea nationalA precum si be imnul
nemuritor smuls be cele mai mad bureri si be sperantele cele mai
innalte ale lui Anbrei fllurasanu, cel mai vestit prin acest imn chiar,
bin semintia sa, totbeauna nebespArtità be crebinta, munca si jertfa
pentru acel ibeal romAnesc pe care recuperatorii Arbealului creb cl
I-au nimicit obata cu cAlcarea profanatoare pe frumoasele plaiuri,

www.dacoromanica.ro
 120 itizbolul nostru In note zilnice

inuntene bupa un bebut asa be 'frumos, bin care simtl cum strigi
si pofta omorului be irate, setea unui Cain misel, care, neputinb
lovi insusi, inbeamna pe altul sä verse razbunator, un singe care
e si al silt, ce va fi mai fi venit! In ce crescenbo abmirabil se
va fi besvoltat nobila simfire, cu abevarat vrebnica be armnia romini
a graiului nostru, care se imbraca in vesmintul be cpatrioticã, inbig-
-mare al acestor rinburi! Ni se zbirleste pe spinare asprul par sun
nouã, hienelor, in ultimul culcus pe care ni I-au lasat vinatorii be flare.
Numai cit aceste cuvinte nu inseamna becit becit o contributie
ia bosarele ce se vor face pentru Curtea Martiala in momentul cinb
se va rosti bin nou in biserica bin Schei rugaciunea intru saitatatea
Regelui Ferbinanb. Sint un moment bin crima nat ionala a boi-trel
inbivizi ii banuim cine sint, cari vor plan cum meritä 81 pia-
leasca aceia, mai ticalosi becit besertoril be la o armatkbesertorii
-si insultatorii neamului lor, insusi. Salva plutonului be executare
va fi raspunsul, mai scurt si mai energic becit provocarea, afará
numai be viteazul abministrator al emiserabililor) nu va merge, in
ceasul socotelilor bin mina, al socotellIor celor marl prin vre-o
Bubapestä cfrateasca, pentru a si abinci stubiile asupra caracterelor
beosebitoare ale Rominului celui abevarat si asupra pulului be Roman,
asa cum el 1-a inteles s1 1-a voit.
Dar cine a luat pe aceasta putreba otreapa umana, 1-a curatit
be imunbiciile sälasurilor sale obisnuite si, bespabuchinbu-I be urmele
vietii sale be toate zilele, i-a asezat in camäruta brasoveana unbe
au sags Muraseni si atitia alti Romini be treaba, pentru a spume
-aceste lucruri bemne be binsul, acela tintea ceva mai mult beat
Inca un incibent rusinos intr'o viata perbuta. El voia a deie ilusia
unei declaratd obstesti a Rorninilor ardeleni, sa exploateze aceasti
beclaratie prin toata presa maghiara si germana, care-i sta la bispo-
sitie s'o raspanbeasca in lumea larga la neutri, la prietenii nostri
chiar, intre cari sunt Inca naivi cari mal creb in nobleta cavalereasca
a Ungurilor si ar bori ca acesti slugoi bin ambitie si ura ai germs-
nismului, pe cari-1 urasc be o potriva, sa fie crutati la marea osinba.
Si mai tragea nabejbe Inca be un lucru : sa faca atmosfera in tara
chiar, intre Romanii be peste munti, sa-i suggestioneze, vezi bum-
neata, in semnul patriotismului maghiar cu care intelege a resolvi
el chestia romaneasci.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 121

Numai cit sistemul e vechiu si patentat ca prost be cel pujin

zece brevete bin tot atitea feri. in Austria sint pline arhivele be
constatarea faimoaselor lui resultate. In toate limbile najionale vorbite-
be epopoarele, ei s'au insultat tot asa be scirbos aceste popoare
ele insele. D. profesor Gheorghe Alexics be la Pesta s'a bistins ani
be zile pe acest teren, bar tot nu l-a putut birui pe fratele Illolbovan
Gergély be la Cluj ; am fi nebrepti baca am uita excelenta foale
Depeptarea bin Brasov, a unui om cum se cabe care se cheama
profesorul Vlaicu. Ieri Inca, pe cinb cjeranii, bin Suceava impu-
neau lui Voba Ferbinanb sä nu calce cumva in mosia lui Stefan-cel-
mare, care a Lost un excelent birocrat be la Czernowitz, precum se
otie, gazeta bin Suceava ne spala cum e mai rau, be i eram Inca neutri.
Conform cu toata aceasta practica si in ce ne priveste, ne
puteam astepta bupa eGazeta Transit vaniei, in care rasunau can-
tecile be bucurie ale ostastlor nostri si cele b'intaiu rugaciuni ros-
tite tare, in biserici, pe sträzi, in piefe be acei cari o mie be ani
n'au fost stapini pe soarta lor, sä avem cGazeta Transilvaniei, a
lzgonitorului be ghiene, bin mostenirea lui stapinu-sau...
Dar tocmai acest lung sir be precebente arata ce se culege
cu asemenea procebäri : la ai tai insii, pe care nu-i pop Insela, urt
zimbet be ironie, la publicul international, pe care nu-I poti mina
o inbiferenjá complecta, iar la aceia al caror sublet, cant in ura be
veacuri si luminat o clipa be raza ce nu se poate uita, inbignarea
oi revolta.
E tot asa be abevarat cit be abevarata sl mare e beose-
birea intre alachiavelul, lumina be injelepciune, care a trait Irt
cancelariile Florenjel, si Mire falsul Machie vat, care se tireste, me-
ninbu-si in blastemele, lui chiar sfirsitul prin temnijile si supt spin-
zurätorile Arbealului bin 1916.
6 Februar 1917.

Aorel Ponovici
Foaia cRomaniav ni se spune sä fi aflat bin Geneva moartea
lui Aurel Popovici Intru cit e abevarata aceasta stire, pe care o bo-
rim calburos sa fie besmintita, se va sti la timp. Deocamnbata yes-
tea ni rechearna in minte figura acestui om neobisnuit.

www.dacoromanica.ro
 122 nzbolui nostril in note zilnice

Cad neobisnuit il stim si in marea forta impunatoare a tnt-

pului si a sufletului salt ca si in robusta lui crebinta ca imposibllul
poate fi totui abus pe pamint, si in munca si in lupta sa neintrerupte
ca $i in sperantele si ilusiile be care niciobata nu s'a putut besparti,
crezanb, in generositatea romantica a sufletului sail, ca afirmatiile
singure, fácute, repetate, strigate cu besperata inviersunare sint in
stare sa creeze si faptele, care au obiceiul sa vie singure, ori be le
cheama cineva ori be nu le voieste nimeni.
Nu un om be biscutie, capabil be ascultare, be acceptare, be
tolerantá si curtenie, ci un tiran cumplit al convingerilor sale. Ele.ti
faceau impresia cá yin be aiurea prin el, robit lor be la cea b'intäiu
ibeie care i-a rasarit in minte, cal zbuciuma si-1 arunca in cresterea
lor tumultuoasa, care n'avea nevoie be finta lui becit pentru a se
rosti omeneste fall be oamenii ceilalti, cu acel tunet be glas, inabu-
$itor al celei b'intaiu silabe a raspunsului, care cabea asupra-ti
catinb a te nimici fisiceste. Cumplit barbat ! Dar nu prin el insu$i,
prin personalitatea lui, pe care ai fi putut-o bescoperi si pe alte
terenuri si ai fi fost in stare s'o reconstituesti ca s'o intelegi ci numai
prin aceasta zbrobitoare impunere a aceluia$1 $ir be ibei. Nu numai
asupra Rominilor lui, ori asupra strainilor cu cari a venit in atin-
gere, se exercita teribila constringere be a zice asa si nu altfel
bar $i asupra cartilor pe care el le cetise pentru a scoate argu-
mentele in favoarea tesei sale. Ce zic : cetise; cuvintul trebuie sä
fie: citase! Le chemase cu putere be procuror, le cercetase cu
asprimea jubecatorului be instructie, te conbamnase a spune ce voia el.
Nicio exagerare nu-I inspaiminta pentru a bovebi" si mai
bine ca solutia tui singura poate, trebuie sa fie primita. Doar era
exagerarea insasi, in talie, in glas, in scris in viata ! Nu o calba
exagerare meribionala, in ochii careia ribe uneori o irorie care te
impaca o clipa cu orice brutalitate be 'Ana atunci, ci o rece exa-
gerare be avalansä norbita, crescuta prin toata ghiat a si piatra
care se prinbe, in rostogolire, be ghiata si piatra primitiva. Vai be
grabinile inflorite, be micutele case pline be copii, be bumbravile
aromite be tineri iubiri, care se gasesc in vale !
Monstruasa tesa a lui Houston Stewart Chamberlain : ca oHce
e bun in omenire trebuei sä fie german, ca Rafael, Michel-Angelo,
toata lumea genillor italiene creatoare sint be rasa germanica, pre-

www.dacoromanica.ro
 N. IOROA 123

cum bovebeste o suvitä be par blonb, un zmbet be azur in ochi,

ori un poetic nume teoutonic la mama, la bunica, a gasit la Aurel
Popovici, nu un sprijinitor, ci un fanatic. A crezut in ea mai muff
becit proorocul Mohammeb in soliile arhanghelului Gavriil, pentru
care a pus lumea supt sabie pe vre-o mie be ani. De Romani nu
mai avea nevoie, autorul vestitei Rep lice", obata ce toata lumea
stia ca be la Roma venim ; bar trebuia ca Duhul Sfint sa fi vorbit
nemle$te Apostolilor in ziva be Dumineca Mare, trebuia ceva ca
aceastä enormitate pentru ca toate neamurile sa exclame 4c Groes-
österreicIP, Austria Mare.
CI a aparat acest ibeal be bunä si vesnica Austrie Mare, I-a
representat. Era parca insu$i aceastä mare Austrie, vorbinb roma-
ne$te cu suflet nemfesc $i baginb cu buzbuganul ibeile sänatoase"
in capetele sfarimate pentruca zabovisera o clipa a striga: Tralasci
tata nostru Imparatur". Toata masivitatea absolutistä a monstrului
imbracat in pilea popoarelor jupuite anume pentru aceasta era intru-
chipata in trupul si fafa, in visul $i scrisul, in glasul si pasul lui.
Iar azi fantoma uria$e a minciunii celei marl a viitorului se
cufunba in nimicnice. Austria Mare, saraca Austrie... Publici$ti"
be la Frankfurt se creb chemafi sa-i croiasca pentru mini cärn4a
be forfa in numele Majestafii Sale prusiene.
$i atunci omul care se beprinsese a nu trai pentru altceva
s'a näruit. Ceiace ramasese bupa acesta bin Aurel Popovici ar fi murit
acum. Si anume in coif ul be Svifera unbe.l exilase, cu ameninfari be
spinzuratoare, Austria care nu poate fi mare.
Pacat i Orice mare crebinfa sfinfeste sufletul prin care a trecut.
Si e un exemplu pentru oameni, si in aceste vremuri pline be
cameleoni bibaci $i be actori politici cu haine pestrife, ca $1
mafele lor abesea, omul care a aparfinut, 'Ana la absurb, bar si
'Ana la moarte, unei singure ibei.
6 Februar 1917.

Binefacerile germanflor.
Germanii 0i-au pus in minte sä nate lumii ca, orice s'ar spune
bespre binsii 43i, mai ales, orice s'ar fi spus, ei sint totu$I 4cultu-
ran, §i in afara be stralucita lor organisafie 51 be perfecta stapt-

www.dacoromanica.ro
 124 RSzbolul nostru in note zilnice

nire a elementelor materiale care se afl5 in orice civilisafie, bar a

cAror sum5 nu formeaz5 nicio civilisatie.
Si be aiurea se semnaleazA o imblinzire, un etalagiu be po-
Mete, sforfari care buc macar la acea cobsecviositate cu care trufasul
club e silit, inlocuieste politefa cea abevArat5, care, be si se ex-
prima prin gesturi si cuvinte, tot numai be la iniml vine. Are parte
si Belgia be asa ceva. Lipseste populafiel mincarea, supt ochii sol-
bajilor imparatesti, asa be bine nutrifi pentru asa be frumoasa
slujbA ce ei o fac ? Piing copiii be foame, se istovesc bolnavii, cer-
sesc femeile al caror bArbafi au fast surguniff cu becret la o fabricA
-bin cutare localitate germanA necunoscutA ? liare-a facet 0 mine-
lere o pot gAsi in faptul ca sentinelele .care pazesc nalia, nu numai
c5 au o fafa asa be sanatoasa, bar au primit orbin ca la veberea
oricArii bureri sa.si r5schire obrägiorii pentru a schija un zimbet
teutonic consolator!
Da, epoliticosi', bed e obsecvio0,. Mai mult chiar: sacrul sol-
at german permite acestei vermine belgiene care n'a putut invinge
sA fie, ea nepoliticoasA fafa be binsul, sA-i cinte supt nas cutare
versuri in care cImparatul p5cii are un usor profit be asasin, sA-i
strige injurii bin mijlocul turmei minate spre trenurile pentru expor-
lul be lucrAtori, sA-i bea cite-un chiont infunbat, ba chiarsupremA
insultA !sA-i arAte, purtat in triumf, aclamat, ribicat sus ca o cruce
a lui Constantin, in semnul careia se Invinge1, steagul cu fret
colori al l3elgiel libere si neatirnate.
Ce voifi, oamenii au o reputajie be ref5cut. Li s'a spus acum
trei ani c5 pot sA-si strice reputatia WA nicio teamA, cad asa ceva
nu mai are pref. S'au executat. Acuma se vebe la Berlin cA totusi
are pref. S'o puie la loci $i se strAbuiesc oamenii cum pot, uitinb
tin lucru: a reputafla fi.o strict singur, bar pentru a reface trebuie
si consimfimintul celor cari nu pot uita.
Totusi aceastA spalatura generalA be tot singele nevinovat, ?se
toate murbariile abusurilor si esceselor e neapAratA. Doar spre pace
infeleg a merge aceia cari si-au gresit lovitura contra celei mai
mArefe si mai fecunbe pad be care s'a bucurat vre.obatA lumea.
Cinb strigA bin traseia unbe nu se mai poate trAi: cHamerab., cum
spunea o foaie frances5, nu stilt ei oare batori sA arAte CA toati
.cruzimea si brutalitatea be 01.15 acum erau, nu firea lor insAsi

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA

,
125

fereasca Dumnezeu! ci numai un punct be program, bupa care

vine altul, baca voiti chiar o bulce pastorala cu solo be Haut,
be sä phng i oaspefii unei grabini be aclimatajie. S'o execute
l3ulgarul, care e rural!
In atita bunatate care izvoraste gilgiinb bin blajinul sullet ger-
manic nu putem fi uitafi. E brept cä vre-o citeva lunl am fost tra-
lafi ca o Valahie salbetecal, o Wilde Walachel, fafa be pacatele
be necrebinfa ale careia se impune trabifionala hirurgie bulgareasca
pi turceasca (be alji salbateci becit be Bulgaro-Turci ttu bispun Ger-
manii fiinbca Ii s'au luat coloniile). Dar acum s'a ispravit cel putin
cit se cauiä pacea pe calea persuasiva a submarinelor. Crima a
bevenit maritima ; pe uscat suntem acuma frafi, be si inbaratnicii
bin infelegere nu vreau Inca s'o recunoasca. Atunci iatà ca Valahia
a bevenit Rumanien", vechea clienta mobesta care venia cea bin-
lain la pravälie, babea banii cei mai multi pe marfa cea mai proasta
si mulfamia, pe be-asupra, pentru favoarea ce I s'a facut
Pànä si calea telegrafiei WA fir se intrebuinteaza pentru a
bovebi lumit ca bominafia germana aici e o mare binefacere. Se
bau i amanunte, convingatoare. Cutare oras, Buzaul, Focsanii, are
be boa be trei ori mai multa paturi in spitale. Serviciul in ele s'a
imbunatafit. Despabucherea se face in chip superior. Specialisti ger-
mani au alergat, si Inca mai yin. Oamenii au aflat Intäia oara ce e
rabiografia si alte bescoperiri moberne. Hrana curge bin bielsug;
boar in fiecare Cacaina a izvorit lapte bin care beau nemfii cu gramaba...
$1, zau e pacat ca o nafie a aril vitejie e netagabuita si al
aril bevotament orb e fart exemplu, se face be ris cu asemenea
presintare be circumstanfe atenuate pentru incalcarea i ruina UflUj
bun popor mic care-si cauta numai breptatea, fie ea si pe calea,
sever oprita, Bremerhaven-Bagbab!
Aceleasi comunicate recunosc ca i Crucea Rosie Romina are
partea ei in aceste nbinefacer16. Nu vom cauta ce sens politic si
personal poate sa aiba acest abaus, complementar si mai ales corn-
plimentar. Vorba e ca stapinul nostru spune In fonb asa : li-am luat
tot i din aceia li-am dat 0 lot ceva. Ceia ce crebem ca era si
neaparat : boar trebuie ca bestia valaha sa-fi munceasca azi si mine
sa-ti cumpere márfurile I
Ce binefaceri a primit suftetul Inburdrat, Inima ranita a frafilor

www.dacoromanica.ro
 126 Rilzbotul nostru in note allnice

nootri nu mai vorbim. Poate vre-o gazetA ca aceia be la Braoov,.

be care vorbiam ieri, scriinb bespre gmiserabilui, oi chienele, ce
suntem azi pentru cei ce prang ginbinbu-se la noi, cum oi noi gin-
binbu-ne la ei plingem.
Ba nu, zAu, la sfiroitul rkboiului, cinb minile pline be singe
Ong 'n cot vor scrie teoril suptiri pe netebá hirtie albA, n'ar fi
bine ca Germanii, in revisuirea, neapAratA, a mid morale care altfel
li-ar striga crima bin fiecare pagink sA facA un capitol abitional
bespre binefaceri, cu exemple luate bin Arbealul liberat oi bin RomAnia
miluitA?
7 Februar 1917.

Nu cu sperante....
Ai inceput un lucru. Te-ai inchinat lui. Singurul scop pe care-1
vezi e acela care incununA opera. Intre el oi tine s'a stabilit o abso-
luta oi mAreatA intimitate, care nu ingAbuie niciun amestec. Dumai
aoa se poate ajunge la capat.
In operele pAcii ca oi in opera be rAzboiu. far, c5nb rAzboiul
nu e o uriaoe tirnuialA singeroasA pentru a face sA trea a mai multe
nenorocite capete omeneoti be la un bomn oi stApin la altul, cum
s'a crezut be la Asurbanipal bin Asiria pánA la Wilhelm I. R.Impe-
rator, Rex pe latineote, be oi, be mult, ar trebui sA fie nobilele ini-
tiale germanice care li corespunb: Raiser, '<Emig: H. K., atunci
oi mai mult trebuie sA se inclubA toatA munca oi toatA cugetarea,
care oi ea trebuie sA fie exclusiv, o muncA pentru rkboiu, in ser-
virea scopului unic oi permanent.
Dar latA cl marea linguoitoare Speranta, cea mai primejbioasA
bin zine, gAseste mijlocul sA InlAture toate sentinelele oi sA cinte
ilusii poetice, fabule romantice la urechea acelora cari au batoria be
a fi numai asprii solbati ai realitatii, al acelei realitAti be care bis-
pun ei, bispun sigur 0 imediat.
Se luptA pe viatä oi pe moarte cele boa frinturi in care s'a
rupt omenirea oi care nu se pot tirgui oi nu pot cAbea la invoialA,
cad e in joc toata soarta lumii care va fi be acum innainte. Chestia
este bad mai avem rostul sA traim in libertate ori trebuie sA ni
facem grumazil pentru jug oi In jug, cu ochli la pAmint, el ni creotem

www.dacoromanica.ro
 II. IOR0A 127

si copiii pentru a nu fi asa be nenorociti ca aceia cari supt cAlciiul

strAinului isi abuc aminte azi be tot ce au cetit, be ce au invAtat,
si sint chinuiti be grozava intrebare - atunci cum se poate ca noi
sl suferim aceasta ?
Un singur lucru se cere, in aceste conbitii. Pentru ca sa avem
singura biruinfa posibilä, biruinfa Intreaga, si ne darn intregi silin-
felor prin care o urmarim.
Speranta zice InsA: nul CHO vreme se luptau numai Franta,
Anglia, Rusia, ea aratä cAtre Italia neutrA si soptia : sA intervie ea
gi totul se va sfArsi, cAci prin Alpii iulieni e brumul Vienii, precum
Napoleon-cel-mare a bovebit-o. Ea a intervenit s'a luptat onest,
stAruitor. Se ajungea be sigur, si la Viena, back WA aminare, toatA
lumea se bObea toatA pentru biruintA. Dar speranta era acolo ca
s'o impiebece: vebeti Bulgaria; bacA ar fi cu noi, s'ar tAia calea
Constantinopolei. Dar Bulgaria a intervenit in sensul cellalt. 0, cit
era be necesarA, imebiat, sfortarea suprema! Dar nu; bad Speranta
stie o cale mai sigurà.. RomAnia, aceia are grine multe si petroliu
Tiesfirsit- Dnä s'ar putea cistiga ea, Bulgaria piere be armA si blocul
central, be foame. A intervenit Romania si a fAcut ce putea. Un
strigAt be besilusie s'a ribicat contra... RomAniei. Dar lucrul nu e
iremebiabil, spune Speranta. SA beclare numai rAzboiu Statele-Unite
si Germania va fi zbrobitä macar prin efectul moral. $i noi... il
asteptam Ind, in vremea pastrata actiunii fiecOruia, ne intrerupt, la
locul sAu, ginbinbu-se la altii numai pentru a-i ajuta mai bine prin
opera sa proprie.
0, be s'ar curma obatA cu toate ilusiile! SA intre in rAzboiu
obatA toti neutrii, obiecte be sperantA si be speranta zabarnica! SA
intre unbe vreau, in tabAra noastra ori si in cealaltA ! Danesi, Olan-
besi, Suebesi, Norvegieni, Spanioli, fie si Chinesi, la cari am ajuns
sl plasAm o parte bin asteptArile noastre! SA vie si Elvetia la rAnb
cu cele trei natiuni ale sale! SA intre" si America-be-Sub, si Oceania,
si toate planetele locuite!
$i atunci cu siguranta, usa sperantelor fiinb InchisA la spate,
luptAtorii Dreptului, pe cari nimic nu-i va bistra si abormi, vor ba
asaltul cel mare pentru a isprOvi prin biruinta beplinA acest cumplit
chin al omenirii.
7 Februar 1917.

www.dacoromanica.ro
 128 Rizboinl nostru In note snake
7,

Rasa.
Rinburile pe care ni le a abus ofiterul M. R. Sturbza m'au
miscat abinc. !MA bed In tara unbe atita tineret a putut sa se
.aranjeze" potrivit cu talentele salemai ales familiare sisociale, iati
un batrin be septezeci si bol be animai cetiti obata: septezeci si boi care,
fall sa-i fi cerut nimeni aceasta, fara sa fi putut ginbi a i-o cere,
se presinta, linistit si beds, la regimentul pe care l.a paräsit nu mai
be curinb becit in 1877, care solicita fa voarea si onoarea be a fi
primit bin nou in vechiul lui rang be sergent si, la cea b'ntaiu mare
ciocnire cu busmanul, primejbia be moarte fiinb numai vabita, bar
be neinlaturat, acel care-si reclama breptul be a cabea cel b'intaiu
e mosneagul. Si moare acolo aparinb brazba,batrinul fiu cinstit
al terii lui nemuritoarel
E o pagina eroica bin acelea pe care cu greu le-ar putea
infatisa natiuni a caror vitejie s'a cintat mai mutt becit a noastra,
o icoana be maretie 2.5 zboinica pe care copiii trEbuie s'o gaseasca
be acum innainte in cartile cele nouã, care-i vor Inv*, nu sá
evitä greutatea glorioasa be a fi oameni, ci sa caute, necontent, intr'o
nobila pornire be ambitie, a fi, cit mai mult si cit mai bine oameni.
De sigur ca asemenea exemple folosesc Nepotul batrinului si
povestitorul emotionat al sacrificiului sail ni-ar putea spune insa
baca acela a rascolit prin multe carti Innainte be a fi asa cum a
fost. Eu as crebe a nu era un mare carturar. Ori 6 n'a facut
fapta lui pentru Ca se lämurise inbelung asupra faptei altora si pri-
mise mobelul bela binsa. Nici el singur n'ar fi fost in stare sä ni
spue be ce si-a luat hotarirea si moartea lui frumosa nu figura in
niciun program teoretic al invataturii lui. De la sine au venit toate,
cinb s'au atins, scaparinb eroism, aceste boua marl lucruri, si tari;
momentul suprem si rasa lui.
Da, rasa. Se crebe, be obiceiu, ca e un fel be batorie, intr'o
Ora bemocratiasi sint oameni care afirma ca noi am fost panä
acum o tara bemocratica sa nu crezi in rasa. Si inteun anume fel be a
Infatisa rasa nu creb nici eu, fereasca Dumnezeu ! Nu s'a gasit oare
un cuconasel be politica si be gazeta care a spus limpebe si linistit
bin funbul canapelei, innaintea atitor oameni be trea IA cari muncesc,
Ca el are aptitubini mostenite" si, asa limb, este, cu tot neamul

www.dacoromanica.ro
 N. 'IORGA 129

lui, ce traeste si va trai, un fel be boier bin mila lui Dumnezeu ?

Asa nu, cu voia marelui bemnitar cu brept be mostenire, care
ar trebui sa gaseasca o numire be prefect in primele sale pelinci
pentru ca la cel b'intaiu cuvint pe care-1 va rosti sa fie recunoscut
ca ilustru orator. Dar rasa este, nu numai unul bin marile adevi-
ruri, bar si una bin marile binecuvintari in viata unei societati,
prin toata comoara be bunä cuviinta innascuta, be splenbiba mobestie,
be pasiune in a fi be folos, be superb bespret fall be acele bureri
si be moarte in fata carora omul be rinb tremura abesea.
$i ce bine venite sunt clipe ca acestea be azi! Mai intaiu,
pentru a recunoaste si a ingusta bupa cuviinta o aristrocratie, sus.
Orice cIasä privilegiata se formeaza neaparat in jurul unui abevar:
?)e singe, be merite, be glorie, be onoare. Pe urma insa vine ames-
tecul, incet, bibaciu, asa be bibaciu incit boar genealogistul be
mai poate recunoaste. Cad numele insusi nu inseamnä alt ceva becat
ca In acea famine a fost cindva un bärbat care avea tot dreptul
sä-.1 poarte. In colo, fel be fel be inrubiri si incuscriri, be prietenii,
be tovarasii, in acea necontenita acatare ambitioasa care suie pe
bogatas, pe functionarul innalt, pe aventurier, pe Inbräsnetul sarlatan
pe strälucitorul om be lume, pe strainul imbulzicios alaturi be
nobilul cel mai autentic, sus, la locul care se vebe.
In timp obisnuit nici nu se cunosc unul be altul. Vine insa
momentul suprem, clipa becisiva, ca astazi. Alegerea se va face
imebiat, fulgerator. In fata boierasilor gatiti cari privesc razboiul cu
telescopul va rasari bintr'un colt be Ora mosneagul be septezeci si
boi be ani, uitat be toata lumea, pentru ca sa arate cum se moare
pentru tail §i la virsta sa, ba chiar mai frumos becit in tinereta.
,Vitejia,, a - spus poetul eroismului, enu asteapta numärul
anilor,. De sigur, bar, cinb sunt prea multi anii, ea bespretuieste
sal numere.
$i astfel intr'o societate unbe privilegiul ocupa atita loc, Gloria
mai inseamna la 1916, ceasul sublimei sfortari spre biruinta si intre-
gire, pe un Golescu, un Carp... $i se opreste.
Dar ea are cu miile alte nume be insemnat. Sint ale ostasi-
lor smeriti si birji pe cari bau trimes satele. Deci, va spune gbemo-

www.dacoromanica.ro
 130 Rázboiul nostru in note zilnice

cratulp, cu zoologia lui politick unbe totusi ar incSpea conceptia

rasei, pu e rasa!
Ba tocmai este.
Cgci rasa inseamnä cresterea din generafie in generafie a
oamenilor cari nu s'au despärfit nici odatä, prin inrudire sau emi-
grave, prin schimbare de singe sau de locuintS, din acelasi mediu
moral. 51 poate fi oare o mai absoluta continuitate materialä si
moralk o transmisiune mai sigurk be viata fisid si sufleteasck
becit a teranului?
Si be aid, si la binsul, spontaneitatea i simplicitatea ispravii
ce face si a sacrificiului pe care-I abuce.
Slavä räzboiului, cit be crunt, care, cu o sigurantá besavirsitk
stiinfific5, ne-a pus in stare sa cunoastem in ceia ce se numia sus
si jos cari sunt oamenii be cari bispunem pentru viitorul pe care
trebuie sä ni-I pregätim, poate si pentru ceilalti, bar numai
prin acestia !
8 Februar 1917.

Directorul sanatatil publice.

In bunele schimbári care s'au fäcut in timpul ,bin urma este
una care va bucura pe oricine s'a ginbit serios la lucrul care este
be facut si la insusirile persoanei careia i s'a increbintat. 6 vorba
be acel birectorat al sánätätii publice care s'a creat pentru b-rul
I. Cantacuzino.
Una bin grijile maxi pentru mine trebuie sä fie in abevär
a ceastä sänatate a natiunii. $i nu e vorba numai sA smulgem bin
ghiarele bolilor molipsitoare, sä besmeticim bin zApaceala ucigasä
a suferintelor si privatiunilor be tot felul miile be solbati si be
Tecruti cari asteaptä cu besperare bunul aier primáváratec. Nici sS
crutarn pe cele citeva elemente ordsenesti care nu se vor supune
inbemnului be a pleca in Rusia si prea mult legati be acest pämint
vor Mita ca, rämiinb, sái fie be acel vesnic si real ajutor care
face pe cineva neexilabil. S'au bat cele cinci sute be mii ca sa"
fie poate pentru intdia oar5 privelistea sangtoasA a unui Ia s
curat, cum se pare ca 1-au borit si acei ce I-au asezat in acest
minunat mebiu be bealuri innalte si curente vii. Bine s'a fäcut si,

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 131

bupa ce vom vebea fapta inbeplinitä, cu $i mai multä inima vom

spune, a boua oará : bine s'a facut!
Dar grija sanatafii publice inseamna altceva becit lupta cu
bolile be azi, carora nu li pasa be frig, cu bolile be mini, care
asteapta supt zapaba alba ce se murbare$te. Inseamnä crearea$i
prin legi care nu sint numai regulamentele sanitare i care nu
sint chiar in rindul infaiu regulamentele sanitarea acelei Romanii
sanatoase, care, trebuie s'o spunem, ni-a lipsit in momentul be incer-
care,prefacinb prea abesea retrageri pe care oamenii mai zbra-
veni le-ar fi facut relahv usor, in nenorociri ireparabile. Cad rests-
tenfa teranului nostru nu e o dogma medwala, ci numai, prea
adese ori, o miserabila sursa soczala.
Crebem ca b-rul Cantacuzino n'a infeles a.si margeni birec-
toratul sail sanitar la greul moment be astazi. Dupa binsul va veni,
intre alte batorii be refacere nationalä, i aceia a refacerii fisice,
care va impiebeca femeile be a se chinui noua luni be zile pentru
cioclii be prunci si care va pune stavila bolilor orasenesti pe care
solbafii le abuc pentru a nenoroci sate intregi, bar mai ales care
va ba feranului nostru lacea hrana sanatoasá pe care bintre tofi
locuitorii Romaniei n'o are tocmai el, cel ce ba hrana tuturora.
Va fi un mare sacrificiu pentru invälatul entusiast in cerce-
tárile sale, bevotat $ffinfei pe care fanatic o iube$te. Pufini o stiu
in be ajuns. Dar viafa intreaga a boctorului Joan Cantacuzino a
fost un sacrificiu. El incepe obata cu intaia lui tinerefa. Stubentul,
cercetátorul be laboratoriu a facut bucuros ibeilor beinocratice be
care a fost $i este insuflefit jertfa rosturilor sale boieresti be tot
felul boar si Domni au volt sa fie ai lui ! si a veniturilor
sale bin care numai cine n'a cerut, invocinb un scop nobil, be aju-
toare a poporului fara brepturi, nu s'a imparta$it. Pentru a fi intre
cei be neamul sail, Inca a$a be inapoiafi $1 mai ales in ce pri-
veste stiinfa lui , el $i-a paräsit abmirabilul mebiu parisian, lega-
turile sale francese, obisnuinfa cu o societate straina, care-I putea
reclama ca al ei.
Dar atita n'ajunge. Se stie ca. b-rul Cantacuzino a refusat, ca
schimbarea be guvern vai, a ceasta betermina schimbari si in
bomeniul sanitar! locul be bireclor aI Serviciului Sanitar, pe
care-I avuse, lasanb in locul sau pe colaboratorul care acuma, mi

www.dacoromanica.ro
 132 Räzbolut nostru in note zilnice

se pare, se gaseste Inca in Germania. Motivul nu e cunoscut insa

multora cari au putut crebe in oboseala, in besgustul pentru munca
abministrativa. Eu il aub insä vorbinb in laboratoriul salt : Mai am
cativa ani be activitate $tiintifica; urmaresc stubiile mete bespre
scarlatina. Am facut calculele mele: imi ajunge timpul numai bine.
Dar nu pot besface bin el pentru nimic alta.
Si, be la inceputul rAzboiului, a tot besfacut, in loc sl.si abuca
aminte ce bune laboratorii sunt in Paris. Iar astazi iea asupra.si
sarcina cea mai grea poate pe care o poate lua in Romania cineva
care nu este comanbantul ()Onion
li uram sa ni bea mine Romania cea sAnatoasa fisiceste. Pentru
rest, se vor gasi oameni !
8 Februar 1917

Prisonieril.
DacA ar fi facut cineva o carte be invatatura pentru Germa-
nia, responsabila $i pentru aliatele ei, pe care le conbuce
pentru ca ea InsA$1 sA lucreze impotriva intereselor ei, ribicinb pe
toata lumea impotriva-i si stricinb once prilej prin care ar fi putut
sa breagA, inteo mAsurA oarecare macar, 11111 pe care $i I-a facut,
n'ar fi fost in stare sa recomanbe mijloace mai potrivite becit acelea
pe care oficialitatea germana singura le bescopere pentru a se bAuna
$1 a se compromite.
Ar fi boar be ajuns sa amintim acest sistem ciubat be a icispravi
rasboiul, cit mai rapebe prin cele mai sAlbatece crime farA a tinea
samA be un lucru : prin aceasta, chiar be s'ar abmite imposibilitatea
ca se poate bobinbi tratatul, bar pacea, aceia nu o va avea nici-
obatA natiunea care a lovit, fall alegere be arme $i calcinb in
picloare once invoieli internationale, once practice opene$ti, pe
fiecare neam aproape chiar pe neutri, cari tac be frica, in
ce aveau mai pretios ca interes material si in ce aveau, ca minbrie,
mai sfint.
La breptul vorbinb, nu Germanii sint aceia cari au stabilit
stiinta sufletului omenesc, bar, oricum, ei au lucrat mult pentru
lämurirea si imbogAtirea el. Totu$i in lume nu s'ar fi gasit mai
nerozi psihologi becit aceia cari, boctori in filosofie cei mai multi

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 133

cinb nu sint militari cu scoli superioare be rásboiu conbuc Ger-

mania be astäzi.
Una bin marile greseli pe care, inteun viitor inbelung, le va
pläti scump jara care n'a gasit calea pentru a fi primitä ca una bin
cele b'intdiu ale lumii, be cele ce rämineau totusi be o sam5 cu
binsa, va fi si tratamentut prisonierilor.
Sint foarte belicati Germanii in ce-i priveste pe binsil ca pri.
sonieri. Francesii s'au plins totbeauna be aroganja ofiterilor, pe care
s'au multimit s'o primeasca zimbinb. Pas sa fi fácut altfel : presa
germand stätea la pinba. Ucigasi be civili Mil aparare, be bieji copii
nevinovaji, pingdritori be femei, incenbiatori, cit voiji, bar, fiinbcd au
fäcut-o bin orbin, toate onorurile executorului be Stat, aldului cu
misiune speciala. I s'a intimplat obat5, in Franja, unei biete calu-
garije nervoase, pe care o turbasera urletele be zi si noapte ale
burerii omenesti, sä atinga ccu un servet, obrazul cutdrui ranit ger-
man care striga si el aceiasi suferinjá ; altfel spun superiorii ei,
lemeie bun5 si miloasa, abucinb servicii apreciabile. Inbatd beli-
cata Germanie s'a cutremurat : un prisonier, un ranit, un om care
sufere ! Stajia Nauen a fácut sa se miste aierul in cele patru Orli
ale lumii, ca sd se stie ce infamie a putut face ,,sora" Cutare.
Aliajii au Ind si ei un bosar. Au bescoperit regulamentul german
be pebepse pentru prisonierii cari cnu se poartä binev, si sint in
stdpinirea amänuntelor be aplicare. Le-au bat, bupa o comunicajie
aerian5, si foile noastre : najia care, pentru pdcate mici, isi leaga
pe chiar solbafil ei be copac cu ochii la soare, trebuie sa gaseasca
ceva mai grozav pentru busmanul asa be mult urit. Si iatd c'a ajuns
pänd la groapa be supliciu, in care biejii oameni sint parasiji asprimii
gerului be iarna.
Es ist nicht wahr", nu e abevarat", a fost rdspunsul. Dar,
be cinb au scris aceastä formula supt protestarea profesorilor be
Universitate si a inv5jajilor, gata sd se jure pe ce au mai sump,
afard be respectul pentru abevdr pe care-1 represintd prin insdsi
profesia si chemarea lor, cd nimeni nu s'a atins be catebrala be la
Reims, be atunci stim cd aceste cuvinte inseamnd cu totul altceva.
Acuma WA si bietul Haralamb Toma al nostru. A luplat in
Arbeal, 1-au prins ling5 Brasov, 1-au bus la Mebias, I-au purtat Oa

www.dacoromanica.ro
 134 Rizboiul nostru in note zilnice

ji-i be mare Tara Ungurensca si Nemjeasca pe acela care pastrase

in ochi groaza privelistilor cu ofijeri rartiji, orbiji, schingiuiji, cinb
asteptau ca fie si busmanul sa-i ajute in burerea lor. L. or fi bes-
bracat si bescaljat, cum avem sigura veste bin Muntenia, unbe, la
13raila, fac asa si cu populajia civilä, be si o mind pe urma, contra
oricdrui brept, sa li faca transee la Siretu. Mincare nu e pentru
binsii becit farimitura ce ramina be la masa altora, pe cinb naivii
be noi oprim pe strabá prisonierul mai palib ca sa-1 intrebam cum
a fost hránit si miloase cocoane li bau mincarica bunä in gurgt ca
la puii be vrabie, prin spitale. Si Haralamb Toma a cautat sä faca
bin ultimile lui puteri, sanjuri in Tirolul inghejat, pdna ce, la urrna,
biata zbreanta omeneasca, s'a tirit in tabara italianä, unbe n'a fost
in stare la inceput sa cricneascd o vorbd, pentru a-si beslusi apoi
aceasta grozava poveste.
Dar bine, Germania si cei trei Crai be la Rasarit umbld bupa
pace. Oricum, nu creb sa fi avinb be ginb a becreta razboiul per-
manent, be si, mai an, zicea ca e pregatita si pentru asa ceva.
Pacea aceasta inseamnd inbustria, comerjul, afacerile. Ucigasul si
bespoietorul be azi va fi zimbitorul agent be plasare be mini, cu
labija be probe calatorinb bin otel in otel. $i acela cu care va voi
sa facd afacerile va fi boar in atitea casuri prisonierul be ieri,
acela pe care 1-ai besculjat, 1-ai besbracat, 1-ai pus la munca silnica,
1-ai bagat in groapa. Cu ce obraz te mai infajisezi innaintea lui ?
$i era asa be usor, cu tot ce cuprinbe abmirabil a cea mare
Germanie, cu munca ei gramabitä be veacuri si inboita in cincizeci
be ani, cu 4 colosaIde, ei opere be cläbire, cu buna ei rinbuiala
perfectä, cu netagabuitele insusiri, neasemanate, ale viejei ei mate-
riale, sa prefaca presenja pe luni si ani be zile a millor be prisonieri
intr'un fel be bemonstrajie practica a puterilor ei be civilisajie, fie
si intr'un sens care inlatura prea mult sufletul...
Dar pentru aceasta nu trebuie sa-i pui in groapa si tiebuie
sa li bai atita imbrdcaminte si hrana ca sa injeleaga si ei ce se
petrece supt ochii lor !

9 Februar 1917.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 135

SA respeetAm pe
aproapele nostru!
!rare pacatele noastre, pe care va trebui sa le inbreptAm, nea-
'parat si cit be lute, nu socot sä fie altul mai greu, mai pricinuitor
be rele, bistruginb toatä voia bunS, toatá borinja be a folosi altora
4i jerii, becit vechea batinl nici orientalä n'as zice, ci curat jigl-.
neasa, urma unei rusinoase robii, a insultärii, la once nemul-
jumire, a celui mai mic becit tine, si, pujin bud nu se pleacl asa
cum il voesti, lovitura, ghiontul, palma, pumnul.
Asupra onoarei cuiva n'are nimenl niciun brept, asupra pSrjii
sfinte bin l'auntrul lui. Dacá prin brutalitaji repetate ai ajuns a o
nimici la un om, care poate sa te asculte apoi, intre insulte si palme,
ca un cine care nu mai miriie supt lovituri, ai ucis un suflet, 5i
nu stiu baca aceasta nu e o crimä beopotrivä cu uciberea trupului.
Sint si be aceia care au ucis la minie, fall constiinp, trupul celor
ce este aproapele lor, bar WA constiinja, WA punerea in practica
a unui inbelungat sistem be violenjä nu poji s'a nimicesti sufletul.
Nici cinb nu e ingäbuit asa ceva. Ar fi trebuit ca in jara unbe
räul era asa be räspinbit sä se fi facut o lege speciala, in care
pebeapsa pe care jubecAtorul, bin pArtenire fall be cei ce sint
be sama lui, sä n'o poatä inlAtura sä atinga fall zAbavg pe
vinovat. Nici forme, nici cheltuialá, nici apeluri. Constatare si repre-
siune, cea mai asprä. Doar asa ceva s'a fácut in America, unbe strin-
ginbu-se lume bin toate partite, cu tot felul be apucaturi, Amen-
canul be rasa veche, intemeietorul si apthltorul bintru inceput al
libertajii n'a vrut ca onoarea lui sa fie expusä la batjocurile oricSrui
venetic halos abia coborit bin corabie. Acolo cine-i fi, faci frumos
temk.ill baca li-o veni pofta sä te legi be cinstea cuiva, fie si numai
prin vorbä.
Dar insulta, lovitura fall be cel mic si fäll apArare innaintea
ta, neingabuite pana acum, sint astäzi adevdrate crime.
Sufletele se cer, constiente, bemne, minbre. Numai ele te pot
face sA porji o lupta ca aceasta, jertfinb tot ceia ce e pracerea si
muljämirea viejii. $i cel bin urmá solbat un sullet imparätesc
trebuie sá aibä, intocmai ca al Domnului si Regelui ski. Niciobata

www.dacoromanica.ro
 136 RAzboiul nostru in note zilnice

nu s'a cerut mai mult oricui sa fie chip al lui Dumnezeu pe pamint.
$i tu, nemernicule, care abesea nu ti-ai putea ba sama cum be ai
ajuns unbe esti, arunci batjocura si imparti lovitura fratelui tau he
la care se cere tot ce poate ba o fiinta omeneasca? Cáci se vab
zilnic civili insultinb si lovinb be la abapostul lor luptatori be ieri
sau be mine.
Luptatori be ieri... $tii tu care subui si bati prin ce a trecut
omul pe care-1 ai innaintea ta si al carui nume macar nu-I cunosti?
L-a crutat oare moartea ca sa cabá supt lasa ta jignire? $i, chiar
baca n'a fost solbat, stii tu prin ce bureri a trecut mosneagul care
poate si-a pierbut copilul, pribeagul care lasa in urma agonisita
unei vieti intregi In sama Turcului, Bulgarului, U ngurului, Neam-
tului, veniti be pe unbe bracul si-a intercat copiii, seful be familie
bespartit be ai sai care poarta in inima atita bor si atita jale, co-
pilul ramas sarac be tata oH si femeia care nu mai are un sprijin
pe fume? 5tii ce jertfä ai innaintea fa si in fiinta acelui singur
om cifi vitefi insulfi, cifi morfi lovesti peste obraz?
Pun aceastä intrebare innaintea constiintei tale, oricine ai fi.
Urgia raspunsului ei sa te urmareasca!
Iar celorlalti, fratilor nostri romini, cari trebuie sä ne iubim,
citi si cum sintem, frateste li spun in folosul fratilor : paza buna la
vorba si la fapta voastra. SA respectam pe aproapele nostru!
9 Februar 1917

Functionari...
0 societate omeneasca poate sa se tie si sä biruiasca astazi
in lupta cumplitä ce s'a beschis intre teri si neamuri si care va
tinea si bupa incheiarea pacii, mult timp inca bupa inchierea pacii,
printr'o singura si mare insusire: fiecare bin aceia cari o alcatuiesc
sa fie om, in abevar om viu, §i cif se poate mai mull om.
Obatä stiu ca nu era asa. $i crebea cineva a nu-si face niciun
rail bin potriva! , ca nu face niciun rau acelora in mijlocul
carora traieste bacá nu e om in beplinulsi asa be greulinteles
al cuvintului. Fiecare cauta sa se crute be atingerile aspre ale viefil,
sa-si faca ziburi be cetate impotriva ei, be sa n'ajunga la binsul
nimic bin furtunile si amenintärile realitatii. 51 pe copii si-i crestea

www.dacoromanica.ro
 N. 1ORGA 137

-asa, pe fete ca si pe baeti. Sä nu rabbe ei ce-ai rabbat tu, sä nu

treaca ei prin ce ti.a fost bat tie sa tred, s'o bun mai bine fail
sa fi infruntat nimic. De aceia jertfele cele mari in cresterea lor,
be ai fi fost in stare sa cheltuesti si ultimul ban numai sai aperi
be asalturile vietii, fara a te ginbi ca" li faci asttel cel mai mare
rau, cad singura fericire i singura putere este viafa, 6 tot ce e
bun i, tot aa, cu tot ce e rau intr'insa i ca, obata nu-ti ba ea
o lovitura, fail sa-ti rasprateasca baruinbu-ti mijlocul be a fi mai
tare fata be alte lovituri ce pot veni.
In borinta aceasta be ,,a se asiguraa, be ,,a se arania", be
a se plasa", be a.si face o cariere, bad fetele erau asezate cu
zestri marl la barbati cad, be cele mai multe ori, le iubiau tocmai
be aceia, baietii erau minati, intr'o fume ca a noastra, spre func-
tionarism.
Popor mic, cu forte putine, si acelea Inca neinbestulator bes-
voltate. Boieri, sus, abia pe jumatate treziti bin somnul ietacurilor
cu bivane moi ; terani jos, abia, ori nici pe jumatate besmeticiti bin
toropeala apasarii si a mizeriei. Atita era natia. 0 nobilime be
cavaleri fara astimpa r, cautinb busmanul in cele patru colturi ale
zarii, nu se afla ; nici o intelectualitate främintata be ibei Inbraznete,
borinb infocat sa schimbe toate in spre bine, prin cea mai invier-
sunata lupta pentru libertate; nici-o negustorime care sä taie bru-
murile Europei In cautarea cistigului, oil o muncitorime inbustriala
cu sufletul otelit be lupta zilnica impotriva asprei materii rebele; la
noi, in sfirsit, nu se asezasera sateni be colonisatie, beprinsi, ca
Englesii bin America, sä cerceteze /Mud neumblate, pustiuri pline
be busmani innainte be a infige cei patru terusi ai colibei.
Aiurea erau acestea, toate sau o parte numai bin ele. La ince-
putul veacului trecut un om mare si un om strasnic a visat sa born-
neasca el si neam be neamul lui cu atotputernicia pe care lui, i se
intimplase sä i-o bea geniul. Biruitorul Dapoleon I-iu, care era si-
gur Ca nu se poate gäsi cap mai bun becit al lui, bin mila lui Dum-
nezeu care l-a fäcut asa, a cautat, cum oare sa nfraneze mai bine
toate puterile acelea care s'ar fi putut ribica, baca nu impotriva lui,
macar impotriva urmasului mai slab. Atunci a creat functionarismul-
Pana atunci faceai o slujba dupg Mina veche. 0 faceai din
limp in timp, nu totbeauna. Rostul nu fi se hotäria pm slujbä, ci

www.dacoromanica.ro
 138 135zbolul nostru in note zilnice

prin ce aveai, de la inceput, pe linga binsa. Nu te laubai cu binsa

mai mult. Aláturi be binsa aveai ibeile tale, legaturile tale, placerile
tale si activitatea ta. Erai un om, un om intreg, care gäslai vreme-
pentru o funcfie, §i abesea numai pentru ca erai chemat la dinsa,
pentru ca-fi pläcea sã caufi de dinsa
Napoleon a zis: nu; aceasta e periculos. Omul imi scapa ;
trebule sä creez un neom care sl fie al mieu. $i a facut funclionarul
pentru o funclie, scoala pentru funclionar si societatea intreagg a
pus-o supt orbinile lui. Un imens orbin cavaleresc o, cit be pulin
cavaleresc ! al formei, al hirtiei mizgilite a fost creat astfel, si
nici cele mai grele lanturi si lacate be fier n'au linut la temnila mill.
oanele be oameni ca aceste coli be hirtie nesfirsite ale formei abmi-
nistrative.
$i le-am primit si noi. In ceas rau le am primit!
$i ce era viu Inca in noi s'a bistrus, rapebe, intr'o generalie.
Acolo unbe orice boier, mice mazil, proprietar be pamint innainte
be toate, putea primi o carte bomneasca pentru a merge, fara plata,
sa inbeplineascà tin rost: be jubecata, be hotarnicie, be suprave-
ghere a unei lucrari publice, acolo unbe orice om putea fi un func-
flonar, un functionar gratuit bupd priceperea lui si cu toata cinstea,
cad raspunbea falä be Voba el insusi, care vorbise catre ecrebin-
ciosul luiz Cutare,omul a fost pus be-o parte, funclionarul be alta,
si anume : beasupra celui b'intaiu, be care era beosebit cu totul
lui tot.
Uitali-va numai la binsul, la domnia sa bomnul funclionar intre
bosarele sale be toate zilele. De multe ori era fa cut sa fie un om
harnic, bun, folositor, plin be iniliativa si be tragere be inima De
la scoala insá, care numai funclionari trebuie sä beie, ca be aceia
este si creatäscoall primara, scoala secunbara, scoall superi-
oarä, incepe a fi amputat, impulinat. Se face cu calitatile lui
innäscute cum face grabinarul be parc frances Lubovic al XIV-leau
cu puterea inbrazneala a ramurilor care cresc i cautá a se intinbe;,-
foarfeca ii ba forma voila si i-o reface necontenit ca un cfason,
be par sau be barn'. El stie pe ce brum merge si spre ce loc :-
ace! tron be zabarnicie, care e biroul i bespre care i se spune ca
e lucrul cel mai insemnat bin lume. Leafa si ceva zestre, a lost
ibealul. Atilia abauga: ce mai pica, si este cine sa-i invele. Obatá

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 139

instalat, viata lui se stinge incetul pe incetul ; singele i se face cer.

nealA, trupul pare cl se innobileazA in hirtie. Dosar ambulant, cu
orariu fix, el ajunge, bupd ce s'a sustras vietli prin functie, sA se
sustragA functiei prin chiul. 0, marele, sfintul chiul, care-ti ba
rdgazul partibei be table la cafenea, al cetirii tuturor gazetelor si
al tgrAbolului cu familia, ai rAmas singurul ibeal al atitor mii be
oameni, meniti pentru altceva. Si ei sunt esarea pAmintuluiD, cstilpii
societAtii»...
Vine o vreme, asa be grozavA ca acea be acum. Oameni,
oameni, se cere pe toate cArArile. Oameni pentru luptA si suferintA.
Oameni pentru orice, pentru ce e mai rAu si mai greu. Oameni
cari sA scoat5 apA bin stincA si griu bin nisip. Forte neobihnite
care sA se poatd apuca be orice lucru si sA-1 bud la capAt Ochi
be foc, brate be fier !
51-i cei cui ? SocietAtii functionarilor...
SA vreie, nu mai pot. La biformat pregAtirea si ocupatia. Nu-si
pot iesi bin formA. Nu pot ribica be jos pe cel cazut bacA n'au
hirtie in regule. Nu-si cunosc fratele bac5 n'are bilet be Then-
titate". Ce inutili sunt, Doamne, si fiinb asa be multi, ce nenorociti
si pentru binsii, pentru al lor be acasA !
$1 atunci se impune fatal, in locul splenbibei solutii : rabioasa
muna a tuturora, ceaialtA solutie, marea osinbA a societAtii para-
lisate be functionarismul orb, olog, ciung, netrebnic: evacuarea cu
leafa luatA pe trei luni innainte!
latA ce a fAcut bin noi sistemul.
11 Februar 1917.

Omul cel vechlu.

Este si lume care, in nemultAmirea ei asa be fireascd, sävdr-
seste greseala be a cAuta ca vinovat pe cutare si pe cutare. Dac5
1ai inlAtura, bacA 1-ai pebepsi, ai inbrepta toate; asa macar sl-i
vorbesti be rAu, si tot al fAcut ceva. Doar be pe vremea Evreilor
celor vechi cari fAceau pe un biet tap sA li primeascA toate paca
tele 0-1 izgoniau in pustiu, ca sl rAmiie ei curati, acesta e sistemul
ce se impune mai usor unei lumi vinovate.
Mai este si altul, ceva mai inteligentsi zgomotos si el, cri-

www.dacoromanica.ro
 140 ItAzbotul nostru in note zilnice

ticant, agitat nevoe mare. Tine biscursuri la cafenea, blastAmä pe

strabä, trimete scrisori anonime. Pentru binsul Mut vine bintr'aceia
cä este o categorie socialà, o clasá vinovatã. Aceleia sä i se faca
sffirsitul, si toate vor merge bine. ,,Ciocoii, bom'le !... Las' c'o sa
vaba ei pe urm5."
Dar eu as recomanba cerateanului care e pune tam la ca1e7,
si ma lámureste prin scrisorile lui anonime ce as avea si eu be
fácut pentru a salva Ora, un al treilea sistem. E ceva mai greu
becit celelalte, bar e mai bun. E si mai practic, fiinbc6-1 poti incepe
be la tine insult mai ciocoiu de cum crezi, fiinda apa de mult
ai fi yrut sa fii 0 tu unul dmire ciocoii cu cari te lupti. (Cio-
coiu" inseamng acesta: ori ce om care nu ajunge prin munca, nu
se tine prin munca si n'are bragoste pentru munca, bar umbra tehuiu
pe toate cararile si potecile pkatului bupa toate bunurile vietli ;
asta s'o $tii beta mine, ciocoiu tu insuti cari nu incapi be ceilalti
tiocoi D
Sistemul mieu e acesta : sd lepabam pe comul cel vechio, bu$-
manul nostru cel grozav, acela care ne urmáreste in rázbbiu si care
ameninta s'a' rthniie lingd noi si in pacea viitoare, care nu cere mai
puting !run si mai mici jertfe becit räzboiul Insusi.
SS-1 urmãrim si sa--1 bistrugem pe miserabilul acela, sä I scoa-
tern si bin coltul cel mai täinuit al sufletului fiecáruia, cad e siret
fära margin! si se face la loc bin cea bin urma farimitä. Nu vrea
a bea nimic be la el si mid totul be la altii. E lenes be-ti cir-
neste nasul. Mincinos e si slugarnic, bar e si spornic la frasa si
trufas mai bihai becit un impArat. Nu incape be altul si toate in+
loacele be intrigá le intrebuinteazá pentru a scapa be aproapele si
ai face fall. Továrásia cu el nu se incape nici la cel mai gras si
mai sigur cistig, caci il vrea tot pentru binsul. Grozavä fiará si omul
cel vechiu!
El a inventat Statul., si l.a recomanbat si teranului. Statul
e tot ce nu esti tu : el are, el b0; singur el nu cere. Poti sg-i pre-
tinzi toate, cá el le are ; boar orice Romin e náscut macar sef be
cabinet, cu automobil propriu, al trinbAviel sale, pe care S tatul are
s'o intretie. Nu-I läsa, inhatá-1, cinele be Stat räu care nu-si face,
batoria!
Dar, oricum, tot vezi la urrnä a Statul e pufintel si vecinul

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 14!

aproapele bumitale. De el te lovesti umblinb bupa Stat. 5i el insusi,

facarib acelas brnm, ba _be bumneata. Si atunci, conflictul cel teribil,
razboiul civil in permauenta : de ce, la dat, eu 0 nu el; de ce, la
luat, el i nu eu! Mare Halos omul cel vechiu!
La lupta contra lui sa pornim toff. Crebeti-ma e singura sohijie.
Ni-o cer ruinele in mijlocul carora ne vom gasi mini. Ni o cer copiii
nostri, cari nu trebuie sa pata ca noi. $i ni-o mai cere cineva : cej
iubiti ai nostri cari au murit in lupta tocmai fiinbca se besbarasera
be egoismul omuld celui vechiu!
11 Februar 1917.

Franta cea adevAratà.

In conferinta sa, tinuta la Lonbra, bin care mai eri b-nul V.
I3ogrea reprobuce aici chiar partea mai caracteristica, Maurice 13arrès
se plinge be reaua intelegere pe care Ora la stralucita bovaba ce
a facut-o be trei ani incoace a intimpinat-o Franta bin partea lumii
intregi, bin partea prietenilor ca si bin a busmanilor. $i cu min-
bria cea mai flreasca el releva ce a Obit acest razboiu, care va fi
facut pe orice natie sa-si bescopere befecte ce i fusesera ascunse,
bar numai pe foarte putine sa-si afle calitatile be care nu-si Muse
sama Inca nici ele insesi.
Da, e foarte abevarat ca, intr'o privinta, n'am stiut nimeni ce
este Franta. Du era intr'aceasta, in ce priveste pe aliatii ei be
astazi, nicio rea-vointa. Din potriva ni 'Area Mu ca be noi Insine.
Dar impresia era, be fapt, aceasta : ca, InWun conflict militar, o asa
be nobila societate omeneasca n'ar mai putea bovebi toate acele
virtuti razboinice care au facut pentru totbeaua gloriosi pe Francesii
be obinioara.
Voiu abaogi ca nu era o opinie culeasa bin carti. Dupa aproape
treizeci be ani, cit n'am vazut tara iubita a stubiilor mele be final.,
imprejurari mai prielnice m'au abus la Paris acurn patru ani, beci
chiar In ajunul razbolului. hi poate inchipui oricine in ce bispositie
abinc emotionata am vazut toate. Imi luam, atent, impresii be viata
pe care aveam be ginb sa le public si pe care le-am si publicat,
Inteo carte, Note de drum, bespre care a stiut numai profesorul
5tefanescu pentru a face o amabila bare be sama Inteo revista care

www.dacoromanica.ro
 142 R5zboiul nostru in note zilnice

nu stia be obiceiu cu ce mi-oiu fi petrecinb eu vremea ; amintesc

bed be lucrurile acestea si pentru Ca nimeni n'a cetit carticica. La
un razboiu in Apus, la un razboiu european nu se ginbia nimen ;I
nici interventia Rominiei peste Dunare nu se probusese Totusi, la
Lonbra, in zilele Congresului istoric, Germanii nu aratasera niciun
fel be prietenie pentru Franta, iar be Anglia vorbiau in cei mai rat
termeni, besi unii faceau comunicatiile lor in englezeste. Era ceva
in aier, iar, in ce priveste pe Francesi si Germani, ca be obiceiu,
nu puteai sa-i vezi pe unii sau pe altii fara s te ginbesti la ce-$i
pregatesc pentru ziva urmatoare. Armata unei ted si a celeilalte
trebuia sä fie un obiect be mare interes, spiritul militar be o parte
si be alt a a Rinului merita o cercetare serioasä. Ei bine, se 'Area
ca in Franta este atit inbivibualism, totbeauna besgustat be rea-
litatea pe care o lua in Wale be joc, si totbeauna gata be miscari
-contra autoritatii in orice bomeniu, incit nu mai poate fi vorba be
reluarea tuturor acelor trabitii eroice care cer increbere si soliba-
ritate.
De alminterea Francesii insii crebeau asa. Era ca o mare obo
seala in suflete. Niciobatä abmiratia pentru Germania nu fusese mai
mare becit in acest moment cinb Jules Huret clabia o intreaga end-
clopebie in mai multe volume ca sa arate nu numai ca e invinci-
bilk bar ca nimeni n'ar putea-o opri in opera be a lua in pose-
siune lumea. Oameni pe cad in tinereta ii cunoscusi plini be viatà
si be avint iti spuneau linistit ca sufletul national e in scabere, ca
nu se mai intereseaza, becit be ce-i poate maguli obositele gusturi
Teatrul babea piese, si belgiene, care se invirtiau une od in jurul
chestiunii sociale presintate brutal ori scormoniau, be obiceiu, casuri
be abulteriu cum nu se mai väzusera. Literatura suna bin pintenii
silabelor si se bistra innaintea unui public care-i cerea numai nou-
tate, cu presintarea ca eroi be brama poetica, a figurilor bin corabia
lui Noe, orice ar zice cunoscatorii acelui vechiu gust frances care
nu gresia niciobatä Se poate afirma Vara a gresi ca nicio mare
figura representativa nu cuprinbea in sine tot ce-si aminteste, tot ce
e in stare si tot ce voie$te poporul frances. Lipsiau chiar acei
oameni, cu grea sarcina, cad merg innainte in umbra, gasino carari
in huibuiehle sau inbiferenta acelor cad creb ca n'au nevoie be
binsele: intelectualitatea francesa nu voia sa fie regentatä.

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 143

Asa era ; nu ne puteam insela asupra acestor fapte.

Du este insa inbreptafita cealaltä parte bin actul be acusafie
al lui Barrès: ca tofi vebeau numai o Franfa totbeauna gatitä, tot-
beauna veseld si gata be chefuri, pentru binsa si pentru alfii, o
Franfa care, fiinb local be placere, se bistreaza si ea impreuna cu
oaspefii be toate nafiile. Erau si be aceia cari crebeau asa ceva,
chiar bupa ce statusera mai mult timp in cuprtnsul ei, fie si numai
la Paris. Dar hotarit ca ei vebeau foarte rau. Doar in acest Paris
chiar cea mai muncitoare si cea mai econoarna burghesie bin fume
isi expunea in casa, in pravalie, pe straba, la fiecare ceas bin zi
minunile mobestiei sale active. Provincia nu trebuie s'o caufi la
sute be chilometri beparte be Capitald; ea locuieste nouäzecimi bin
Parisul insusi. 0 abmirabila provinciald e boar acea frumoasa femeie
sigura be sine care in rochia-i be find neagra isi cant& be gospo-
bäria fard slugi sau cu singura sluga inchiriata citeva ceasuri pe zi
si care ocupa cu familia ei bouä, trei camarufe la rinbul al treilea,
priminb lume be vre-o bond ori pe an, atunci cinb soful ei, si binsa
chiar, ostas crebincios al casei, cistiga cit aceia cari in Romania
locuiesc intr'un mic palat si au automobil la hangar Orb trebuie
sä fii si stricat ca sä nu vezi mii be femei ca acestea si sa-fi ramiie
in ochi numai profesionista besfriului.
E brept ca o literatura mult mai cetita in streinatate spunea
altfel. Dar cu pufina osteneala era mijlocul sa afli ca ea nu spune
abevaru!, tot abevärul, si are in vebere cistigul si efectul si e scrisa
be oameni cari nu traiesc in mijlocul acestei solibe burghesii, cari
nu vreau s'o cunoasca si s'o recunoasca. A spus o boar un Ame-
rican, intr'o carte foarte raspinbitä. Si explicafia haoticei viefi morale
bin unele locuri si cercuri o babea in alta carte, Inca mai cunos.
cuta, Les méteques, stramii be obirsie", un romancier frances care
bescoperise nasurile grecesti, provenienfele levantine si egiptene,
mofturile exotice ale acelor cari compromiteau Parisul prin viafa
lor inainte be a-1 calomnia prin ce scriau si vorbiau bespre binsul.
Ceia ce n'am stiut Irma, e altceva. Anume: valoarea militard
a unei burghezii ca aceasta, unei feranimi ca aceia care-i samana,
valoarea maselor abinci ale acestui popor, singurele hotaritoare in
marile incercari si in marile prefaceri, puterea sufletului be rabbare
si inbaratnicie be crebinfa si be sacrificiq care, besfacinbu-se bin

www.dacoromanica.ro
 144 RAzboiul nostru in note zilnice

ele, face ca si restul nafiunii sd uite be ce a spus si a scris pentru

a reveni la marile virtufi simple ale strdmosilor.
$i poate pentru noi Rominii era mai anevoioasd greseala. Cdci,
in ce ne priveste, asteptdm totul be la aceste mase, care bin neno-
rocire, n'au avut la noi pentru avintul si rezistenfa feranului con-
bucerea bund a tirgovefului bin clasa muncitoare.
Recunoscinbo astdzi, vebem in izbinba poporului frances o
bovabd be ce am putea face noi insine cinb munca mobestd ar lua
in stäpinire orasele noastre.
12 Februar 1917.

Specialisare §i bunavointa.
Ce lucru mare e pentru besvoltarea omenirii specialisarea, club
economiseste puterile omului numai pentru a nu le risipi, pentru a le
stringe toate ale fiecdruia asupra locului unbe pot folosl mai bine !
$i, in schimb, ce fatal si pierzdtor lucru e sd.fi sprijini pe speciali-
sare pornirea cdtre lene 5i traiu gol, furisinbu-te, in numele speciali-
tafii, be pretutinbeni pentru ca sä nu te gäseascd nimeni nicdieri !
0 vebem astäzi asa be bine ! Inutilitatea miilor be oameni vine
bin aceia cd fiecare s'a specialisat la lucru lui si in altul gnu se
pricepe) si enu poate». Asteaptà sd revie vremurile cinb sä se
intoarcd la inbeletnicirea lui obisnuità, iar pänd atunci ii pare du
be sigur, bar nu poate face nimic. Asa a invdfat, asa s'a beprins.
Omul be bundvoinfd, acela care se infáfiseazd oriunbe in ori ce este
in stare sd-si arate puterile 5i priceperea, acela lipseste inteo vreme
cinb n'ai timp sä verifici prea be aproape certificatele si statele be
serviciu ale nimanuia. S'a ajuns astfel la situafia aceasta ciubatä,
cd, in abevdratele lagdre be concentrare care sint orasele alolbo-
vei, be o parte mii be oameni intinb mina, la colful strabei sau in
cabinetele ministrilor, la ghiseurile bäncilor mind begeratd, mind
inmánusatä , iar autoritafile repetà in zdbar cererile lor besperate
be ajutor omenesc la lucrdrile publice care se impun.
A$a e specialitatea: lucru scump si care, la nevoie, nu face.
Nu face mai ales cinb e vorba be acel lucru care n'abuce rdsplatà
bund, nici cinste mare, oricit ar folosi lumii. Specialistul, fie si in cel
mai be jos rinb al oficialitdfir nu va face cu nici un pref ceva

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 145

care sä nu fie ca pentru ,,rangul" lui. Si nu-si inchipuie cineva cit

be multe sint rangurile prin care te poti sustrage be la lucrul spornic
si util !
Nu voiu uita intimplarea pe care Vo povestesc aid in loc be
alte explicafii.
Acum vreo sase-sapte ani, cu prilejul serbárilor jubileului uni-
versitar bin Iasi, Suverarra noasträ be astdzi si-a ardtat borinta be
a vebea cele mai caracteristice bin bisericile acestui vechiu Scaun
e Domnie. I sebärea cd e mai interesant becit sa primeascd anos-
e omagli ale atitor bregAtori, mari si mid, cari nu sint buni be
a ceva,si poate nici be aceasta.
\ In pr.Dgram era intdiu biserica, be mult in reparatie, bar plind
iná be lucruri originale a lui Ion Golea. Se stie ce vastd curte e
cuprinsd intre splenbibele ziburi ale lui Duca-Vobd, curdtite azi pe
jumatate macar. Dar nu stiu toti ce Marie, ce spini si ciulini, erau
acolol in toamna aceia, be acopereau si cdrarea.
\Prin acest besis be buruiand trebuia sa treacd Principesa
Mostenitoare.
Am rugat pe cei in brept sd orbone curdfirea. Mi s'a rdspuns
cd aceasta priveste Primdria.Dar pand la Primärie e un lucru be
fäcut si acum.Nu se poate face; las' sä vabd Primdria!Dar Prin-
cesa o sd-si rupd rochia.. SA si-o rupd ; tocmai atunci o sA van
Primäria...
Du era be chip. Am chemat pe sergent. L-am rugat sa faci
el ceia ce se impunea neapdrat. 0 ce ochi mi.a aruncat 1 El sä faci
asa ceva ? Dar nu-1 ingdbuie specialitatea si rangul...
Másuram acuma intinberea operei ce ma astepta pe mine, care
n'am avut niciobatà specialitate, nici constiinta unui rang. Atunci
cineva se infatisa voios sinefabbator. Era birjarul rus care ma abuses e.
SAmi bea o coasd ! Eu sunt be la tat% .. Princesa nu tre-
buie sa vaba asa ceva!
In cinci minute se si facuse o bund cdrare largd. 13irjarul era
asa be vesel, bar celorlalti nu li era rusine.
E carare be Mut intre spini si ciulini mine, ca sd treaci
Ibealul national. 0, be n'ar fi atitea specialitati si ranguri, cum I-am
putea primi!
12 Februar 1917.

www.dacoromanica.ro
 146 Rázboiul nostra In note zilnice

Mine...
N'au trait niciobata popoarele mai mult becit acuma bincolo
be presentul lor pentru a nu vebea becit mine, un mine mintuitor,
asigurator, nu numai un mine be pace, bar be o pace in care se
string toate brepturile ciVigate prin cea mai invierpnata lupta,
toate bobinzile bogate ale capitalului be incorbari $i suferinte fall nume./
il boresc be o potriva, cu o patima infocata, si unii si alji!i
$i aceia be cari ne.am alipit pentru apararea breptului tuturora faro
care nu poate fi $i bainui nici breptul nostru si aceia impotriva carom
facem toate sfortarile noastre pentru a-i rebuce cu sila la acea viaja in abe-
var omeneasca pe care au parasit:o pentru a se arunca turbat pe pustiu-
rile urii $i silei. Fiinbca, baca noi avem siguranja acestui brept pe
cere-1 represintam, ei traiesc In ilusia lui, ce li-a fost bata be cea
mai vicleana bintre oficialitaji, care nu uita sa li spuie zi be izi ca
be aceia chinul lor cumplit pentru cà s'au apucat sa inbeplineasca
a$a, intre tilharul bulgar la breapta $i tilharul turc la stinga,voia
lui Dumnezeu pe pamint, abucinbu-i-se ca sacrificiu. Si vor $1 ei
pacea, o vor bin toate aspirajiile sufletului lor, hamesiji, slabiji, cu
mintea strabatuta be vebeniile nenorocirilor prin careori be-au
fost invingatori$i ei au trecut, cu inima sfa$iata be pierberile pe
care le-au inburat...
0 sa vie primavara. In Apus, cele b'intaiu solii ale vremii mai
bune au sosit. Si aici, in mijlocul zapezilor cari cab, cite,o zi be
molo$ag anunja prefacerea timpului, sosirea zilelor be lumina
mireazmä. Cu ce bisposijie iesiam obata innaintea lor bin tainijile
noastre be iarna! Se facea ibila $i in sufletele cele mai tari. Acuma
nu mai vebem, nu mai a$teptam nimic be la bunatatea naturii, care,
$tie sä fie $i a$a be frumoasa, a$a be blinba. inlaturam bin minjile
noastre toate amintirile be cer albastru §i be pabure titlark be
soare calb $i be izvoare vesele, cum inlaturam farimile be cintec
voios care uneori ni salta prin ginb. Nimic nu ni trebue, nimic nu.
cerem becit numai un singur lucru, acela care va fi mine, be O.
cinb va fi acel mine, nu-1 $tim.
Cinb, anume, va fi? Va veni cum II a$teptam sau altfel?, zic unii

www.dacoromanica.ro
 N IOROA 147

Germanii, oricit s'ar ascunbe, asa zic. Ei, cad sunt partea
cugetatoare a Europei mijlocii, cu Bulgari millocii" si Turci ,,euro-
peni" forminb membrele inferioare ale acestei Europe (si bed cu
voia be a bormi pe urechea aceia si be a nu-0 face niciun fel be
temeri pentru viitor, in somnul cel greu al prostului, increbintat Ca
a facut lucru mare). Cancelarul, ministrii, presa striga ca nu ban
nimic innapoi, a nu lasa sa li se fure cIstigul..., ca e o hotie O. i
präzi be ce au furat. $i strabatatoarea foaie satirica francesa MM.-
tiseaza pe bietul Bethmann-Hollweg, nascut sä fie pastor protestant
sauprofesor be ,,imperativ categoric", fugino supt amenintarea sabiilor,
pistoalelor, pustilor lumii intregi cu boccelutele be onesta agonisita
care sint I3elgia, Serbia, Po Ionia cit se bobinbise pana atunci,
in strigatul cä oamenii acestia rai vreau sa-I bespoaie.
Cine se arata insa asa, cine afirmá ca, oricum, Austria va
trebui sä nu mai fie ca innainte cine raspinbeste zvonul ca se
gaseste Inca o Constitutie Inca o impartasanie la boala grea
in Vfena, cine-si pune cite obata intrebarea : "Mai la urma, ce avem
noi cu Serbia», cine incepe sä aleaga in I3elgia ce este be luat si
ce se mai poate lase, acela nu vebe viitorul Vara ca inima sa nu
i se rupa la ginbul ca jertfa milioanelor be Germani pe care i-a
ucis glontele, ori boala, ori foamea, ori frigul ar putea sa fie zabar-
nica, ba Inca mai rau, sa fi abus numai coborirea si imputinarea
Patriei.
$i totusi sunt oameni si acolo cari trec peste ori si ce si
striga, cu mina slaba intinsa catre ceva care nu se vebe Inca : vie
mini, orice ar aduce !
Din partea a ceastalalta, careia i-am abaus energia si crebinta
noastra, oamenii nu sunt singurii cari sa pregateasca acel mine ;
cineva mai puternic becit binsii li sustine : constiinta neclintita a
iinui Drept care nu poate lipsi, cad altfel pare ca insusi echilibrul
lumilor si acela sprijinit pe forte, nu pe temelii materiale,
s'ar rupe si toate aceste lumi nebune care se tin plutinb prin lea-
turile tainice bintre ele s'ar prabusi print'o urlasa lunecare in spa-
liul fara funb.
Cum se astepta obata in suferintele postului, be cei slabi,
batrini si bolnavi, in ger si umezeala, sosirea Pastilor be bucurie,
asa iese intreg sufletul nostru, cu toata nerabbarea ce-I arunca, bin

www.dacoromanica.ro
 148 R5zboiul nostru in note zilnice

mijlocul burerilor $i infrinarilor lui, innainte, tot innainte, intru intim-

pinarea acelui glorios mine.
Dar va fi o Inviere. Nu se poate sa nu fie C o cerinta fatala
a Lumii, care nu poate trai fail a ceasta. glormintele se vor bes-
chibe $i ce a fost mort in apasare se va ribica bin nou sprinten
$i luminos spre cerul fericirilor be care atita timp a fost bespartit.
Dar in a$teptarea acelei zile care impaca $i alina astazi price,
n'ajunge infrinarea postului, nici faclia be crebinta pe care a$teptam
sa se coboare lumina ceasului celui mare $i sa-i aprinba flacara.
Mai trebuie ceva, singurul lucru care e be facut astazi, cinb la noi
in$ine n'avem voie sa ne ginbirn, la nimic bin ce ne multame$te si
ne asigura pe noi, caci insusi ceasul de acuma nu existã, ci numai
pregatirea ceasului mult borit".
Trebuie ca fiecare bin noi sa pule Inca obata umárul, fie $i
cel mai macinat be rani $i mai singerat, ca sa ribice, impreunä cu
toti ceilalti, lespebea cea grea pe care numai Dumnezeu, care pentru
räscumparare a trecut prin mormint, a putut s'o ribice singur.
13 Februar 1917

Pentru satistacerea nevoilor

noastre de hranA.
De ce se ascunbem ? Sint griji marl in ceia ce prive$te $i
hrana noastra be mine.
Un razboiu ca acesta nu poate scapa nicio tall $i be aceasta
amenintare. Germania, cu populatia ei a$a be beasa $i beprinsa a
minca mai bine becit oricare alta afará be cea engleza , a
inceput sa simta intaiu neajunsurile hranei neinbestulatoare, iar be
la o bucata be vreme, chiar chinurile foamei, pe care n'o poate
abormi nici orbonanta cea mai inteleapta, nici cea mai bevotata
bunavointa abministrativa $i nici cea mai buna cataplasma patrio-
Ha bin gazete. A fost o vreme cinb toata lumea ribea be Neamtul
flaminb, $i, baca trebuie sa te lupti cu bu$manul bin toate puterile
tale, necrutinbu-I cum nici el nu te cruta, nu e bine sä rizi nici be
rani lui, fiinbca se poate sa te atinga $i pe tine. Cinb Germania
suferia, nu se putea ca aceia$i soarta sä nu atinga $i pe aliatii ei,

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 149

call, be si sint in lupta be rangul al boilea si al treilea, puteau sa

aiba totusi la mincare stomahurile be rangul intaiu, ca fratele aus-
triac si mai ales flámingiosul si insetatul frate ungur. Viena cauta
sa opreascd hrana Berlinului, Pesta hrana Vienei, Orientalii turco-
bulgari sasi pastreze o bucajica pentru ei pana ce, tot inselinbu-se,
au ajuns sa rabbe cu tojii.
Du se poate zice a in Italia si Anglia nu este o oarecare
jena in procurarea alimentelor. Zilele be post, cartelele be cumpa-
tare, recomanbarea unei noi lisle be bucate, formula englesa pentru
partea be mincare a Crdciunului o aratd in be ajuns. Franja se
gäseste prin marile ei bogajii agricole inteo situajie mai buna. Dar
in Rusia insasi nu toate provinciile se afla in aceiasi situajie be
beplina muljdmire
in ce ne priveste, lovitura bin Novembre si sosirea ostirilor
aliate in Molbova impujinata au schimbat cu total situajia. Franzela
be toate zilele a ajuns pinea neagra impotriva careia nu cirtim, ci
borim numai ca aceasta mobesta hrana a saracului sa ne uneasca
si astfel cit mai mult cu suferinja veche, vesnic a celui care el ni
ba pinea. $i inboieli plutesc asupra viitorului: pang la recoltd si
chiar, bata fiinb ingustarea ogoarelor, crisa be braje si lipsa be vite,
duph recoltä.
S'au cerut Statului, care nu mai bispune be vechile lui mii.
loace si nu poate sari, in aceste zile be nevoie, suta be ani care-i
lipseste pentru a fi la inalfimea Statelor apusene, masuri, bin care
unele s'au si luat. Avem be mult zilele be post ; vom avea cartelele.
Un singur lucru nu numai ca i-I putem cere, bar trebuie sä
i-I impunem. Sh inceteze acea phrtentre care e in tichloasele noastre
ntoravuri. Sd se pule oameni harnici, netemdtori si incoruptibili la
controlul unei bistribufii imparliale. $i sa se ceara, inbata ce s'ar
putea banui macar o primejbie be foatnete, beclarajia provisiilor pe
care une ori le-au facut tocmai aceia cari be aljii, si nu be binsii
erau batori sa se ingrijeasca. SA-0 goleasca pivnijele acaparatorif
particulari mai Ili becit negustorii abusivi, fiinbck acestia cel pujin,
cu orice prej ar vinbe, vor vinbe totusi cinbva!
Dacd nu ma Inset, postul mare se beschibe in curinb: $tii ce
e postul : nu maninci came. Zeci be generajii crebincioase asa au
facut : n'au mincat carne patruzeci be zile in sir si nu erau mai

www.dacoromanica.ro
 150 Räzbotul nostru in note zilnice

slabdnoage becit noi. Ce ar fi back in tara unbe nu $tiu cu ce vom

ara, nu s'ar taia vite becit, exclusiv, pentru oaste ? Contrariul ar fi
un pacat, o crimd aproape.
*

Dar oricine e bator sä se incorbeze la lucru, colaborinb cum

poate, nu numai la consumatie, ci St la probuctie.
SA trimeatá la tarà, in colonii agricole, toti pribegii cari nu
vor intra in oaste Clasele mijlocii ca si teranii ; cboierimea x. chlar
sä-0 ia locul in conbucerea muncii sfinte care ne a$teaptä in pri-
mävará. 0 buna statistick o bistributie cuminte a fortelor $1 o exe-
cutare fara mila a programului. Du se va face ? Pe sufletul cui rl'a
vrut $1 mai ales pe sufletul cui n'a constrins sA vreie, nenorocirea
ce poate urma si pe care istoria va insemna-o aspru !
Dar Inca un lucru. Toatä Románia, bed si Molbova, e, nu
numai o Ora be ogoare maxi care se lucreazd la cimp, bar si be
ogoare mici care nu se lucreaza in jurul casei fiecäruia. insä aceasta
azi nu e deingadult. Franta paste vile in Bois be Boulogne al Pari-
sului $i in Tiergarten al 13erlinului se culegeau cartofi. Acolo 1nsa
n'are cineva hectare de curte si de lzvade pustie in miflocul ora-
sului, unbe nici flori macar nu se pun. ,i fiecare feran n'are acolo
pentru intorsul carului o adevärata moszoara prefacuta, barbar, in
bätatura
A le !Asa sterpe aceste mii be hectare be bun pámint robnic
e o tialosie fära margeni azi, in ceasul cinb foamea se abauge la
amenintdrile viitorului. Pe toate aceste locuri se poate ribica in bouä
trei luni recolta legumelor $1 a cartofilor timpurii. Sarni* se poate
Osi, creb ; bacd nu, s'o abucem be oriunbe, cu orice pret. E o
batorie care nu se poate evita
Cad bacd am ajunge sl fim $1 jertfele lipsei be hranä, bupa
atitea invát5turi ale noastre $1 ale altora, n'am merita altceva becit
sá fim mutati cu torn bin Europa ca ni$te Turci oarecari call n'au
fost In stare a se gospobäri bupa cerintele vremii.
Avem in cei ce ne conbuc bestui oameni patrioti si cuminti
cari sä tie sarnä be aceste observatli si sä gdseasca energia ce
trebuie pentru marea actiune be asigurare a hranei. Säi ajutarn
numai in tot ce-am asteptat be la binsii $1 11-am cerut !
13 Februar 7917
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 151

Aniversarea luptelor de la Verdun.

Presa francesa si, cu binsa, poporul frances intreg, sarbato-
reste, peste boliile pe care nu lea uitat nimeni, bar pe care nimeni
nu le socoate altfel becit ca o bureroasa batorie Nä be Patrie si
Omenire, zilele be la Verbun, si vebe in ele, cu breptate, mai mult
chiar becit in eminunea be la Marna inceputul tragicului .sfirsit
al planurilor germane si beci al izbavirii natiunilor.
$1 noi ni abucem aminte be acele the neuitate prin grelele
amenintari ce .cuprinbeau. Eram Inca neutri, bar nu be neutralitatea
sufletelor. De mult ni vebeam locul in cea mai mare lupta pe care
au bat-o vre-obata oamenii si pentru scopurile cele mai mari. Unii
isi aratau nerabbarea be a se ocupa obata acest loc, allii n'o aveau
aceasta nerabbare fiinbca stiau bine ca, pana la capát, nu vom lipsi
be la batoria noastra. Ne priviam Inca be atunci ca luptatori, caci
toate puterile noastre cele bin launtru erau acolo unbe in uriasa
inclestare 'Area ca se holareste insusi razboiul.
Si ne temeam be biruinta germana, ne temeam cum nu neam
temut vre-obata be ceva, nici macar in ceasul nenorocirilor noastre
be ieri, care erau numai ale noastre, cei ce traim astazi, si nu atin-
geau intregul viifor, principiul be viata, chiar al poporului nostru._
Pregatirile erau inspäimintatoare, nimic pe alt front nu oprise pe
Germani be a-si arunca sutele be mii be oameni asupra cetatii care,
obata cu Metz si Toul, intrase in regatul francez be pe vremuri ca
intregire neaparata a befensivei sale la Rasärit. Cele mai grozave
inventii tehnice erau intrebuintate cu o siguranta fall gres Nimic
nu se cruta bin ce trebuia sa asigure biruinta, nici miile be oameni
cari, la citeva zile obata, erau trimesi in coloane profunbe, cu sigu-
ranta ca ele se vor topi supt focul aprig al arhleriei francese. Moara
cit be multi, numai cetatea sa caba, o ziceau nu numai sefii cari
conbuceau Bra mustrare be cuget, in fanatismul batoriei, macelul,
bar si cel bin urma solbat, in beplina constiinta cá aceasta-i e
ceasul bin urma.
Forturile cabeau, unul bupa altul. Dupa imense sfortari, be
sigur, care zgubuiau lumea be abmiratie, bar cäbeau. Vebeai zi be
zi subtiinbu-se, stirbinbu-se cingatoarea, inima ea insa-si a minbrei
aparari francese se zania, expusa loviturilor ucigase. Era atunci la

www.dacoromanica.ro
 152 ESzboiul nostru In note zilnicé

noi, intre noi, pretutinbeni, si un partib be ratAcifi sau be cumpl-

rail care fAcea cu inviersunare o propaganbA favorabilA intereselor
germane, si la vitrina, abesea sparta be inbignarea tineretului, a
ziarului cIasul» se inflfisa, alAturi be icoana, pe care cei cari o
al-Mau nu o stiau cit be sublimA este, a bAtrinului rege sirb tras
cu boil pe calea pribegiei, Verbunul cu apArArile sale istruse, cu
siguranfa apropiatei sale caberi.
Era mai greu becit la Marna. Aceia a fost o luptA cu armata
germang, numai cu binsa, oricit be abmirabilA i-ar fi fost organi-
sarea $i be istefe planurile pe care le urmaria. Armata francesA a
avut norocul be a-i abArnici aceste planuri, ceia ce n'a atins ins4i
organisafia busmanului. De atunci insA nafiunea intreagA se bes-
teptase la constiinfa lucrurilor ce se pot cistiga; ea simfea intreagA
cu puterea celor septezeci be milioane ale ei, bucuria triumfurilor
lui Hinbenburg, minbria ambifiilor Imparatului, primejbia ce ar ie$i
bin neizbinba socotelilor militare care trebuiau sà-i bea ori bomnia
lumii oH besonoarea, isolarea, carantina ciumafilor in mijlocul unei
omeniri in care be acum innainte numai prin sila biruitoare isi mai
putea afla si lArgi locul. Ce batea in ziburile Verbunului, ce se pra-
busia supt ghiulelele, ce urla be bucurie acolo si in spasmele ago-
niei, bucuroasA cA totusi contribue la cucerirea neapAratA, oricit be
grea $i oricit be tirzie, era intreaga energie vitalA a celui mai impe-
rios si mai lacom popor be pe fume.
Pentru oricine cetatea unic prin rezistenfa ei ajunsese un
simbol. Era Ibeia care se apara, Dreptul care singerl si nu se OA,
Libertatea care resistA. De cite ori ameninfarea se intefia, simfiam
cum ni se dating supt picioare insesi temeliile fiinfei noastre be
astAzi si be miine. Ceva bin ibealul tuturor speranfelor noastre se
frAminta la fiecare loviturA biruitoare a tunului german. Mai mici ne
simfiam cu fiecare pierbere be la Verbun, mai pufini si mai expusi
in chiar hotarele noastre bin momentul acela. Erau zile in care se
lAsa asupra tuturor celor ce au o inima, asupra imensei majorifi a
poporului nostru apAsarea be plumb a unei osinbe fatale care-fi
margine$te viafa la citeva zile pe care le ai innainte.
Si aveam o mare mustrare be cugef, si aceia caH ni bAbeam
samA cA, oricit risc va trebui sA primim in momentul intrArii noastre
In actiune, nu puteam lua asuprA-ni sA alegem ziva cinb, cu mica

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 153

noastra ostire, am fi fost singuri in cimp, la cellalt capät al Eu.

ropei, pe cinb la Verbun se consuma sacrificiul acelor pe cari voiam
sl-i ajutAm. De ce se hotdreste ni ziceam si bespre noi WS
ca noi insi-ne sä fi luat parte printr'o singurg miscare be impo-
trivire la becisiunea cari ni pecetlueste ursitele, care se pare cA le
va ingropa pentru totbeauna ?...
Si altceva ni era menit in acele mari planuri care cuprinb
omenirea farä ca ea ins'Asi sä le poall prevebea si urmgri. Ver-
bunul era sä raomiie, bar erau sä vie si la noi ostile be la Verbun,
cu Falkenhayn invinsul in fruntea lor. Erau sä intimpine trei luni,
in munfil nostril cei Mil cetafi, bin rinburile noastre Mil arblerie
grea, in fara noasträ fall mijloace tehnice, acea impotrivire a Drep-
tului care, bacä nu rAstoarnA totbeauna in clipA pe Goliat cu prastia
lui Davib, aratá insä totbeauna a este si afara be el o putere si
a totusi ea va isprävi prin a.1 rapune. Ni s'a facut si nouä onoarea,
care va räminea, be a fi infruntat trei luni be zile cea mai puter-
nicA ostire be pe lume, sforfarea besperatä a celei mai inviersu-
nate nafiuni, binfil mistrefului turbat care cautä o prabd mai slabä
pentru a o spircui, si aceasta prin ce ? prin cifiva ferani be strajá
inaintea satelor s'armane ale ,,Valahiei Sálbatece". Si in aceste trei
luni oricine pe lume a avut o inimá n'a pierbut bin ochi aceiasi
luptá pentru viitorul tuturora, inaintea cAreia se zbatuserä inimile
noastre cinb ea se purta la Verbun.
Cinb noi ne jertfiam, cetatea se refScea insà, luinbuii bin nou
toate forturile in stápinire. Simbolul se ribica iarasi intreg inna-
intea oamenilor, cu sensul säu be Ibeie, be Drept, be Libertate.
De beparte, singerafi, ingustafi in bureri be pribegie si supt
ameninfAri be foame, cu suferinfele fled nume ale intregului nostru
popor in fa0, salutAm cu nezgubuità increberere acest simbol al
mintuirii tuturora si innainte be toate a celor ce au pátimit pentru
reintregirea lui.

14 Februar 1917.

www.dacoromanica.ro
 154 Rãzboiul nostru in note zilnice

Se poate!
Un exemplu

Cinb vorbesti be buna gospobärie in aceast5 Ora unbe prea

abeseori Dumnezeu ar5, secerä si umple hambarele, si unbe abesea
mestec5 si para celui ce nu putea s'o inghit5 intreag5, multi ar fi
bispusi 65 creabá c5 ai confunbat lucruri be aiurea cu lucruri be
aid. intrebuintarea oric5rui mijloc be agonisità pe care 1-a 15sat o
barnic5 naturá, pentru a te ferici pe tine si prin inbestularea ta si
pe atitia in jurul Mu n'ar fi fost p5ra azi in programul nostru be
activitate, c5ci se putea prea bine ca si noi s5 fim multamiti cu
hrana pänà la teranul beprins s'o ail:4 pe sponci si pSmintul
strämosesc s5 se obihneasca Ba chiar azi, cinb nevoia vorbeste
tare, pAná ce, mini, va striga besperatá, chinuinbu-ne in zbuciumul
ei, e abevSrat c5 multe s'ar cere sä se facS, bar acelea sint be prin
alte locuri, unbe traiesc altfel be oameni, pe cinb aceast5 tail nu
e in stare a ba mult mai mult becit a bat panA acuma.
Deci mai bine becit sä se are toloacele, becit sá se besfunbe
maibanele pline be murbArii, in loc sá fie pline be brazbe, beat sa
se besteleneasc5 locurile f5rá st5pin si fiecare sä traga bin livaba,
bin curtea lui care asteapt5 poate be o mie be ani munca ome-
neascl pentru a o räsplati bin belsug, mai bine s5 murim be
foame, blást5minb boar Germanul. Ori sá astept5m succesul ofen-
sivei , care va veni si convinsi sintem ca va avea succes, bar nu
ne va face s'a fin: intimpinafi dincolo de hotarele strimtorärii noastre
de belpgul, adus in care triumfale, al Canaanului pe care I-am
päräsit, ci de fläminzi mai dornici de hranä de cit noi inOne.
In asemenea crebinti, o bucem zi be zi, si cinb nävälirile tur-
bate ale celei mai crunte ierni vor inceta in sfirsit, cinb soare calb
va ribe asupra cimpiilor care, in binecuvintata zamä be zApabä
vor astepta nerAbbatoare munca omului, cei mai multi frica n
este tot asa vor jubeca, asteptinb sa lucreze cStatul Rominv
inhämat la plug be t Dumnezeul parintilor nostri pentru comozii
urmasi ai acestor harnici parinti cari de aceia aveau i un Dum-
nezeu.
Dar privelisti bin ins5si aceastä buna tail aratä cä se poate.
Este, nu beparte be Prut, un oras ca toate ale noastre. Mari

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 155

clàbiri oficiale urite, harbughii pompoase ale parvenitilor, asute

particulare bine tinute, grAbinite be flori ici si colo. Vre-o livabä
be pomi intr'ales, vre-un ogoras pentru nevoile casei, nicdiri: boar
si proprietarii be mosii cumpara in piat5 gainile pe care le creste
nu stiu mai ce zinä in curtile p5r5ginite ale teranului bin vecinätate.
Inteo margine se ribica' biserica lui Stefan-cel-Illare $1 lingà
binsa curtile Vlàbicäi, StrAmosul, b5ruinb lAcasului sau mosii prin
beosebite párti ale terii, i-a hotarnicit una si be jur imprejurul cla-
birilor, pentru calugari cari n'aveau alt bubget becit al bunei lor
socoteli be gospobari- 0 abevarata proprietate ca pentru un Belgian
sau Olanbes.
Supt alitia episcopi va fi fost o mare paraginA be 13415rii. Dar
s'a gasit unul care n'a putut s5 vaba asa ceva. Cu citiva oameni
ce-i avea la 'inbeminá a pornit lucrul. In fatá livaba be pomi e un
raiu, in bos, pana be vale, se intinbe un petec be ogor lingä altul,
pregatinb bin belsug hranä acelui care a cinstit pámintul scormo-
ninbu-1 cu sapa. Este acolo si grabinä be legume, si micul Ian be
porumb, si p5sunea pentru vite, si coltul in care scurma gainile
frumoase, si cite alte gate ale casei. Si toamna hambarele sint
pline, iar terna insäsi se bucura be isprava pe care a f5cut-o astep-
tinb zapaba s'o obihneascá.
Asa este la Husi, la episcopie. Dacä nu crebeti, intrebati, pe
pärintele Vlabica rlicobim. Cl vä va spune ce poate lace in tara pe
care o ticalosesc, prin faptä si exemplu, coconasii vulgari, un nobil
fiu be cloban bin munte.
14 Februar 1917.

«D emocratia»...
Intre alte invinuiri care ni s'au abus pentru birectia politicá
pe care o urm5m si care se impunea be o potrivä sentimentelor
noastre ca si celor mai esentiale si mai vAbite interese este si aceia
ca bemocratia romgneasca s'a läsat smomitá be vechile simpatii
si acelea foarte putin serioase si abinci, spun criticii, pentru bemo-
cratille apusene si s'a alipit ?Se absolutismul rus, atunci cinb putea
asa be bine si cu in asa be mare folos sá continue legAturile, ono-
rabile si profitabile, cu ,,bemocratia" germana.

www.dacoromanica.ro
 156 Rdzboiul nostru in note zilnice

CAci Germanii creb in abevãr a este bemocratie in viata lor

actualä. fIliscarea generalä pentru un rhboiu be la care oHce
familie asteapta, bupd oarecare sacrificii, pe care, mai la urml,
poate ca era sä le fad numai vecinul, mincare mai multá si mai
ietina si un cistig mai mare becit Ong atunci, acea entusiasta lácomie
cátre bunurile materiale ale lumii intregi ar fi fost, spunea cineva,
chiar bovaba acestei bemocratii. Numai bemocratiile sint in stare
sasi hotgrascà singure räzboaiele, si bietii oameni, bine prinsi in
mreji be biscursuri si articole, vebeau cu abevärat cd be la fiecare
bin ei pleacd hotärirea räzboiului. intre altele si fiinbca fiecare se
simtia foarte jignit be atitubinea mai multor Puteri europene si pentru
c'd si bäcanul bin colt luase parte la bescoperirea marelui complot
englezesc menit sá bistrugä Imperiul. Cinb striga ((Gott strafe
Englanb,, cbe cap säi fie Angliei,, orice cetatean german se sitntea
liber. Iar acuma, cinb la fiecare ingustare be ratiune se face apel
Ia sentimentele natiunii, pentru a se urma razboiul pän5 Ia istovirea
generala, cinb pretinb unii se poarta bin casd in casä chipul
sbirlit si uscat al unui Pmpárat be fantasie, chinuit be suferintele
pe care i le-ar fi causinb altii, ce se vAbeste altceva becit vointa
poporului, neinbuplecatg, be a nu ceba ?
$i, in acest timp, noi, autorii revolutiei be la 1848, noi plutim
bespoiati in apele bespotismului...
Aceasta ar fi gata, be alminterea, sa ti-o explice, mai mult
sau mai putin pe furis si la ureche, o sumã be onorabili bärbati,
be un netägAbuit patriotism, care s'au obisnuit insA, bin tineretele
lor generoase, a iubi numai ce inseamna libertate, vointa nationall
si bemocratie progresistasi progresivd. S'ar fi indlzit si ei pentru
lupta noastra, ar compätimi mai mult pentru burerile noastre, back
in acest räsboiu in care e vorba be cliberare nationalä,, in ce
priveste cea mai aproape legatura a noastra, ar fi si putinä liber-
tate politica,. $i be cite oH se intimplá la Petrograb ceva care ar
putea fi interpretat ca un succes al treactiuniix-, ei clipesc miste-
-Hos bin ochi, soptinbu-ti: Vezi...".
Nu mai vorbim be oarecare lume bin I3ucuresti, care a rámas
fiinbc5 a voit. Atitia bArbati be Slat conservatori, a cAror cbemo-
cratie, se räzima in borobantul" cel be la Politie ori in prefectul

www.dacoromanica.ro
 N. IOROA 157

be jubet falsificator be alegeri, avea o repulsie fireasca pentru

alianta in care nu era pretutinbeni o bemocratie garantata.
$i oare in ce sa fi stinb aceasta bemocratie bupa care se
präpabeste atita lume ?
In forme ? atunci e ca la noi, si poate fi foarte frumoasa,
bar asa be necesara nu s'a bovebit ca este. In institutii ?, ele
sint ce sini, nu prin ele, ci prin oamenii cari sint cuprinsi in ele.
China are Parlament si si-a ales cinbva un presebinte be Republica
bar n'asi sfatui pe nici un calator sa' mearga acolo pentru a stubia
brepturile cetatenesti ; cei ce au taiat cozile cele vechi in numele
bemocratiei, au besgolit giturile, si giturile goale chiama acolo be
mii be ani ascutisul sabiei calaului. E o republica si glexicul ca si
Statele Unite, bar nu creb a generalul Villa sau alt factor cons-
titutional be conbus ca binsul ar putea explica altfel becit cu cara-
bina brepturile unui conbucator be cetateni hberi. $i fiinbca e vorba
be libertate, niciun Stat n'o onoreaza mai mult becit acea tovarasie
be negri be pe coasta apuseana a Africei care a tinut sa se cheme
Liberia, bar frica-mi e ca acolo principala libertate e aceia be a
scormoni prin buzunarele aproapelui.
Poate sa ma insel, bar s'ar putea ca bemocratia cea abeva-
rata sa fie, nu voiu zice, cum s'a mai zis pe aici: in moravuri",
ci, mai pe inteles si mai beplin: in suflete.
Unbe aceste suflete vreau sa comanbe Fara sa respecte breptul
altuia, unbe tot ele sunt gata sa robeasca baca interesul personal
li-o cere, unbe fiecine asteapta o constringere pentru a tinea sama
be cele mai sfinte bin legile care tin pe oameni impreuna, unde ei
n'au dragoste i mil'a unii de alfii, acolo nu e democratic.
Cfici, baca este bemocratia aritmetica si filosofica a lui Rous-
seau care era bela Paris, este si bemocratia inimii a lui Hristos,
care este bin ceruri. ,

Priviti la acesti Rusi absolutisti", cu mintea necontenit chi-

nuita be marile probleme ale vietii, care au un sens si la acel om
bin popor, be la care, la capatul tuturor ratacirilor prin filosofii, un
Tolstoi mergea sa invete si se lumina be o noua lumina. Priviti la
seninatatea si rabbarea cu care merg la moarte. Dati-va samä et
de aproapP e unul de altul la din0i, ce frateste traiesc si mor, in
ce nobila camaraberie sufleteasca necontenita, bin care vine apoi

www.dacoromanica.ro
 158 Räzbotul nostru in note zilnice

si camareberia lor militark isi buc ei petrecerea pe pamint. Patrun-

beli-va be acel sptrit al marilor taine in care la orice ceas pluteste
sufletul oamenilor simpli. Ascultati fierbintea rugaciune salbatec be
sinced, in care rabbatorii ostasi cer be la sus puterea be a merge
inainte, oricit, oriunbe.
Dar bemocratul va obiecta : sunt lucruri pe care le stim si
noi; pe acest popor unii bin noi I-au cunoscut acolo chiar, pentru
el au suferit cu trupul Dar Rusia Rusia e guvernul!
Cinb insa un suflet popular e asa be puternic, cinb el ba o
literaturS, care e, azi, toatä numai a lui ceia ce nu se mai
Intimplä cu vre-o literaturä europeanä, cinb spiritul lui stapi-
neste prin ea toate constiintele, ce mai Inseamna forma trabitionalk
ea insasi plina be elemente vechi patriarhale, pe care astazi o stra-
bate acest suflet si pe care mine o va absorbi?
Si, cinb pe linga lungul alaiu be smeriti ostasi straini in care
nu mai bescoperi care e solbatul si care e ofiterul, vezi trecinb
trásura be cask automobilul be lux, blana be pret si fata bomi-
nanta a <bemocratiei noastre, fad vole iti vine sä spui, sa strigi :
ba-ni, Doamne, pentru poporul nostru be mine, ceva bin absolu-
tismul" lor!
15 Februar, 1917.

Lacrlmile de la hotar.
Un Sirb povestea baunazi, in zilele bucuriei be la Monastir,
care a refacut un colt be patrie nesfirsit be scump si moraliceste
asa be mare incit un intreg trecut be glorie si un intreg viitor be
marire pot incepea in el, cum a fost in 1914 plecarea lui peste
hotar.
Solbatii trecusera pe aiurea in strainätatea pustiurilor be ghiata
ale Albaniei, urmariti be focul busmanului, inghititi be zapezile mun-
telui, flaminzi si storsi pinä la moarte. 0 sama be functionari, care
nu inbeplineau rosturi militare, aveau &a tread, peste granita be
Illiazazi, in Grecia.
Niciunul bin ei nu se nascuse acolo. Casele lor erau beparte
be aceasta Glacebonie. Oamenii si locurile nu sämanau intru toate
cu ce vazusera si iubisera el in copilaria lor. Niciun sentiment local

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 159

familiar, personal nu-i lega be aceste ripe si vdi. Sabia ostasilor

biruitori abäugise abia acest pamint slay la teritoriul cel vechiu al
Patriei. Era numai o Serbie noud, be Nundzi, nebeplinä, in care
multi bin locuitori voiau Inca o altá bominatie. Dar era o Serbie.
Steagul tricolor flutura asupra ei in momentul cinb s'a bat orbinul
evacuárii : c toatã lumea peste hotam
in Grecia neutrà astepta tot ce poate bori un om ingri-
jorat si obosit : casa calbuld, mincare bin bestul, politeta si prie-
tenie, ca intre aliati, cum se simtiau atuncea. Dar, spunea functio-
narul, cinb am trecut be piatra noudnoutd a hotarului si am intrat
in strainditate, färä sa ne mai ginbim la cit va trebui sä slam acolo,
cinb umbra acelui sfint steag s'a luat be pe sufletul nostru, ne-am
oprit pe loc si, fail sa avem puterea be a mai arunca o privire in
urmd, am plins, am plins cu lacrdmi calbe, inbelung, ca niste copii.
De ce ma ginbesc la aceastä scena, care mi-a umezit ochii si
mie, in vremea cinb eram la I3ucuresti si stiri be biruinta ni veniau
bin Tinuturile Romártesti unbe innaintau minbre si voioase ostile
Regelui Rominilor! De ce-mi räsare in minte vechiul psalm prefäcut
in romäneste, in plins be boind románeasca, al bátrinului Vldbica
Dosoftei, care povestia, parecd. in buiosia acestui viers a va merge
si el intre strain! be si cei mai prielnici pentru binsul si cei mai
ub it! inimii lui si 0 se va sfirsi acolo :

La apa- Vavilonului,
Jälinb be tara Domnului,
Acolo sezum si plinsem,
La voroavd cd ne strinsem,
De te-as mai putea uita-te,
lerusalime cetate !...

leri a plecat trenul al treilea, si prospectul bin ziare e asa be

atragator... Aici la noi e atita jale, si lipsä, si amenintare .. Nopti
polare prinb pe cimp miile be ostasi cari sint chemati a reface
Patria, a libera neamul. Crapd lemnele trosninb ca pustile supt
ferestile mele si luna cruba priveste be sus la atita miserie ome-
neascá. In fatä fachile se zbat ca niste suflete nemingliate la fe-
reastra camarutei be spital unbe se aseazd mortii. In funburi be

www.dacoromanica.ro
 160 Räzboiul nostru in note zilnice

mahalale tremura copii cari s'au culcat Ma o bucata be pine si

viseaza be tata care unbeva, visinb be binsii, a murit be ger...
gVagoanele be clasa III-a chiar sint foarte comobe. Primirea
beosebit be amicalä.'
Si oare lacrimi se vor fi varsat la hotar si aice?
15 Februar 1917.

Supt ()chi! strAinilor...

Un lucru pe care-1 uitam prea mult este ca nu sintem singuri
intre noi.
II uitam cinb, be si nu lipsesc mijloacele banesti si mijloa-
cele be braje chiar be-ar fi sa intrebuinjam sila pentru a le pune
la lucrul pe care-1 batoresc nu barn oraselor noastre infalisarea
pe care o cere, be alminterea, si cea mai elementara grija be igienä.
Il uttarn cinb jinem Inca beschise locuri be petrecere, cum sint
cluburile be joc be carii, scinteietoare bin fere stile lor obras-
nice, atunci cinb solbatul obosit care si-a Mut batoria catre jar&
ränitul care si-a Orbit abia patul be spital, isi cauta tremurinb un
abapost prin intunerecul plin be groaza morjii. Il uitam cinb cu
aceiasi sfinji mucenici ai luptei pentru onoarea si fntregirea noastr&
najionala se amesteca pe strazi vesele grupuri be oameni fara ocu-
pajie, bucurinbu-se cu inconsjienja be o frumuseja a zilei be Dumi-
neca sau be sarbatoare pe care n'o tulbura privelistea miseriei ome-
neSti celei mal vrebnice be respect si be ajujor. Il uitam cinb
afisam beserjiunile be la munca si batorie care, macar, trebuiesc
ascunse, baca nu constrinse si, intimplator, pebepsite. $i nu mai
pujin chib in locurile be frajeasca suferinja umana, supt ochii sti-
closi ai murinzilor, gustul placerilor mina si fiinji care, acolo cel
pujin, n'au ce cauta.
Noi nu stim tot binele si tot 11111 nostru. Chiar be ni-1 spunem
pe acesta bin urea, se crebe be atita lume, a e o simpla forma,
o atitubine si iata totul! Vijiul poate fi asa be amabil si atit be
zimbitor pacatul... luta si b-ta bin inima, chiar baca te-ai beprins
a-1 critica bin buze, vechiul obiceiu pe care ai brutalitatea rau-
crescutule! be a-1 califica: narav.
Nici asa ceva n'am putea fägabui, acei cari vebem in critica

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 161

aceia care nu urmareste persoanele pentru scopuri personale, ci

greselile pentru scopuri cari nu sint numai morale, bar si natio-
nate, sanatatea sufleteasca fiinb singura putere a unui popor,
marea batorie a tuturor ceasurllor, si a ceasului acestuia Inca
mai mult.
Dar, pentru Dumnezeu, sint aid si streini, aliati, prieteni, .frati"!
De sigur. Numai cit aceasta nu inseamnä sai ispitim si la placerile
pe care nu le-au cerut, sn-i poftim, be vor sau be nu vor, la viata
noastra cea be toate zilele, sa-i magulim cu vorbele barbatesti ale
curtenirii si cu vorbele be ispitä ale altora, sa-i initiem in tris-
tele intimitati ale sufletelor care n'au putut fi asanate. Ci inseamna
aitceva: baca nu am ajuns Inca a fi cum boresc oamenii cari iubesc
mai mult aceasta tara $i in ce poti iubi o tail mai mult, mai
gelos, becit in onoarea ei?, sa ascunbem macar ce nu trebuie,
cu niciun chip, sa se vaba, mai ales be cine, mai la urma urmei,
nici nu e bucuros s'o van. Sistemul nu e cel mai recomanbabil,
bar sa facem cu unele maibane ale vietii noastre morale ce s'a
facut la Bucuresti cinb a venit cutare imparat si s'au tras garburi
innalte bincolo be care oaspetele putea sa-si inchipuie ce boria el.
Cad se pastreaza in minte pe o viata si se scriu pentru ved
lucrurile care se petrec aid supt ochti acestor ostasi si mebici :
Francesi, fata be care avem sä bovebim ca Rominul nu e cboierul-
valah. si nici imitatorul luxului besantat si al razglierilor vinovate
bin bepozitele be cmeteci> . si be .xrastacueri>,, ale Parisului, Englesi
cu bunä memorie, cari acasd tin o asa be religioasa morala a fami-
liei si a societatii si pe cari ticalosia fisica si morala ii revoltä in
cel mai innalt grab, Rusi, milosi pentru suferinta, cari stiu prea putin
bespre aceasta Ora, unbe alta informatie be moravuri trebuia sa-i
intimpine be la cei b'intaiu pasi. De am fi o tail neutra, si Inca ni.ar
fi opritä petrecerea usoara, luxul bestramat, besorbinea si zapaceala,
atunci cinb bincolo be hotare furtuna cumplita ar samána cu miile
trupurile omenesti zbrobite, bar atunci cinb mortii be glonte, be
ger, be oboseala, sint insisi fratii nostri be acelasi singe, cinb in
graiul nostru striga lupta si se plinge burerea, cinb in orice transee
in orice spital, este poate un gino eroic, ce ne cauta in lumea min-
glietoare a amintirilor sale.

www.dacoromanica.ro
 162 Razboiul nostru in note zilnke

Se vor insemna lucrurile ce se väb aici. Multi bin cei ce vor

lua conbeiul se vor multämi sa spuie anecbote be momente agrea-
bile petrecute pe pämintul acoperit cu atita singe inghetat al Romi-
niei in zilele ei cutremurätor be tragice. Altii vor osinbi pácate pe
care, astäzi, acasa la el, chiar be vor fi fost cinbva, nu le mai
intimpinä, cad nenorocirea abuce, intre alte baruri, si acela ci
oamenii incep a respecta sufletul in acel trup care, baca se bäru-
ieste pentru patrie intr'un loc, nu trebuie profanat prin besfriu
aiurea. $i vor fi atitia cari, bupg ce comuniunea fráteasca be astäzi
va trece, vor ribe...
Voi cari n'ati autat trecutul terii si neamului in mArturii sträine,
cu borul be a gSsi numai vitejie, evlavie, virtuti casnice, culturä
moralä, stiti voi burerea fãrà nurne, oribila rusine be a gási acolo
pomelnicul pacatelor unei societati care, neputinb fi bunk n'a clutat
macar sä se observe in public ? $i vä ginbiti, lasinb la o parte
acuma batoria be a buce mai beparte o mostenire in care a fost
si atita cinste, be a nu culca petrecerea unica pe insesi mormin-
tele unor nobili innaintasi ,. VA ginbiti la copiii si nepotii vostri
cari vor ceti anume lucruri bespre voi in carti beschise, prin limba
in care sint alcatuite, curiositatii nemiloase si lumii intregi ?
16 Februar 1917

Un binefAcAtor oaspe al Rominiel.

De bouä ori pana acum a cercetat tara, petrecinb zile si sap-
támini intregi in mijlocul nostru, sora Reginei noastre, Marea-Du-
cesä Victoria.
A abus o la noi borul be a vebea si in restriste si suferintá
pe aceia cari-i sint asa be aproape, si cine a väzut-o lucrinb in
vechea casä boiereascá, ajuns5 Palatul ceasurilor celor mai grele
bin viata Romániei, la barurile be CrAciun pentru ostasii be pe
front. In convorbirea ce intovasia munca rábbltoare a begetelor
agere ea amesteca o notà be energica infierare a celor cari au abus
asupra omenirii intregi o suferintä cum n'a mai cunoscut-o 'Ana
acum.
Venise abucátoare be baruri pentru smeritii viteji ai terii pe
care si ea o iubeste bin marea iubire a surorii sale pentru- frumu-

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 163

setea a cestor lucruri si bunatatea oamenilor a cestora. Ranitii n'au

$tiut poate be ce in anume momente lipsurile be cari suferiau au
putut fi macar in parte acoperite. Din contributia Crucii Rosii
ruses% bin ajutoarele abunate anume pentru noi si bin propria ei
jertfa, MareaDucesa a injghebat un intreg vagon be baruri pentru
nevoile si patimile noastre. Rufaria abusa bin Rusia a ingabuit sa
se poate face chiar acele pachete care au fost in serbatorile be
iarna bucuria solbatilor nostri, cari n'au prea abese ori rube si
prieteni sä se ingrijeasca be ei in acele zile mari. In spitale s'a
putut abäugi astfel la stocul be lucruri abus Inca bin Bucuresti be
Regina, care continua zilnic impartirea be hrang, be paturi, be rufarie,
be articole be menaj, oprita fiinb numai be boala be a cerceta
Insäsi felul cum se face bistributia si be a vebea cum s'ar mai
putea acoperi in parte macar uriasele nevoi. 0 mare parte bin boc-
torli vine tot bin Rusia.
Plecinb, Marea-Ducesa Victoria s'a beclarat gata oricinb sa
abauge la barurile be pana acum si sa alerge in ajutorul nevoilor
noastre. Acum in urma I s'a cerut un spor be aprovisionare, a carui
sosire se asteapta.
e bine ca aceste fapte sa fie stiute be toata lumea. Vom fi
avinb noi multe befecte, bar o calitate nu ni se poate tagabui. Raul
ce ni se face il iertam asa be usor incit poate be aceia atitia cab
asupra noastra cu o neomenie pe care o stiu bine a nu ne va lása
inima s'o pebepsim bupa cuviinta. Dar binele nu-1 uitam niciobata,
si mai ales acela care ni se face in zile cinb putem simti asa be
greu nerecunoasterea silintelor noastre si paräsirea in care am fi
lasati but:4 ce am bat tot ce puteam, in zilele cinb buzele noastre
sint amare si uscate.
Si, cinb binele acesta vine, nu numai bin acea compatimire
care atinge suferinta fail sä tie sama poate anume be acel care
o inbura, ci bintr'o abevarata iubire, care ne osebeste bin altii
pentru a ne minglia si sprijini, tocmai pe noi, stim sa raspunbem
cu insutitä iubire inimii compatimitoare care a Mut pentru burerea
noasträ.
16 Februar 1917.

www.dacoromanica.ro
 164 135zboiu1 nostru in note zilnice

Principiul National:
Origina 0 desvoltarea lui
I.
DEFMITIE $1 GENERALITATI

De sigur ca nu acum e vreme be tratat subiecte abstracte.

Vorbaria, filosofica, literara ori istorica, trebuie sa-si fi facut vremea.
Imprumutata bin alte tell, unbe totusi si-a avut roslul ei, ea n'a
sporit cu nimic capitalul be energie trebuitor pentru a se ajunge
cele mai innalte scopuri, bar si cele mai grele be ajuns, in viata
unei natiuni. Orice nu ar atinge bea breptul Cu interesele §i nevoile
be astazi n'are in acest moment niciun brept la viata. Vremea f or-
melor be cultura pentru ele insele a trecut.
Dar inteun cas explicatiile abstracte pot fi ingabuite si cerute
chiar.: atunci cinb prin ele se poate intelege mai bine be ce am
inceput lupta care ne prinbe intregi be sese luni be zile, care ne
poarta astazi prin bureri fará nume, bar care impotriva lor si a
tuturor incercarilor care se poate sa ne mai astepte, trebuie busa
cu acea hot5rire, care e astazi abev5ratul eroism, pana la sfirsit.
De aceasta natura sint consiberatiile asupra principiului national
pe care vreau sa le besfasur aici
I.

De principiul national vorbeste Ward lumea. Vorbim noi, cari

avem breptul s'o facem fiinbca in puterea lui ne-am alcatuit in forme
politice chiar be la inceputul vietii noastre istorice, fiinbca nebes-
01'00 be binsul am trait toate silintile, luptele si suferintile noastre.
De principiul national vorbesc si aliatii nostri, State care repre-
sinta un singur popor sau prebomnirea cu totul hotaritoare prin
numar sau prin cultura a unui popor, care el a creat Statul si I-a
apärat mai mult in zile grele, asupra celorlalte. Dar be acela0
principiu national vorbesc si busmanii. Vorbeste si sfarimatoarea
be natiuni, bistrugaloarea be State, Germania.
Simpatille sale pentru principiul national se manifesta si in
Europa. Are o mare slabiciune pentru Poloni, arora vrea sa li

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 165

bete o tail ca sa capete be la aceasta tail o armati. Cine iar

putea tagabui breptul be a se ocupa cea b'intaiu be acest neam
nobil si nenorocit, cinb ea, Germania, ori macar Prusia care o con-
buce, a luat initiativa impartirii vechiului regat polon ? Cad ei ii
trebuia ca o nevoie be viata bucata be Polonie pe care, besfacinb-o
cu ascutitele foarfece ale biplomatiei aale, si a insusit-o. Doar nu
se putea trece u5or bin Marca veche a 13ranbemburgului in vechea
tara a Orbinului Teutonic, Prusia ducall, fail a ingloba acea Prusie
regard care se afla la mijloc ; nu se putea lega abevarat si befi-
nitiv Berlinul be Hönigsberg fara a supune puterii aceluiasi Suveran
Posen, intaiu, Danzig si Thorn, pe urma. Daca pentru Rusia anexa-
rea vastelor teritorii polone care i-au venit ca parte, insemna o
abaugire grosolanä, nefireasca, la corpul national, care prin aceasta
apasa cu cotul, provocator si intetitor be greutäti viltoare, asupra
Germaniei vecine, baca pentru Austria, mostenitoare be pretentii
unguresti* rapirea Galitiei samána cu intinberea unui nas be ()bras-
nica scormonire intr'o vecinatate care n'o privea, pentru Prusia cele
boua abausuri pe socoteala Poloniei insemnau insasi consolibarea
teritoriala. Aceasta praba face parte bin necesitatile ei be existenta.
Regalitatea Hohenzollernilor, marchizi numai pana atund in onestul
lor 13ranbenburg legitim, nu e numai On Prusia" bar si prin Prusia.
Si aceia cad, sa tot vrea, si nu pot parasi Posnania si vechile bur-
guri teutonice ori portul cel mai viu be la Baltica rasäriteana fail
ca insa5i hegemonia Prusiei in Germania sa se clatine cuteaza a
mai rascoli mormintul minbrei Polonii spintecate in bucati, be boua,
be trei ori ca sa poata fi ucisA ?
Cit be mult tine savanta Germanie moberna sa refaca harta
13alcanilor, pentru a satisface principiul national in ce prive5te pe
Bulgari! Acest neam, care presinta azi un program be anexdri in
puterea breptului rasei, pentru ca, bupa ce el ar fi inbeplinit, sa
nascoceasa apoi, cu sau fara breptul rasei, un al boilea si mai
vast, vrea Dobrogea si vrea Macebonia, in toata intinberea lor. $i
stiinta germana, la care politica face atit be abesea apeluri impe-
rioase, nu stie ca Dobrogea a fost obinioara brumul, pazit be Tatarii
colonisati, al ostirilor turcesti, ca 13ulgarii sunt veniti in vechea noastra
Dobroge bin coloniile formate, cu elemente be pretutinbeni, be Rusi
in 13asarabia inferioara, in Bugeacul be obinioara al Tatarilor, a

www.dacoromanica.ro
 166 Räzboiul nostru in note zilnice

in chiar Dobrogea cealaltd, care a lost anexatd be RomAnia la 1913r

populafia bulgäreascd veche bispdruse, be mulie ori se mutase pe
cestalalt mal bundrean, inlocuità fiinb bupd 1878 be oameni bin,
acela$i neam, bar venifi be pretutinbeni, bin toate colfurile Balca-
nuIul, cum bovebeste $i o recunosc si etnografii lor beose-
birea be bialect. N'a infeles, vezi bine, niciobatä aceastä stiinfa, pre&
mult sluga politicei, cd in fllacebonia sunt Slavi, binteo ramur&
beosebitä, pe cari n'ajung ca sd-i facem Bulgari unele particulari-
MO be graiu ori acest nume pe care ei 5i-1 bau pentru cd be mull,
cu sute be ani in urmä, au fäcut parte bin Impäräfiile bulgáresti
care s'au succebat $i cd biefli oameni boar atita vreau : liniste, orbine
si breptul be a-0 asculta liturghia in vechea slavond a lui Chiril $1
Metobiu. Nimic bin toate acestea nu vrea sd le spuie nici $fiinta,
si nu o politicd be minciund si perfibie va putea s'o suplineascd
in bescoperirea si proclamarea unor abevdruri care nu-i sunt favo-
rabile.
Nu vom mai vorbi be Irlanba, pentru salvarea cdreia s'a ins-
cenat o revolutie, bogatä in jertfe, acea Irlanba cdreia, lard inbo-
iald, ii trebuie abinci reforme, bar care, bespArfitä be Bretania-Mare,
n'ar mai avea nici un rost, nici o valoare pe lume. OH be Tatariir
be o asa be nobild rasa, chinuitä totbeauna nu e asa ? be
borinfa inbepenbentei pe care Rusia li-a bat-o spre a li-o lua apoi
pentru binsa pe la 1780 si cari astázi organiseazd bemonstrafii la
Berlin in veberea restabilirii Statului be obinioard al Hanilor. Ori,
in sfir$it, be Estoni, be Letoni, be Lituani, cdrora Germania, nebund
be etnografie, cautd a li crea o patrie 7 Atunci be ce sd nu se
ceard un Stat provenfal in Subul Franciei, unul catalan, beosebit
poate si be acesta, o republica basca si ce alta ar mai putea gasi
privirea atentá a scormonitorului be rase moarte, unele be la nas-
tere chiar ?
Dar mai ales popoarele Aslei si Africei se bucurd be nesfir-
$ita iubire a cugetätorilor politici bin Berlin, cari, Mint) simpld etno-
grafie, creb cd recunosc pi ajutd principiul national.
Nu pot trdi inimile bune bin Friebrichstrasse be jalea Inbiei,
care nu si-a realisat inbepenbenfa nafionald la care si ea are breptul.
Cit s'a vorbit si scris bespre firania celor citeva mil be Englesi
asupra milioanelor be Hinbusi, setosi be libertate si tinzinb bin toate

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 167

:puterile lor catre Unirea born I De fapt, Inbia ca unitate politica

a fost creatä be Anglia, si numai Anglia o poate mentine unita.
Acolo nu era un Stat pe care stdpinii be azi ai peninsulei sd-1 fi
nimicit, ci o lume intreaga be State fard limite naturale, fOrd legi-
rnitate istorick WA perspective in viitor, un haos be teri sfärimate
-si be alte teri care niciobatä nu s'au putut inchega, o impleticire
be tvechi stdpini, hinbusi, inahrati sau musulmani)1, incapabili be
a trai in pace unii fatä be altil si be a represinta altceva becit o
ambitie pe atit be nelinistitä pe cit be stearpä.
0 casd cuceritoare apäsa be mil be ani o rad supusä, cu
care pentru nimic in lume n'ar fi consimtit sd se confunbe. Caste
suprapuse erau bespärtite, si pentru totbeauna, prin tot ce poate
tinea la o parte, permanent, pe un om be alt om : singele, religia,
amintirile istorice, constiinta intreagd. Prin guvernatorii si Consiliile
sale, prin resibentii si presibentii sai, Anglia ba acestei lumi invál-
mäsite tocmai ce nu.sl putea ba ea singurd: finante orinbuite,
Teforme sociale, besvoltare economica, tot ceia ce buce innainte
societátile omenesti. Daca ar voi, bacd ar intra lu sistemul ei sä
pâtrunbä mai abinc intr'o abministratie in care trabitiile trecutulul
au atita rol, poate cä multe bin relele be azi, pAnd la foametea
periobica a säracimii, la care nimeni nu se uitä cu mai multd nepä-
sane becit nobilimea istorid a vechilor luptatori, ar bispärea bin
aceastä tall, unbe si mizeria are proportiile monstruoase ale tern-
,plelor si comorilor, ale muntilor si riurilon Pentru citeva congrese
mai mult mohamebane becit inbiene, pentru o simplä agitatie be
intelectuali se cere ebesrobire, intio tall unbe omul cn'are nicio
ibeie be viata politica a$a cum se Intelege in Europa, in care ches-
tiile be libertate, be sufragiu universal, be unitate nationald, nu
exista pentru un neam conservator prin esenta si inbiferent actelor
acelor cari-I guverneazd, in afard be riturile religioase si be breptul
asupra pämintului, ? 2)
Aceiasi grijä o poarld bunul apostol impArátesc be la Berlin
si supusilor francesi bin Algeria, bin Tunis , unbe regimul e at
unui simplu protectorat , bin Maroc, unbe autoritatea politicl

') H. Blorzy, in Revues des deuiv mondes, 1874, p. 186

2) lind

www.dacoromanica.ro
 168 Rázboiul nostru in note zilnice

a Franciei a patruns abia, si ocrotitilor Angliei bin Egipt, WA a

mai pomeni pe noii cuceriti al nand in Tripolitania.
Cei b'intaiu sunt Arabi, cari 4I-au isprävit viata politick si
poate pentru totbeauna. Aid nu e o nouã natiune care-si cautã
forma politick in stare sä bea o nou'A civilisatie, ci peste I3erberii
storsi be bominatia arabA, be scurta si sAlbateca exploatare van-
balA s'au asternut Arabii transplantati in aceste locuri unbe n'au
prins niciobatA rAbAcini prea abinci. Asupra unora ca si asupra
celorlalti ursitele s'au inbeplinit. Atitia in Tunis se laubA astazi cu
acea ocrotire francesA cAreia-i batoresc binefaceri pe care innainte
be aceasta nici nu le-ar fi visat, $i be mult Algeria, crutatà in religia
ei, n'are nici o protestare be abus innaintea lumii.
Cit priveste Egiptul, el are un singur bAstinas, fellahul, care
a muncit pe rinb la piramibele, zAgazurile, canalurile si basinurile
be inunbatie ale tuturora. El nu vrea alta becIt s'a i se cearA mai
putine bAri si sA fie bAtut, bacA se poate, mai rar. Ieri IncA el era
proprietalea lui mehemeb Ali; a zi e bucuros sA fie numai marfa
colonialA a Englesuluf. De-asupra lui sint acei coboritori bin sclavii
turcomani sau cerchesi cad au fost Mamelucii, unele obrasle bege-
nerate ale rasei arabe, precum si bestui Turd besterati; ei au putut
ba rAscoala militarA a lui Arabi-Pasa, prin 1880, care nu se va mai
repeta. Iar breptul Turciei, care e vorba sA fie restabilit, be hatirul
frumosului bArbat Enver, acest brept e numai bin vremea cInb bupA
ce fIlehemeb-Ali insusi si fiul sAu aboptiv Ibrahim, cei b'intiiu vice-
regi, anexaserl Siria, cuceriserA Anatolia $i inaintau spre Stambul,
unbe ar fi voit sA puie binastia lor proaspAtA in locul becAzutei
binastii a lui Osman, Statul egiptan, inbepenbent afarA be oarecare
forme be Inchinare la istalarea chebivilor, a fost prins, pentru nici
jumAtate be veac, in organismul be centralizare be sistem apusean
al Imperiului otoman.
Germania
(
voieste be fapt teritorii increbintate raselor inferioare,
raselor stoarse, raselor fArA viitor, pentru a servi exploatatiei sale
economice.
Conceptia e explicabilA prin originea prusianA a Imperiului be
astAzi. Ceia ce nu inseamnA: germanA, el bin potrivA. Germania,
aceia are alte trabitii, care vin be la Schiller si Goethe, iar, ma
beparte, be la Luther. I s'ar face ei o nebreptate, bar iuncArilor $i

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 169

lui Wilhelm al II-lea un mare serviciu confunbinbu-i pe ei cu aceastd

trabijie care ne face sA Intilnim ginb pi muna germanA in mice
sistem -pi in mice ispravA a omenirii.
De fapt Prusia e aceia care lucreazA cum vebem pi care zu-
getS apa pentru a-pi scusa lucrul. Aceastd Prusie e insA in originile
ei etnice borusA pi slavA, iar, in teoria ei, ea s'a besvoltat bupA
sistemul be Stat ,,Statul slut eu", fiinbcA apa vrea ,,mila lui
Dumnezeu", ca in 13iblie , al lui Lubovic al XIV-lea. TrabusA in
lipsa be gust prusianS, ea inseamnA mecanisarea, automatismul so-
cierSjii bupS programul impus be Guvern, pe cinb vechea Germa-
nie era plinA be spontaneitatea inbivibualA, be libertatea alegerii,
care toate au ant jertfa borusianismului autocratic.
II.
Principiul nujional cere insA altceva becit crearea be State
nominate pentru popoare variabile, be lapt pentru alte popoare. El
cere imperios ca fiecare neam sa traiasca pentru sine, in margi-
nile dreptului sau.
Dar dupa ce se pot cunoage aceste margeni? Abed : ce
inseamna natiunea 2ns4i?
*
Germania cea mai veche crease o anume teorie simplA in
aceasta privinja, teorie pe care o pAstreazA, be altfel, fiinba-i eon-
vine pi astSzi. Limba, constatatA, bupA metoba lor sigurk be filolpgi
aceia hotärapte.
Contra acestei teorii se tibia insà, chiar bin vremea ro-
manticA be pe la 1830, cinb Becker dna cRinul german, al ski
ca sa-i rdspunbA cu inbignare Alfreb be Musset pi, cu o epics re-
volta, Victor Hugo, Franja. ApArinb brepturile ei, ea atinge intru
citva, printr'o lature macar, principiul pe care, nu f Ara breptate, se
laubl cA ea este aceia care 1-a aruncat, in circulajia, prin ibeia
be libertate care bominS propaganba Revolujiei be la 1789.
Cinb s'a proclamat, in acele zile be prefacere, ca poporul
poate bispune be sine insupi, Franja n'avea numai ca acuma, acea
populajie provenjalk bin Sub, mai legatA poate be Catalani becit
be Francesii propriu-zipi, populajie be altA rasS pi be alt graiu, pe
care pi azi 11 pAstreazd in viaja practicA pi bin care a fAcut but nou

www.dacoromanica.ro
 170 RAzboiul nostru in note zilnice

o alra' limbá literarä pentru opere poetice be o superioara' valoare.

ori pe acet I3retoni, cari apartin acelia$i comunitati celtice ca si
Galii bin coltul sub-vestic, al Bretaniei-Mari. Ea cuprinbea, be la
cucerirea lui Lubovic al XIV-Iea $i be la ecamerele lui be reuniune,,
care i-au abus Strasburgul, Alsacia.
Evibent o tall be Imperiu, cu principi germani ca seniori, 0
tail be limba germanä, pe care Francesii au ingSbuit-o in $colir
totbeauna, abäoginbui, bupá ins5$1 alburoasa cerere a lecuitorilor,
limba francesá, mai ales be la marea reforma in inváfamint a iui
Guizot, prin anii 1840. De oare ce Alsacienii vorbiau un bialect
german, noua Germanie romantica-i reclamä pentru sine. Tara lor
era pusä in programul revinbecatiilor be viitor.
Franta a protestat. Argumentul ei era, conform boctrinei be
la 1789 ca Alsacienii nu vor i ca bed nu poi fi desfacuti, chiar
spre binele lor, dacâ nu vor. timba se ',Area aparatorilor situatiei
care bäinuia acolo be bola veacuri un fenomen WA prea mita
insemnatate. Si, astäzi, argumentul se repeta, cinb e vorba be a se
lua, ca bespagubire pentru ce a cheltuit, pierbut $i suferit poporul
frances, o banba be pamint la Mose la sau la Rin, cu Aachen-Aix--
la-Chapelle, cetatea lui Carol-cel-Mare, cu Maienta, Coblenz $i Colo-
nia, unbe rasa e galica, amestecatà cu mult element roman in orase,
unbe viata economica avea atitea legaturi cu Franta, unbe printii $i
nobilii i$i fAceau onoare, a servi cu solbatii lor lui Lubovic al XIV-lea,-
al XV-lea, sau al XVI-lea si a impobobi cu presenta lor Curtea färg
päreche a märetului Versailles.
De fapt, limba are o insemnatate hotäritoare in multe casuri,
$i plebiscitul, bun pentru a intreba un popor asupra situatilor po-
!ince interne, nu e be mate ajutor in ce prive$te alipirea sau bes
lipirea fragmentelor unei natiuni. Parerea noasträ este Ca asemenea
fragmente pot fi silite a fi ceia ce trebuie sã fie.
Aceastä constringere se poate face insa numai be populatii
innapoiate, fárä con$tiintà. Dar Alsacienii erau, bin potrivá, bintre,_
cele mai bine besvoltate, intr'o seculará sfortare culturalã.
Resistenta lor la chemarea epatrieiz, germane trebula sa-ai
Ale aiurea $1 explicatie $i inbreptatirea.
Ei se simtiau Frances!. 51 erau Frances!, cu toatä limba lor

www.dacoromanica.ro
 N. 1ORGA 171

beosebita, Francesi bin toata inima, bin toata Hi* lor =rata.
Fiinda aceastä fiintä moralâ insäsi era fracesa.
Douà veacuri de colaborare istoricg ii facuse asa.
Dar atunci si Ungurii, cari au Arbealul Inca be la 1100, pe
cinb noi n'am aye acolo, in afara be cele citeva luni ale bomina-
tiei lui filihai Viteazul, becit parti schimbatoare, feube reslete, Un-
gurii ni pot tagabui nouà breptul be a intra si be a ramine acolo ?
Du, caci colaboratia istorica presupune paritatea. In Alsacia,
localnicii au stat ca domni pe parnintul lor, ajutinb frätep`e pe Fran-
cesil cari-i umseth cu binsii. In Arbeal Rominii au ramas, bupa
intinberea bominatiel-- maghiare asupra lor, ca erbi pe vechea lor
inosie, siliti a servi, in munca 06, in truba si jertfa rázboiului
pe sapini, cari-i supuseserä 'Ana la tgOduirea insäsi a valorii lor
umane. In astfel be conbitil nu asociatii morale se probuc, ci se
bisociaza interesele, sentimentele, aspiratiile, Ora la acele uri neim-
pacate care bistrug un Stat si impiebeca pentru totbeauna refa-
cerea lui.
$i, in schimb, fata be noi, cari trimeteam in Arbeal cartile,
call faceam a colo Vlabicii, cari comunicam acolo toate progresele
culturii noastre nationale pentru a le primi be la acesti frail buse
st mai beparte, variate si imbogatite in alte conbitii be viata, erau
in acest trecut be sute be ani elemente be asociatie istorica, neexis-
tente intre Rominii bin Arbeal si Unguri, cu toate luptele purtate
in comun, bar nu in acelasi rinb, cu toate suferintele inburate im-
preuna, bar nu cu aceiasi intensitate.
Nu fiinbca limba n'are insemnatate, ci fiinbca limbii i se abao-
gisera toate celelalte elemente, Alsacienii nu puteau fi citati , somati,
constrinsi a se presenta pentru a fi incorporati, ca recrutii intr'o
armata, in sistemul politic prusian.

Ajunge insä abausul trabitlei istorice la graiu pentru a hotari

breptul unui popor asupra unui teritoriu, pentru a face sä i se atri-
buie ca o complinire necesara elementele in mare parte sau in tota-
Mate be aceiasi rasa care locuiesc pe acea bucata be pamint ?
intiaceasta numai sta a boua parte bin befinitia principiului national,

www.dacoromanica.ro
 172 Faizboiul nostru in note zilnice

a cárui parte b'intäiu s'a %/hut a fi breptul orickui neam be a

träi pentru sine ?
E nespus be greu sä se analizeze, sä se enumere $i sä se
boseze tot ce se euprinbe in conceptul moral al unei natiuni, bar
nu e nimeni care sä nu recunoascA existenta natiunii insesi ca fiinta
morala".
Aparfin aceleia$i nafiuni, cu drept deplin $i exclusiv asupra
intregului teritoriu pe care ea it locuieste in ma joritate covirOtoare,
tofi oamenii cari au mosienit $i au dus mai departe acelasi suflet
$1 aceasta cuprinbe si indreptafirea principiului : pentru ca
orice suflet viu si in stare de continua desvoltare este inca o posi-
bilitate de progres pentru omenire, in singurele forme care-I MO-
duie, cind e vorba de viara morala: formele nafionale.
*

S'a obiectat insk mai ales be cinb viata economicA a luat o

o$a be puternica besvoltare, 0' acest principiu national nu mai cores-
punbe silintelor pe care astki le face omenirea pentru a se orga-
nisa in forme capabile de a desvolta o munch* bine inzestrata cu
toate mijloacele materiale $i de a strecura in marea concurenfa
internafionali produsele insesi ale acesiei munci. State mari, cu
hotare netede, cu forme organice, sint necesare marii producfii $i
marilor drumuri.
C5 o tail trebuie sä aib'S o asezare geografic5, hotare Um-
pezi, cä ea nu poate fi formatá but:4 cercetArile migAloase ale ling-
vistilor, e un abevär. Nu poate exista un Stat legitim si burabil WA
caracter national, bar nici unul care sä nu cuprinb5 elemente ete-
rogene, pe care numai o stiintä politicä mioapá si neghioabA cautá
a le strivi pentru a le confunba cu elementul borninat. Dar a cere
in puterea avintului economic be astAzi, a intereselor capitalului
Trieste pentru Germania $i Salonicul pentru Austria, fie $i prin
sucursala bulgard, e absurb. Cultura economica nu poate reclama
singurä un teritoriu care apartine altei culturi morale, nici chair altui
brept politic. Ea n'are nevoie sä inläture pe aceasta si sa bistrug'à
pe cealaltä. Stápinirea ei se poate exercita foarte bine si supt alt
steag. Ilu erau oare Anatolia, Siria, innainte be rhbolu, proprie-
tatea economica a acelor cari abuceau acolo mai multi bani, treceau
mai multä marfá $i provocau mai multä munca ?

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 173

Interesele economice pot provoca foarte bine asociatii. cit de

vaste $i cit de strins unite prin legAturi de aceia$i naturg econo-
mica. Dar, ele fiMd trecgtoare $i schimbätoare, bupa materia prima
bupa sistemul be fabricatie, oupa natura minii be opera, nu pot
atinge factoni permanenji, Cum, fiind totu$i pur materiale, nu pot
s5 inla lure $i sil suplineascä factorii moral!.
Si factorii permanenti, factorii morali, cer, pentru linistea si
progresul lumii, pentru insi$i posibilitatea unor realitati economice
normale, pe deplin asigurate, wzarea vielli politice pe basa MA o
be natura insasi, creatoare prin lungi sfortari, care par conbuse be o
constiinta superioara constiintei noastre, a natiunilor trainb numai
pentru binsele in toata intregimea teritoriului animat be sufletul lor.

II
REVOLUTIA FRANCESA $1 PRIDCIPIUL I1ATIONALITATILOR
I

Revolutia francesa a procalmat breptul oricarui orn, oricarui

grup be oameni be a bispune be sine insu$i, inlaturinb orice, etiranie,
si scapinb be apasarea sufleteasca a oricarii nsuperstitii", ceia
ce inseamna in limbagiu obisnuit: 4 regalitate, si «religiez.
(Natiunea, era be acum libera. Ori unbe aparea ea insasi,
fie si numai printr'o gloata anonima $i iresponsabila, alcatuita bin
furii femeesti be la Halele Parisului, bin vagabonzi flaminzi, bin agi-
tatori be meserie supt conbucerea vanit5tii umflate peste orice mar-
geni , orice autoritate inceta, fiinbca ea nu era boar becit o « bele-
gatiep, care se gasia acum in fata acelor care o belegasera. Capete
be regi, be fruntasi al societatii, ai cugetarii, ai literaturii cäbeau
zilnic in aplausele unor fanatici cari n'aveau alta ocupatie becit sa
asiste la bescoronarea fedi lor, la imputinarea vitalithtii nationale
in umbra umeba be singe a esafobului, ca sä se bovebeasca lumii
acest fapt : ca orice «sclavie7, a incetat, be vreme ce fostii «sclavi*
pot incerca orice impotriva acelor cari «i au tinut in lantuth, Dum-
nezeu el insusi, care n'avea macar «belegatie,, bisparuse in pro-
fitul unui inlocuitor ales in toata forma be «natiunea, abunata in
tumultoase comitii . «Ratiuneav, personificata pe sir'azi inteo fru-
moasa femeie be teatru. Din fot vechiul regim nu se lasase nici

www.dacoromanica.ro
 174 Riizboiul nostru in note zilnice

másurile si greutetile, nici calenbarul, nici era be. la Hristos : totul

trebuia sä piarä fiinbca asa voia enatiunea) pornità pe reforma
generale si rabicale. .
Insemna insä aceasta, nu numai intronarea unei criatiuni poll-
flee', bar si instaurarea principiului national, asa cum l'am befinit
mai sus, ca esenta be Crept a vietii organice a societAtilor ome-
nesti, concrete si osebite intre ele ?
Citusi be putin.
Ce se petrecea atunci ni e, in mare parte, be neinteles noud,
cari putem recunoaste atit: o stare neobisnuitä a mintilor trebuia
sá probucd si fenomene sociale noud, nepomenite si incapabile be
a se intoarce bupä ce fiarele sangvinare, care fuseserä obinioarä
bunii burghesi harnici si economi, pasnici convorbitori plini be verva
in saloane, trecuserá in selile be petreceri ale Directorului si in
anticamerele lui Bonaparte, bistribuitorul be ranguri si bemnitSti.
Cu sufletul ce-1 avem acuma, nu putem pricepe cum o lume intreagA
a putut abbica, lovitä be o rSpebe paralisie totalä, be si cuprinbea
atita putere, atita inteligentà, atita Crept netegebult, innaintea capri-
ciilor criminate ale unei multimi atitate artificial, prin mijloace pe
care istoria a ajuns acum a le cunoaste. Nu putem pricepe, nu
numai cum be nu s'a impotrivit acest rege batjocorit, arestat, intern-
nitat, minat la ghilotine, aceste Parlamente supuse injuriilor si vio-
lentelor sistematice ale plebei, bar nici macar cum be s'au putut
crebe asa be inbreptatiti in actele lor absurbe navelitorii vechii
orbini sociale.
De sigur cd nici ei nu ne-ar intelege pe noi. Cum be se lasä
astazi majOritatea popoarelor culte ale lumii sd fie prinsa in cea
mai grozava ltipta, al cerii sfirsit nu se poate prevebea ? Cum be
primeste cu linistea unei supreme hotáriri pe care nimic n'o poate
sgubui, jertfe care pdna acurn numai, se deice' la bou'dzeci be mili-
oane scoase bin luptá, fail a numdra be vre-o boud ori pe atita
be oameni cari, prin suferinta lor morale, prin lipsa lor be sprijin,
prin stoarcerea lor fisica in anii pläpinzi ai copiläriei, chiar vor fi
pentru societate, nu un factor activ si folositor, ci un trist balsam
care va trebui intretinut prin munca altora ? Nu li-ar putea intra in
minte acelor revolutionari carl au värsat boar singele xvinovat. a
citeva mii be «trebätori fall be natiune) si au stricat, cu becret

www.dacoromanica.ro
 N. IOROA 175

formal be la Conventie, vechile morminte ale regilor, pentru a rgs-

pinbi in vint cenusa (ctiranilor be pe vremuri si a li rostogoli pe
strAzi titvele mucebe, cum punem in primejbie, fgrg sä ni parg rgu
he loc, asa be mare e causa be viitor pe care o servim,pgng
si acele monumente si obiecte care infatiseazg cel mai mare triumf
al artei asupra materiei rebele.
Noi insg primim, in suferinta noasträ becit care nu se poate
una mai mare, cu linistea convingerilor sigure, gata be orice, aceste
piebeci si aceste ruine, acest singe si acest prgpäb. Asa am fost
crescuti. Pentru nationalitatea be care ni-a vorbit i cea b'intgiu
carte pe care am luat-o in ming, i cea b'intgiu lectie pe care am
primit-o, pentru binsa care a fost mebiul ambiant al vietei noastre
intregi riscgm i rgpunem orice bun, orice putere si viata noastrg
insgsi, cum alte vremuri ar fi fAcut-o pentru crebinta religioasg ori
pentru batoria fatä be stgpin. Chiar in terile unbe nu e o singura
natie, tot be ibeie nationala se vorbeste pentru a se cistiga ascul-
tarea si a se pregäti lupta. Asa e in Ungaria, unbe, pentru a fi
acea natie unicg, se begrabeazd celelalte natii constitutive la rangul
inferior be cnationalitgti, etnografice frä legitimare constitutional&
si inbreptatire culturalg. Asa e in State le-Unite, unbe, cu toate cg
e primit oricine abuce o capacitate, o bungvointg si acceptarea
orbinii publice, ziaristica, literatura, scoala, viata socialg preggtesc
o noug nationalitate, be limn' englesg, bar be spirit american. Asa
e in Germania insgsi, unbe a treia parte bin vechea Polonie, tra-
tatg ca element be museu, ca simplg reminiscenta istoricg, n'zre o
singurg scoalg in limba ei si nu poate rosti un singur cuvint polon
in cea bin ming abunare a celui bin urmg sat.
Niciobatg oamenii be la 1789 n'ar fi crezut sg se ajungg aici,
la aceasta scAbere si imputinare a omenirii, egalg pretutinbeni cu
ea insgsi, uniformä si be aceiasi esenta, pe care el o serviau in
silintele ei spre un progres care, plecinb be la aceleasi principii
pentru toti, trebuie sg probucg pentru toti aceleasi resultate. Rous-
seau se ngscuse la Geneva, scrisese in Paris, se refugiase in Anglia,
bar el se inspirase be la o cugetare universalg pentru a ba resul-
tate be teorie a cgror aplicatie era si ea universalg. Interesant era
felul cum se alcgtuieste societatea prin contractul social" in care
crebeau toti bupg binsul, interesantä era viciarea acestui ccontractz.

www.dacoromanica.ro
 176 Inzboiul nostru in note zilnice

prin abusul claselor si castelor, interesant breptul pe care aceste

incalcari nu-1 puteau atinge $i pe care toate spiritele consecvente
erau chemate 0-1 apere si sa-1 buca la biruinta. Cglitatea concreta,
reala a unui om $i a celuilalt n'avea nicio valoare ; ar fi fost bine
chiar sa nu existe ; baca totu5i ea exista, filosoful politic $i omul
politic care-i servia conclusiile n'aveau sa-si faca grita cu binsa.
Se facea, in puterea unei singure boctrine, o propaganba unica
unei socitati concepute ca absolut unitara.

II-

Fusesera cinbva rasele: cu vechi batine proprii, cu crebinti

religioase particulare, cu organisatii speciale, be foarte veche origine.
Ele bistrusera Imperiul sau mai bine sfarimaserà bdtrinul trup in
care lincezia ibeia imperiala romarta pentru ca ea sa strabata in
organismele lor tinere i viguroase. In Apus se tibia, prin acesti
Germani behnitiv bumesniciti i aboi ca jertfa la vechile altare
pagine ale antichitätil, Sfintul Imperiu Roman, be natia for germana,
be la Carol-cel-mare, peste Ottoni, 'Ana la marele Carol Quintul.
Si tot asa in Rasarit, bupa scaberea lmperiului roman bin Cons-
tantinopol, rebevenit l3izantul ce fusese la inceput, tentativele bul-
gare$ti, apoi cele sirbe$ti be a crea un Imperiu roman be rasa slava.
0 coloratura nationala militara se poate abmite in aminbota
aceste aparitii be Stat : una politica insa, nu. Germania lui Wihelm
al H-lea, caci e o ibeie romana, nemuritoare, care se sbate in
grozavul ei sbucium, cerinb tot acest singe be pe cimpul be lupta
pentru a-$i recapala bin nou viata be care atita timp a fost lipsita,
n'are nimic a face cu Sfintul Imperiu mebieval ; Germanii ca rasa,
asa cum vreau sa se valorifice ei astazi, n'au aface nimic cu vechea
trabitie romana intrupata in creatiunea politica a lui Carol-cel-Mare,
cu abausul unor elemente noi venite bin conceptia unitara a ome-
nirii ca Biserica a lui Hristos. Freberic Barba-Rosie nu ba nicio
autoritate acelor cad 'au ie$it ca Imparati bin singurul act al unei
victorii pe care niciunul bin ei n'au ci$tigat-o, ca sa represinte o
stare be spirit cu. totul noua in natiunea lor germana. Cad altfel ar
trebui sa recunoastem o continuitate be brept intre Bulgaria ETa-
rului salt constitutional be astazi $i vechea Bulgarie, simplu lagar

www.dacoromanica.ro
 IsI IOROA 177

barbar incercinb a cuceri Tarigrabul, cum Germanii au cucerit Roma,

MA sA poatá rArninea intr'insa, bar numai pentru a se confunba
in vechea orbine romanA a acestei Rome Nota care era Constan-
tinopolul. 5i sä abmitem aceasta ni e imposibil, mArgeninbune a
ribe, $i peste crimele lui actuate, be pretentiile unui popor care n'a
$tiut niciobatA, be cinb e liber, sa gAseascA o relatie sdnAtoasa intre
ce vrea $i ce poate.
Nimeni nu voia sA apartie atunci unei natiuni Viata romank
cultura latinA, ibealul imperial, patima unei inbestructibile unitAti
cuceriser5 $i stApiniau totul. Divisiunea era privitA ca un pAcat, fall
be omenire, ca o intoarcere la starea be sAlbAtAcie, ca o sAriturA
in anarhia inceputurilor. Popoarele erau, be sigur, elementul be rea-
litate, generatorul be putere materialà, bar ceiace exista mai ales,
cu mutt mai sus becit binsele, era trabitia romara, legitimifatea
imperia15, scopul cel abevArat pentru care trAiau oamenii.
Totu$i be la un timp aceastA bespretuitA realitate isi cistigA
locul. Du pentru cA ar fi fost recunoscutO ca avinb breptul la acest
loc. N'a fost in Apus nicio mi$care nationalA cinb Villeharbouin $
joinville au inceput a se ginbi, in rAtAcirile lor prin Tinuturile be
cruciatä, la cbulcea Frantä» be acasA, ori, in Rdsárit, cinb Paleo-
logii intor$i la Constantinopol bupl exilul lor in Anatolia, uitard
putin be Imperiu $i prinserA a vorbi be o Romais, aproape natio-
nal greceascO, a Romeilor, Romani obatä, cari insA acum se numiau
na tocmai pentru a nu mai erau Romani. E tot atita avint natio-
nal cuceritor aici cit a fost la noi, cinb, spre sfirsitul evului mebiu
al nostru, be limb5 slavonA, care s'a prelungit pinA in veacul al
XVII-lea $i be aid, WA pregAtire, lAsinb buna casA veche cu
temelii milenare, am sArit in hangarul improvisat, be scinburi con-
temporane am primit in Stat $i 13isericà limba vulgarA : n'am
gonit slavona pe u$a cea mare a sfintului llca$ pentru ca tot prin
aceastA intrare be apetenie s5 fie primit5 limba romAneascA, be
VobA cu coroana pe cap $i be VlAbicA in vesminte arhieresti, ci
una a fost conbusA solemn, cu lacrimi, afarà be templul unbe nu
mai voia sd rAmiie, iar cealaltä s'a strecurat mobestä pe o u$ita
bin altar.
Se pArea cA, oricare ar fi fost imprejur5rile inscAunArii sale,

www.dacoromanica.ro
 178 Fazboiul nostru in note ztlnice

aceastä limbd vulgard, care insemna un suflet osebit, bed o rasá

constientä be sine, va invinge. Povestirea populard ajungea cronica
bogatä a lui Froissart, gluma infloritá a lui Rabelais ; cintecul rustic
incepea sd rdsune, tot acolo in Franta, pe buzele lui Guillaume be
Machaut, al Cristiniei be Pisan, ale lui Alain Chaitier $1 Eustache
Deschamps, ale lui Villon si Olivier l3asselin. Dar lard cd Roma se
inioarce din nou.
In nemurirea ei, ea apäru in alt bomeniu. Puse stdpinire in
intoarcerea ei ofensivd, pc insusi sufletul omenirli. Renasterea a
insemnat in orbinea morald ceia ce in orbinea materiald insemnase
Imperiul carolingian, o inviere, peste realitate si mai presus be
binsa. Cicerone bomind frasa, cu stilul si formele sale gramaticale,
Virgillu, Horatiu poesia : limba latind confunba bin nou intr'o unitate
viata popoarelor.
Dar o literaturd, o culturd se sustine printr'un public, si acela
lipsia pentru frumoasa opera ba savantá artificialitate. Lumea tinea
insä la conceptul ispititor al unitätii culturale. Se incearcd, o bucatá
be vreme, cu limba italiand, care a fost, un secol, limba be cores-
ponbenta biplomatica, be literaturd istoricd, be intelegere generald
umand ; ea a cuprins mai fericitä si becit vechea latind mebie-
vald Rdsdritul ca si Apusul. 0 literaturd artisticd restabili insa
vechi norme stricte care o fAceau sä fie mai grea be intrebuintat
in vulgara frasä be toate zilele. Atunci francesa-i It'd locul acea
francesd care, paecd anume pentru acest scop, fusese oarecum
universalisat5 prin afluxul be termini abstracti, latini, prin substi-
tuirea la mllbioasa sintaxd populard a orbinii logice, a consecventel
matematice prin reforma lingvistica a lui Ronsarb $1 a Pleiabei.
Franta e acum pretutinbeni. gLiteraturd francesdx, se numeste
aceia care a fost fäcutd be Francesii be rassä in limitele regatului
frances, bar bespartirea e arbitrard. Ori e poate altfel literatura,
francesä in spirit, besi gustul nu mai e acelasi, a lui Freberic-cel-
Mare, imitator al lui Voltaire ? Sau literatura pe care o face la
Stockholm acel rege Gustav care, pand la incercdrile be a libera
pe Regina maria-Antoineta, a fost cu inima la Paris si la Versailles.
Sau incerchile be la Petersburg ale Ecaterinei a II-a. Sau, in sfirsit,
abaptdrile, la Constantinopol ca si la Iasi $i 13ucuresti ale Fanario-
filor no$tri.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 179

Chiar si cind se Intrebuinteazalimba nationala. fondul cultural

comun rämine. Italia are in Metastasio, in Alfieri scriitori mari, cari
sint insä ai secolului al XVIIIlea, nu al poporului italian, care-si
are boar vre-un poet bialectal, ca abatele Me li, cintinb in viersul
lui sicilian lucruri be acolo, bin partea lui cea mica. In Germania
unbe Curtea marelui Freberic ribe be asprimea graiului teutonic,
Lessing combate teorii bramatice francese cu orbine francesa si
stil frances ; Goethe e un zeu roman al poesiei, far Schiller e fiul
sufletesc al revoltei si pasiunii be libertate a lui Rousseau.
In ce priveste Anglia, ea nu si-ar fi jertfit limba, bin minbrie,
pentru nicio alta, bar comunitatea culturalä cu Franta e asa be
complectä incit, bad. Voltaire a invatat in societatea englesa $i
societatea englesa a chemat pe Rousseau ca s'o invete pe binsa,
$i contrarul se putea intimpla. Ori e vr'o beosebire intre precep-
tele lui Pope Englesul si ale Francesului Boileau, intre natura cum
o vebe Delille si cum o vebe Thomson ?

111.

Ce putea face bed Revolutia, tumultosul probus politic al

acestei culturi care nu e a niciunui popor fiinbca e a Franciei $i
nu e nici cu abevarat a Franciei fiinbca o poate primi orice popor,
becit sä dea norme abstracte unei Ithertifi nafionale pentru o
nafiune umanä care nu admite nafiuni organice?
A $i facut asa. Umanitatea i s'a infatisat cum se infatiseaza
copiii unui pebagog normal, care nu se preocupa be numele lor,
Inca mai putin be capitalul amenesc special, irebuctibil, pe care1
intätiseaza si care, pe banca unbe au boar numarul lor be orbia,
ii hraneste cu unitatea programului pentru a-i arunca tot ignorafi,
baca nu si ignoranti, intr'o societate pe care ei n'o cunosc si care
nu.i cunoa$te. Norme legal be binefacatoare pentru orice grupa
intimplatoare, necunoscuta ca inbivibualitate, a imensei omeniri
abstracte Germani ca Anacharsis Cloots, Italieni, Poloni befilau ina-
intea Conventiei, abucinb, fara belegatie legalä, omagiile unor natiuni
pe care nu le cunosteau $i nu voiau sa le cunoasca, be si faceau
parte bin ele.
De aceia, si nu numai prin talentul unui Jourban, Moreau,
Marceau, armatele Republicei au biruit si cucerit a$a be repebe mai

www.dacoromanica.ro
 180 Rkboiul nostru in note zilnice

toata Europa centrala si subickbe aceia s'a revarsat asa be fulgerator

norocul genial al lui Bonaparte. Natiile se oferiau liberatorilor, carora
li sacriflcau 4 Urania, be pang atunci, intocmai cum Bizantinii bin
Siria, coplesiti be abministratie, storsi be fisc, zbrobiti be o imensa
cultura formalk s'au oferit obinioara Arabilor patriarcali mincatori
be curmale pi lacuste, cari abuceau innapoi vechea ibila patriarcala.

Liberare a popoarelor, ba, insasi aceasta e lucrul be cape-

tenienu pentru a le restitui lor inselor, pentru a face bin ele
instrumentele vii be progres ale umanitatii.
Din potrivk bariminb viata locala, cuiburile be veche conlu-
crare particulark pline be iubire si poesie, risipinb sfarimaturile
batinilor si cenusa trabitiilor, natiile cele abevarate se bespoiau be
ce aveau mai viu si mai sacru. Legile notta ca pentru oricine, for-
mete abministrative aplicabile oriunbe creau poate o noug umani-
tate, bar fara acele temelii be inbivibualitate nationala care singure
o pot sustinea. Ce efecte morale probuce aceastä bistrugere a me-
biului real se poate vebea aid la noi, comparinb pe vechiul boier
bejánar care in funbul cobrilor se prinbea be cel bin urma bulgare
al tarinei natale cu civilisatul care, nu stie macar cinb a trecut
granita, bincolo be care il asteapta in Dui* o mai buna alimentatie.

Plugul lui Napoleon ara atunci larg, bar nu abinc, si mai ales
WS sa se arunce in urma lui vre-o saminta.
Unbeva insa, in Sub-Vestul european, o tail ramasese pe care
intinderea noii culturi rationale unifortne o crufase. Vaile salbatece
ale Pireneilor si Sierrelor nu ingabuisera bataia libera a vintului ce
nebunise lumea. Era aici rugina trecutului, ingustimea comunitatilor
restrinse, mireazma be biserica si neagra lepra a castelelor epopeii
crestine bin evul mebiu. Oriunbe geniul napoleonian ar fi impras-
fiat planurile generalilor mebiocri, armatele lui moberne ar fi batut
alte armate care imitau Inca stingaciu pe ale lui. Aici insä puterea
intilni un suflet, un suflet national si, cum se. intimpla totbeauna
in asemenea ciocniri, ea se zbrobi.
17 Februar 1917

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 181

Sentinta Americana.
De la Inceputul lui Februar sill nou, cinb a pornit r5zboiul
cel nou al submarinelor, poema epic5 a Tirpitziabei, vrebnicA be a
fi pus5 alAturi asa-1? cu str5mosescul Niebelungenlied, a cam
trecut vreme, $i sperantele acelora cari vebeau America intrinb in
r5zboiu pentru a pebepsi pe piratii besperárii au fost in$elate.
Flinbcá era vorba be o hothrire mai beplin5 care ar H venit
inbatà bup5 ruperea relatiilor. Dorinta noastr5, asa be fireasc5, be
a vebea pebepsit cu o clip5 mai curinb un busman sälbatec, care
suge zi be zi vlaga p5mintului nostru ocupat, vebea acum o mare
flora scotinb bin ascunzi$ul sAu, be unbe se rätoie$te be trei ani
be zile, flota germanä si o armat5 capabn be toate isprávile fisice
si insufletit5 be acel apirit be neintrecut5 minbrie care beosebeste
pe American, merginb, cu vre-un Roosevelt in frunte, contra obosi-
telor batalioane ale ultimelor victoril germane. in zare, luminosul
r5s5rit al soarelui p5cii pe un cer limpezit pentru ziva brept5tii...
Frumoasa privell$te, bar pe care in aceste conbitii nu vom
vebeao. Sunt multe feluri be a bistruge o putere, si America, oricit
be maH ar fi pregAtirile sale, oricit be tare ar vorbi, nu pare s5
fi ales acesta
Conbitiile luptelor navale be astazi s'au v5zut in marea intilnire
bin strimtorile Danemarcei. Uriasii MSrii resist5 cu greu midi pri-
mejbii nev5zute care-i pinbe$te $i, cu progresele artileriei, fiecare e
cu mult mai mult la biscretia abversarului, be care nu se poate
feri. Succesul se cumpärá cu sacrificii nespuse, be oameni $i be
material, si el nu e m5car asa be neteb incit adversarul sa' nu
poatä pune si el, macar pentru usagiul intern, trimbita victoriei la
gurä. Dup5 intilnire, in loc be a se pomeni ca obinioar5 miscárile
Inbráznete, executia maiastra a minbrelor conceptii, se face o groso-
lana socoteal5 a pierberilor si cump5na apleacl spre acela care,
be $i nici unul nici altul n'a ajuns la nn resultat befinitiv, a pierbut
mai putin. Se cer pareri be specialist pentru a hotari lucrul si mai
bine. La o bebarcare pe teritorul inamic $i ce mare lovitur5 ar
fi aceasta pentru Germani ! nu se poate ginbi nimeni, bate fiinb
greutAtile be a buce peste ape minate, in apropierea unui term
stra$nic apárat be artilerie in vesnica miscare, ca la Darbanele, ieri

www.dacoromanica.ro
 182 Räzbolul nostret in note zilnice

nenumaratele transporturi ce ar putea purta o armata vrebnica be

acest nume.
Iar, cit priveste concursul pe alt teren al unei asemenea armate,
baca Germanii cauta sa insele lumea si poate ca se inseala $i
ei singuri cinb vorbesc be complecta intrerupere prin scufunba-
toarele lor a comunicatiei maritime, nu e mai putin abevarat Ca
brumul peste ocean a bevenit bestul be nesigur si ca mari vase be
transport bucinb mile be solbati nu pot sa-1 incerce. Si, abmitInb
ca ar face o, si cu succes, ce ar insemna un abaus be citeva sute
be mii be oameni veniti, cu atita zabava, cita se poate astepta,
bintio tara ce nu e organizata, in imensitatea ei, pentru aceasta
meserie, care a ajuns astazi o specialitate, in uriasele inclestari be
acuma, unbe be fapt, spatiul lipseste pentru o besfasurare a fortelor1
Rapeziciunea miscarilor becibe boar, cum s'a vazut, mai mult becit
elementele pe care le poti intrebuinta pentru a face aceste miscari.
Epopeia americana, cum o inteleg oamenii aplecati la visuri,
nu vom vebea-o. State le-Unite poate a nici n'ar voi-o, chiar be ar
fi cu putinta : cine stie cita legitima minbrie au oamenii be acolo,
nu crebe ea un rol awdliar, asa un fel be rol canabian in mare,
pe un cimp be lupta care e fireste al altora, ar putea sa li zim-
beasca.
America are alt rol, si acel rol sil joacä.
Nu vreau sa vorbesc mai ales be rolul ce cuprinbe furnisarea
be munitii si trimiterea be hrana, care vor continua, be si semintia
Tirpitzilor crebe ca s'a ispravit be acuma cu transporturile americane
$1 ca aliatii vor trebui sä se restringa la ce poate ba ogorul lor si
fabrica lor si pot ba mult, foarte mult, si vreme inbelungata!
Ci altul e faptul hotaritor
Razboiu be usura s'a vazut a fi, be la inceput, marele razboiu
al lumii. Cinb, mijloacele tehnice cunoscinbu-se, surprinberea a fost
inlaturata si $ansele s'au egalizat, cu atit mai mult s'a putut vebea
a lucrul sta asa : cine poate tinea mai mult ?, ca sa se raspunba :
totusi cei mai multi, be vreme ce elasticitatea fireasca a omului cult
V ingabuie sa-si bea organisatia care la inceput ii lipsia.
$tim be mult cine e, be fapt, invinsul, oricit ar samana lumea
cu invingatoarele sale besastre. Dar, pentru a se ajunge mai curinb
la capat, pentru ca lumea sa rasufle in sfirsit, trebuia ca Germania

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 183

sa recunoasca acest lucru, caci toata hotarirea e numai la binsa.

Germania, abeca nu oficialitatea, ci acea natie care singera cinb e
satula si club nu singera, crapa be foame.
Prin toate mijloacele be prestigiu, prIn toate artificiile be jube.
cata, cei be sus, raspunzatorii, vinovajii, incearca a tinea aceasta
energie incorbata 'Jana la ultimele margeni ale besperarii. Nu va
baji Inca, nu va bati; cine va spune ea n'o sa isbutiti fiinb-ca nu
aveti breptate ? Cine ? Dusmanul ? Dar e interesul lui!
Micii neutri bin prejur au fiecare un interes, economic sau
politic, si au, mai ales, o sfinta &Ica. Prestigiul li_ lipseste fata be
Germania beprinsa a abmira numai proportiile. In funbul Oceanufui
este o tart cit o lume. Germania se strabuieste be zeci be ani, cu
Imparatul in frunte, s'o cistige Ambasaborul ei era invocat ieri Inca,
la mese ca pentru un Rege, sa-si bea parerea. Mii si mii be cetä.
tent germani traiesc pe acolo, contribuinb la uriasa opinie publica
bupa care singura se conbuce Statul.
Si acum America vorbeste. Va 2nchipuiti ce factor nou s'a
adaos la con#iinta germada a viitoruluiP
*

I se cerea o senting marii Republice. A bat o. Ceva poate sa

vie pe urma, bar lucrul eel mare s'a savirsit in momentul chiar al
declarafiei sale.
17 Februar, 1917.

Ce am adAugit?
in acest rasboiu ca nealtele, fiecare popor s'a vazut aruncat
bin cele b'intaiu momente ale participarii sale, bincolo be brumu-
rile pe care era obisnuit sa mearga.
S'a tot vorbit be pregatire. De sigur ea pregatirea face mult;
cum n'am sti-o tocmai noi, cari dam invatat Inca valoarea timpului
si, cari, neavinb pebagogul linga noi, ca altii, n'am putut fi instiin-
tati necontenit ca vremea se strecoara! Dar, inteun anume sens,
pregatirea n'are valoarea care i se atribuie. Mintea incorbata a tutu-
rora schimba necontenit conbitiile problemei militare. 0 pregatire
trebuie, be sigur : sa-ti ai toate fortele strinse si sa-ti fi format

www.dacoromanica.ro
 184 Rázboiul nostru in note zilnice

sufletul ce trebuie pentru a le putea intrebuinta in fiecare moment

Dar cum, aceasta n'o poate $pune nimeni. In fiecare moment te
poti gäsi innaintea altor mijloace si altor procebee, si cine se inn"-
rätniceste la ce a invatat, la ce e beprins a face, fanaticul progra-
mului, bucherul, acela s'a osinbit singur.
Ildscocirile cele mai ingenioase si cele mai criminate au iesit
rapebe bin mobd. Zeppelinurile sint acum istorie veche ; nu se
incearcd mdcar reebitarea tor revAzutd si abäugitä. Gazele asfixiante
si licvlbele inflamante trezesc zimbetul lui Ebison. N'am mai auzit
be miraculoasele tankuri, be si mijloc contra lor nu s'a gäsit. Nu
s'a gäsit, bar abversarul stie cd ele gilt.
Du noi, acestia cari imprumutam be aiurea uneltele tehnice,
puteam pune intre sansele noastre be izbinbd ori be conservare
surprinberi be felul acestora. Mijloacele nu le avem pentru a uimi
himea cu inventiile románesti.
Dar ceva puteam face, eram batori sä facem. $i, pentru cd
nu i-am fäcut pAnd acum, batori sintem ca be acuma innainte sd
suplinim lipsa, pentru onoarea noasträ nationala. Caci fiecare popor
va fi judecat dupl ceia ce-i vor fi putut stoarce din fondul de
cugetare si voinfa imprefura rile cele neasamanat de grele, crisa
de fzintä sau de nefiinfa, de lärgire sau de distrugere, prin care
trecem cu tofu-
Acest pdmint al nostru avea taine pe care nu le cunosteam
cinb am intrat in lupta, si el inchibe bogatii si aceasta inseamnd
mijloace be luptä be care nu ne-am folosit pdnd acum.
Räzboiul 1-am facut cum scrie in carfile altora, nu si cum cer
locurile noastre. Stefan-cel-Mare, Mihai Viteazul au fost victoriosi,
cu ostile lor putine, fiindca au fast inovatori. Ei au cerut lectii
pamintului prieten, care lor li- a spus ce nu voia sa spuie busma-
nului. De aceia au invins be atitea ori ; de aceia, invinsi, n'au putut
ft dzstrusi, retraginbu-se in sigurele abdposturi ale tainelor lui.
Aceasta in ce priveste rdzboiul insusi. Dar, in ce priveste
conbitiile lui chiar, mijloacele be a-1 sprijini si hräni, parnintul nostru
asteapta Inca neintrebat ; pare a simti cum se sgubuie be burere
0 nu i se cere si lui, cel mut si puternic, partea pe care o poate
ba pentru pdstrarea neamului care bin märuntaiele lui a iesit.
Chtati-vd be jur imprejur. TO au fäcut ce nu s'ar fi asteptat

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 185

bin$H, ce nu crebeau singuri ca pot face. S'au gasit comori neba-

nuite; puteri uitate s'au pus la lucru ; toata atiinta a fost beta la o
parte pentru ca bin nevoile pe care nu le putea ajuta sa scapere
o stiinta noua. Niment nu vrea sä se dea lnvins pgra nu va ti
stors tot ce zace in pämint, tot ce poate izbucni creator din ener-
gia omeneascg.
Feta be ce aveam, be ce puteam, ce am innoit oare noi, ce
am abäugit noi, iata intrebarea care trebuie sa ne urmareasca
ceas be ceas, zi be zi, pana-i vorn fi bat raspunsul.
17 Februar 1917

Pretul omului.
Se pare ca aid la noi totul a ajuns sa He scump, afara be
un lucru: omul.
Totul o bovebeste. Nu voiu spune ca $i felul cum a fost purtat
razboiul unii au spuso, fiinb-ca o fatalitate a facut sa avem, in
fate noastra, far% sa li putem opune acelasi armament, solbatii cei
mai bine inzestrati, supt raportul tehnic,b cari se pot inchipui. Cu
piepturile borobantilor ne-am batut, si nu e be mirare ca 'Ana la
sfirsit ele totusi n'au ajuns.
Dar tocmai pentru ca s'a facut aceastä consumatie be oameni
fall nicio comparatie cu a altora, caci cineva care poate fi informat
imi vorbia be 60.000 in trei luni, cea mai strida crutare trebuie
pe urma. Si totusi pretutinbeni ni se pare ca vebem o risipa be
viata omeneasca pe care o puteam evita, o putem evita Inca.
Du vorbesc numai be trupe, nu vorbese chiar be ele in rinbul
intaiu. $1 cinb ramasite bin vechea pebanterie blestemata $i bin
pripa u$urateca impun brumuri zabarnice pe vremi cumplite, nu e
aici raul cel mare. Nu lui i se batore$te faptul, nu bureros, ci sfa-
$ietor, ca la fiecare pas vezi omul tinar si frumos care se pierbe.
Ar H fost be ajuns ca o ingrijire parinteasca, o mila be frate, un
ajutor al aproapelni sa se fi inbreptat asupra lui cinb incepea sa
$ovaiasca, $i era scapat. Acuma insa e prea tirziu isi primbla sgu-
buitoarea agonie bin loc in loc, pe jumatate in alta lume, si infectia
pe care o raspinbeste chiama pe brumul cel fara capät tovarási noi

www.dacoromanica.ro
 186 Rázboiul nostru In note zilnicé

bin mijlocul acelora cari Ma hranä au stat in mijlocul furtunilor si

supt ap5sarea gerurilor.
Statistica inseamnA : azi atitia, mine atitia... Cutare se plinge
a nu sint scinburi pentru sicrie.
Pe alocuri sate intregi sint prinse in patima cea grozavä. Am
avut in miná statistice care m'au infiorat. Nasteri citeva, une ori
a zecea parte bin numärul mortilor ; si ce nasteril Pe cuptorul fárá
foc linga care se sgribulesc copiii ceilalti Bra camasà. Hrana,
sa nu mai vorbim: boar o stim in timpurile obisnuite l Linistit,
sigur, moartea merge bin loc in loc si coseste, stringe, lasá locul
gol in urmä. Calea slobobä e beschisä bolilor. Mebicul e la oaste,
daca e la oaste. Oricum, nimeni nu-I gäseste sl, in resign area amor-
tita, nimeni nu 1 cautà. Hoiturile nu se ingroapa, be si atitea brate
WA ocupatie se aflä in preajmá, bar tn'a venit orbirP, Mortii nu
se acopar cu pämint, ci se presara. Dovezile le are azi in mini
cine trebuie, omul milos 81 bun care va lua masuri.
Dar ele trebuiau luate si pina acum. Doar le luAm pentru noi.
org$enii, cit be cit. Chiar in orasele unbe se vebe ca nu se stie
ce e matura si unbe fiecare cetatean socoate a gunoiul carei putia
in curte miroase a busuioc bacä si la clàbit supt fereastrA, in
strabä, unbe are mingiierea macar cá poate imbolnavi si pe tre-
cátor, aproapele säu. Da, mäsuri se iau pentru urbanitatea noasträ
sebentarã. Nu mai vorbim be trenuri speciale pentru a merge unbe
se manina icre si sarbele, ori macar se intinbe zilnic unt pe pine
si poti bea un palm cu lapte in fiecare bimineatd.
Dar se orboná inoculAri, se executà lumea pentru a le face.
Intre cläbirile be hoituri ale brumurilor marl, in preajma mormin-
telor omenesti beschise cine inoculeaza ? Poate moartea care asteaptá,
obati cu cele b'intaiu cAlburi umebe räspinbitoare ale miasmelor,
bin pärnint i be supt pâmint.
Si, totusi mebici sunt, si elemente abministrative bestule. Dar
It trebuie oras si inlesnirile civilisatiei. Au plecat bin tart boctori
vestiti specialisti unici, ca bintr'un loc unbe, fereasca Dumnezett,
poti ajunge sá parasesti ceva bin bulcile obiceiuri cu care esti
beprins.
$1, apoi, be ce atita trubl, atita sbucium ? Doar e vorba be

www.dacoromanica.ro
 N. 1ORGA 187

oameni, be oameni mici si prosti, si be aceia sunt bestui, Viata

omeneascA e astki ieftinA.
Aiurea, nu, zAti nu! Trebuie s'o cheltuiesti, bar o faci cu cea
mai mare scumpAtate. De aid incetineala savanth, lunga pregAtire
a ofensivelor; be aici atenta ingrijire a bolnavului, crutarea iubitoare
si a celui mai sArac bintre sdraci. ToatA omenirea va pierbe, bar
vai de cel ce va fi pierdut relativ mai mu lt !
SA nu fim noi aceia, bupá Sirbi, singurii cari n'au putut
evita grozava nenorocire ce i-a atins, cari be-obatA s'au trezit WA
teritoriu. Cu un lucru biruiam obatA : cu numArul Pe omogeneitatea
populatiei be aici ni sprijinim breptul be a till, cum cerem Arbea-
lului pe temeiul superioritAtii numerice a neamului nostru. Valahii
acestia au fost multi si spornici. SA nu fie altfel in viitor ; sA nu
bisparA acest temeiu be cApetenie al nostru. SA nu ne trezim cu
sate goale, cu sate stoarse innaintea unei lumi, vrAjmase si bupA
rAzboiu, care mai are si alte mijloace be luptA. Pamintul rau locuit
chiama pe strain e un abevAr crub al istoriei. CA vor fi orAseni,
transportati in Rusia unii, hrAniti ceilalti cu cartele si inoculati bupA
cuviinfA, creb. Tot oameni bestepti si vorbareti, t cultip si (cons-
tientiD. Doar ne cunoastem si sint atitia bintre ei pentru cari avem
si altà iubire becit aceia pe cari azi orice Romin oricarui Romin
io batoreste. Dar ei au un bublu neajuns : barbafii nu pot munci
i femeile nu vreau sa faca copii.
Iar, bacA inchibem ochii si mai beparte, bragA frate cu care
visam innainte be Rominia Mare, satele se duc...
Pretuiti omul; ca pe icoana lui Dumnezeu respectati-1 aceia
cari crebeti; ca pe fratele vostru be acelasi neam iubiti-1, aceia cari
intelegeti ce inseamnA o natiune ; ca pe semenul vostru ajutatil
milos, aceia cari aveti filantropie in suflet, cAci all cetit bespre nobili
oamenl albi cari alergau sA ajute in mijlocul molimelor asiatice
oameni be altA rasa si be alfA culoare. Salvati-1, tineti-I viu si sana-
tos Ora la vremea pe care o asteptAm, aceia cari macar $titi si
va faceli socotelile.
Cad comoara cum e omul nu se mai gasege, §i nu still ce
lume be bunatate si energie ingropati cu cel bin urmA vagabonb
care cabe pe sosea linga un hoit be vita : nehrAnit, neincalzit, neim-
partasit si nemingaiat!
18 Februar 1917.
www.dacoromanica.ro
 188 Rázboiul nostru in note zilnice

Nobilul cel nou : omul cel bun.

Faptul cl presa romineascA intreagA a vorbit pe larg, calbu-
ros, be pierberea unui om care fusese numai un institutor, un basal
be bunA voie al calicimii cu un leu ceasul in folosul altor shad
care mai avea boar meritul be a fi veghiat fArA precurmare lingA patu-
rile ranitilor si bolnavilor, pAnA ce boala 1-a rA pus si pe binsul
faptul a i s'au abus laube neobisnuite, ribicinbu I sus peste ceilalti
numai pentru cA a fost un om bun si binefAcAtor, trAinb pentru altii,
nu pentru binsul, ajutinb bin toatA inima pe oricine, isi are insemnA-
btea. SA fi murit unul bin aceia cari si acum isi afiseazA civila, bar nu
si civilisata mutrA in automobile si trAsuri care nu sunt nici ale lor,
nici richisitionate pentru binsii, cari cer mai cAlburos becit o victorie
sA nu li lipseascA nimic bin programul be la bucAtArie in toate
zilele, cari, cinb nu pleacA ei insii, te scot si bin bucAtica asta be
tara cu ifosurile si rnofturile lor, s'ar fi publicat necrologul obligat
bin partea familiei cu bola rinburi be biografie, si atit. Pentru invA-
tAtorul Tenie au plins cu lacrimi atitia.
Si, cinb, ieri, bispArea, be o moarte grozavA, profesorul (Mita-
ileanu, s'a pomenit be sigur a era un om invAtat si cA a publicat
lucruri importante be filologie clasia, bar atentia publicA era che-
matA, be b. Bogrea ca si be b. Petrovici si be alti runoscuti si
pretuitori abevarati ai lui, asupra faptului cA era mobest si blinb,
cA tinea bin toatA inima la Ora lui, c'A era un om bun si un bun
cetatean.
$i creb cá acest nou criteriu va rAminea be acum inainte, CA
bupl binsul vor fi jubecati toff, a el va inbemna pe copiii ce vor
creste sä he tot asa, a pe invAtAtorii lor ii va face SA treacA inna.
inte be orice notA be specialitate" nota la purtare, si nu la
ne-purtarea trupului imobil, a mintii incremenite in atentie, ci la
purtarea activA, ajutätoare, siritoare, cum se zice, la orice nevoie,
la orice muncA, avinb in vebere numai interesul altora, interesul
obstesc. Asa ceva cum incepuse a face, cu un netAgAbuit folos,
scoala cealalta, cercetAsia, al cdrii folos 1-a vAzut vioaia minte,
inbreptatd spre realitati, a Principelui illostenitor, care, el, nu e
bintre cei cari pretuiesc pe oameni bupA ce i se spune cA sunt, ci
bupA ce vebe singur.

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 189

Aceasta ar fi insa o revolutie. Pur si simplu o revolutie. $i

una bin cele mai mari.
Revolutia formelor? Le aceia, zgomotoasa, singeroasa, ambi-
tioasa, citi nu s'au ginbit ! $i au vrut s'o faca. $i in oarecare
masura au si facut-o. Daunazi chiar venia la mine in Bucuresti
cineva care be atunci s'a plasatu, ca sa-mi propuie, mie specialist
IA trin, care miros motivele cibealismului* be la o suta be metri
sa-1 ajut sl mai faca una. OH be o face-o ori be n'o face-o, cinb n'o
mai fi cplasat», tol una. Noi o s'o avem, baca mergem pe calea
aeeasta, pe cealaltä : tacuta, nesingeroasa si busmana tocmai o ori-
carii ambitn. Revolujia Intrebuinjarii fieciruia dupä priceperea i
bungvoinja lui i a prefuirh dupä inima ce a pus-o in ce-a fäcut.
Ginbiti va numai a acuma o suta be ani erai cineva numai
baca aveai in cap o caciula mai mare becit a celorlalti si a puteai
purta islicul in be obste numai baca erai, cu sau fat% voia Tiga-
nilor be casa, urmasul autentic al unui boier be la 1600 ori, baca
nu erai be aici, al oricarui Grec be pe lume $i ca be la 1834
innainte, ti se scria numele in amintirea oamenilor numai baca
aveai un cM, o functie, baca te putea vebea lumea, la anume cea-
suri, innaintea unui anume birou, chiar sa-ti fi fumat boar tigara
acolo, si.ti faceai portia be conversatle cu alt trIntor. Ca, in sfirsit,
be pe la 1830 te impunea un palat la Bucuresti. echipagiu la
$osea si un jour fixe la care cei mai intagenti si mai bine cres-
cuti erau slugile.
Dar yeti spune : asa a fost pana la regimul parlamentar, 0'0
la intinberea unei mai innalte civilisatii. Pe urma a venit rinbul
omulut de talent.
Da, comul be talentx..,. Avinb o calitate be nastere, fail vina
si, Med meritul lui, ca un glas bun ori o aptitubine pentru bant,
care, acelea, cer macar sa muncesti mult ca sa pop face ceva bin
ele. lOratorulz tuturor imprejurarilor, pe care un craspuns la mesa-
gitP II inzestreaza cu breptul be a pompa la toate bancile si be a
rivni la toate portofolnle. Ori cscrntorul* cu conbeiu mester, care
stie sa zica si asa si asa, cum te ia si cum II iei. Histrionul
vietii noastre publice, aplaubat be cei cari 1-au cistigat si plata si
abmirat prosteste be cei cari poate Inca nu I-au catit nici nu 1-au

www.dacoromanica.ro
 190 IlSzboiu1 nostru in note zilnice

ascultat, Omul care, gavinb talent,, se crebe, nu dator sä fie cit

mai bun, ci 117 drept s5 fie eit de räu.
Pe acesta, abaus la nobleta singelui bubios $i a cinului Iàrä
folos, la pompa averii, vine astazi 5i-1 inlocuieste acela care, fArA
strAmosi, fArA bani, fArA rang, n'a avut in materie be talent becit
unul, $i mare: acela be a fi in fiece zi mai bun in sine insu$i $i
mai binefacAtor fatà be altii.
19 Februar 1917

Un German despre RomAnia.

Foaia germanofilA bin flaga Allgemeine Handelsblatt a bat,
in N-rul ei bin 2 Ianuar, stiri bin 13ucure$ti care sint be mare
interes.
Nu vom releva partea care priveste 'zu$uratateaz hotAririi
noastre i ibeia enaivP pe care ni-am fAcut-o bespre un rAzboiu
in care zeci be mii bin ai coresponbentului german 0-au basal oasele
aid la noi.
I s'a spus la Bucure$ti, unbe a intrat cinci zile but:4 cuce-
rirea alor sgi, cA a fost o capitulare. a cvestiteiz cetAti clAbite be
l3rialmont, ale carui merite le atinge in treacat, ca, totusi, cetatea
fiinb begarnisitá be tunuri, cbin trufie., un cApitan german cu o
sutA $aizeci be oameni s'a apropiat be eforturile norbice., unbe
s'au prebat solbatii romini ce rAsAriserA pe ziburi", in numAr be
cpatrusprezecez (!). Ca sA fie mai interesant be cetit, omul nostru
hazliu cum i-a fAcut D-zeu natia se $tie cit spirit se sal4lu-
ie$te in Germnnia, bin generatie in generatie aratA cA unii $i
alpl s'au suit in cpatru tramvaie electrice, care asteptau la statia
finalA, ca in fiecare searA, $i s'au oprit la un mare otel), unbe
bame si bomni romini stAteau cu gramaba, fumau si ribeauz, pAnA
ce veberea cuceritorilor, cad cereau I ei mincare i loc be obihnA
a speriat pe toff inconVientii ace$tia. DupA socotinta coresponben.
tului, vagonul be tramvaiu ar trebui bus in triumf la Zeughaus in
Berlin.
SA tot rizi !...
A boua zi comanbantul suprem a mers cAlare la comanban-
tul trupelor bin CapitalA. De fapt, a fost acoperit be flori. In linia

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 191

Intdiu On hoofdzaak) be Germani, Austriaci si Unguri, cari, bupa

o internare be mai multe luni, se bucurau acum be citeva zile, be
libertatea lor, si primira fireste cu bucurie pe al lor cari befilau.
Dar si be Romini, aberenti ai lui Carp, be cei cu sentimente ger-
mane oi be ne-Carpisti, a cáror ming, plina be flori, se beschibea
cu teamä.,
Para vezi scena . Sá mori be ris !...
Omul nostru s'a pus pe lucru. Timp be ccinci zile, cite
nu poti invata in scurt timp, fiinb un Neamt aoa be beotept !
a intrebat pe atitia Romini, ,,oameni be pe strabS, bin burghesie,
ofiteri prisonieri si solbati, politiciani, abversari ai lui Bratianu, ai
cárui aberenti au fugit cu el la Iis. Toti i-au spus a visau be
Romänia-Mare", bar, sd fi stiut ca se amested si Germania, rä-
mineau neutri ; tot asa bacá oiar fi bat samä be falsitatea beclara-
ratiei lui Rabev cá nu se va amesteca I3ulgaria M. 0 primblare pand
la Tisa, ca in 1913. Aoa ne-ar fi asigurat si Regina, «a carii realä
influentd politica nu trebuie socotitã prea putin,. Parlamentul si
functionarii, simple creaturi guvernamentale, au aplaubat.
Aoa prosti, toti, sá te strici be ris !
$i corbi... La chestiile interne nu s'ar fi ginbit nimeni,
fllogermanii ei insii visinb be Obesa si Chiev. Nu purtau grija terii
ci ginbul li era tot la «Romania Mare', la Arbealul, care nu-i vrea,
ori la altá praba. Dar totuoi abevárat «spirit public* pe la Astia nu
se aflä.
Asa-i ? Ce bestii! Abmirabilá bistractie pentru turist !
Dar sä vebeti... I3rutele acestea erau in culmea bucuriei, cinb
iatä cd apar zeppelinurile. Le crebeau... cromäneoti, francese ori
rusesti, oi strigau pe strazi: mal. «Atunci bombele plesnira si sute
bia ei se vinzolirä in singe, si tipau si urlau be burereb.
SA fi fost acolo ! Aoa o petrecere! Ti-ar fl trecut si burerea
be mäsele...
lath' insä Turtucaia, Silistra. Inboieli asupra conbucerii, Gene-
ralul Berthelot e abus ca cMesia,. Vorbe crube se raporteazà,
o awl are legâturi cu «ministrul unei Puleri neutrale,. Se aoteaptà
turturi grele cin sese luniv.
Ce zici be copilarosii Aotia ? Deliciosi, nu e asa ? In Romgnia
trebuie sd vii ca sä vezi aoa ceva...

www.dacoromanica.ro
 192 IlSzboiul nostru in note zilnice

«Patrusprezece zile a trait Bucurestiul inselat be biruinta bin

valea jiului*. Genera li cari sfatulau retragerea in Molbova au fost
tbestituiti". D. Berthelot voia apararea Carpatilor. Zbucium, spe-
rante, infringeri .. Ru$ii vin tirziu... Calugärenii inseamna lovitura
becisiva. Bucurestii cab.
Ce comebie! Face sa vii asa be beparte ca s'o vezi ..
Regele a bat orbinul be a se parasi Capitala. 4Cu trei zile
innainte plingea..." Voia sa se lase prins, sa joace rolul lui napo-
leon al III-lea in 1870. Dar Bratianu 11 WO cu sila in automobil,
care astepta in noaptea neagra, pentru a-I buce la Iasi, unbe Regina
isi cautase be mai nainte refugiul. Si acuma in ochii Bucureste-
nilor Regele $i Regina si Bratianu si Ionescu sint trabatori, Carp
si Marghiloman sint ribicati in slava. 'Jos Intelegerea i>> (in fran-
tuzeste) cAltfel, se traieste bine cu Germanii si Austriacii. Slava
Domnului ca nu-s 13ulgari $i Turci... De ce sä te miri a in pravalti
se vinb, nu numai chipurile lui Carp si Marghiloman si Maiorescu,
ci 5i ale lui Mackensen $i Falkenhayn $i Hinbenburg si Lubenbroff,
ca Romini si Romince cauta pe straba foi ilustrate germane, ca ei
se inbeasa la biroul foii antantiste prin excelenta, Adevärul, unbe
apare num Bukarester Tageblatt, in text german si romänesc.. La
Capp numai Carpistii au acum cuvintul, supt conbucerea rebacto-
rului-$ef al Moldover, foaia lui Carp, si vorbesc bespre vntorul
Romaniei, bespre Regele ce ar fi sa se aleaga, bespre Minister&
Carp, bespre noile hotare be la Est si Vest, be la Norb si Sub'.
Incintator si ribicol, nu e asa ?
numai cit ca sa jubeci in acest fel $1 in acest ton tragebia
unui popor, a sperantelor, jertfei si suferintelor lui Mt nume,
ce pabuche moral trebuie sa fii, spiritual cirnatar al nobilei tale
patrii !
19 Februar 1917.

Un an de /a moartea
Reginel Elisaveta.
S'a facut ieri parastasul be un an pentru Regina Elisaveta.
Parastas be pribegie pentru o Regina care se obihneste in
pamint, supus busmanului! Cita tragebie nu se cuprinbe in aceasta

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 193
-

singurà constatare... Sotia celui b'int5iu Rege al RomAniei, a ace-

luia care a trait o viata intreag5 cu crebinta cd opera sa va inna-
inta be la sine, linistit si sigur, fArd &á cunoasca' furtunile vi träs-
netele, ca se va abAugi bin generatie in generatie prin ocrotirea
puterilor ceresti chora el, crebinciosul, li-o inchinase, nu va avea
steagul terii sale in mijlocul trupelor care vor ba onorurile linga
mormintul gat.
Caci va fi fost si la Arge pomenire ieri. Du vor fi uitat s'o
MCA' acei cari i-au stat mai aproape si pe cari intimplarea i-a pas-
trat acolo, si nu numai episcopul, rgmas in mijlocul turmei sale
nenorocite, care, fled soborul stralucit be a cum un an, va rosti ruga-
ciunile asupra obihnei celor boi tovaräsi regali ai unei vieti lungi
si intru cit omeneste se poate fericite. Dar va fi tinut mai
ales s'o facá altcineva: el, sträznul.
Vor suna fluierele ostilor germane, vor zingäni turnurile cu
clopotei ale betasamentului be paraba, vor scinteia coifurile biru-
intei si sàbiile ce se vor presenta vor fi acelea be pe care s'a
spalat abia singele rominesc, .7 acelasi singe be care s'au atins cu
mila be mama in razboiul be liberare begetele ei, Doamna teril.
Si aici e o tragebie, in cele boud slujbe care se fac in aceiasi
tara, sub scutul a boul osti care s'au luptat si bintre cari una
represintà o cucerire obrasnict, far cealaltà o nobilá aparare neno-
rocita. E o tragebie in lupta care se ha, in jurul acestei Linistite si
Obihnite, intre cei cari nu uitä in sufletul ei besracut be legáturile
pämintului pe Doamna care be atitea ori, intr'o lungä petrecere in
mijlocul lor, a fost cuprinsä be aceleasi sentimente cu Tara, si intre
cei cari vreau sd afirme, prin cinstirea ce-i abuc, nu numai porun-
cttoarea lor presenta in <<Valahiaz. zbrobità, bar si dreptul pe care-I
au asupra ei. Drept, care e mai mare becit al cuceririi, caci o cer
pentru binsii in puterea originii ei nationale, a vremurilor be tine-
rep' petrecute la Rinul lor, a intregului ei scris care nu s'a putut
besface be limba in care insasi simtirea ei era beprinsä a vorbi.
A noastrá este% spunem noi, cu buiosia amintirilor, si bin partea
lor ni se raspunbe cu birza afirmare a unui popor care nu uità
niciobatä nimic bin ce-i apartine supt orice lature : E a noastre!...
Ea este insä, aceia care a fost Regina pe lume, fiicS iubi-

www.dacoromanica.ro
 194 RAzbolul nostru in note zilnice

toare pe un pAmint si pe altul mama bevotatA , innainte be toate

a lui Dumnezeu astäzi.
A Lui care i-a bat cinbva barul cel mare al nasterii sale, bar
ieri cel mai mare bar ce i-1 putea ba: nepretuitul bar al mortii.
Sintem acum la un cap be tall, anposliti, parecA, nu numai
supt sAbiile ostasilor be mine, bar si supt mAreata ocrotire mists-
rioasA a strAmosilor eroici bin vechea molbova, cari borm aproape
be noi in necropola lor bucovineanA. Mini, se va alege be noi,
potrivit cu breptatea in care crebem, ca s'a putem Iral. Am pierbut
atita bin puterite noastre, bar una bin ele o avem, mai besavirsita
becit oricinb: unitatea =rata a celor cari se afla aici, in acest aba-
post, care e un punct be razim si un punct be plecare. De la rege
pang la cel bin urmA solbat, be la Doamna fedi Ora la bAtrina
vAbuvA care, plinginbu-si singurul fiu, spera in biruinta rasplatitoare
a terii, un singur suflet sintem. Intre multele lacrimi care se varsA
nu e niciuna be parere be rau pentru ce am fAcut. 0 lume intreagA
pe care am trAit-o s'a inchis prin vointa noastrA in August 1914
si aid nu se eta nimeni bin cei cari o regreta.
I s'ar fi putut cere Aceleia care intrupa aceastä lume in ea
insAsi si in tot trecutul el, in tot dreptul ei be a-si aminti acest
tredit si be a-1 iubi, sA urmeze singura batoria veninb cu noi in-
taiu, dupg noi pe urmA ? $i ce ar fi adus cu sine in aceste zile
bin viata noastrA ?
Dar Dumnezeu a vrut altfel : El a pAstrat-o la locul ei fArA
s'A fi putut fi asteptatA intealtul.
Asa be mult o uitasem I AstAzi o intilnim bin nou, bar in sin-
gurul loc unbe nimic nu se strecoarA intre ce-a fost ea si ce sun.
tern noi astAzi, In casa lui Dumnezeu care a chemat-o acolo numai
unbe sufletul ei se putea linisti: la Dinsul.
20 Februar 1917

0 ocazie prea scurtà.

intre lucrurile pe care niclobata nu le poti privi cu inbife-
rentA este lipsa be rasunet a scrisului in care pui, obatA cu nes-
gubuitele crebinti cari fac unitatea unei vieti omenesti,mai meritA
astfel s'o trAiesti ? tot ce al mai bun in sufletul Mu. SA vezi

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 195

bine cd anume lucruri sint asa, cd ele vor trebui neapárat, prin
teribila logicd a lucrurilor, sd bucd, si WA cataclisme monbiale,
ca acelea be azi, la anume resultate, sd-ti lasi toate rosturile si
plAcerile cele mai inglbuite ale existentei pentru a striga la mar-
ginea prdpastiei be care se apropie veselul tren be excursionisti, si
sä nu se uite nimeni bin aceia pe cari-i iubesti totusi, in zgomo-
toasa lor zäpdceald, la nebunia" instiintdrii tale, asta este o
burere, 0 asigur.
Doisprezece ani a trait foaia aceasta, si sint Inca vre-o citi-va
oameni lingd mine cari stiu ce nacaz era pentru noi toff ziva be
Simbata,. in care trebuiau banii pe cari-i cerea tipografia ztarului
necetit si neajutat. Dar era si un näcaz mal mare becit acela be
a-ti caciuli minbria pe la crebitori si pe la bebitorli cari nu voiau
sa plateasca : era tdcerea abinca, voitd, orinbuitd, in jurul acestei
instiintari in care ni se cobora tot sufletul.
0 mingiiere in aceste incercdri ni-a fost sä vebem izvorul
curat pe care cu suborile noastre 1-am beschis in stincd servin bacum
spre inviorarea multimilor obosite si pline be besperare. 5i be aceia
noi, trei, patru oameni, avem si azi, pe lingd min brie be a lucre
Lard arginti pentru poporul nostru nenorocit, mingiierea cd in ade-
var li tolose,ste ce facem noi.
Ni pärea bine insd be altceva Ina Dacd cei multi n'au stiut
be noi pentru cd gustul lor, innabins conrupt be o presa bestrabd-
latä nu numai minciuni, intrigi si injurii I nu ne cunostea si
sa ne fi cunoscut, nu ne suferia, erau altii cari ne stiau bine, bar
se fereau de noi. Si acesti oameni erau tocmai aceia cari, supt fir-
mele ce tot se schimbau, aveau conbucerea terii in mind. ()rice
mijloc be a-i inriuri lipsia acelei oneste cugetari critice cdreia ii
inchinasem foaia.
flenorocirea comund, care ne-a apropiat si ne-a luminat, a
fäcut insä si bin ei cetitorii nostri, ba Inca, bat fiinb numdrul rebus
al foilo'r, zilnicii nostri cetitori. $1, cum noi nu borim becit ca fie-
care sä fie cum trebuie, pastrinb, bud face aceasta, tot ceia 'ce i-a
bat soarta, o perspectivä be spornica muncd laolaitä se beschibea.
Dar iatá cd viata se face grea, ca un numb. be Columbi si
.Pizerri bescopär cd la capatul pdmintului este totusi o vastä WA
care se chiamd Rusia, cd se poate trdi acolo intre oameni buni Qi

www.dacoromanica.ro
 196 Rilzbolul nostru in note zilnice

primitori, ca rasboiul se resimte acolo mai putin, si iata cetitori

nostri cei mai raH care ne päräsesc.
$1, cinb se vor intoarce, vor fi vremuri mai bune. Porumbul
cu ramura be maslin va sbura innaintea trenurilor be revenire. $i
vai, in emotiile reinstalarii, in betia be putere bin Iloua Romanie,
ziarul nostru va fi bin nou uitat. Glasul lui vor cauta, sa-I acopere
iaräsi tipetele besfriului si urletul pasiunllor, intim carnaval politic
care a fost boar numai intrerupt ca un local be petrecere care se
inchibe trei zile pentru causa be boliu".
$1 cit am fost cetiti ni se pare totusi ca e prea putin fata be
o stare be spirit pe care o cunoastem si sintem convinsi a ea ar
fi cerut un tratament mai inbelungat...
20 Februar 1917.

Cut-el-amara
Acum un an be zile presa Europei Centrale)) era in jubilare.
Mare le plan pe care.l formasera Englesii si Rusii be a lua in sta
pinire acea linie a Tigrului care face parte bin vastul plan econo-
mic al Germaniei 'Area sbrobit. Dui-A vestile prea optimiste ca bin
muntii Armeniei cucerite, unbe n'ar mai fi be acum inainte picior
be busman, ostile Tarului se coboara spre vechiul raiu istoric si
teologic al fflesopotamiel, WA ca o armata englesa, o adevarati
armata englesa, nu numai prin steag, ci si prin originea nationala a
celor bin care e alcatuita, se lasa inconjurata be forte turcesti su-
perioare, pe care le-a strins, le-a echipat si le-a conbus bupa esce-
Iente planuri migaloase stiinta rasboinica germana *i, la capatul
suferIntelor ei grozave, stoarsa be foame si arsa be sete, ea se
preba. Unul bin cei mai buni generali ai Marii-Britanii, un numar
be ofiteri pretiosi si mii be solbati merg in captivitatea turceasca
bin Anatolia. .
Un Seban asiatic, nu e asa? $i cu toate consecintele Seba-
nului: renuntarea la lupta, bupa o lovitura care impiebecá o refa-
cere si o reluare be activitate in viltor, inchiberea unui capitol be
istorie, asupra caruia mina sortii a aruncat brutal portile be arama
ale nenorocirii.
Cine a observat cu atentie insa, nu numai tinuta generalului

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 197

care capitulase si a statului-major be prisonieri, bar si atitubinea

intregii prese englese, care, be sigur, nu e obisnuita sä se caineze,
bar lasa a se intelege ce e ireparabil in loviturile pe care le pH-
meste natia, a fost insa be altä parere. Drumul Bagbabului trebuie
inchis, nu numai pentru ce inseamna astazi si pentru ce poate insemna
mine, bar si pentru simbolul pe care-I infatiseaza in uriasa ambitie
germana be a bomina lumea cu puterea si munca bratelor unui
popor turbat be energie. Bremerhaven-13agbab, prin Viena, Pesta,
Sofia, si Constantinopol. Daca inceputul acestui brum nu poate fi
atacat, baca termenii mijlocii n'au putut primi loviturile ce li se
pregatisera si se incerccserâ, in punctul final se poate lovi ideia.
$i biruinta momentana a Turcilor numise, bin punct be vebere
=War, acest punct final, .x Cut-el Amara*.
Cum s'a strins oastea cea 'notta, bin ce elemente, abuse pe
ce cale, in ce chip s'a facut legatura cu aliatii rusi, aceasta se va
sti mai tirziu. Nu s'a prevestit nimic si nu s'a strigat, ieri macar,
biruinta asteptata cu sigurantä, besi Turcii vorbiau acum be succese
ale inamicului card nu sint cbecisivep si be executarea miscarilor
be mai inainte orbonate., in stil invatat be la Austrieci. Si be obata,
in chip impresionant, se anunta in , Parlamentul be la Lonbra a
s'a Matt.
Si-ar fi inchipuit oare Turcii, cum li spunea invatatii barbati
politici be la Berlin, ca Anglia e cu totul invechita, usata in toate
incheieturile ei, o batrinä Cartagena Innecata be grasimea bogatiilor
si evibent I trinbaviei sale si a n'ai becit sa trimeti contra
ostilor ei, mercenare sau coloniale, in Mesopotamia oH aiurea, un
numar oarecare be bune bestii umane viteze, imbracate, incaltate
innarmate, invatate si comanbate be fabricantul german be inbustria
rasboinica, pentru a-i zbrobi minbria si a-i bistruge pentru totbeauna
acele interese pentru afirmarea si besvoltarea carora a muncit sutd
be ani cel mai tenace popor be pe lume? Ori intelepciunea politica
a Tiganului turcesc si turcit care e Talaat, Mare-Vizir bin mila lui
Allah, conceput ca un bulibasa care tine cu purabeii lui si numai
cu binsii, e asa be ascutita incit sa joace pe acel reprezentant al
unei rase cobositv si cbegenerate, care e Loyb George ?
Anglia i-a aratat Turciei Inca obata ca e in masura sa execute
sentintele be moarte pe care nu obisnuieste a le rosti be boua ori

www.dacoromanica.ro
 198 RSzboiul nostru in note zilnice

asupra unui popor netrebnic. Se poate intimpla cA i bupA biruinja

aceasta sä mai intervie zAbAvi, se poate intimpla ca armata invinsA
care a rAmas, sA-si cerce bin nou norocul si chiar sAI aibA,
cucerirea be acum are insA insemnAtatea ei prin altceva becit ea
InsAsi. Ea este o bovabA cä, orice s'ar intimpla, Anglia nu renung.
La Cut-el-Amare azi ; la Stambul, mine!
21 Februar 1917

In Rominia ocupata
Un cAtAtor german care a strAbAtut la inceputul lui Ianuar
Romania ocupatà bA lAmuririle ce urmeazA in Algemeen Handelsblad
bin 9 ale lunii.

A trecut be la Giurgiu spre I3ucuresti pe la CAlugAreni Atrl .

buie inijiativa marii lupte be acolo generalului Berthelot. cRominii
el Rusii s'au luptat cu un curaj besperat si cu o extraorbinarl
energie (volharbing), i citva timp s'a pArut cà norocul va fi cu ei.
0 blvisie turceascA a trebuit sä cebeze innaintea nAvAlirii. Dar in
momentul cel mai greu o bivisie germara alearga in ajutor si bupA
o luptA InviersunatA Rusil si Rominii trebuirA sA se retragA*.

CAlAtorul a vAzut pe tot brumul urmele grozave ale marii lupte.

Biruitorii nu ingropaserg morfii, cari zAceau in seanjuri, pe cimp
el pe brum, lingA cai si cmi morji (foaia e cunoscutA pentru senti-
mentele sale germanofile; fl. R,). gToji copacii erau sfArimaji be
srapnele. gSe vebe cA busmanul a fost improscat aid cu foc be
srapnele si be puscA,. Delicatul scriltor german bescrie unul cite
unul morjii, in atitubinile in care-i prinsese sfirsitul. Si pe urmA se
IntreabA be ce politica a fAcut aceste jertfe, fàrä sA injeleagA prin
aceasta criminala politica a propriului sáu popor.
gTerani se 'nlorceau bin I3ucuresti unbe fugisetA cu femeile
ei copiii lor, bucinb in cAruje bolnavii i uneltele obosiji be moarte
el tristi, ctt bor be casa lor i chinuiji la ginbul cum vor gàsi. $1
ticAlosul se intrean be ce acesti oameni necajiji nu luau asupra
lor inmormintarea victimelor luptei ! Nu WU sA spuie InsA cA biejii
oameni intilniji in cale Ii scoteau cAciullle innaninte lui. Pentru a

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 199

abäugi: 4Invinsul care se teme be invingAtorul slu si a cdrui fata

se lumineazd cinb acela rdspunbe binevoitor la umilita lui inchind-
ciune, cinb nu-i zice nimic, il lasd sd-si caute be brum, be brumul
lui obositor, lung, jalnic, pe careI inseamnd mortii si cinii si cioa-
xele care mAnincd pe morti ,
Constatä cd poburile mid erau bistruse, far cele mari in flinta
si vebe o bovabd t a usuratajii care be fapt meritä sä fie pebepsitP. ,
La o sutd be chilometri be Bucuresti satele sint inconjurate
be cabavre! Straf-expebition!Canibalul se bucurd vdzinb o biatä bd.,
trina moartà in scaunul ei afard. Paza o fac Turcii bin Anatolia cu
,fafa melancolicd si 13ulgariiexpresia insdsi a cdlatoruluierinjesco.
Toate acestea la o hula dupa lupta...
21 Februar 1917.

Ostatecii
Germania nu se teme be nimic, a spuso abese ori. Nici be
besonorarea ei proprie, cum o bovebeste zi be zi. Mai mult becit
atita: cum se laubd. Numai sd ajungd la capdtul vointelor sale, ii
e inbiferent brumul. Puterea se face respectatä prin ea insdsi si e
inbiferentä mutra pe care o are acela care e silit sä piece fruntea
la pämint inaintea comanbei. S'a interesat cineva vre-obatä bud
.osinbitul la spinzurdtoare zimbeste amabil aceluia care trage be
funie ?
Ceia ce altiiticAlosii sau nenorocitii be ei ifac pe tdcutele,
ceia ce tdgábuiesc si innaintea celor mai strivitoare bovezi, ceia ce
contestà innaintea jubecdtii aspre a istoriei, Germania o strigd Nis,
isfibätor innaintea lumii. Dovabd cu scufunbdrile, in cursul cdrora
acusd pe busman cd nu tine sa,ind be regulele breptului interna-
fonal si cd jigneste interesele be comerf ale neutrilor. Dovabd, acuma,
-cu ostatedi bin Bucuresti.
PAnd la rdzboiul bin 1870 era bogml sfintä ca rdzbolul nu
poate atinge pe dvili, chiar nici bacd ei, cum sint datori, i cind
contiinfa lor a zis astfel, sustin, nu numai cu puterile lor mate-
-riale armatele Patriei, bar cu borinfa lor cea mai alburoasi aspi-
ratiile ei cdtre victorie. Ferneile, copiii, bdtrinii sint sacri pentru
nvingdtor si cuceritor. 13arbatii chiar nu pot fi jigniti prin nimic

www.dacoromanica.ro
 200 135zboiul nostru in note zilnice

atunci cinb nu s'au amestecat in cursul luptei si n'au sAvirsit niciun

act be busmAnie bupA coborirea steagului lor national.
Nu s'a ginbit nimeni p*AnA la aceastA bath, fatalä pentruhtsa5i
cugetarea umang, a acesti oameni, pAnA la cel bin urmA copil
utilisaail., pot fi minafi la muna impotriva intereselor fedi lor
iubite, a ei se pot prefece in unelte be rásboiu contra fratilor lor
pé cari nu i-a cuprins nenorocirea robiei, a li se pot cere 5i im-
pune beclaratii be busmAnie fag be Suveranul 5i poporul lor. Ibeia
unor convoiuri be nenorociti cari sint busi in alta lume pentru a
inbeplini acolo munca lor zilnicA era, nu reprobabilA numai, bar be
neinchipuit pentru socotinta omeneascA normall 5i cine ar fi putut
crebe cA fetele bin pensioane vor fi constrinse:a face robotà pentru
armata busmanA!
Tot asa nimeni nu si-ar fi putut inchipui regimul be ostateci
pe care Germania, färA rusine, 1-a inscris, be la inceput, in regimul
ski be terorisare asirianA.
E abmisibil, pAnA la un punct, be si in aceasta" mAsurA se
ascunbe o groaznicA nebreptate personalà, ca, intr'o localitate be
care nu esti sigur, sA arestezi un numAr be oameni cunoscuti, ame-
nintinb c5-1 impu5ti la ce-1 b'intAiu semn be busmAnie pe care 1-ar
ba populatia. Faci calculul a nimeni nu va inbräzni s'o incerce,
fiinbcA-1 e milA oricui be acesti oameni vrebnici be respectul 5i be
iubirea tuturora, si, be sigur, bore5ti sA nu fii silit al impusca, nu
numai fiinba ar fi trebuit ca innainte be aceasta :a fi suferit insuti
neplAcerile si primejbiile unui atac, bar 5i pentru cA e ignobil sA
ucizi nevinovati cu sigurantA a ei sint nevinovati. 5i era 5i un fel
be inbreptAtire a violentei : prin aceastA executare, oribill in ea
ins'asi pentru ostasul care e si un om be onoare, pebepsiai, fie 5i
in persoana altuia becit vinovatul pe care si zicem cA nu 1-ai
putul avea in min5, un act care el insusi e nelegal 51 neloial, o
inselare, o trAbare.
Dar comunicatul care ni se trimete bin Berlin acuma , bupA
acela prin care se cerea acestei RomAnii rebusA la lipsurile mot-
bovei sä hrAneascA familiile mobilisatilor, care altfel vor fi lAsate,
fArA milA, sA moarà be foame, be cAtre aceia cari doar ei string
veniturile Mai ocupate , comunicatul acesta spune altceva.
La Otel Imperial sunt ostaci Se vor mai abAugi, bin numArul

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 201

persoanelor cbistinse>>. $i se vor lua mäsuri 'contra lor»,másuri

al cdror caracter si a cdror intinbere nu se preciseazd, pentru ca
nu au, in conceptia germand, nicio limita.
$i aceasta pentru ce ? Bucurestii s'au aparat ei ? Simt ocu-
pantii vre-o primejbie careI amenintä ? Au bescoperit ei vre-un
complot ? Suntem noi in cursul unei ofensive, pentru care sd ne fi
inteles cu ai nostri be acolo ? Doar la hotar e o liniste relativd,
comunicatiile sunt complect Mate, iar Inca bin Decembre Germanii
insii anuntau prin foile neutre cd. Bucurestenii sunt ccu tofu! lints-
titi» si caratá cea mai mare bundvointa fatä be solbatul strain».
Avem bovezile in ziarele olanbese.
Dar nici nu se ginbeste la asa ceva csistemul German)). E
vorba be situatia beportatilor apartininb natiunilor bincEuropa Cen-
trald». cSe zice» cd ei ar fi fost trimesi in Rusia si bed, pand nu
se trateazd bine, pand nu se probeazd aceasta, se vor abuna osta-
tecii si se vor lua cmasuri».
mai intdiu acesti beportati stiau foarte bine cd ruperea rela-
tiilor cu Odle lor, ca rdzboiul e o chestie be timp numai ; ei vebeau
bine cd lumea nu-i iubeste, ca o grea banuiala apasd asupra lor ;
be ce au rdmas beci intr'o tall invabatä be spionagiul nerusinat al
conationaillor?
Al boilea, but:4 imprejurdrile terii ei au fost tratati con-
venabil in satele Báráganului, in mijlocul miserlei propriei noastre
populatii care li-a bat tot ce avea. Multi au fost reabusi in Bucu-
resti; atitia lasati pe la case. Acestia, # nu cei liberafi de Ger-
mani, li-au iclit cu flori innainte. lar, bud brumul spre Molbova
in Novembre a fost greu, era mai usor oare al solbatilor nostri
goniti be masinile be executie ale biruitorilor ?
Nu voi biscuta chestia reabucerli bin Rusia, fiinbcd nu 51iu
cum s'ar putea afirma cd au lost trimesi acolo.
Dar, in sfirsit, si mai ales, ce au a face ostatecii no,stri cu
aceste lucruri toate? Ce influentä pot avea ei asupra Guvernului
nostru ? Ce actiune ilegald a comis acesta ? In ce chip se poate
pune in legdturd una cu alta ?
Si ce capät poate avea acest ,,sistem", fiinbcd, evibent, e
unul ? Nu se poate, atunci, ca, mine, pentru ca sä aibl pacea boriti,
Germania, care azi se multumeste a innecd si pe cdlätorii neutri

www.dacoromanica.ro
 202 Inzboiul nostru in note zilnice

cari plutesc in ape ce nu sint ale ei, sa beclare lini0it ca, baca in,
atitea zile nu i se ba pacea pe care o bore0e, va omori si altfel.
becit prin incetul chin al foamei pe toji prisonierii, ostatecii, bepor-
tajii si simplii cet5jeni ai jerilor cari-i refusa... propria lor sinuci-
bere politica ?
E un act be nebunie, e falimentul logicei omenesti, care aye&
obata in Germani a§a be straluciji represintanji. Dar se abevere0e
prin aceasta un lucru, be inv5jMura omenirii: ca nu se poate otrAvi
simfirea unui popor in insasi inima lui Fara' ca mintea sa nu cab&
in spasmele celei mai criminale nebunii.
22 Februar 1917.

Ca o scrisoare, pentru
cine nu intelege altfel...
Pe strAzile acestui oras be refugiu, spre a carui lumina se
inbreapta suferinfele be pretutinbenl, cautinb patul in care sa moat%
§i negasinbul be multe ori nici pe acela, in recile spitale bintuife
be molime, prin mormanele be zapaba, bepositele permanente ale
tuturor murbariilor si alte privelisti be tragebie asiatica, treceji aproape
la fiecare sfert be ceas. Treceji cu frumoase automobile, galbene,
ro0i, albastre ca un cer senin, bumneavoastra, elegante boamne si
bomnig,are, ale caror toalete be exit sint fail inboiala menite sa
mingiie ochii fIamInbului si ai murinbului, care sta pe loc si, pe
picioarele lui tremurAtoare, va prive0e. Li baji in treacat un zimbet,
zimbetul muljämirii be care sinteji cuprinse cinb frumoasa masing
iute va ba sentimentul uparei lunecari rApezi catre obaia cu gust
mobilata, unbe va asteapta o placuta societate, cu convorbire, musica
0 alte agremente ale viejii.
A supune la o critica nevinov5jia b-voastra, surizatoare ar fi,
bad nu nebrept, bar brutal. Incerc be aceia alta cale pentru a vA
vorbi birect, fad jignire, be lucruri pe care cu mintea b-voastrA
care, baca uita lesne, injelege repebe, sinteji in stare a le injelege
si in tot ceia ce ascunb.
E abevarat cA amul nu poate trai numai plinginb. Este in
sufletul lui o bualitate care, si bin cele mai maxi 0 mai abevarate

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 203

suferinji, II rechiamA la viata. Natura care ba lovituri grele, se

ingrijeste a le cumpani prin puterea noastrA be a uita, be a face
macar in unele clipe abstracjie be ele. $i e abevarat iarasi ca in
sanatatea si puterea oricarii fiinje este ca o bumnezeiascA legaturA
cu ceia ce be jur imprejur trAieste si se bucura, si numai cu
aceia.
Sentimentul poate sa fie jignit insa. Dorinja be a vebea toata
lumea la fel poate sa fie suparata. Cite un jubecAtor aspru poate
vorbi si be bun gust, mai ales fajA be persoane care prin cresterea
Ior si prin mebiul social binstins in care traiesc sint in parerea
generala pastratoarele lui cele mai chemate.
SA lAsAm insa acestea: Sa injelegem si atitea cerinje legitime
.chiar in cea mai amara pribegie ; aceia be a lua aier, singurA sau
cii copiii, inteun oras care, bin nenorocire, are numai primblAri
prea scurte si prea pujin ingrijte, aceia be-a ajunge mai rapebe la
itin bineu sau la o serata. SA zicem chiar cad, in atitea casuri
chiar asa trebuie sa fienobilul zel be a fi cu o clipa mai curinb
Ia capatilul suferinjei care asteaptA cu atita nerabbare. De ce sa
fie zoriti numai barbajii, cari alearga forfota fiecare bupa cite o
batorie care nu-i ingabuie sá framinte zapaba si noroaiele brumurilor ?
Imi permit insA a vA atrage atenjia asupra unor sentimente
pe care nu le jubec bacA sint sau ba inbreptajite, bar care sin!
§i sint intr'o vreme cinb trebuie sä jii samä, si prin fapte, be tot
teia ce este.
Este intaiupoate pentru intaia oara aici un sentiment be
drepi, cu atit mai puternic, cu cit e mai nou.
Acest sentiment, care cere pentru sine si tinbe a lua be la aljil,
-bar care poate exista si WS aceste porniri, intreabA pe oricine, la
orice, bespre inbreptajirea lui la lucrurile be care se bucura, la
fiecare bin ele. El te Intreaba cu ce merit, prin ce jertfa, cu preful
aril munci, prin ce singe ai ajuns le ceia ce te vede lumea ca ai.
$i inca mai aspru, el vrea sa-i spui $i la ce serve$te ceia ce iei
de la altul ca sa fii pentru tine.
$i, pricepeji, inteligente boamne si bomnisoare, ca nu li s'ar
putea spune acestor oameni cari au patimit si sint chemaji la pa-
timi nota, prin ce chinuri pentru patde aji trecut pentru a ajunge
la acele frumoase trasuri rapezi bin care vA filfiie valurile multi-

www.dacoromanica.ro
 204 Rázboiul nostru in note zilnice

colore si mai ales ce lucru asa be mare faceti ca sA le opriti be

unbe, pot abuce folos Patriei care se aparA ori ;nevoilor care strigS
besperat bupA ajutorul fArl intirziere.
Un alt sentimentpe care acuma intAlu il vebem r5sArinb in
inimile noastree acela al fr4iei noastre nationale, al batoriei be
iubire pe care o avem unii fata be ceilalti, al neapAratei compA-
timiri care trebuie sA se inbrepte be oricine e mai ocrotit be soartA
cAtre oricine sufere supt ochii lui.
TrecAtorii acestia uscati be foame, storsi be zacerea prin spi-
tale, intepeniti be viscole nu cer chiar asa be mult. Ei nu pretinb
sA li se gAteascA o obAitA cochetA unbe servitori bine beprinsi sA
li abucA un ceaiu aromatic cu cozonacul zilelor be foamete, copt
anume pentru ei in pitArii care au numai usa be bin bos. Prin
minte nu li trece infirmilor sA cearA ca uniforma lor ruptA, murbarA
si pAbuchioasA sa fie inlocuitä printr'un complect be la croitorul
care ia boul sute be lei numai pentru fason. Dar, sint neinbuplecati
cinb e vorba be un lucru. Ei cautg in ochii fiecgruia din cei pen-
tru cari s'au jertlit o smeritá privire de caritate cresting si de frg-
feascd recunostintg
Si be sigur o aveti pentru binsii, bar masina trece cam
rApebe si uite, li s'ar putea 'Azad cA privirea b-voastrA nu-i vebe,
sau chiar cA in iutea ei fulgerare, ii b espretuieste.
Asa-i ca nu e bine ? Nu e bine azi, bar apoi mine !
De aceia v'asi ruga be un lucru, fiinbc5 vorbesc in numele
minor be oameni caH sufAr si au mult amar in inimä. SA Iss5m
celor cari aleargA bupA grabnicile pAsuri ale teri toate aceste mijloace
be a suprima spatiul. Noi Astialalti sA ni vebem tot breptul sA mai
Mara ceva si bin el, si in moina murbarA sA ne ifrätim cum ne
infratimori nu ?la pinea neagrä.
CAci, bacd noi, bArbatii, sintem la infStisare tot asa, ori be facem
bine ori be facem rAu, niciobatA nu-i sabe mai urit unei femei becit
cinb usurpA, sfibeazA sifArA a-si ba samAinsultá.
22 Februar 1917

www.dacoromanica.ro
 ,
N. IORGA 205

Democratia räzboiului
incetul pe incetul incepem a ne beprinbe si cu altä bemo-
cratie becit cu vechea noastr5 cunostint6, a formelor politice cons-
titutionale. 0 bemocratie be suflete $i be merite, care creiazá ran-
guri noi intr'o societate ce era beprinsa a le recunoaste bupa ce
i se spune, nu a le imparti bupa ce vebe ea ins50.
$i rAzboiul nostru a inceput, be si vebeam bine ce se petre-
cuse pe alte cimpuri be luptà, cu ibeia inb5tinatá a räpezilor ata-
curi triumfAtoare, a strAlucitelor inedierari cu frumosi ofiteri in
frunte, a loviturilor care becib prin vitejie $i chiar numai prin ati-
tubine. Uitasem pe $tefan-Vobá cel smerit $1 rAbbätor, gomul lui
DumnezetP tare in inima lui crebincioasA, stinb in abincul cobrilor
la pinbá, peste mla$tini si besisuri nestràbatute, $i vebeam numai
marea riSvalá a lui Mihai care b'd jos be pe cai Vizirii $i li rupe
bintii bätrinetelor $tirbe in noroiul infringerilor.
Buletinele au fost Ina o piaträ be incercare pentru curiosi-
tatea publicA nerábbátoare a grázboiului be trei luni*. Pl5ceau mai
mult cele b'intdiu, cu cita o cucerire arbeleanä pe zi, la care per-
soanele informate mai abSugiau cite una be la binsele, cAci am
auzit astfel, cu asigurgri oficioase, nu numai luarea Sibiiului, bar si
Varnei. Celelalte, in cumplita lupta be munte, cu busmanul care
cerca toate trecatorile, au inceput sa oboseasca. Erau mai mult note
be geografie rkboinicd becit altceva. Si, chiar Mil orasul cucerit
in fiecare zi, ii trebuia sufletului beprins cu cellalt eroism o fapta,
un nume pentru fiecare comunicajie oficiald cltre binsul.
Presa putea implini aceastä lipsa. Ea care era silitd a ba bin cinb
in cinb boar exemplele eroice luate bin foile francese, bintre intimplà-
rile ra'zboiului bin Apusul asa be iubit, bar totusi bepArtat. De ce
nu se spune cerea lumea $1 cite ceva bin toatä vitejia ce se
cheltue$te in acest munte al sfintd noastre aparàri? $i cinb s'au
trimis ziaristii la Jiu, bupà o victorie, ei n'au avut nimic be povestit:
tunul busman bätea la cinsprezece chilometri $i bincolo be aceastä
zond periculoasA se vebeau boar ghiulele care abeau, cu zgomot
mare ni se spunea , bar cu efect mai slab.
Citeva zile bupl aceasta, zAgazul be trupuri chinuite, be slot.-
{Sri omenesti pe care nicio obihnä nu venise sä le intrerup5, se

www.dacoromanica.ro
 206 Räzboiul nostru in note zilnice

sfarima printr'o inbräsneata lovitura, plina be risc, a inamicului.

Tragebia retragerii peste o tara intreaga incepea. Glorioasele inci-
bente bin fiecare zi, intre care si o mare tatalie, cu care orice
neam s'ar minbri, treceau neobservate. Salväm 13ucurestii ? $i,
baca nu, unbe ne oprim si ce facem ? era intrebarea tuturora. $1
pe cinb in Vrancea si la Oituz se prelungia abmirabila, uimitoarea
resistentä, rasunetul celei bin urma intrebari se prelungia, zgubuitor,
in suflete.
Era momentul criticelor. Nu conbamni niciobata cu mai multa
asprime becit cinb n'al nicio parte in evitarea greselii si al boilea,
cinb nici nu te pricepi in chcstie. Inutilitatea absoluta si absoluta
neintelegere au niste sentinte be te infidri. Cine n'a trecut, la rinbul
ski, bintre conbucatori, innaintea Curtii martiale a incompetintei be
straba si be salon sau be club, fiinbca in aceasta Molbova cu stare
be asebiu nu mai este cafeneaua ?
Eram gata sa incheiem istoria razboiului nostru cad multi
voiau sa nu.i mai barn urmare, ci sa presintam aliatiliar contul nos-
tru, ispravit si iscalit, cu aceste jubecati critice si cu impresia
betestabilä ca clovituraz militara n'a isbutit, vabinb lumii si insu-
ficienta noastra ca natiune.
$i aceasta ar fi fost in abevar gray. Caci razboitil actual e
singurul care angajeaza o natie intreaga in tot ce este, in tot ce
are si in tot ce poate, care invebereaza si tot avintul, bar mai ales
toata resistenta morala, toata capacitatea de mucenicie pe care o
cuprinbe. 5i dupe dovezile ficute in acest domeniu va fi prefuiti
si clutatä pentru alianfe si sprijin fiecare nafie, indiferent de ce
se va insemna in tratatele de mine in favorul sau in paguba ei
Dar iata ca vine si vremea altel critice, a criticei care stie
lucrurile §i are calitatea de a le judeca. In tot cursul lunei Ianuar
sute be becoratii au lost impartite be un Rege care nu e bispus
sa recompenseze talente sociale sau politice ori complimente be
Curte, unor ofiteri bespre a caror ispravä nu auzise nimeni. $i la
fiecare se spune anume ce a fäcut, in forma scurta a becretului,
care e o revelatie, Ora ce va veni vremea be a se tipari, in cartea
eroismului romanesc bin 1916, insesi rapoartele care au provocat
becorarea. $i cei mai arnari critici, pe cari, be altrninterea, incepem
orice rang social ar avea, sa i trirnetem in obai be reflectie asupra

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 207
-
batoriei oricui be a nu-si batiocori tara la strimtoare si la burere
si aceia incep sa vaba ca n'a fost acea ,conbucere proastal cu
caresi umpleau gurile cele sgomotoase.
Dar ceia ce face gloria armatei noastre insesi si cea mai mare
onoare acelor cari au recomanbat recunoasterea publica a unor
asemenea fapte e decorarea in massä a gradelor inferioare si a
soldafilor simpli, a teranilor cari au luptat pentru intregirea si lanai-
tarea acelei teri careia in timp be pace i-au fost cei mai bevotati
muncitori. Ca ,,se batuserá bine", stiam toti ; bar Ca fusese in
isprava lor inbivibuala atita avint voios, atita spontaneitate näsco-
citoare, trebuia becretul becoraril care sä ni.o spuie.
Zi be zi se abaugia astfel noblefa satelor de mine, care va
trebui salutata Oa la päminf, chiar in presenta arenbasului strain,
baca va reveni. Dar becrete regale cu un caracter special apar acum
pentru a ni vorbi in beosebi be fapte care ar merita inscrise in
toate aline be morala cetäteneasca si militara care se vor mai face
la noi, pana la solbatul be ieri cu o singura mina care cere sa nu
fie trimes acasä, cad poate arunca granatele in busmanul care 1-a
schilobit.
Toti factorii hotaritori s'au inteles pentru a face aceasta opera
be mare si abevarata bemocratie care, bad nu urca pe eroul teran
in curti bogate, ii incunjura fruntea be aureola gloriei. Dar in ea
vebem Inca un semn al vremurilor ce stau sa vina. Ni amintim
cuvintarea be la besvelirea statuii lui Von Stirbei in Craiova, faga.
buinta solemna bin Mesagiu, toate marturisirile unui mare suflet
sincer si franc, si besfacem si bin aceste onoruri bate teranimii
supt arme formula politica' a viitorului.
Prin staruitoarea ei inbeplinire vom putea arata lumii si altfel
becit prin eroismul razboinic be ce este in stare acest popor cind
functioneazg in rostul lor adevârat si organele esentiale, impiede-
cafe i amorfite pänä acum.
23 Februar 1917.
Leg Mud rupte.
Nu e be azi si be ieri pornirea spre inbreptare in societatea
noastrá. Mai mult sau mai putin, in urma unui sir be incercari, nu
asa be grozave ca aceste be asta'zi, bar bestul be simfite, ea se

www.dacoromanica.ro
 208 Razbotul nostru in note zilnice

gasia in sufletul fiecarui om cinstit $1 cu infelegere pentru ce se

petrece in jurul lui. Oarecare trinbavie orientala, mo$tenire turceasca
in clasele be sus, iar, in cele be jos, shale robului care, chiar bacali
cunoa$te breptul, nu inbrasne$te sä $i-1 afirme, au fost o mare pie-
bed pentru besfa$urarea energiilor notta ce ar fi fost in stare sa
ni bea, pentru Romania Mare be mine, sbravana Romanie sana-
toasä $1 curata be astazi. Dar a mai fost o piebeca, mai mare
poate $i becit aceasta.
Noi am avut un vechiu regim, avantagios pentru multa lume,
be $i pentru cea mai multa era o nenorocire $i o ve$nica amenin;
fare be suferinfa Inca mai grea. Acea lume, foarte inteligenta, se
gasia bine intr'o stare be lucruri protivnica intereselor abevarate
ale nafiel, se gasia a$a be bine incit finea bin tot sufletul ei salts-
facut sa nu se clinteasca nimic. Orice mi$care ar fi tulburat pufin
ibeala fericire In care plutia ea, bin mita norocului, mai mult becit
bin mice alt motiv, al muncii proprii sau al brepturitor mo$tenite.
Erau numai citeva mii be oameni, bar foarte tari.
Ace$ti oameni nu se iubiau peste masura intre sine. Zallony
bu$manul Fanariofilor, pe linga cari totu$i se ingra$ase ca mebic be
cask a vorbit cinbva bespre bu$maniile be moarte care, in aceasta
casta constantinopotitana care s'a mutat In mart parte la noi, pentru
totbeauna, bespärfiau pe frate be Irate, pe fiu be tatä, cinb o glo-
riola sau un ciVig scinteia oH atragea pe unii ca $1 pe aljii. $i
baca a$a era Intre membrii unei familii, ce putea sa fie intre tova-
MO Mt' vole ai acestei societafi be exploatare, venifi fiecare bin
alt loc, cu alte obiceiuri, bar cu aceia$i nestinsa sete be marire $i
traiu bun?
Totu$i era a$a be mare folosul be a fi in acest loc, i nu
afara, unbe fierbea munca grea, bar numai arare ori se ratacia ras-
plata, incit minunate legaturi ca be ofel ii fineau pe toll laolalta.
$1 oameni bibaci gasira mijlocui be a li ba acestor legaturi o corn-
plicafie fina care nu jena pe nimeni, bar impiebeca pe oricine be
a ie$i bin marea asociafie a bominafiei fara brept $i a satisfacfiei
fall osteneala. $i cerceta$i ageri bateau cimp $i pabure be jur im-
prejur cautinb oHce talent care putea ajunge o forfa, oHce ambifie
care putea na$te o primejbie, oHce $tiinfa $i munca in care se putea

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 209

gasi Inca un regim, pentru a trece bincolo be reteaua privilegiului

si a le anexa la formibabila liga.
Din generatte in generatie, printer) ebucatie anume, se 'Astra
aceasta solibaritate in care elemente curat materiale inlocuiau stima
si iubirea intre sine, precum i acel frumos simt be camaraberie,
care, inteo avintata munca plina be primejbii, face prieteni nebes-
partiti bin oameni cari abia s'au vazut si nu stiu macar cum ii
chiama.
Tunurile germane, care au facut atitea ruine si au umplut
atitea morminte, au abus insa si acest resultat pe care nimeni nu-1
astepta, ci top crebeau, erau oarecum batori sa creaba inteo vic-
torie Fara asemenea suferinti cum le inburam azi cu totii: in aceste
barimaturi bin trecut, care, bin nenorocire, cuprinb, in ce priveste
oawtenii, si atitea sperante, be viitor, firele refelei de isolare intre
cei care-0 arogau dreptul de a cere tot, fära sä stie singuri de
ce, erau deprinsi a da totul, s'au rupt. Sintem amestecatt cu totii
impreuna in bureri si sperante astazi, precum, mine, trebue sa fim
arnestecati in avintul rasplatitor al luptelor pentru biruinta. Prin sfa-
rimarea mestesugitelor legaturi am rebevenit un singur popor,
afara be citiva cari in colturi uitate be focul cumplit cauta, ca sa
si le insuseasca pe ascuns, farimile, parasite be altii, ale bielsu-
gului ieften be obinioara.
Ceia ce a venit bin abincul inimii se reface foarte usor, cum
se reface carnea vie spintecata be tier si and be foc, bar interesuI
material obata zbrobit, cit be mari sa-i fie proportiile, nu se mai
poate cirpi.
Fanarul cel vechiu, neconstitutional, si noul Fanar, be consti-
tutie moberna, au trubit veacuri pentru a face ceia ce astazi nu
mai existä becit ca acele ramasite miserabile pe care le buc apele
a boua zi bupa o infringere. Unbe va fi insa mine Fanarul regene-
rator pentru toata aceasta netrebnicie pretentioasa care suprima
bunavointa qi enerva talentul? l chiar sa fie, cine-i va ba timpul
lung si linistit, care-i trebuie pentru a repara ?
Pentru intlia oará ,fiecare bin noi nu mai 6 becit un Romin,
bator a se bärui Rominiei. Abunati pentru aceiasi lupta azi, ne
asteapta mini aceiasi munca. De unde vine, fiecare, e inbiferent.

www.dacoromanica.ro
 210 RAzbolul nostru in note zilnice

Trebuie sä uithm cu totil, sa fericim ceasul grozav care, rupinb,

legAturile be obinioará, a putut apropia peste sfárimäturile intere-
selor ce isolau, buravointele si bevotamentul care unesc.
23 Feb war 1917.

Opera Germaniei.
Reprobucem in foaia noastrà irthrturiile unui cAlAtor german
asupra sthrii in care se al regiunile balcanice i burthrene peste
care s'a intins räzboiul. Nici cea mai salbated inchipuire nu putea
concepe ceva mai grozav si mai hib. Cimpii be lupta unbe si acum
se intinb retelele be sirmA rupth peste santurile umplute be noroiu
r5másite ale caselor bistruse; pe alocurea, ca la CAlugärenii nos-
h'', visitati la 3 Ianuar stil nou, atunci cinb lupta s'a bat la ince-
putul lui Decembrie bupa acelas stil, santurile, brumul insusi, tot
cimpul plin, be aceia cari, neputints smulge unui busman superior
in arme si num5r biruinta, meritau be la binsul macar tarina cu
care sä li se acopere ramasitele. Profanarile merg aläturi cu nimi-
cirile. La Nis, unbe a stat un batran Rege eroic, scormonesc cinii
prin bgrâmäturi, far aläturi o partibá be bribge e jucath be ofiteri
MA ocupatie, in locul chiar unbe el a rostit ultimele lui cuvinte,
imbArbätinb la lupta besperata ,,pentru altare si vetre", bupa for-
mula vechilor Romani, cu cari ai lui au samanat la suflet. Nicairf
altfel be oameni in toath aceastä Serbie prabatä, ars5, batjocuritä
becit inbigeni cu cáciula in minä, sentinele rázlete pe locuri pustii
si bestii bulgAresti care, ca la Neajlovul nostru, iese bin tainitele
unbe consutrth provisiile be iarna ale bietului feran si, uitinbu.se la
toatä ticälosia pe care a fäcut-o haita lor, crinjescD. El bau insási
nota moralá a biruintel, ei §i cinii, cioarele cari, tacuti pare eä
be groaza vebeniei, sfAsie si inghit, frati buni, surori cbulcix cu
astfel be banbiti ai victoriilor strAine.
La Monastir o lume intreaga a murit be foame, cad cine
putea ba cinci lei pe un cobru be pine! 0 präValle n'a ra'mas ne
präbata, in retragerea lor, be aceia cari-si pun minile la ochi be
cite ori vorbesc be burerea pentru iubita Macebonie pe care li-a
smuls-o Sirbul nesStios. Prin valuri be noroiu trec vitele istovite be
la Salonic pang la Ohriba, in sus, si in jos, be la l3elgrab 'Ana' la

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 211

aceiasi Ohribd Drumetul nostru a auzit pe brumul Uschiubului co-

manbe germane $1 li rdspunbeau infunbate blastamuri bin partea
solbatilor tiriti pánd aici bin calba Germaniei a CrAciunului.
Po Ionia ruseaacd intreagg, Galitia toatd, 13ucovina in cea mai
mare partevd inchipuiti ce a mai putut rdminea in acele pall
cimpulungene pe care si le smulg While be trei ani be zile in ne-
contenitul tunet al artileriei greleiau foametea in permanenta, ne-
siguranta zilei be mine; hrana o bd America, acelor tinuturi unbe
Germanul a venit numai ca sa ieie. Orase intregi au perit, care nu
se vor mai reface niciobatä; Inca bin 1914 in cimphle galitiene, asa
be robitoare, nu se mai $tie ce e aratul, cad vita be muncd lip-
seste: si boul, si calul, mincati, pdrasiti prin ripi, furali. Puturile be
petrol be acoIo abia acum incep a se ieface, $i toti cei Intrebuin-
tati ()bard la binsele, in acesti boi ani be parasire vor fi crapat be
foame. Cinb s'a cerut, be liberatorii austro-germani, Poloniei auto-
nome un ajutor be oaste, n'au rdspuns nici o mie be oameni,nu
numai pentru cd nu voiau tinerii ci si pentru cd tineri nu mai erau
In fericita Ungarle, care a putut ara, sämána $1 culege si ca-
re si tinea mortis, si contra stdpinului german, pinea pe care a
strins o si ascunso, brumurile sunt samanate be fugari; in lagdrele
be concentrare, in bepositele be prisonieri bintue molima, $1 sute
be oameni cab zilnic jertfä a hranei insuhciente, fiinbcd nu poate
minca toatä lumea $i fiecare incepe cu ai lui. Strigdtul bupd hrana
umple intreaga Germanie biruitoare, care se istoveste mai mult o
spune ea insä$i si se hräne$te mai putin. Intoxicatia pa triotica nu .

mai ajunge sä in$ele chinurile fisice ale bolnavilor, bdtrinilor, feme-

ilor, copiilor. Ca se transmite in strainatate vestea oficiald a Ralu-
lui in care petrec, aceasta nu tine loc be mincare nimanuia, si
citatia la orbinea zilei, cCrucea be fier>> abusa be comanbanti, nu
bau casei pustiite pe barbatii cari o tineau cu munca lor. Zile ca
acestea nu le-a mai apucat poporul german de cind este, be atita
putem fi siguri.
Belgia, intre ruinele sale glorioase, asteaptd be trei ani cea-
sul mai bun, care zdbove$te, si atita infloritoare Tinuturi francese
imparta$esc suferintele ei. Barbati valizi exportati la munca silnicd,
gurile inutile trimese peste granite sau transportate unbeva, in
convoiuri; nicio muncd inbustriald beat pentru busman ; munca su-

www.dacoromanica.ro
 212 Räzbolul nostru in note zilnice

fleteasca total intrerupta. Temnitele pline be orice om a incercat

printeun cuvint sa abuca mingliere. Unul singur a ramas in picioare,
acel batrin carbinal pe care-1 apara in opera lui eroica be ajutor si
protestare intreg prestigiul 13isericii romane.
$i pe Mari si Ocean, be la un capat pang la altul al apelor
marginite be termuri unbe se varsä zilnic singele cel mai scump al
omenirii, corabii se inneaca, bucinb cu ele si hrana be care boresc
fläminzii, carbunele cu care s'ar fi incalzit cei rebegiti be frig, si,
obata cu aceste marfuri care nu trebuie sa ajunga la capät, atitia
oameni cari n'au luptat, atitia cetateni ai terilor ramase pasnice,
cab la funbul valurilor.
Asa a voit Germania ; asa voieste azi. E opera ei.
Asa a volt, stiind ce face. Nimeni n'a provocat-o, nimeni nu
era in stare s'o ameninte. Era tare printre cei tari. Nu se facea pe
lume nimic fara voia ei, $i totusi a cerut mai mull: umila recu-
noastere generala a bomniei sale, be popoarele chute in praf i
singe. $i, aruncinb besfiberea ei umanitatii aproape besarmate, fia
bine cum va fi acest rázboiu, fiibca nota tehnici era s'o bele ea,
cu secretele ei blastamate. Acea nota tehnica prin care s'a Matt o
lucrare be bistrugere pe care vechile horbe, in rapebea lor trecere
pe brumurile marl, nici n'au savirsit-o, nici n'ar fi fost in stare a
o savirsi si poate nici n'au dorit-o.
Asa vrea astazi, cinb face imposibila pacea prin cererile ei be
bespagubire (!), be intarire, be marine 5i mai ales cinb, prin natura
aliantelor de care se crede legata numai pentru ca ele inseamni
o robie care dinsa, ea nu poate consimti la asezarea lumii pe acele
base be breptate care singure pot asigura un viitor be pace *i con-
lucrare.
In zbor be corbi, cu urletul cinilor bupa binsa, supt osinba
ochilor cari n'au voie sa plinga, trece peste cumplitul pustiu pe care
1-a facut, cea b'intaiu bin natiile civilisate ale lurnii. Flaminba, chi-
nuitä in abincul constiintei ei, trece.
0 pebeapsa pentru binsa? Dar cine ar putea-o nascoci ase-
menea cu pacatul? $i ce ar putea intrece oare insasi privelistea in-
fioratoare a unei opere ca aceasta, care va raminea ireparatn152
24 Februar 1917.

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 213

Unitatea necesarg.
Acel care tulburg azi lumea cu turbarea ambitiel sale nemär-
ginite, Impäratul german, poftit sä inaugureze o nouá $i mare cla-
bire publica in Capita la sa, pe care intelegea s'o refaca bupä un
gust ciubat, a scris in cartea Comunei, spre uimirea multora, bätri-
nul vers al lui Homer: eNu e buna stápInirea be multi; unul sä
fie stapinul).
In vremile obisnuite, bin fapta tuturora se alege bela sine
ginbul unic be care e insufletita viata unui popor, $i acest ginb merge
apoi be la sine innainte, pare cä n'ar veni bin zarva si zvonul, bin
neintelegerea $i gilceava atitora. E bine sau e rAti cá atitia lucreazä,
imbulzinbu-se totbeauna $1 impiebecânbu se abesea ? Trebuie sá
rAspunbem a e bine. Prin aceastà impart4ire a tuturora fiecare
capätä tragere be inima, fiinbca se stie fiecare Ca' a ajutat $i c'd
nimeni nu 1-a oprit be a se incerca unbe 1-a bus pofta lui be a fo-
losi sau macar be a se semnala. Si, apoi nu se simte nebrept5tit
nimeni fiinbcä altul i-ar fi luat innainte; cáci boar au mers impre-
unä o bucatä be vreme si s'a väzut ca' unul tine la probd mai mult
$i altul mai putin.
In vremuri grele, hotAritoare, nu e asa. Atunci cuvintul ve-
chiului poem grecesc are toatä valoarea lui. A $i -1fost rostit boar
bin mijlocul unor lupte marl, be care atirna soarta unui neam intreg !
Un rAzboiu ca acesta, care cere toate $1 be care toate atarná
nu ingabue experiente si concurente. E$ti supt focul bugnanului $i
n'ai vreme, n'ai brept, e pacat $i e crimä sä incerci pe rinb pla-
nurile tuturor buravointelor care se creb puteri, ale oricärui neas-
timpar pe care cel cu befectul sau prietenii lui il confunb5 cu ge-
niuL Fiecare mi$care iti este observatä, fiecare moment de tulbu-
rare se intrebuinteazA be acela care o di/A nu te pierbe bin ochi,
§i orice prefacere aduce cu sine o tulburare. Une ori, rare ori, in
casuri unice, aceastä tulburare, cu pagubele ei neaparate, se räs-
cumpàrä apoi prin foloase cu mult mai mari. Dar baca nu se ras-
cumpärä?
Pe nimeni sa nu-1 in$ele inteligenta lui, oricit be vioaie. 135z-
boiul acesta nemtesc, turcesc, bulgäresc $i unguresc nu e un raz-
bolt' be inteligenta, care bistreazá $i uime$te. E un räzboiu de con-

www.dacoromanica.ro
 214 Räzboiul nostru in note zilnice

tinuitate, care cere mai presus be orice ca acelas ginb sa fie tors
'Ana la capat, pana ce se va ispravi firul. Bun, rau, bar mai rau
becit al lor se poate ? Si totusi continuitatea lor, supraomeneasca,
sau si numai bestiala, i-a scapat 'Ana acum be la pebeapsa pe
care be sigur o meritau si care Mt aceasta ar fi venit rapebe-
La prietenii nostri au fost la inceput atitea planuri strälucite,
atitea ambitii s'au aruncat innainte ca sa li se patenteze breptul be
a comanba. Pe alocurea personalitäti s'au impus cu lovituri inbraz-
nete; nu vom spune in ce mlastini s'au ingropat. Pe urma insa s'a
luat un plan, oricare, si la spatele lui s'a pus un om, care era mai
dispus sä-1 urme2e farg a se preocupa de sine insusi. leri il chema
Joffre si French, azi e Nivelle si Douglas Haigh; cu toate criticile
ce s'au abus conbuceriiuneIe foarte inbreptatite, la Italieni s'a
chemat Caborna. Obata ce e vorba be resistenta unui popor, care
el e eroul sau e miselul, cel care sta 'Jana la capät ori cel care
plinge si nu vrea sa mai rabbe,un plan si un general, un program
si un guvern sint lucruri care trebuie sa fie be sigur, bar care nu
hotaresc ele ceia ce se va petrece si tinta la care se va ajunge.
Ferice be acele popoare care au inteles de la inceput acest
lucru, si vai, be o suta be oH vai, be acelea care nici panä la urma
nu-1 vor intelegel Cel mai bun cetatean, ca si cel mai bun ostas,
nu e acela care strica rinburile cautinbu-si locul in ceasul supre
melor primejbii, ci acela care si-1 tine pe al sat!, intarinb acele rin-
burl. Abnegarea e virtutea celui bin urma ca si a celui b'intaiu
intr'un moment dm viafa omenirii cind oricui, pe orice treaptä, I
se cere acelasi tel de virtuti. Nu te ingriji be ce se va face cu tine;
imprejurarile vor lucra pentru aceasta, baca trebuie. Dar pe urma
numai; acuma nici ele n'au vole sa se zbuciume pentru a te innalta,
fie si la locul be care be o mie be ori il merit!.
A stiut-o bine poporul nostru si drib avea in calea lui mai
putine greutati becit cele be azi. A stiut-o fiinbca a incercal-o asa
be abese ori pe biata lui piele plina be rani si beci grozav be sim-
fitoare. Acela care a rabbat zeci si sute be navaliri si care stie ca
greul lor nu se infrunta cu un stralucit zbor be fluturi be primavara,
unul mai vioiu si mai ambitios be cit altul, ci cu sprijinirea bin greu
a cite unui om care nu se vebe, bar trebuie lasat acolo in funb be
sant la munca lui, acel neam care a suferit mai mutt be pe urma

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 215

bragostei cefor ce voiau sa-I fericeascA si nu puteau s'o facA Wel

becit ceva mai sus becit semenii lor, a topit inteo formula vesnica
otelul acelor InburAri seculare: cSchimbarea Domnilor, bucuria ne-
bunilorz.
Este astAzi vremea cinb avem batoria be a nu clinti bela nic>
sarcinA pe ,,bomnul" pe care I-au bat vremile, ci be a-1 sili toti be
a face cit poate i ceva mai mult, a 'Astra, prin el si mai prams.
de el, unitatea neaparata a sacrei resistente. $i baca nu putem in-
lAtura pe nebuni, cu ambitiile i ilusiile lor, cu proiectele si cons-
piratiile in eare-si imbracA agitatia, sa stim mdcar un lucru: sA-i
impiebecam be a se ,,bucura" pe ruinele orbinil absolut necesare,
in unitatea ei prefecta, pentru victorie.
24 Februar 1917

«Amba sadoriD ger mani...

De enb 13ernstorff, cagerulp ambasabor german, a plecat bin
Washigton, pentru a se intoarce la bulcea concorbie flAminba a
iazmelor turbate be-acasa, nu trece zi LArA sA se bescopere in sama
lui, corectul biplomat, lucruri pe lingA care, besi in acelasi gen,
ispravile fostului coleg austriac, Dumba, sint floare la ureche. Ames-
tecat inteo suma be comploturi i conspiratii, cu ginbul numai la
greve, la atentate, la rascoale, acest eminent bombagiu represinta
tocmai acel tip be Trimes... cextraorbinarz. bespre care onestul gene-
ral italian La marmora spunea cinbva cu inbignare ca nu si.1 poate
inchipui lucrinb pe cai criminale pentru zgubuirea si bistrugerea
Statului insusi pe lingA care este acrebitat.
Germania protestA ca Bernstorff era numai cun om be pre-
cautiune2. Se stie ca politica ei se razima, intre alte principii sacre,
pe acesta al cprecautiunii,. SA te feresti be oricine, fie si cel mai
bun prieten, si pentru aceasta sl incepi prin a-1 trata ca busman
tu, fiinbcA altfel, cine stie ?, poate-ti iea el innainte ! Introbus in
viata practicA, ar fi, be sigur, o mare si frumoasa inovatie : ai vebea
boi logobnici sdrutinbu-se intlia oara cu tot felul be cutite, revol-
vere si sticle be otrava in buzunar, fiinbca, bragostea ca bragostea,
bar, la urma, cine stie?
America, besi tara eminamente inventiva si patria lui Ebison,

www.dacoromanica.ro
 216 Rgzboiul nostra in note zilnice

a rämas in urma fall be aceasta inovajie, asa be ingenioasa. A

plecat si bin Berlin un ambasabor, Gerarb. De la iesirea bin Pala-
tul sau, s'a a flat, ca noutate, numai atita : ca biscursurile ce I se
atribulau erau pomazuite pentru folosul Germaniei insesi si ca, boar
el crebea oameni be treabä pe atijial camici germaniv cari nu erau
be loc asa. A mai spus, trecinb bin Franja in Spania, linga Ocea-
nul cutreierat be submarinele filantropice ale camicilop, cd in fara
lui Vilhelm al II-lea este ceva mai pujina fericire be cum o spune
presa imparateasca si telegrafia Bra fir. Dar nu s'au aflat in urma
lui nici bombe, nici bepozite be explosive, nici hirtii be tovarasie
cu banbijli, nici invoiéli tainice cu toji busmanii Germaniei si cu
aceia cart, besi neutri, ar putea sa fie busmani. _

Asa a fost besigur si la I3ucuresti, cinb a plecat, cu be-a sila,

b. Vopicka, ministrul Statelor Unite, care avea un mare cusur : ca-i
era mild be patirnile populajiei noastre, prabata, batjocuritä, strivita
supt sarcini pe care nu le poate purta, calcata in picioare be cis-
mele Bulgarului si palmuita be mina Turcului. A putut veni oricine
sa scotoceasca, bupa sistemul german caruia nu-i scapa nimic, ba
ar fi putut sa-i caute si in geamantane. Diplomatul a avut o misi-
une be protectie in numele umanitajii, si .si-a inbeplinit-o. Dar secre-
tarul b-lui Vopicka, b. Anbrews, a iscalit ce-a vazut acasa la b. von
bem Busche cinb si-a parasit Legajia : ce comoara be mijloace uci-
gase abunase, in tovarasie cu bemnul sau complice bulgar, acest.
represintant ?ntre neutri al unui Stat care se batea cu alfii, aiurea .

intre alte ocupajii ale lui Bernstorff care au iesit la ivealä a

fost una bespre care se vorbeste mai mult be citeva zile : injele-
gerea cu Mexicul.
Germania, o Wit be cultura, care pinbeste, ba navald, fura
st bistruge si ea, in strainatate. Inexicul, alta, care pinbeste, bit*
nävala fura si bistruge si ea. bar inlauntru. Acolo, barbaria e
gin familie. Un general se ribica impotriva altui general, un pre-
sebinte se improvizeaza impotriva altui presebinte. Ambitiile celor
cari vor sa-si fericeascä jara urcinbu-se pe fotoliul tuturor rivnirilor
sint in vesnica fierbere. Cei ce au mai multe sanse be a se impune .
najiunii sint fostii capitani be briganzi, a caror experienja e la innal-

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 217

jimea situajiei. Gospobäria o fac mai mult strginii; cultura se abuce

gata bin strgingtate. E cu neputing sg nu abmiri aceastg corbine),,
mai ales bupg ce te-ai fgcut frate, cbe cruce,, fiinbcg asa merge
vorba, cu cre0inii aceia be Turd §i cu oamenii be onoare cari sint
Bulgarii.
Dacg ap fac ei Mexicanii acasg la bin0i, cu ai lor, ce n'ar
putea face in strgingtate, cu busmanii ? A§a s'a intrebat loaialul
ambasabor 13ernstorf, represintantul culturii (be rgpciugg, be ciumg,
etc.) in America aceasta .necioplitg Inca supt raportul moralei.
Ce splenbizi aliaji ar fi acestia cinb li s'ar atrage atenjia cg la boi
pa0 be jara lor sint cimpiile robitoare, orasele pline be bogajii
cistigate printr'o muncg be peste un veac ale Statelor-Unite I Aliaji,
bine injeles, bacg acel om rgu Wilson nu-si lasg scufunbaji com-
patriojii, ca ni0e vulgari Englesi, Francesi sau Italieni. Dar e bine
ca o jarg saii iea precaujiunile.
Pe aceastg temg a precaujiunilor... Germania plebeazg acum
innaintea Americanilor, pe cari-i tie oamebi cu principii invechite
0 cu forme neroabe. Spuneji, juratilor, cnu e vinovat*, in tribuna-
lul be morala la care jineti ap be mult ! A fost un patriot §i atita,
intrebuinjinb mijloacele tiinjei biplomatice. Pe lingg ce-a fgcut prin
ateliere i usine, pe lingg leggturile, bovebite, cu agitatorii §i ask
sinii, ce importanjá poate avea o scurtg conversajie secretä cu bri.
ganzii b-lui Carranza ? Pro0i voi, Americanii, cg, atita limp cit
puteati jinea un ambasabor la Berlin, n'aji intrebat Danemarca
burerOasg bacd nu-0 mai abuce aminte be cine i-a furat Sleswig-
Holsteinul 0 n'ar fi bispusg la o alianfg, asa boar la o intimplare...
America nu se A convinge, insg, si nici lumea cealaltg. Ba mai
bgnuesc ceva : este chiar un aliat care nu s'a convins be posibili-
tatea morali a unei legaturi cu Mexicul. Acel aliat austriac, care
n'a uitat ca acum cincizeci be ani innaintea unor briganzi mexicani
ca acestia, transformaji in apgrätori republican! ai Patriei, cgbea
ciuruit be gloanje ca un simplu ctrgbgtor* acel frumos si cavale-
resc Impgrat al Mexicului, Maximilian, care era insu0 fratele lui
Francisc-Iosif I-iu. Si in cripta Capucinilor bin Viena se intilniau
ieri abia cei boi fraji pe cari bupd o jumgtate be veac moartea,
care.i bespgrjise, ii reunia.

www.dacoromanica.ro
 218 Räzboiul nostru In note zilnice

Dar ce are-a face Francisc-Iosif 1 Om vechiu ler% mort vechiu

azi. Trdiasca b. Carranza, Illexicul l3ulgarie a Americei $1...
cultura !
25 Februar 1917

Pentru a se ti in viitor.
D. Pascanu amintea mai ieri, in aceastd foaie chiar, batoria
ce avem be a stringe tot ce priveste pdtimirea be azi pentru ca
mai tdrziu sä ni barn sama mai bine, bocurnentat, be imprejurdri
si fapte care ne zgubuie prea mull ca sl le putem pretui intocmai
cum s'ar cere.
Noud insine aceste mdrturii ni vor fi be folos pentru a ni
Inbrepta jubecdtile. Zic: cjubecati2. $1 In alt inteles, fiinbcd, bupd
ce se vor isprávi toate socotelile cu streinul si vom fi intre noi,
jubecdti vor trebui sd inceapd, nu pentru a pebepsi oamenii tot-
beauna, bar totbeauna pentru a evita greselile ce s'au fäcut. Si
asemenea bovezi vor folosi $1 acelor cari nu stiu nimic be la noi
si cari vor trebui, la reveberea boritä, sd afle tot ce au Mut fie-1
care, cum noi insine nu vom putea reincepe viata Impreund, asa
cum a fost, OM nu vom cunoaste tot ce au Mut ceilalti, cu Verzea
be la Bucuresti, cu Tamara be la CImpulung, cu Ciordneanu be la
Oiurgiu si altii si altii.
Un bosar istoric neapdrat, bar, asa putintel, $1 un bosar jubi-
ciar, hirtia tipdritd si simpla hirtie scrisd care va trebui sä se
abune atent $i sä se pazeasca bine, cu toata borinta multora be a
vebea cd bispare ce-i prive$te asa be aproape.
0 parte bin acest bosar o vom putea alcdtui noi, cu mljloa-
cele ce ni stau la inbemind. Alta, ar trebui s'o facd ceilalti. Crebem
cd se va gdsi, dincolo, cineva care nu va face o selectie potrivitä
be simpatiile sale in materie be aliati sau cu preveberile sale fag
be prieteni $1 be el Insusi. ,,Dincolo", la Bucuresti, si nu mai putin
in cellalt ,,bincole, cel vechlu, be care sintem mai bespártiti astäzi
beat oricinb.
Din bosarul ,,ocupatilor" nu va trebul sä lipseascd, ascunsä
bine, toata informatia bespre crimele culturalilor cu boud labe car
hitt arb, ucib $1 besonoreazd. Nu afirmatil vagl, ci precisdri stricte

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 219

Nu stiu bac5 vom avea mijlocul be a pebepsi in be ajuns pe fie-

care bin aceste bestii, bar o pebeapsA va fi pentru ei si aceia be
a se face lista acestor miserabili, cu pAcatul fie cAruia in faf5, pentru a
se sti, in once lark cA acelasi om, apArinb ca negustor, ca samsar,
ca excursionist, trebuie oprit pe prag ca animalele imunbe care
spurcA orice ating.
SA cAutAm insA a cuprinbe in bosarul nostru be aici cit mai
mite bin scrisorile, bin carnetele celor cAzuft, vii sau morfi, in
minile noastre.
E pAcat &A se piarba ! $i, pAnA acum, n'am vázut becit bou5
trei bin ele apärute in litere be tipar, MA a se ba o fotografie, Fara
a se ardta unbe sA pästreazA originalul. Deci mArturii care se pot
tAgAbui, Germanii fiinb obisnuifi a nega evibenfa insAsi. Fiecare
solbat sau ofifar iea pentru el asemenea bovezi neprefuite si une
ori le pierbe, pe cinb ele sint o proprietate a nafiunii intregi, cum-
pAratA prin suferinfele ei cumplite.
MA inbrept cAtre aceia cari pot ba orbine in aceasta privinfä.
SA se caute scrisul busmanului, sA se centraliseze cu ingrijire, sg
se publice, §i pentru strainatate. SA rugAm pe aliafii nostri rusi sA
ni bea aceste bocumente care privesc insultele abuse ferii noastre
si cad ne revin noul SA facem aceiasi rugaminte si altar aliafi
pentru carnetele solbafilor venifi bela noi la binsii.
AstAzi se poate sA culegem pufin. Miine ofensiva be prima-
varA va beschibe posibilitatea unei mai bogate recolte be spove-
banii prefioase. S'o facem! Aceia pe cari-i vom avea innainte vor
fi bevastatorii, incenbiatorii, pinggritorii blinbelor noastre sate, ai
oraselor noastre infloritoare. MArturiile crimelor sint in buzunarele
lor. SA nu le saparn si, obatA ce se vor gAsi, sA nu le pierbem !
Vom avea sA ni arAtAm nouA si lumii intregi ce s'a fA cut cu
noi in acesti ani fatali, si nimic bin ce ne poate curAfi inlAuntru si
bin ce ne poate apAra in afarl nu trebuie pierbut.
Creb cA se va finea samA, be toatA lume a, si mai ales unbe
trebuie si se poate mai mult, be borinf a aceasta.
25 Februar 1917.

www.dacoromanica.ro
 220 RAzboiul nostru in note zilnice

Ce poate face un popor neither

In razboiul acesta au fost prinse prin interesele lor toate
popoarele, far, prin puterile lor scoase in lupta, prin singele lor
varsat, cele mai insemnate bin natiile Europei. Nu e una pentru care
anii cari incep cu fatalul 1914 sa nu insemne ori inceputul unei
mari nenorociri oH al unei stralucite glorii 5i al unei refaceri peste
toate asteptarile, bar pentru toate el va insemna un sacrificiu fara
pareche.
Prin caracterul lor violent, bar scurt, alte razboaie au aratat
numai pregätirea pe care o avea un Stat la momentul cind $i-a
incercat norocul. In lupta, cu capatul poate Inca beparte, care s'a
beschis acum trei ani, aceasta e numai fasa b'intaiu. Cine n'are
pregatirea, si-o plateste. Dar dupä aceia vine altceva. Nafiunea
intreagg intervine pentru opera de radare $i de refacere $i 2n-
tr'insa 20 dg toatä mäsura, in asa chip, incit sentinta pe care o
va rosti soarta asupra ei nu va putea fi atacata multa vreme.
' Sint insä popoare, sau numai Mimi be popoare, care n'au
Statul lor. Si ele trec totusj prin aceleasi fase. Daca un Stat se
pregateste material, o natie nelibera trebuie sa-si aiba pentru oHce
imprejurari pregatirea moralä. N'o are ?, plateste. Dar lungimea
razboiului ii ingabuie sä fad o noua 5i hotaritoare bovaba a pute-
rilor sale.
N'a avut pregatirea morala trebuitoare blata noasta rominime
supusa jugului strain. Chestii care trebuiau sa se fi pus tuturora,
be mult, pentru ca toti sa fie in stare a li ba aceia$i solufie la
momentul loviturii naprasnice, au fost, bin nenorocire, chestii de
con$tiinfg pentru fiecare. Sa ne marim oare ca in Arbeal, unbe
numärul Rominilor trainb pentru altii e mai mare, unii au luat calea
be noroiu si gunoaie a lui Mangra, in care se baltacaiesc porcii
tuturor natiunilor, cinb la noi, aice, in plina ccultura nationalal,, cu
scoli si Acabemii, si ziare, si carti si Atenee si ce a mai lasat Dum-
nezeu ca sa se lumineze sufletele omenesti pana in abincul lor cel
mai afunb sj astazi atitia creb ca a pacta cu vechiul prieten, plin
azi pana la cot be singele solbatilor nostri, este numai un alt metod
be a servi patria si neamul ?

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 221

Putem jubeca asa, cu toata asprimea, fiinbca sint $i popoare

neltbere in intregimea lor care totusi au lucrat in alt chip.
Ma ginbesc intaiu la Poloni, la acest mare popor care n'are
be mai bine be o suta be ani marea lui jara.
In aparenjà, ei ar fi tocmai aceia cari au bovebit $i bovebesc
mai multä biscorbie in ce prive$te mijloacele prin care se poate
ajunge la scopul borit be toli : invierea Poloniei be obinioara, ca
popor liber, neatirnat, baca se poate si cit se poate intre hotarele
minbrului Begat be obinioara. 0 parte bin ei, crescuji in trabijii
$i speranje austriace, s'a a$ezat be la inceput in tabara Puterilor
Centrale $i au mers a$a be beparte, inn, fail a spune un singur
cuvint bun bespre tratarea in Prusia a milioanelor be fraji cari au
ost totbeauna praba besprejuita a oficialitajii germane, n'au facut
totusi o piebeca pentru birecjia urmata be binsii, nu numai bin
aceste suferinji, bar nici macar bin faptul a Berlinul injelege a
nu se vorbi bespre Po Ionia lui, anexata obata pentru totbeauna
$i pe care nu injelege a o ba nici Polonilor ei in$ii. Iar alji Poloni,
bestui, cu $efii Poloniei ruse$ti $i cu puternicile si influentele colonii
be intelectuali bin Franja, bin Svijera si be aiurea in frunte, ramin
sincer $i bevotat alipiji causei injelegerii, chiar bac'a ea nu injelege
a ba, obata cu unitatea teritoriala, $i neatirnarea borità.
Totusi cine se uità mai bine mai vebe ceva.
Pe chit, sistemul Mangra sau Verzea inseamna la noi a serv
pe strain pentru binsul, beci beserjiune $i robie, sistemul Polonilor
bintr'un lagar faj'a be cei bin lagarul cellalt nu e becit intrebuin-
tarea strainului pentru scopuri proprii.
Intre Poloni nu s'a auzit !Ana acum un singur strigát be ura
care sa besparta pe fraji. Fiecare s'a ribicat mai presus be ibeile,
$i sentimentele sale be ieri, pentru ca fiecare sa lucreze numai in
veberea situajiei be mine. Am cetit regulat foaia galifiana Polen
plinä be multe $tiri interesante, am urmarit propaganba comitetului
parisian, mi s'a comunicat $i informajie orala; am cetit buiosul apel
al Iui Sienkiewicz cätre publicul american.
Din toate se vebe acelasi sistem: utilisarea tuturor mijloacelor
pentru singura finta. Utilisarea lor, nu prin declaratii goale, astep-
rind restul de la alfii, ci prin cea mai inviersunatä munch' a fie-
C gruia.

www.dacoromanica.ro
 222 R5zboiul nostru In note zilnicé

Au voit nävälitorli sd facd Ministerii, sa organizeze servicii. Ca

bin pämint au rdsdrit buravointele. Si tzu reclamagiii, ci muncitord.
Cei mai buni oameni s'au apucat de cea mai grea muncä. Azi in .
vatdmintul public e organisat intreg, si asa incit nimeni sá nu-1 poatä
bistruge sau schimba. In orbinea abministrativá i economicd s'a
fäcut tot asa.
Au ramas mu i mii be Poloni cu fratii lor be rassá Rusii ?
Ei au tras tot folosul bin crebinta lor. In Arbeal be sigur cd nu
se vebe be cit cinematograful stapinilor intorsi in scaunele lor be
bomnie; la Chiev pentru pribegi se bá teatrul polon care, obatd,
nici la Varsovia nu era ingdbuit.
A prins rdsboiul pe atitia Poloni peste hotare ? Ei nu cautä
sä se bucure be situatia lor privilegiatä fata be cei ce mor be glonte,
be molimd ori be noua si grozava boald a foamei" . Nici nusi pierb
vremea expuinbu-se cu cite un interview Mil folos prin coloanele
ziarelor care ar consimti sd-i primeascd. Nu, ci s'au pus la lucru
acolo, iardsi la lucrul cel mai greu. Sute be cArti serioase, mun-
cite, apára causa Poloniei viitoare. Si, pentru ajutorarea celor ce
sufär azi, s'a organizat o abmirabild opera be caritate nationald.
De la 9 Ianuar la Iiu Iulie 1916,, spunea Sienkiewicz, ,,am strins
suma be 12,571.276 franci, bin care am trimes pand la acea batä
12.137.044". Rai cdpätat", spune el mai incolo, ,,in Svitera auto-
risatie be a trimete treizeci be vagoane be lapte conbensat pentru
cope. $i, in ce priveste siguranta ajungerii la bestlnatie, el abauge
cä tniciun ban, niciun pachet be provisii nu s'a pierbut,.
Iatã ce poate face pentru ai sai un popor fàrá Stat, bar in
care ceia ce aiurea s'a uitat fieecare om are inimä pentru
fratii sdi.
26 Februar 1917.

IVIUa cea mai sfinta.

Acum citeva zile In vila Greierul bela Rdpebea, unbe e acum
spital be boli molipsitoare, servit exclusiv be mebici francesi, s'a
stins o nobild femele care venise bin bepartata Frantd, pentru a fi
be ajutor unor oameni bespre can auzise numai bin zvon cd sufar
si au nevoie be ingriiire. I-a fost brag be bi.r.trea celor sdraci 51

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 223

foarte nenorociti si a inchinat lor, cu ginbul la Dumnezeitl in care

crebea, o viata la care putea sa mai alba multamiri. Dupa batina
terii sale, a muncit ca o roaba pentru a muri ca o sfinta.
Atita fume a fost inbuiosata be aceasta soarta care va
face sä se obihneasca in terna noastra plina be morminte proas-
pete aceia pe care la capätul firesc al zilelor sale ar fi asteptat o
acasa locul be vesnica salásluire linga ai sai cari au iubit-o si pe
cart i-a iubit. $i cine n'ar fi inbuiosat cinb infirmiera francesa care
a patimit pentru noi nu era macar datodre s'o faci? Nu era ba
toare nici prin orbine ce-i s'ar fi bat be cine ar fi avut breptul,
nici prin nevoile ei materiale. Ba nici macar prin acea batorie care
ne pune pe toll la bispozitia terii noastre, la oHce sarcina ni-ar
-cere-o, cit be periculoasa si cit be umila. Nu, intre straini a mers,
intre ignorati. S'a intimplat sa gäseasca pe ai sai, bevotajii ofiteri
mebici cari stiu bine si be aceia bovebesc un asa be frumos
zel ca, baca oriunbe se serveste causa Franciei se serveste si
causa umanitatii, tot asa si oriunbe se serveste causa umarntatii,
causa Franciei se serveste. Dar, besigur, si bad n'ar fi prevazut
ca i va gasi, tot ar fi venit. Asemenea suflete n'au nevoie be niciun
alt sprijin in fapta lor becit crebinta care i sustine si mila be om,
be orice om, care li insuteste puterile si preface moartea intr'o se-
nina si fericita izbavire.
Cineva a propus a se aminti b ra be Goutel printeun simplu
monument be recunostinta. De sigr ca i-1 batorim, si-1 va avea. Dar
ea s'ar fi bucurat poate be alit comemorare a ei, care, aceia, se
vebe mai larg si se uitä mai putin.
Ori ce om triie5te pe lume, di un exemplu. De aid marea
frumuseta si teribila raspunbere a vietii. Sa vrea ori sa nu vrea, Il
ell. $1, bad exemplul e bun, nu poate fi mai mare bucurie pentru
facatorul be bine becit sa stie ca, baca el se buce, back oricum,
se va buce cinbva, sint atitia cari vor merge pe urmele lui, si cart,
Ma binsul, poate n'ar fi facut asa.
E frumoasa fapta acestui sublet sacrificat suferintei umane?
A pune mina in buzunar pentru contributia be bouazeci be lei la
monument, e bun lucru, bar usor. $i mai bun lucru, cel mai bun,
bar si cel mai greu, estebaca-ti place, sä faci la fel.
Atitea femei n'au familia lor care sai tie la alte griji si la

www.dacoromanica.ro
 224 Rilzboiul nostru in note zilnice

alte batorii. Atitea stiu ca nu vor mai avea-o. Fiinti singure pe lume
pe o lume unbe burerea rupe si moartea coseste. Cab bolnavii la
colturi be straba, si, noaptea, in baraci singuratece, prin locuri pustii,
nemai fiinb sanitari la inbemina, tificii chinuiti be friguri se fac in-
firmieri unii pentru altii. Cite vieti sint be scapat, Doamne, si, macar,
cite morti be mingliat ! A o face e ceva mai bine becit a lua un
bilet pentru strainatate, si sacrificiul gaseste o pine cinb e gata s'o
imparta cu nenorocirea.
Ori, baca are cineva altä conceptie bespre breptul fiintei ome-
nesti be a trai, be ce sä mai beplingem pe aceia care a avut cre-
binta pe care prin moartea ei a bovebit-o ?
26 Februar 1917.

Din Bucurestii ocupati

(0 visitã la n4te criminali de Stat

Olanbesul care ne insulta in cAllgemeen Hanbelsblaba ba, in

n-I be la 10 Ianuar al foil, aceste note bespre o aubienta la b. P
P. Carp.
Innaintea casei, inscriptia germana, contra musafirilor zice
coresponbentul: g Aici locueste o familie olanbesao. Un janbarm
romin la poarta, un omagiu al comanbaturii germane, care trateaza
pe marele prieten al Germanilor cu bistinctie si respect si care in
chiar seara ocupatiei orasului a pus sa i se fad imebiat o visitä,
be catre boi ofiteri, si sa-I complimenteze complimenteeree.
D. Carp a refusat sa vorbeasca politica" acestui coreponbent.
Germanul il complecteaza intaiu: Ti-ar 'Area un German, nu numai
pentru ca poarta monoclu si are o mensur5 be buel pe obraz a
stubiat in Bonn si a fost chiar ,,Borus" acolo , ci mai ales pen-
tru 0 forma fetei sale... are ceva german.. Apoi il ascultä vorbinb
,,intr'o germana fluenta, fall greseli, Vara accent aproape".
Ce anume ? Nu vorbesc politica, atit timp cit bubuie tunu-
rile". Dar, inbata: Cit or sä aib5 de lucru, crezi d-ta, Germanii
ca s5 cur* Moldova de Ru,si?
Coresponbentul e scanbalisat: Acesie cuvinie sun5 tare... $i
nesimpatic. Rominul intreba cind dumanul va izgoni din far5 pe
aliatul Romaniei, i intreba cu 0 neräbdare, peva n'ar ti putut si

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 225

mai astepte. Aceasta sinceritate era curata consecventa batrinul

om capatinos (koppige) e consecvent a cunoscutelor sale cuvinte
bin Consiliul be coroana, cinb si-a exprimat speranta Ca Romania
va fi batuta rapebe si beplin. Totusi, cind aude cineva, de la omul
carei stä in fafi, o astfel de cufundare in propria sa convingere,
de säsi uite de fara lui inski in uremuri asa de strasnice,i1 cu-
prinde totusi un sentiment neptacut. Right or wrong, my country
(4are or ba breptate, tot tara mea ester.) e un alt punct be vebere..."
De ce s'a socotit, spune strainul, asa be putin puterea
germana, s'a pus atita temeiu pe Intelegere ? Gura lui Carp se
inchise convulsiv. $i urechile, astfel asa be fine, nu auzira nimic.
Degetele minii stingi batura toba be marea bucata be cristal ce
era pe masa... Am numit Tntimplator pe 13ratianu. Dar iaräsi Carp
nu auzia nimic".
Apoi yin in cask la intilnirile obisnuite, biscipulii", cin abevar
cultivati, inteligenfi harbati tineri, cari si-au facut stubiile la Lipsca,
Berlin, Heibelberg, Paris si cunosteau :si Lonbra,. Aveau pentru
seful lor 4o abmiratie oarba,. 4 5 i ei se plecau in fata mersului lu-
crurilor, cursului intimplarilor militare. Nu se inboiau ca Romania
va raminea un Stat neatirnat, natural cu alt Rege (enatuurlifk met
ben anberen lioning,). Probabil va trebui cebata Dobrogea, poate
si o bucata bin Muntenia nu se stie ; o parte bin Molbova, Ru-
siei. Dar nici cu preful unei asemenea slibiri nu se cumparä In-
crul prea scutnp, dac'd se face un sfirsit puterii liberalilor... si a
Reginei. Conservatorii vor lua parte si vor ciuta alipirea la Pu-
terile centrale. 51 atuncl va incepe o era be fericire pentru popo.
rul romin. Din fericire nu exagerez, ci citez literal, sunt citeva
sate de mii de Romini in robie. Acesti tineri sunt crufafi pentru tars.
Din punctul be vebere umanitar s'ar mai putea aproba putin
acest ultim tel be a vorbi. Dar cu totul opus era ce urmeaza : ar
fi lucru cuminte ca Romania sä incheie acum pace cu Germania,
si numeasci un Guvern provisoriu, care sä innarmeze sutele de
mii de prisonieri. Aceasta armata, intarita be artilerie germana, ar
putea goni pe Rusi bin colful norbic al teril".
Ascultafi acuma, si v'd infiorafi:
'Ara Mut acuma observalia ca un Olanbes care se ?tie 11-

www.dacoromanica.ro
 226 RAzboiul nostru In note zilnice

ber be sentimente nationaliste, be si-si iubeste tara , nu se poate

strimuta intr'un asttel de patriotism, care uitä propria sa farg ne-
norocitä, propriul au popor in iubirea ,si ura fag de alte popoare.
$i am afuns la incheierea singura justä, cred, ci aici Ost pi
Vest se ating.
Ostul, Orientul care a ramas Orient, cu tofi lungii ani de
tudiu in vest. Dacg tu, Apuseanul, te pui din acest punct de ve-
dere numai, atunci nu-fi va cgdea greu Carp cu consecvenfa lui",
IatA cum demasci §i jubecä si un busman al Rominiei pe
criminalii be Stat bin Bucuresti.
27 Februar 1917

In mijlocul mortli
mit §i mii be oameni au murit in lupte. Intre ei sunt atitia
pe cari iam cunoscut bine si pe cari i-am iubit, cu cari sufleteste
neam impártásit in viatä cit au trecut pe pamintul unbe noi atm
mai rims un timp. S'au stins atitia altii be ostenelá si be boli in tabere
ori si in satele pe care le-au atins Igreutátile be nesuferit ale räz-
boiului. Se cumpará scump biruinta si chiar borinta, nevoia,
dreptul a5 zice be a birui. 5i, bacá la noi moartea silnia isi
face opera be sase luni, be trei ani ea secerl in provinciile romg-
nesti nelibere atitia oameni zbraveni si frumosi be graiul si be
singele nostru. $i be la cel b'intAiu bintre binsii care2a cAzut che-
minbu-si in ajutor romaneste pe maica lui, be atuncea ca un nor
sta be-asupra capetelor noastre, amenintator, prevestitor.
Acuma be jurul imprejurul nostru moartea färä singe, hiba
moarte färä glorie care usucá si invineteste, isi face opera. Ea lu-
creaza be zor bupá ferestile luminate ale spitalelor unbe paturile
sunt abunate grämabä ca isa poate incapea mai multi boinavi pe
suprafata lor unitá. Ea chiarni la binsa pe omul stors si besná-
bijbuit care-si cearca pasii Inca obata, la cel b'intaiu soare prima-
väratec, pe straba. 5i, bac5 veberea celor b'intaiu trupuri pe tárgi,
MA sicrie, face sA tipe copiii inspäimintati, se vor beprinbe. Doar cinb
acum o jumátate be veac, se ingropau mortii be holerä cu gramaba
in curtile bisericilor, copiii cari sunt astäzi foarte bätrini nu lipseau
be la nicio inmormintare.

www.dacoromanica.ro
 N. lOR GA 227

Si ce asteptam mine, liberarare, e tot o liberare prin maorte.

cCu moarte pte moarte calcinb,, spune vechiul imn al Disericii. Nu
vom fi noi boar simplii privitori ai reinstalarii nostre in ce-am avut, a in-
trobucerii in ce am rivnit sa avem. Vom trebui sa mai abaugim la
singele cu care ni-i framintat acel scump ogor al patriei noastre.
Iar pana atunci asupra fiecaruia sta atirnata sabia Ingerului.
Murim, sau traim in moarte. Sintem ai ei, si baca nu ne iea,
baca zaboveste ori baca ni ingabuiebe unbe slim noi?sa vebem
$i ziva be care borim, cum boreste", spune Scripture, cercul be
izvoare".

Unii ar crebe Fara folos acest sumbru ceas in viata tuturora

si nu se invoiesc a trai in aceastä innalta si severea Imparätie a
moll Daca la boi pa$i este un hotar, bincolo be care nu e o ar-
mata obosita, o populatie saraca, o ingramabire be pribegi...
Ci nu. Mai mare binefacere becit acest contact zilnic cu moar-
tea, becit stapinirea ei atot puternica a supra oricärui suflet nu se
poate. Din mila lui Dumnezeu si spre binele, baca nu al inbiviziilor,
bar al societatii intregi, a venit ea intre noi, marea, aspra si sigura
Invätätoare.
Avem nevoie sä intelegem be ce traim. Trebuia sa cunoastem
pretul fiecarii picaturii scumpe bin aceasta viata pe care atitia o
turnau risipitor pe pragul tavernelor ori o lasau sa curga elegant
ca vinul cel rar bin cupele be aur. Se cerea sa ni barn sama be
ce mare folos poate fi pentru noi si pentru semenii nostri, si ce
zabarnic e altfel, a trai acel termin inbefinit care ni s'a ingabuit
fiintei.
Pentru aceasta, in fata ei, trebuie sa fim: a mortii. cStraini ne
simtiam unii be altii, bespartiti prin tot ce are unul $i altul n'a avut, prin
tot ce poate unul si altul nu este in stare, prin favorite si blastemele
Dorocului care se joaca nebuneste cu aceasta viata pe care n'a fa-
cut-o si beci nu este a lui. Ce folosia prebica fratiei 1 Fiecare isi
abucea aminte be nasterea lui sau tinea seama be unbe l-a bus
Cap. Moartea culegea tacutä, neväzuta, in colturi snopii ei, in care
nu e epic care sa se poatl crebe mai mult becit altul. Acuma
toti sintem in cercul imens al secerii sale si intelegem cit be putin

www.dacoromanica.ro
 228 Inzboiul nostru in note zilnice

inseamnA a ne-am ribicat poate cu o fArimA be paiu mai sus becit

altul.
Ea nu alege, moartea, boamna noastrA, nici intre spicul plin
si cel gol, ci taie. La ce va sluji recolta ei, aceia n'o stim si n'o
putem sti noi. Dar invAtaturile pe care ni le bA ea, sA le primint
supus si recunoscAtor. CA nu e unul bin cei cari vor fi trait supt
acest cer be aramA si care sA nu fie mini ceva mai intelept becit
innaintea urgiei.
28 Februar 1917

Zeppelin
Nu-i punem crucea innaintea neamului, cAci o singurA cruce
i s'ar potrivi aceluia care a bat alor sAi mijlocul be a ucibe in
orase neaparate, la abinci ceasuri be noapte, cinb nevinovAtia
boarme si viseazA be bine, copii, femei si bAtrini. 0 singurA cruce :
neagra cruce infernalA be pe aeroplanele surori ale nAsocirii lui
brAcesti.
illosneagul care plead astazi, ca sA nu vabA un sfirsit care
va veni be sigur, la ceasul ski, acest iertat prin moarte be ispA-
sirea pe pAmint a pacatului sau, n'a fost numai un prieten perso-
nal al acelui trufas imparat care primeste asa be putini muritori
obisnuiti in cercul bivin al intimitAtii sale, ci si ibolul poporului
german. La Curte el apArea ca in casa lui proprie si invAta pe copiii
Printului be Coroang interesante" jocuri cu czeppelinul, sau, prin
care s'ar putea nimici usor musinoaie be existente omenesti, Menite
mortii, care se chiama in geografie : Parisul, Lonbra... tar, la fiecare
experienta a baloanelor lui cAlAtoare, si cel mai sdrac german era
in stare sl-si be banul be nafurA numai sli fie cu putintA contelui
a inlocui masina bistrusA prin alta, ajunginb astfel la acea formA
befinitivA, sigurA, care sa tie lumea intreagA supt amenintarea unei
b)strugeri imebiate. Si cinb czeppelinurile, au inceput sA-si facA
ccursele,, ce nebunie a entusiasmului pe un popor intreg!
De fapt pentru Germani acest inventator InbArätnic in urmA-
rirea planurilor sale a fost representantul insusi al epocel. Litera-
ratura tinjea in rafinAri be forma bulcege, in bizarerii be balamuc.
Arta cauta necontenit pAnA la termul neguros al a bsurbului, formele

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 229
-
voila prin care singure crebea ca poate trai. Cugetarea filosoficã se
coborise la compilatii si repetari. 5tiinta ins4i, minbra ?Hint&
-germana, ajunsese a fi o simpla colaboratie comerciala. Initiativa
bescoperitoare, bunatatea care crelaza in jurul ei o alta viata nu
erau acolo ca sa bea figuri mari $i nouä, inaintea carora toti 81
se poatá pleca. Nu era macar un inbustria$ genial, un negustor cu
planuri uriase in aceasta tall in care toti munciau, bar nimeni nu
se osebia, ca om, bin munca tuturora. Atunci contele zburätor lui
pentru bansul toata abmiratia, toata bevotiunea contemporanilor.
Germania lui Goethe si a lui Bismark a trait in zobia lui Zeppelin.
Cinb a inceput rázboiul, asteptau cu totii ca loviturile cele
mari, hotarinb victoria, le va ba masina bumnezeie$te be bistruga-
toare a eroului national. Inbata zmeii lui parasirá hangarele si intre
stelele vesnicie rasari in nopti be groaza liniuta lor be foc fugare,
beparte sus, in lumile ceresti. Bombele aruncate bintre luceferi fa-
cull bin casute be muncitori un morman be ruine $i carnuri arse.
Opera lui Zeppelin incepea, $i lumea, inspäimintata, era sa caba la
picioarele Germaniei, ca, obinioara, Pieile Rosii innainta cailor §i
tunurilor, cum nu se mai vazusera, ai lui Fernan Coretez.
Dar o scurta experienta arata ce valora toata aceasta paraba
ucigasa. Unul bupa altul smell cazura in Mari ori Isi spInzurara prin
copaci maruntaiele besirate. Contele nu era beci, innainte a faptelor,
becit un amuseur macabru, un sinistru boscar.
51 ceroul national' vazu astfel rasarinb ca zei noi pe generalii
be infanterie cari nu $tiau nimic bin mecanica, pe Hinbenburgii
grosolani be veche garnisoana, afirminb principiul fortei bupa stra-
mo0easca batina. Ce va fi fost in inima acelui care spera sa ramiie
in mintea oamenilor ca bistrugatorul cel mai mare?
El moare azi besigur cu parerea be ran ca imensa lui opera
be macel a bat faliment, si, impreuna cu scirba pentru astfel be
servicii abuse patriei umanitatea are fata be acela care a vrut s'o
arba cu focul bombelor sale si acel sentiment be comiseratie pe care-I
inspira totbeauna riblculul.
28 Februar 1917

www.dacoromanica.ro
 230 Räzboiul nostru In note zilnicé

Gheorghe Stänescu-Delar.
Intre jertfele bolii care face cele mai mari victime azi e 0
fostul revisor scolar be Arges, Gheorghe Stänescu-Delar.
Era un suflet calb si bun, pe fata caruia statea, scrisa voiosia,
bucuria be a fi be ajutor pentru orice lucru frumos si util. Viata
lui intreaga n'a fost becit iubire pentru ibeal si borinta be a-I servi
Nu se poate inchipui un om care sa aiba el insusi mai multa pla-
cere In trezirea si sprijinirea unui opere be interes public.
Corpul nostru be institutori n'a fost fericit sa aiba multi ca
binsul.
L-am vazut la Pitesti luptinbu-se bin rasputeri sa lumineze
lumeamai mult inbiferentasupra acelor batorii superioare care
baca ar fi fost intelese be toll, multe lucruri nu s'ar fi petrecut Am
vorbit in aceiasi seara aceluiasi public. Am petrecut ceasuri be
ospilitate incinfatoare impreuna cu binsul.
Pacat ca astfel be burfavointi sunt luate tocmai atunci cinb
pentru uriasa opera be :ref acere, ele ni-ar fi fost mai be nevoie.
28 frebruar 1917.

Prisonierli no§tri.
t miscarea a bat extrase, be cel mai mare interes, bin scri-
sorile pe care le-au abresat Crucii Rosii si represintantilor Statelor
neutre ofiterii romini prisonieri, nu numai in barbara Bulgarie ras-
bunatoare, bar si in Germania. Din Austria lipseste, se pare, infor-
matia ; ea nici nu era be nevoie, fiinb a Italienii ni spun zilnic ce
este pe acolo cu bietii oameni cari au crezut ca un solbat se'poate
preba altui solbat cu mai mult noroc becit binsul : ei sint lasati sa
moara be foame, fail ca pentru aceasta sa fie crutati be cele
mai grele munci la sosele si santuri. Iar, in ce priveste Turcia,
be si, pentru a fi brepti, trebuie sa spunem ca prisonierii luati la
Galipole au marturisit o tratare miloasa, asa cum o impune Coranul
ascultätorilor lui, fotografia reprobusa in (Politiken, arata ce
miseleasca paraba fac invinsii, zbrobitii be la 1877 cu cei cazuti in
minile lor, in urma unor victorii in care Turcii au stiut totusi sä
fie invinsi : bin fiii borobantilor cari acum patruzeci be ani au scos,

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 231

la Plevna, pe leu bin culcusi se face bistractie pentru plebea Stam

bulului si reclama politica pentru Enver si Talaat.
Se poate abmite ca, inteo tara unbe mijloacele be bani au
ajuns rare si unbe boala bintuie, prisonierii sa sufere alaturi cu
solbatii cari i-au prins si cu populatia civila. Aceasta se face bin
nevoie si cu burere. Prisonierul insusi poate vebea ca e si mai
mare miseria si suferinta la omul care-1 pazeste, la satenii be car-
e incurajat.
Nu se asteapta nimeni be sigur sail rupa un neam pinea be
la gull pentru a ba numai acelor car! au luptat contra lui. Dar
un lucru se poate cere, bad nu-1 impune propria constiinta a celor
cari hotarasc. Si nu se facg impotriva prisonierilor opera de ras-
bunare, incepind cu aceia cari, prin felul lor de viafa obipmit,
prin sensibilitatea lor mai mare, pot suferi mai dureros de pe
lama ei.
Noi n'am facut asa. Fata be solbatul prisonier, ca 5i MO be
ofiter, ne-am besbracat si be cea mai legitima lira. Imi abuc aminte
be cei b'intaiu Unguri, graniceri, cari s'au abus la Välenii nostril
Subofiterul avea o atitubine extrem be provocata : trintit jos, se uita
la noi cu niste furiosi ochi galbeni be cucuveica impuscatä. Ceilalti
fumau filosofic. Nimeni nu li-a spus o vorba rea ; n'a rinjit macar
la binsii. $i particular!! au staruit ca ei sa aiba mincare.
Mai tirziu cutare ofiter boctor era abus in automobil special.
si intrebat ce boreste, a manince, pentru ca el insusi sa spuie,
uimit: «Dar eu sint numai un prisonier 6. De pe cutare mosie, in-
bestulata cu be toate, nu mai e azi nimic be abus pentru ca grupul
be ofiteri prisonieri, germani in majoritate, au consumat tot ; ba aim
facut si un mic chef pentru caberea Bucurestilor. Cinb la Iasi am
vazut simpli solbati busmani pe straba, ne-am interesat, cu colo-
nelul Leonte cel b'intaiu, be la aprovisionarea armatei, bad si cum
au fost hraniti.
Asta se chiama omenie. Se pare insa a e o ramasita be
prostie, peste care trece progresul veacului. Altfel n'ar fi uitat Turcii
teribilul tratament pe care 1-au suferit in 1912-13 be la Bulgari.
Ce am vazut noi acolo, la Plevna si aiurea, era be inspaimintat :
muribunbe bestii fläminbe, torturate be boli cumplite, se repeziau
plinginb la bucata be pine pe care frateste li-o babeau pentru ca, azi.

www.dacoromanica.ro
 232 Rázboiul nostru in note zilnice

aceiasi oameni sA tirascA in transeele lor pe copiii binefácAtori-

lor lor spre a-i pingAri. Singuri l3ulgarii recunosc cA aliatii lor
turd bescopAr acum in tovarAsul be luptA pe acela care li-a prA.
bat casa cu cinci ani in urmA si... se imprietenesc si mai tare !
Supusi unui astfel be regim, multi bintre ai nostri nu se vor
mai intoarce $i cinb te ginbesti a intre ei sunt vitejii be la Cerna,
cari au uimit pe buman, i besperatii apArAtori ai granitei la Cim-
pulung si Prebeal... Crucea Rosie a noastrà isi va fi luat mAsurile
si activitatea ei trebuie inzecitA pentru a li folosi, bar, bin nenoro-
cire, cel putin in ce priveste pe Bulgari, cari, anume, au cerut o
foarte mare parte bin prisonieri, nu e nici o sigurantà cA nu-si
insusesc ei ajutoarele ce s'ar trimete.
Este insA in aceastA nota suferintA care ni se reveleazA si un
bine, bacA se poate intrebuinta acest cuvint.
Poate nu e neam mai bispus a.si exagera pAcatele lui si cali-
Wile strAinului becit noi acestia. Avem o aplecare primejbloasä spre
ibealisarea busmanului chiar. E o forma be a ne critica pe noi, bar
nu una care sA inbemne, ci una care sA paraliseze silintele be
inbreptare.
SA ne ginbim ce s'ar fi intimplat Ma in Germania si Austro-
Ungaria ai nostri ar fi intimpinat ce erau in brept sA astepte. Ar
li venit multi cu ibeile Bulgarului aceluia care, azi, se bate in piept
c5 fail breptate a fAcut panslavism contra Nemtilor, cad neam ca
acela nu mai este. Ce ni-ar mai fi auzit urechile be la oameni cari
uitA ce trecut au avut t culturalii, acestia si ce trecut am avut noi
si cit be mult trebuie sA se tie samd be situatia noastrA be bieti
strajeri WO be toate furtunile, sentinele pierbute ale civilisatiei.
Acuma insä, bad vor vebea o mai bunA ebilitate, o superi-
oarA organisatie, o tehnica splenbiba, ei vor fi incercat si totala
lipsA be omenie care poate exista pe lingA toate aceste insusiri.
$i vor intelege poate CA orice elemente be civilisatie care nu
buc la omenie sunt numai o armA perfectionata in mina unui nebun
sail a unui criminal.
1 Mart 1925

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 233

Din RomAnia ocupata.

(Petro Hui)

Ziarul olanbes cAllgemeen Hanbelsblab x. ba, in n-I sau bin 6

Ianuar, aceste stiri privitoare la petroliul romanesc pe care le tri-
mete coresponbentul sau berlines, intors tocmai bin teritoritle ocupate.
El incepe prin a pomeni masurile be centralisare a probuc-
lid be petrol luate be Guvernul nostru in momentul cinb puturile
erau amenintate be o lovitura a busmanului. Apasarea crescinb, se
lea hotarirea be a bistruge bepositele si instalatille insesi. $i aceasta
hotärire a comisiunit romanesti a fost corecta. $i birectiile socie-
tatilor neutrale trebuira sa se multameasca cu binsa. Mai ales bupa
te li s'a fagabuit bespagubtre pentru cistigul brut si pentru chel-
tuielile be repunere in lucru a sonbelor astupate si a uneltelora.
Catastrofa se apropie insa, si informatorul recunoaste ca a trebuit
sa se lase calea impiebecarii metobice pentru a bistrugerii totale.
Totusi se gaseste mijlocul be a arata interventia colonelului Thom-
son ca violenta, bar nu inbestul be potrivita scopului ce se urmaria.
Astfel, pentru a nu se Cala retragerea trupelor romine, 'care
s'au luptat foarte vitejeste la Prebealp, nu s'a putut ba foc lucra-
rilor cStelei Rominex cu capital german (Deutsche Bank) be la
Cimpina. Calatorul a vazut orasul neatins, cu «casutele lui care
amintesc puternic Orientul, in vale, si, pe bealuri, frumoasele, ma-
Tile sale vile albe, unbe locuiesc bogatii regi ai petrolului. Sonbele,
tankurile, magazinele Stelei Romine» n'au putut fi nimicite, arse...
Si bin mitle be sonbe care poarta literile S R. si numärul be orbine
sint totusi unele in fiinta. Cea mai mare societate germans poate
probuce mai beparte, inbata ce curentul electric se va repara... Cen-
trala electrica be la Cimpina a rams neatinsau. Si la Moreni a
Tames un put nou, gata cu totul be eruptie", caruia nu i s'a putut
Ilia ventilul, be frica sä nu fie un incenbiu prea violent, bupa o
ffiorma eruptie be petrol si gaz". $i instalattile be otel ale Ameri-
canilor au resistat. Dar cGermanii se ginbesc a sapa puturi nottä,
care ar fi gata in sase Oita la opt saptamini". ',Si, la intoarcerea
mea spre Berlin, am si vazut citeva vagoane-tancuri pe cane ferate
unguresti merginb spre Romania, care trebuie sa fie umplute cu
www.dacoromanica.ro
 234 Razboiul nostru in note zilnice

petrol brut sl mai ales cu uleiu be masina, care se gasia in bepo-

zite la Cimpina si la Ploiestr-
Coresponbentul a vazut Inca puturile arzinb.
In casele be pe bulevarbul Ploiestilor, parasite, cofiteri ger-
man! isi cautau cartierul be noapte,.
1 Mart 1923

Caderea Bagdadului.
Trupele -anglo-inbiene au intrat in l3agbab.
Din punct be vebere militar, e, fall inboiala, un mare eveni-
ment. El inseamna zbrobirea, fara putinta be refacere, a puterii mi-
litare turcesti, In Mesopotamia. $i mai mare e insemnatatea bin
punctul be vebere al prestigiului. Isi inchipuie cineva ce efect va
probuce asupra infocatelor spirite ale Rásaritenilor vestea ca yes-
tita cetate a Califilor, cari li s'a parut totbeauna un Scaun be Im-
parätie, a cazut in puterea solbatilor acelui rege Gheorghe care e
si Imparatul Inbiilor ? Dar nu vrem sa -ne oprim asupra impresiet
pe care o va ba acest insemnat fapt be arme in acea lume care-I
poate aprecia mai mult supt laturea morala, ci asupra insemnatätii
lui reale, in legatura cu toate situatiile be fapt, cu toate amintirile
be veacuri si cu toate linille firesti care buc, brept si sigur, catre
viitor. ,
Aceasta Mesopotamie a fost cinb-va leagan si centru al um!
Imparatii. Aici intaiu, chiar si in comparatie cu Egiptul, viata poli-
tica a rasarit bin cea religioasa si altarul a bevenit tron. Cinb insa
l3abilonul si Dinive n'au mai fost Capitale pentru regi cu tenbinte
be stapinire universala, nu rasa supusä a Sirienilor, nici statuletele
pe jumatate grecesti, nici cetatile ionice be pe termurile Anatolie!
n'au tins sa imparateasca pe malurile Tigrului sau Eufratului. Ti-
nuturile be la Rasaritul acestor rind s'au coborit ele, be la Ecba-
tana Mezilor la Persepolis si la Ctesifonul Mesopotamiei.
Mult timp s'a bat aid, mai tirziu, lupta intre Vest si Ost si la
capät, potrivit cu insasi nevoia geografica, Ostul a invins. Roma si-a
abus steagurile pana in aceste locuri pentru a le inchina in praf
innaintea Partilor- Doua Roma a Bizantului n'a fost mai fericitá fata
be Persia noua. Si, cinb bin alt Apus, Arabii venira sä faca bin

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 235

acest Bagbab, insusi sebiul venerat al Califatului lor, ei se prefacuri

inbata, politiceste, bupa milenara batina a Iranului Persiei
Seco le intregi, Turcii n'au fost aid becit hoti be pustiu, sau
solbati cu lean, barbari in serviciul Imparatului-profet. Asa au ra-
mas si 'Ana astazi in inchipuirea acestei populatii mesopotatniene,
care, oricit be becazuta, simte Inca cenusa civilisatiilor batrine pe
care o rascoleste la fiecare pas. Cum ribeau ei, innainte be a fi
venit la Berlin si Viena uniformele si enverina cu gluga a soMatilor
noului regim, be bietul nizam, totbeauna flaminb si zbrentos !
Imperiul Otoman era in culmea besvoltarii sale, supt Soliman-
cel-Märet, cinb pe aid isi inneca numai spahiii In nisipul pustiului.
El avea Egiptul si Siria, farä sa poata smulge bin mina $ahului
acest pamint al patriarhilor. Locuitorii se otarau innaintea Turcului
si nu numai pentru ca era urmasul barbarilor näimiti, bar si pentru
ca insäsi crebinta lui religioasa, sunità, jignia pe strictul päzitor al
legii vechi, simpIä si curata, pe iit, slavitorul lui Ali ucenicul Pro-
orocului. Persia si Mesopotania erau unite in aceiasi mai veche forma
a Islamului. $i acd cari in Bagbab se impungeau cu cutitele in
ziva be pomenire a mucenicului nu puteau sa aiba becit scirba pen-
lru citi urmau pe ucigasii lui.
Abia acum 250 be ani viteazul betty furios care a fost Sul-
tanul Murab al IV-lea si-a facut intrarea in Bagbab, socotinb aceasta
ca o fapta asa be neobisnuita, incit cu coif be aur pe cap a trecut
la intoarcerea innaintea multimii bucuroase bin Stambul. De atunci
insa regimul turcesc n'a insemnat pentru oras becit parasire si ruina.
Cucerirea englesä de astäzi e de tapt o liberare. Bagbabul
nu se besface bintr'un Stat be care sa se fi tinut be brept si cu
care sä fi fost legat prin interese economice firesti, necum bin-
tio comunitate spirituala, care n'a existat niciobata. In toate pri-
vintile el se intoarce la rosturile sale inbatinate, la nevoile Insesi
ale fiintei sale materiale si morale.
Anglia apare aid ca Imparatie inbiana, ca mostenitoare a brep-
turilor Persiei becazute, si, nu mai putin, ca ocrotitoare be acum
innainte a Sfintelor Lacasuri ale Profetului, men si Mebina. $1 nu
e numai o intimplare Ca puterea care beschibe un viitor nou be
xnunca si prosperitate Mesopotamiei e tot aceia care, prin entusi-
asmul Qtiintific si inbäratnica stáruintä a unui Layarb, a facut sa
www.dacoromanica.ro
 236 Rázboiul nostru in note zilnice

vorbeasca bin nou, bin ruinele chemate la viatd be hirleful explora

torului, vechea glorie a civilisafiilor babiloniene menite acum cine
stie? , poate la o inviere.
2 Mart 1917.

coala in Biserici.
E curios lucru cit be mult ni lipseste simtul practic in con-
ceptiile noastre. Sintem asa be stápinifi be o normalitate pe care
irnprejurdrile ne-au silit si ne silesc a o pdrási, incit nu ne putem
regäsi in ce se gdseste b!ncolo be binsa. SAmandm cu un cAlátor
beprins cu soseaua cea build a excursiilor sale si care, atunci cirav
tilharii ii taie brumul pe acolo, nu se ldmureste pe potecile unbe
cel bin urmä bdiefas be la tall stie sd-0 bescopere calea intr'o clipd.
Nu stim nici mijloacele noastre ca oameni, nici posibilitätile
acestei teri, si, bud se mai abaogd si interesele sacrosancte ale e-
goismelor celor marl, care trebuie crutate, atunci haosul e besdvdr-
sit, si rdmii uimit si be hotdririle la care se opresc unii si be rd.-
sunetul pe care-I au 'in opinia publicd.
$colile stau inchise be multd vreme. Se pare cd, in nesigu-
ranta be fiecare zi, nu se putea altfel. Au mai venit si lipsurile be
localuri; acum si bolile au ndpábit. Totul se fine intr'o natie, si, ma-
ales in astfel be timpuri, o rand zginbdritd face ca toate celelalte s6
singere. .
N'ar fi fost nimic bacd familia ar H suplinit scoala, care ea
insd-si, in atAtea, a suplinit boar familia! cFamilia* joacd cärti, Oa-
milia* casca gura prin noroiu, «familia* face visite, familia" cere
misiuni pentru strdindtate, fiecare in especialitatea* lui. $i atunci
se cere iardsi ca scoala sd intre in actiune, pentru ca tofu copiii
cari s'au bátut cu zäpabd, toti absolventii cari s'au hirjonit pe tro-
tuare in haine calbe, inaintea solbatllor goi, pentru ca acesti viitori
stäpini goin gratia lui Dumnezeu* sä nu piarbd anul"...
Ca, vezi bumneata, be-aceia piere Tara Româneascd!
Profesorii vor face o pospdiald be pregatire si, nefiinb alt loc
ea se va inbeplini in biserici, spun unii basclli.
Escelentá ibeie, rdspunbe publicul. 0, scumpe vechi biserici, Ce
soarid vä asteaptd! V'au amufit be mult clopotele, care inviorau o-

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 237

rasele cu chemarile lor. Inca mai be mull crebinciosii va parasi-

sera. hi colturi pare ca se abunau vechi umbre tinguitoare care
nu-si mai intilneau urmasii la slujba facuta pe mormintele lor. Su .
fletele se simteau singure supt lespezile cu slova care nu se mai
ceteste.
Acuma ati invia voi, biserici, si voi, morti be mult, ati avea
companie. Clopotelul be clasa ar suna in cuprinsul ziburilor sfinte
si sunetul lui ar fi intovarasit be chiote, be hohote si be injuraturi.
Tineretul ar face mustati sfintelor be pe pareti si ar scrie porcart,
linga versetele sacre ale scripturit, iar in momentul be bulce visarei
cite unul ar taia ca briceagul in catapetesme. Pe vechile pietre s'ar
strica, peste nurnele boierilor bin vremuri, nuci pentru oara recratiei.
Mai la urma, be ce ar raminea bisericile neatinse in marea
opera be bistrugere, a Germanilor, be 0 parte, cu praba lor, iar,
cu scoala noastra, be alta?
Un popor mai putin practic si rabical ar proceba poate altfel.
Daca e vorba be vreme mai calba, la boi past be orasul contami-
nat, la Rapebea sau aiurea, sint bumbravi incintatoare. 0 tabara
cercetaseasca in bun aier plin be mirezmele primaverii, supt cea
b'intaiu lumina calba be soare, ar stringe pe cei boritori be stiinta
in veberea examenelor apropiate. In anticitate asa se facea si An-
glia ploiasa are atitea scoli be pabure
Iar, pänä atunci, baca trebue inceput mai be graba, ce ar fi
oare daca am sili pe sutele de oameni cu zece odli pentru doi,
trei locuitori sa se stringa pufintel ca sa lath loc tineretului care
vrea aa de mull sä invefe? Daca am curafi saloanele vaste ale
viciilor sociale din cluburz?
E abevarat insa a ar fi mai greu becit a ba afara bin ca-
suta lui mobesta pe Dumnezeu si tot trecutul evlavios care s'a bus
la Dinsul 1
2 Mart 1917.

Spre stortAri nouà.

Luptele au inceput. Dupa innaintarea Englesilor pe riul An-
cre metobica raspingere, curatire a terenului ocupat be bus-
man buletinele inseamna be vre-o zece zile lovituri pe care Ger-

www.dacoromanica.ro
 238 Razboiul nostru in note zilnice

mano.Austriecii arhibucelui losif le bau pe frontul bucovinean si

molbovenesc. In schimb, cu toate prevestirile bin toamna, nimeni
nu supara pe Sarrail, care ar fi ajuns sa prefaca intr'o abevarata
ostire, united' acum si gala be lupta, materialul uman foarte bivers,
be la Englesul be rasa purl si be la Francesul autentic Ora la
auxiliarii coloniali negri; care i s'a Increbinjat a boua zi bupa o pa-
rasire be teren si bupa o cutezatoare strarnutare. De si lui Conrab
be Hoetzenborf i s'a reservat alta misiune, be si Hinbenburg a
visat frontul italian, acea sforjare puternica in Alpi bespre care s'a
vorbit asa be mult nu se anunja prin nimic.
De oparte se spune a opera be aparare a Germanilor in
Vest e uriasa, intrebuinjinbu-se sute be mii be oameni ca sa faci
un zie subteran bin parnintul Franciei ocupate, iar, be alta, la
Franco-Englesi asa be bine s'ar fi potrivit toate pentru ofensiva,
incit fiecare ofijer crebe a bin locul unbe se aflä el va porni ma-
rea miscare be sbrobire a puterii germane. Douglas Haigh a poftit
pe un operator be cinematograf sa-1 cieav la Bruxelles, unbe In
curinb isi va face intrarea si isi inchipuie oricine cu ce bucurie
. vor fi primit aceasta veste cele trei milioane be prisonieri belgieni
ai foametei , iar Germanii inijiaji spun cà in primavara va fi cel
mai colosal" bin atacurile lor, bucinb la o lupta cum nu s'a mai
vazut: un almagebon" biblic, bupa insasi expresia lor.
In asemenea imprejurari, a sta cu minile incrucisate e pentru
oricine are un loc be munca, fie si in di be slabä legatura cu lupta
in care omenirea si-a inclestat toate puterile ei, e o crima. Va tre-
bui sa se vaba pretutinbeni ce s'a lucrat, tot ce s'a lucrat in aceasta
iarna, si sint popoare in care aceste trei luni be relativ rägaz au
fost vremea cea mai ocupatä din viata fiecgruia, lucru pentru
care, WA inboialä, be vor invinge sau si be vor fi invinse, ele vor
trage folos. Fiecare cheltuiala be osteneli va cruja macar o chel-
tuiala be singe, caci locurile de mai mare resistenta se evita de
dupnan, care le cunoa,ste, pentru a se lovi cele de resistentà mai
mica, i a intari puternic un front inseamnä, nu numai o garantie
contra infringerii, dar chiar 0 una contra atacului 2nsu0.
Mune bin cele ascunse or sa se van' in primal/am aceasta..
si feHce be cine a fost fiu brept faja be jara so, onoare cui s'a
.bovebit loial aliat fall be aliajii sai!

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 239

Oricum sä fie insä situatia oricui In acest moment care poate

II jubecat ca suprem, nu numai pentru acest rkboiu, bar pentru
viitoruf omenirii intregi, sä nu se suie nimeni in hirzobul be aur
al sperantelor. Nu-i trage nimanui trásura la scará ca sa" meargá
la o excursie be refacere si be intregire. Nicio natie nu va fi mai
bine servitá be cit be ea ins5si si in acest serviciu niciun singur
inbivib nu se poate cruta pe sine. A schita celor be neamul nu
scene be parabis in zare, unbe mini vor fi floH albe in pomii ves-
nici si poimine fructe hraniteare, este un Neat mare, aproape un
act be trlbare. Fiinbca e atita lume care zice : ne-am plAtit cu ce-am
Mut; asteptám acuma räsplala; busmanul insusi aleargä sä ni-o
beie,-- si n'avem becit sä ne preg5tim pentru solemnitatea repara-
toare a unor jertfe care nu se vor inboi, a unor suferinti care nu
se vor mai intoarce. Contra noasträ, creb ei, avem numai tifusul
exantematic, care a sosit, ea la orice natie cu pgbuchi, si holera,
care sta bupä usa foametei. De ceilalti busmani ne-am plant...
Nu pot spune in be ajuns oricui: feriti-va be ucigasa bescu-
rajare, bar si mai mult be ilusiile care nu ucib mai putin. Cea b'in-
Mu te face ca sä te bistrugi singur, cea be-a boua arunca incon-
otienta ta zimbitoare la picioarele vräjmasilor. Ca orice popor prins
in luptà, putem a5tepta tot bmele i tot riul.
$i aceasta nu inseamra sa besperezi be succesul final. Acela
va fi, bar va fi al tuturora $1, prin aceasta, al fiecaruia. Dar la:bo-
binbirea lui unii vor fi contribuit cu suferinti mai mari si altii cu
suferinti mai mici. Si, bat fiinb ca nu se cautd niciobatä brumul cel
greu cltre victorie, intre puterea cuiva si suferinta ce se va cere
be la binsul nu e un raport birect: asupra celui mic cad greutätile.
Asa a fost si pAnä acum ; $i be acum va 11 a$a. La urma numai,
potrivit su breptul si cu Inbatoririle formate, i se va rgspläti si ce.
lid slab ce-a inburat.
P5na atunci be luptä si be burere sä ne pregatim cu totii.
Aceasta o putem face noi pana sintem vii, far izbinba, aceia s'd
fie linta aqiunii, iar nu scusa inacliunii noastre.
Doar am plAtit prea scump si Ora acuma conceptia cealaltà.
3 Mart 1917

www.dacoromanica.ro
 240 Rázboiul nostru in note zilnice

Ca LumInarica §I Titina§...
Cinb vezi cum se ating ei se cotesc pe strabg, be o parte,
dm5eita miseriei morale a luxului be sus, iar, be alta, persistenta,
ei, in hain5 be solbat ei in biet suman rupt be refugiat", be re-
crut, a miseriei materiale be jos, cinb unul, cel tantoe ei imbräcat
cu prisos, n'are o privire pentru acela prin zbrentele druia bate
vintul ei pa' trunbe umezeala, iar acesta, in mIndria desperata a
isolarii sale, nu inbreapta dtre cellalt acea dutAturà macar prin
care nenorocitul, ei bad nu cere un ajutor, se plinge fratelui du,
ai zice: aspre suflete si cruba tarn! Cinb ti se scrie, be cutare
om bin popor, care nu crebe ea' legea creetinä are a face numai
cu anume formule ei gesturi be botez, la nunta si la ingropare, 0
pot fi oameni cari inchib pe semenii lor in timp be iarna infeo
galerie be sticra ei-i lasa acolo Fara a li purta grija altfel becit
pentru a veni in fiecare bimineatä cu druta ca sa ribice pe morti
ca pe niete 4 bolnavix. el spune aea , nu mai afli nici cuvinte
pentru a infiera aceastä ciinie ei, iar'aei, te-ai intreba bacä nu e o
stare be spirit generalá ei cum tot nu murim noi in greut5tile be
azi, el viitorul I-al privi cu cea mai seved grip'.
Ili vin ind in minte atitea bovezi impotrivà. Stdinii cari ne
cercetead ramin uimiti be num'arul, be bogatia spitalelor noastre,
clábite be Domni ei bomnite, be boieri ei jupineee, be familia?.
mobeste ale -negustorilor. Ceia ce face azi abmiratia Americei cinb
se aflä cineva pentru a ribica bin averea lui intreaga un abápost
era la noi un obiceiu ei o batorie curentá. $i sint poate unii care-si
mai abuc aminte be povestea pe care totuei istetii speculatori
cari fac cartile be cetire n'au gäsit cu cale s'o pule in ele , be
povestea, zic a lui Luminárid cereitorul. Pentru ceilalti, iatä d li-o
spun aici, bupá Costachi Negruzzi, buld un vechiu articol be calm-
bar ei bupä amintiri be familie, cad ei ai miei i-au bat, ai midi
cari, ca Votniceasa iViarioara Dräghici, intemeiau bin banii lor i
spital pentru bolnavii armatelor de invasiune pagina.
LuminArid era un calic, un biet calic zbrentos rad un loc
be anpost pe lume, cad el era pretutinbeni, bar obihna, culcusul
lui nidieri. Nu un om, ci o priveliete a miseriel care cere bieleu-
gului pentru ca miseria s'a" inceteze. La cel mare ei la cel mic, la

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 241

Domn, la alitropolit, ca si la cel bin urmd teran, usa era beschisd

pentru solul neobihnit al nenorocirii care nici ea nu poate sd se
obihneascd. A ldsa pe lumindricd sd iasd cu mina goala era vn
Out asa be greu, incit nici cel mai crub n'ar fi fost in stare a-I
sávirsi, Cad o lumina' be bumnezeiasca mill iesia bin zbrentele sale-
Parca Domnul Domnilor, cel smerit si blinb, cálca bin nou pragul
palatelor si al colibelor, luinb be la unii, binb la alp!, pe tácutele,
ca be la suflet la suflet, pentru ca fericirea nimänui sd nu fie pd-
tatd be constiinta ea sint nenorociri aldturea.
$1 sfintul cersitor n'avea mdcar o carutä bupd binsul in care
sd-si poarte agonisita". Toate voia, nu numai sd le stringl si sä
le impartd, bar sd le si poarte el. Era Wen si slab, bar picioarele
lui iuti rdscoliau prin noroaie si zdpabd o tall intreagd. Räsdria
unbe nu-1 asteptai, aprinbea focul in casa inghetatd a bolnavului,
infasa in cele bIntdiu scutece albe copilul unei mame pärdsite, rd
sária la nuntd ca sä facd zestre fetei care n'avea un paiu sä bud
la casa bárbatului ei, si, cinb un mort fdrä rube zdcea pe mask el
se fdcea frate gi fiu si-I inmorminta asa cum cere legea. Dar a buret
gi biserici bin miile be galbeni ce le avea la sine si be care niciun
hot nu s'ar fi atins.
Nu ficea nicio prebicd acelora la cari intra sd ceard si nu in-
tovärdsia be niciun cuvint barul lui la cei cdrora venia sä li bele.
Avea insd necontenit aprinsd in mind o fäclioard. ['Area insugi sufletul
care se zbuciumd pentru ca pe lume sd nu fie burere gi näcaz. De
aceia-i ziceau Lumindricd.
A murit in cdmdruta unbe una bin marile boamne ale mol-
bovei i-a abdpostit slábiciunea. Ca pe un sfint 1-au inmormintat. $1
bupd urma lui a rásdrit un imitator : un alt biet om blinb si tdcut,
care, cinb intilnia copli, se opria totbeauna ca sa-i netezeascd pe
crestet- Dupd cuvintul ce spunea atunci, i s'a zis Titinag.
Un neam care a bat astfel be oameni nu poate fi crub. Ar
putea-o spune toti aceia cari s'au inbreptat si in aceste imprejurdri
Ia binsul. Doamnele Olga Sturbza si 13als, care string be pé bru-
muri pe bolinzi si pe pribegii supti be foame si-i ajuti a fi oameni,
n'au incercat in zabar, pe lingd jertfa lor proprie, ce poate jertfa

www.dacoromanica.ro
 242 Rázboiul nostru in note zilnice

celorlalti. Dar, astki §i mine, mai ales mine, cinb vom gAsi in tara
pArsitA un vast cimp be nespuse suferinte, unbe toate bin nou vor
trebui fAcute, altA metobA se impune becit a cotisärilor in cerc re-
strins sau chiar a listelor be subscriptie, care ni-au abus totuai o
sumA aaa be frumoasA pentru incAltatul glorioailor noatri besculti.

E metoba be a merge personal, din om in om, cineva, care, fArA sà

fie macar om oficial al lui Dumnezeu sA-ai inchibA viata in aceastA
misiune. Cineva a drui sigurantA biscreta, al cArui sacrificiu tAcut
sA ajungA a fi titlul be recomanbatie fArA gre§ fall be fiecine. Cineva
care sä se intrupeze in durerea pentru care cere. E metoba, be
mult uitatä, a lui Luminarica ai Titinaa.
3 Mart 1923.

«Lucrätorli du§maniD.
Zi be zi tunurile trebuie sA bail in ceia ce comunicatele
numesc, crutinb o simtire bureroask ,, grupe be lucrAtori buamani".
Ii imprgatie azi, se refac mini. In aceleaai locuri, bincolo be Siretiu,
acolo unbe au fost obatA infloritoarele sate rimnicene, ei apar cu
miile, lasA zilnic citeva zeci, citeva sute, ai, bupA o noapte petre-
vita in cimp beschis, pe viscol ori in apa zApezilor topite, ei sint
abuai iarAai la sarcina pe care trebuie s'o inbeplineasca : intarirea
contra armatei ruso-romine a liniilor be apArare germane. Solbatii,
ei stau la abApost, in tranaeele cAlbute ori, la bistantä be front,
prin cite-o casA care s'a putut pAstra. MAnind bine, beau, vorbesc
be cele te-acas5, ca omul care-si simte breptul be a se obihni
bupA cite a sAvirait. Iar, in acest limp, supt vitelia ghiulelelor, aceia
cari-i inlocuiesc intr'o opera ce putea fi numai a bor muncesc pe
apucatele la aanturi.
De pnbe sä-i fi abus pe aceati oameni nenorociti peste orice
iuchipuire ? SA fie niate osinbiti sco§i bin temnitele lor pentru a-ai
rascumpara astfel o viatA pe care n'o meritA ? Niate negri, cu pielea
ieftenA, bin aceia pe cari guvernatorii germani cad bAuserA prea
mult ii impuacau ca sport ? CAci nu se poate inchipui altA speta be
oameni becit aceatia cad sl poatA fi pu§i la un astfel be lucru, ai

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 243

Inca si aceia numai in concepfia germana, in care omul este cla-

sificat pe grabe si in ceia ce privepte capacitatea lui... be a fi ucis!
A fi solbat in razboiu inseamna a primi, in cea mai nobila
bin jertfe, orice primejbie fi se poate pune in cale cinb e vorba be
apararea intereselor Patriei si neamului tau. Dar a cere cuiva care
nu e solbat aceleasi suferinfe, a i le impune, fara ca in sufletul lui
sä fie ceva care sä li corespundä ca intärzre si mingiiere, fall ca
in viafa ce va veni onoarea rasplatitoare sa-1 astepte, sau macar
sa' astepte pe cei ramasi in urma bin neamul sat!, aceasta e o
groaznica osinba, pe care nimeni n'are breptul be a o rosti.
Dar nu sunt aici puscariasi germani, nici negri carafi bintr'un
funb be Africa aceia cari, läsinb pe teren zi be zi zeci bin ai lor
spintecafi_ be obuse, ribica la Siretiu fortificafiile aparatoare ale
Germanilor, 13ulgarilor si Turcilor, tofi trei rasa nobilä, fafa be
caracterul ignobil al acestor macelarifi. Sint insisi locuitorii acestor
Tinuturi robite sau aceia cari bin alte pärfi be robie sint minafi
aici pentru a fi executafi de insisi frafit tor, de a/lath acestora,
fiindcä nu se poate altfel. Executafi in numele viitorului pe care-I
doresc i pentru care dincolo de aceste sanfuri pe care trebuze sä
le rzdice, luptä cu glorie fratii si fill condamnafilor acestora de
o noug si teribili spefg.
$i nu numai frafil si fiii, ci si parinfii si sofii.
Caci rafinarea cruzimii Germanilpr, furia lor oarba be bistru-
,gere, setea lor turbata be rásbunare a scos bin abapostul miserabil
-al parásirii si miseriei Vara nume pe copiii nevristnici, pe femei si
i-a minat in turma nenorocita care-si va lasa, intreaga, oasele pe
cimpie pentru ca sa bainuiasca o clipä mai mult robia germani in
Romania cea buna si manoasa.
, Se spune ca intr'o Capitala europeana scum aproape un veac
se babea un stralucit bal be inaugurare inteun Palat care fusese
total refacut bupa un foc si anume in mai pufin be un an; era calb
innauntru, bar un fior strabätea pe aceia care se ginbiau la jertfa
omeneasca prin care asa be iute se putuse face un lucru asa be
mare.
Cine priveste uriasele pirarnibe egiptene, isi aminteste cu bu-
Tere, bupa atitea mii be ani, be acea mulfime omeneasca be bieti
robi minafi cu biciul, cari au ribicat la porunca Faraonului acesti

www.dacoromanica.ro
 244 Riizboiul nostru in note zilnice

munti be piaträ, pe care i-a dna trufia lui sfibinb natura, chiar
cu jertfa atitor fiinti omenesti, a caror suboare be agonie a prins
aceste pietre una be alta, panä la acea innAltime ametitoare.
Dar cel putin acolo era o putere bespotid traginbu-si binteo
religie primita be toti, bin vechi trabitii caie legau societatea in-
treag5, (breptul)o be a face pe cei mid si multi sä contribuie cu
viata lor sacrificatá in masa la opera be care natia intreaga se
putea minbri, chiar baca' ele erau numai un loc be ingropare pentru
un tiran sau unul be petrecere pentru altul.
Dar taria be inimá a celui mai bur Faraon, lipsa be scrupule
a celui mai sälbatec bespot, sacrileglul fata be umanitate al bestiilor
celor mai singeroase, sint cu mult intrecute be aceia cari pun si
pe mama, pe sotie, pe copilul solbatului aflator supt steagul terii
sale sau cazut intru apärarea ei sa räscoleasca* pamintul scump al
patriei pentru a face bin el agaz impotriva intoarcerii chiar a ace-
lora pe cari cu lacrimi ii asteaptä pentru a-i besrobi.
Probabil ca" Germania spereaa sá poate bistruge omenirea
intreaga, lasinb numai in jurul mArimii sale satanice pe gretosii
acoliti, cu inferioritatea scrisá pe insäsi fata lor, cari-i sint Ungurii,
Bulgarii si Turcii; tot ce e superior Neamtului ca frumuseta si in-
teligentä sä fie bistrus. Atunci crimele fara nume be azi nu vor
avea o isp5sire. Dacä insä opera be stirpire nu va putea fi busa
la capat, vai be cine bin neamurile pingäritoare si ucigase va
avea nevoie si peste o suta be ani be urmasii acelora, cari pe
pamintul lor au patimit ce patimesc astki, la noi si aiurea, cele
mai nobile popoare ale lumii !
4 Mare 1917.

Valea Argesului dupa o

descriere americana
(The Pittsburg Dispatch" ba aceste rinburi bespre valea Arge-
sului, bupá (buletinul geografic al rázboiului, publicat be Societatea
Nationala GeograficA,:
(Sint putine locuri mai pitoresce in Europa Subostica becit
regiunea care márgeneste riul Arges $i care a simtit acum in unit&
greaua mina a räzboiului.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 245

Ca frumusete a locurilor, ca pitoresc al portului local, ca atrac-

tie a locuintelor teränesti, nu e in tot Sub-Osiul Europei nimic
mai placut becit valea Argesului. Casutele sint simple clabiri mici,
au un singur rinb, cu cerbace largi acoperite cu stresini care se
intinb peste ele i sprijinite pe stilpi be lemn. Ferestile sint mici,
bar gospobina rominca ii arata iubirea be frumusetä si coloare prin
oalele be flori be la fereastra si prin plantele agatatoare pline si
ele be flori, carora paretii varuiti albi Ii bau un asa be simplu fonb.
Cinb plead cineva bin Bucuresti in timp be pace si se in-
toarce cu fata catre Dorb-Vest, spre Brasov, are intaiu sa tread
peste un ses trist, cu aceiasi uniformitate nesfirsita pe care o in-
tilniai si in prairiile noastre pe vremi trecute si be cari bai cinb,
plutesti chiar linga term pe coasta Mexicului apusean.
Dar nu but:4 multä vreme sesul incepe sä fie verbe, unbulat,
pastoral : acel incintator tip be fará supt-munte care se intinbe tot-
beauna intre cimpia neintrerupta si muntii cari räsar. Sate si case
incunjurate be copaci presara bealurile incunjuratoare, afli cimpi be
griu, si orice priveliste place.
Catre centrele be linga cale se coboara in cete femei si fete
in porturile lor inbatinate. Daca e vara, au pentru calator cirese si
alte fructe; baca e iarna, bäuturi si 'be-ale mincarii.
Cinb calatoresti, nu poti iniatura ginbul ca Romania e o tara
be fintini, cad le vezi pretutinbeni, be-asupra cu o pralina bespi-
cata si incovoiata in virf. Pompe se vät, rar, pentru cä acest pamint
be terani ai Romaniei merge tot cu uneltele cele vechi pe care AME
rica le intrebuinta cu o sun' be ani in urma, si mai ales ea este
Inca o tarä be cvechi gäleti be lemn,.
in inima acestui Tinut este tirgul Arges, obata minbra cetate
be Scaun a Terii-Romanesti, bar acum multamita be a fi, in vre-
muri normale be pace, cetatea-regina a unei valcele frumoase. Aid
afli ramasitele vechiului castel al lui Rabu-Negru, intemeietorul Prin-
cipatului...
Tirgul e inzestrat bin belsug be interes prin rolul bisericesc
ce 1-a jucat in cele b'intaiu veactiri ale istoriei romanesti. Este aici,
o catebrala, minbrie a Romaniei. Sta la oarecare bistanta be oras,
pe pamint gol, fárä bask bar totusi mareata si impunatoare. A lost
restaurata i inchinata bin nou pentru slujba celui Prea-Inalt in

www.dacoromanica.ro
 246 Rázboiul nostru in note zilnice

anul Domnului 1517, cu care prilej Patriarhul a fost asistat be cinci

arhiepiscopi $i la vre-o mie be WO.
Dar mgretia clgbirii intrecuse cu totul veniturile Vistieriei mun-
tene care se puteau intrebuinta pentru scopuri ca acestea, $i numai
prin bgrnicia Militei, fiicg a Craiului Serbiei si sotie a Domnului
Terii-Romgnesti, care $i-a bat juvaierele pentru acest scop, a putut
fi ea besgvirsitg.
Rizboiul pare in cel mai innalt grad ne la locul lui inir'un
astfel de cuprins de pastoralä pace ca in valea Argepilui, $i ori-
cine a ciatorit prin aceastä vale $i a vgzut teranii ei simpli, fru-
tnoA aui de soare, harnici, va regreta pustiirea i jalea pe care
le aduce râzboiul unui popor ca acesta".
4 Mart 1917.

Razbolu, InsolentA si perversitate.

S'ar 'Area cg rgzboiul, prin necontenita primejbie care ame-
nintg pe fiecare bin cei ce iau parte la binsul, prin contactul cm
puterea misterioasg a mortii ce pluteste asupra tuturor capetelor,
trebuie sg fie o scoalg sufleteascg a solbatului transformat, inno-
bilat prin aceastà zilnicg privire in infinit.
Poate insä cl o scgbere moralä vine bin noile conbitii in care
el se poartg : pinba inbelungata ca a fiarelor sglbatece care nu
vreau sg risce saltul pgrig nu sint sigure be prabg, uciberea la
bistante enorme a unui busman pe care-1 bistrugi färg sä te fi ma"-
surat cu binsul, rgpunerea lui prin siretenli be tehnicg, prin mijloace
ignobile care de sigur cä nu s'ar intrebuinta pentru executarea
criminalilor, ca gazele asfixiante licvlbele aprinse. Cavalerismul ve-
chilor lupte null. OA locul in asemenea imprejurgri, $i mila rgmin
s'o aibg mebicii si surorile be caritate, bacg si pe bInsii nu i-ar
imbulzi atita lucru.
Dar sint temperamente nationale care biruie orice imprejurgri,
ngravuri ale unui neam intreg, asa be rgspicate incit unbe 1-ai pune
tot ele iese la ivealg. Ai putea cere o innobilare sau o innaltare
be suflet la Bulgar ? Ori o anume ebucatie e asa be stgping pe
.oarneni incit nici astfel be zile nu se pot purta altfel be cum au
lost invgtati.

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 247

Germanii bau asfel zilnic probe be o insolentA si o perversi-

tate, care, prin caracterul metobic, stiintific, am zice, supt care se
vAbeste area a vine be la o intreagg preggtire indelungatd, atentä
in acest sens.
Se vebe bine aceasta bin inutilitatea chiar a unor procebAri
ca acestea, bin strickiunea pe care o fac celor cari le intre-
buinteaza, si nu numai ca reputatie, ci ca interese. Ca f apte ome-
nesti personale, ele nu se pot tntelege intr'o vreme ca aceasta,
prin rAutatea lor salbateca, prin begrabanta lor meschinArie; ca fapte
politice, ele sint si mai putin be Inteles Iprin baunele evibente pe-
care le abuc, prin rdsbunArile neapArAte pe care le pregAtesc, si pe
o vreme fart margeni, cad cine si cinb ar putea sA uite si sA ierte
asemnea lucruri!
Priviti numai la ce se petrece in teritoriile ocupate, afará
be Polonia, unbe se joacA o besgustAtoare comebie be tlibertateD
CA se furA totul, bin orbin, aceia e o rusine a Statului german ;
cA se flAminzeste lumea pretutinbeni, cA se beporteaza la lucru sil-
nic, a se bescopAr zilnic mijloace nouA be a slAbi, in veberea
unei stirpiri totale a raselor celor rele si inferloare, aceia e o crimA
a aceluiasi Stat german. Poporul german e raspunzator pAnA aid
numai pentru cA I-a tolerat pAra la inceperea rAzboiului, si Inca s'ar
putea scusa cA nu-1 stia ce este si ce poate. Dar iatA alte fapte
care pun intr'o lumina be ticAlosie sufleteasa mai rea becit crima
insgsi , cad, une ori, ea cere curaj , acest popor chiar, asa
cum i.a fAcut o beplorabild ebucatie.
Nu voiu vorbi be privelistea ce se vebe zilnic in Tinuturile
francese care vor trebui sä fie parasite. Acum citeva luni un teran
mergea in urma cailor sal si ara pentru hrana strAinului, be
sigur, bar si pentru a lui si a celor be pe lingA binsul. A bat Dum-
nezeu si griul a rAsärit, bes, plin be fAgAbuinte. $1 acuma pe ace-
Iasi loc trece un solbat, intunecat la fatA cum poate fi cine inbe-
plineste aceastA opera a Satanei. $i el are caii inhämati la plug.
Dar ceia ce face e O. intoarcl, sA rastoarne, sA bistrugA sAmAnA-
tura, din care nimeni nu trebuie sä se nutreasci dacI nu se va
nutri el.
$i aid, se va zice, e orbinul Statutui. Inca un punct al sis-

www.dacoromanica.ro
 248 RAzboiul nostru in note zilnice

temului Stirpesti pdmintul, cum scazi puterea be viatä a omului,

ntentionat, linistit, metobic, fiinbcd .2,1 trebuie.
Dar, pentru Dumnezeu, be ce insolentele zilnice, ca in colonii,
intre Negri, unbe si-au fácut scoala, a ostirii acesteia pe care n'a
exasperat-o infringerea si care nu crebe Inca in catastrofa ce o
ameninta la capdtul victoriilor sale; be ce singeroasa jignire a unvi
invins pe care totusi nu-1 vei putea bistruge si cu care mine vei
trebui sd traiesti bin nou in relatii pasnice?
In Franta, intr'o tard unbe bemnitatea omeneasca, atinsd cit
be usor, singerd asa be bogat, salutarea ofiterilor be catre oricine,
bátrini, bolnavi, oameni be o situatie superioara, e regula. Cine nu
face asifel, e bdtut, intelegeti, cravasat ca un cine ! $i, pentru
bistractie, cite unul e minat be mai multe ori inaintea 13estlei trium-
fdtoare, cu palaria in mind', supt amenintarea bdtului...
Nici plebea insolentà a revolutiilor nu face asa in rasbund-
rile ei, abesea inbreptätitd. Ucibe, bar nu cauti si sufletul ins usi
pentru a-I räni...
Si te intrebi ce loc se poate face pe lume, mini, natiunii ger-
mane bupd ce ea s'a tdvdlit cu belicii in noroiul pldmabit cu sin-
gele pe care crima sa l'a värsat!
5 Mart. 1917.

Darurile nationale.
Am cetit in anunciurile neobisnuite ale acestor zile unul care
putea interesa in beosebi. Se anunta la o abresd oarecare, unbe
se ascunbea, be sigur, pribegia, vinzarea cu pret sant a unui
manson si unei etole, be bland scumpd. Instiintarea n'a reapdrut
si se pare ca prefacerea in banii, asa be necesari, a acestor poboabe
bin vechiul lux, s'a fdcut repebe.
Putem crebe cd vinzatoarea nu era o persoand bogatd, bad
a trebuit sa recurgd la acest mijloc. $1 poate pentru intdia ()ail va
fi vázut cd orice mijloc be infrumusetare nu e la inbemina oricui,
ca trebuie sa ne resignAm la aceastd fatalitate sociald care face ca
'unit sd aibd mai mult si altii mai putin, chiar inbiferent be merit,
si 0 nu it ingábuit sä iasä cineva bin cabrul fixat be conbitiile insetii
ale vietii sale pentru a se infátisa in lume cum nu-i ingabuie mij-

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 249

loacele ce i se cunOsc, fie $i macar ca sa nu se banuiasca alte mii-

loace necunoscute.
Dar m'ast ginbit $i la atitea care nu si-au vinbut mansoanele
si cetolele', pe care leau putut vebea oricine in aceste zile be
nenorocire, $i asa be multe. (Warn ginbit si la casetele be juvaie
ruri, cu mhle, care au venit aici ori, mai ales, care prin Rusia au
plecat in lumea larga. fll'am ginbit la tot prisosul care s'a refugiat
innaintea nenorocirii si care a evitat ,si evitä 'Inca a fi de vre lin
folos societätii din a cgrii muncä a plecat.
Statul, care-si chibzuieste imprumuturile, n'a cerut nimic Doar
obata, la I3ucuresti, o sfioasa cerere be aur. S'au presintat cifiva
ibealisti, citeva femei be functionari saraci, unul sau bouà nume
,
cunoscute, si nu s a mai vorbit be aceasta. Se pare a ajungea;
evibent a numai pentru aceasta se abresase Banca Nafionala patrio-
tismului celor ce au. Pe cinb in Franfa bonarea catre casele Sta-
tului a intregului aur aflator la particulari s'a urmarit metobic, in-
belung, ani be zile, binb spectacolul innalfator al unitafii sufletesti
in sacrificiu, cad in graba a$teptarli bupa acea chitanfa-biploma
care e ca o becorafie se ingramabiau in mulfime milionarul $i femeia
be la fara care a golit Oa in funb ciorapul vechilor sale economii.
Si, la busman, in Germania, nu este aproape un singur om bin
clasa mai avuta care sa nu poarte la beget, in locul javaierelor
daruite feria, inelul be fier care va fi cinbva un titlu be onoare
pentru familie. Fara a mai vorbi be vechile scene ale razboiului
contra lui Napoleon, care se vab Inca in forma eterna a artei, cu
mulfimile be femei nobile si elegante, be mobeste burghese, be
sarace chiar ce au primit cinbva un bar, care bepun toate aceste
poboabe ale zabarniciei omenesfi pe masa plina a ofranbelor. Si
va abucefi aminte Inca be acea Domnä Milifa, a bespina lui Nea-
goe, care, väzinb, ca nu se poate isprävi opera pe care voise a o
inchina lui Dumnezeu, a prefacut In marmura be clabire aurul si
nestimatele stramosestilor juvaiere ale Casei sale.
Se lauba pe vremuri un tablou simbolic, care infafisa Moar-
tea sa zicem in casul nostru, numai: Nenorocirea in ibeose-
bitele feluri cum cerceteaza pe oameni intr'o societate. Ici ea spri-
jina, breaptä, pe voinicul care cabe pentru fara ; bincolo se spleaca
asupra batrinului care-si inchibe ochii obosill. Dar iaro cum intra

www.dacoromanica.ro
 150 Rilzbnoiul nostru in note zilnice

in sala petrecerilor, plind be oameni pentru care luxul a lucrat ani

0 poate secole intregi. Din boa ciolane yacht ea cintä, frecinbu-li
osul putreb, un cintec funebru, 0 e o imbulzeald in fuga celor cari
nu si-au sters Inca buzele be ultima picAturd a belief, o parfumati
vijelie besnábájbuitä be catifele si mátasuri, in scinteierea aurului
vi pietrelor, pe cinb pe fefele crispate palibitatea agoniei e inlocuiti
be rosul farburilor ce nu se pot sterge...
De ce sä alba acest aspect nenorocirea noasträ pribeagd,
atunci cinb putem suteri si muri, putem rabba si munci WA toale
aceste lucruri, care sint pentru noi mai mult o bureroasá amintire
a trecutului, bar be care Patria poate avea nevoie, bad, numai, ea
nu va fi avinb cine stie unbe comori nesecate, cum nu le-au avut
teri a cdror boggle era vestitd!
5 Mart 1917.

Ultima glorie a Osmanilor.

Acuma cinci ani ispräviam cel bin urmd volum, al cincilea, bin
Istoria Imperiului Otoman, in colectia be cIstorii ale Statelor* bin
Gotha, WA a ma ginbi a vre.o-batd s'ar putea ca Germanii pen-
tru cari scriam bespre becabenf a turceasca si mijloacele be a i opri
cursul vor fi aliatii acestor Turci beckuti, grabinb totusi procesul
lor be mind, pentru a ba o loviturd acelei Romdnii in plind ben-
voltare cdreia-i apartineam eu, istoricul. Si, cinb presintam cartea
Regelui Carol, el Insusi, convins be fatala peire a Impárätiel Sul-
tanilor, spunea boar atita cd se astepta la aceastä ckbere a Tur-
ciei, neapáratd, numai cit nu asa be repebe, in viata lui". Se gin-
bia oare acela care busese la biruinta ostile Romániei contra ce-
lui mai mare om al acestor Turci in ruing, Osman be la Plevna,
ajutinb astfel crestindtatea in suferintd si acele natii balcanice, gim-
potriva cdrora, spunea el, gnu voiu merge la bátrinett bupd ce,
fink' Inca, am ajutat la liberarea lor,, se ginbea el cd va veni in
curinb o vreme nici cinci ani bupd aceia I in care natia pen-
tru liberarea cdreia luptase va ba mina cu Turcia muribunba, zgu.
build be o ultimd tresdrire be supremä ambitie, pentru a veni aici
la noi sa abucl moartea, focul si rusinea ? $i ar fi putut el crebe,
acest Romin al batoriei sale, care avea in funbul inimii icoana U-

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 251

nerefelor sale germane nesfirsit be mull iubite, a aceia cari vor

ba semnalul, cari vor avea conbucerea, cari vor culege folosul, cari
vor cglauzi pe bevastatori si profanatori. la biserici ca sg le spurce,
la opere be culturg ca sa le bistrugg, la iapta lui intreagg ca s'o
schilobeascg, vor fi Germanii lui be-acasg, Inbeplinib in Orient aceastá
ticglosie fgrg nume be-a arunca stafiile si hofii be morminte asupra
cgsufei albe in care se obihneste munca grea rgsplätitg in sfirsit
o clipg ! .
Tunurile lui be la Plevna abuse innapoi la vechii stgpini, cu
orbin be la mackensen...
Osmaliii au inceput in acea Asie Micg, leaggnul intgilor ispravi
mobeste pe care le-au facut, prin simple hofii la brumul mare. Nici
nu era altul rostul lor becit sg pinbeascg bogatele caravane care
veniau bin Asia centralg spre fermul Mebiteranei, pentru a le bes-
poia. Astfel si-au agonisit cea b'intgiu avere si gloria cea eintgiu.
$i, cinb, cu un pas mai beparte, ei se inchiriau pentru luptg, cui
bgbea mai mult, ajunginb apoi si la onorurile leggturilor be fami-
lie intre emirii lor pggini si Cantacuzinul impgrgtesc bin Constan-
tinopol, tglhgria in bauna negustorilor, talkie be Stat, bisciplinatk
sincere, ca a Germaniei be azi, a rämas inbeletnicirea lor
be capetenie. Cinb s'au asezat in Europa, chemafi be loan al VI-lea,
care li Muse un laggr lingg Galipoli pentru a-i avea totbeauna la
inbeming, asteptinb ca un cutremur be pgmint sg li permitä intra-
rea in cea b'intgiu cetate pe care au ocupat-o, ei si.au continuat
meseria, si cuceririle" lor chiar au urmärit cgile comerciale ca sä
aibä putinfa be3 a opri si bijmui pe orice brumef care bucea cu
binsul marfg sau bani.
$i Wä cg istoria revine la inceputurile sale.
Din aceastä banbg s'a fgcut o armatä, bin ascunzisul furtisa-
gurilor sale s'a besvoltat o ImpgrAfie, emirii prlbalnici s'au sub-
stituit Impgrafilor bizantini. Istoria lumii trebuie sä inchine atitea
pagini in care este si glorie pentru a comemora ce au lost in stare
sä inbeplineascg, prin vitejie si stgruinfl, urmasii lui Osman brigan-
bul bin vgile Anatoliel. $i apoi bupa sese sute be ani iatã a po-
vestea se repetä, bgtrinefa becazutd sgmaninb cu copilgria fall in-
breptgri morale.
S'au ribicat niste oameni fatali, cari, consiberinb patria lor,

www.dacoromanica.ro
 252 RSzbolul nostru in note zilnice

cu al aril nume 41 umpleau gurile in exercijii retorice be ipocritä

bemagogie, ca un mijloc be cietig material sau be innäljare ambi-
jioasa, au puso in serviciul unei cause cu totul straine. Enver a
vinbut Imparatului be la Berlin pe Osmaliii be la 1914, aea cum
Urcan emirul vinbea oetirile sale Imparatului bizantin la 1350. Din
nou aceia cari trecusera in lunga lor existenja politica prin atitea
forme s'au prefacut in naimijii unui Stat cu care n'au nimic a face
becit prin banii cei primesc be la binsul ei prin praba pe care o
culeg supt scutul lui. Iargei se poarta bin loc in loc, pani in dm-
piile Dobrogii unbe li s'a spus ca este o räsbunare nationala" be
inbeplinit, pana in sesul muntean, pana in Galijia, unbe Rueii sint
arataji ca tbusmanul erebitap>, boritori be stapinfrea Stambulului,
ba 'Ana pe malurile acelui Isonzo, unbe stramoeii lor au bat obi-
nioara o mare lupta contra solbajilor Republicei venejiene. 5i iarlei
se scot ochii sfinjilor bin biserici carora li se full aurul, be acei
cari se creb batori a nimici o crebinja creetinä, spurcata pentru ei
cinb nu este a stapinului Insuei.
Numai cit aceastä sinistra imitajie a unei copilarii sbuciumate
face a se cheltui ultimele puteri, inchinate la Nemji, ale Otomanului.
In Galijia, in Romania noastra, in Alpii Italieni, in Caucasul
glacial, In 'pustiurile Mesopotamiei, pe greaua vreme be iarna prin
care au trecut ei alte oeti, beprinse cu frigul, se abunau zilnic cu
miile trupurile inghejate ale acelora pe cari enver fi trimesese ei
inbeplineasca opera lor cpatriotica,. Atitea alte mii s'au prapabit
be tifusul negru, jumatate bin armata intreaga, spun oameni
bine informaji. lar restul se istoveete supt tunurile buemanilor pe
cari singuri si i-a cautat aceasta vanitate interesata a unor gefi fära
conetiinja.
Erau Inca bin rasa cea veche citeva sute be mii be oameni
in colful be Europa conservat Imperiului ei in vaile Anatoliei. De
la un capat al lumii la cellalt se risipeste ce mai ramasese abeva-
rat, autentic, bin Osmanliii be obinioara.
*
*

0 rasa piere, ineelata ei trabata be aceia cari s'au ribicat prin

intrigi ei revolte in fruntea ei. 5i dreptul de a trai al Statului In-
su,si inceteaza astfel.
6 Mart 1917.

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 253

Ce se poate face In pribegie.

StrAinAtatea e iarAsi plinA be Romini, cari salutA abese ori
acele locuri bin Apus ce li sint mai bine cunoscute becit patria lor
insäsi. Ziarele semnaleazA beplasAri bin Paris la Lonbra si vice-
versa ale unor persoane cu numele cunoscute in vechea noastrA
viatA, cu strAlucirea be rAtt- augur. Zi be zi se face gol aice, rAmiinb
solbatul care se luptk rAnitul, bolnavul bin spitale si acea lume
sAracA pe care niciobatà n'a apucat-o borul be buck in legAtura ei
strina cu pàmintul.
Ce poate insemna insä bucerea in strAinAtate, fie si be pe
urma celei mai netAgAbuite nevoi ? Un singur lucru: munca pentru
lath in fiecare din zilele cit nu-i e dat pribeagului sa' vadi dure-
rile si incercgrile ei.
Abevdrat CA intre cei ce se buc nu sint numai specialisti, a
cAror misiune sA se fixeze be la sine. Nu oricine, ca eminentul
nostru concetatean si confrate b. Emil Fagure, are chemarea fireascA
be a culege be pe buzele lui lorb Milner si lui Lloyb George asi-
gurki pentru acea patrie pe care o iubeste asa be mult si a ser-
vit-o totbeauna asa be nobil. Altii trebuie sA se multameasca si ca
sarcini mai mobeste. $i apoi mai sint si femeile, care ar putea crebe
ca" sexul lor are privilegiul be a face fall grijk be acum innainte,
drumul be la otel la restaurant si la teatru.
IatA ce fac insa in America Rusi fArA specialitate, bArbati
si femei, a cAror imensä tall nu e atinsA be busman becit in
ce priveste provincii apusene locuite be alte rase si care ar putea
zice, be sigur, ca puternicul lor Stat este in mAsurà a servi singur
natia in toate nevoile ei.
Au organizat in Statele Unite, cu care vor trebui legate in
viitor relatii asa be strinse, in Dew-Vork, centrul be milioane, o
mare exposifie natronalä.
Ea are boud scopuri. Pe be o parte vAbeste aliatilor be mine
si toate bogAtiile care in tail chiamä capitalurile active si frumu-
setile be originalitate fireasck be trecut istoric care se pot intilni
in Tinuturile pe care le locuieste neamul. Cele mai strAlucite porturi
rusesti imbrack nu numai femei venite bin Rusia, bar si pe prie-
tenele lor americane, care gAsesc o plAcere beosebitä sA se vabA

www.dacoromanica.ro
- 254 135zboiu1 nostra in note zilnice

abmirate §i supt aceasta noul infafisare. Se face musica populara,

be coruri si be solo, pentru un public care n'a mai auzit vre-obata
aceste arii. Poate se intrebuinfeaza presenfa visitatorilor pentru a
face conferinfe, cari nicairi n'ar putea fi ascultate cu mai multä sim-
patie si infelegere becit in acest mebiu. Si presa americana intreaga
ba notife si bistracfii cu privire la aceasta exposifie.
Iar, pe be altä parte, se string astfel, zi be zi, bani grei pen-
tru ranifii, pentru infirmii be acasa ai razboiului.
Femei au facut mai ales aceasta, si-mi inchipuiu ca acelea
cari au lucrat o zi intreaga la exposifie se intorc pe la casele lor
be pribegie cu alta constiinfa becit a boamnei be la noi care-si
pune capul pe perina avinb in minte boar ultimul rasunet al mu-
sicei binteun local be petrecere al strainatafii sau ultimul cuvint
zabarnic al unei conversafii frivole
6 Mart 1917.

nzbolul dictator.
Wilhelm al II-lea I. R. be la Berlin s'a ginbit ca, avinb o
armata ca a lui si o suma be teribile bescoperiri, care vor iesi la
ivealä numai cinb va voi el, spre groaza busmanului, poate ba bru-
mul stafiei rosii a Razboiului, pe care-I crebea ca un fel be bemon
casnic, totbeauna la bispozifia lui.
Mai aproape be noi cineva care crebea a fafa be poporul
ski maghiar, be cmaghiaritatea, sa proprie, umanitatea e o nimica
toata, contele Tisza, a jubecat ca, pentru a bistruge nationalitajile
WS sentinfe be moarte personale, care ar fi prea multe si nu s'ar
putea inbreptafi cu niciun pretext, razboiul ar fi mijlocul cel mai
potrivit.
La Stambul, junii Turd, cad se priviau ca succesorii Chiu-
pruliilor, iVizirii reformatori ai Imperiului pe vremuri, au infeles
imebiat, cu simjul lor fin be ce sint ei si be ce sint imprejurarile,
ca acum se poate reface toata gloria razboinica, toata marirea poli-
tica a otomanismului si ca, mai la urma, cum au boua coral:di ger-
mane, ar putea recupera si Crimeia.
Si, la Sofia, un numãr be barbaji politici, bintre cari unii se
zbateau be zot ca sa creaba lumea ca ei fac opozifie, s'au cugetat

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 255

cd rdzboiul european e o foarte band ocazie pentru a crea Bulgaria

Mare, in limitele pe care be mult le boria cea mai aprinsa gran-
bomanie nationall
Si astfel, pe rinb, in sunet be surle si be bobe, ori be simple
fluiere prusiene, au plecat top la luptd. $i fie care bin ei crebea
cd Räzboiul e asa un lucru supus si ascultätor, be care te servesti
ca be o blind armd pe care ai incerca-o abesea si n'a bat gres nici-
obatd. Loveste cu inarcatura pe care ai pus-o tu si in locul unbe
lu ai ochit. $i, pe urmá, but:4 ce ai cules praba, iei unealta si o
pui iaräsi frumos in cuiul be unbe nu se wa misca becit la vointa
celui ce bispune be binsa.
Kriegsherren, cbomni ai rdzboiului), se striga cu minbrie la
-Berlin be iuncdrul in uniformä, cu mina in solburi si cu ochiul bes-
pretuitor supt monoclul ca o platosd
Lásinb la o parte ruina succesivd a atitor planuri, ccolosale,
negresite, care trebuiau sä mintue lucrul binteo singurd loviturk
samdninb pdmintul cu milioanele invinsilor, nimicitilor, neasteptata
si neborita prelungire a acestor lupte unice a bovebit cd Rázboiul
nu e buna uneltd boritd pentru ambitii impArdtesti si regale sau
ministeriale, ci cd el 'insu,si e o film% o mare si strasnica fiintä,
care, odatä pritnit, cautä drumurzle sale $i le stäpinege cu totul.
Generali, ministri, Regi si Imparati, ca acestia toti se joacd logica
lui neinbuplecatd, care merge 'And lalsfirsit. Iar, cit priveste scopul,
micul scop egoist care i s'a pus innainte, el isi ribe be binsul : cine
ar mai cunoaste acest punct be ochire in fläcdraia imensd care la
atingerea lui a cuprins zdrile ?
I sa bat brumul, aceasta o poate omul; bar acum merge,
merge El, $i nici un om nu poate sd-I opreascd. Fatalitatea e bes-
Iantuitd, si hotdririle ei sint nesfirsit mai presus be noi. Ele ating,
bupd norme care nu sunt ale noastre, pe care nu le inriureste nimic
bin interesele si pasiunile noastre, toate greutStile be care se lovia
in mersul ei societatea contemporank toate problemele pe care le
stia ori nu le stia, pe care abesea inchibea ochii ca sä nu le vabd,
si cdrora nu li gäsia ea insäsi o beslegare. Ilimic nu scat:4 be ochiul
inflAcárat al stafiei rosii care rásbate pand in funbul pdmintului si
cdreia nimic bin constiintele noastre nu-i rdmine ascuns. $i, obatä
ce a bescoperit un lucru, Inca un lucru care nu e cum trebuie, care

www.dacoromanica.ro
 256 RAzboiul nostru in note zilnice

se cere a fi altfel, fierul fArA gres strAbate si taie. Toate ranele,

toate racilele, toate bolile contractate, toate neajunsurile bin nastere
apar, cu o limpeziciune crubA fArA pAreche ; niciuna nu poate scApa
be tratamentul lui, si acesta nu poate fi becit rabical si eroic, cum
e insäsi esenta lui.
Dar pentru Bremerhafen-Bagbab am Malt rAzboiul, sus-
pinA Berlinul cinb primeste vestea intAririi Englesilor in cetatea
Califilor. $i noi pentru hegemonia maghiarg, se tinguieste poli-
ticianul cel tenergic* bin Pesta. SA ne oprim, cAci avem Bul-
garia Mare, reclamA imbrAtisati Raboslavov, seful be guvern, si
Ghesov oposantul. Soliman Pabisah, inburA-te be noi si vie Im
parAtia ta, clAntAne bin binti bastarzii otomani bin Stambul.
Dar cum mai poate fi vorba be aceste lucruri cinb lumea toatA
e scoasA bin toate legaturile ei ?
Priviti numai ce se petrece in Germania. Era vorba be un
triumf al cesarismului, be o innaltare a binastiei, be o imputerni-
cire a castei iuncArilor care nu era in stare sl se impue prin alt-
ceva becit prin mari succese militare. $i acum latA problema cons-
titutionalä care se ribicA asa cum nimeni n'ar fi inbrAznit s'o fad
WA rAzboiu. Un ministru, cel mai important bupä Cancelariu, minis-
trul be Afaceri StrAine, cere, a boua zi bupA numirea sa, ca insasi
alcatuirea Imperiului sä se schimbe in sens bemocratic. $i, putin
timp bupA aceasta, unul bin sefii partibului celui mai burghes, cu
ibealul numai in cuceriri, partibul national-liberal, propune sA se
besfiinteze privilegiul nasterii in chiar Camera Seniorilor. Mari lu-
cruri care nu erau in program. Dar Räzboiul le-a pus, cu autori-
tatea lui inbiscutabill $i, la capAtul flAminziei be cine stie citi ani,
bupl ce atitia filosofi socialisti au pus, in silogismele lor, problema
socialk o va pune El, in realitAtile lui care nu sufAr contrazicere.
El, RAzboiul.
$i opera lui se vebe pretutinbeni. tn Austria, el intrebuinteazA
vechea ilusie a germanisArii pentru a grAbi prin reactiune emanci-
parea befinitivA a natiunilor si in Ungaria lasA sa curgA singele
ctrAbAtorilorv bin iubire pentru natia lor pentru ca acest singe
scump si nobil sA facA a incolti sAminta be viitor fiber care astepta
mumai aceastA rouA a executiilor. .
$1 de aiurea Inca, yin bepArtate vuiete be furtunA... 51 acolo

www.dacoromanica.ro
 N. IOROA 257

Räzboiul face opera lui transformatoare scriinb in mari stove rosii

puncte be program noud lingd micile linii negre pe care le-au tras
biplomatii $i generalii $i care, zi be zi, se $terg mai mult.
Niciun singur loc be pe lume nu va scapa be aceastd actiune
care rdscoleste tot pentru a preface totul. Naivi neutrii cari creb cd
au scapat be acela care $i cinb nu voiesti a-i ba singele tdu, hota-
reste be lucrurile tale, nu dupä atitudinea politica' pe care ai luat-o,
ci dupg meritul puterii 0 dreptätii tale. Si acolo Rdzboiul, pe care
lar crebe oprit la stilpul $i tdblita be hotar $i ce mai inseamnd
azi hotarul insusi ! , e bomn, bomn peste tot ce va fi, fiinbca asa
trebuie sä fie.
SA nu Incercdm nimeni, oameni sau grupdri, a sta in calea
hotdririlor lui, care sint be eseutd bivina! Sa-1 ajutam mai curinb
prin supunerea noastrà la ce hotArdste el ! Peste focul lui cel mare
sa nu aruncdm ve$mintele suptiri ale ilusiilor noastre ori pima
groasa a intereselor pe care nu voim sd le parasim! SI nu incer.
cam macar a scapa prin gesturi istete be saltimbanci bin calea osin-
belor sale ! Acuma El ribicd $i coboard, El ucibe $i El bá via ta.
51, fiinbcá, oricit ar fi be crub, El e brept $i logic fata be
scopurile cele abevarate $i mari ale omenirii, glorie Lui I
7 Mart 1922.

Ceilaiti.
Cine a urmärit foaia noastra be la inceputul räzboiului a putut
vebea cit be mult ne-am Wit be a face vre-o beosebire nationala
intre aceia be la cari el cerea aceleasi sacrificii be singe si be sufe-
rinte, ori, macar, bacl e vorba be populatia sträina care nu e supusä
serviciului militar, be suferinte numai.
Ni-am zis ca nu avem breptul sd jignim niciun suflet, care
poate fi sincer si brept, patriotic $i chiar national, pentru amintiri,
oricit be grele, pentru temeri, oricit be explicabile, pentru presu-
puneri oricit be intemeiate. Poate
. cd acolo unbe am lovi prin cri-
tica noasträ, be o generalisare nebreaptd, plinge cineva un frate,
un fiu, un pärinte care s'a jertfit pentru tare $i neamul a caror

www.dacoromanica.ro
 258 Räzboiul nostru in note zilnice

iubire ai fi aplecat a li-o tdgábui. Si intre burerile care trebuie res-

pectate este, in rinbul intdiu, aceasta.
WA insd cd, bupd semnalarea scenelor bin 13ncuresti, pe care,
sl-mi bea voie b. D. Drdghicescu, simtul mieu be istoric le recu-
noaste absolut autentice, rdmiinb numai sd li gásim cu totii expli-
catia , se vorbeste, tocmai pentru a cduta aceasta explicatie, be
sträinii be acolo, cari, precum se stie, formau laolaltä cam a treia
parte din populatia Capitalei Romäniei si azi, cind s'a produs o
asa de puternicä emigratie innaintea nAvglirit, vor fi formind chiar
aproape jumalatea.
D. Drdghicescu spune in foaia francesd oficioasd, cd ei sint
sau Germani, Austrieci, Unguri, 13ulgari, Turci si Greci, sau «Evrei
germanisaP, be provenienta galitiand. Acestor straini li s'ar batori
manifestatiile be infratire begrabanta bin Bucuresti.
De sigur c'd trebuie sd mai abaugim ceva: toatá acea pleavd
be seaturi luxoase si lenese, straine be orice ibeie morala sau
nationala, trainb ca niste simple bestii be pldcere, care nu bau macar
prdsild, toatá acea spurnd a unei vieti sociale agitate prin neconte-
nita parvenire cu buiumul care fäcea ca Bucuresth sd se infdtiseze
lumii ca un simplu loc be necontemtä besfatare: Pe aceia cu niciun
chip nu-i parasesc, cad boar ei sint obiectul mieu be atentd ob-
servatie si be nestinsd urd, o viata intreagd.
Dar rämine foarte abevdratä constatarea existentei neglijate
ieri, amenintatoare astäzi, prin trdbarea ei si pentru bunul nostru
nume, a acelor zeci be mii be intrusi, bintre care jumátate sint
Evreii germanisati,.
A intrat in Bucuresti cine a vrut, s'a asezat cum a vrut, a
fäcut ce i s'a trecut prin minte. Nici umbra be siiala, be fricd md-
car. Oras fdrd bariere, spre care puteau curge in voie gunoaiele
lumii ! Zi be zi spuraciunea apelor tulburi se ribica mai sus, cau-
tinb sd ne innece. Inbustrie, comert, crebit, presà, inbirect viata
politicd insasi, la biscretia lor... Noua ni ajungea biroul, cine-
matograful sau teatrul si Calea Victoriei.
Acum vedem pe cine am gázbuit.
Ca ne vom intoarce, cine s'ar putea inboi ? Ne vom intoarce
be sigur, si pentru a face altceva becit ce am fäcut pAnd acum.
Dar un lucru va trebui sa inteleaga oricine, mai presus be mice

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 259

scrupule be Kumanitate" ca boar umanitate" fac cu noi cuce-

ritorii, amicii lor, be la un capat al ferii ocupate pana la altul I
ca nu este in Bucuresti loc si pentru ei si pentru noi.
Azi e loc pentru binsii, fiinba noi nu sintem. Mine, cinb worn
fl noi, loc, niciun loc nu va mai putea fi pentru binsii.
Dasarul fiecaruia, si la capat senttnfa : breapta, bar inexorabila!
7 Mart 1917

Imprejurgrile din Rusia.

In razbolul acesta, plin be cele mai mad surprinberi, cad
faptele se intimpla prin legaturi pe care nu sintem in stare a le
urmari totbeauna, asa sint be multe si be fine si, pe be altä parte,
asa be inbrasnefe sint hotaririle lui necrufatoare , sint si impre-
jurari pe care trebuie sa ne mulfamim a le constata fara sa le ju-
beam si a ne potrivi bupa ele fart a le intreba mai mult asupra
causeior care le-au probus. Caci, afara be alte consiberafii, ele
intereseaza innainte be toate, numai prin ceeace pot insemna in
besfasurarea mai beparte a razboiului. Si in presa chiar ele nu pot
si nu trebuie sa fie apreciate supt alt raport becit boar be aceia
cari, urminb si alte scopuri, le-au abus ei insii la inbeplinire.
Au fost tulburari la Petersburg, inbelungate, bar nu asa be
violente, cad jertfele omenesti au fost pufine. Tarul a abbicat in
folosul fratelui sail, Marele-Duce Mihail Alexanbrovici, proclamat ca
Imparat. Un Guvern provizoriu, alcatuit bin membri ai Dumei, ce
fusese aminata, si avinb in fruntea sa pe prinful Lvov, presebinteIe
Alianfei zemstvourilor, a inlocuit vechiul guvern, ai carui membri
au fost arestafi.
Toate stirile, bintre care unele ajunse acum la lumina oficia-
fitätii, in presa si in Parlamentul bin Anglia, unbe I3onar Law a
anunfat si explicat schimbarile, se unesc in a spune ca, intre pufi-
nele victime ale miniei populare, se gasesc numai aparatorii be cape.
tenie ai ibeii be pace saparata, cifi vor fi fost, sau susfinatorii ace-
lui razboiu incet care nu putea ameninfa asa be mult succesul
causei germane. Se poate abaugl a principalii comanbanfi be Iron-
turi au fost inifiafi in hotaririle care au anis prefacerea, ca ei le-au.
aprobat $i susfinut, neinfeleginb, fireste, ca necontenitul sacrificiu

www.dacoromanica.ro
 260 RAzboiul nostru in note zilnice

be singe al trupelor lor sa fie pierbut. In armata, intrucit o putem

constata noi, siguranja a luptele se vor inbirji, grabinb, in acest
moment hotaritor, isbinba finala, a probus cel mai bun efect si
urmarile se vor vebea, be sigur, in curinb.
Noi sintem astazi asa be strinsi legaji be puternicul Imperiu,
incit co se petrece acolo, nu numai ca hotaraste be presentul si
viitorul nostru, bar atinge in chipul cel mai puternic inimile noastre
insesi. Simjim pentru Rusia, in tot ce-i poate face rau si in tot ce
contribue sa-i impujineze suferinfele, in toate uriasele sforjäri ce
face ca sa-si apropie o biruinja care va fi si a noastra.
Nu uitam, aceasta fiinb Insasi calitatea be capetenie a su-
fletului nostru , nu uitam si nu vom uita niciobata, oricare va fi
soarta lui, pe oricine, atunci club ni-a putut face bine, s'a ginbit
la noi si ne-a ajutat, iar, baca a mai abaus si acele vorbe be min-
gliere care ni merg brept in inima in nenorocirea noastra, cu atit mai pu-
tin il vom putea besparji be amintirea, ajunsa sacra, a suferinjelor
noastre be azi. A fi nerecunoscatori nu e in obiceiurile noastre si
sentimentele ce s'au nascut obata in aceste suflete alu noastre, pe
care ne minbrim a le sti si proclama oneste, nu bispar obata cu
schimbarea norocului.
Dar sintem muljamitori tuturor acelora care, in strigatele be
libertate totbeauna simpatice noua amesteca si inbemnul spre acel
razboiu fail iabava, fall crujare, Fara biplomajie, in care se cu-
prinbe si insasi izbavirea noastra.
5i, cinb vebem bucurie pe faja aliajilor nostri, nu cercetam
prea mult asupra motivelor ei pentru ca si noi sa ne bucuram ca-i
vebem intariti si inbemnaji, sporiti ca putere morala, inbreptata spre
victorie, prin aceasta bucurie insasi.
8 Mart 1917

CAlutii no§tri.
Supt ferestile mele trece, zgubuinbu-le, Inca un greoiu sir be
caruje incarcate cu merinbe si munijii : Si acel care le buc inna-
inte, incet, rabbator si sigur, nu sint cal mari normanzi, coboriji
ca be pe un basorelief antic, nici frumosi cal boieresti cari zac be
mult prin ripe, ci ei, calujii nostri.

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 261

I-am vazut o viata intreaga la toate. Dna e vorba be un brum

lung, ei 11 fac. Daca e vorba be o povara grea, ei o ribica. Uneori,
prin anume jubete, ca in Roman, baca e be ribicat brazba insäsi,
ei o clintesc, greaua brazba a pamintului care nu ba begeaba.
Sprinteni i.am vazut la munte bucinb pe spinare calareti cari pareau
coboriti bin vechi icoane be $tafete grabite ale Voevozilor besca-
lecalori $i aparatori ai terii. In 1913 au strabltut pana In funburi
be 13alcani pamintul busman $i s'au intors Innapoi, pe cinb tova-
rasii cei mari, cu cari nu erau beprin$1, au ramas praba ciorilor.
Acuma au cutreierat toata tam, gasinb-o pretutinbeni aceiasi, tot
asa be frumoasa $i tot asa be aspra pentru ostenelile lor; ba au
bat o raita $i prin Arbeal, unbe sint si cai sasesti $i unguresti,
nalti $i falo$i, c3ri nu fac Insa atita ispravá.
Nu cauta zarile cu ochii be flacari calutii nostri; li sta privi-
rea pironita la pamint, la bragul pämint be care ei se pot besparti
tot asa be putin ca si copacul paburii $i iarba cimpului, totbeauna
acolo. Merg lin $i necurmat ca pentru o nesfirsire be munca $i
rabbare, intr'o supunere necontenita $i fara revoltà, mice s'ar in-
timpla. Se vebe bine ea nu asteapta nimic, nici hrana bin bielsug
vi aleasa, nici acoperi$ be-asupra lor, nici macar o aparare impo-
triva crivätului salbatec care-i bate in coastele cu párul putin $1
aspru, ros Inca be atitea streanguri care la binsii tin asa be abesea
locul hamurilor be piele. Stau sIngerati $i flaminzi in pustiul vinzolit
be vifor si bureaza. A boua zi, abia besmortiti, vor ciuli ure-
chile a voie buna $i, motainb bin coama lor revarsata pe frunte,
vor lua-o inainte, pana dub trebuie, Oita la capat, pana la moarte...
Nu cer macar cinstea marilor ataturi care umplu be glorie
pe cal ca $1 pe calaret Li s'a luat rostul acesta pe care-I aveau
bin batrini. 5i, totusi, club trece pe linga ei calul bestept $i supus,
minunat be potrivit pentru lupta, al Cazacului, ei se infioara in
umilinta lor, ca la atingerea cu un frate mai fericit. Cad faptura
lor ii arata a fi be la o mama.
El, calutul nostru, face parte bin sufletul insusi al acestei teri.
Ostasul care iea be la binsul hrana $i glontele si-1 simte tovara$
bin vremi Fara funb, fiu al aceluia$i pamint si pastrator al aceleia$i
mo$teniri be sfinta rabbare prin care si ,unul $1 altul pot trai. Si
imeori, club si unul $i altul stau tot asa be putin aparati innaintea

www.dacoromanica.ro
 262 inzboiul nostru in note zilnice

asprimilor iernii, omul va fi simtinb CA au fost vremuri cinb si in

marile inclestäri ale bätáliilor era nebespartit be acest suflet prieten
care cunoaste tara tot asa be bine si e tot asa be gata a se jertfi
pentru binsa färä vre-o rásplatá.
Supt ferestile ce se zgubuie trec cálutii nostri träginb con-
voaiele grele. Trec cu ochii in p5mint, motainb, ca pentru o cale
nesfirsità. Trec in suferinta lor zilnica in spre biruintä, fard sä-i so-
coatä cu neräbbarea celor ce-i privesc bespretuitor in orase, bepAr-
tarea. Pare cá stiu i ei ca unbeva, la capätul incercarilor care li
mai trebuie Inca, ne asteaptä l3iruinta.
8 Mart 1917.

StApinii BucureOlor.
Stiri vin zilnic bin Ducuresti. Cam tärziu, e brept, si intim
plätor, atunci cinb se afirma ca aceia cari, acolo, au nevoie sä cu-
noascá zilnic ce facem i ce zicem, sint informati aproape zi be
zi. Dar, in sfirsit, prin solbati, cari scapá bin prinsoare, prin biefi
ferani cari s'au strecurat bin robia Egiptului ori prin incunjurul
Europei, pe calea tuturor neutralilor, aflam cite ceva.
La inceput vestile faceau sensatie... Unii oameni foarte cunos-
cuti, persoane cu influentä politicä, fosti ministri, sefi be partib,
actuali sau trecuti, asigurau pe fiecare, ruginbu-L implorinbu-I
aproape, sä crämiie", ca sá poatá bovebi celui ce era sä vie ce
om popular si insemnat este inbemnätorul i pe citi altii ii poate
stäpini cá va fi bine supt Nemfi, cari vor tinea in friu pe ceilalti
ca ei sunt oameni bisciplinati, si be treabl, ca cse poartä binev,.
cum si prin alte orase ocupate tot asa s'au purtat. $1 acum se vor-
bia be ostateci luati be la inceput, abAugiti pe urmä, be contributd
be rAzboiu, imposibile, be furtul sistematic al lucrurilor be hrang,
be prOarea caselor be tot ce Ii putea folosi lor, stapinilor. Intreaga
comebie pe care o jucaserd acesti oameni aparea astfel in toata
hizenia ei, i fiecare se felicita pe sine ca n'a bat ascultare aces-
tor soapte be ticaloasá ispitá.
Au venit apoi iirile bespre miserabilii petrecatori cari au pri-
mit pe Nemti, cu turco-bulgArimea lor barbara, ca pe niste tova-
rSsi la restaurantele be noapte, la Alhambrele lor spelunce, la cite

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 263

un .xCafe. be Paris unbe si ziburile par mucebe be pAcAtosania

ce s'a petrecut in cuprinsul lor. 5i ascultinb acestea ni treziam in
minte scene bin orasele ocupate ale Franciei be la 1870 cdci
ce este azi in Franfa neliberá nu putem $ti : fere$tile astupate
cu obloane, usile lAcatuite, isolarea fiearuia in locuinfa lui ca
Intr'un mormint, hohotul be plins cu care se risipiau atifia cinb
auziau cele bIntäiu fluiere ale parabei germane.
in mijlocul miseriei celor ce nu se bucurà, ci stau tâcufi $i
asteaptä, cu un bor WA be margeni, in mijlocul bestrnálárii aces-
tor eleganfi clienfi be lupanare, stäpirni trec. Ei nu-$1 cautà be ros-
tul lor numai, ei nu se poartd bupä afaceri $1 batorii, ci se aratä,
se supun, ca sä afirme prin mutra lor obrasnia tot ceia ce s'a
petrecut, tot ce au impus minbriei si simfului nostru be bemnitate.
Cel b'intäiu, cel care a inceput a fost Makensen, generalul
cuceritor. A$ezat in casa Meitani be lingA Ministerul be Räzboiu
aceasta e ultima informafie si, se pare, cea mai sigurä, el apare
pe sträzi la un anume ceas totbeauna si braveaza. Se zice cd
pänd acum nu i s'a intimplat nicio neplAcere ; pasnica populafie nu
vrea sä provoace represalii prin insulta abusá iuncárului eroic care
i$i afiseazà mustafile supraumane ; ea urmeazä invätaturile tiparite
ale generalului Mustafá, acel care a comanbat Bucurestii prebärii.
Fiinbca e vorba be b. Mustafa, b-sa, care a racut in 1913
cunoscutul raib be cavalerie prin Bulgaria si a ar5tat in scris cä-i
pare rau numai be oprirea, prin orbin, be a intra in Sofia insàsi,
se aflä acum acolo. Bulgarii au cerut o, ca un popor spiritual si
care, pe ling5 aceasta, pretinbe a fi bun platnic. 0 mica plácere
te s'a facut astfel, cu bilet be ingAbuire be la comanba supreml
germanä, unei populafii care obinioará s'a temut pufintel be aparifia
rosiorilor si cSlärasilor generalului. La Capsa, cum am spus, s'a
instalat Statul major bulgar. C si intr'aceasta o veche f5gabuinfa, a
lui Dranbarevschi, b5trinul infanterist, care acum patru ani si-a in-
necat flotila banubianä, ca sa nu cabá in mina Rominilor, intocmai
cum s'a spus ca Rostopcin a bat foc Moscover ca sd n'aibã unbe
locui Francesii lui Dapoleon. Si, zilnic, cine vrea sá vabA nasuri
bulgäresti, tot asa be eroice ca si mustAfile lui Mackensen, n'are becit
sI se uite la ferestile otelului. Presupun cä nobilii oaspefi atrag ei

www.dacoromanica.ro
 264 RSzboiul nostru in note zilnice

insii atentia scuipinb pe strabá in capul trecatorilor Mi se pare ca

superiorii lor germani obisnuiesc a o face pe aiurea.
Nu $tiu ce vor fi facinb Ungurii pentru a se bistinge in cuce-
rirea lor. Trebuie sa fi gAsit ceva. CAci pingärirea casutelor be tará-
arberea icoanelor ,,valahe" In bisericutele sArmanilor nu se poate
sà fi ajuns mInbriei lor, Inta'ritá printr'un succes ca acesta...
Dar Turcii nu puteau sä lase pe ceilalti s'a se easfete a$a be
arogant, para ei, copiii lui Osman hotul cel batrin, n'ar fi pe lume..
Intre cei care fusesera bgtuti in Dobrogea $i in Vla$ca, pentru a
contribui astfel la izbinba finalS, nu era niciunul care sä poatá fi
pus in vitrina: nicio faimS, nicio mutr.a. Enver, intelegeti : frumosul
Enver insu0, s'a jertfit pentru patrie. Intre o visiune a lui Macken-
sen $i intre una a vre-unui Dranbarevschi bulgar, el a apärut fu-
minb pe Calea Victoriei noastre tigareta victoriei sale. 1877 era
fasbunat astfel $i, in mormintul s'au, Osmanul be la Plevna s'a
invirtit be bucurie ca' bin neamul s'au a rásárit un seraschier, un
gaziu asa be giugiuc ca acesta.
Exorietur nostris ex ossibus ultor, cva räsAri bin oasele noas-
tre ráspratitorul", zicea un poet al rasei be biruitori cari, In loc sä
insulte pe invinsul fárà arme, se apropia be binsul 0 1 ajuta s'a se
ribice la prosperitate $i fericire, pentru care se va i pomeni in
veci, be omenirea intreaga, numele Romei.
Ambitia acestora e mai mid. Romanit aveau obiceiul sl 11-
mile unbe palrunseserS, i trofeie be marmurä aminteau o nobil
victorie. Ace$tia, trecatori ca tigara pe care o fumeazá in nasut
cuceritilor, ca scrumul pe care-1 lasá pe trotuarul murbar, se eter-
niseaza. in cartile postale pe care le tiparesc fiecare in tara lui.
CAci se vinb azi in Mittel-Europa, germano-maghiaro-bulgaro-turck
astfel be cartona$e represintinb primbldrile triumfale in Bucure0i,
be la Machensen la Enver.
Parveniti, cari, binbu-li Dumnezeu ce n'au avut, sä mird be
ce i-a gasit"
9 Mart 1917

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 265

«SA mergem acasä la copil...D

lute() prea-frumoasä scrisoare be la un ofiter be inimá, care
-nu se uitä la cer a$teptinb pacea", cum a spus un Frances bespre
alte persoane, se aratá ce zic $i ce creb ostasii RomAniei care lupfa
$i nábalbuieste.
Acolo nu se fac socoteli bespre evenimente care sint aiurea
-si inriuresc soarta noastr5, bar do pot crea numai ele, nu se bis-
cula si nu se croiesc zvonuri be tot felul, pentru ca orice fricos
sa.si aib'a zilnic portia be inbreptatire a fricei sale ; acolo nu se
numgra cele $epte luni be cinb ra.zboiul ne supune incercarilor sale.
Acolo e miscare, e incorbare be puteri, e infruntare a mortii. $i
este beci si viata, sfinta $i marea viat'a, care se ap5r5, care ataca
si arbe be borinta victoriei si cuceririi. irliasmele ce se ribicS bin
gunoaiele ce putrezesc pe loc, stirpinb si cite o saminta buna care
e prinsä in rámäsitele acestea, nu se pot faspinbi acolo unbe aierul
circulä iute, spintecat be gloante si ghiulele $i strApuns be fierul
baionetelor.
In tam buhului celui bun, unbe nu e ingäbuit s5 fie cineva
un mi$el care nu crebe in viitorul terii $i natiel lui si cautä in lu-
inea larg5 un loc be scápare beparte be primejbiile si burerile lor,
traieste ofiterul, a cärui scrisoare e be la un capät la altul un crez
"be biruinta si un strig*at be nernbare.
Solbatii, spune el, sint ca si binsul. $i, club e vorba be ce
Zoresc ei mai mult, bupä ce vor sparge zibul care ap5r1 acum pe
botli be teri, pe apäsátorii be neamuri, ei soptesc, cu un bor färä
margeni, la capatul eroicelor avinturi ale ginbului: s1 ni vebem
copiii..."
VA va ajuta Dumnezeu si-i yeti vebea. Pe brum be glorie yeti
ajunge la binsii, voinicilor cu brat tare si cu parinteasca inima bu-
ioasä. In mijlocul lor vä yeti povesti ispravile, cálinb in foc be glorie
sufletul lor link..
Dar ce yeti vebea intäiu vá va cutremura. Agonisita voastrk
a celor mai multi, s'a bus in vint. Pretutinbeni unbe a trecut stre-
inul, pentru el si pentru ai 1W a luat totul. Nu s'a läsat nici velinta
patului, $i zestrea fetelor imbrad acum trupurile tovaraselor be
acasa ale jäfuitorilor. Pentru binsele au muncit mamele si nevestele

www.dacoromanica.ro
 266 RSzboiul nostru in note zilnice

voastre not* inbelungate cu stativele si cu acul. Iar in biserica unbe

vi s'a cetit cununia, unbe v'ati imp'artSsit be toate sfintele tainey
unbe pärintii vostri au stat cu minile crucis pentru cea bin urmä
bata inaintea altarului, acolo e gunoiu be cai si murbarie, si bin
cenusa focurilor arse 'Isar farimele be cununi aurite ale sfintilor
pe care buzele voastre i-au sarutat.
Acesta e sträinul, solbati ai Rominiei, acela pe care cite unul
si-1 inchipuie ca un facAtor be bine, milos, care va sosi be beparte,
ca sá inläture nebreptatea shacului, suferitã be la cei be neamul
lui insusi. Acesta, ucigasul, hotul, siluitorul, pingäritorul. Fiara !
Da, ba, la copii acasä &à mergeti. Fie-v5 bulce zimbetul cc-
piilor bupá atitea suferinti ale voastre, bupá atitea lacrimi ale lor.
Dar, innainte be toate, o grij5, o mare si sfintä grijä s'o aveti.
Tineti supt ochi Fiara, care si ea o sä alerge turbata cAtre
tincii ei be acasä, pe cari, bupá cele ce le-a facut celor slabi si far&
apärare bin aceastA Ora bund, nu mai e vrebnica a-i vebea.
Bestia, sä n'o scapati 1...
9 Mart 1917.

Evacuärile germane.
Vesti neasteptate penfru public ni yin bin Apus. Germanii eva-
cueazä. Dupá ce sAptámini si luni intregi s'au luptat pentru stápi-
nirea unui sat, unui grup be case, unei locuinti isolate, ei p5räsesc
bintr'o bat'a o regiune intreagA, obinioara bin cele mai bogate. En-
glesii pot intra in vechea Péronne, unbe Lubovic al XI lea, siretul
biplomat regal cu lungul bot be viezure, a lost oaspetele, intemni-
tat si amenintat cu moarte, al rivalului s'au Carol be 13urgunbia. $i,
be alfá parte, Francesii sträbat in Rove si in Noyon, patria seve-
rulul bogmatist Calvin.
Dusmanul care a petrecut aid boi ani intregi, storcinb pA.
mintul, insusinbu-si agonisita omeneascá si jigninb, terorisinb pe
bietii locuitori, se buce. Ca o perbea care se trage be-obat5, asa a
bispárut linia lor asa be inbelung si be bine aparath, si pämintur
care se paräseste astfel cuprinbe in abincurile lui mil st mii be
ostasi cari au cAzut aparinb usurparea. E o loviturá be teatru,
evibent.

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 267

Inseamna oare aceasta, ca nu e si o necesitate? Citu0 be

putin. Organisatorii mesteri ai teribelei brame stiu bine ce impresie
poate face acad, cu toate bibaciile bin comunicate si invirtiturile
bin explicatiile tehnice ale proorocilor militari be speta maioruluj
Moraht, o asemenea actiune be retragere. Pinea se va fi parut mai
putina si cartoful mai muceb in ziva cinb a trebuit sa se comunice
aceasta schimbare a frontului. Mii be oameni se vor fi intrebat, ca
bupa cealalta paräsire, la Verbun: be ce atunci acea pierbere a
sutelor be mii be oameni, intre cari si atitia bin iubitii lor ?
Dar, bad Imperiul vrea sa cucereasca, el ocupa teritorii la
a caror pastrare nu s'au ginbit niciobata conbudtorii lui. Ele sint
betinute pentru a le exploata pad la capát, pentru a impresiona
pe acei cari le-au pierbut vremelnic si a-i abuce la vointa Germa-
niei, bar si pentru a indeplini o nevoie strategicg, fireste trea-
toare, odätä cu sistemul din care face parte.
SA' ne ginbim si la aceasta cinb apreciem marele succes anglo-
trances be astazi si sa ne bucuram ca regiuni asa be mult vreb-
mice be simpatia oricui iese bin ghiarele singerate ale parasitului.
Caracatita germana si-a besfacut una bin tentacule bin corpul
frances, si, incetul pe incetul, regiumea torluraia va reveni la viata.
Dar bratul acesta ramine Intreg, si el va duta sa se infiga aiurea.
In Italia, pe unbe se fac bemonstratiile? Poate ca ba, fiinbca
se fac. Dar poate, tocmai fiindci se fac, nu.
Fiecare sa fie cu pad bud la locul lui. monstrul isi schimba
asezarea, bar, be st slabit, e tot acelasi 1
11 Mart 1923.

Generalul Berth elot.

Nu vreau sa schitez figura ca ostas a generalului frances care
a venit aici ca sä cautarn impreuna dile biruintei si be la sfatul
luminat al caruia avem Inca atita be asteptat Altii au aceasta che-
mare si o vor inbeplini la ceasul cinb fiedruia trebuie sa-i aratam
recunostinta ce se cuvine pentru ca a muncit linga noi si nia bat
sprijinul cunostintelor si energiei sale. N'am nici onoarea be a cu-
noaste, in isolarea mea sociala, pe acela care, bupa marturia tutu-
rora, a abus, alaturi be marile sale calitäti ostasesti, si acel spirit

www.dacoromanica.ro
 268 Wetzboiul nostru in note zilnice

be breapta cumpanire, bar si be curtenitoare prevenienta, care beo-

sebeste natia so. Cite am avea sä invatam si supt acest raport
be la acea solibá si sanatoasa burghesie francesa, calita in seculare
lupte istorice, al aril represintant este generalul !
Vreau sa comunic numai cetitorilor miei placerea ce mi-a pro-
bus o visiune be oaste, in ce are ea mai simplu si mai frumos.
Plecinb be la cartierul sail generalul frances mergea calare la
rosturile sale, cu ofiterul be orbonanta linga binsul. $i era in fru .
moasa uniforma legata be vechi si mart trabitii, in tinuta plina be
o superioara bemnitate in care nu se amesteca totusi nicio trufie
be casta, in linistita innaintare solemna a micului grup, in fate plina
be energie calmä a generalului atita armonie un tablou be Meis-
sonnier, incit lumea numeroasa care utnplea trotoarele, se opria
in loc si multor civili intre cari ma marturisesc si eu li venia
sa salute in acel care trecea, nu numai pe marele tovaras be arme
al solbatilor nostri, pe prietenul Rominiei si pe trimesul minbrei.
armate francese, ci pe acela in care se intrupa ceia ce rasa noes-
tra latina intelege prin armata.
A venit razboiul acesta nou be ingineri mecanict si be mate-
matici. Unbeva intr'un colt lucreaza un om care tine inaintea sa
MO be brumuri si liste be calcule. Cinb iese bin coltul acela be
munca, el alearga gräbit cu automobilul, cum fac si altii, tot asa be
grabiti, cari nu iese bin niciun colt be munca. Sunet be sirena, furn.
o licarire be colori sterse, asa cum trebuie ca sa nu le van bus-
manul. S'a ispravit.
Dar sufletele noastre, pe care nicio prebica be puritanism abs-
tract nu le poate bespoia be aspiratiile lor catre frumuseta, vreau,
pe linga toate mijloacele moberne cari buc spre biruinta, ceva mai
mult. Li trebuie imaginea, acea imagine pe care si arta a coborit.o
asa be abinc in sufletele acestea, Oa si la chipurile asupra carora
ni se opresc ochii in cartile be istorie. Acea minbra imagine osta-
§easca in care sa se vaba si ceia ce impobobeste lupta pentru
patrie si ceia ce in figura omeneasca insäsi se oglinbeste maret bin
constiinta ei.
Generalul Berthelot arata ca totusi e permis ca ea sa ni se-
beie. $i pentru aceastä priveliste, care a fost, creb, pentru toll 0.
ca o solie be vremuri mai bune, ii sintem foarte recunoscatori.
it Mart 1923
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 269

Inlia-untrul German lei:

Jocul cu Revolutia.
De boua ori pana acuma comunicatele oficiale germane sem-
naleaza mari victorii electorale socialiste. Obata era un loc be re-
presintant al Postbamului, acum e succesiunea acelui inimos apa-
rator al pohticei anti-razboinice, Liebknecht, care azi i$i isp4e$te
p5cate1e intr'o inchisoare. tRabicalul, a fost batut cu o foarte mare
majoritate be canbibatul oficial socialist.
Ar fi be mirare ca astfel be resultate be alegeri se comunica
stainatatii prin acele rabiograme al caror scop unic este sa lámu-
reasca lumea asupra succeselor $i planurilor Germaniei. Dar pentru
a intelege be ce oficialitatii ii plac astfel be biruinte trebuie sa ne
ginbim la acel pact bintre Cancelariu si o anume parte bintre socia-
li$ti care permite celui b'intaiu sa se laube cu o unitate nationalá
besavirsitä In care infra $i socialismul. Ni abucem aminte si be
rolul pe care I-au jucat intre neutri anume socialisti pe care guver-
nul ii tinea $i mai strins in cercul actiunii sale. $i ieri chiar, se
spunea ca in 13ucure$ti, pentru a se abaugi Inca un element be
biscorbie $i tulburare, pe mini, in viata noastra nationala, ca $i
pentru a maguli pe ace$ti aliati, obinioara revolutionari, s'au liberat
bin temnitele noastre toll talharii $i trabâtoril cari au pretins ca
au ibei socialiste $i s'a fixat patru lei pe zi plata muncitorilor.
Alta bard am inbicat motivul acestei legaturi intre socialism,
care pe linga planurile sale be fericire sociala, drib va fi $i aceia,
are beocambata cultul libertatii $1, ca mijloc be a o servi mai bine,
revolutia, $i, intre cea mai inbracita tovarasie be reactionari crimi-
nali, gata sa jertfeasca un popor intreg pentru nebunia consecventa,
i cu atit mai grozava, a planurilor be glorie $i cucerire pe care le
urmaresc. Gloria nu incalzeste pe sociali$ti, cucerirea Irma, aceia
Incalzeste $i hrane$te. $i in Germania sint copii multi $1, mini, vor
trebui hranite multe guri... Deci, orice ar zice umbra lui Karl Marx
$i aceia. si mai trufa$A, a lui Lassalle, etraiasca Wilhelm al II-1ea0
Aceasta e insa o conceptie, conceptie politici de viitor. 5efii
sociali$ti, oameni cari au trecut prin Universitati, o pot avea. Po-
porul insa, nu. El e prea <cprostx. ca s'o aiba, $i poate unii bin mij-
locul lui sint $i prea buni.

www.dacoromanica.ro
 270 R5zboiul nostru In note zilnice

Teribila bisciplind prusiand a zvirlit in rdzboiu, cu toate sim-

tirile lor, be la o vreme chiar cu toate trupurile lor, minate be foame
si chinuite be boll acum e vársatul, probabil strasnicul vdrsat
negru, cele seizeci be milioane be oameni bintre cari macar ju-
mdtate se puteau consibera, intrucit o ingdbuie soarta omeneascd,
fericiti. Impäratul, care stie si pricepe, li-a fagabuit victoria supe-
rioritajii zbrobitoare, a fulgerdtoarei rdpeziciuni, cu vaste teri be
colonisat pentru acea emigratie germand care s'o oprit be citiva ani,
bar care poate reincepe si cdreia locurile bepártate ale continen-
telor sälbatece nu-i plac. Ziarele erau in necontenita scuturdturd a
frigurilor gloriei. $i cele trei luni fagabuite au trecut, pentru a
ba in loc trei ani, bin care gloria n'a lipsit poate, bin cinb in cinb,
cu cele mai grozave jertfe, bar lipseste si cartoful.
Cit a räbbat Germania, bin obisnuinta supunerii, a bevojiunii
fata be orice Dumnezeu in uniformd nu se poate spune. E, be sigur,
si un eroism abmirabil, unit cu o uimitoare stupibitate inerta, cu o
fascinatie care i-a incremenit si-i incremeneste- Rabbarea si pe acolo
insä trebuie sd-si aibd margenile ei, be si mull mai vaste becit
aiurea. Miscdri be strabd care au trebuit reprimate cu armata
se zice chiar cu Turci rechisitionati anume pentru aceasta au
ardtat-o si o aratá Inca. Dar, cu toatá convingerea contrard a iun-
cdrilor celor mari cari ticluiesc comunicatele, crebem cd nici alege
rile acestea nu sint Mil insemnatate. Ele nu cautä in socialist doer
atitudinea parlamentarg de azi. ei doctrina, care nu s'a schimbat
si amintirile unei Jupte pe care n'a renerfat-o nimeni ; dar mai ales
ele cauta propriile speranfe de pace, pe care numele cunoscut al
luptitorului popular pare a le servi.
Comunicatele germane mai vorbesc, pe larg si cu bucurie, be
partea socialistd a revolujiei bin Rusia, in care vdb perspectivele
acelei pdci separate pe care le vázuserd si in extremul reacjionarim
care s'a barimat mai alaltdieri. Din toatd inima Germanul bin Berlin
ar ajuta aceste tenbinte si el cautä macar la Stocklom, instrumente
care ar putea lucra in Finlanba. Aceasta ar fi, abecd, pe lingd favo-
risarea socialismului oncial inlduntru, favorisarea socialismului strain
in dud.
Nu e un sistem nou. La politicianii miopi intrebuintarea sen-

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 271

timentului popular pentru scopurile lor meschine e o practica veche,

bar cine tine minte putintel trecutul stie si efectele.
Nu putem spune intru cit nota socialista se va simti in eve-
nimentele bin Rusia si nici macar intru cit aspiratii spre pacea
omenirii intregi pot insemna astazi intronarea in lumea Intreagä,
printr'o pace separati, a hegemoniei represintantilor germani ai
räzboiului. Dar inteleptii bin Berlin uitä, in jocul pe care-I fac, legea
ca micarile, odati provocate, nu asculti decit logica Jor proprie,
0 nu vointa celor cari le-au provocat.
Au vdzut-o, iuncdrii cmachiaveliciD, cu insusi Razboiul ; vor
vebea-o be sigur, si cu acea Revolutie bin care vreau sd facd un
instrument si care mine poate sd ajunga stäpina tuturora, iar pentru
acei cari au crezut cd o pot injuga la carul be triumf al Cesarului
acasd, far bincolo be hotare a o face foc viu care bistruge tronuri
$1 steaguri, bistrugAtoarea lor insisi.
12 Martie 1923

Jertfa medicildr.
Zi be zi, be pe urma contagiunii ce s'a raspinbit acum citeva
sAptdmini, nesocotinbu-se primejbia amenintatoare a uneia bin cele
mai grozave boll, mor mebici si infirmieri a cdrora pierbere in gre-
lele imprejurdri be NA e cu atit mai grea, cu cit fiecare bin cei
cari se buc azi inseamnd $i un numär be bolnavi, be rdniti cari nu
vor avea, mine, cine sa.-i ajute in suferintele lor.
Epibemia pare cd si-a ales victimile. S'au pierbut citiva me-
bici eminenti , unii bin ei Romini veniti bin Ora a carii noud si
befinitivá liberare o asteptau cu atita bor si meritau s'o vabd ca
rdsplatä pentru nobila lor hotdrire, iar altii bin numdrul acelor strd-
ini Francesi, mai ales, cari au alergat sd aline suferinta unor sol-
ball ce s'au luptat pdnd la ultimele puteri pentru aceiasi mare si
sfintà causd. Secerisul a cuprins si atita tineret in borinta be munca,
in spiritul be solibaritate si be sacrificiu a carora am pus cu totii
sperantele noastre be inbreptare- Intre infirmieri s'au pierbut inte-
lectuali cu o activitate cunoscuta, oameni ai scolii, un pictor be ta-
lent, Senielevici. Sint si fete tinere care s'au jertfit.
In recunostinta noastrd acesti eroi ai bevotamentului vor avea
www.dacoromanica.ro
 272 Rázboiul nostru in note zilnice

un loc beosebit. Fdrá a fi bat moartea, ei au primit-o. Ei au cute-

s-o la cdpatiiul acelor cdrora li abuceau mila si iubirea. 0 notä be
blinb sacrificiu crestin beosebeste sfirsitul lor.
Ei vor servi be invaTaturd acelor caH vor veni bupd binsii
pentru a inbeplini aceiasi grea si nobild sarcind. Prea se uitase ele-
mentul moral, religios, a zice, bintr'insa, pentru a vebea numai o
funcjie sau o meserie. Prea se uitase ea trup si suflet omenesc
face o singurd fiinfd si cd nu se poate ribica bin locul be zacare
cel eintliu WA a bescoperi si mingiia pujintel pe cel be al boilea.
Oare n'au fost pe vremuri cAlugdri, buni si milosi cdlugari, fard
leglturi cu lumea, aceia cari, in cumplirea bolilor ce trásniau miile
be nenorociji, pdnd la neagra molimä a ciumii, alergau, nu numai
cu borinja be-a ajuta, bar cu o nestinsä sete be a impdrtdsi mar-
tirul, be la un muribunb la altul, si se stringeau cu zimbetul pe
buze cd au putut gas! astfel poarta cerurilor unbe Hristos cel bun
std be asteapta pe ai sai.
Azi, acei cari s'au sacrificat nu trdiau in ibeia religioasa, cu
siguranja materiald a rasplatirilor ei. $i ei aveau o casá a lor, cd-
zutd poate in minile busmanului, aveau pe ai lor be la vatrd, cum
nu-i aveau calugarii inchinaji Mintuitorului singur. $i totusi nu s'au
incrincenat si nu s'au besgustat innaintea bietului om necunoscut
care nici mdcar nu putea sa astepte, in halul in care era, reche-
marea la viajd be pe urma Ingrijirilor ce i se bau. I-a cuprins chiar,
pe unii bin ei, o asa be nesfirsità bragoste pentru suferinf a insdsi,
o asa be nesfirsitä mild pentru sufletele ce se zbateau in chinurile
ei, incit unul bintre binsii s'a rugat, printr'o ultimd si sublima
marturisire be iubire, sa nu fie bespärjit nici in mormint be aceia
intre caH si pentru cari sta sd moard.
Dupd greul tribut pe care 1-au platit nenorocirii najionale, me-
bicii, infirmierii nostri vor sti sä se pdzeascd mai bine Vara a rdpi
nimAnui breptul ce-I au la frdjescul sprijin. Vom avea, ndbdjbuim1
mai pujine pierberi be plins. Dar va rdminea pentru corpul mebi-
cal al Romániei o nepentoare glorie cd le-a avut pe cele be pand
acum.
12 Mart 1923

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 273

Hunii.
Nu e vorba be cei vechi. Cu binsii s'ar potrivi mai putin cele
ce vreau sa arat, sa amintesc aici.
Cad vechii Huni au fost calomniati. Erau spini, Romanii,
cari nu intelegeau ca asa ceva poate veni bin natura, nascociau
povestea ca, be copii, se arbeau pe obraji cu coji be nuca fierbinti.
fllincau came zacuta, scoasa be supt seaua calului, = li se atri-
buia acestor calareti neobositi, cari n'asteptau niciun convoiu be
aprovisionare, o pofta speciala pentru acest fel be hrana. Cu atit
mai mult se exagera o salbatacie care nu era voila, cu toate ca
veniau bin acea Asie centrala unbe piramibele be capete sint numai,
ca statuile la noi, monumentele obisnuite ale victoriei. A spus Attila
ca e cbiciul lui Dumnezeu x. si ca ciarba nu creste pe unbe a tre-
-cut el/. ? De ce oare un barbar n'ar fi laubaros ? Eroicul crestin
care a fost alihai al nostru a strigat boar cinbva, la o minie, ca el
lc va bate in frunte cu piroane anumite scrisori acelora cari le-au
scris, si totusi n'ar fi fost in stare s'o fad I Altfel vechiul Hun cu
ambitii imparatesti n'a facut nicio hecatomba be victime in calea
lui, si cine l'a vazut acasa, la stepele panonice, unbe rasa lui Tisza
pretinbe ca i-a succebat cu brept be mostenire, vorbeste be un
stápinitor gospobar care stringea colonisti si ei veniau bucurosi
supt scutul lui, care cläbia case si bai si era primit la intorsul
be la vinat, nu be razboinici crunti be singe, ci be fete care-i cin-
tau faima lui si ispravile strabunilor, intocmai cum in cintece
batrinesti era primit un Voevob al nostru be bemult.
Huni" li zic insa Englesii be la inceputul razboiului acelor
barbari be o noua spetä, serviti be o tehnica ce n'are aface be loc
cu civilisatia inimii, singura civilisafie ; li zic obiosilor cfilosofi
innarmati cari au luat lumea in piept pentru a o spune sau a o
bistruge, bupa legea be fier a superioritatii be rasa si a dreptului
be a nimici pe cel slab, nevolnic, obata ce nu consimte a se rgs-
cumpära prin subordonare, ajunginb astfel si el un simplu instru-
ment, alaturi be acele neinsufletite. Americanii au incercat, pentru
a scoate la lumina pe salbatec, numele stravechiu be Teutoni", Si
ei vorbesc bed be cuceriri si jafuri ,,teutonice" Francesii isi au

www.dacoromanica.ro
 274 Rázboiul nostru in note zilnice

porecla lor pentru acesti busmani. Dar Englesii, oameni cu stator-

nicie $i cari au practica barbariei be beosebite colori isi menjin
calificajia pentru aceastä varietate be sAlbateci: ,,Huni".
Si zi be zi li ese breptatea. Germanii creiazA astAzi in reali-
tate acel tip hunic care nu se intilnia pAnA acum becit in paginile
intipArite be groazA ale contemporanilor invasiei bin veacul al IV-lea.
Ceiace se petrece azi cu prilejul evacuArilor bin Franja e Inca
o bovabA.
Nevoile rAzboiului i-au fAcut pe Germani s5 ocupe un frumos
Tinut, cu splenbibe monumente vechi, cu cimpii bine lucrate si inflo-
ritoare livezi, cu oameni apartininb unei nobile rase, si fine. $tiau
cA vor pleca, programul be anexiuni neintinzinbu-se asa be beparte..
Puteau sA-si inchipuie cl mini aceste regiuni vor fi Franja hberà
in hotar cu binsii. CitA belicateja nu se impunea in relajiile cu locui-
torii, si macar citA prevebere pentru viitor!
$i cu toate acestea se stie cum a fost tratatä populajia civilA
bin aceste locuri : stoarsA, flaminzita, biciuitA zilnic be cele mai crube
insulte. $i, la plecare, Hunul pervers, bucuros be suferinfile sufle-
testi ale celui ce stà supt puterea lui, a bevenit teribilul Hun dis-
trugätor.
SA arunci in aier poburile, o face oHce oaste care se retrage.
SA brazbezi $oselele, e Inca un mijloc be a te apära, oprinb inna-
intarea busmanului. Dar sA tai pomii bin livezi, sA bistrugi si urma
samanaturilor, aceasta inseamná un singur lucru : instinctul nimi-
citor al sufletului primitiv, cu beabolicele porniri pe care nici religia,
nici invajatura n'au fost in stare sA le scoatA bin bruta fiinjä a
barbarului.
$1, pentru a repeta scenele celui mai abinc ev mebiu, captivii
civili cu sutele sint tiriji bupä horba care nu-0 paraseste niciobatä
praba, ci lasA in urmA cenusa si pustiul. $i, bin cutare oras, (cinci-
zeci be fete, intre cincisprezece $i bouAzeci $i cinci be ani), spune
comunicatul francez, sint buse pentru petrecerea bestiilor, care nu
injeleg sl li fie urit pe brum bupA ce au petrecut asa be bine in
locurile unbe au abus urgia si au lasat prapabul.
SA cetien, be zece ori aceste bescrieri. Ele nu cuprinb inci-
bente locale, capricil intimplãtoare. E practica hunicg, ridicata la

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 275

legalitatea unei discipline i innaltath la demnitatea unei filosofil.

Sa le cehm si sa ne beprinbem cu ele. Caci sa stim ca pe
la cale ca a-c'easta ne vom intoarce si noi acasa.
13 Mart 1917.

PrimblAri §i inconOienIA.
Om cinstit care vei ceti aceste rinburi, om cu burere pentru
suferintele terii tale, om milos cu compatimire pentru fratii tai cari
zac in spitale $i pier pe brumuri, flaminzi si goi, om patriot care
simti nerabbarea razbunatoare a umilintilor pe care ti le-a impus
soarta, om muncitor si harnic, care ai cautat un colt in care lu-
crul minilor tale sa poata fi be folos terii si neamului tau si care
in sporul osteneIilor bin fiecare zi iti afli mingilerea acestor incer-
earl, nu ie$1 pe sträzile, in sfirsit curatite, ale centrului iesean in
ceasurile be bupa amiazi cinb e calb si soare si se inghesuie
lumea care se primbla.
Europa intreaga e un vast arsenal. 13ulevarbele pline obata be
o lume careia-i era ingabuit a-si cauta o inofensiva bistractie, nu
vab becit fete pe care grija se uneste cu maiestatea muncii nein-
trerupte. in tara viitorului unbe se presupunea ca sufletul national
-e mai vesel, in Franta, viata sociala be obinioara, in care be altfel
bominau strainii o continua astazi strainii singuri. Anglia e o imensa
fabrica be arme, unbe lucreaza be zor, zi si noapte, femel si fete,
cari inteleg Ca astazi a trai intr'o lath care se lupta inseamnä a
colabora prin ceva, prin cif de pufin, printeo atitudine, printr'o
stare de spirit macar, la victorie. Nu s'ar fi crezut vre-obata ca
poate fi in stare lumea be atita munca si be o munca asa be be-
votata ca aceasta.
Numai in putrebe colturi be Austrie, be Ungarie se zice ca
ar fl altfel. Acolo cu miile se sustrag oamenii be la luptd si be la
lucru si, fireste, cinb nu borm, petrec. Dar acolo este macar
pebagogul german care rechiama la orbine, fie si cu batul, si este
suferinta hranei, greutatea pinii care imprima o seriozitate trista si
pe fetele acelea care nu sint innobilate prin sfortari altruiste.
Acuma, bupa ce ti-ai amintit toate acestea, pe care be sigur
le stiai, cum nu se poate sa nu le stie cineva, compara cu ceia ce

www.dacoromanica.ro
 276 Räzboiut nostru in note zilnice

se vebe aid, in Iasul care a suferit pAnd ieri be frig, care astazi
are foametea in perspectivä, in Capita la be pribegie care nu stie
cinb se va intregi tam, care se asteaptä la uriasele jertfe cu care
va H cumparatä victoria si care trebuie s5 consibere cu preocupare
necontenitä ce se petrece in momente be supremá crisä la aliatii be
cari asa be mult atirnAm.
Un val be lume elegantà se revars6 be la uitata statuie a lui
Cuza-Voba 'Ana la clubul be joc be cArti a cárui prosperitate tri-
umfa, pänd ieri, bin ferestile minbrei fatabe. Ofiteri cu sutele, avin6
la brat be sigur sotii iubite, bar WA si femei WA capátiiu una bupá
alta, expuninb rochii noug noute si mantii al cAror postav are une
oH o ciubatä asámanare cu acel postav albastru care se intrebuin-
teazá pentru uniforme. Si e o mlábiere be talii, un sopotit be vorbe
bulci, o bucurie be a trOi pentru sine si pentru altii, be sd zici
Inca obatà ca ziaristul olanbes care a spus ca si la Bucuresti e tot
asa, la cei cari au rämas, nu minte.
Daca ai vebea o seará be infringere, cu fugarii cázinb fulge-
rap pe brumuri, cu armele rupte si tunurile päräsite, cu návala bus-
manului turbat be frigurile succesului, cu steagurile tale in minile
lui, nu fi-ar fi afita ruOne...
Ce sä mai cerem másuri ca aceia be la Bucuresti be a se
interzice ofiterilor WA ocupatie petrecerea pe strAzi ? Ce sa mai
scriem articole inbignate, ca acela bespre automobile, care n'a co.
borit bin vehiculele nevoilor militare pe niciuna bin usurpatoarele
lor ? Ce &á mai infieräm aceasta bestrabAlare ? E in zábar.
Dar tu, om cinstit, om milos, om patriot si mai ales om mun
citor, fereste.te be a trece, pentru a nu-ti impovora bin nou sufle-
tul pe care lucrul bevotat ti 1-a usurat be miseriile momentului, pe
aceasta cale a Inconstientei I
13 Mart 1923.

Mislunea Jul Briand.

In aceste momente becisive pentru Intelegere se trimete ca
ambasabor la Petrograb seful be pand ieri al Cabinetului frances,
Brianb, si aceastä misiune este, probabil, si causa pentru care el
a Orbit presibentia Consiliului.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 277

CI va trebui ca, biruinb primejbiile brumului, care e insusi Int

act be eroism, sa infrunte la ajungerea in Capitala unei Rusii noua,
nu democratice ci populare, una bin cele mai grele situatii. Toata
lumea spune ca istoria se repeta, bar foarte putini isi ban seama
be intelesul acestui cuvint. El inseamna, nu a ai breptul be a face
aceleasi greseli pe care in alte teri si in alte locuri le-au facut alti
oameni, cari le-au si platit cu singele lor si chiar cu binye Orli lor,
ci CA oriunbe s'ar face aceste greseli ele abuc bupä binsele aceleasi
urmdri triste, aceleasi pierberi si aceleasi pebepse. Caci fatalitatile
pe fume se fac totbeauna si pan oameni, iar puterea omului ca in-
bivib, ori in ce lucru se amesteca, e asa be mare, incit el poate
sd bea cel putin un alt caracter evenimentelor care totusi trebuie
sä se petreaca: el nu va opri furtuna pe care o trezesc imense pu-
teri ceresti, bar, cinb va cunoaste bine cum se besfasura ea, va
buce la liman vasul pe care crivatul il va fi zgubuit, bar nu I va fi
putut innéca.
Valurile marilor miscari populare le cunoaste foarte bine Tri-
mesul acelei Francii republicane care prin biscursurile oamenilor ei
politici, bar si prin scriierile istoricilor ei oficiali", pretinbe a be-
rivä bin marea Revolutie be la 1789 si ca, mosteninbu i brepfurile,
ii urmeald si trabitiile. Se faun, farä inboiala, la orice prilej marile
fapte ale miscarii liberatoare, care a facut sa curga atita singe, nu
numai nevinovat, bar, innainte be toate, pretios, nespus be pretios
pentru natiune; insa, be un timp, nu se mai crebe un pacat feta'
be Republica insasi sa se nate si rätacirile ei, osebinbu-se bintre
corifeii ei pentru a-i supune unei critice meritate pe aceia cari n'au
fdcut alta becit sä urmareasca scopuri nebune, rásarite in minti bol-
nave, ori sä cearà zilnic, ca un tribut ce ar fi fost batorit virtute
si convingerilor lor, viata semenilor.
Denton se clatinA pe piebestalul salt be lingá Institutul Fran-
dei, fllarat nu mai e ca pentru contemporani camicul poporului,),
si singerosul Robespierre, recele osinbitor al superiorifatilor bin ju-
rul lui, n'ar mai putea fi presintat ca un erou national. Eroii nati-
onali, aceia o $tia si Franta be'nnaintea razboiului, iar acea be
azi, bup'd nespusele ei incorbäri si gloriile ei curate, o tie si mai
bine sint generalii, rasariti bin stratele nouä ale poporului, care,
innainte be treizeci be ani, printr'o intuffie minunatä pe care li-o

www.dacoromanica.ro
 278 R5zboiul nostru in note zilnice

babea pare ca geniul insusi al Patriei, au putut duce la biruinig

steagurile francese, fail a se intreba in fiecare moment care Sint
schimbärile constituponale, ce s'au introdus in Parisul tuturor agi-
falizlor.
Aceste lucruri le poate spune 13rianb barbatilor cari stau in
fruntea miscarii revolutionare bin Rusia, socialistilor ca si acelora
cari, ca illiliucov, cunosc be sigur Revolutia Francesd, be vreme ce
pornesc bupd toate trabitiile acesteia, bar carora o interpretare fran-
cesa a ei, pe basa celor bin urma cercetari, bar mai ales a celor
bin urma experiente, li poate fi beosebit be pretioasa. Le poate
spune cu atit mai convins cu cit insasi cariera lui a fost o lunga
besvoltare, care a bus pe infocatul agitator bin tinereta, pe ibeolo-
gul care, ca laures, se emotiona insusi be frumuseta frasei sale, la
simtul unor realitäti care sunt, be sigur, mai putin stralucitoare si
asa be margenite fa ta be imensitatea visului, bar, in schimb, pline
be nesfirsite binefaceri pentru omenirea noastra, care, sa nu uitam,
este ea insasi, prin firea lucrurilor, marginita in breptul ei la fericire.
$i noii stapini ai Rusiei vor vebea, cu totii, Inca mai bine prin ar-
gumentarea puternica a omului be Stat frances, a Trimesului ilustru
al acelei Franchi pe care o invoca si ca invatatoare si ca mobel, ca,
baca spiritul lui Lafayette buce, Fara nicio sgubuire, la prosperitatea
neintrerupta, in cresterea continua, a Americeibe-Norb, cellalt spirit
al grabitului rabicalism politic si social, care se arunca spre o tinta
existenta numai in visiunile lui, nu e becit calea cea mai scurta sl
cea mai singeroasa prin care se trece be la monarhia trabitionala,
incunjurata be garantiile pe care le-au ingramabit secolele, la cesa-
rismul sprijinit numai pe bunul plac brutal al sabiei sale.
14 Mart 1917.
Jignirile WA folos.
De sigur in starea be lucruri be Ia noi trebuie energie. Numai
ea, energia fara preget, fara obihna si fail crufare poate Inbrepta
lucrurile. Pretutinbeni trebuie sa se lase la o parte, pentru vremi
mai bune, omul amabil si belicat, excelentul functionar be biurou
caruia ii lipsote singura insusire ce pretuieste astazi, cinb toate
puterile trebuie rascolite, oricine ar tipa si s'ar inbigna a i se
tulburä obiceiurile, si aruncate in lupta.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 279

In privinta aceasta nu poate fi nick) inboiald. $1 nu noi ne-am

plinge, cari am cerut totbeauna ca privilegiile, care nu sint bune
niciobatä, becit pentru acei ce se bucurd be ele si, bad s'ar uita
si ei mai bine, nici pentru binsii , ca toate privilegiile be scutire
i sustragere sä inceteze. Nu noi am cere sd se facd politete ca in
secolul al XVIII-lea fatá be aceia cari, cinb natia lor se zbate in
asemenea miserii si se afld in fata unor primejbii ca aceasta, inte-
leg a-si pastra huzurile lor bin vremuri, be si niciobatä nu le-au
cumpärat prin muncd.
Dar aceasta nu inseamnd a intrebuinta greutdtile zilei be as.-
täzi si brepturile cu totul neobosite pe care le bau agentilor puterii
publice, be orice categorie si cu orice caracter, pentru a" introna
grosoldnia ca mijloc unic be a guverna.
$i zilnic avem bovezi cd se face aceasta incercare. Se brus-
cheazd, se loveste lumea, färd nici-o consiberatie fata be cinstea,
be numele bun, be vrista, be sexul nimänuia ; se arund lard niciun
motiv vorbele cele mai grele, se inbreaptà amenintdrile cele mai
strasnice, se intrebuinteazd cele mai orbinare mijloace. $i a cei cari
fac asa, intrinb ca o furtund in casa omului care se sileste a fi
astfel fiinbcd are in vebera un scop mai innalt si care vorbeste tare
pentru a cdpdta ce i se cuvine in veberea scopului ce I s'a hotárit-
Nu, se vebe bine cd cel ce procebeazd astfel e incintat ca o poate
face, ca nu mai poate de mindrie in rolul cu care s'a imbracat
ea asa ar fi vrut sä faca totdeauna si-i pare bine ca-i e ingaduit
odatä a o face.
Dar atunci lucrul se schimbd cu totul. N'avem aface cu inter-
mediarul devotat si sever, neinduplecat, al necesztatii natioanale,
care.ti poate cere orice i oricum, ci cu abusivul din fire, cu tru-
fasul din temperament, care, bupd ce o viatd intreaga a regretat cd
s'au bus brepturile be a Calm in picioare si be a lovi in obraz pe
oricine ale vechiului ispravnic si sames si zapciu, ale ciocoiului be
fanaxiot, se imbatá acum be fericirea cd imprejurdrile-i permit
sau
asa crebe el sa lepebe be pe ghiara mostenitd mänusile suptiri
ale civilisatiei apusene.
$i contra acestei intoarceri a celor mai hibe vremi protestdm
in numele acestei societdti intregi.
E o vreme astdzi cinb trebuie sa -legam pe fiecare cit mai

www.dacoromanica.ro
 280 Rázboiul nostru in note zilnice

mult de fara 0 neamul lui, sA le arAtAm in lumina unel iubiri care

cuprinbe pe toti, a uttei breptäti care nu uità pe nimeni. Atitia tre-
buie trezifi chiar la simtul batoriilor cAtre RomAnia $i natia roma-
neascA $i pentru ca acest simt sA bureze trebuie ca iubire sA fi
fost la inbemnAtori. Altfel se ajunge la acest resultat monstruos :
be a face pe atitia oameni sä se bepArteze cu inima be neamul bin
care fac parte $i be pAmintul pe care s'au nAscut. Cad nu toate
sufletele se pot ribica a$a be sus incit sA vabk peste toate jigni.
rile $i suferintele care li pot vent be la represintantii puterilor Sta-
tului, acest Stat insu$1, cu insemnarea lui nationalä sublimk
Vechiul ciocoism a zvirlit peste hotarele materiale ale terii
sute be mii be Romini, pe cari n u-i vom mai putea recApAta nicio-
batd. SA nu arunce cumva astAzi noul ciocoism peste hotarele tovA-
r4iei suflete$ti a Rominilor, absolut inbispensabilk pe atitia oameni
pAtimiti, batjocuriti $i pAgubiti !
MI placerea bomniilor lor nu rAsplAte$te neamul be aceastA
pierbere.
14 Mart 1917

Virtutile du§manului.
Trebuie s'o mArturisim in toate privintele, moravurile
noastre germane au decAzut jalmc. Respectul, despre care
Goethe zicea di e adevAratul scop al oricArn educatn mo-
rale, dispare din generatia nota cu o rApezimune uriasA .
Fin nostri despretuiesc eminenta valoare a veclulor tra.
ditn si nu vreau sl se uite decit la ce are sansa de a
servi interesele lor nemulocite. Lucrurile'sufletesti nu mai
au mci-o putere asupra poporului nostru german.
(Treitschke insusi, in 1895 )

Cinb, Ia inceput, bomniau inboieli asupra mersului rázboiului,

bouA feluri be oameni se invoiau in pArerea cA Germania nu poate
Invinge sauceia ce, la urma urmei, e tot unacl ea nu se poate
folosi be biruinta ce ar ci$tiga-o. Erau aceia cari nu cuno$teau Ger-
mania becit prin u$oara criticA a protivnicilor ei $i aceia cari prin
ei in$ii o cuno$teau nu ca specialistul care jubecd o tarà $i un po:
por bupA f elul cum specialitatea lui inflore$te acolo, ci ca oamenl

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 281

cari au trait acolo si, bupa ce au plecat, s'au finut in curent cu

ce s'a petrecut Inlauntru.
Germania be acum treizeci, patruzeci be ani, avea be sigur
multe neajunsuri, bar bespre binsa n'ai fi putut spune acelasl lucru.
Prea apropiata era Inca biruinfa, saminfa pacatelor cazuse prea be
curinb Intr'un pamint care era beprins a ba o recolta cinstita si
sanatoasa. Se pastra scrisul si ginbul cel vechiu pentru care a res-
pectat-o si a iubit-o omenirea : se pastrau vechile moravuri be
familie ; respectul pentru femeie era ca o Invafatura religioasa si
tot asa respectul pentru carturar, pentru Invafat, pentru omul caruia
_ nu-i trebuie o uniforma ca sä bomine cu fruntea pe ai sal. Era in
13erlinul be la 1890, pe care I-am cunoscut pe vremuri, un aier be
rece constringere, be infepenire posomorita, si nu lipsia nici bruta-
litatea, grosolania ca mijloc be a stapini, mai mult beat ca o vabire
a firii omenesti insesi. Dar (Germania Iloua* nu se alcatuise Inca.
Aceasta .zGermanie NouPtrufas rebelã fafa be sfinta mos-
tenire a innaintasilorcineva bintre ei a spus Ca nu mai slut nici
2000 be oameni cu felul be a ginbi al lui Goethe, o bescriere, in
cursul razboiului, cineva care o uraste bestul pentru a fi cautat sä i
bea be rost, un Polon bin Paris, b. Teobor be Wyzewa, intr'o carte
care poarta chiar acest titlu.
Cercetinb literature ei mai nouä, el a gasit inbivibualism bes-
frinat, un Eu salbatec care cere totul pentru sine, si in acest inbi-
vibualism o nestinsa sete bupa bunurile si placerile carnii, o furie
be petrecere, be bogafie pentru a petrece, care biruie acum si pa-
tima cea veche bupa onoruri si bistincfii. Omul cel mare, cum se
strabuieste a fi oricine, e un barbar harnic, care si stoarce muschii
si mintea pentru a probuce mult, cit mai mult, bun ori rau, numai
sa afle cumparatori, pentru ca pe urma sa se arunce, cu probusul
bogat al ostenelilor lui, asupra viefii si sa-i stoarca, fara scrupul,
fara rusine si fall alt scop, toata mulfamirea be care se poate bu-
cura fiece fibra be nervii lacomi.
Dar, Inca obatä, biruinfa unor astfel be oameni nu poate fi
suportata. Ei omoara si se omoard lucru pe care-I uitam prea
abeseaIn zabar. Omenirea nu-i va finea In spinare pentru a se
lasa supt5 be binsii cu niciun pref. Mai curinb se va rapezi, nebuna
be burere in prapastie, si se va sfarima acolo cu fiara care s'a

www.dacoromanica.ro
 282 Räzboiul nostru in note zilnice

infipt in muschii ei $1 care nici nu se lasá $i nici nu poate bobori.

SA vebem macar ce este in sufletul acestei armate a biruin-
lelor, innaintea areia cab in genunchi toti abmiratorii succesului
innainte ca el sa fie trecut prin aspra, dar neaparata revisuire a
timpului
Wyzewa a intrebat pe mai multi $i intre altii, pe Germanii,
ei insii. Poate ca si mai abuc aminte cite unii be 111iica garnisoanä,
pe care o zugrávia un romancier be acolo, cu toatä meschinaria ei
ribicul5, bin care se ribica numai, ca notä serioas5, cinicul besfriu.
Criticul a cercetat $i pe alti romancieri si a g5sit la ei acela$i ofiter
be societate $i be paraba ba, be societate $i be parabd , preo-
cupat be toaletele lui captusite cu vata, be pieptAn5tura lui, be suc .
cesele lui pe ling5 femei care se ascunb tot asa be putin cit se
ascunbe el insusi In asemenea cuceriri, pe care le crebe clegltime,.
A gäsit aceia$i oameni, cari, pánd la printii bin familii bomnitoare,
gAsesc in betie,cu care s'au invatat, be alminterea, be la $coall
unbe li s'a spus a aceasta e o trabitie nobil5 a strAmo$ilor,un
trujloc be a se afirma $i be a se cimpune,, ajunginb astfel in tur-
barea periobica a alcoolului, supt ochii orbonautelor care-i vab
cum se begrabeaza, .zni$te abevarati barbari).
Aceasta o spune $i un ofiter, unul care cu cinste a ieit bin-
teo armatà care I-a desgustat, capitanul Pommer, om in came $i
oase, care, in scrierea sa Doukeci be ani ca ,ofiter be infanterie
in terile Imperiului" (cZwanzing jahre als Infanterieoffizier in ben
Reichslanberp), benunta aceste lucruri in 1914.
El mai constatá $i o neonesitate foarte intinsä. Ofiterii se in-
$ealá intre ei, vinzinbu-si, cu asigurare c5 nu caut5 sd fad o
afacere", cai bAtrini $i bolnavi, cari crapà peste citeva saptamini;
ei traiesc bin batorli pe care, cinb le fac chiar, $tiu bine cá nu le
vor plAti ; el silesc, cinb ajung in ranguri mari, pe inferiorii lor sa'
li se cumpere automobile be primblare. Iar, in ce privWe com-
petenta lor militara, ei sint simpli indeplinatori, fara iubire i cu-
riositate de a #i lucruri noua, ai formelor inclatinate, prin care se
pierde vremea fara folos Caci Pommer scrie, literal: gOrice ofiter
care privWe preparatia rasboinica drept scop principal al profe-
siunii sale simte fara voie o a devarata desnadejde, cind descopere
zit de mult domina la noi aparenla intreaga viala militara ,si cit

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 283

de mull grija formei Intrece pe a fondului*. Resultatul e ca soldatif

urgsc casarma pi nu stiu cum sg scape mai rgpede de armatg.
Dupd gazele asfixiante, but:A licvibele aprinse, bupd ,,mitralie-
rele be pieptg, bupd tunurile care bistrug orasele la 15 kilometri,
but:4 opera himiptilor i isprava lui Krupp von Bohlen estenu vä
lásati a fi inbusi in eroare aceasta.
$i and aceasta este la fund, acesta trebuie sg-si dea pi ur-
tnärile.
Dar urmdrile nu pot fi becit .infringerea finalg a unei astfet
de armate, iesitg dintr'o astfel de socitetate.
Mara be un singnr cas : cinb lumea moderng toata n ar fr
mai bung decit atita.
Si, oricite befecte ar avea ca i aiurea, inferioriiatea ei fed
de asa de putin ca energie moralg nu s'a dovedit incg, silinb pe
oamenii cum se cabe sa caute bin nou in pustiuri Tebaibela iso-
larii lor.
15 Marl 1917.

Retragerea de la spltale?
De sigur ca situatia in spitalele noastre e mai grea astdzi
becit oricinb, cu toate inbreptárile ce s'au semnalat in zilele bin
urmä.
0 boald carela se spune cd numai vremea mai bund, care
apare i bispare, in capriciile primdverii Incepatoare, i-ar putea
pune capät, ingrAmdbeste pe bolnavi in paturile neinbestulltoare.
Mäsurile be paid nu s'au putut lua pand in timpul bin urmd,
lipsinb rufaria $i chiar lemnele pentru spálatul ei. Un numár be
mebici $i be infirmiere au ant jertfd a unor ingrijiri bevotate, $i
societatea intreagd a primit cu o stringere be inimä bureroasd vestea
bolii $i bin nenorocire, in atitea ceasuri, a trecerii lor bin viata.
Asemenea lucruri s'au petrecut i aiurea. Efectul a fost in
orice tard unbe ebucatia $i scrisul intretin In suflete cultul batoriei,
färd a mai vorbi be acelea unbe bainuieste in toatä puterea sa acel
sentiment crestin, bucuros be jertfa unei vieti trecdtoare pentru
innalta i vesnica multamire a cercurilor efectul, zic, a fost cd
o nobild emulatie a fdcut pe atitia altii sä alerge, nu pentru a cduta

www.dacoromanica.ro
 284 Riizboiul nostru in note zilnice

ca intr'un sport periculos oi rar, primejbia, bar pentru a ba ajutor

cu toate precaufiunile pentru a pAstra o viall utilà, aproapelui in su-
ferinfd. CAci, bacA este o contagiune nenorocitA a lucrurilor rele, bin
fericirefirea omeneascA este capabilA oi be contagiunea cealaltA, bine-
cuvintatA, a faptelor bune.
SA mai citAm execufiile ? Marea epibemie be tifos bin Rusia
a fAcut sA rásarà in 1890 un sfint entusiasm pentru burerile omului
celui mai umil. Stubenfi oi stubente, femei bin cea mai bunA socie-
tate, tineri invAfafi be la cari se aoteptau opere marl s'au aruncat
cu patimA unbe era focul mai cumplit. $i nu-i inbemna nimeni,
necum sd fie cineva care sä-i glorifice. Se formase o ligA be obscu-
rantioti cari, supt cuvint ea poporul, bacA-I ajufi, ioi tiea Iflas* oi
ajunge neguvernabil, f A ceau tot ce li stätba in putinfA ca sä impie-
bece simpla impArAfire a pinii care venia bin America pentru Tinu-
turile stäpinite be foamete. Eroii bevotamentului cari cAbeau in mij-
locul bolnavilor ingrijifi be ei, sfinfii aceotia moberni erau pirifi ca
revolufionari oi pricinuitori be tulburAri. $1 totuoi ei oi-au urmat
calea be spini. 5i, cinb s'a abaus holera, oi la holerA au alergat
cei rAmaoi in viafä.
Acuma cer ajutor, nu numai bolnavii bin spitale, bar oi solbafii
bin anume lagare, unbe mai mult becit ofiferii sint necesari sani-
tarii. Cum trebuie sA se ingrAmAbeascA acolo tofi aceia cari pot
folosi omului ce sufere pentru fara lui oi pentru viitorul ce este sA
i se pregAteascA! $i cite unuia in focul bolii i se vor fi nAzArinb
albele vAluri ale bunelor boamne care obatA ioi bisputau, in fru-
moasele spitale bin I3ucureoti, rAnifii..
Dar se spune cä brumul acela n'ar fi tocmai bAtut atunci
cinb trotoarele Iaoilor sint pline be lume oi banii se bau cu ne-
miluita la jocul be cArfi. $i se pretinbe chiar cd la spitale se
constatA o adevarata desertiune.
D'ar putea fi ceva mai trist. Cad ce umilinfl mai mare poate
fi pentru un popor becit aceia ca, atunci cinb bin nenorocire nu
mai ajunge singur pentru ail recapata teritoriul prin bArbafi, el sa
.vtepte i de la femede de aiurea grija pentru soldafii sii in
suferinja?
Dar mila omeneascA e aoa be mare, incit, Hfi sigure, boamnelor,

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 285

ca ele vor veni pentru a NI tot ajutorul cuvenit, bar pentru a si

vorbi pe urmä be tara unbe Dumnezeu, raspinbinb bin belsug toate
borurile, a uitat sä samene bin bestul si sfinta saminta a iubirii
be oameni
15 Mart 1917.

Ce a pregltit revolutia in Ibisia.

Revolutia bin Rusia, al c5rii ultim resultat nu se poate pre-
vebea nici be proorocul politic cel mai incercat, a cuprins cu o
räpeziciune fail p5reche intreaga tarà imensä. In vre-o bouä s'ap-
tamini ea a fost recunoscut5 si aclamatA, bacä nu be toatà lumea,
macar be o parte imposantä a populatiei be la Marea l3alticá p5nä
in Crimeia pi in centrele Siberiei, care nu mai sunt be mult isolate-
S'ar crebe ca o pregátire inbelungata a frAmintat toate pro-
vinciile, exercitinbu-se macar, cu putere si cu metoba, asupra ele-
inentului rusesc bin ele. 0 astfel be pregátire ar fi cerut insa alte
imprejurari becit cele be !Ana acum, in care totusi absolutismul
bänuitor era forma be guvern, si alfi oameni becit socialistii cari
nu puteau pltrunbe cu propaganba lor becit inteun anumit mebiu
si becit liberalii, mai mutt sentimentali si romantici, cad nu stiau
in bestul cum se organiseaza multimile pentru miscári asa be in-
bräsnete.
Dup5 toate infatisarile, a fost in aceste evenimente, pe care
nu le astepta nimeni in strAinátate, o urias5 spontaneitate, o subitä
manifestare a constiintelor, vabirea fulgerAtoare prin fapta a unei
stari be spirit formatá inbelung.
Aceasta s'a putut face ins5 numai in alta Rusie becit aceia
pe care sio infatisau atitia, si noi in rinbul intäiu, alta, far5
inboiala, becit a nuvelelor lui Cehov si alta chiar becit aceia care
se bescria be cspecialistii, in aceast5 materie cad erau, bupá pro-
pria lor afirmatie, socialistii nostri.
In ultimii treizeci be ani o cultur5 cu caracter activ, cautinb
cu sete sufletele pentru a le atinge, a le sgubui si a le preface, s'a
intins asupra Rusiei intregi. Ea a avut cetitori in stratele care aiu-
rea nu cetesc sau cetesc numai pentru bistractie, neconsiberinb
cartea, be trecátoare plkere, be interes fugar, brept o Evanghelie,

www.dacoromanica.ro
 286 RAzboiul nostru in note zilnice

cad nu se pastreaza, acolo, bin Evanghelia insasi becit o forma la

care nimeni nu ginbeste zilnic ori amintirea unui lucru be mult
parasit sau sfarimat. In acel popor rusesc, ramas abinc religios,
pastrinb chiar religtiositatea, ca spirit, ca nevoie sufleteasca, in acele
clase be sus pe care invafaturile innalte le besfacusera in mare
parte be stapinirea trabifiei, orice scris aparea ca o revelafie si ca
o propaganba, care se primeste ori se combate, cu patima si furie,
bar nici intr'un chip nu se priveste ca trecatorul care un moment
a besteptat luarea aminte si la care, inbala bupa aceia, nu se mai
ginbeste nimeni. Pentru a cauta un raspuns la intrebari funbamen-
tale se cercetau cu nerabbare foile tiparite si la capat cartea, prin
care se intrevebea in fiece clipa autorul, era pentru cetitorul necon-
tenit atent ori un busman ori un prieten.
Literatura nafionala ea insasi a capatat tot mai mult acest
caracter real, practic, fara care ea nu putea fi primita becit boar
in acele cercuri aristocratice, straine be Rusia care se misca in
chinuri asteptinb o mintuire be la sine insasi; bar acele cercuri
cetiau in limbi apusene, care bau bistractia bin bielsug. Se trecuse
peste romantism, nu pentru a cabea in naturalismul care se faun
ca oglinbeste numai ceia ce este fall sä bea si o jubecata, ci pentru
a implinta critica, vitejeste, in toate ranele corpului social. intaiu
se arunca anatema contra lor, cum s'a facut cu Tolstoi, care nu
era anormal la batrinefele sale, ci urma la virsta lui innaintata mis-
carea sufleteasca a societafii intregi. Un Gorchi a trebuit sa-si caute
un abapost sigur in strainatate. Pe urma insa oficialitatea s'a be-
prins, fiinbca acolo boar oficialitatea 2ns4i e compusä din oameni,
cari nu pot räminea nesimfitori la curentele care agita societatea
pe care sint pu0 s'o p'azeascA i s'o infrineze.
hike o astfel de literatura i presA nu e declt o deosebire
de format p'i de ingrifire a stilului. Una si alta au lucrat bed in
beplina infelegere, urmárinb acelasi scop. Presa be informafie pur5
a bisparut ca si literatura be purl bistracfie. Societatea si-a cerut
be o potriva pentru nevoile si burerile ei ziarul ca si cartea. Opera
lor s'a exercitat in acelasi timp si a fost beci be o putere uriasa.
Pentru a face sa se coboare pana in funb ibeia, persoane
bevotate causei populare au intemeiat Inca be acum bouazeci; trei-
zeci be ani scoli pe care le susfineau bin mijloacele lor si unbe

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 287

abesea oamenii be-o innalta intelectualitate faceau lectiile. Poate nu

e tara in lume unbe atita tragere be inima sa se fi cheltuit pentru
a chema pe cei mici si multi la imparta$irea binefacerilor suflete$ti.
Bibliotecile populare ale Rusiei pot sta linga ale Danemarcei $i Ame-
ricei. $i aceasta nu pentru a-i face ccultrz, ca aiurea, ci pentru a-1
face liberi si fericzti, pentru a-i ingabui sa intre ca ni$te crebinciosi
beplin inbreptatiti in biserica ibeii, pe cinb aiurea ei erau lasati in
pribvorul catehumenilor.
Statul, privelegiatii au incercat sa reactioneze. Aceastá reac-
fiune a dat scoala oficiaM a poporului. Ea cauta sa propage ibeia
politica be supunere si ibeia religioasa numai fiinbca se crebea a
buce la supunere, tntinbu-se ca, in Evanghelie, Chesarului ii revine
numai forma, batoria bin afara. Si iata ca Tolstoi a rasarit pentru
a talmaci bupa nevoile Rusiei Evanghelia insasi, aratinb ca lucrul
be capetenie e datoria din Muntru $i ca forma ea insa$i trebuie
sa se schimbe bupa binsa. Cad Chesarul are batoria be a fi bupa
voia lui Dumnezeu, care El este tatal ve$nic be o potriva iubitor
pentru toti, al poporului care se schimba bin generatte in generatie,
Sprijinul Scripturii insesi se barima astfel pentru oficialitate.
bupa ce i lipsise total sprijinul culturii la un popor care trecea intreg
prin cea mai mare crisa a sufletului sat'.
De aid avintul popular cu care el a atacat problema cea mare
si caute s'o rezolve. De aid insa pentru prietenii $1 aliatii Rusieii
pentru aceia pe cari soarta i-a legat mai aproape be binsa, $i o
asigurare pentru viitor. Caci nu mai avem a face, ca in Franta Re-
volutiei, cu care comparatia se impune atit be u$or, cu o aristo-
cratie fãcInb sportul hbertatii, cu o burghesie ambitioasa be a juca
urt rol $i cu un popor strain cu totul be orice invatatura care i-ar
ii putut potoli $i orienta sfortarile, ci cu intelegerea mai presus be
clase a unui popor mobern asupra caruia a lucrat becenii intreg,
c11 staruinta $1 iubire o cultura care, fiinb progresista pana la rabi-
calismul cel mai aprins $i cel mai naiv, ramine totu$i abinc religi-
oasa si larg umana
16 Mart 1917.

www.dacoromanica.ro
 288 Räzboiul nostru In note zilnice

Raspuns until, asocialistD.

Un socialist care-si abuce aminte cd este socialist in momen-
tul cinb toatd lumea trebuie sa-si abucd aminte numai cd sint Ro-
mini, ni scrie pentru a protesta in contra frazei: Germanii gat
liberat bin temnifele noastre tofi tilharii cari au pretins cd au ibei
socialistv.
Cetdfene braga, putem sa fim socialisti, bar sd stim intdiu
romdneste sau o limn' neo-latind.
Caci si in limba portughesd, cinb spui cd cineva pretinde a
fi un lucru, aceasta inseamnd a nu recunoaste cd si este ceia ce
pretinbe.
Eu am vrut sd spun atita : cd Nemfii au liberat la Bucuresti
pe tofi hofii 5i trabdtorii cart ca sä scape be unbe erau, au pre-
tins cd sint socialisti.
in ce priveste socialistii abevarafi, sa fi fost in locul lor, cu
ori-cit be pufind breptate m'ar fi inchis ai miei, n'asi fi iesit, pentru
nimica in lume, bin mila Nemfilor.
Dacd pentru b-ta Neamf si Romin, caldu si victimd, busman
si frate, e tot una, pdcat be ortografia 5i caligrafia b-tale pe care
le recunosc bucuros. Stiu cd aceasta este o concepfie, bar bin zi
in zi se vebe mai bine ce cap ciubat trebuie s'a aibd cine o mai abmite.
Doamne, socialist... A fi anti-socialist este pentru b ta o cale
spre fericirea sociald a omenirii. Si be aceia pui in perspectivd rds-
coale 5i revolufii, be care mintea clara 5i inima patriotica a majo-
ritàfii acestui popor ne vor feri. Dar ,eu cunosc altfel be socialism:
el std in a apdra ori ce cauzd breaptd a sarácimii, in a ajuta ori
ce nevoie a ei, in a-i servi intreg breptul 5i a-i pregati, in unire cu
interesele esenfiale ale nafiunii, un viitor uman.
Nu e socialismul fariseului nici al vamesului si nici al lui
Ahab cete5ti 13iblia, cetdfene ? , care era un fel be socialist
incoronat be spefa b-tale cinb a expropiat via lui Nabob, proprietar,
si 1-a ucis pre el, cum fdgabuiesti sd fad b-ta cu tofi acei cari n'au
in cap ma5ina b-tale, expropriinbu-i astfel si be inteligerif a lor. Dar
socialismul acesta este, hai sd-i zicem, bomnule, la sfirsit, al bunu-
lui Samarinean, care locuieste pana in ziva be astäzi in Evanghelie.
$i pe acela noi cdutdm sd-1 urmdm.
16 Mart 1917.

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 289

Rgspons la o plingere.
o boamnä mi scrie pentru a se plinge Ca in aceasta foaie,"
care nu cautA sä scormoneasa niciun sentiment negativ si care ar
bori sa nu vorbeasca becit be gloria unei armate si be virtutile unei
societati intregi, s'au atins sentimentele sale si ale multor altora,
vorbinbu-se rAu, si inca in termeni pe cari o ureche belicata nu
i ar putea asculta, bespre Capitala nenorocitá $i plinä be burere a
Romäniei.
Ar fi o foarte grea invinuire Despre niciure:Romin nu trebuie
sä se vorbeasca astazi cu asprime, ci numai cu nesfirsitä borintá,
cu calburoasa rugAminte be a-I face mai bun, pentru cinstea lui si
pentru binele Patriei. Deci cum am putea noi cauta sä atingem
categorii intregi bintre ai no$tri ? Si Inca oameni cari nu se pot
ap5ra. $1 nu se pot apara pentru Ca la binsii stráinul e bomn,
pentru a intre noi si ei sint liniile be luptä ale cuceritorului, pen-
tru cä glasul lor nu poate rázbate pand la noi, aceia cari am plecat
cu steagul!
Ar fi foarte grea invinuire, boamnA, bar e nebreapta, cu totul
nebreaptà. Nimic in scrisul nostru n'o poate sprijini.
Am vorbit eu singur $i cu nacaz, cu urá zici b-ta, si recu-
nosc si eu be o singura categorie be oameni, cari ni-au bat
nenorocirile be care vorbeste si scrisoarea b-tale. De pleava trin-
Mviei $i a luxului care s'a hränit atita vreme bin mäbuva insasi a
neamului nostru. Acestia nici nu pot fi socotiti intre Romini, fiinbcä
Romin inseamni astazi o stare sufleteasca, nu un act de na#ere,
starea sufleteasca prin care ai putut face binele, ori care, macar
dnb ti se atrage atentia asupra gre$elilor si neajunsurilor, te poate
abuce a face binele in viitor.
Ori poate, in pärerea b-voastrà, cele citeva mii be papagali ai
civilisatiei apusene, al chii sens abinc si abevarat, be munca, be
iubire be oameni, be solibaritate $i be sacrificiu, nu-1 pricep, acele
papusi ale hainei, pieptänáturii si vehiculului lor be primblare, acei
clienti rai platnici ai RomAniei consiberatä ca un hotel garni cu
sald be café-chantant jos, aceia represintä 13ucurotii.

www.dacoromanica.ro
 290 Inzboiul nostru in note zilnice

Nu, stimat5 boamn5. Si nici b-ta, care scrii asa be frumos

intr'o causa nepreapta, n'ai putut crebe aceasta
Bucurestii be ieri, propriu vorbinb, ca fisionomie morala a lor
nu existau. In Capita la Romaniei se abunasera zeci be mii be str5ini
iar, ca populatie rom5neasca, functionari in numar coplesitor,
oameni politici cu interese la centru si persoane bogate care cre-
beau ca acest mare oras e cel mai habitabil", mai vrebnic be
locuit bin tar5. Abauge miile be lucr5tori ai fabricilor si, in ce pri-
veste o populatie localnica, avinb vechi r5bacini, vei gasi asa be
putini lume, mai multa sar5cime...
Dar se poate lua numai ap5rarea ca suflet a unui gr care
isi are unul.
Bucurestii 1-au avut. Ceteste b-ta ce spune caTatorul frances
Doussault bespre Capita la munteana be prin 1830 40, ceteste ro-
manele lui Filimon bin 1860. Vei vebea o bun5 viata patriarhalä,
plina be mireazma poetica a trecutului, cu Me rica la mijloc, cu
popa .binb invatatura copiilor intre crucile strAmosilor, cu locuintele
albe ale vecinilor cari stateau in casele lor be veci si in funb, cu
clabirea be piatra a boierului localnic, la curtea c5ruia preotul gasia
ctitor pentru biseric5, fetele nun la veselia lor, mamele botezator al
pruncilor, bornavii ajutor la suferint5, saracii spripn in munca lor.
$tim insa cu totii c5 asa ceva nu mai este.
Dar un Bucuresti va fi. II vor forma cele citeva sute be oa-
meni, in haine mai curinb ponosite si cu buzunarele nu tocmai
pline, pe cari nu-i gäsiai rad la alergari, nici la represintatiile cu
preturi exagerate, nici la abunarile be societate, unbe, cum stip, se
laub5 aproapele si se cultiv5... literatura, nici in jurul mesei verzi a
cluburilor, ci la cursurile Universitatii, la comemorarile Ligei Cultu-
rale, la conferintele be la Ateneu sau in orice loc se munceste pen-
tru societate, pentru tail si Neam
Pe acest I3ucuresti il pregáteste si nenorocirea be azi, bes-
pre care nimeni n'a vorbit mai bureros becit noi, bar al carui rost
istoric am incerat a-I fixa, cum e chemarea noastr5. II pregalirn
toti cari ne inchinam prin muncä bevotatá viltorului romänesc. $i
ne ajutà la aceasta mai mult ba-mi vole s'o spun acei cari
inteleg sensul criticilor noastre si nu se supará becit aceia, poate
mai multi, care se sup5r5 tocmai pentru a nu trebui sa-I inteleaga.
16 Mart 1917.

www.dacoromanica.ro
 N. IOR0A 291

Pacea separatä a Austro-Ungarlei?

0 telegramg bin America, pornitg be la coresponbentul unuia
bin marile ei ziare, vorbeste be posibilitatea unei pAci apropiate cu
Austro Ungaria. Si se abauge cg ocasia n'ar trebui plerbutg, ca nicio-
batà nu s'ar ggsi o mai potrivitä ocasie becit acuma.
Telegrama a fost transmisg be abajii nostri. E evibent cg li-ar
trebui cit mai pujini busmani. Dan' Austria s'ar besface be Ger-
mania, problema rgzboiului s'ar simplifica foarte mult.
Ar mai fi boar o intrebare. Cum se poate oferi o pace Aus-
tro-Ungariei, ban este sä consibergm aceastä trasmitere be §tire
americana, cu consiberajiile ei cu tot, ca o astfel be ofertä ? In ce
conbijii si, sä zicem cuvintul, cu ce sacrificii bin partea acelora
chiar cari o oferg ?
Rgspunsul poate sg fie mai pujin interesant pentru aljii, cari
pe vremuri, au vazut chiar, in Austria, ungureascg ori ba, o nece-
sitate a echilibrului european sau chiar o aliatá posibilg. Pentru
Italia si pentru noi acestia, mici, cari am bat tot ce puteam ba si
ceva mai mult becit ni se putea cere, pang la primejbuirea bin punct
be vebere ethic al viitorului nostru, pentru Sirbi, pentru Romini,
rgspunsul la aceastá intrebare nu poate fi becit extraorbinar be
important.
Din Austria nu, be si in Decembre presa itallang crebea ca
zäreste in lipsa bin titlurile actualului Imparat a Goriziei, a Trentului
$i Triestului posibilitatea unei cebgri a acestor teritorii nebinbuli
samg, cg in titlul obipluit al Suveranului austriac nu se pomEnesc
becit gjerile be ImperiuD, iar nu si jinuturile ce li s'au abgugit.
Carol I iu e bunul prieten a lui Wilhelm al II-lea, $i minis-
teriul pe care $1 l'a format e alcgtuit numai bin oameni cu cele
mai pronunjate si dovedite sentimente germane, in ciuba originei
boeme si polone sau si a singelui slay al unora bintre membrii lui :
intimitatea, veche, a lui Berchtolb este $i ea o probg. Dar bin Un-
garia, care se zbate infernal pentru a iesi intreagg, tocmai ea, marea
vinovati, care, prin nemäsurata ei ambijie a provocat räzboiul, ni
yin inbicajiile.
Se $tie ce trubá si-au bat oamenii bin Pesta, be la o vreme
incoace, ca sg aparg ca pacifici. La fiecare prilej se scoate la ivealä

www.dacoromanica.ro
 292 Rkboiul nostru in note zilnice

activitatea lui Ham lyi, al carui rol, $i innainte be rázboiu, a fost

sä cultive prietenia cu Frantz. Un mare ziar engles, Morning Post,
a fost ci$tigat pentru a strecura, bin timp in timp, absolutia Unga-
riei nevinovate $i pline si azi be cele mai bune intentli. Cinb ere-
gele Carol al IV-lea aparu baunazi la Pesta, i s'a strigat ,,Traiasca
pacee, si imebiat s'a trimes telegrama in Apus, amestecinbu-se
bibaciu numele lui Károlyi, cel care sta gate sa faca servicii Alia-
tilor $i lui insusi, neamului salt in rinbul intaiu. S'a abus in Parla-
ment, be un oarecare, ibeia be a se cere marirea Ungariei $i cu
leritoriu romanesc, si inbatä bupa programul comebiei, a rasarit
cellalt, care a beclarat solemn ca Regatul Sf. $tefan nu mai are
nevoie be locuitori bin alt neam. Aceasta ca sa se stie in Occibent
a Ungaria nu boreste la pace becit integritatea ei teritoriala.
Acum iata $i lovitura cea mare. Pester Loyd publica o abresa
catra aliatii nostri, prin care sehi bisericesti si politici ai Romitulor
be bincolo cer sä fie läsati in cuprinsul Statului national maghiar,
care nu face nicio beosebire intre Ungur si Neungur $i in care ai
lor au trait frate$te cu Ungurimea asa cum au be ginb sa faca $i
be-acum innainte, nevroinb in ruptul capului sä fie cbesrobiti' be
acea lacoma Romanie, totbeauna bornica be praba. $i bebesupt se
cetesc numele aminburor Mitropolitilor, ale canonicilor bin Blaj, ale
membrilor Consistoriului bin Sibiiu, ale unei mari parti bin bepu-
tat si bin fruntasi.
Nu biscutam valoarea actului in sine. Doar nu era sA vebem
numele lui fllangra supt vre-un bocument be bemnitate nationala.
Iar in ce priveste celelalte nume, ele au fost culese in umbra spin-
zurätorii be care atirnau trupuri be preoti si abvocati romini exe-
cutati pentru trábare. De ce nu s'ar fi pus si numele lui 5aguna,
ba chiar ale lui Avram Iancu si Horia, cari, cu cit pot ast'azi sä
proteste, cum sint si unbe sint, s'ar fi läsat iscAliti foarte usor supt
or;ce regenerare be ibeal ?
Ne intereseazä aici proba noua si strálucità a unei actiuni
care se urmäreste pentru a ni rapi, noug, popoarelor singerate Ora
la ultima picaturà, rásplata care bupà toatä breptatea lui Dumnezeu
ni se cuvine.
Nu vom biscuta ce poate sä se intimple baca s'ar abmite
aceste cereri. Doctrina bespre valoarea tratatelor care s'a procla-

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 293

mat la Berlin ar beveni atunci un abevar general, care ar tinea

lumea in stare be vesnic razboiu. Iar Austro-Ungaria, care n'ar ba
nimic pentru a se aseza lumea pe base be brept si he libertate
s'ar gasi intr'o stare be continua revolutie, prin orice in$elatorie
narcotica ar cauta ca sa potoleasca natiile ei totusi nesatisfacute
bupa ce au fost jerthte a$a be crub pe toate cimplile be lupta.
Vom aminti insa un fapt, tuturor acelor cari negociazd $i fac
proiecte nesocotinbu-1.
Austria, Ungaria Ant, dacä nu ma Insel, simple remintscenfe
din atlasele anterioare lui. August 1914. Iar acum exista numai
zona de räzboiu gertnanä, care se Intinbe be la Rin la Vistula. Pe
unbe poate trece pacea sparata prin linhle germane, nu vebem.
Si astfel pentru intaia oara Wilhelm al II-lea si noi, calaul si
victima, avem un interes comun innaintea caruia trebuie sä can,
lasele planuri, be trabare fata be binsul $i be strecurare fall be
noi, ale Ungariei
17 Mart 1917.

0 scoald care se deschide

Am publicat $i noi instiintarea Ministeriului be Instructie ca
Agimnasiul Alexanbru-cel-Bun, care poarta acest nume be veche liniste
gloriasa $i be sigura inflorire a Molbovei, i$i beschibe cursurile Cu
$colari be pretutinbeni, cu un program be trei luni, cu o primava-
ratecá renbere voioasa a lectiilor, cu carti felurite, culese be pe
unbe se intimpla, bin imprumuturi $i banii, scoala se incepe in zile
cinb bin frumosul cer albasfru pot sa caba bombe asupra celor
strinsi pentru invatatura.
Un sentiment cu totul beosebit ni cuprinbe inima la aceasta
veste.
WA' bed, la un popor care, $i innainte be Unirea si liberarea
lui beplind, $i-a avut ragazurile, garantate pe beplin, ale muncii $i
invataturii nationale, o scoala be raspiatie unbe se abuna, nu fiii
celor bin partea locului, ci fugari bin toate partile Romaniei si romi-
n smului. Si-au isprävit anul cine stie pe unbe, atitia bintre bin$ii,
*i ginbul unuia bate aiurea becit a celutlalt in clipele be obihna
,cinb stubiul nu inlatura borurile. In fata, in graiul lor se recunoa$te

www.dacoromanica.ro
 294 Rázboiul nostru in note zilnice

inriurirea altor locuri in care nu se poate merge be nimeni, caci nu-

lasá busmanul. Pare ca in jurul tuturora este si alt zib becit al scolif
unbe s'au intilnit, acel zib be sill si be primejbie care ne incon-
joara pe toff
Vor fi oare si la gimnasul Alexanbru-ce1-13un obisnuitele risete
si hirjoane ? Se poate, cad cophi se pot abstrage mai curinb becit
noi be la momentul si be la mebiul in care traiesc. Dar impreju-
rarile in care invala nu pot lasa cu totul nesimfitor nici pe cel mai
greu be inriurit. $i apoi ceia ce vebe copilul nu-si probuce tot efectul
becit une ori foarte tirziu,ca un material pe care-I stringi pentru
o cugetare mai matura si mai puternica. Vor fi pe urma, fiecare la
locul lui, cetafeni ai Romaniei restabilite si intregite VI* publica
se va besvolta cu aceiasi putere ca in trecut si chiar, bate fiinb
atitea probleme noua, cu si mai multa putere. Va fi nevoie ca restul
viefii noastre, a celor cart ca oameni facufi am apucat urgia be azi
si mai ales toata viafa celor ce yin bupa noi sa fie cu abevarat
zbravana si hotarita pentru a ribica si sprijini asemenea sarcini.
$i nespus be mult vor folosi generafiei viitoare amintiri ca acelea
be acuma, cu scolite aceste improvisate, in care toate saraciile si
suferinfile, toate lacrimile si borurile, toata nerabbarea be munca si
lupta razbunatoare a Rominilor bin cele patru colfuri au stat alaturi
smerite, innamtea invafaturii eare reincepe, a slintei Invafaturi in
acea limba nafionala al carui ultim sunet pierbut in golurile pus-
tiului facut be binsul busmanul ar voi sa 1 auba pierzinbu-se.
Ca un semn be primávara privim si aceasta scoalã. Nu e, azi,.
mai mare becit mugurul care creste minunat supt cea d'intaiu raza
calba. Craca e Inca neagra, bupa cea bin urma zapaba ce a cazut
be pe binsa, bupa gerul celei bin urma nopfi inghefate. Dar ce pu-
tere be frumusefa se ascunbe in acel abut cuib be puf in care
borm Inca, strinse alaturi, ca niste copii fricosi be frig, frunzele
care vor ba umbra si racoare si vor schimba prin stralucirea lor
noua fafa insasi a lumii ! Asa stau supt paza bepartata a armelor
parintesti care cumpara cu singe hecare ceas be cultura, copiii
acestia, mugur batut be vifore.
Vie obata si razele acelea bogate be triumfatoare izbinba care
pentru noi vor fi o alinare si un inbemn, iar pentru toff acestia

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 295

call cu atita greu isi incep viata lor constienta o voiasa bescatusare
-a puterilor ce se pregatesc astazi in atita strinsoare si supt atitea
amenintari !
17 Mart 1917.
Articolul Jul Mangra.
Cana lia be popa care prin terfelirea benanitatil lui personale
,$i primejbuirea continua a intereselor natiei sale a ajuns a se putea
zice, bin mita Dracului, care-I va lua, $i a lui Tisza, care-I tine,
Mitropolit al Rominilor ortoboc$i bin Ungaria, tipare$te in Pester
Lloyb" bin 13 Februar st. n. un articol be fonb bespre (Noua
fasa a chestiunii be nationalitate romina", in care beclara ca, bupa
contopirea prin fazboiu a tuturor neamurilor unite supt aceia$i
Coroana, nu mai exista chestie be nationalitate. El aminteste prezi-
cerea lui be acum un an a Romania poate peri fära pagube, ba
chiar cu folosl Rominilor legati be Habsburg!. Continua cu blasfemii
ingrozitoare ca aceasta : cCaci unbe este astazi minbra $i inbepe-
benta Romanie ? Ce soarta a avut be atunci Coroana be otel ?).
Membrul activ al Acabemiei Romine, salariatul Ministeriilor bin Ro-
mania, agentul be propaganba al partibelor bin Bucure$ti acopere
apoi be insulte ce nu se pot reprobuce, scirba fiinbu-i conbeiului
care bestul s'a silit a scrie spurcatul nume be Mangra, pe Regele
nostru iubit, care ar fi fost silit... sa fuga in Rusia
Se abauga a 30.000 be refugiati romini $i.au gasit mor-
mintul la Chisinau" $i altii 12.000 cau fost tiriti in Rusia spre a fi
inrolati in armata ruseasca,. In acest timp cuceritorii Munteniei
sint priviti be populatie ca abevaratii ei liberatorr, la capatul cam-
paniei be briganzi" in Arbeal.
cRomania e astfel trezita bin ilusiile granbomaniei sale crimi-
nate la realitatea crubaz. Ea va primi recunascatoare calipirea catre
Puterile centrale intr'un raport be confeberatie contra Rusieiz.
Nu mai in$iram argumentatia7, istorica a acelui pe care lega-
turile cu raposatul D. A. Sturbza 1-au introbus a$a incult cum este
in sectia istorica a Acabemiei.
Cad nu voim sa luam in pebepsirea acestor infamii un rol
care revine $treangului.
17 Mart 1917.

www.dacoromanica.ro
 296 Razhoiul nostru in note zilnice

Bucuria recuperAril francese.

Nu sintem nesimtitori la bucuria, la bucuria nemArginitä a Fran-
cesilor pentru reluarea in stApinire a unui intreg Tinut bintre acelea
pe care le-a cotropit furioasa navala germaná bin 1914.
E in abear o bucurie noträ. In 1870 Franta a fost invabatá
in mare parte, bar parlsirea ei be Cate busman s'a facut numai
dupl pace, i Inca Germanii isi pastraserk pentru a prelungi umi-
linta si a spiona cele b'intaiu silinti be inbepärtare, breptul be a
tinea garnisoane in orase pána la plata enormei besp6gubiri be
rázboiu. Din ascunzatorile cele mai ferite banul strins cu subori be
singe be sãrac, be lucratorul Vara avere, be teranul cu un petec be
pamint a iesit la ivealá si cu mult innainte be termenul care era
fixat, banil, grelele miliarbe, au fost raspunsi intregi si Germanii au
trebuit sá piece obata cu plata prefului be rascumparare. Am vázut
stampe contemporane care infAtisau retragerea acestor solbati cari
nici in atitea luni färà lupta nu stiusera' sä se faca acceptati citusi
be pufin be dire populatie, altfel asa be blinba. Sefil cautaserã
sä aráte o ultimä batá orbinea si frumuseta trupei lor, sä o pre-
sinte invinsilor in toatá impunatoarea ei strAlucire pentru ca sä tie
minte pe multä vreme. Dar ginbul tuturora era inbreptat in cea-
laltà parte, be unbe trebuiau s'a vie acei ostasi francesi pe cari
conbitiile tratatului nu-i ingabuisera pana atunci sá tie garnisoang
in propria lor tara. Florile plouau asupra steagului iubit care se
intorcea, si la sunetul voioaselor trimbite care nu se mai auzisera
be mult balcoanele se impobobiau cu colorile nationale.
Acuma aceiasi intoarcere se face in mijlocul räzbolului, in aju-
nul celor mai grozave lupte, care se socot a fi hotaritoare. Ocu-
patia ea insási a fost un sir be abusuri cumplite ; zi be zi s'a stors
bupa program, binteun sistem blAstämat, vlaga acestor orase si a
satelor be prin prejur. Ibealul ar fi fost bistrugerea omului care nu
poate fi robit, stirpirea pamintului care nu poate fi pästrat. $i ceia
ce nu s'a facut in cei aproape trei ani be inceatá sterilisare s'a
cäutat a se face in momentul plearii, cinb fiecare solbat avea mi-
siunea be a nimici tot ce se poate in locul chiar unbe a fost g5z-
buit si hranit, pe drib, in 1871, cinb o conspiratie a prisonierilor francesi
se forrnase pentru a pune in flacari Germania,ca räspuns la bucuria

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 297

1u5rii Parisului, ofiterii isi päräsiau casa unbe siStuserä spre a

nu fi siliti la aceastd grozavd batorie.
51 acum in acele sArmane locuri bespoiate be ce li fäcea ma-
retia istorica si zimbitoare frumuseta be obinioard solbatul frances
räsbate. Rãzbate plin be noroiu si be singe, bupa lupte si lungi
brumuri grele. Nu mai e paraba be obinioarä, cu balcoanele pline
be oameni voiosi si be femei entusiaste. Solbatul intrá la el acasä
cu paid be primejbie, cercetinb fiecare colt care poate fi o ascun-
Atoare a busmanului ce insalä si pinbeste si cu aceiasi primejbie
bin mijlocul vechilor ruine, cirpite stingaciu, ori bin mijlocul ruinelor
nouà care fumegg, rasar fete stinse si ingrijorate, be oameni fláminzi
si prigoniti, cari treizeci be luni n'au vAzut steagul terii lor becit ca
object be batjocura al sträinului.
Dar aceste intoarceri sunt tocmai acelea care intáresc sufletele
.sili bau astfel acea putere care tine si bupá sfinta furie a apararii
patriei. 1870 a zgubuit abinc Franta ; poetii ei au insemnat in cu-
-vinte ca ale Profetilor inburerati ai 13ibliei canul cel grozav ; cite
unul se temea chiar ca viitorul Franciei e margenit be hothirea
barbarului, gata sä bea, la ceasul 1W, o nota loviturä. 5ese luni
Parisul s'a zbuciumat be cele mai strasnice sentimente omenesti.
Dar pe urmä, in urmärirea scopurilor pacii si in patima luptelor
interne, s'a inchis incetul pe incetul vechea ranä. In atita nenoro-
dre n'ar fi crezut cineva ca sint elemente be burere si umilintá
care lipsesc.
Acesti trei ani be tragebie au bovebit cã rautatea omeneasci
poate adgugi la tot ce a dat Ong acum. Hancesilor, cei mai slu-
iitori in aceastä privinta, tocmai lor li-a fost bat s'o incerce. 51 pu-
teri uriase s'au trezit in sufletele jignite be obrAznicia barbarului.
Astazi triumful acestor puteri abuce cel b'intaiu act al reintregirii
Patriei. 0 priveliste ca aceasta nu se poate uita insá niciobat5. 5i
cele mai bepArtate generatii isi vor abuce aminte be acei cari au
fost abevarati intemeietori bin nou ai Franciei.
Noi ne simtim abinc miscati inaintea glorioasei reintregiri. La
ce ne ginbim pentru no!, trebuie s'o mai spunem? Avem insa
mai ales o borinta pentru cele ce vor fi atuncea : sä ne intoarcem
nu ca in paraba francesa bin 1870, ci ca in luptele bin 1917, in
luptele singeroase si nimicitoare, bar care nu se uitä niciodatä!
18 Mart, 1917.
www.dacoromanica.ro
 298 Rgzboiul nostru in note zilnice

In tofu! bolii!
Scriu supt impresia tabloului infernal pe care mi I-au zugrAvit
mebicii unuia bin cele mai mari spitale be aici bin I*. Treizeci
be bolnavi intr'o cAmArutä, sute intr'un singur colt al clàbirti. Una
yin in agonie, fall sa se stie nurnele lor, $i sint ingropati, nu numai
all 0 cruce, bar fará sa se poata cunoa$te cine zace acolo bupd
cumplita Iui suferintà. Doi mebici singuri, cari se socot in fiecare
clipá ca meniti mortii, boug infirmiere inspaimintate, un biet militian
care rabba' toate cu sfinta rAbbare MO be orice a bunului nostru
popor, nu ajung pentru a se ba acestor bolnavi, acestor osinditi
nu ajutorul mebical be care nu poate fi vorba, macar pentru a se
afla de ce sufär, bar nici chiar ajutorul uman. Neajutati, nehräniti,
nemingàiati, nestiuti mor bietii flácäi cari au plecat bin casa lor,
bin mijlocul celor iubiti ai lor pentru a fi be folos terii, pentru a-i,
tinea sus steagul $i a-i lárgi hotarele prin jertfa fiintei lor.
Nu e pretutinbeni asa, nu poate fi asa pretutinbeni Ca se bá
o ingrijire bevotatá, cum o bau, be alminteri, pe cit pot $i la citi
pot $i informatorii miei inburerati $i besnAbájbuiti, o aratá marele
numär be mebici, be infirmieri, be farmacisti, be ofiteri superiori-
cari $1 au scris numele in cartea gloriei prin nobila lor abnegatie,
Se lau mAsuri energice, pentru ca aceasta stare be lucruri sa in-
ceteze. 13oala se poate lecui, cum o bovebeste practica nobilului
mebic frances be la (Greierull., care, muncinb zi $i noapte impre-
unA cu sotia sa scapl, bupa ins5si asigurarea sa, 80 la sutd bin
bolnavi. E vorba numai ca tificii sä fie wzati in conditiunile care
sä perminiä IngrOrea lor.
Dar cu aceasta iesim bin bomeniul fatalithtii, ca intr'un cas .
be ciumä epibemica, $i chiar, fiinbcd avern totusi un intins teri-
toriu, avem aliati pe binsul $i 'Ana azi nu s'au bat marl lovituri
pe acest front, ie$im si bin acela al unei imposibilitatt materiale
absolute, cum a fost cu Sirbii, pe care boala i-a atins in mijlocul
celei mai cumplite lupte $1 celei mai besastruase retrageri. 5i ne-
gäsim in domeniul singurei adminisiratzi.
Putem vorbi bed $1 noi, profanii. Si iata ce sintem inbreptátiti
a spune.
E o crimä sau un mijloc be a scapa be grip ; bar, in be-

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 299

finitiv, e tot una sa se care la Iasi sute be bolnavi anonimi, in

stare grava, cari pot fi trataji aiurea.
E o gresala sa se infunbe in obai infectate si fara aier oameni
tail pot trage in plaminii lor puterea be insanatosire pe care o bä
primavara. (Direcjia baracamentelor" nu vine prea curinb, bar
aceasta insea mita ea trebuie sa recistige timpul pierbut).
E un Out sa se pastreze palate nelocuite pentru prieteni si
c oam en i be binstincjiev si chiar sa se ceara cite o obate boua pen-
tru gazbuirea unor oftjeri inferiori cu ocupajii sebentare pentru care
-s'ar putea face bormitorii comune (sa ne ginbim pujin si la ce
comob locuiesc camarazii in transee).
E alt ',kat sa se lase a hoinari pe strabä, pentru a merge la
capat, be foame i boalä, atijia pribegi cari pot ba ajutor la spi-
tale (fart a mai vorbi be boanmele cu buze rosii care se primbla
be bimineaja pana seara, ca intr'o straba bin Babilonul asebiat).
Abaugim cä lipsa be mita' faja be convalescenji si be oameni
evident bolnavi caH trec pe sträzi fail sa.i intrebe nimeni ce au,
face ca acesti raspinbitori be parasiji caH strabat orasele sa samene
moartea in jurul bor. Patrule conbuse be sanitari ar trebui sa abune
in beposite, inzestrate cu hrana si bautura calba, pe acei cari se
impun, baca nu bin punctul be vebere al caritajii crestine, macar
bin acela al solidariCatii sanitare a tuturora, unei grabnice si atente
ingrijiri.
Faca-se ceva bin aceste lucruri pe care le vede 0 le intelege
foaiä lumea, i atunci nu vom omori in zabar solbaji be cari avem
nevoie, gramabinb asupra lor si o hecatomba bin acei mebici si
sanitari cari sint azi mai prejiosi becit oricinb.
18 Mart 1917

Energia englesä
Astazi be la un capat la altul al lumii, oriunbe se apara causa
breptäjii, intilnesti inbemnul engles, sprijinul engles, controlul engles,
ajutorul in bani, necontenit, marinimos al Angliei. Nu se poate spune
citã energie, supt toate formele ei, arme, munijii, moneba, inteli-
genfa omeneasca, a iesit bin ingustul cuprins al acelor insule spre
care innainte be aceasta supremä incercare Germania prusiana se

www.dacoromanica.ro
 300 RAzboiul nostru in note zilnice

uita cu un imens bespref, neväzInb acolo beat o Cartagine putreb'a,

in bogàfille pe care nu va sti GA le apere si o emicA armatA vreb-
mica be bespref". Si, pe zi ce merge, aceste puteri cresc, ca si cum
nesfirsit li-ar fi izvorul, cad $i este pe lume un lucru nesfarsit, unul
singur: sufletul omenesc in crebinfa si hotArirea lui absolute, nein-
buplecate.
Germania trebuia pebepsitä pentru insolenfa el Vara pereche.
Cad acesta e caracterul a tot ce spune si face astAzi : insolenfa
prefacuta in motor urias al unei societ41 Intregi care nu se vebe
si nu se crebe becit pe binsa singurA si pentru care restul lumii e
pAmint be Intrebuinfat si oameni be pus la jug. SA nu ne insele
aparenfele, formibabila platosä be tier In care se InfafiseazA sälba-
tecul luptator pentru imposibilitafile unei nebreptafi cotropitoare.
De fapt toate aceste tunuri si pusti, toate aceste stiinfifice masini
be moarte, cu gazurile si lichibele lor asfixiante, otrAvitoare, ucigase
nu slut becit vbbirea unui suflet, unei stall beosebite a sufletului
omenesc. $i anume a sufletului insolent.
II au pe lume numai un singur fel be oameni, inbivibual ori
in grupä : parvenifii. SA fi fost Inca acum o sutA be ani jucAria lui
Napoleon care n'ar fi putut pricepe ce'e aceia enafiunea germanA,
ca forma particularà a omenirii, pentru a trece supt stapinirea po-
lifieneascg, nu a Prusiei ca Stat, avinb un popor care 1-a creat si-1
fine, ci ca binastie, cu casta ei be iuncari Imprejur, sa fi fost o
proprietate, un lucru, bin veac in veac, si sA te trezesti obatà, prin
opera unei brute geniale ca I3ismarck, bomn al ursitelor continen-
tului, arbitru al rosturilor globului, este be ce sA-fi uifi religia lui
Luther si arta lui Goethe, filosofia lui Faust si... morala fflargaretel,
pentru a simfi a zeii toll sint in tine, Oa la Dumnezeul tuturora
pe care fi 1-al rezervat pentru a-fi OA la usä si a merge chiar cu
tine cinb vrei sa prki si sa omori in vecini.
Dar starile sufletesti pot fi combAtute numai cu alte stall su-
fletesti. Infeleg: energiile bin launtru cu alte energii bin launtru, si
anume de sama Ion. Färd ele nicio masinA be combatere nu
foloseste.
Se astepta cele mai marl resultate be la milioanele be ostasi.
ale Rusiel, be la puterea fortarefelor ei befensive, be la intinberea
teritoriului ei si be la asprimile iernii care inghit pe busman. Vitejia

www.dacoromanica.ro
 N. 1ORGA 30t

ruseasca a cistigat multe frumoase victorii, bar insolenfa busmand

rdminea intreagd. Avintul frances, unit bata aceasta si cu o sfintd
rabbare bevotatd in apdrarea patriei, toatá aceastä energie morald
a bat abversarului lovituri care I-au zgubuit pänd la abmirafia pe
care nici n'o mai ascunbe, ei Inbráznesc a vebea intr'insa un mijloc be-
impcare (!) si apropiere pe viitor. Dar pentru a se bistruge aceastá
insolenfd mai trebuia innande de toate ceva: stdruinfa, inbárdtnicia
englesd, aceia care e azi, nu numai unbe se vab steagurile Angliei,
bar in orice loc se lucreazd la fringerea energiei vrAjmase.
Da cd insole* se probuce totbeauna i neapdrat la pavenit,.
aceasta staruinta inbdrätnicd, rdzimatd pe o crebinfd atot puternica, ce
se intinbe si asupra viitorului vebe asa be hmpebe ca un lucru
ce-1 ai supt ochi, nu se poate intilni becit la popoarele care s'au
deprins cu inceata desvoltare logicä si Nina de dreptate a tuturor
lucrunlor pe care le au. Numai ele, muncitoarele, cinstite, vesnic
pe acelas brum, nepierzinb nimic bin ce au strins, ci abauginb zilnic
la ceia ce au cistigat pand atuncea, nu numai ca avere materiald,
ci si ca ibei si concepfii, ca forme 6e Stat, ca prejubecdfi chiar,.
sunt in stare a ba aceastä mare si covirsitoare putere, in fafa cd-
reia iese in zabar, cu toatá furia ei desprefuitoare, insolenfa. Un
gospobar care cunoaste tot preful agonisitei sale in casa strämosilor
pe care o locuieste si bin care pietatea lui n'a inläturat nimic bin
acele a mintiri sacre care sunt o mare fold morald, stá innaintea
solbatului be aventurd cdruia un general cum nu se nasc nici bin
veac in veac i-a bat o prabd care 1-a innebunit, facinbu-1 incapabil
be a vebea in tot ce este lingd binsul altceva becit o noul prabd,
anume pentru el.
Cele boua energii, atit be beosebite intre ele, isi stau fata in
fafa. Zi be zi una roabe pe cealaltd. In lemnul nou, minbru be
vdpseala lui proaspäta, be sculpturile lui improvisate, cariul lucreazd
la orice ceas se aube sunetul operei incete be neapáratd nimicire.
4Acesta va ucibe pe aceiav, ceci tuera cela, ca sd intrebuinfam
formula poetutui profet.
$i va iesi be aici o mare opera morald pentru toatd omenirea.
Prin exemplul catastrofei ccolosaIez, se va increbinfa oricine, i ca
indwid, cd ibealul be urmdrit nu e insolenta aruncatä ca o fiard asupra
obin , ci staruinta pioasä aldturi be comorile sfinte ale trecutului.

19 Mart 1917
www.dacoromanica.ro
 302 Frazboiul nostru in note zilnice

Aver! le nnastre.
Traim cu totii, aceia bintre pribegi citi avem un sufletabeca:
oameniiasa be putin pentru noi insine, incit a tie ginbi la ale
rioastre, la locurile pe care le avem si le-am lasat si be atitea ori
nu le vom gasi, iar cum le-am lasat nicio vorba ca nu le vom gäsi,
ni pare zabarnicia zabarniciilor.
Daca totusi ne ginbim la ele abesea si le vebem prin visuri, baca
amintirea lor ne cerceteaza necontenit la ceasurile cinb munca nu ne
ocupa intregi, aceasta este pentru ca in ele am inchis o parte din
sufletul nostru, pentru Ca acest suflet insusi nu e intreg färä ele. Cu
cit mai mult era intr:insele bin esenta noastra moralä, cu atita
le borim mai muft, cu atita ni se stringe inima la ibeia ea nu le
vom mai revebea niciobata, ca va trebui sä insufletim inbelung, cu
truba si iubire, alte lucruri ca sa ni tie locul acelora.
Illosia unuia nu e numai pamintul-avere, ci e ocupatia lui
inbatinata, mostenirea be la ai lui, mingiierea si resortul activ al
vietii. Pe binsa insasi pare cã simti cum o boare cinb supt ochiu
strain i se bespica brazba primaverit si rasare cel b'intaiu colt be
iarba bin vechea saminta de famrlie care-si cauta in inn stapinul-
Pentru cine se besfac astazi mugurii acolo jos unbe soarele e mai
timpuriu in calbura lui, si cele b'intaiu floH, vinetele flori be me-
risor si albastrele viorele cu frunza piing pe cine-1 saluta in faptul
zilei be Martie ? Ce mina ingrijeste pomii bin livaba, pe batrinii
pomi cari ti-au umbrit copilaria si cari tinjesc astazi be tine, ori pe
linerii cari au fosf asezati be tine in pamintul tau si cari azi cer
in zabar parinteasca ta mina iubitoare pentru a-i ajuta in munca
unei robiri noua ? De hatirul cui se umple be Hoare, mini, ramura
care in asprimea iernii pregatia pentru tine bucuria Floriilor ?
-Ce suflet strain se poarta prin albele Omar* ale obihnei tale ?
5i, fiinbca vorbesc be ale tuturora, sa vorbesc, bintre ale mele
insesi, be altceva Inca.
Sint septe luni be cinb stau inchise cartile care aveau in
fiecare zi borinta, nevoia be a spune un gin?) acelui care le strin-
sese bin toata jertfa iubitoare in cele patru colturi ale lumii: orfane
cazute pe mini profane be vinzatori, aruncate in rafturi be anticvari
goale ca sicriele si uitate pe cheiurile batute be ploi ale oraselor

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 303

apuseune. Aboptate be iubirea care le bescoperise in paräsirea lor

$i avusese mila be neingrijirea vitrega in care cazusera, ele spuneau
zilnic povestea pe care li-o lasasera parintii muritori,- poveste be
nemuritoare intelepciune. Erau bucuroase in calatoriile lor necon-
temte care le purtau pe scaune si mese, spre a intilni tot alte
tovaräse.
Acuma, din mila Germaniei culie si rdspinditoare de culturi,
ele zac prin ascunzatori umebe, cit bin ele n'au lost rapite be sco-
tocitorii csavantt, ai cucerirei, cite n'au ars in foc pentru a usca
singele nostru be pe haina calailor acestui neam. Pe celelalte be
sigur aceiasi soarta le asteapta precum be binsa se vor impartasi
miile be scrisori stinse o viata intreaga, bocumentele Inca ne publi-
cate cu care va muri o parte bin viata societatilor bisparute, notele
abunate pentru munca mai grea a anilor tarzii.
Si, cinb primavara vine, cu tristeta cea mare a tern, noi mai
avem $i tristeta nemarturisita a fiecaruia, tristeta lucrurilor care, in
asteptarea mortii, ne chiamd in zabar pentru a li ba un ultlin aju-
tor sau o ultima mingaiere
19 Mart 1917

Frazbolul supt mare.

De fapt, astazi mai insemnat becit loviturile ce se bau pe
uscat, intrucit ele se margenesc la lupte bin transee sau la bepla-
sari be fronturi, fall vreuna bin acele mari schimbari care inseamna
pentru o parte ca si pentru alta o situatie noua, e rázboiul supt
Mare.
Germania I-a pregatit toata iarna. El, si nu un nou atac ful-
gerator pe uscat, era marea surprinbere pe care o pregatia, si
pentru ca Guvernul sä se ribice in ochii unei natii careia i se fa-
gabuise asa be mult pentru a i se ba numai ce vebe acum. Cele o
mie be submarine care se lucrau rabbátor, cu ce materiale se mai
putusera culege si stringe la un loc, ele purtau in coastele lor vii-
torul be glorie si anexiuni al Patriei.
Pentru a li se ba brumul asupra comertului lumii intregi, care
ar incerca sa atinga brumurile oprite $i ele slut abesea singu-
rele brumuri posibi'e , s'a jucat comebia unor oferte be pace,

www.dacoromanica.ro
 304 Rfizboiul nostru in note zilnice

in care nu se intrevebea, nu numai calitatea conbitiilor, bar macar

scopul general, birectia totalä pe care o urmária propunátorul. De
aceia s'a ribicat in pompa momentelor sale supreme Lohengrinul
imperial ca sá joace, in albul vesmint al unei nevinovatii spálate
himic, rolul be arhanghel läsat be Dumnezeu pe pämint pentru a
potoli urile si a infrgi neamurile.
Cinismul cfilosofic, al Germaniei inse$i isi Muse sama 0
aceasta crima noug, care trebuia sà faca jertfe si bintre neutri, mai
ales bintre bin$ii, cerea o punere in scena moralà be cea mai im-
posanta spetd. Bunii apostoli bin Berlin stiu Ca represintä totusi
atitea amvoane be pastori si atitea catebre be filosofi etici" cari
vorbesc zilnic be Dumnezeu bin cer si be l3inele ibeal spre care
tinbe omenirea ; ei s'au crezut batori bed s'a" convingd pe neutri ea'
zsa e drept
Razboiul a ajuns o chestie be hranä : biruieste cine poate gasi
mincare mai mult becit abversarul. Germania, bin parte-i, blocata
cum este, trebuie s'a' traiasca bin propriile ei mijloace : sia samanat
parcurile si grabinile, a cultivat morcovi in oale cu flori si, mine,
va preface coperisurile in probucatoare be zarzavat, mai aproape
be apele ploilor si be razele soarelui. Ea a bat un caracter $tiin-
tific, be aparente estetice, unei alimentatii pe care stomahul are
orbin be la Guvern s'o recunoasca autentica si sä se beclare sätul
in numele Maiestatii Sale si al generalului Hinbenburg. 5i, totusi,
sint femei hirbarete si so cialisti inviersunati cari protestä contra
acestui sistem be a cuceri lumea intreaga prin solbati bine nutriti
ale caror rube mor be foame acasä. Martirul Botold, arbitrul foa-
metei, se ba' peste cap pentru a gas! un nou mijloc be a se pre-
fungi ilusia alimentärii.
$i, bacä e asa, atunci de ce sä mänince Anglia, Franfa, Ita-
lia? E drept oare sä lie asa:ca fläminzitorii Germaniei sä tzu tie
ei insii flâminzifi? $i atunci se cere prea mult oare acestor buni
neutri back supt amenintarea periscopului, li se impune sa nu apro-
vizioneze pe busman.
Aceasta e tesa germanä. Neutrii pot tágabui absolut un cbrept,
nou si egoist care bistruge breptul lor vechiu si general be a face
comert cu lucruri care nu sunt oprite. Intelegerea, la rinbul ei, poate
cere Germanilor, bacl au o rämäsita 6e loialitate si cavalerism in

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 305

suflete, sa raspunba la blocare, care e un act fatis, militar, prin

incercarea be a sfarima acea flota care o inbepline$te, be a o sfa-
rima chiar prin mijlocul acestor submarine. Germania prefera sa
innece corabiile cu pin $i carbuni ale neutrilor. Obata ce buce la
scop...
intrebarea e insa : duce de fapt la acest scop hotia asasing
a submarinelor7
Nu se poate tägabui ca resultate importante au fost atinse.
Dar nu prin valoarea noului instrument de luptä el InsuO, care
se poate recunoa$te $i bistruge, macar be luptatori, baca nu be
bietii neutri scanbinavi si olanbesi cari se tern a trage cu tunul in
bu$manul be supt valuri. Ci prin nepregatirea $i neglijenta luptato-
rilor, cari se puteau a$tepta la acest fel be-a purta razboiul pe care
Gerrnania-1 intrebuintase boar clanbestin $i Ora acuma, cu toate
asigurarile bate Americei cinb se mai putea spera neutralitatea ei.
Constatarea englesa e formala : in 70 be casuri bin 76 o corabie
be negot purtinb pe borb un singur tun poate bistruge bestia per-
hba care iese bin abincuri. Dar beocambata acest tun flota comer-
ciala a Intelegerii nu-I are.
MI5 sal aiba, cum 21 va avea neamirat, Germania va putea pu-
blica zilnic lista vaselor scufunbate, uitinb submarinele sale proprii
care gnu s'au mai intors,. Provisiile nu mai pot veni cu siguranta
$i in cantitatile a$teptate, iar aportul neutrilor prin corabiile tor a
scazut foarte mult $i va raminea scazut chiar baca se vor ba pri-
mele be asigurare proiectate. Si aid insa trebuie sa se tie sama
be un fapt, esential: abia s'a inceput ln terile Thtelegerii o märge-
nire a hranei pe care Germania o face de trei ani, 0 complicati
cu cele mai asasine fabricatii ale himiei.
Sub rnarinul trebuia sa resolve o problema innaintea careia
armele germane se oprisera neputincioase.
Pentru a nu fi rebusa ea insa$i prin foame, Germania voie$te
sa flaminzeasca pe fläminzitorii ei chiar. Problema e pusa cu sim-
plicitatea cu care uciga$ii intelectuali" pun in margenele singurului
for egoism problema asasinatului. Dar baca totu$i nu se poate?
Dar back pentru a ne tinea $i noi in margenile ei, intr'o progre-
siune continua spre foame, Germania, slabita, innainteaza mai re-

www.dacoromanica.ro
 306 135zboiul nostru fn note zilnice

pebe spre sfirsit ? 5i bud se mai abaug armele celorlalti, care mt

par a fi neputincioase ?
Ea va rdminea atunci numai cu un abaus greu la o beso-
noare pe care be trei ani o cautd pe toate cdile.
20 Mart 1917,

Cel ce ni dau.
De o bucatd be vreme, in lipsurile noastre a$a be grele, ca
pe un teritoriu atit be rebus $i cu o besvoltare atit be slabd a
vietii noastre economice, simtim tot mai mult ajutorul aliatilor nostri
cdrora li-am abus tot ceia ce, in situatia noasträ, li puteam abuce--
Opera be ajutor bin Anglia inceputd acum citeva luni, prin
crearea unui fonb asemenea cu acela care se crease pentru Sirbi,
n'a fäcut &à se mai vorbeascd be binsa. Din Franta ni yin acuma
prin elocventa bemonstratie be simpatie a unui om be insemndtatea
politica $i be valoarea intelectuall a lui Gabriel Hanotaux, istori-
cul lui Richelieu $i ministrul be Externe care $i-a scris numele in
besvoltarea politicei francese, asigurdri cd nu vom fi uitati in baru-
rile pe care poporul nobil intre cele nobile le rdspinbe$te oriunbe
se buce lupta pentru scopurile lui, be justitie $i umanitate.
Din aceste teri insä, ca $i bin bepdrtata America, unbe nu s'a
gäsit Inca o coarbd care sä poatd. vibra $i pentru noi, ajutoarele
pot sta numai in bani. Dar bani, multamita imprumuturilor, avent
$i noi, cum se vebe, be alminterea, §i bin neasämdnata risipd a
particularilor. Iar pentru ajutoarele acelea cari ni trebule pentru a
Hi, brumurile sint inchise atita vreme cit Enver, chiurasat be stä-
pinii sM germani, face paza la Bosforul sdu 'Agin.
Mingliati $1 insufletiti ne simtim prin ce ni se spune bin Pa-
ris, prin ce se stringe pentru acele strasnice nevoi care ne asteapt&
in viitor, cu satele noastre bistruse, cu miile be infirmi si be bebi-
litati, cu zecile be mii ale copiilor MO pe brumuri, cu toatä aceastá
culturd a noastrd, asa be mobestd, bar a$a be greu cistigata, pe-
care va trebui s'o refacem, s'o Intregim si s'o curatim, cu osteneli
noud $i cu nota cheltueli. Deocambatä insä nu se pot folosi be.
atita frAteascd bundvointd, be atita caritate umand, nici macar pri-
begii nostri, cad, bacd, bintre Sirbi, cordbii intregi au abus in te-

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 307

Tile apusene si mai ales in Franta copii fall sprijin cerinb o pine
si un abapost, bintre ai nostri au sosit, inbivibual, in centrele mari
ale Occibentului tot oameni cu avere, cari n'au nevoie be nimic alta
bectt be spectacolul virtutilor personale $i nationale bin terile unbe
i-a stramutat grija be viata, sanätatea si linistea lor.
Linga noi este insa Rusia. Si ea a capatat in cele b'inthiu
iimpuri atita ajutor be la allatli ei bin Vest. Pe imensul ei teritoriu
Insä, prin entusiasmul creator al unei rase care acum a bescoperit
cit be mutt poate, in toate bomenille, s'a creat o inbustrie harnica
si spornica, prin care nu numai a se pot satisface nevoile interne,
bar ni se pot acoperi, pe incetul, si lipsurile noastre, tovarasi ai
aceleiasi sfinte intreprinberi. Multgmita si necontenitei interventii
personale a Reginei noastre, spitalele romänesti se tin cu trimeteri
bin Rusia. Acum ni se anunta intemeierea be bai, asa be nece-
sare macar in timp be razboitt. Zilnic sosesc contributii la all.
mentarea noastra, amenintata $i prin tot ce am bat, cu atita bucu-
Tie armatelor aliate. Pentru nevoile oraselor se vor stabili bacanii
Tusesti, $i pentru civili pe linga bepositele pentru militari care exista
si acum,
Multamim bin inima, si nu vom uita. Multämim pentru ca ni
se face barul, bar Inca pentru ceva, pe care firea inrubita a popo-
rului rus a simtit-o in abincul sufletului sail uman $1 crestin.
Multämim Rusiei mai ales pentru ca nu s'a asteptat ca bis-
cretia cu care, bin mosi strämosi, ne-am beprins sa halm si sa mu-
rim, ca aceastä minbra $i tacuta biscretie, supusa azi atitor chinuri,
sa cerseasca.
20 Mart 1917.

itiri din Rusia.

DESPRE RUSIA DIN AJUN.
Inca bin Ianuar coresponbentul bin Petrograb a lui Times vor-
bia be .zacea lume be ambitiosi, be lingusitori, be complesanfi, be
facatori be minuni si be $arlatani cari se tot poarta prin locurile
innalte,, be cmentalitatea citorva fosile, supusi loiali, orbeste bevo-
lati stapinului lor, bar asa be speriati be ibeile moberne, incit as-

www.dacoromanica.ro
 308 R5zboiu1 nostru in note zilnice

cultä bucuros propovebuirea teutonicd $i se lasä convinsi cd bin

victoria aliatilor, campioni ai libertAtii, s'ar putea naste o abevárata
primejbie pentru binastiv, be cabministratiile $i birocratia Rusiei,.
putinul lor zel, u$urdtatea, trufia lor, Mil a vorbi be alte viciix., be
cputerile oculte i be afiliarea lor la partibul zis al Potsdarnului,
be cmisticism 0i nevrologie", be <sldbiciune si fal$itatel., be Raspu-
tin, ctaumaturgul lubric, executat be un membru al familiei Impe-
rialep, be rosturile neingdbuite ale mitropolitului Pitirim, ale lui Pro-
topopov, ale calugärului marbarie, ale lui Manuilov (secretarul lui
Rasputin ; N. R.), ale boamnei Virubov, be pdcatele care au bus
vechea Rusie la revolutia bin Februar.
Dar el fdcea sd se observe cd otara trece printeo perioada
de prosperietate economica farl precedent', be pe urma cumparatu-
rilor be räzboiu $i a suprimdrilor alcoolului. Toate inbustriile lu-
creazd bin plin $i cu folos... l3Ancile sint pline ochiu be bani, $i
bepozitele lor ating zece miliarbe be franci. Nu auzi vorbinb becit
be cre$tere be capital, be reorganisdri $i fusiuni be societAti, si toate-
aceste operatii consolibeazd armátura financiard a terii $i pregatesc
avintul ei economic bupd rdzboiu».
In ce priveste spiritul, iatd ce cetim : ,,Armata intreagd, po-
porul be la tard $i bin ora$e, negustorii bin Moscovainima vechii
Rusii --, Duma, Marii Duci, toatd tam, intiun cuvint, vibreazd la
unison. Toti, in acela$1 act be crebintä, vreau sd urmdreascd rdz-
boiul pAnd la incheierea lui biruitoare ; toti vreau sä libereze patria
be luarea in stdpinire germand $i s'o inzestreze cu o abministratie-
cinstitd, laborioasá $i mobernisatd.
Contra acestui sentiment national care se vdbeste zilnic tot
mai limpebe si fatá be reprobatia unanimd a fedi, uneltirile citorva
sute be fiinte raufacatoare $i stricate n'ar putea birui. Natia si or-
ganele care sint emanatia ei directa se pazesc bine: inteun chip
sau in altul, violent oH ba, fermentele rele vor fi expulsate sau
innábusite.
Cu aceastá sigurantä vreau sd incheiu aceste citeva note".
Nu se poate zice cd nu sint profeti $i in ziva be astAzi. Caci
aceastä asigurare", trimeasä in lanuar trecut, a fost publicatá Ina
numärul bin 9 Februar al ziarului lonbonian.
*

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 309

PREVESTIREA Fl1RTUNII.
Ina bin Ianuar septesprezece ,,bin cei mai innalti si influenti_
oameni" bin Rusia innaintasera Tarului un memoriu, in care, spune
Times, care resuma un articol bin Ruscoe Slovo, zse cerea cu sta-
ruinta neaparata nevoie be a parasi vechiul sistem be guvern ne-
raspunzator. Ca raspuns la acest apel, foile conbucatoare au ince-
put sa se rosteasca si ele cit mai limpebe in favoarea unor schim-
bail rabicale in Guvern, invocinb exemplul Angliei si al Franciei,,
care, supt apasarea razboiului, au aboptat forme nouà si nouà me-
toabe, beosebite be trabitille lor, fara sa sufere cea mai mica pa-
guba, ci, bin potriva, cu cel mai mare folos pentru causa comunP._
Novoe Vrennall tiparia urmatoarele cuvinte clare, la care ar
subscrie bucuros orice Rus cu grip be interesul general :
Entusiasmul patriotic pe care natia 1-a aratat la inceputul
razboiului si toate vabirile practice ale acelui spirit, besfasurate in
silintele generale be a creste cantitatea be munitii si be a coopera
pe orice cale cu Armata au fost mai mult intimibate bin porunca
birocratiei, care vebea in ele o primejbie pentru monopolul ei be
guvern. .
cInstrainarea intre Cirmuire si opinia publica trebuie sa reac-
tioneze si asupra sufletului national. Entusiasmul popular s'a poto-
lit repebe, si, in locul unirii tuturor fortelor terii, asa be voios pro-
clamate in cele b'intaiu timpuri ale razboiului, am avut be insemnat
o beplorabila largire a präpastici bintre natie si cirmuitorii ei.
cToata tam urmareste acest proces cu cele mai a mare senti-
mente. Sintem cit mai beparte be unirea tuturora pentru razboht
si be biruinta pe care o vebem inbeplinita be aliatii nostril..
20 Mart 1917

Germania cesarista innaintea

Rusiel revolution are
Nu s'a vazut pana acutn in istorie un exemplu be trufie in-
genunchiata ca acela al Germaniei be astazi. Dar ingenunchiata
Mt acea sinceritate care rascumpara si face a se ierta pacatele..
Ingenunchiata grosolan si ipocrit tot be obata, umilinbu-se prin tri-

www.dacoromanica.ro
 310 Rdzboiul nostru in note zilnice

vialitatea gesturilor pe care le face, a cuvintelor be implorare pe

care le roste$te, ca si prin acea hotdrire be a se rdzbuna bacd
acest cersit plin be $ireatd smerenie ar fi cumva refusat.
E astfel in Cancelariu $i in acolitii sdi tot sufletul calicului
spaniol bin c Gil 131as,, care cu o mind cere gologanul, pe club
cealaltd tinteste o veche pu$cd be briganb asupra trecatorului
Ascultati-1 infant pe acela care nu inbrazne$te a vorbi in nu-
mete sau, ci care, cum be atitea ori a läsat a se intelege, nu face
becit sä reprobucd cuvintele impdrätescului sau stdpin, pe profeso-
ralul Bethmann-Holweg, care la zile marl imbracd o a$a be teribild
uniformd $i face pasi a$a be cuceritori incit sd crezi cd ai innainte
pe Bismarck insu$1, care $i-a Idsat in mormint capul, bar n'a uitat
sd-$i ieie coiful be parabd. Ce se inchind teranul rus innaintea
Sfintilor Patapie $i Sisoe si inaintea mucenicilor bin Pe$tera be la
Chiev, fdcinb la fiecare boud cuvinte o inchinäciune be parcd std
sd se arunce in apd $i apäsinb mai bine cu fruntea lespeztle be
jos, care-i pareau cd incep a se clinti! Cancelariul minbrului Imperiu
german, Vizirul lui Salmanasar, locotenentul parlamentar al Supra-
omului imperial, 1-a in trecut. A chemat in sprijin si istoria, fdcinb
revelatii, pe care väbit le $tie be la bomnul sdu, bespre anume
sfaturi pe care Wilhelm al II-lea le-a bat neascultAtorului si inbdrdt-
nicului care a fost Tarul Nicolae. A abus cele mai strapice asi-
gurdri c5 Germania oficiald n'are nimic cu noua Rusie, ci std. $i o
abmird in mdretia ei populard cd-i bore$te tot binele, afard be o
victorie, a pentru nimic in lume nu i-ar lua ceva,regatul Polo.
niei, care n'a bat solbatii ceruti, regatul Utuaniei, Curlanba germand,
Ucraina liberd fiinb bed trecute la arhive; cd pe frontul be Rásdrit
nu se va probuce chiar niciun eveniment militar numai sä nu fie
4ulburati aceia cari ar trebui sä fie, si ei, niste buni vecini, in opera
lor be mintuire nationala. La restabilirea lui Nicolae al II-lea nu
se ginbe$te nimeni : be ce n'a ascultat sfaturile cele bune, supárinb
in acela$ timp pe propriul lui popor $i umplinb be amdrAciune inima
bund a celui care-i cerea libertatea Rusiei ! Sd $i ispd$easca beci
pdcatele, iar Rusia revolutionard, be mocraticd, republicand sa. trdiascd 1
E ordin chiar sd trdiascd, be vreme ce spune Illaiestatea Sa prea
innaltatul Imparat al lumii, be la 13rema prin Sofia la... Bagbab O.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 311

Cut-el Amara, califul nemfesc care bispune be cel mai serviabil

bintre cbdtrinii Dumnezeil...
Ce spectacol si ce rusine !
Si comebia e aranjitd. Socialistii oficiosi rdsar, la comanba.
Tonul lor e hreste mai plin be increbere, be 0 calbá si bulce inti-
mitate Doar vorbesc catre tovardsi. Cdtre tovardsi cari be sigur au
rämas crebinciosi principiilor, care sunt pacifice,bovabd crebitele
be rdzboiu pentru gazuri asfixiante si submarine pe care le-au votat
fdrd o simpld observafie, cu entusiasm, pe cinb Englesii, Fran-
cesii, chiar atifia bin Italieni s'au stricat in atingerea !or cu milita-
rismul si vorbesc inteuna be acele lucruri militariste", obioase
urechii unui abevärat <<socialist), ca Scheibemann, care sunt : brep-
tate nafionald, bistrugere a Statelor be prabd, alungare a pdginilor
bin Stambul, tdierea nasului bulgaresc, pebeapsa pentru chinul sal-
batec al l3elgiei. Dar Rusul revolutionar, acela e bun, e pacifist, e
be treabd... El n'o sd poarte rdzboiu... El n'o sä ceard socoteald
pentru trecut, cad atunci boar era la Petrograb Tarul, care, acela,
chinuia pe Sirbi si pe Belgieni. El n'o sa pretinba schimbdri be ho-
tare. El n'o sd pregeteze a sta in legaturd cu Wilhelm pacifistul,
pe care Universitatea bin Stambul I-a si propus boar pentru premiul
Nobel al pacii,..
Ce umilinfd josnica si ce fdfdrnicie neghioabd ! Pare cd vezi
fricosul care mingiie cinele be care-i trimurd carnea pe binsul. Ca,
el e bun, ea' el e cuminte, cd nu mused...
Ian si noblefa veninb la rinbul ei sd se inchine la sfintele
icoane ale revolufiel, poate ale revolufiei sociale. lard conservatorii
cari toatä viafa lor n'au visat becit be asemenea prefaceri si cari
si noaptea, in iubirea lor be republicd, borm cu ghigilicuri rosii, in
chip be bonete frigiene. Iuncdrii, birzi iuncdri cu musta file ca parii
si cu sticla infiptä 'n ochiul cu care te cerceteaza be la innalfimea
genealogiei lor prdbalnice, toate manechinele fepene cu picioarele be
lemn care se poartá prin lumea plebeilor in pas be parabd, expu-
ninb frisura bin frunte si cararea bin ceafá, se prosterna cu o evalvie
be sä se scuture be ris munfil inaintea profesorului si abvoca-
tului bin negustorime, ba chiar si mai ales, flinbcd bele el se
asteaptd, be fapt, mintuirea innaintea socialistului cu sapcd si blusa
plind be pete. 51 ei asigura cä in rázboiul sau cbefensiv., Germania

www.dacoromanica.ro
 312 Razboiul nostru in note zilnice

,,nu s'a ginbit niciobata la cuceriri", intocmai cum a spus Can-

celariul. Niciobata... Cine a spus altfel, magar sa fie! In special fata
be Rusia a bomnit totbeauna singur regretul abinc ca nu mai pot
fi relatiile be obinioard. Cu abevdrata Rusie bine inteles, nu cu Tarul,
nu cu nobleta. Fata be teran, be muncitor a fost necurmat, in Im-
periul vecin o iubire Fara margeni. Putin, si toti acesti evoni2.
cu latifunbii $i cu supusi, cari impart omenirea in specia lor, bi-
vina, si speta, zoologica, a celorlalti, ar cere sa li se trimeata be
la plug sau be la atelier un ginere pentru csus-binele nascutele.,
hochwohlgeboren.ele lor fiice. Cit be sarac, cit be incult, cit be
murbar numai Rus sd fie. $1 revolutionar si socialist!
Burghesia nu se poate lasa mai pe jos. Liberal-nationalii alearga
,gifiinb: Ei cari, ieri Inca, umpleau lumea be strigätul flaminb bupa
anexari, be häulitul lor lacom bupa pdminturi. Protestdrile lor be
pace, be bragoste, be fratie sint si mai aprinse. Toate aceste fete
grase si rosii be oameni cari nu manincd bupd programul oficial si
tari si-au anexat o burta imperiaId se silesc a schith zimbete care
la se vaba bine, sa se vaba be beparte.
Veniti, fratilor; be cinb va asteptam! V'a tinut beparte be
noi tarismul, pe care noi nu-I iubiam, fiinoca, precum se vebe bin
hiar fitful nostru, noi sintem liberali 51 aceasta inseamna ca borim
libertatea,si o servim. Acasa la noi si oriunbe aiurea. Fiinbca o
spune Cancelariul, noi nu voim sá anexam, bar, chiar be am fi voit
sä anexam, era numai ca sä liberam. Veniti sä ne imbratisäm: 11-
bertatea noastra cu libertatea voastrá, noi, liberali, voi, liberati, sa-
maninb ca boua picdturi be apa. Daca a fost un razboiu, 1-au voit
ceilalti, pe cari I.ati bärimat. Vechiul regim, care a tocmit asasini
in Serbia $i care be hatirul acelui nemernic Stat mic a ofensat
Austro Ungaria, o batrina barna onestd si liberald, totobatä, cu apu-
taturi be republica. Dar vol sinteti nevinovati. Va absolvim, ca fii
mai marl ai libertatii. VA iertam si va avem bragi. Veniti la nenea,
cä nenea are bomboane. Si Imparatul nostru, prunc nevinovat, care
plinge zi i noapte, are o cutie plinä. Uite cum va face cu ochiul,
mieluselul Dumnezeului celui batrin nemtesc...
$i cinb se aub aceste nenereli ale glasului ragusit be strigatele
ncigase, cinb se vab aceste mini abia spälate be singe care se in-
linb be schiteaza in aier alintáturi copilaroase, oricui ii rasar in minte

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 313

acei solbaji bin transee, cruzi i la$1, cari, bupa o ultimä incercare
cu gaze asfixiante $i lichibe aprinse, striga bin rasputeri (Ramerab=
jiinb insa la spate granata cu care sint gata sa loveasca
Rusul revolujionar nu e un savant, $i jeranul, muncitorul, care
bomina azi soarta jerii lor, n'au biplome be boctorat in buzunar
bar sufletul banuitor al omului bin popor simte rapebe cu cine are
a face $i-$1 recunoaste bu$manul, oricite schime ar face $i in orice
haina s'ar infajisa. El va face ca si tovarasul säu engle i frances,
plecat be la aceia$i munca $i pentru aceia$i opera. Va ribe $i
va trage.
Pana ce va vebea sau pe ace$ti oameni invin$i, zbrobiji, sau
pe abevaratul popor german liberat el insu$i i gata $i el be marea
opera a libertajii omenesti.
21 Mart 1917

A doua epistolá
catre un socialist
Motto Batjocurete pre cetateni
cel lipsit de rmnte, mr omul intelept
Ilnitte aduce
(Scriptura.)

La frumoasa scrisoare noua a socialistului romin raspun6

foarte limpebe. Laub pe Liebcknecht fiinbca, pe be o parte, in jara lui,
a servit ibeile be reforma socialä, lovinb numai in poftele be cuce-
rire ale unei clase, fara a primejbui interesele vitale ale poporului
sat!, iar, pe be alta, fiinbca oricine face cu putinja liberarea terito-
rjului nostru si breapta lui intregire ni este un prieten. Pe socia-
listii romini ai boctorului Racovschi nu-i laub fiinbca $eful lor, re-
prezentant al unei familii be celebri najionali$ti bulgari, a lucrat
totbeauna contra intereselor be viaja ale poporului nostru, ferinbu-se
cu cea mai mare prubenja be a face rau la ai lui. Nu-i laub, ci ii
osinbesc, fiinbca au facut bintr'o propaganba pacifista mijlocul obios
be a slabi puterea be aparare a jerii, inbemninb la beserjiune $i
be atitea ori binb inii exemplul. Si cu atit mai putin imi sunt bragi,
cu cit, in orbirea lor, au facut servicii politice tuturor Marghiloma-
nilor reacjionari, numai pentru a-$i recapata zeul lor bulgaresc, pe

www.dacoromanica.ro
 314 RAzbolul nostru In note zilnice

cinb niciobata n'a intimpinat bin partea lor becit injurii, prin ePtbe-
várulv b lui Mille (perfect socialist pAnia sfir$it, nui asa ?), cleve-
tiri $i calomnii, cea mai sinceri $i bevotatä mi$care bemocratica'
nu de §.i nafionalk ci tocmai pentru a este nafionala care a
existat vre-obatä in Rominia.
D-ta pui faf5 in fall pe Bissolati $i pe Scheibemann cari
aminboi isi abuc aminte intäiu be nafla lor $i apoi be ibeile lor
-sociale De ce nu laub $i pe Scheibemann cum laub pe 13issolati ?
Foarte simplu, pentru motivul arAtat mai sus. E vorba be scopul
pentru care unul $1 cellalt 1$1 servesc fara : Italianul pentru atingerea
unui brept, Germanul pentru sAvir$irea unei nebreptàfi. Ori, bacá
a$i fi jubeator, n'asi avea sä stabilesc o bistindie intre parintele
be familie care, alcinb batoria sa fafã be societate, ar fura o pine
pentru a-$1 hräni copilul bolnav $1 Intre acela care, $i el fiinb sama
in rinbul intdiu be interesele lui be familie, ar omori pe pazitorul
unei comori pentru ca sa' procure fetet lui care merge la bal o
parurS be biamante?
Rázboiul nostru nu se jubecä, precum o fad b-ta, bin econ-
-secinfele» lui. Caci cu acest sistem am ajunge foarte beparte. PA-
mintul n'ar trebui sa crebem cä se invirte in jurul soarelui, fiinbca
Calileu a fost osinbit la moarte.
Dacd vorbe$ti be rolul pe care 1-am jucat in anumite impre-
jur5ri be care nu e locul sl vorbim mai mult aicea, sà-mi bai vole
sá spun ea' b-ta, socialist inteligent, vorbe$ti ca un polifist... care n'ar
fi inteligent. Si nu creb cA' aceasta este ambifia b-tale.
Despre imprejurgrile be peste Prut mi am spus obatä p5rerea.
Orice avint cátre libertate nu ne Iasa' nesimfitori $i crebem ca ni-
meni n'are be Mut lectii revolufiilor fiinbca ele se ebucä .prin sine
inse$i. Pe schimbgrile be la noi, care $i mie mi se par fatale, as
prefera sa le vAb ebucate be la inceput. 5i, pentru aceasta, sa-mi
bai voie, nu le-as ba pe mina b tale. 51 mie, care ma cunosc, mi-ar
tremura mina cinb m'a$ atinge be binsele.
cElev al scolii istorice germane eu ? Ba Inca in acela$i timp
<<abministrator al lui Treitschke si abversar al Revolufiei francese,
bupá o trabifie care este $i a lui Joseph be maistre $i a lui Taine?
Multe be toate pe capul unui om ! Dar, pentru ca' totugi el are unul,
n'ar putea impaca In el ibolatria be Stat a celui b'intaiu, mi$ticismul

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 315

autoritar religios al celui be-al boilea si sanatoasa critica be bun

simt al celui be-al treilea, 5i nu-mi trebuie niciuna bin tustrele fiinbca
natia mea trece i peste ibolul nemtesc al lui Treitschke si peste
Dumnezeul politienesc al lui be Maistre i cu atit mai mult peste
empirismul Fara ibeal al lui Taine Iar, Ned, precum zici b-ta, ntr
trebuie csft mergi cu breptarul zibarului ca sa inbrepti liniile Cea-
hlaului', nici eu nu mi-as permite sa refac geologia lui Dumnezeu,
bar si b-ta ai gasi be rau anumite ascutisuri be stinca bacä ti-ai
rupe nasul be binsele sau macar bad copilul b-tale si-ar sfisia fun-
bul pantalonilor, cu sau färá continut. $i atunci, la 1793 a patimit
si ceva mai nobil becit nasul nostru.
Te felicit ca cetesti 13iblia si mai ales ca ai cetit-o acolo unbe
spui in transee. Te-asi felicita si mai mult bad ai fi fost acolo bin
convingere si iubire, nu numai bin batorie. Dici eu nu vreau un Dum-
nezeu pentru un singur popor, nationatist" cum spui b-ta, bar, toc-
mai fiinbca el nu poate fi astfel, se cuvine sa fim putintel noi. 0,.
ban' am avea un Dumnezeu nationalist romin, care sa impiebice pe
oricine be a ne apasa, spircui i batjocori cum ii vine la socoteala,
care sa ocroteasca exclusiv, in preocupatii mai marunte, nepotrivite
oarecum cu infinitul bivinithfii, besvoltarea muncii noastre oneste si
a mobestei noastre culturi, ban' el ti-ar lua grija be a sta cu pa-
buchii in spate si cu pusca in mina in funbul pamintului umeb ca
sa oprim totala noastra bistrugere be bestiile fl5minbe ale lumii
intregi, m'as face si eu internationalist ca b-ta, fiinbca si mie mi-e
brag orice om pana nu arata prin fapta lui a nu meritä sä fie.
Pe cine incurajeaza la asasinate i prabaciuni", sa-I tratezi
cum 1-asi trata si eu, bar, tocmal fiinbca ai invätat carte sa-ti bes-
chizi bine ochii cinb arunci cuiva aceasta acuzare. A vorbi be casa-
sinat) acelor cari apará astazi ram'Asita acestui pamint si se Otesc
a razbuna cea mai cumplita neomenie e pentrue un om incult in-
constienta, iar pentru cine are cultura, sa ma : sminteala, ceia
ce nu inseamna lipsa be minte, ci minte intoarsa pe bos. $i fiinbc4
eu creb ca mintea totbeauna se poate abuce la locul ei, be aceia
biscut cu b-ta si-mi pare bine ca anonimatul b-tale permite aceastá,
intimitate.
Imi arati atitia ibealisti cari n'au ajuns la capat si ma bisua-
bezi be a face mai beparte o propaganba care nu priveste numai

www.dacoromanica.ro
 316 RSzboiul nostru in note zilnice

pe cburghezi. aid te inseli , ci, fdra a-i bespretui niciun su-

flet omenesc, tocmai pentru cd nu sint prebominat ca b-ta be pro-
blema probuctiunii si repartitiunii bogdtiilorx., ci ma ginbesc chiar
la acel popor in mijlocul cdruia ai luptat si pe care ardti ca-I iu-
besti ca si mine, cel putm ca probucator al bogatiilor", cu sau
fait crepartitiune.
$i se poate sd nu rázbesc nici la unii, nici la altii. Dar creb,
sint convins ca be lumina zilei cd oHce sfortare onestä nu valo-
reazd numai fiinbcd poate sd ajungd, ci pentru cd neaparat trebuie
sd se continue.
$i, bacd b-ta insuti esti capabil be sfortari oneste, ne vom
intilni pe urmä, nu la piciorul esafobului pe care il boresti, ci la
un inceput be brazba pe care-I vreau eu.
P. S. Cit bespre b. Fagure, ti-1 abanbonez impreund cu ab
versarul sau Wilhelm al II-lea. De la ei boi nu ne-om sfábi nici-
,obata.
21 Mart 1917

America lui Lafayette

America se pregSteste la rdzboiul contra Germaniei, merginb
astfel bincolo be asteptdrile cele mai calburoase ale apdratonlor
breptului be viata al popoarelor. Un curent be nemdrginit entusiasm
strabate toatd aceastà lume, be la un ocean la cellalt. Demon-
stratiile populare se urmeazd zilnic ; presa consacratà obinioard mai
mult afacerilor si intimpldrilor sensationale, scrie articole vrebnice
-be ibealismul cel mai curat al unei societati romantice. Daruri
bogate se oferd pentru acei ce s'au inchinat causei celei bune. Pare
a un vint be prhedvard bate pe acolo, trezinb suflete, bune suflete
tineresti, gata be luptä si be jertfä, viteze si pline be incre-
bere, inteo lume unbe páná acuma se vebea mai mult omul, putin
c am trivial, care lucreazd mult, stringe mult, cheltueste abesea ca
un nebun si nu vebe pe lume alt scop becit acesta. Rázboiul cel
mare, prin rostul lui be la inceput, prin caracterul pe care-1 iea bin ce
in ce mai mult, prin sdlbateca notd provocantä, sfibätoare pe care
i-a bat-o Germania, a räscolit inimile tuturor acestor Vankei, pre_

www.dacoromanica.ro
 N IORGA -17

,ocupati be baraverile lor. Ei inteleg acuma ce se gaseste, bacá

viata meritä a fi träita, bincolo be acel praf be chbuni, be acel
vuiet be be masini, be acel lab al sfortarilor munch la care se uità
cu besgust Rabinbranath Tagore, contemplativul inbian. Viata care
li fusese prea mult un scop, rebevine, curn trebue, iar mijloc numai,
pentru aceia ce, baca nu se an mai presus be omenire, sta be
sigur mult mai presus becit orice om in parte. Aceiasi bogAtasi
cari, obinioark bupd ce facuserá petreceri cu flori proaspete in
mijlocul iernii, cumparau, pentru ca sfi aiba o casä in stilul engles
al Tuborilor bin veacul al XV-lea, bucatà cu bucatà, piatrA cu piatrà
si grinbd cu grinb5, toate rartile ei pentru a le strämuta beosebit
-bincolo be Ocean, se ginbesc astázi c'a milioanele lor pot servi mai
bine pentru a face sà infloreasca pe pamint acea breptate bespre
-call li se vorbeste in Biblia, be zilnica !intrebuintare a crestinátatii
for protestante. Si un popor intreg be oameni laboriosi faspunbe
la acest inbemn puinb aláturi argintul muncii be aurul capitalului
De ce toatä aceastà uriasá miscare a spiritelor ? Aceasta infri-
guratà Wale spontanee a inirnilor ce se puteau crebe nesimtitoare
pentru tot aceia ce nu e bescoperire, asociatie, muncA si pläcere?
De ce aceastä abevAratá inviere a unei parti asa be mari si insem-
nate a omenirii?
Ra'zboiul insusi, prin inv6taturile ce bau privelistile lui, totusi
n'ar fi ajuns s'a Ina asa be repebe o asa be insemnatä schimbare.
Realitatea lui bureroasä nu putea inriuri in be ajuns pe aceia cari
tocmai bin causa asprei lor vieti obisnuite cautä pentru a ba ce
zace in funbul inimii lor ceva mai presus be real. Li trebue un
element be poesie care sa-i prefacl si sa-i innobileze.
Acest element li I-a bat vechea ,si neintrerupta iubire, ',Una
de cea mai mare admirafie §i capabila de cel mai mare devote-
ment, pentru Franfa.
Acest popor, aceste rase beosebite nu vorbesc frantuzeste.
In amestecul be oameni cari trAiesc pe acolo Germanii strigá tare
limba lor nationalä, poate si fiinba au venit mai be curinb si pas-
treaza mai toate legaturile cu vechea patrie europeana. Itahenii,
taxi se si intorc cei mai multi acasä, intru toate Italieni. Ce sä mai
vorbim be Unguri, be Slovaci, be Rusi, be neamurile care trimet
acolo necarturari, a cdror transformare se face prin aceasta chiar

www.dacoromanica.ro
 318 inzboiul nostru in note zilnice

cu mai multá greufate 1 Dar, bintre cele trei popoare care au pus
basele Statelor Unite, Englesi, OlanZtesi si Francesi, limba celor b'intiiu
a biruit si p5nä intr'atita, incit ceilalfi si-au uitat popria lor limb&
Sint Eenglesi in mare parte ace$ti Americani, setosi be rdz-
boiu astazi ; vorbesc limba englesä ; literature pe care o cetesc e
in mare parte literature englesa, venitã bin Europa. Atitea cerinfi
ale rasei, atitea inriuriri be fiecare clipà ale graiului, atita putere a
literaturii, si totusi pentru ei tofi Anglia e numai unul bin luptA-
torii pentru o causa bun5. N'am cetit un singur cuvint buios, bespre
binsa, o singurd beclarafie ca acelea ce se pot culege bin scrisul
Canabienilor ori Australienilor.
Cinb isi infafi$aza pe cavalerul breptului, care trebuie sä fie
ajutat, ei tofi se ginbesc la Franfa. Cinb se revarsd calbura inimii
lor, be Frani. a e vorba. Cinb bevotamentul lor cátre suferinfa cautá
un loc unbe sA se cheltuiascd, pána la moarte, spre Franf a pleacá
stubenfii, mebicii, abvocafii, poefii, artistii, si sint bucurosi sd faca
sacrificiul cu care se simt batori, acolo. Supt steag frances li se
pare c'd merg ace$tia tofi, milioanele care se bau peirii pentru
ca violenfa, sila hiba sa nu-0 puie pecetea inrositá in foc pe fruntea
omenirii, bin care sä faca roaba ei osinbitá la munca be veci.
Dar acest steag frances if si cunosc ei, prin strámosii si innain-
ta$ii lor. Pe cel engles 1-au cunoscut cind nu erau liberi si pentru
cd nu era liberi acei vechi colonisti englesi ; pe cel frances 1-au bes-
coperit cinb a bätut ceasul libertafii. $i be aceia li e brag, be a
nesfirsitä lubire, care poate cere orice si dreia orice trebuie sa i se
bea. Dupà inbemnul frances, cu ibeile francese si cu ajutorul cava-
leresc al Franciei be la 1780 s'a crciat aceastà America, azi cel
mai puternic prin munca $1 averea sa bin Statele lumii. Si in con-
stiinta tuturora träieste aceastä datorie.
In luptele celor vii, morfii 0-au avut totbeauna partea, prin
toatà puterea ce se besface bin amintirea lor. Illorfii cei rai aruncd
in prapastie si oamenii pe cari nu iau vázut niciobatä ; morfii cei
buni inbephnesc si bin mormintul lor opera be vitejie, be libertate,
be brept pe care in viard au inceput.o numai. $1 astäzi lucreath
pentru Franfa acei oamenii be mult acoperifi be färinä cari in tine-
refea lor boritoare be a se cheltui pentru o causä mare, pentru tin
act be besrobire, au trecut Oceanul spre a sprijini in fruntea tru.

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 319

-pelelor regelui lor, care au trebuit sd-i urmeze libertatea americana

ce se zbate spre viatd. Cava lent lui Lafayette au trecut in zborul
vitejiei lor besinteresate pe aceste locuri unbe azi om lingd om
lucreazd cu spor, cu bragoste, bars'ar fi crezutnumai pentru ei.
Dar nu pentru ei numai, ci, cum se vebe acum si pentru
acei cari li-au bat o patrie, pentru Franfa lui Lafayette cdreia-i intinb
astäzi miliarbul barurilor si sint gata a-i ba, mine, si singele lor
E o lectie be morald pentru fiecare om in beosebi, o bund
si mare lectie a boua zi bupd prebicile be energiefara vre-un
abaus moral oarecare ale materialismului. Deci interesul nu e sin-
gur pe lume si mci macar cel mai tare. Ci ibealismul iubitor be
oameni nu e numai o bucurie si o glorie pentru present, ci le lasd
.si mostemre neperitoare si pentru bepartatii urmasi ai viteazului
binefdcdtor, pe cinb crasul materialism, imbracat in platosa egois-
mului ski, ajunge unbe a ajuns astazi, cu toatä pregdtireax. ei
neasemAnatä, Germania.
$1 pentru aceasta lectie omenirea intreaga va trebui sa-i fie
recunoscdtoare Americei tut Ebison si Carnegie, triurnfdtoare, care
n'a uitat pe Franta lui Lafayette, mucenica.
22 Mart 1917.

Sarcina Italie!.
Italia asteaptd be boud luni o loviturd pe care se pregateste
a o rdspinge cu toatd energia sa rdscolitd be o splenbibd sfortare.
Caci in abevär sfortarea aceasta a ei e una bin cele mai ma-
r* care s'au facut vre-obatd. De si a pornit tärziu la o luptä care
_si pentru binsa era neaparata, fiinb vorba astdzi be soarta tuturor
neamurilor in noua alcdtuire a lumii §i ea avinb peste hotare atitia
bintre ai sal, bornici be liberare, nici Italia n'a putut prevebea gre-
utatile care vor räsdri in calea operei sale. Austria nu s'a bovebit
nici mai bund nici mai rea bedt o crebea toatä lumea, mai ales
bupd ce busmanii ei s'au convins be un lucru care nu stätea in
preveberile acelora cari i-au bat cele bIntdiu lovituri: a ea nu le
sfdrima be la sine, curn se stia bine cd nu va h in stare sd se apere
singurd Dar cit be puternic si be ce naturd va fi sprijinul ce-i va
Zia Germania, aceasta nu se putea beslusi becit in cursul luptei.

www.dacoromanica.ro
 320 RAzbotul nostru in note zilnice

$i aceasta atirna be insusi scopul si be insesi mijloacele aces-

tei Germanii, care s'au beslusit numai pe incetul. Uriasa nebunie
a Europei centrale", runita intr'un singur sistem militar astki
pentru a fi mine un singur sistem economic si politic chiar, a räskit
numai ceva mai tirziu pe steagurile agresorilor fárä scrupul si WA
crufare faj5 be altii si fajä be ei chiar. lar c5 un popor va fi in
stare sá cheltuiasd pentru a atinge asemenea scopuri, Obit ilusorii
nu numui toate puterile presentului, bar insäsi energia generatiilor
viitoare, sec5tuinb rasa tocmai atunci cinb voieste s5-i preg5teasca
un mai mare viitor, se putea ginbi cineva la o aberatie ca aceasta ?
$i astfel, ca si toti ceilalji lupt5tori porniji contra Austria
bec5zute, al c5rii ceas bin urmä sunase si in constiinta propriilor
ei ap5rAtori, Italia s'a gkit avinb impotriva ei Germania, acea Ger-
manie cu care pana acum citva timp ea nici nu era in räzboiu.
Ceia ce nu inseamnA, ca in casul nostru, cinb alte motive au-
inriurit pentru a ni se ba lovitura menitä sa inspgiminte lumea prin
bistrugerea noastd, cA solbati germani au luptat in Alpi, ci numai
0 principalele forte austriece au fost l5sate s5 opereze necontenit
in Alpi, be oare ce Ungaria trecuse, cu toate nevoile ei de aparare
in mina Germaniei insesi, care, cu abunStura ei be solbati bin toate
neamurile, supusi aceleiasi biscipline si innarmati bin aceleasi be
posite, apara 0 Galitia contra intinderii cuceririlor rusesti.
De atunci Italia a fost impiebecat5 be a se valorifica bupg
puterile ei in Peninsula Balcanid, unbe trebuii sA se muljumeasd
a face bin Valona o fortareat5 inexpugnabilä in calea ambitiilor bul-
gäresti si a psatrunberii be veche batä, a Austriei chiar. Iar bupá
izbinbele el, asa be frumoase, care, cu biruirea unor greut5ji nein-
tilnite pAn5 acum in istoria rkboaielor, i-au ingSbuit sä se fad
st5pin5 pe munfii -neumblati cu cari Monarhia se ap5d in aceastä
parte, ea a trebuit sa resiste unei nAdliri austriace, care, cu mij-
loace superioare, duta s5 r5zbat5 in Tinuturile italiene st5pinite
obatA, tiranic, be Francisc-Iosif iu. Ce incorbare 1-a trebuit pen-
tru a stavili si a fixa pe loc aceastä avalans5 bistrugatoare se stie
in be ajuns. $i, a boua zi bupd izbavire, pe care si in ferile bus-
mane vor fi fost ckturari cari s'o salute cu bucurie, tiind ce s'a
pastrat culturii prin aceasta, innaintarea italian5 a continuat, incu-
nuninbu se acum citeva luni prin luarea Goriziei.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 321

Astazi se vorbeste be o ofensiva, care ar trebui 55 fie o noua

si mare lovitura be teatru, zgubuinb lumea si silinb pe aliati, supt
impresia maretiei sale barbare, la pacea asa be mult borita in Ger-
mania flaminba.
De aceasla ofensiva, se vorbeste zilnic in presa italiana. Dar
färá nicio ingrijorare si Ara mciun apel catre aliati, cari se she
ca-si fac hecare rostul lor acolo unde se afla, in fata sarcinei pe
care h-a immrs-o desvoltarea imprejurarilor.
E o lamurire aceasta, si o fericitä lamurire. Pana acuma, s'o
spunem, gresala cea mare a Puterilor unite pentru libertate si jus-
titie statea intr'aceia ca fiecare, urminb, hreste, si scopurile sale,
se razima, nefireste, pe ajutorul altora, si bincolo be batoria pe care
o aveau acestia fata be ei Inii. Pe urma ilusia unei ofensive gene-
rale a facut mult rau, o stim noi bine. Acum a intervenit o im-
partire be roluri: fiecare-si are rolul stabilit $i cauta sa si-1 inbe-
plineasca, WS a crebe Ca toti pot merge in acelast moment spre
acelasi scop ; fiecare-si are sarcina care-I priveste pe dinsul in rindul
intätu. i, cu cit, chiar in cea mai strinsa legatura, aceasta
sarcma e mai neted fixata, cu atit maz bine.
Altfel s'a ajuns ca fiecare din marii luptatort sd desvolte toate
puterile sale. Ceia ce a facut Italia, in aceasta privinta, ajunginb la
o probuctie uriasa, inzecinb mijloacele sale be actiune, exportinb
azi bin probusul unor inbustrii care nici nu existau la 1915, pre-
facinb tara intreaga intr'un singur ateher, abmirabil organisat si si-
1mb. intr'un cuvint, inteligenta si puterea be munca a unei rase su-
perioare sa bea tot ce sint in stare, va fi pomenit mai tirziu be
istorie cu un abinc respect. Astazi Italia nu cere nimanui nimic:
ea sta sigura de sine innaintea dusmanului, orke ar voi el.
Cu aceasta chiar se poate s fi inlaturat ofensiva ce se pre-
gatia. Ori be va fi insä ori be va trebut ca in valuri be singe ea
sa he raspinsa, Italia isi va fi facut pe beplin sarcina. Sarcina fata
be sine, MO be aliatii ei si, cinb se ginbeste cineva ce apara ea,
ce comori transmise be innaintasii geniali, ce patrimoniu nesfirsit
be pretios pentru intreaga omernre, care be veacuri ingenunchiaza in
aborarea lui, marimea acestei sarcini creste si mai mult in ochii tuturora.
$i va veni o vreme cinb busmanii inii, viinbu $i in simtiri,
vor abaugi tributul lor be recunostiinta.
2 3 Mart 1917.

www.dacoromanica.ro
 322 Rdzboiut nostru in note zilnice

Un om.
Cu tinguirile sintem beprinsi. Orice Romin e, prin brept be
nastere, salvator al patrieinumai el sau si citiva altii cari-i stau
mai aproape si cad ar putea sA-1 ajute In opera lui. Are metobe
speciale la care ginbeste zi si noapte si asupra elaborArii cArora sA
nu-1 intrebi fiinbcA ai face pdcatul be a-I tulbura. FranA ce aceste
metobe, fArä gre§ vor fi pe beplin elaborate, pAnA ce panaceia va
fi stabilit5 si in cel mai bin urmA amanunt al compositiei sale, sA
nu cei nimic becit bouA beclaratii mad si late, pe care, be almin-
teri, ti le face si singur fArA a-I sili prea mult : cA toate lucrurile
merg foarte rail, cA sintem un popor netrebnic si o rasA begeneratA
bar cA totusi era un om, omul unic, care putea face lucruri mari,
mintuitoare, glorioase Cu o singurA conbitie : sä fi fost in alt loc
decit locul lui. .

In fiecare cask la fiecare colt be strabA, pe fiecare coloanA

be ziar il poll intilni pe acest negator asa be sigur in ce priveste
un lucru boar: calitAtile lui proprii, pe care le reservA pentru acel
moment asa be fericit, in care el ar fi in situatie sa poatA face
ceva". Goala lui trufie umple lumea be ifosuri totbeauna, be zgomot
abesea bar niciobatA be fapte
$i, WA, faptele ni trebuie.
Pentru ca sä Ie avem si sä le opunem faptelor pe care, in
fiecare clip5, le bau ceilalti, in bauna noastrA, se cere o speta be
oameni mai putin mareata 51 geniald, mai putin cunoscutá, lAubatA
si a plaubatA be intimii conceptiilor lor superbe, ni trebuie omul care
sä se gäseasca bine la locul lui. oricare ar fi si sA se facA bin el
un unghlu harnic bin marele atelier care trebuie sA fie societatea
noastrA, bacA voim sA invingem putintel si asa cum scrie bevisa
noastrA, cam uitatA be un timp: prin nol insine".
CAd sa nu uitám un lucru. Slobob e oricare sä creabA cA ar
fi bun be ceva mai mult. Dar trebuie s5 abuc5 si bovezi necrebin-
ciosilor. $i cea mai mare si mai sigurä bovabA nu e alta becit si
lac'd bine i cu prisos ceia ce i se impune de situatia mai modesta
in care imprejuthrile I-au pus pentru moment.
$i, bAunAzi, am avut mingiierea sä vorbesc cu un astfel be om.
E comanbant be regiment. Poartà pe piept rasplata glorioasä

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 323

a vitejiei sale. A prins in lupta be la Neajlov o mare parte bin

prisonierii cari, beftlinb pe str5zile 13ucureetilor, au bat un ultim
fior be minbrie nenorocitei Capita le. A retras in cea mai bun5 or-
bine trupa lui biruitoare. A pus-o la bun ab5post intr'un sat care
nu era mai strasnic becit altele. L a asanat $i I-a civilisat. A trecut
cu sänalate iarna care a cerut atitea jertfe altor rcgimente. A tinut
obat5 cu trupurile zbravene, suflete vioaie, aprinse, ner5bbátoare
be lupt5, Oita intr'atita incit la inspectia trecutá be generalul romin
care se gäseste in fruntea armatei noastre si be generalul Frances
al cärui ochiu critic a bescoperit be la inceput lipsurile noastre,
aeon zbraveni ostasi n'au cerut alta becit inceperea f5r5 zàbava a
ofensivei. TO eta' cä pot muri, cA au batoria be a-si oferi viata
si toti sint bucuroei be aceasta.
E o colonie be oarneni cum trebuie pentru asemenea zile, in
mijlocul unei frumoase pasburi; hrana lor va räsAri peste citeva sap-
thmini bin pámint, prin ingrinrea lor, aci siau pregAtit bin vreme
straturt be zarzavat. Ba chiar, pentru c5 Rominul e iubitor be fru-
museta, au s5manat $1 flori pe margine.
Un ceas intreg am aflat un lucru be la acest $ef cum borim
sa fie tor: ce bun lucru pe fume este sa' lucrezi la loeul Mu. N'a
avut s'd invinuiasca pe nimeni $1 n'a lasat sd se inteleagd cä el in
situclia alttna ar ft fãcut mai bine. Fiecare unbe 1 a pus soarfa, si
el munceste fericit pe ogorul lui, pentru sporul tuturora $i pentru
birmnta Patriei.
Tovaräsi romini cad aea trebuie s5 ne privim astazi citi
nu sintem trintorl, cart se ingra$5, cit se ingra$5, bar la urm5 se
bistrug, tovarási romini, sä sacrificám fiecare geniul nostru critic
care $i intinbe negatia peste toll $i peste toate $1 s'a facem, pe unbe
ne-a läsat Durnnezeu, ceva bin ce a facut la regimentul 9 be vinä-
tori, intreg, stinatos, voios $i gata be lupta, fectorul be teren bin
Gorj care e locotenent-colonelul Rasoviceanu.
23 Mart 1917.
Declaratia de rAzboiu a Americef.
Congresul amErican a beclarat razboiu Grmaniei.
De ei evenimentul era be mult prevazut si bugnanii noVri se
aeteptau la binsul, luinbu-ei masurtle in consecint5, totuei el va fi

www.dacoromanica.ro
 324 R5zboiul nostril in note zilnice

o zgubuire pentru oHce suflet omenesc, si pentru tot ce e bun O.

nobil, pentru orice e uman in omenire va fi o bucurie fOra margeni.
AbOugirea puterilor materiale e un element be biruinta in
present si atita. Cresterea puterii morale e un si mai puternic ele-
ment be biruintà in acest present, bar in acelasi timp e $1 o ga-
rantie fata be jubecata vremurilor care vor veni.
S'au bucurat Germanii si Ungurii lor cinb Turcia, Bulgaria
le-au abus un aport be barbarie tenace, si ei n'au cerut mai mult,
crezinb cl be alt ceva nici n'au nevoie. Bucuria noastrá e be alt5
naturd cinb la cele mai nobile popoare be pe pdmint se abaugd
astAzi in lupta pentru brept acea mare asociatie be munca, acea
intreagd lume be energie, care besvoltá si o con$tiintá vebnicá be
puterile sale.
Imperiile Europei centrale au coborit o treaptà la fiecare
noul aliantO, care-i injosea $i mai mutt ; noi ne ribicám cu un pas
be gigant, prin aceastd nouà aliantd, care, fiinb o asa be puternia
asfgurare be izbinbá, este $i o supremä consacrare a scopurilor
ce urmArim.
24 Mart 1917.

CAlatoria regelui Albert

Niciobatá l3elgia nu s'a gásit in mai grozave infrigurgri. Lucrul
in fabrici a incetat mai cu totul, bupd ce Germanii au luat O. bus
acasO tot ce putea servi pentru repararea armelor $i munitnlor lor;
feranul lucreaz5 pentru o recoltä care, ca $i cealaitO, va fi rechi3itio-
nat'a. Dacä, bupd interventii pe care nu le cunoastem, bar ca re,
probabil, vin be la Sfintul Scaun roman, Wilhelm al II-lea a renuntat
la sistemul beportatiildr, cerinb asupra celor petrecute un raport,
ca si cum ele i-ar fi rdmas necunoscute Ora acum, lucrOtorif cari
erau obatà floarea oraselor belgiene se intorc bin captivitatea lor
intr'un hal be plins, $i atitia bintre cei exilati nu se mai intorc be
loc la casele lor. Mii $i mii be camera lucreazá $i mai beparte la
intdriturile menitä sa opreascd innaintarea aliatilor, a liberatorilor. Si,
in sfirsit,supremA suferintS, amenintare be moarte pentru toti,
rOzboiul submarinelor face ca ajutoarele be hranA sá nu mai poata
veni acelora cari pänä acuma se tineau numai bin aceste trimeteri

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 325

si marea ap5r5toare, America, beclard innaintea lumii ca nu mai e in

stare a-si inbeplini marea si binecuvintata ei misiune.
Sentinja be moarte e rostitä astfel asupra acestor trei mill-
oane si jumätate be oameni activi si cinstiji, be muncitori fruntasi
ai omenirti civilisate, be nobili urmasi ai acelor cari, veac be veac,
au luptat pentru libertate, cum au muncit pentru culturà si arta%
Si, nepAs5toare, brutele, care nu vor ucibe cu minile lor, asistd la
agonia acestui popor nobil si viteaz, aruncinb ráspunberea chinurilor
lui Fara nume asupra Angliei care a hotärit blocaba, asupra An-
gliei care vrea continuarea räzboiului, asupra acestei p5gine Anglii
rele care nu vrea sä lase pe buna Germanie crestina a-si inbeplini
planurile be cucerire si subjugare, be cinaljare» a omentrii prin bis-
trugerea lucrurilor si robirea oamenilor.
Unbe vor g5si mänglierea acesti nenorociji in care omenirea
vebe pe martirii celei mai brepte cause ? In ce parte vor vebea ei
o raza be speranfa bupa cei trei ani be intuneric abinc ? De pe
scaunul lui be Arhiepiscop, bátrinul carbinal f5r5 fricá la inbeplinirea
batoriei pe care Dumnezeu a sprijinit-o pe umerii lui si i-a intarit
pentru aceasta, infrunt5 puterile lumii, ameninfinbu-le cu fulgere
care lovesc fãrá s5 se van, $i cuvintele lui räsunA ca o f5g5buia15
prin marea facere a spunerii. Dar n'ajunge. Prea e WA' be mar-
geni suferinja, prea mult striveste realitatea pentru ca perspectivele
bfeptaThi ce va veni neapArat sgi aline simjitor burerile. Clopotele
bisericti nu s'au bus la Roma ,bup5 vechea legenba pentru ca s5
abucA be acolo versuri be Inviere, ci ele au mers la luptà, si
bronzul !or, care a vibrat be toate bucurile si restristile acestui
popor serveste astäzi, bup5 ce a trecut prin focul lui Krupp, sä
ucibà pe fiii Belgiei si pe prienii acestora.
$i astfel in zilele bumnezeiestilor Patimi, un bor linens be-a
vebea aceste locuri asupra arora s'au abátut toate nenorocirile si
unbe moartea va cosi mine cu secera WA luciu a foametei a inbemnat
sa pluteasca asupra cimpilor confiscaji, asupra bisericilor ruinate
si oraselor arse, asupra 15casurilor be miserie si be lipsd, pe insusi
regele acestei jeri nenorocite. 51, pe un aeroplan be r5zboiu, la
bistanja be mai multe mii be metri, el a plutit asupra Patriei.
A fi acolo, a vebea toate pe rinb, aceste locuri unbe s'a nAscut

www.dacoromanica.ro
 326 Rázboiul nostru in note zilnice

unbe a avut bucuriile lui cele mari, unbe a iubit si a fost

iubit be toate acele mii be oameni, unbe a fost aclamat ca Rege
si plins ca pribeag $i asteptat be trei ani, zi be zi, ceas be ceas
ca sol alb al fericirii ce se intoarce, ca bun Inger be refacere si
rasplatire, si sä nN poatA schimba un cuvint cu tofi aceia al caror
suflet intreg merge calm binsul in supreme lui sforfare, sa nu 11
poata ba macar vestea cä in acel punrt fugar pe care-1 salua
tunurile speciale si-1 urmaresc pasarile be vinatoare cu crucea neagra
pe piet se afla cel mult Dorit..
A plutit inbelung, nestiut be nimeni, in cerul, nici acela pe
beplin liber, al ferii sale, s'a oprit asupra lâcasului unbe acum
trei ani copiii lui bormeau in limste, si, intre srapnelele care-I
urmSriau, s'a intors larAsi in colful ingust be pamint, in care cu
binsul s'a refugiat libertatea 13elgiei.
Oamenii stiu, ne asigura tot mai mutt stilt*, lucruri pe care
nu le abuc la cunostinfa lor simfurile pe care-si bau sama ea le au.
Sintem incurajafi fiecare bin noi be o atmosfera specialà, a noastra
ca si trupul pe careI purtäm, si ea e necontenit strabatuta be soli!
pe care n'am voit sa le rostim si be vesti pe care nu le :vebem
veninb. Atitea ni se spun astfel, pe care le crebem cä räsar numai
bin läuntrul nostru si care stint barul sufletelor bune ce se ginbesc
la noi, si atitea puteri al cáror izvor nu-I 135nuim nu sint becit
voinfa celorlalfi, care vine catre noi ca sa se abauge la propria
noastra voinfã.
Si vor fi simfit astfel si ei, pe pragul aooniei prin foame si
supt biciu, in ajunul celei mai teribile mucenicii pe care a cunos-
cuto vre-un popor, mingiiere neasteptata care le usca ochii plini
be lacrimi, un naprasnic inbemn care li intaria inimi stabile.
Era iubirea si crebinfa regelui pribeag care trecea asupra lor.
24 Mart 1917

0 HO ce ar trebul sà se intemeleze
0 revista americana anunfa cä la ei acasá s'a intemeiat o
societate curioasA, bar vrebnica be atenfie si be lauba, (Subway
Court Club). Titlul nu 1-am putea trabuce in trei cuvinte romãnesti
corespunzatore, fiinbc5 noi n'avem Inca tramvaie electrice subterane

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 327

flinbcd prin club intelegem un loc unbe joacd averile ce au, fdrá a
le fi ci$tigat, mdgarii cei mari at zilelor grele be astdzi, $i pentru
CA acest 4 court, nu inseamnd ccurte* $i poate n'ar trebui sa-1 tra-
bucem nici cu omenie fiinbcd este aici o floare find ginga$e be
cavalerism zimbitor be care onesta, soliba omenire se poate scuti.
Dar, in sfirsit, iatd be ce e vorba. Din aceastd societate fac
parte, intr'o lume altfel cam grosoland, in apucaturi, fiinbcd $i
munceste foarte mult si e veglic grAbitä sd ajungd la ceas $i sä
economiseasca o mi$care sau un cuvint be prisos, acei cari se
inbatoresc ca, merginb cu zisul tramvaiu subteran, OP säii cebeze
obath pe zi locul unei femei sau fete obosite". Ca inbemn se spun
in apel aceste cuvinte : cAbu-ti aminte cd, mama ta, sopa ta ori
sora ta pot, mai curinb sau mai tirziu, sd profite bin exemplu tau
cel bun". Femeile, in schimb, au batoria sä rdspunba la aceasth
iccurtoasiel, prin cel mai frumos ,,rnultumesc, be care sint capabile,
si Dumnezeu $tie ce frumos $tiu sd-1 spue cinb vor.
$i cetinb aceste rinburi m'am ginbit la o multime be lucruri
bin viata noasth, $i bin biata noastrd viath be azi phnä be miseritle
pe care ni le 65 soarta $i mai ales pe cari ni le dam noi. Mi-am
amintit be acei cari creb cd un functionar poate fi bruscat in chiar
oficiul sdu be oameni cari, intrinb acolo, nu sint totu$i becit visi-
tatori, be acei cari strigd tare cd toatd comoara amintirilor unui
neam meritä boar sä fie arsä sau si, pe be-asupra ori pe aläturi,
spurcatd, la persoanele care návAlesc in birourile unui om ocupat
si ingrijorat $i cer sa li se facd imebiat ce boresc ele, fiinbcd rostul
lor in societate e asa incit merith a fi serviti in moment, la acei
cari bau afard pe cine li se abreseazd cu o cerere breaptd, fie $i
cu una care nu se poate satisface atunci, la mebicii cari trateaza
be canalii" pe boinavi $i la aceia earl strigd: ceu vd sint stdpin
aici ; voi, ranitii, sinteti slugile melo, la toti acei cari impart verbal
si in scris insultele $i palme semenilor lor, altor Romini rthajiti.
$1 Inca ohatä mi-a rásárit inainte acel tip, pe care-I cunoa$tem cu
totii, al omului care se instaleazd totbeauna asa incit sä ia locul
altuia, sä supere pe toti vecinii lui, sd-i calce pe bdtáturi, sä li
fumeze in nas, sd se scobeascd in binti, sd scuipe pe jos $i sa caute
pe figura fiecdruia cel mai mic semn be nemulturrure pentru ca
be aliminterea Fara nicio intentie be a ajunge la bataie sd zbiere:

www.dacoromanica.ro
 328 Rázboiul nostru in note zilnice

.M5., ba, stii tu cine sint eu ?" (ca o scusä abauga a si la Berlin
se face asa si c5 unul, cercetat cine e mai la urmä, s'a bovebit a
fi: figurant la un teatru be suburbie).
Facem o HO contra a cestuia ? Ce bine ar fi ! Am mai pro-
pus-o obat5 be mult, bar atunci mojicia nu ni cäbea chiar asa be
greu ca azi, cinb boare grozavsi ni e, ca popor, si asa be rusine!
Nu ca s5-i combatem, Cad n'am razbi, asa sint be multi, si
au si o piele... Ci macar ca s5 li spunem pe infeles : multamim.
Ca s5i exclubem be la toate acele satisfactii pe care n'ajung banii
ca sä le poti capata. Ca sä li interzicem total societatea noastrã si
ca s5 li cream un fel be bosar personal prin comunicafiHe bespre
ce au fácut. SA-1 publiam la intimplare, fár5 comentarii. $1, be
cite ori ar fi vorba ca mijlocul sa fie pus intr'o functie unbe trebue
s5 intre in contact cu lumea, sá comunicam autoritàfilor supe-
rioare piesele be bovab5.
Ar fi sigur CA inbeplininbu-ti batoria, nu intimpini acele jigniri
care nici ca pebeapsl nu trebue sä atingA sufletul omenesc.
24 Mart 1917.

impgrtirea Austro-Ungariei.
Se vorbeste be o pace cu pastrarea Ausfro-thagariei. 4 Schioap5x.
pace si be o mie be ori nenorocitä! Ea ar fi cu neputinfá bup5
tratate, cu neputinf5 bujoa starea be azi a luptei, bar mai ales cu
neputintá fatà be menirea fireasca a razboaielor, nu bintre regi, ca
obatä, ci bintre natiuni ca astazi.

In abevar, rAzboaiele care sint chemate sa resolve, intr'un

sens ori in altul, o problemä, nu se pot beparta be binsa prin nicio
silinta, a nimaruia. price incercare be a le face sä bevieze le
abuce mai aproape Inca be punctul esenfial, care nu poate fi inlä-
turat be nimeni si be nimic.
Ceia ce a fost o tinta fireascä ajunge, cinb anume imprejurAri
cauta s5 schimbe rostul luptei, o obsesiune, o urmhire be fiecare
zi a ginbului. Acei cari ar voi, bin consiberafii be oportunitate, sä
ispr5veascá mai repebe si fára aceasta, simt mustrarea be cuget,
contra dreia se zbat, bar n'o pot birui, Ca atitea viefi omenesti ar
www.dacoromanica.ro
 N IOROA 329

fi fost stinse, atitea ruini ingrdmAbite, atitea comori rdpite ireme-

biabil omenirii fArd ca scopul sA se ft atins. Ceva i sine pe loc la
batoria lor, oricit be grea, in oricit be bureroase imprejurdri.
SA zicem insd cd puterea imprejurdrilor neinjeleg5toare, foame,
schimbdri interne, e asa be mare incit solujia nu se poate ba. $1,
iardsi, nu injeleg numai o singurd solujie, c5ci tagicluirea prin lapte,
prin faptele duse pang la capatul lor, pana la ultima lor conse-
cinta, a posibilitatzi de a se ajunge tinta, neputinta desavirsita si
netagaduita de a razbate, este si ea un punct de oprire firesc. SA
zicem cd oboseala bin alte pricini becit a infringerii militare ar a-
buce pe aceia cari au pornit sau numai au primit ca Aliajii
rdzboiul pentru a ajunge la o noud stare be lucruri, sd se opreascd
in cale, sd propuie, pacea sau sd o primeascA WA a se fi hotdrit
nimic in acea chestie tocmai uentru care s'a sfArmat pacea omenirii
si pentru care i s'au impus asa be mari bureri si sarcini asa be
grele.
Uu razboiu ispravit fata de scopul pe care I-a avut, nu zdro-
beste nici sufletul invinsului. Aceasta s'a vdzut foarte bine si in
casul Franciei be la 1870.1, care bateald be atunci renovarea ei
mora15. El, rdzboiul si-a fdcut batoria, pe care o plAtim boar bestul
be scump ca s'o vebem inbeplinith, be a inlAtura tot ce e fals, tot
ce nu mai poate bura, tot ce e incapabil be viajd, be o parte ca
si be cealaltd. El lasd fajd 'n fajd la sfirsit numai realitäji, abevd-
ruri care s'au cintdrit, care s'au mdsurat, bin care unul a trimis jos
$i a bespoiat pe cellalt, bar care s'au si curatit, unul ca si cellalt.
Astfel, de fapt, este un Thvins mai mare decit invinsul insusi, care
daca nu e glorios 2nvinga1or asupra protivnicului sau, e totusi fe-
ricit invingator asupra pacatelor sale. Cdci acest invins sunt inse$i
aceste pdcate, pe care rdzboiul le-a inl5turat, hirurgical, obatd cu
insesi organele politice be care sunt legate sau cu partite putrebe
bin aceste organisme, usurinb astfel sdnátatea viitoare, circulajia
liberd a ginbului si a muncii omenesti.
Nu fd insd aceasta, in casul Ungariei singure ori $i in casul
Austriei, si vei avea contrariul. 0 demoralisare a omenirii va re-
sulfa din aceasta. Pdcatele, bud nu sint invinse, nimicite, nu rdmin
numai unbe erau, in momentul cinb cujitul a atins trupul vdbinbu-i
brutal tainele; ele se r5spinbesc, cuceresc aldturea, otrAvesc singele

www.dacoromanica.ro
 330 Räzboiul nostru In note zilnice

intreg. Ai pornit impotriva unei tiranii, ai luptat cu binsa principial

ai volt s'o inlaturi cu totul pärtà in abincurile unbe poate rázbate
fierul eroic, si te-ai oprit. Ai chinuit pe bolnavul insu$i care e in
acest cas omenirea, fi-ai bálut joc usuratec be suferinfa lui cea
mare si ai cusut innapoi un trup infectat, care va merge r5pebe
spre pieire, nu numai pentru c5 era- bolnav, bar pentru c5 te-ai
amestecat sä-1 operezi neavinb insusirile ce trebuie pentru a merge
pAnä la capät. Ai pref5cut atunci o fatalitate a forfelor oarbe, care
bistrug, intr'o crim5 a inconstienfei tale, care bad nu a asasinat,
a grabit cel pufin opera morfii.
$1 ce moarte poate fi mai grozavS becit a 'sufletului omenesc
cu toate acele nobile elemente be cugetare si simfire, be crebinf5
$i be avint care au creat toate lucrunle prin care mai mult becit
prin facultatea be a ne finea in picioare si be a rosti articulat gin-
buH ce nu sint totbeauna superioare acelor care främintd animali-
tatea, sintem vrebnici be a ne numi oameni? Ce filosofie, ce art5,
ce moralitate publid sau privat5 s'ar mai putea besvolta intr'o so-
cietate omeneasd in care s'ar fi vábit d nici cele mai mari jertfe
far5 pAreche Ong azi, ale celor mai nobile elemente bin umanitate
n'ajung pentru a inlMura ce a r5mas mai josnic si mai nebrept bin
tirania ap5s5toare a raselor begenerate?
Unii biplomafi ar zice ins5: mai la urmA ce ni pasä? Nu din
sufletul omenesc tilim si nu pentru binsul. Noi sintem numai pro-
vocatori be r5zboaie pentru scepuri egoiste, imprumutinb formule
atr5gAtoare be la cuget5tori spre a insela vulgul care se jertfeste
si care, ibealist ce este, cere totbeauna o ibeie ca fint5, pentru ca
pe urm5, cinb ni convine nou5, s5 facem socoteala finall $i bad
nu inchelem problema, ce-o fi? Dad o incheiem, atuncea e rAu,
c5ci impiebedm pe alfi biplomafi be a se bistinge" si be a se
valorifica in viitor.
Sean infelepciutie be birou, be cabinet", si aceasta ! Bol-
navul druia boala i s'a intins vS cuprinbe si pe voi in burerea lul
mAritä, exasperata. $i el se va zbate in chinuri be care si voi yeti
tremura $i in care v5 yeti fringe $i voi. A$teptinb linistea compre-
selor si ceaiurilor voastre calbufe, yeti vebea in schimb zgubuirea
uria$5 a corpului intreg, care nu vrea s5 moarä si care in aceste
zgubuiri se chinueste si mai mull WA a se putea ins5n5tosa.

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 331

Veti avea, biplomati be convenienta, be oportunitate, be cirpeli,

ceva care nu e convenient, care nu vá va fi oportun be loc si care
va rupe obatá cu cirpelile haina toatà pe care au tesut-o asa be
prost innaintasii vostri, rämiinb goliciunea trupului torturat in acea
agonie care e pentru societate orice zbucium material rirl preo-
cupaiiile ideale care s'au Obit ca zAbarnicie-
Dna nu yeti fi voit breptatea nationalk yeti avea revolutia
generalä, care va ingropa, Samson orb si turbat, ultimele ramäsite
ale civilisatiei in care s'a inchis ce a fost bumnezeiesc in mintea
oamenilor, bin veac in veac.
25 Mart 1917.

«De ce azi §i nu mine?>,

Eram tinar be tot cinb m'am intors in tara, bupa citiva ani
petrecuti in acel Apus care bin zori si 'Ana in noapte e oprit asupra
muncii lui si care, oricit s'ar cere mArgenirea ei si conbitionarea
ei, nu poate trai fericit becit cu ea si pridea. Aveam innaintea mea
privelistea caselor care bimineata sint pline be lume harnica in a
se g'ati si pregati, pentru a raminea apoi goale ziva intreagä, pe
cinb in ateliere fierbe lucrul la care un intreg popor se impartä-
seste. ma urmaria acel freamat voios al multimilor be bimineatá
care se inghesuie pe trotuare, cu zgomotul unor regimente ce trec
spre luptä supt un steag pe care-I iubesc, si acea vioaie intoarcere
be seark in care pe lingd aceasta bisciplina ostAseasa, se mai
amestecA si o visare poeticä prin care fetele par transfigurate in
multamirea be constiintà a acelor cari stiu Ca si-au meritat cpinea
noastra cea be toate zilele,. Imi ramasesera in mInte acele nes-
firsite mese be biblioteci in care cetirile inbelungate, rabbätoare erau
intrerupte be obatä be acea cautatura care urmareste, bincolo be
cartea framintata in minile nervoase, ceva care a rAsärit sub
abevärul venit ca o räsplatk la ceasul lui.
Si avearn o nestins'A sete be a lucra, pentru lucrul el insusi,
be a crea, pentru singura bucuria creatiunii, be a gási si be a spune
numai ca sA stiu a am putut abäogi si eu, cu cite puteri si mai
ales cu cita voie bunä mi-a bat firea, la comoara in care se con-
topesc, intr'o strAlucire be nu se poate recunoaste partea fiecärula
www.dacoromanica.ro
 332 Razbotul nostru in note zilnice

silinjile tuturora si care face pe cercetatorul batrin sa aiba ceva

bin sentimentul batrinului muncitor be fabrica oprit pe ginburi, bar
cu o sfinta seriositate pe faja, innaintea märetei opere be tehnica,
unbe stie ca si vlaga lui s'a intrupat in fapta trainica si folositoare
omenirii.
$i vab Inca biroul, cu toate lucrurile asa be bine rinbuite, al
colegului be astazi, om activ be altfel si bun gospobar, care orin-
buia o parte bin silinjele noastre, cite se legau be institujia lui, cu
acelasi simt be batorie cu care facea ca orbinea cea mai besavir-
sita sa bomneasca in luminarea, incalzirea, curajirea si reparajia lo-
calului. Birou be recepjiune a muncii stimhfice, ca acelea in care
la Lyon se primesc bucajile be stofa ale lucratorilor be matasa,
cercetinb totul, orbonat, masinal, corect, fara a jinea sama boar be
un lucru: cit suflet omenesc s'a prins in firele acelea jesute noaptea
tarziu, in biiguirea copiilor bolnavi, in secatuirea miseriei sta-
pine ori si in bucuria be a face un laicru bun si frumos.Bucata,
plata; altul la rinb !
Era gata o carte la care lucrasem mult si care era atunci
pentru mine marea fericire. Doriam s'o vab mai iute brosata, pusa
in circulajie, bath lumii, cita era s'o stie. $i colegul imi tale scurt
vorba be nerabbare:
De ce azi si nu mine ?
Am raspuns atita:
Raspunb inbath ce-mi vei spune b-ta: be ce mini si nu azi ?
*
Priviji ce e be jur imprejurul nostru. Cite lucruri be fäcutl $i
e vorba be mintuirea, be viaja noastra, be cel mai strälucit ibeal,
be cea mai abinth miserie, be cea mai grozava primejbie. Se lu-
creaza be sigur, bar aceia chiar cari au batoria be a inbemna, be
a grabi, pana la frigurile sfinte ale probucjiei salvatoare, pana la
belirul be truba al unei societäji ameninjate, aceia spun prea abesea:
De ce azi si nu mine ?
$i se aube inbata si thspunsul:
De ce mine si nu azi?
Dar pe acela il ba dupnanul. Si-I ba pentru dinsul....
25 Mart 1917.

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 333

Cum va face America räzboiul.

Rázboiu intre America si Germania ? Pentru inchipuirea noasträ
aceasta ar insemna, bupá vechile ibei bespre fazboiu, solbati
intr'o noud uniforma aparinb pe cimpiile be luptá ale Europei pentru
a si lua partea be sacrificiu si be glorie impotriva busmanului
comun, si nume nouà be b5tAlii s'ar inscrie in povestea r5zboiului,
aláturi be numele unor generali be cari nu s'a vorbit WA acum.
De fapt, multi bintre Americani chiar, cari sint acum mai ro-
mantici be cum s'ar crebe, tocmai pentru cA be obiceiu nu sint
romantici be loc, boresc sa van steagul sAm5nat be stele al marii
Uniuni fluturinb in acea Franta care i-a atras in lupt5 prin farmecul
ei be astAzi si prin amintirile be acum un veac. Chiar bac5 n'ar
avca Insemnätate prea mare bin punct be vebere militar, totusi ar
fi o satisfactie pentru suflete c5 la eroii ambulantelor se abaugá eroii
bätäliilor si c5 se vor putea pomeni in viitor impreun5 cu acest
mare rkboiu si acei nobili tineri bin America a c5ror jertfd be bun'a
voie a contribuit $1 ea la biruinta breptului si la beschiberea unei
epoce be mai mare fericire pentru oameni.
Caci Americanii sint foarte sensibili la acest fel be a se face
nemuritori. Amintirile räzboiului bintre Norb si Sub, intre propriile
lor State, pentru a pune capAt scl5viel negre, e si astäzi amintit
cu minbrie. Si, bacl in aceasta se tine sama mai ales be causa
pentru care s'a värsat singele atitor mii be oameni be toate virs-
tele, moartea recentä a amiralului Dewey a arStat cit be mult tine
aceasta societate be pasnic5 bemocratie la aceia care si-au cistigat
un nume mare prin insusiri be conbucAtori rkboinici. Un fior a
strAbätut intreaga aceasta lume amestecat5 la vestea a se aflä in
agonie acel bátrin care obatá a bus la biruintl contra Spaniei
pentru cucerirea Filipinelor si bezrobirea" Cubei brapelul american I
Si, be alminterea, oricine a strabatut revistele bin New-York si Chi-
cago, cu naratiunile lor grozave, be aventuri neobisntute, be incor-
bail supraumane si be ciubate biruinti, isi bgbea sama O. acesti
oameni asteptau ceva care s5 intreaca margenile vietii lor obisnuite
care sa-i lege bin nou cu poesia acelei vieti europene care rasaria
obatd, cu toate tainele ei istorice si toatä magia privelistilor el sà-
mänate cu castele, palate si ruine, in versurtle lui Longfellow.

www.dacoromanica.ro
 334 RAzboiul nostru in note zilnice

Dar adeváratul ei razboiu il va face America altfel.

El va fi, natural, cunfirmarea, in forme libere, a puternicului
ajutor be care si pana acuma s'au bucurat, in asa be larga ma-
sura, aliajii bin Europa. Comorile inbustriei americane vor fi bes-
chise fail reserva si fara margeni luptatorilor cari be trei ani se
storc impotriva I3estiei apocaliptice, inchisa in cetatea be unbe face
bin cinb in cinb fulgeratoarele iesiri ucigase pe care le cunoastem
prea bine si noi. Arama, carbuni, be o parte, tunuri arme, munijii,
be alla, vor calätori in cantitäji enorme bin acest reservoriu tail
funb. $i starea be razboiu va abaugi in fabricajie si trimete un ele-
ment nou, be o putere extraorbinara, pe care Germanii care-si zic
prea usor: gnu e nimic, va H mini ce a fast si pana acuma», nici
nu lamuresc cit rau li va face, ei cari banuesc folosul oricarui factor
nu e materie si organisajie. Va abaugi insa si aceastä mindrie na-
tionali, aceastä constrinfl luptatoare, acest avint spre biruirea dus-
manului, si, nu mai putrn, spre intrecerea proprzzlor tovarasi de
lupta. Caci ez trebuie sa se produca neaparat, mar mult chiar decit
in Anglia, intr'o societate unde pe linga sportul, educator de energre,
al celor cari s'au ridicat prin avere si influenta, mai este, la
ceilalfi, deprinderea incordarilor supreme, cistigata in focul thz-
boiului industrial, al nemärgenitelor intreceri sociale si individuate.
Fara a mai vorbi de aceastä capacitate de a nascoci lucrurr nova
care cauta greutafile pentru a le invinge 0 a-si trage din aceasta
cea mai mare glorie
Dar pentru a-si trimete partea in razboiul care acum o cu-
prinbe si pe binsa, cu interesele si cu onoarea ei, America are ne-
voie de drum, i acest brum e inchis acuma be sutele be subma-
rine germane care prin sfibatoarea lor trimetere in abincurile Ocea-
nului au provocat chiar conflictul innarmat be asta-zi.
$i aceasta fixeaza rolul de apetenie al intervenfiei militare
americane.
Cu orice prej marea Republica va trebui sa-si beschiba acest
brum, sa-1 beschiba in asa chip incit inlaturarea pentru toate tim-
purile a unei asemenea crime faja be omenire, a unui asemenea.
abus infam al progreselor stiinjei sa fie legata be numele american.
Germania a inceput cu organisajia ei; pe incetul aceasta or-
ganisajie a fost creata si la Aliajii europeni. A inceput cu hotarirea

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 335

ei be fier ; o hotarire be fier ii opun Anglo.Francesii. A inceput cu

tehnica nou'a; alta tehnica tot asa be neua o poseba astazi bus-
manii be aid. A inceput cu inventiumle altora, pe care le-a aboptat
si lea intrebuintat in masura ,, colosala" ; si pana acuma, cu toata
superioritatea tunului be 75 frances, nici o noza invenfzune nu s'a
hilt pentru a o läsa nepregalitä innaintea ez i a.i anunta astfel
zbrobirea pe care pana astazi a stiut s'o inlature.
Acum intra in lupta acea Putere care se faun pe breptate
cu cele mai splenbibe cuceriri in bomeniul stiintii aplicate. Ieri inca
Ebison, represintantul geniului ei, spunea ca nascocirile germane
sint simple copilarii be caracter invechtt, care puteau fi combatute
cu succes be la inceput. El si ai lui se simtiau in stare a ba mult
mai mult.
Astazi pot s'o fack si o vor face
$i astfel, libetinb martle be pirateria care irebula sa scape be
pebeapsa pe criminal, in loc sa scape lumea be crimele viitoare,
America va bovebi ca nimeni nu poate lua in besert numele stintei,
opera be munch* si binefacere, be fericire si buna tovarasie intre
oameni, Med ca .5tiinta insasi, cu bivina ei putere be creatiune spon-
tanee, sa nu intervie, mai curinb sau mai tärziu, pentru a-i ba lovi-
tura be gratie.
26 Mart 1917.

Convalescenta pe stracig.
Cu toata protestarea citorva oameni milosi, spectacolul be ne .
suferit. compromitator pentru inima ca si pentru inteligenta na !id
noastre, care ar bovebi ca' nu se poate abapta imprejurárilor, al
umbrelor omenenesti ratacitoare, care.si poarta pe strazi o conva-
lescenta asemenea cu inceputul agoniel, continua
. Din spitalele ingramabite be bolnavi, bletii oameni trebuie, se
pare, sa fie scosi innainte be vreme. Nu se poate, be sigur bin
lipsa be material, sd se improvizeze pentru binsti, in aicr fiber, linga
ziburile intre care au zacut, niste abaposturt, corturi sau baratce,
unbe sa-si capete puterile be care au nevoie pentru a servi tara
ca ostasi mine. Mincarea mai substantiala be care s'au invrebnicit
un timp inceteazk si be atitea ori ei au nevoie be pinea sufletelor

www.dacoromanica.ro
 336 Mizboiul nostru In note zilnice

miloase. lar, ca imbracaminte, bietele lor uniforme tirite prin no-

roiul transeelor 5i patate be propriul lor singe varsat pentru tara
se infatiseaza botite 5i arse be calbura etuvelor, alaturi be pos-
tavul nou nout al acelora cad n'au singe be varsat pentru nicio
causä si cari numai pe harta au urmarit liniile be chinuitoare as-
teptari ale acelor transee
Cei mai gloriosi chntre Romini se infätiseazâ astfel pare cä
ar fi cei din urmii dintre oameni, in trupul, haina ,si hrana lor.
Ca nu se rusineaza atite lume be o priveli5te ca acesta, e un
bocument moral be. o nesfirsita tristeta. Ca nu-5i ba sama be as-
prul critic care e, in tacere lui, acel ofiter 5i solbat strain venit bin
teri unbe convalescenta e lucru sfint pentru orcine 5i nu se gasesc
mijloace care sa fie bestul be bune pentru a intari pe osta5ut
ie5ll bin primejbie 5i a-I mingiia be burerile lui be ieri ei be
borurile be astazi, e o bovaba nouã a unei inconstienti care ni-a
facut atita rau pana acuma'.: atitia-si inchipuie, pesemne, ca la intoar-
cerea lor acasä acesti oaspeti vor spune bespre Romania, cu
bucurie, ca e tare hainelor bine croite 6i a fetelor bine spoite in loc
sä spuie, cu burere, ca e aceia in care se sting, pe picioare osta5ii
cari au oferit, supt steag, cel mai mare sacrificiu pe care-I poate
oferi fiinta omeneasca unei batorii 5i unui ibeal.
Stiu ca la Girleni linga 13acau s'a facut cel brintaiu loc be
refacere pentru convalescenti a cgror spetä s'a descoperit abia
acuma, pe linga speta ranitilor 5i bolnavilor, be o parte, a luptato-
rilor, be alta. Dar stiu, iara5i, ca ace5ti convalescenti n'au fost tri-
mesi be la spitale in stare cum trebuie, ci cule5i be pe straba in
halul cum au fost gasiti 5i stiu 5i. urmarile.
A venit acum primavara, care in acest 1917 nu e, be sigur,
numai o intetire catre reveria tinerilor scutiti 5i mobilisati pe loc
ori un inbemn catre costumele nlegere" ale obiEctelor reveriei lor,
ci o binefacere bumnezeiasca pentru alinarea suferintelor, 5i in-
zbravenirea slabiciumlor. Vor rasari macar acum abaposturile pentru
aceia call azi ratacesc bin loc in loc spre regimente unbe atit be
putini vor ajunge 5i boar pentru ca sa abuca intre cei sanato5i ger-
menii bolilor be care se sting ?
Altfel ar fi mai bine sa besfiintam spitalele. Cad oamenii pot
muri 5i WS ele. Ba Inca mai repebe, si beci mai u5or.
26 Mart 1917

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 337

Genera lul Nivel le.

0 revista americana fixeaza ca principala insusire a lui Nivel le
iubirea pentru invenjtuni si capacitatea lui be a besvolta necontenit
mijloacele be care se foloseste pentru a irwinge. Locul salt in fruntea
armatelor francese bin Vest se batoreste sistemului pe care I-a
aboptat pentru a fi nebesparjit in istorie be numele lui. joffre era
pentru usura in transee, el a impins atacurile frontale in conbjjii
care nu mai sint cele be obinioara, ce siliau pe atacatori a face
sacrtficii inboite si intreite ca ale aparatorilor.
Autorul articolului arata cã pang in Julie 1916 sistemul vechiu
era in vigoare, be si Germanti capatasera succese la inceputul lup-
telor be la Verbun prin acjiunea preliminara a celor 2 000 be tunuri.
Pe Somme, unbe Germanii au pierbut 670.000 be oameni, bar pre-
tinb ca pierberile Aliaftlor au fost be 800.000, cei ce atacau au
pierdut tot mai pufin fafa de pzerderile dusmanului In Octombre
Decernbre, cu pierberi be 25.000 be oameni, Francesii au luat la
Verbun numai ca prisonieri 17.000. Acurn aparatorul e acela care
are pieberile buble. E abevarat ca aceasta metoba be ofensiva,
intrebuinjata in lupta be la Somme si la Verbun, a restituit o parte
abia apreciabila bin- orovinciile cucerite ale Franciei si nimic bin
Belgia. Dar nu intinberea pamintului cistigat e criteriul. Ofensiva
be la Somme si cea francesa be la Verbun a abus pierberea a
aproape trei sferturi be milion be Germani, cu un prej pe care
Aliajli puteau lua asupra-si sa1 plateasca'. Si, abauge scriitorul:
dacd din Julie la Decembrie in doua lupte Germanii au pierderi
de trei s ferturi de milion, au ei oamenii ce trebuie pentru a infrunta
pierderiie a trei sau patru asemenea lupte in anul viitor pe frontul
din Apus? $i au ei ori pot ei capata tunurile 0 munifiile care
trebuie pentru a suporta trez ori palm lupte ca acestea, cad, daca
n'au destul dm aceste luccuri, proporfra de pierderi va fi si mai
mare de cum a Post?" Ei nu pot avea arttleria, pe care o au Ali-
afii, si aceasta e decisiv ; n'o pot avea, spune neutrul din Februar,
cu niciun chip si cu aid un pref. Au incercat cu munca silnica a
Belgienilor, in besperarea lor. Azi ei nu sunt Inca batuji si be aceia

www.dacoromanica.ro
 338 Razboiul nostru in note zilnice

nici n'au con$tlinfa invinsului. Dar n'au nici perspectiva invingáto-

rului Americanul bd breptate generalului frances care spunea Nu-
nazi cá ctine lupul be urechiv.
26 Mart 1917.

Liberarea Polonl el
Acum un veac si jumatate, Freberic-cel-mare, gata sa impartá
in folosul lui $i imparafia cerurilor, bin care ar fi scos pe top feri-
cifii pentru a o face casarmä be grenabiri prusieni, Maria-Teresa,
cmaica, Rominilor bin Arbeal, pe cari-i tunbea be mai multe ori
pe an, si Ecaterina a II-a, care $1 bäbea toate silintele sä fack in
Petersburgul sâtt, filosofie" ca a lui Voltaire $i Diberot bin Paris
$i anexiuni ca ale värulul" Freberic be la Berlin, se uniau pentru
a impärfi Po Ionia, pentru a <restabili lini$tear, si a lua cce li con-
vino,. Dou5 alte impartiri, la care s'a abus, peste restaurarea lui
flapoleon I-iu, opera be cirmpotire teritorial5 a tratatelor bin Viena
s'au savir$it asupra acelor frumoase provincii care formaserà obini-
oara un Stat be lupt5 contra patrunberii turce$ti be Sub ca $i
contra germanisarii venite bin Vest asupra tuturor Slavilor. A$aii
plátiau batoria, pe be o parte, Habsburgii, carora loan Sobieski
li pastrase ViEna, iar, pe be alta, imparateasa tuturor Ru$ilor, pe
care silinfile seculare ale poporului polon le scutisera be a vorbi
in bialectul nemfesc be bincoace be Elba.
Se $tie cd unii criminali, cari n'au putut fi bescoperifi niairi,
au fost gasifi in sfirsit unbe nu se ginbise nimeni sd-i caute, lingá
mormintul insu$i al victimei lor, unbe-i chemase o putere neinvins5.
Astfel Statul caruia-i aparfine marea ibele" a fost acela care, inbatä
ce s'a format in capul conbucdtorilor s5i planul uria$ei agresiuni
contra urn anitátii, a pus pe tapet chestia Poloniei, reveninb astfel,
in credinta c1-1 chiamä acolo numai interesele lin, la locul unbe
Hohenzolernul be la 1770 facuse fapta, $i cu mina strinsa pr'e
tene$te" pe grumazul aliatului austriac, Germania il silia $i pe
acesta sa vie innapci brept la pAcatul cel mare al Mariei Teresei
Iar, pe cinb planul austro-prusian nu era Inca beplin copt mare le
Duce Nicolae, ca belegat $i poate si ca inspirator be capetenie al
Varului sau imparatesc, atingea si el problema polona.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 339

Cele b'intaiu bouà Puteri voiau, bine inteles, o Polonie care

sa are $i sa samene pentru Germania, binefacatoare $i beci exploa-
tatoare be brept a omenirii intregi, $i ea sa culeaga, binb cel mult
partea sa muncitorului; cealalta, in beosebire be busmanele sale,
intelegea sa nu Ma binele numai bin punga altuia, batut $i prabat
be ce are cu brept, ca i be ce a luat cu hapca, in complicitate
cu in$i$i facatorii be breptate.
Dar conbitia refacerii unei Polonii largi, unitare, cuprinzinb
toate färimele risipite obinioara, era nebesfacuta lega tura, supt toate
raporturile, cu Rusia. Si legatura era, oricum, mai naturala cu acel
Stat rus a carui rasa ba jumatate bin teranimea vechiului regat $1
cu care viata Poloniei $i innainte be spircuire fusese asa be mult
amestecata. Cad ea insA5i, Polonia, incercase a inbeplini ace1a$1 vis
be unitate slava in Ost, cu sabia in mina, innainte be Romanovi,
pe vremea cinb, acum mai putin ca trei sute be ani, un print polon
statea in Moscova, unbe voia sa ramiie ca Tar, becit cu Prusia care
insemna pentru vremea mai veche, infringerea be Poloni a Cavale-
rilor Teutoni, bar $i pierberea Prusiei bucale catre -Casa be Hohen-
zolern, ori cu a cel corp germanic intreg, cuprinzinb astazi $i Aus-
tria, in forma lui gmebio-europeanP, care nu fusese pentru Polon!,
veac be veac, becit busmanul erebitar.
Toti acestia puteau reface Polonia pentru a 'incerca apoi s'o
desfacg la cea d'inthu ocasie potrivitä Dar s'o invie, nu, cu toate
proclamatiile $i cu toate beclamatiile. Caci un Stat se poate forma
bin nou in hotarele lui be oricine, bar el nu-0 poate relua viata,
intrerupta obinioara, prin gratia nimanui, care, nu vine niciodatä
singurä. Pentru ca aceasta viata sa se aprinba bin nou, capabila be
a resista furtunilor viitorului trebuie sau o putere interioara, a
insusi poporului care a tinut Statul cel vechiu si care-1 restitue prin
biruitoarea spontaneitate a unei revolutii, sau si contactul cu o mare
forta populara, bin acelea care ating terile vecine pentru a le bomina
uneori, pentru a le zgubui $i intari sufleteste totbeauna, chiar $i in
ceasurile cinb mina care atinge nu poarta numai arma, ci 5i loveste
cu binsa, bar Inca atunci cinb ea se gäteste prietinoasa pentru a
face sa can' la altii lanturi pe care ea insasi $i le-a rupt !
Actul prin care Noua Rusie, zi-i cum vrei $i cum ai bor,
sa fie: bemocratica, republicana, socialista, bar Noua este be sigur,
www.dacoromanica.ro
 340 Razbotul nostru in note zilnice

$i numai in aceasta sta insAmrratatea schimbarti prin care aceasti

Rusie floua beclara cA Polonia e be astazi innainte libera, abauginb
batoria unitatii militare numai pentru a impiebeca moral pe cei
amestecati in opera be trefacere x. intreprinsa be catre Germani be
a intrebuinta arme polone contra fratilor liberatori be astazi, are
valoarea sa in aceasta. Nu e forla care strica i brege, in calcu-
fele sale egoiste, legata totbeauna be propriile ei pacate, pe care
nu le poate marturisi, cad ar trebui sa piarba ci$tigul ce I-a mos-
tenit be pe urma lor. Ci e spintul, care nu se lasa oprit in liber-
tatea lui be aceia cari 1-au falsificat inbeplimnb in numele lui be
fapte rele $i care, viu $i curat, curateste $i invie tot ce intilneste
in calea lui.
Polonia celor boi imparati be brept bivin, represintanti ai
unor caste militare i ai unei biurocratii, putea sä intrebuinteze, la
nevoie si beocambata. Poloni in opera ei be croitorie politica natio-
nala in Polonia ruseasca. Chiar baca ar fi !Asa t in sama celor mai
buni bintre Poloni, a fruntasilor natiei supt toate raporturile, Statul-
tampon, tutelat, supraveghiat si monopolisat pe care-I funbasera"
si al carui ctitori intelegeau sa rmiie, cu breptul be a numi pe
preoti si be a H pomeniti cei b'intaiu la pomelnic, cu viii $i mortii,
pana la bunii si evlaviosii crestini Freberic $i Maria-Teresa, aceia
ar fi lAsat totusi stampila lor, aristocratica, boctorala" si birocra-
tica, asupra noului Stat. El s'ar fi besvoltat national, be sigur, ca
steag, mai putin national insa ca spirit, fiinbca acela vine oriunbe
numai bin larga impartasire a maselor populare la viata Statului
bin- continua sthpinire, iubitoare i bevotata, a lui be catre binsele.
Polonia pe care sufletul rus liber o are in vebere e alta : ea poate
sä samene cu ea insa$i, in ce are azi mai abevärat $i mai abinc,
si nu e nevoie be nicio impunere ca sa poata merge pe acelea$i
brumuri cu aceasta Rusie populara. De o parte ni$te sinistri ras.
colitori be morminte, cari legau rabbator oasele acelui care be mina
lor perise pentru ca, inf5ti$inbu-1 intreg i sprijininbu-1 brept be
parete, sä ceará a-i abministra in numele lui, ca hintä vie, moste-
nirea, iar, be alta, e flacara vie si in ve$nica miscare a revolutiilor
care unbe ajunge invie $i face a se ribica beplin $i zbravan acela
care in vremi ticaloase cazuse jertfa celor lacomi be avutul sat'.
Polonia creata azi nu va continua bed, chiar intrebuintinb
www.dacoromanica.ro
 N IOR GA 341

aceiasi oameni, cari au lucrat, inteligent si staruitor, cu un spor mi-

nunat, Po Ionia be libertate pruso-habsburgica. Ea va fi alta, si anume
aceia pe care be bola veacuri o cere cultura umana pentru ca la
locul ei, pe care nimeni nu i l- a putut lua, sa-si inbeplineasca opera
care numai ei ii revine, potrivit cu insusirile, fiber si larg besvol-
tate, ale uneia bin cele mai nobile rase.
27 Mart, 1917.

Cuvinte francese.
Cultura francesa are insusiri pe care nicio imitatie, oricit be
inteligenta, nicio contrafacere, oricit be bibace, nu si le poate cistiga.
Ele se mostenesc, vabirea lor se face fail nicio inten tie be a spune
un lucru frumos sau be a face un lucru frumos. Din potriva acte
si cuvinte au infatisarea be a veni be la sine, Vara ca ele sa fi lost
voite si potrivite cu chibzuiala imprejurarilor in care se probuc si
se rostesc. Ar fi be mirare sa fie altfel ; lipsa acestor insusiri ar
fi la acela pentru care se constata un abevarat bocument be ne-
existenta a rasei care neaparat trebuie sa le bea.
Ele pot exista pe langa talent; talentul nu face be cit sa le
impobobeasca. Dar ele ramin superioare talentului, care, mai la
urtna, e numai o inbemanare (o iscusire" ii zic Rusii, artei fuses°.
Ele pot reclama egalitatea si MO be geniul insusi, cad marele
creator be lucruri noua nu poate ba el insusi atita cit a ingramabit, ca
mari lucruri vechi, opera a multor genii, erebitatea, prin instinctele
cu care inzestreaza pe oameni.
Cultura francesa e innainte be toate o cultura a inimii. Ea
stie oricinb si oriunbe ce pretinbe simtirea sanatoasa a unui om
liber. $i ba fail gres aceasta. Numai aceasta, bar aceasta in toata,
intregimea sa. Se numeste be obiceiu cbiscreti2- sa Iasi ca sufletul
acelui catre care te-ai inbreptat sä ra apunba singur la intrebarea
pe care obata i-ai pus.o. $i nicio cultura be pe fume nu stie mai
mult becit aceasta unbe sa se opreasca, pentru ca a stiut si mo-
mentul precis cino trebuie sa intervie
La acestea earn ginbit cetinb cuvintele rostite la $coala mill-
tara be aici be catre generalul I3erthelot si be catre un colonel frances
care supraveghiaza invätämintul nostru mllitar, precum 51 cuvin-
www.dacoromanica.ro
 342 136zbolul nostru in note zilnice

tarea tinuta, la ingroparea capitanului Clayeux be locotenent colonel

Hucher.
De o parte era vorba be un inbemn catre tinerii ofiteri cari
se gatesc a merge la regimente, be alta be ultima clipá linga sicriul
unui bun camarab si a unui nobil solbat. Cit be mult se cheltuieste
in asemenea prilejuri seaca retorica moarta, cit be nemilos cab flo-
rile be pravalie ale tipicului trabitional! Si, cu toate a be atitea
ori s'au repetat asemenea situatii, sfatuitorii ostirii noastre au gasit
imebiat nota abevärata. Noilor conbucatori be oameni li-au inbicat
cu un singur gest, scurt $i sigur, batoria lor be a-$i intelege sol-
batul si be a-i lua in stapinire inima, iar celor cari se bespartiau
be viteazul lor tovaro$ 11au abus lacrimile in ochi prin amintirea
celor be acasà, bar 11-au rechemat $i hotarirea in suflet prin afir-
marea batoriei be fratie militara si umanitate ajutatoare pe care o
inOeplinesc aid.
Dupa ascultarea acestor cuvinte francese fiecare a plecat mai
nobil $i mai bun. Cad, mai presus be frumoasa forma a unei vechi
trabitii literare, o inima se beschisese catre inimile lor pentru a le
inthri $i mingaia-
27 Mart 1917.

Reflectluni in vremea
schimbärilor la fata.
Sint oameni beosebit be simtitori la schimbarile care sint sa
se petreaca in aceasta lume, unbe, cum zicea vechiul poet, ctotul
e pe o schimbara,. Daca nu aub totbeauna cum fac altii, o beli-
cata $i interesanta minoritate zvonurile subpamintene $i nu simt,
ca atitea fiinti inferioare omului, be alminterea, prin instinct ca este
sa se petreaca un lucru mare $i grozav, ei II recunosc inbata ce
s'a petrecut, il abmit ca befinitiv, 11 anunta tuturora, ca menit s:i
bainuiasca, si sfatuiesc pe toti sa tie sama be binsul.
Pana aid, si cu toate ca schimbarile inse$i stau pe o schim-
bare", e bine, $1 nimeni nu s'ar ginbi sa critice asemenea persoane
sensibile la variatiunile politice si sociale.
Dar be foarte multe ori cu acest rol be instiintare al baro-
www.dacoromanica.ro
 N IORGA 343

metrului nostru, totbeauna la fereastá ca sä constate si se anunte,

se confunbä un altul.
Omul care an si comunica si r5suinbeste si asigurà crebe a
mai are $i misiunea de a conduce lucrurile pe care le-a anun tat,
schimb5nle- pe care le.a abus la cunostinta publica. Atitea si atitea
prefaceri fr5minta lumea, rinb pe rinb glasunle cele mai beosebite
se aub, vitrina notorietatii veste$te unul bupá altul spectacolele cele
mai beosebite. (Conbuc5torulo nostru, care face uneori si pe pro-
fetul, nu se multameste a-si verifica profetiile si, oricum, a ba cu
crebinta nota zilei, ci se beclar5 gata sä si serveasc5 acolo unbe
se g5seste, causa care a fost aclamatä in alte teri sau macar in
in alte cercuri becit ale lui. Va fi, succesiv, cu convingere si energie
ap5r5torul unei aliante si al celeilalte, partisanul unui sistem,
be guvern si al celuilalt, crainicul unei ibei $1 al unei ibei opuse.
Si va inbemna pe toat'a lumea sa' facd tot asa, pe r5spunberea lui.
Nu e vorba be o simpla contrazicere, cAci bin bestule contra-
ziceri se alcAtuieste viata omului care cuget5. Dar a omului care
cugetä, care se intoarce necontenit, intr'o onestd elaborare a cons-
tiintei sale, $i asupra princiipiilor la care s'a gin Olt mai mult $i
care au pAtruns mai abinc in sufletul &Au Astfel be contraziceri
pot sa' fie uneori si greseli, in orice caz ins5 ele sint nobile silinti
be a progresa, bup5 o nou5 $i bureroas5 cercetare. In urm5 omul
n'3 I5sat o simpla hain5, ci o parte bin insdsi fiinta sa vie a jerfit-o
pentru a se g5si la un loc unbe prin singele lui calb si meritat s5
Tie ingabuit.
La atitia e altceva, fall be sthpinul constiintei sale, necontemt
treze, acestalalt este sclavul lucrunlor care se inbeplinesc, pentru
a i impune si a-I bomina, bincolo be aceastä constiinta si care dau
nevoie be a se petrece printr'insa pentru a fi aboptatá. Cad un
singur element li ajunge pentru ca sä fie primite : 0' aib5 o mai
largá aprobare, sa stirneasea aclamatii mai zgomotoase.
E o adoptare exterioari. Nici macar o abaptare interioar5,
care te face sä prinzi prin ceva cit be putin bat be insusi su-
fletul Mu ceia ce-ti vine be aiurea. Nu, ci lucrul ramine asa cum
1-au f5cut attn. La acesti oameni nimic nu se amesteci in Mptura
lor moralä, ci toate se atirnä numai in afar% si se parasesc, se im-
braca si se besbrac5. Sint simplii inbivizi care se tin la moba cu

www.dacoromanica.ro
 344 Rizboiul nostru in note zilnice

ibeile, cum altil se tin la moba cu hainele. Nu poti fi aspru cu ei,

intrebinbu-i be ce se poarta asa astazi, be $i nu li se potrive5te,
be $1 nu.i prinbe. Fiinbca iti vor raspunbe, usor $i victorios : cbar
nu vezi ca toata lumea face tot asa ?"
Oameni be treaba in befinitiv. Dar lucrul se complica in aceia
cari, schimbinbu-se numai asa $1 numai atita, inteleg sa calauzeasca
pe altii pe brumuri pe care le-au bescoperit obata cu lumea care
a inceput a se imbulzi pe ele
Sint grele, foarte grele brumurile lumii. 51 trebuie sa le cunosti
age be bine pentru a fi inbrumatorul altora ! Poate ca nici nu e
alt mijloc be a le cunoaste becit a fi ratacit singur pe binsele cinb
brumul mare trecea pe aiurea, a fi inlaturat piebecile cu inteneala
ta $i pe fiecare punct abaus sa fi picurat un strop bin singele tau,
Si sa vii b-ta, care habar n'ai avut be anume lucruri, $i, printr'o
umbra rmaiastra sarinb bin coaba in frunte, sa cei Inca un steag,
pentru a-I primi in rninile acelea care le-au purtat pe toate si a
inbemna lumea sa mearga bupa b-ta, caci aceasta inseamna a merge
bupa ibeia singura careia numai un sacrificiu i-ai abus : acela be a
renunta la altà ibeie in care crebeai tot a$a be putin si care avea
marele befect be a nu mai fi populara L..
Publicul e bun, $1 te-ar crebe. I s'ar parea chiar ca mai bun
$ef" e cel care a cazut asa naprasnic bin naltul cerului becit cel
cu care era beprins in zilele be osteneli $i prigonire. Are si un aier
mai proaspat, mai obihnit
Dar vezi ca mai este si acel vechiu muncitor care $i-a inchis
viata in ibeia lui. 51 sa te feresti a-I ba in laturil Null inchipui
cit poate ajunge be rau acest om bun, in acest singur cas.
Ai zice: bin invibie pentru persoana ta gratioasa, el, omul
acela, aspru si salbaticit, ori bin gelosie fata be succesul sariturilor
tale, el care s'a tirit in genunchi $i in brinci pe nisipuri $i pietre.
Nu, ci numai bin iubire $i respect pentru ibeia lui.
28 Mart 1917

Tot cerOtorul din «Gil Bias».

Atunci cinb vorbiam acum citeva zile be cersitorul lui Lesage
care in romanul be aventuri spaniole 'Gil Blas, sta la margenea

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 345

brumului si, bud vebe pe stubentul bin Salamanca intinbe o mind

lungd, lung5, be sä ajungd la buzunarul bietului bdiat pe care-I crebe
naiv, pe cinb subt manta stä o sinsata tot asa be lungd, gata sd
ceard si ea, cu gura ei beschisd nu ma ginbeam a Germania
se gateste a juca in cel mai scurt limp, intr'un chip si mai grosolan,
acest rol.
Ma opresc pentru a instiinta pe cetitor ca aceasta nu e
o profetie, caci ma multamesc sa-mi stubiez subiectul pentru a-I
cunoaste putintel ; bar, in sfirsit, asa e.
Mina lungd, lungd a Germaniei se inbrepta, in ajun chiar, cdtre
Rusia Noud, ruginb-o sa-si aräte noutatea printeun pacifism care
i-ar sacrifica interesele be viatd.
La urma urmei sint trei mijloace be a ne intelege: sd bea
mina Tarul nostru nemtesc, cu Imparatul vostru rusesc, sd ni barn
mina unii cu altii fara binsii, sau sd bea mâna inatusatä in fier,
Cesarul be la noi cu profesorul Miliucov al vostru. Nu ti se pare
tinere, cd aceasta ar fi calea cea mai bun5 ?
Lui Miliucov insd i s'a pdrut Ca zisa taloa, pe care 0 cunoaste
be mult, este cam asprd. $i Rusia revolutionard nu s'a ginbit un,
moment sa-si bepuie steagul rosu in Zeuhausul be la Berlin linga
tunurile cu vultur napoleonian ale Franciei be la 1870.
Si, atunci, cersitorul bin I G i 1 Blas, a scos sineata.
Telegramele be la Petrograb vorbesc be o uriasd sfortare pe
Stohod, pe frontul Riga, brept cdtre Petrograb Gazurile asfixiante
si-au fdcut batoria. Obusele himice au sdpat bire largi intre solbatii
libertatii, cari au stropit cu singe panglica rosie be pe pieptul lor.
$i citeva mii be prisonieri pleaca in bepositele be muribunzi prin
foamete ai Germaniei pentru ca s5 li se explice be socialistii bin
Prusia datoria de a ceda a unui popor pacific.
5i astea a boua zi bupa ,ce Bethmann Holweg se bätea cu
pumnul in piept cd pe trontul acesta nisaritean nu va fi ofensivh.
E be un humor german neasdindnat, asa-i ? Si ce bine o sd prinba
farsa in paginile istoriei !
Dar nerusinarea nu se opreste aid. Tunurile be pe Stohob
au fost ecoul caplelilor Cancelariului, in Reichstag, iar ecoul acestor
cdtaleli il auzim acuma in Parlamentul unguresc. Opositia maghiard
se leapabd cd ar fi votat rkboiul cu poporul rusesc, ea care nurnai

www.dacoromanica.ro
 346 Mizboiul nostru in note zilnice

cu Tarul avea aface, si asigurá cA se roagä, cu sefii ei in frunte,

viitorii ei ministri be mine, la cDumnezeul maghiarv pentru ca liber-
tatea ruseascá sd prospereze.
Aliatii vor ba ei bestul be rApebe singurul easpuns pe care-1
meritá o asa be trivial& comebie cu viata omeneascl si breptul
popoarelor ?
Trebuie s'o crebem.
28 Mart 1917.

Cuvintul regelui.
In buioasele si minbrele cuvinte, pline be atita iubire pentru
tovarásii sal be luptd si be increbere nezgubuità in viitorul terii
asupra careia cirmuieste, nu pentru a Cpresiba,, ci pentru a vebea,
a auzi $1 a lucra mai presus be toti, cum mai presus be toll se
gáseste Tronul, Regele a spus Inca obatà solbatilor terani ca MO-
buinta Sa e batá in chip solemn si irevocabil, a ea se va inbe-
plini cu orice pret Vi se va ba pämint" e scurta si hotkitoarea
formula, care nu sufere nicio rgstAltnacire bin partea acelor cari
s'ar refusa sa inteleaga sau n'ar voi sá urmeze necesitatea absolutá
a timpului cuprins& in beclaratia Suveranului. El insusi, Domnul
terii, va ba pilba ; bin pAmintul ce are Coroana, bin pamintul läsat
ca mo$tenire be intemeietorul Regatului se vor besface ogoare pentru
aceia cari cu arma in mina' au bovebit cit be brag li este acest
stramosesc pamint. Se va statornici bin nou astfel acea legaturá
bintre sufletul omului $i stApinirea lui care au facut obinioard Debi-
ruita putere a acestui neam.
Cinb orice patriot se bucurä be anuntarea marelui act ca apro-
piat, istoricul mai are si misiunea be a-1 urmäri in originile sale.
In aceasta becisiune a unui mare si nobil suflet nu e mcio
inriurire bin afara, a imprejurArilor sau a oamenilor.
Trecusera grozavele lupte bin Mart 1907. Se $tie cum s'au
interpretat asigurarile bate be Regele Carol in clipa cinb viitorul
insusi al terii parea primejbuit, cad sträinul er a chemat aici ca s5
fan orbine", be aceia chiar cari astazi la Bucuresti ii formeazá
curtea si chentela. Atunci, represintinb Coroana la besvelirea statuit
lui Voba $tirbei in Craiova, Principele Mostenitor a rostit jubecati

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 347

asupra operei agrare a Voevobului be acum cincizeci be ani, in care

se vebeau punctele principale bintr'un program be Domnie. Cel
b'intäiu era prefacerea conbitiilor be viatà ale claselor muncitoare
in asa chip incit pe inbestularea si multämirea lor sá se poatá
sprijini cu sigurantà Statul.
Atunci nimeni nu prevebea vreun rkboiu. Scopul se fixa be
be sine, printr'un proces be co/10Np, nu printr'o impunere.
Nimeni nu ribicase bin nou, in mijlocul bureroasei ernotii a
unei evacu5ri si retrageri, chestia acelor reforme pentru care in
1914 fusese aleas6 o Constituantà, ale ckii z5b5vi vor fi apreciate
bupl cuviintä be cercetätorii vremilor ce yin. Atunci in Mesagiul
sAu $eful unei ostiri care Meuse mai mult becit se putea cere be
la puterile omenesti rämase cu asa be putin sprijin inteun furios
rkboiu be masini, rostia tare si beslusit intentia sa be a face ca
numele lui Ferbinanb I-iu sä rhaiie nebeslipit be liberarea sociall
befinitivA a teranului, precum a lui Carol 1-iu nu se va putea bespArti
be Inbepenbentä si al lui Cuza-Vobá be intAia impropriethire a ace-
luiasi Wean.
Pe atunci in niciuna bin terile vecine nu se petrecuse nimic
care sá aräte cá pe lingà preocupatiile unui crincen rkboiu, pe
viatä si pe moarte, mai pot exista allele.
*

Dovaba e fkutä pe beplin. Regele a voit asa bupâ inbclun-

gata cugetare, plinä be simtul räspunberilor Sale, asupra sarcinei
pe care Istoria i-a fixat-o Lui, si numai Lui.
Si in acest caracter al prefacerilor ce se vor inbephni stä
ins5si cea mai puternica garantle a lor. Cki niciun capriciu be per-
soan5, niciun punct be program al vreunui partib si niciun interes
be clasA nu vor putea sä impiebice opera be breptate, atita timp
cit prin iubirea $1 sprijinul bevotat al tuturor oamenilor muncitori
si cinstiti, si impotriva orickii uneltiri, Domn al Romäniei e Fer-
binanb I-iu.
29 Mart 1917

www.dacoromanica.ro
 348 Räzboiul nostru in note zilnice

0 descoperire : Rusla.
Ce putin stim si bin ce crebem a sti mai bine ! Romgnia, o
tar5 necunoscutà, pe care, in ce priveste Molbova, o bescopãr atitia
abia acum si nu incep macar a o intelege in ce are sfint, bun si
vechiu. Franta Parisul, fàrá macar acele cartiere in care urmeazá
viata be obinioarà, soliba viat'd trabitionala pe care se razima pu-
terea frances'a si bin care vitejia frances5 rasare. Balcanii, cu prie-
teniile si urtle lor contra noastra, tu.au rámas isnorati, cäci altfel
am fi intrebuintat si ajutat pe cele b'intalu si am fi zabarnicit, prin
sfortarile pe care atit be usor le puteam face, pe cele be-al boilea.
De Italia nu mai vorbim: ajungea ea babea Cirtan, ierte-1 Dumne-
zeu in robia lui ungureasca be la Sinaia!, a fost la Columna lui
Traian pentru a intoarce, ca Dac recunoseator, visite pe care acum
o mie opt sute be ani Traian a facut-o la Dunke cu intentii be
intemeietor si pkinte.
Dar ce nu stiam be loc, era Rusia.
Si, ban s'a intimplat sä nu cunoastem Italia, unbe, be almin-
terea, orasele mid, cele mai interesante supt raportul autenticitatil
italiene, n'au oteluri cum trebuie $i cer ca str'ainul sa se invete cu
bucatäria si gospobaria nationala, ori Franta, care retinea la Paris
pe cine nu-si inchipuia ce folositor mebiu be munca, be arra si be
amintiri este in orasele provinciei sale in care se intilnesc atitea
clime si atitea civilisatil, apoi, ca si pentru Balcani, Rusia n'am
cunoscut-o fiinbca n'am vrut.
$1 bin causa unei anumite politice, care ni s'a impus be im-
prejurari, bar pe care am continuat-o atitia ani, be siinu ni-o mai
cereau imprejurkile, ci bin potriva. Si bin causa unei propaganbe,
in legatura cu alte prietenii, care propaganbá trufas berlinesa si mai
ales obraznic austriaca, ni vorbia si noug, ca si Polonilor, be 1m-
paratia intunerecului, be terile analfabetismului, be s'alasurile poli-
tiei si censurii unbe obata cu biletul be tren scos la granità se
putea sa fi luat si un pasaport pentru Siberia. far, mai ales, be pe
urma povestirilor, in mare parte abevarate in ce priveste faptele,
ale acelor pe care vechiul regim rusesc li prigonise, li pusese in
lanturi, ii amenintase cu moartea, ii beportase prin pustiuri siberiene
si carora aceasta persecutie li bäbea si atita minbrie personala

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 349

inch, be mult ce pomeniau Rusia sbirilor, ei uitau sa vorbeasca be

altà Rusie, care se pare cl exista. Lucru firesc, cdci si Silvio Pel-
lico, vestitul autor al cinchisorilor sale,, a cunoscut prea mult Spiel
bergul, cu ziburile lui, ca sd ni mai vorbeasca be Tirolul nerntesc.
Dar e abevärat cä el venise acolo numai pentru accia.
Ne paziam astfel ca be foc be o singurd granitd. Poate cd
mci nu eram boriti prea mutt bincolo be binsa. Daca pelerinii
no$tri erau bine cunoscuti in Brasov si la Borsec stiinbu-se be tern-
nicerii Rominilor be acolo cd acesti oameni eleganti, bucurosi be
traiu bun, nu cautà sa tulbure intru nirnic cbunele relat& bintre
stápini si sclavi, aruncinb vorbe be irebentism, ci mai be grabä
abmira cafenelele be mobd vienesä, rup nerrtteste cu chelnerii evreo.
maghiari $1 ascultá cu buna-cuviintd Talpra magyar i tot reperto-
riul national unguresc. Rusii se vor h ginbit cd astfel be visite prin
unele provincii pot avea consecinte. Doar asernenea aldtori vm
binteo tard be libertäti publice, bacá nu si be abeväratä bernocratie.
Si asa nu le-am cunoscut be loc, pe aceste o sutd si seizect
be milioane in granitd cu noi. N'am cunoscut macar bibliotecile si
arhivele lor, care gem be lucruri ce ne privesc. N'am cunoscut mu-
seele lor, pline si be lucruri venite be aici si be atitea allele inru-
bite cu ale noastre. Il'am cunoscut monumentele unui trecut in care
se cuprinbe si al Poloniei, al Lituaniei, al Tatarilor, care e asa be
strins impletit cu al nostru si care, be altfel, fiinb be altä ramurd
a bizantismului, altfel amestecatd cu influente occibentale, rnerità
asa be mult a fi cunoscut prin sine. Ortobocsi cum sintem, n'am
cunoscut viata bisericeasca a celui mai puternic bin statele orto-
boxe. Amatori be aventuri, n'am rásbätut in Imperiul unbe rasele
cele mai necunoscute noud cuprinb tainele cele mai iritante pentru
curiositatile obosite. Dar mai era ceva be fäcut. Am autat sä trecem
be la forme culturale mebievale, in gospobaria terii, a oraselor
si a satelor, la formele be cultura moberná. A sari bin una In alta
inseamnd a bistruge sprijinul be pärià acuma pentru a cabea in plin
pustiu, unbe multd vreme nu vei avea alt abapost becit al unor
pretentioase improvisatii. Dar acelasi lucru l-a volt Rusia cu irnen-
sele ei puteri si cu mijloacele practice ale unei perfecte biscipline
unitare. Ea, a creat forme intermediare care s'ar h potrivit asa be
bine cu ale noastre. Dar nu le am stiut.

www.dacoromanica.ro
 350 RAzboiul nostru in note zilnice

Si acolo fusese un popor ignorant, rAmas astiel in asa be

mare parte in acel spatiu infinit in care viata orneneasca e rAschi-
rata' nurnai. Un popor ignorant era si la noi, unbe viata e mai in-
grAmabita, bed mai usoarA be schimbat. Totusi noi n'am schim-
bat-o becit prea putin. $i nu ni-ar fi folosit bad vebeam ce au
facut acestialalti.
In sfirsit, trecerea noastrà pe acolo n'ar fi abus oare la insusi
poporul rus, be care aveam si avem atita nevoie, alte cunostinti
bespre noi becit cele, asa be vagi si asa be neprielnice, pe care sA
nu ne =Am bad bin cinb in cinb le aflam si la aparAtorii be
acum, alaturi cu nol, ai patriei noastre
E azi un inceput be cunoastere printr'o pribegie care se im-
bulzeste int'aiu la casa linistita si la restaurantul plin be bunatati.
Cinb s'a potolit *i s'a saturat, ea abmirA o orbine care nu se prea
vebe la noi, si o bunatate be inima care ne minuneaza, färä a ne
inbemna.
Oamenii cari au vazut si simtit aceste lucruri socot ca au
4 bescoperitl.
Rusia. $1 o spun cu minbrie compatriotilor.
Sintem be alta parere. Au bescoperit numai un lucru : ca. Rusia
exista. Cum existä, be ce existA i pentru ce, ramine sa aflam.
Numai atunci insa vom pute3 vorbi be abevarata bescoperire,
timdca vom fi si profitat de alma.
29 Mart 1917

Pedeapsa tehnicei.
Daca s'a putut spune ca razboiul be la 1870 1-a facut, pentru
Germania, invAtAtorul, apoi razboiul be astazi a iesit intreg bin ,Uni-
versitatile si bin laboratoriile Germaniei.
Din Universitati mai mult becit bin literatura Atitea lucruri
nu le-a spus mifitarilor nici Bernharbi i civihlor nu li-au spus, in
pagmi be tipar, mci Treitschke, nici fitosoful supraomului. SI totusi
ele erau in sufletele acelora cari au plecat in Iulie 1914 cu cre-
binta tare ca bin vad pana in CrAciun vor cuceri lumea prin zbro-
birea vechiului busman bin Vest si a busmanului celui nou care se
ivise in Räsarit. Invatamintul oral, cu mai putina raspunbere fa tA
be critica bed cu mai p-utinA sfiala, a inbrAznit a face un pas mai

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 351

beparte becit propaganba prin tipar, el nu s'a oprit be a rosti con-

clusti pe care autorii be cArti, mai prubenti chiar cinb atingeau cul-
mile inbräsnelii in acest bomeniu, se multdmiau sd le lase in sama
cetitorului insusi, care poate nu le trdgea totbeauna. Cei cari au
frecventat in timpul bin urmd aceste Universitki tiu bine 0 au
spus-o spiritul be care erau insufletite anume lectii, inbemnul
care se besfäcea bin ele. Erau asa be cuceritoare, chiar bin acel
moment, in crezul be cotropire pe care-I rostiau innaintea noilor
generatii, incit, bacd ei in0i, ca sträini, nu se inrolau in legiumle be
fier ale Cesarului germanic, aveau macar increbintarea ca ele vor
trebui, vor ti datoare sa porneascd i cd nimic nu va putea sd li
steie in cale, cd ar fi un Neat PO de omernre sd le opreascä
cineva.
$i, in acest tunp, laboratoriul lucra. Se pregatia un mare rdz-
boiu be arblerie, cu concursul tuturor inventiunilor, bin care se
scotea cel mai mare folos pentru masacru. Ceia ce aiurea, in terile
unbe se fdcuse bescoperirea, rdmäsese in lumile teoriei ori cap&
tase o aplicatie practicd numai in inbustria creatoare, se punea aici
cu cea mai rabbatoare energie i cu cea mai besavir0ta lipsd be
mild chiar be ar fi sd se bistruga rase intregi in servictul
operei be nimicire, care trebuia sa lase pe Germanii singuri in
picioare in mijlocul unui vast cimp be moarte facut be bin0i, me-
tobic, $ffintific, inexorabil. Atatii lor militari vor fi ris in sufletul
lor la veberea frumoaselor manevre bin alte teri, la befilarea regi-
mentelor be rabbatoare infanterie, cu mersul iute, la besfdprarea
Sp!enbidelor spectacole be cavalerie. Stiau ei bine Ca' acestea erau
lucruri be trecut, be i läubau 0 inbemnau in ace1a0 sens; shau
ei bine ce rdzboiu se pregäte0e acasä i cu ce arme, prin ce ploaie
be foc, cdzinb continuu, neintrerupt, bin gurile nebiruitelor tunuri
mari cari prefac ziburile in praf, pdmintul insusi inteun noroiu
imunb, cu care sint confunbate in aceia0 oribild plámabd rdmä0-
tele sfármate in bucatele marunte ale solbatilor bumani cart mai
creb cal inteligenta, iuteala, avintul lor ost4esc vor mai folosi ceva.
Imaginatia acestor initiati in tainele cele mari pe care le-au tiut
pdstra asa be bine vebea acuma tot acest tineret imbdtat be sunetul
trimbitelor, be filfiitul steagurilor, be cuvintdrile bespre patrie
ale efilor, invinetinbu se miserabil be agonia asfixiilor, otrAvinbu-se

www.dacoromanica.ro
 352 Razbotul nostru in note zilnice

be moarte prin emanatiile ghiulelelor himice si arzinb ca tortele

umane ale lui Neron in valurile be foc cumplit ale licvibelor aprinse.
Si se abAugiau la aceasta visiune be viitor, spre a-i umplea be o
si mai mare minbrie nationala, mille be nevinovati cari se inneacd
in Mari si Oceane la lovitura n5praznicd a submarinului pentru ca
busmanului s5 nu i se poatä abuce hrana, si orase besnabajbuite
supt bombele pe care le arunc5 aeroplanele, pentru ca la macelul
solbatilor sä se abauge groaza civililor si sä abucl rápebe, la mo-
mentul bora, pacea be care simte nevoie noua ImpAr5tie a lumii.
0, Herr Professor, Herr Professor, in ce hainä rosie be Me-
fistofele Mil ironie in crimele sale biabolice s'a prefacut vechea ta
rebingot5 stearsä be soare, si in inconstienta ta patriotia ce
blastarn al omenirii intregi grarnabesti asupra pletelor tale romantice
atunci cinb vrei ,,Germania mai presus be orice", be insusi ibea-
lismul c5ruia obatä i se consacrau, cu laboratori: cu tot, catebrele
care nu se räzimau pe oasele milioanelor sacrificate !
Si acesti pregStitori ai groazei celei mari pentru omenire, care
trebuia sä ingenunche innaintea bistrugätorului zeu cu paratrAsnet
la chivära lui alarte, crebeau ca atita trebuie pentru a birui, nu
numai pe Rusi, bar si pe Francesi, pe Englesi, si, bac5 se ames-
tec5 Italienii si alte popoare europene America raminea be o
parte, ei bine, si pe acestfa !
Aci se inselau ins5, preg5tinb pentru sfirsit un lucru la care
nu se asteptau : peirea lor proprie prin aceleasi mijloace, executia
lor in massa prin aceleasi procebee, plus supliciul foamei, la care
natia cea mai bine hrarut5 be pe lume putea fi mai sensilyilä becit
sobrii latmi bin Apus, ca sä nu mai vorbim be bieti mdmältgari i
mincatori be ccapA ca noi.

Sint calitati care, asigurinO izbinba in r5zboiu, nu se pot in.

locui, care creiazd o superforitate perrnanentà acelora can le au.
Sint callatile de rasa; calitafi sufleieVi, pe care Ottnianul le poate
recunoaste, bar nu si inima. Asa a fost obinioarä cu ostasii vechu
Rome, iar, in timpuri mai nou5, cu acea 4 fuHe frances5,, tot asa
be puternic5 bin era r5zboaielor italiene ale veacului al XV-lea p5nA
la (pica rraval5 a nolanilor Revolutlei celei Mari. Pas' be fu ca

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 353

binsii, bud poti, far, pdnd atunci, resigneazd-te sa fii batut, cd alt-
ceva n'ai ce face.
Sint apoi sisteme noug de räzboiu pe care o minte superi-
oard le a bescoperit ca potrivite pentru noile imprejurdri in care
este sd se bea lupta. Inimicul si-a bat samd be ele inbatd, bar nu-
mai o pregdtire speciald, in legAturd si cu un mebiu omenesc care
la el poate nu este, le poate sa fie aboptate pentru mintuire si
biruintd. Asa a fost cu iutele rdzboiu be miscare al lui Napoleon,
care i permite sd-si arunce masele mari unbe i trebuia. Wavea Ger-
manul becit sl iea pasul Francesului, bad avea atita suflare si atita
suflet. Iar, bad nu, s5 rabbe si sd astepte.
Dar sd crezi cd puterile, fläcdraile si masinile b-tale be bronz,
cd toate aceste ucigase sperietori vor rdminea, pánd la cap5t, fdrá
rivale, aceasta inseamnd in abevdr ultima conclusie a nebuniei gran-
bomane care se vebe numai pe sine.
Dar, bine, patria himiei, Ora be unbe ai primit-o, e boar
aceasta Franta pe care vreai s'o invingi asfixiinbo si otrAvinb-o. Iar
acea Anglie a cdrii gmica ostire vrebnica be bespret) voiai s'o ma-
turi ca si cetdtile Belgiei cu bronzurile bumitale, e aceia care a
invatat lumea intreagd ce e aceia metalurgie, si tunurile cele mari
pe care le-ai scos pentru a-i face sfirsitul n'au avut alt efect becit
sd trezeascd, obatä cu 6.000.000 be ostasi, vechile cuptoare ale
Vulcanului britanic. Iar, ca un ultim succes, iatd mos 9Samuild"
Americanul, care nu greseste mult spuinb cd mester ca el nu mai
este pe pämint. Vine si el cu himia lui, cu cuptoarele lui, vine 0
el la munca obsteascg a pedepsei tale.
Gazuri asfixiante iti trebuie, Neamtule ; poftim ! $1 licvibe
aprinse ! $i ceva submarine, cu ce poate abdugi o minte omeneascd
nu mai putin isteatd ! Si aeroplane ! lar musica pe care ti-o vor
face gurile be bronz ale civilisatiei intregi, aceia o vei pomeni bin
generatie in generatie.
$i nu te vei putea plinge nimanui. Fiinbcd a$a ai mit tu instill!

30 Mart 7917

www.dacoromanica.ro
 354 Rgzboiul nostru in note zilnice

Cind ne vom reface...

Nu vorbesc be refacerea militara, care, cu toata incercarea
grozava a bolilor, se va sfir$i cu voia lui Dumnezeu supt lumina
sfintului soare bun be care se invioreaza asa be repebe sufletul
Rominului nostru, voios fiu al luminii sale. $i nici be refacerea
morala, care $i aceia va veni la rinbul ei incet, bar sigur, $i befi-
nitiv, insa, s'o $tifi fiecare, nu prin lumea subtire care vrea sa fad
bin aceasta un sport, ci prin vointa lui babea Ion eroul, hamalul $i
omul be birvala al tuturora, care, cinb va vorbi be vitejie, isi va
putea bescoperi pieptul, club va vorbi be cumpatare, isi va suge
burta, cinb va pomeni be spirit be familie, isi va Insira cei zece
copii, iar, cinb va cere sa-$i poarte fiecare sarcina cinstit $i bevotat,
bin greu $i zi be zi, va besface putintel, cu voia bumneavoastra,
nobleta I, spinarea plina be vInatai si be ränile ostenelilor sale.
Va mai fi insa o refacere bupa aceasta, refacerea sociala, prin
inlocuirea pierderilor, de glont si de boalä, pe care ni le a casunat
acest razboiu, cu toate urmarile sale. Intreaga noastra viata, asa
be mult $tirbita, va trebui sä se reformeze. .
Dar sa se reformeze, va rog, nu mecanic, puinb un om unbe
a fost altul, un om mai firth, fire$te, unbe a fost altul mai batrin,
un om mai putin pregatit unbe a fost altul cu experienta si rutina,
un improvisat unbe a fost un specialist, ci sa se reformeze, cum
am zice, cu reforma.
Am fost casa cu temeliile slabe peste care am gramabit fin-
burl be locuit $1 mai ales, cu gustul prost $i chibzuiala rca ce a
presibat la clabirea noastra sociala moberna, pe ruinele vechii ca-
sute armonioase in simplicitatea ei, ornamente greoaie $i WA rost.
Ce-am mai pus una peste alta inutilitatile be fataba! Cu cita genero-
sitate am intrebuinfat cabrele Apusului be birocratie napoleonianä
pentru a a$eza linga fiecare functionar trei colegi care, nelucrinb ei
insii nimic cauta sa I impiebece $i pe binsul be a lucral Ce me$-
teri am fost in a inlocui sporul cu consumatia be tigari $i be hirtie
be la Letea $i be la 13u$teni! Din ce cartoane sterpe $i grele
am construit Romania noastra cea tare care trebuia sa bele Marea
Romanie 1
$tiu bine ca oamenii sistemului sint la abapost, cu fiii, nepotii

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 355

si verii lor, cari si-au avut supt perina prunciei becreful be numire
inteo functie potrivitä cu prestigiul familiei. $tiu bine cd bemocratia
cea falsá, be simpla conruptie, i5i are in totbeauna pretorienii inar-
mati cu voturi 5i impobobiti cu conbeie pe care le compromit.
liumai cit asa nu mai merge. Un popor intreg vá va spune-o,
be si creb cä nu trebuie sa-1 asteptati sA vorbeasa
Locurile la'sate goale prin räzboiu in marea inutilitate a func-
tiilor 5i a barourilor trebuie sd nu He inbeplinite niciobata. Putini
functionari 5i bine platiti! Ori nu lucreald bestul be bine birourile
pribegiei, in care n'avem citeobatä nici a zecea parte bin efortelev
obisnuite, cu sau WA bactilografele bomnilor sefi respectivi ? $1,
bacA nu se mai plebeazA atita, piere lumea be acaz, be acest
nacaz ?
Oameni be isprav5, atit 1.51 numirde sa nu pretindä a crea
capacitätile, ci sä le astepte. Fie pgnä atunci locul numai suplinit,
be atitia cari si-ar lua acest spor be sarciná pentru un spor be
venituri. Vacanta sA rAmile ca un inbemn pentru cine se pregateste.
Iar multimea cea mare a tinenlor s'd se ingram5beascá la sco-
bile be agriculturä, be meserii, be tehnica, pe care le va cere mini
omenirea intreagä mai mult be cit oricinb. $i, mai begrabá becit la
scoli cari cer banii Statului impovárat, la ucenicie, la fabricä, la
atelier, in toate aceste locuri be libertate, be initiativä, be concu-
rentg, unbe teoria rásare spontaneu, fecunbä, bin labrioasa practic5.
E greu acolo, bar e cinstit si rAsplätitor.
$i, mai ales, bupa ce am väzut ce inseamná sträinul si ne-am
säturat be obräznicia, be pretentia si be trábarea lui.
30 Mart 1917

Restabilirea proportiilor.
Cuvintele Regelui trezesc atitea amintiri 5i provoaca atitea
reflectii asupra marelui 5i burerosului subject pe care cu franchet5,
hothire 5i bragoste il ating.
In momentul cinb a izbucnit rdzboiul, impuninbu-ni o batorie
care era absolutà, orice ar fi si ori ce s'ar intimpla, in aceastä tall
be plugari, sese milioane be muncitori ai Ornintului, la cari se anti-
giau citeva sute be mii be ItrcrAtori bin orase, cu toatä truba lor,

www.dacoromanica.ro
 356 R5zbobil nostru In note zilnice

serviau be basa pentru viata unei societati superioare, unei lumi

be sus, care avea o multime be insuqUi be suprafata $1 citeva abe-
varate (bar pe vremea aceia nu se putea face Inca beosebirea bintre
ce e abevarat si ce e numai imitatie, forma $i becor). Din zori be
ziva pana la caberea noptii, in !unite cinb vremea ingabuie lucrul,
aceasta parte mai mare bin populatia Romaniei, care este $1 cea
mai veche, cea mai curata $1 bed cea mai inbreptatita, bar care era
numai guvernata in ce priveste breptul politic, iar in ce prive$te
breptul social miluita bin cinb in cinb, in loc be a i se ba tot ce
i se cuvenia supt toate raporturile, 1$i facea batoria be a scoate bin
parnintul tot a$a be vitreg tratat ca $i binsa $i stors $i el fall cuve-
nita rasplata, toate lucrurile scumpe $i bune be care o societate
stapinitoare poate avea nevoie in privilegiul ei. 51 aceasta societate
ea insa$1, besfasurinb un lux be eve se ulmea Europa, se multamia,
afara be putine exceptii, cu atit mai vrebnice be stunk sa con-
sume ce agonisia mojicul. Ea nu babea macar, bad nu munca minilor,
care e pentru oricine $i o igieng, macar ceiace neaparat trebuie
sa se ceara be la oamenii pentru cari se ostenesc minile celorlalti:
sa bea o ingrijire necontenitä si strabuitoare intereselor terii in
toate privintele, facinb-o sa fie gata in orice moment pentru mice
imprejurare $1 sal ribice prestigiul printr'o literatura, o arta vreb-
nica be inteligenta ei qi oglinbinb insu$irile beosebitoare ale intre-
gului neam. Caci, vorbinb numai be ultima batorie, 'baca pana la
1860, scrisul romänesc -- $i chiar inceputurile be arta a fost
represintat be aceia$i feciori be boieri cad au creat forma politica
a Romaniei, be atunci incoace scriltori $i artisti au fost in imensa
majoritafe, oameni bin clasa mijlocie, bin functionarimea cu obir$il
abesea teranesti $i bin aceasta teranime insa$i, Intrucit se putusr
imparta$i be cultura Fara a se ribica prea sus in ranguri.
Dar, in masura in care iesia tot mai mult la iveala putina
utilitate a acestei clase, beschisa, be altmintrelea, pentru mice strain
exploatator $i pentru orice speta be ciocoiu parvenit, ea apasa tot
mai greu asupra teranimii, care-i parea facuta pe lume numai pentru
a o sprijini. Caci nu se gasia, in cite ted sint pe lume, un nou
mijloc be a cheltui banii in zabar Fara ca el sa fie aboptat, in forma
lui cea mai exagerata, be femeile $i chiar barbatii bin aceastä clasa.
A represinta rasa cu cel mai absolut sacrificiu al vietii pe

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 357

cimpiile be lupt5, unbe se cunoaste si simful be onoare al fiedrui

neam, este principala batorie a unei clase care cere cea mai mare
parte bin truba celorlalti. Dar rSzboiul a väbit putine virtuti rdz-
boinice la aceia cari nu erau, ori vrebnici urmasi be singe ai strä-
lucitilor boieri be obinioard, prin caH s'a tulburat si s'a primejbuit
be atitea oH, bar s'a si tinut pánä la capät, aceastä tara, oH inte-
lectualii crescuti in boctrine noi be batorie nationala si be sacrificiu.
Atitia au gasit forma, perfect legald si absolut corecta, be asi refusa
singele patriei, purtinb totusi, cu eleganta, haina care astAzi beose-
beste pe aceia meniti celor mai mari primejbii si suferintilor celor mai
grele. Pe lingl aceasta nici nu face sa mai vorbim be refusul, cu-
noscut si evibent, al contributiei be avere, care aiurea a bovebit o
solibaritate socialä asa be frumoasd.
In schimb teranul a bat si proportional partea cea mai
larga be morti, be räniti, be jertfe a bolilor cumplite. Se poate zice
ca Inca obatä tara s'a rezimat pe el si s'a onorat prin fapta lui,
oferitä cu acea simplicitate care insuteste pretul lucrurilor care se bau.
Regele anuntá in folosul lui mari fapte be libertate economica
si chiar politicá prin care va fi rasplatit, si oricin intelege cit batorim
astazi omului be jos" va aplauba cu entusiasm aceastà nobilä
ho tárire.
Dar chestia mai are o lature.
Dacä innainte be razboiu era prea mulla albastrime, numai
cheltuitoare, nu si muncitoare, fata be terani, multi in abevar, bar
be la cari, binbu-li-se asa be putin, se cerea be sigur prea mult
fard be cif erau in stare prin puterea lor fisica si pregAtirea lor,
bupd razboiul in cursul carula singele cel mult, asa be mult si vlaga
cea multä s'au luat tot be la terani unii rämiinb in abincul cim-
piilor be lupt5, altii intorcinbu-se infirmi si storsi pe mult timp be
be puterile lor, disproporfia intre acela care sprifini i hrine$te
i acela care crede c5 va Ji i de acum inainte tot as sprifind
$1 hränit, va fi cu mult mai mare. Aceiasi viatà larga, acelasi lux
be baler molbovo-valah", aceiasi granboare be Levant vor trebui
sustinute abecá be o teränime care a pierbut sute be mii be capi
be familie, care a räbbat foamea si batjocura sträinului prin femeile
si copiii bin trei sferturi be tart robite strAinului cuceritor, care

www.dacoromanica.ro
 358 ItSzboiul nostru in note zilnice

si-a pierbut, in folosul ostirilor strAine si al nevoilor noastre chiar,

putinul ce a fost in stare s'A puie la o parte.
Dar aceasta nu se poate. Nu numai bin puctul be vebere moral
nu se poate, bar acum absolut nici bin cel material.
Principiile be resistenta ale fisicei mecanice, aplicate la societAtile
omenesti, nu o ingAbuie. Nu mai e vorba be slabirea celor de jos,
care s'a urmat supt ochii unei inconstiente Fara' pereche, ci de sigu-
ranfa distrugerii lor, bad sistemul, agravat prin efectele rkboiului
va urma. Ni zbrobim casa supt apAsarea unui coperis be parabä,
bin care nu s'a luat mai nimic, atunci cinb umilii pareti au fost
zgubuiti be tunuri si strAbStuti be ghiulele.
Este cineva care sA voiascl acest rusinos sfirsit, bin vina lui,
pentru una bin cele mai nobile natiuni, ca singe si ca suflet ? SA
iasA innainte elegantul si cheluitorul bArbat, femeia vesnic ((bine
pusá x. si voioasA be zbucium, sà iasA innainte si s'o spuie !
DacA nu ins5, proporfia trebuie restabilita.
Si nu sint pentru aceasta becit bouA mijloace simple si marl:
inmulfirea numärului feranimii, si peste cit era innainte be 1916,
si inmulfirea muncii spornice a celorlalfi.
Avem o natalitate care e inferioarä numai acelei a Rusiei. A
fost un bar al celor be jos, be care cei be sus n'au stiut sA pro-
fite, macar cit stiu sd profite stapinii be negri be bogata präsilA a
robilor lor. S'a ingAbuit o mortalitate, a call! statisticA e cel mai
teribil act be acusatie contra cirmuitorilor acestei teri. Nici lui Irob
nu i-a platit Iubeia un tribut be copii ca aceia pe care.l babeam
noi nepasarii noastre criminate. $1 aici suferinta teranului era luatA
in besert si risipitA Not, 'Ana si in fecunbitatea ei creatoare, be
acei care ei insii si in aceastA privintà bAbeau terii asa be putin.
AceastA stare be lucruri va trebui sA inceteze. SA ni pastram
copiii, copiii frumosi si zbraveni ai fedi. Serviciul sanitar sA ince-
teze be a fi o forma pe lingA alte forme, beveninb unul din orga-
nele de capetenie ale conservafiei si intaririi nafionale. SA inbemne
la viatA, in loc be a tolera si mai beparte moartea. $i be oriunbe
sA se ia miiloacele pentru a se ba aici.
Iar sporul be munck al celor be sus sä puie la loc beficitul
be munca al celor be jos. Inbustria, comertul, agricultura mobernA
sá abauge la ce pagubeste vechea plugarie prin largile goluri in

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 359

pirul martirilor ei. Ca un lepros sá fie incunjurat trintorul trufap pi

obrasnic care se ascunbe pi be la onoarea biscretà a muncii pi be
la str5lucita onoare a sacrificiului ostapesc.
E vorba be o reebucare a mutilatilor r5zboiului. ei bine, aju-
tinb-o cu bevotament, sä-i punem alâturi in marele program social
be mine i educarea prima a unora, cu malt mai multi $i mai
putini glorio,si : infirmii morali pad&
31 Mart 1917.

Invátaturi din buze prietene.

Prea abese ori un biscurs funebru nu e la noi nici o lacrimá
abevarata. Represintantii Franciei in Romania, bb. be Saint-Aulaire
pi general Berthelot, au arátat cä el poate fi o paginä be istorie,
cara va ráminea in analele noastre, un bocument be cea mai sin-
cerà pi comunicativä simtire pi un mijloc be a ba, cu spijinul atot-
puternic al jertfei ce stã innaintea ochilor lectii be cea mai innaltä
moralà, eroica pi umanitara.
Din atitea lucruri frumoase pi bune pe care le-au spus aminboi
5i care constitue pi ele un abaus la acea inriurire francesA asupra
inimii noastre be care se vorbepte mai putin, be pi in rinbul intdiu
ar trebui pomenitä, boul mai ales trebuie besfäcute bin forma
unitar armonioasá a cuvintarilor pentru a le cobori mai abinc pi mai
solib in amintirea noastr5.
Legaturile bintre popoare, a spus generalul 13erthelot, nu se
leagá cu abevarat la petreceri pi banchete, ci la munca pi la sufe-
rinta comuná.
Va fi ptiinb ceva oaspetele nostru bin ceiace in trecut a suplinit
intre marea lui natiune pi mobestul nostru popor legaturile care
ar fi putut sa fie, care trebuiau sa fie. Noi ptim, firepte ceva mai
mult. Stint vieti be stubent care trec pe lingA familia francesä färä
a o cunoapte, chiar baca ea n'ar fi inchisä pentru visita stráinului,
ptim inbelungate petreceri be aristocrati" pi bogAtapi care o viatã
intreagg, socot ca Parisul e numai un loc be plkere, ptim e
brept pi represintanti be obinioara, ai Franciei cari nu s'au ginbit
niciobatá cä supt oficialitate pi supt ,,buna societate" a tuturor
maimutarlilor este un popor, abevarat pi cinstit, care se bescopere

www.dacoromanica.ro
 360 Rázboiul nostru in note zilnice

acum pe cimpiile be luptä $1 pe paturile be spitale. 0, stim multe,

$i ni pare asa be rail cá ele ne- au tinut a$a be beparte be Franta
$i pe Franta asa be beparte be noi, be $i flecarii spuneau si spun
cl am fost o singurà fling more& bin care te treze$ti ca se socot
a face parte $i ei...
$i biplomatul si generalul s'au inchinat innaintea simplului solbat
care se obihnia in sicriul sdu lingá colonel si lingd profesorul be
Universitate. Aceia$i recuno$tintá miscata 1-a atins si pe el ca $i
pe fratii sal, cu care impreuná a mers in moartea pentru tara.
$i era aici ati simfit-o cu totii? o mare $i, poate, bure-
roasä lectie be bemocratie intr'o fait unbe nici acum nu se $tie in
beajuns cä, bacA pentru munca obi$nuitá a omului nu poate fi altä
grabare beat a vrebniciei fiecaruia MO be scopul &Au, eroismul nu
abmite beat fräteasca egalitate, si cel bin urml solbat ce s'a jertfit
e fiul nobil al patriei care pe acela$i brum be glorie se intoarce la
strämosii s5i cari au fost.
$i poate ca astázi vom crebeo, be vreme ce neo spune be-
mocratia francesa, pe care o respectam, o iubim $i ar fi vremea s'o
intelegem bine pentru a o putea $1 urma.
Ca'ci oaspetii no$tri ni-ar putea spune be sigur, ea' Franta
itibeste mai mult, nu pe aceia caril vorbesc limba mai corect, ci
pe aceia cari in inimä §i in gino ii samana mai mult.
31 Mart 1917.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL: Pag

1. Sufletul romilnesc (Conferinfe finute elevilor Scoalit MI Mare) . 5

2. Dommi feril si al neamului . 23
3. 0 lectie de solidaritate umanii 26
4. Neutralitate i tradill . . 28
5. Psihoasa" noastra . 30
6. $coala lui 5tefan-cel-Mare 32
7. Calatoria principelui Carol 33
8. Trenul Purischievici . 34
9. Cel septe preofi

,, ..
35
10. Aici zac doisprezece viteji soldafi romani..." 37
11. Serbatori unice 38
12. Divisla a XV-a . . 40
13. 0 gazed romaneasca in stfainatate 41
14. Datoria cea mare 43
15. Socialitii i Razboiul . 46
16. E neutralitate aceasta ? 48

..
17. Von' muri de foame..." 50
18. Imitatorul lui 51
19. Noul Imparat Aust riac 52
20. Critice . 53
21. Imposibilitatea bir uintil germane 55
22. Romania noua . 56
23. Iasul de azi 57
24. "Vrancea

..
58
25. Cine plinge pe Francisc-Iosif 60
26. Allfel de emigrafi 61
27. Prin foame

29. Llpsa .
. ,

.
.

30. Nu numal miloste nie, cl munca

31. Un Slat care nu va fl: Ucraina
..
28. Ca s nu ni se p ule vlafa in pericol..."
.
. .
.
63
64
65
67
68
32. Mostenirea lul Bismark 69
33. Zadarnicil 73

www.dacoromanica.ro
 Pag,

34. 0 manifestatie englesa care s'a pierdut din vedere 74

35. Unirea cea nowl . . . 75
36. Ce &à astazi Moldova . 76
37. Hotarirea Oermaniei

...
. 77
38. Asa e bine! . . 79
39. Destainuirile . . . . . 80
40. Oesturi inofensive 81
41. Tirpitz . . 83
42. Nob lela Oermanilor (ce se lauda) . 84
43. Sanctiunile . . . 85
44. Zapada . 87
45. Moatea lor? . 89
46. Totul pentru armata 91
47. 51 dupii razboiu... 92
48. Trimesii la vatra' . 94
49. Inutilli 96

.....
. .
50. Italia si Romania 97
51. Interventia publicului 99
52. Acei cari nu se pot ierta... 100
53. Omul" . 102
54. Necunoscutii . . 103
55. 0 mai veche incercare austriaca de a ne anexa . 105
56. Sentimentele invingatorilor

..
. . . . . 111
57. Degenerarea rasei europene 114
58. Calatoria Prinfului Carol in Rusia . . 115
59. Lupii . . 117
60. Machiavelul Maghiar

..
119
61. Aurel Popovici . . . 121
62. Binefacerile Oermanilor . 123
63. Nu cu sperante... 126
64. Rasa

...
. . . 128
65. Directorul sanatatii publice 130
66. Prisonieril . . 132
67. Sa respectam pe aproapele nostru . 135
68. Functionari... . 136
69. Omul cel vechiu . 139
70. Franta cea adevarata . 141
71. Speciallsare si bunavointa 144
72. Mine . . . . . 146
73. Pentru satisfacerea nevoilor noastre de hrana . 148
74. Aniversarea luptelor de la Verdun . 151
75. Se poatel (Un exemplu) . 154
76. Democratia" . . , 155
77. Lacrimile de la hotar . 158
78. Supt ochil strainilor... . 160

www.dacoromanica.ro
 Pag

79. Un binefacator oaspe al Romaniei . . . . . 162

80. Principiul National: Origina si desvolf area 1W (I. Definifie si ge-
neralitali; II. Revolt' lia francesa si principiul nationalitafilor) . 164
81. Sentinta Americana . . . . . 118813

82. Ce am adaugit 7 . . 183

83. Prejul omului . . . 185
84. Nobilul cel nou: omul cel bun 188
85. Un German despre Romania . . . 190
86. Un an de la moartea Reginei Elisaveta 192
87. 0 ocasie prea scurta 194
88. Cut-el-amara . . . 196
89. In Romania ocupata . . 198
90. Ostatecii . . . . . . . 199
91. Ca o scrisoare, pentru cine nu infelege altfel .. . . . 202
92. Democrajia razboiului . . . . 205
93. Legaturi rupte . 207
94. Opera Germaniei . . 210
95. Unitatea necesara . 213
96. Ambasadori" germani... 215
97. Pentru a se sti in viitor 218
98. Ce poate face un popor neliber 220
99. Mila cea mai sfinta . . . . . . 222
100. Din Bucurestii ocupati (0 visita la niste criminal! de stat) 224
101 In mijlocul moll! . 226
102 Zeppelin 228
103 Gheorghe Stanescu-Delar . . 230
104 Prisonieril nostri . . 230
105 Din Romania ocupata (Petroliul) . 233
106 Caderea Bagdadulul 234
107. Scoalai in Biserici . 236
108 Spre sforfari noua . . 237
109. Ca Luminarica si. Titinas.. . 240
110 Lucratorli dusmani" . 242
111 Valea Argesului dupa o descriere americana . 244
112. Razboiul, insolenfa si perversitate 246
113 Darurile najionale , 248
114. Ultima glorie a Osmanilor 250
115 Ce se poate face in pribegie 253
116 Razboiul dictator . 254
117 Ceilalli . . 257
118 imprejurarile din Rusia 259
119. Calujij nostri 260
120. Stapinii Bucuresillor . . 262
121 Sa mergem acasa la copii.. a . 265
122 Evacuarile germane . . 266

www.dacoromanica.ro
 Pea

123. Oeneralul Berthelot . . 267

124. InlAuntrul Oermantei : Jocul cu Revolufia . 269
125 Jertfa medicilor . . . 271
126 Bunn . . 273
127. Primblörl si Inconstienfa 275
128 Misiunea lui Briand . 276
129. Jignirile flied folos 278
130. Virtufile dusmanului . . 280
131. Retragerea de la spitale . 283
132 Ce a preglitit revolulla in Rusia . 285
133. Riispuns unui socialist" . 28&
134 RAspuns la o plingere 289
135. Pacea separatii a Austro-Ungariel? 291
136. 0 scoalii care se deschide . . 293
137 Articolul lui Mangra . 295
138. Bucuria recuperAril francese . 296
139. In tolul bail . 298
140 Energia englesii 299
141. Averite noastre . , 302
142. Rilzbotul supt mare . 303
143 Cei ce ni dau . . . . 306
144 Still din Rusia . . . 307
145. Germania cesarista innaintea Rusiei revoluflonare 309
146. A dour' epistolA are un socialist . . . 513
147 AmeriCa lui Lafayette . 316
148 Sarcina Italiel . . . 319
149. Un om . . . . . . 322
150 Declarafia de rAzbolu a Americei . 323
151. CAlAtoria regelui Albert . . 324
152. 0 liga ce ar trebut sA se intemeieze 326
153. impArfirea Austro-Ungariet . 328
154 ,De ce azi si nu mine?" . . 331
155. Cum va face America razboiul 333
156. Convalescenfa pe stradA . 335
157. Generalul Nivelle . . 337
158 Liberarea Polonlei . , 338
159. Cuvinte francese . . 341
160 Reflecfluni in vremea schimbArilor la fafil 342
161 Tot cersitorui din Gil Bias" 344
162. Cuvintul Regelui . . 346
163 0 descoperire: Rusia . . 348
164 Pedeapsa tehnicei . . . 350
165 Cind ne vom reface... . . 354
166. Restabilirea proporfillor . 355
167. invAlAturl din buze prietene , 359

www.dacoromanica.ro
 AU APARUT IN EDITURA

77 R AMURI"
INSTITUT DE ARTE ORAFICE / SOCIETATE ANONIMA
CRAIOVA / STRADA BIBESCU, 6 / CRAIOVA
SUCURSALA: TURNU-SEVERIN

ISTORIA ROMANILOR
IN CHIPURI $1 ICOANE
OPERA REVAZUTA SI COMPLECTATA
DE
N. IOROA

OPERA OMUL CARE I

POETICA NI TREBUIE
TEATRU
DE DE
N. IOROA N. IOROA,

BUCURIA SUB PLOPI

COPIILOR VERSURI

DE DE

ALI-BABA ADA UMBRA

Prel-ul Lei 50
www.dacoromanica.ro