RUMANIA

ROABA

LA ASTRO -MAGHYARI?

DE

bIB1. BOLINTINEANU.

BUCURESCI
TIPOGRAFIA LUCRATORILOR ASSOCIATI
12, Passugiul Roman 12.
1869.

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA
ROABA

LA AUSTRO-MAGHYARI?

I)IM. BOLINTINEANII.

1315UURESCI.
TIPOGRAFIA LUCRATID.101sEIR ASSOCIATt
12, Passagiul Roman 12.
1869.

www.dacoromanica.ro
AUTORITATI CONSULTATE in ACESTA

1. D. Mih. Cogeilniceanu, histoire de

la Valachie.
2. Engel.
3. Photino.
4. _Hammer.
5. Miron Costin.
6. Pr. Cantemir.
S. Cara.
8. Urechici, Vornic chronca Moldovei.
9. Chr. unguri.

www.dacoromanica.ro
 Cand se incurondza imperatoril Austriei in
Ungaria, se radica intre alte stindarde, ca
trophee, stindardele Romanilor de dincoce
de Carpati §i numele patriei Romanilor nu
se uita a se recita printre numele terrilord
vasale la Ungaria. Un vis dulce de conque
ranti care ar fi frumos data nu ar fi ridicul !
Dreptul istoric, ciic visatorii de.peste Car-
pati, care credit Inca ca lumen, este ceea ce
era inainte de 1789 , cAnd napile ere] pro-
prietatea unuI tyran sad unei caste ridicole.
Vom cerceta cu istroria In mama, eine ? orda-
nil sad ungurii ad fost eel Invin§i ? In trei
secoll Romanif ad avilt batalii contra ungu.

www.dacoromanica.ro
rilor , tot-d'auna Romanil au Invinsti pe un-
, °data unguril n'ad castigat o batalie
Unguril tot-d'auna a Post Invinsi de romans
c4i tractatele pe care visatorif for se baseaza,

nu cunt acte de supunere , ci tractate de pu-

tere cu putere.
Se cercetam tote luptele ce se trecura In-
tre romans §i unguri I
Andreia III voia sa ia ducatul Fagarasului,
Stefan Mailat .Basarab fortifica acesta piata
prin muri nuol §i puse aicl o garnizona su-
ficienta. Andreia III merse insa sa ia cetatea;
InceT u asedierea ; dar Romani' din untru es
afara i resping pe rage ce se veclu silita a
se retrage. 1)
Unguril pretind ca domnil romans eraa
tributari al regilor unguri. Sciti ce era ace-
sta Y acest dome roman platea un tribut la
regele. Carol numai pentru. ducatul Feu .de
Fagarasil ; jar nu pentru Romania care era
cu totul neatarnata de on -care putere de
dell 2)
SA venim la o memorabilA batalie unde
1) Chronologie serba de Munster.
2) Mih. Cogilnicienu, histoire de Valachie.

www.dacoromanica.ro
 5

romanil invinsera, pc unguri pentru Anteia bra.

Cand romanii aparaa cu atata putere te-
retpul patrii lor, erati o mans de 6menT ; dar
datinele for nu se corupsesera. Fie care om
se credea legat cu societatea intrega §i so-
cietatea cu fie care om. Sentimentele de li-
bertate erafi puterice , §i unite cu sentimen-
tele de religie , mares inima omului gi ini-
ma natii. Mara de acesta tots aveafi oe ane-
ra , tot! aveaa o patrie unde nu se putea bate
ferele robiei pe nicovalulfi tyraniei. Un po-
por apart patria sa atunci cand pito slice :
,am o Ora unde aunt liber qi fericit." Pe ur-
ma in acesta societate de roman! tot era Inca
curat. Streinul nu se introdusese In patul
nuptial. al romAnilor. Moliciunea nu venise se
dea barbatilor un sexa mai slab de cat sexul
femeilor. A sacrifica, era o datorie morals,
umanitara §i religiose, §i nu era sacrifical
mai mare ca acela, cu viata sa a apara mor-
mintele parintilor gi leaganul copiilor. Minis-
trii aveaa ruOne a'glincarca pepturile cu cru-
cile inemicilor streinl.
In anal 1330 Carol I rege al,Ungariei, re-
did numerose armate §i infra in tera .Ro-

www.dacoromanica.ro
6

maneseft impotriva Ini Ion Basarab. Thomas

Farcas, Voevod al Transylyaniel gi Dionisiu
Tzeck eccitail pe acestil rage contra Donanu-
MI roman sub pretest a era schismatic, Ba-
ld silesca a recunesce autoritatea PaniI 1).
Dar cuvintul for era se castige acea tern §i
sso dea for regale.
Armata formats de comani pi de ungurl
intrara in mica Romania pi luara Severinul
capi, ala acestul stat; Carol is totii Banatul,
el numesce Domn in mica Romania pe Dio-
nisiu de Tzeck. Ion Basarab tresare de manie
§i de spaima. Ce va face contra unel marl
armate ? el nu avea imprejurul seti atata pu-
tere spre a resista. Alerga. la calea de ne-
gociatie , trimise deputati la Carol I, cu a-
ceste vorbe destulil de umilitOre: Armatele
vestre facia mult a cheltui, stepanul
nostru voiesce a ye da o despagubire cu Opte
marcit de argint , vol att luat cetatea Seve-
rinulul se ye remaie in stapanire cu tote in-
conjurarile el. Vett urma a priimi tributul
anual ce Domnul nostru ye platesce. El vo-
iesce chiar se trimita cu cheltuiala sa, la
I) Phetino.Mih. Cogalnieenu, hist. de la Valachie.

www.dacoromanica.ro
curtea vostrA, unul din fii sei ca Wog. Ve
grAbiti numal de a ye intorce 4n tera vested,
cAci on ce pas ce vett face inainte pote se
ve duty la pericole care ar fi fatale pentru
vol pentru armatele vestre."
Aceste vorbe, unde era supunere insocita
de umilintA, la, ochii regelui. Carol si curti-
sanilor hit nu fusers nimic. Amenintarea de
la fine it suparal, curtesanii ii eccita, contra
acelui doranA indrasnet. In aceste impresie
regele clise solilor: Merged gi spuneti dom-
nulul vostru eh el este numai pdstorul tur-
melor mele ; spunetii ca void vent a'l trage de
barbA din coliba sa , ca sä-1 due rob 1"
Dominic (Donch) voi a intrerupe pe Rege
in discursul seii : ,ar fi , Oise el , mai cuvi-
inciose ca sa priimesci .propunerea plecate,
modesty pi chiar pentru tine onorabile, a lu-
Basarab , gi a'i martini a to butts vointa si
multumire."
-Regele respinge cu trufie cuueiliul intelePt
al acestur om , si mai superat repete solilor
respunsul see , batand in sabie.
Respunsul Domnului, de si intelept , dar
umilitor,, fecuse o durerosA irnpresle asupra

www.dacoromanica.ro
S

mug popor ne .dedatii a se supune la strain.

Teta tera se revolta contra ,unul Domn
care dispunea de densa , farA scirea el. In-
susl femeile se revoltara, in capullor, Domna
lui lion Basarab. Locuitoril se retrasera spre
munti din terile de jos cu turmele si grinele
lor. Militiile se armara, si se adunarA asupra
punturilor pe unde regele Carol era se treed.
Regele Carol abia fkuse cate-va leghe in lo-
curl desarte si necunoscute 3 si se retaci pe
cAl nepracticabile , in munti acoperiti cu pa-
dud dese. Armata sa obosita, incepe se su-
fere greutatea caii , ardorea Mind. CeI trt-
mist se caute hrana prin sate, fuser& prinsi
sat ucisi de romani. Regele Carol intelese
ca s'a schimbat situatia , si ca stares este pe-
riculosa. El 'se umilesce si core pacea de la
Domn. Basarab i o accords, si Inca se folo-
seste de acesta spre a se areta marinimosil
catre inamicul set. Dar acestii domn stupid
nu voia se cun6sca vointa natiel sale care nu'
voia a face nici o concesie ungurilor in tera
for si care voia a'i bate. Slabul domnti con-
simte a da regelul banatul Severinulul, a se

www.dacoromanica.ro
 9

recunosce vasal al Ungariei, a plati acela§ tri-

but ca inaintea resbelulul si a conduce in a-
sigurare armata ungara panel la hotare.1)
Locuitoril, indignatl de lasitatea Domnului
lor, nu voira sA-1 asculte. El vor sa uciga en
toti acesti ungurii care venira a'i brava chiar
In sinul for ca lute° casarma ungur6sca. Su-
push', ba chiar capiI armatei romane, refusa
de a se mai supune Doranulul si de a recu-
nOsce pacea facuta intre Domn §i regele Carol.
El yin cu trupele for armate asupra armate-
lor ungurescl si is observa din paduri. 1) Ar-
matele ungurila conduce de omenif Domnlui
prin munti ysi prin stramtori, ajunserA la o
strimtOre unde boierii on trupele for erati in
panda, hotariti a farama acesta armata un-
gara. Cand regele trecu prin acea strimtore,
se vede espus la o ploie de sageti si de pe-
tre ce cadeati pe unguri din tote virfuri-
le. Turocz se esprima 'en manie : aier
tote virfurile , el, si tote strimtorile
slice
erati astupate de mullimea edinesed a romci-
tailor." Regele se vede ocolit din tote partile ;
1) Turocz, chron. ungarorum, part. 2, cap. 97.
1) Feeler, .Geschichte der Ungarn, t. 3. p. 131.

www.dacoromanica.ro
JO

numal era nici o speranta ue scapare', mace-,

laria cea mai teribila incepu la 10 Noembria.
Armele csi resistinta nu mai putea face nimic
petru ungurl, si curagiul era inferat de ne-
putinta. Utguril nu puteaa nici' sa se apere
in contra torentelora de petre care fT strivea
din tote partile. Patru Mile unguril primira
mortea gra sa pOta sa o dea romilmlor. Yn
tot acest timp de ucidere, comitele Doncea,
fiul seu Ladislav, Martiu ai o multime de ea-
valeri credinciosi , ramasera ca un zid de fer
in jurul regelui acoperindu'l cu *pavezile lor.
Romanil Fe saturasera de a arunca sageti qi
petre, coborira din munti pi incepura a ucide
cu sabia. Niklas din Transilvania , Mihail de
Pesaga , Andreiti de Stuhl-weissenburg , vice-
cancelar al regelui ; cea mai mare parte din
cavaleri pi eapelani, preoti ce insocisera pe
Carol ca sa predece romanilor dogmele san-
tului parinte Papa , cad sub loviturile roma-
nilor. Dupe furie, dupe resbunare , dorinta de
prada vine, si despolia incepe. Bagaje, sigilele.
regale, sume marl de bani , multime de vase
de our si de argint, se face prada invingato-
torilor. Prisouierl se fac , alai ungurl mai ho-,

www.dacoromanica.ro
 11

tarsal cats a'si face drum dart din valea uci-

derei. Regele Carol, nemal avind speranta
sa scape sub costumul sea regal , schimba in-
data portal cu Desiu, fiul lui Dionisiu §i.ur-
mat de cativa eredinciosi servi, scapa, pe dud
Dail, luat drept regele, cade prins si este
omorit') Astfel fugea acela inaintea caruia
tremurati poperele subjugate ale Dalmatiei,
Croatiei , Seriei, Galitiei , Lodomeriel , Cuma-
niei , Bulgariei , Salernei , Poloniel , Bohemiei,
Austriel, etc.
Scirea acestel invingeri ajunse in Ungaria
ca un trasnet, intrarea regelui Carol in Te-
meffar duiosi inimile ungurilor. Din numerosa
armatii, in capul caruia el fusese cateva s6p-
temani mai nainte , abia avea pe langa el a-
tati omens cap lua alta data cu el la vinatore.2)
De (late on se perde.o batalie , eel ce perde,
gasesce tot-d'auna o tra dare. Astfel i regele
Carol, perderea sa nu o atribnia neintelep-
ciuni sale , ci tradarii Doinnului roman. Per-
derea ungurilor era atat de mare in cat re-
gele nu mai putu a's1 resbuna despre acesta
1) Fesler, tom. 3, p. 132.
2) Fessler, t. 3. p. 133.

www.dacoromanica.ro
12

invingere sail ucidere. De atunc! acel Domn

al Romanei se facu neatArnat de on ce da-
torii de vasal. ')
Mircea eel mare, aliat en polonii ca sa bath
pe unguri , nu avU OCasie sa o fad.
Mircea face un tractat ofensiV i defensiv
cu Sigismund, dar abest tractat nu era un act
de vasalagiii, ci un act de suveran cu un
suveran precum o dovedesce 1nsu0 coprin-
derea acestul tractat
lath tractatul.
1. Daca Sigismund ar merge in persona con-
tra turcilor, sail contra or chrul.aliat, el, Domn
al terii Romanesci, se angaja a face aseme-
nea ; data Sigismund nu va trimite de cat un
general cu armata, el va promite a da aju-
tor, fail a se pune In persOna sub comae-
da generalului. in ori ce caz va da trecere
prin tern sa armatei ungare si provisil, mij-
ocind plata for in ban!.
2. Pe cat Sigismund sail armata sa va ril-
manea in cam*, Mircea sail trupele sale
voril face acela0 lucru; Domnul roman
va trebui sa aibh tot-d'auna In Ora sa d s-
1) Engels Geschichte der Wallaehei pagi. 151.

www.dacoromanica.ro
 13

tut Omani pentru reserva si pentru a ocupa o-

rasele si castelele conquise; in lipsa regelui
el va da asemenea ajutorul trebuincios gar-I
nisbnelor ungare pentru apararea .lor.
3. Daca Sigismund voia sa inainteze in
Bulgaria, cat de departe ar voi, Mircea va
trebui, pentru bant , sa-I procure din Roma-
nia provisiile trebninciose.
4. Soldatii unguri ce vor remanea in Va-
lachia pentru causa de maladie sati de rape
sau pentru a 'Astra bagajul , vor gasi lucru-
rile necesare la viata si siguranta personel
for si proprietatilor ion')
Un asemenea tractat nu este de la un va-
sal la un suveran: ci de la dot suverani uniti
ca sa se apere contra unui al treilea. Pana
aici nu vedem pe ce se intemeiaza unguril
cand pun stindardele nostre la consacrarea
cesarilor Austriaci.
.Mircea dupa batalia inchina tera Roma:
nesca la Poarta Otomana. Romani' perd ne-
atarnarea for din afara, 'si pastreacla auto-
nomia si libertatea allministratiet for din In-
tru. La acesta epoca in ce consistati drepturi-
1) Eng is Geschichte der Walachei, p. 159.

www.dacoromanica.ro
14

le Ungariei asupra Romaniel ? in cateva trac-

tate de alianta facute de la putere la putere,
sail invingera si uciderea totalA a armatelor
regelui Carol I. al Ungaril ? Uncle este vasa-
lagiul ? Unde stint drepturile istorice ale
Ungariei asupra teril Romanesci , dna tera
Romanesca se pune sub suzeranitatea Turciei,
si Unguria se reservA la aceasi sortA ?
Dar sä trecem la Moldova.
Stefan cel mare domnea acolo.
In Moldova sail Valachia in tote epocele
Wendt femel marl. Din tote aceste dOmne
strelucite nu esi nici °data nicl o mesalinA.
Ele erau tote virtuose pre cat socii for erail
berbanti.
Din femeile cele mal vechi, este cunoscuta
muma lul Stefan , suflet mare si plin de e-
nergie. Din cele ce ne spun chronicele si tra-
ditia se pote aduna cu ce al face silneta,,an-
fletului el. Tort domnii cel marl an trebuitil
se alba mume superiore prin caracterul lor
Stefan cel mare e dator mArirea 1i streluci-
rea faptelor sale mumel sale. Suntem siguri
ca muma lui Vlad Tepq a Post o feta sal-
batich de reutate.

www.dacoromanica.ro
 15

Muma Jul Stefan pastra asupra fiultd see

tots Inriurirea si prestigiulti, chiar atunci
dud el este uveran, si neingrija de a'si face
datoria , ea 11 ordona se merga sa se lupte ,
se invinga sah se morn. Stefan cel mare in-
.vins la Valea albs de numerbsa armatit a o-
tomanilor, prin erorile capitanilor eel, se re-
trage in desotdina si alerga asl adaposti viata
in castelul de la Neamtul unde este muma
§i femeia sa Eudochia.
cesta muma aude de nefericirea fiului, it
vede Inca in viata, fugarit ranit , si inima
el nu se induiosaza, ci se maresce , si cu
voce sublima , II aduce aminte datoria, si ii
spune di nu va fi Prima de muma-sa de cat
cu fruntea incuronata de lauri sati mort §i
adus pe pavaza de batae. Stefan cel mare se
umilesce, si din nmilinta lui nasce energia.
Suna din cornu-1, aduna ostirile risipite, da
o nna lupta §i invinge pe inamic!. 0 femee
scapa patria si religia. Ore mumele roman°
pe atunci, erail mai pe jos de mumele Spat--
tate? Nu credem Card vedem asemenea fapte.
Acestti domne asediatil de o mare armata
In cetatea Neamtulai, nu 41 perde curagiul ;

www.dacoromanica.ro
16

resists, se apera , numesce pe una ger-

man tunar se Indrepteze tunurile , si face a-
tata perdere turcilor in cat el se retrag.
Inima Ii era de eroa ; avem caractere nu
numai ca acesta , dar Inca piose.
Stefan cel mare, In al cincilea an al dom-
niei sa e se redica cu tots puterea sa si trecu
In Ardeal unde prada Secuii. Nimeni nu-I
stete in potriva , si se intorce cu mare pra-
cla inapoi.
Mateias Corvin, regele Ungariei, voia se res-
bune calcarea lui Stefan cel mare in Ardeal.
Sumet de puterile si de talentele sale mill-
tare , prin care invinsese pe multi din veci-
nil sei 1i prin care 41 Meuse un flume stre-
lucit , 41 inchipui se supuie sub ascultarea
lui, dupe credintele barbare ale ungurilor ,
pe tote natille , 1i pe Moldova cu acel Ste-
fan ale carui fapte streluoite deja venea sa-1
turbure liniscea. Acest rege, Mateias Corvin,
se la,' uda ca tote victoriile lui Stefan asupra
celor alti , cu ordinea §i planul lui le face ,
si ca se dovedesca acesta , hotarasce a intra
in Moldova cu o mare armata , ela trimise
antaia soli la Stefan ce14 mare, ca sa cera

www.dacoromanica.ro
 17

se i se incline lui Ca vasal. Stefan refush §i

gonesce solii, care merg la Corvin regele §i
ii spun.
Regele da ordin sh se adune armatele sale,
cere ajutor de la vecinii §i amicil self , si ple-
ch astfel catre Moldova In anul 6975. Luase
cu el pe un Petru, care voia se-1 time pa tron
ca vasal al sett. A intrat pe la Trotu§fi cu
armatele ; de acolo s'a dus la Roman in No-
embrift 29. in Roman odihni trupele qapte
Mile , PrAdan d insa cetatea §i satele vecine.
La 7 Decembrifi Ungurii pun foe cetatii Ro-
manului , qi au purees spre Suceave se apuce
tronul. Dar Stefan cel mare 11 astepta la Su-
ceava cu armata. Mateifi auclind, creclu ca ina-
inte de a da lovirea hothritore trebue s6 nu
lase nici unfi unghifi al tern nepradatfi de
dinsul. El lash calea, Suceavii §i is calea Bail
unde a sosit cu tote trupele sale In 14 De-
cembrill Acolo el §ade mai multe Mile cu ar-
mata sa , farit nici o grijh din partea Mol-
dovenilor. El lash armatele rata discipline i
ordin, §i se da, la desfhthri de mese, de b'eu-
turi, de femei, el §i toti ai sei In acesta ce-
tate ce parea un fel de Paphos.
2

www.dacoromanica.ro
18

Acesta viata de sybariti merge la urechile

luf Stefan cel mare. Locuitorii Bail &act fa-
tal:Hap. Acesti Unguri pe Tanga prada ce fa-
me , rapier femeele si fetele locuitorilor
si to viola5. Stefan cel mare pled, Marti in
15 Decembria cu armata sa. Ajunge la Ba-
ia sore sera , pe cand Ungurii lava regulii,
fara sentinele, se perdeaa in orgiI si desfa-
tari molatece; Stefan dit ordin a pune foc
cetatil. Flacitra se inalta la suflarea vintului,
se intinde, indca cetatea, locuitorii se scapa,
Ungurii beti de lin si de desfranari, suntu
loviti .de Stefan era,' veste pe la revarsatula
zorilor. Ungurii nepusi in rind, si avinati ,
in loco. so alerge la arme si a se pune sub
stindarde , o luara de fuga. Noptea ei nu lua
o cale, care cel putin se -i scape , ci o cale
care II ducea in mijlocul inamicilor cu ma-
nele nude si in desordin.
Cati scapail de armata moldovana, nu spapat
de terani , cad fugind , obositi, flamenOit1 si
insetati, admit in ma'nele teranilor. care II
ucideati si el si femeile for cu sapele. Doe-
sPre-clece mil de morti intre unguri, rema-
sera pe campiI. Regele el insusl fuse ranit

www.dacoromanica.ro
 19

cu trei rani.') El abia a pututii cu cats -va

a patrunde prin poteci se treci muntil c4i se
scape In Ardeal. Chronicarul ce spune acestl
fapti in limbagiul sett vechiti,§i simplu it in-
socesce cu refiectil philosophice asupra de-
prtaciunil mandriel omenesci.
A§a umilesce Dumneclett pe eel mandri §i
falnici pentru ca sa arate lucrurile omenesci
cat aunt de fragede si mincinose; ca Dumne-
cleft nu in multi, ci In putini arata puterea
sa, pa nimeni sit nu spere in puterea lui ci
intru Dumnecleit sa-I fie nadejdea (speranta),
nici fara cale resboie sa faca ca Dumnecleti
celor mandri se pune in potriva."
Mateiu Corvin va sa-§1 resbune. Ast-felti
prepara o armata mai mare insa II ve,nira,
alte greuta,t1 despre Polonia , §i se inturna
cu tots ostea sa. Regele Poloniei trimite
lui Stefan eel mare soli ca data Matei Cor-
vin ye vent contra lui, el ii va trimite ar-
mate contra Ungurilor.
Stefan 'cel mare a intrat In Ardeal to Vita
puterea sa §i multi prada a fiicut secuilor.
Stefan eel mare gi Matei Corvin, veclend ca
1) Cromer.

www.dacoromanica.ro
20

Tureil ameninta. pe top Domnil crestini, fuser&

siliti a face pace §i a se alia. Matei dete lui
Stefan dou6 cetati in Ardeal: Balta §i Ciceiul.
Unde vedeti vasalitatea romanilor la, un-
guri, fii al viselor si ilusiilor? Matel Corvin
asemenea ca vol vedea ea este suzeran soil
suveran, cad fusese invins in Moldova? .

Stefan invinge Inca &data pe Unguri cand

invinse armata lui Tepelu§Voda din Ora Ro-
manesca.1)
Pe la anul 7022, Februariii 27, in al clece-
lea an al domniei lui Bogdan Voda, fiul lul
Stefan eel mare , veni in Moldova un Trira-
ila, ce se da de fia de Damn, cu armata un-
guresea , iarna dud to' ostasii moldoveni emu
pe la casele lor. Sinitind moldovenii , s'aa
strAns tali au putut repede si au dat resboiii la
pod din jos de Vaslut, moldovenii ail invins
pe unguri §i 1-aii sdrobit pe tott Pe Trifaila
Paii prins viii §i Fad dus la Bogdan Voda care
a ordonatA se-I tale capul. Nu vedem nict o
bataie teastigata de unguri contra romani-
lor, ci tot de Romani castigate contra Ungu-
rilor I
,1) Chr. Miron Costin.

www.dacoromanica.ro
 21

Petru Vocla, In al doilea an al domnii sale,

a radicat oste mare asupra secuilor , a 1m-
partit'o in dos, corpuri, i prin dos punturi a
intrat in Ardeal. Au Mut pe unguri ,
supus si i -at plecat, gi cu pace s'at tutors in
scaunul set din Suceava.
Ianos regele Ungariei in acelas an trimise
soli la Petre Voda de Pau invitat set vie
in ajutor in contra unor rebell unguri, pro-
initindu-I darurl.
Petra trimite Pe Grozea vorn'cul cel mare
gi pe Barboski Hatmanul, si a Invatat o sea-
ma de armata sa treca pe drumulii Bra-
sovului , iar alta pe la Suceava, sa intre in
tera unguresca. Ungurii indata desteptanduse,
simtind ( a sunt impresurati de inamici , se.
prepara de resboiti, ingrijinduse de armata de
la vale, mai mult de cat de cea de sus , se
sada, mai multi nobili unguri si altii ce erair
preparati sa mOra pentru apararea uaosiilor
for , s'au rindu t in sus de 'Brasov. EI che-
mara ii pe secleri care venirii.. Moldovenil
numal cu credinta In Dumnecleil, cum dice
chronicarul , eat lovit cu acesti unguri. Din-
resboi cal mare furie , multa morte s'a facut

www.dacoromanica.ro
22

de ambele 041. may tarcliu, ungurii veclend

atdta perire, au perdut resboiul , aruncard
armele §i ad dat dosul. Multi din nobill art
ca(lut in apa BdrseI. Tar Moldovanil s'aii in-
tors IA Domnul for plini de pritc1I.1)
Pan& acum nu vdclurdm in Hitt o batAlie
pe roman' Invin§1, ci tot pe unguri.
Ianq Regele ddrul lui Petre Vodd cetatile
Bistrita §i altele pentru multumire. Acesta
trimite sa be is ostirile sale. Bistritenil nu
se supun a le da si Indemnd si alte cetati
adicA .Bra§ovul , a se lepAda de domnia lui
Iano Regele care le' da moldovenilor. Dar
Petre VodA , veclend cd Bistritenii se revolts,
contra regelui lor,, pornesce cu Ord ostirea
sa asupra lor, , §i restringindu -1 din tote par-
tile, cu foc spaImiintandu-I, ei Wad inchinat
ltif. lea vasalitatea romanilor la unguri I
Petru Rare§, primesce ordin de la Ports
sa merga asupra ungurilor, sa prindd pe Mai lat
Voivodul Ardealului. I-a trimis ajutor pe Radu
Vodd al Valahiel cu oste romans §i pe Ciu-
bali-bei cu oste turcescd. Ei top trec In Ar-
deal prin Oituz contra lui Mailat, deterd res-
t) Miron Co tin.

www.dacoromanica.ro
 23

boiu crdncen in 20 Iuniu, unguril perdurd

resboiul; pe Mailat Voivod it prinsera vitt §i
'I pusera in fere. Asfel 11 trimise la ImpAra-
tul otomanilor. El prada si and ,era ungu-
resat dupe datinile barbare ale timpuliii si
se inturnard in patria, lor. Unde este vasa-
lita tear?
In anul viitor, din ordina Sultanului, el
iar prada Ardealul si fsi resbund pentru mat-.
tratarea ce suferi de in ungurl cand fusese
inchis in cetatea Ciciul. A r radat si ars pa-
IA in cetatea Balta, unde a sedut sese Mile
si s'a intors pe la Bistrita.
Sub Alecsandru Letpusnenu , veni un dom-
nisor Stefan, cu oste unguresca de mercenarf
§i haiduci , s'd se faca Domn in Moldova. La-
pusnenu a trimis ' ostiri care 1-a intimpinat
in sus de cetatea Neamtului , l'a batut si i a
risipit cu totul.
inainte de Stefan cel mare, sub un Petru Vo-
dd,s'a dat cetatea Kilia la ungurl pentru aju-
tor ca sA is iar tronul IVIoldovel. Ion Huniad
a venit cu oste unguresca si au invins pe
Roman Voda din Ord. Acesta este singura

www.dacoromanica.ro
24

isbinda, a ungurilor in Moldova ; dar nici Kilia

nu a fost mult a lor.
Sa trecem la tera Romaneed unde luptele
contra ungurilor fusesera mai marl' si mai dese.
Vladislas II, Regele al Ungariei, auclind des-
pre mortea lui Radu Voda cel mare , 10 in-
chipui self pule un om al lui Domn in tern
romauesca , pe un Dancia flu lui Tepech ,
care suferise in Inchisorea Transilvanii si care
fuse reinstalat pentru g dos ors prin inriu-
rirea ungurilor. Turcil, mai taxi atunci de cat
ungurii , numira Domn re Michnea I. cel
refl. Radii V Vladuta fiind pe tron , Mircea
fiul inl Michnea , ascuns in Ardeal in 1511,
vine cu trupe unguresci in Valahia ai ataca
pe Vladuta in Gherghita. Parvulesei se bat
cu atata vitejie in cat ungurii fusers respinsi
ai faramati. Vladuta, face pace cu Unguril.
dar asta nu 11 scaph. Radu VII incheia un
tractat, secret cu Ungurii. Turcil afla , si cer
Domnului la 1526 se le trimita un copil al
lui otagia la Constantinopol. Dupe batalia de
]a Mohaci uncle caclu puterea ungurilor cu
Regele for Ludovic II, turcii devenira pute-
irei in tern romanesed , si ungurii ince

www.dacoromanica.ro
 25

tars, de a mai putea sh ne vie in ajutor ; el

insusi aveah nevoie de ajutorul strein.
Moisi I, in anul d'anteiii al domniel intrh
in Ardeal cu turd si romani , asedih Cronsta-
dul, prhcla jururile si is robi multime de no-
bill. Radu VIII merse contra lui Mailat si 'I
fAcu prisonier.1)
Child Sultanul trimite ostiri in Ardeal in
ajutorul Reginel Ungariel Isabela, socia lui
Zapolia, Domnil romhnl aft ordin de la Sul-
tanul sa int:e in Transylvania cu turcii si
romanil. Moldovenii find bAtuti de Martenuti
la Vasarheli, malaria nu mai voira sa fare.
Turcil intrand in anul 1556 in Ardeal sh
ajute pe Sigismond , opt mil moldoveni co-
mandati de boerul Motoc , ajuth pe Melkior
Balassa sh asedie Giula Weisenburg pe child
12 mil de roman! comandaV de Patrascu in-
conjure' eetatile lui Betlem si Izamos-Ujvar ,
care se dark' dupe cat-va timp de asediere.
Cei do! Voivocli roman! inaintara papa la
Satmar-Nemethi si trimisera trupe pans la
Carpati spre a acoperi mergerea Isabelel si
a fiulul el.
1) Engler, p. 214.

www.dacoromanica.ro
26

Romanii eras striyiti de turd. Ei intur

nara privirile catre unguri ; dar nici unguril
nu er' in stare mai buns In fats cu pute-
rea otomana. Turcii luaserA Banatul'. Pans,
la Mihai , unguril nu avura nict o rola in
Romania. Dar sub Mihai , acestil Domn, ye-
end patria lui robita cu totul de turd, ho-
tArasce sa se ridice si sa se proclame liber.
Pentru acesta ii trebuia ajutorul Transylva-
nia
Transylvania avea armata de trei- qeci de
mil de omeni ce putea sa trimita peste ho-
tar. Banatul era al turcilor si turcil aveaii
deja o mare Inriurire in Transylvania. Daca
nu o declarase Inca provincie otomana era,
ca nu eraii siguri Inca de Moldoveni si de
munteni. Era ambitia Portii si cugetarile ei
alergau la acesta pita, precum alergaa la
luarea Pestei si Vienel. Turcil dominara chiar
in Pesta.
Mihaiii Viteazul face tractat cu Sigismond
Bathori, domnul Transylvaniei. El facu erorea
a recum5sce suzeranitatea Transilvaniei, spre
a-1 da ajutor sa bata pe turd. Dar in fond
el cugeta, respingend turcil, sa un4sca Tran-

www.dacoromanica.ro
 27

Sylvania cu Principatele , si sa puie pe capul

sea cele trey corona.
Acest tractat fuse pentru Mihal un mijloc
spre a putea ajunge la un scopii mare. Tot
asemenea tractat face mai tarcliu cu Rudolf,
Imperatul Germaniei, ceea ce nu II opri a
se proclama rage al Romaniei , Moldovei si
Tramylvaniel, Daciel in fine, ast-fel cum era
cud Traian o declarase provincie romans.
Mihal bate in memorabila intalnire de la Ca-
lugareni armata lui Sinan-pasa de 180,000
Omani cu 16 mii romani; In acesta batalie
un mic ajutor de unguri se bate reit Toth
isbanda a purtata de roman! moldoveni.
Ungurii fug , tree prin Bucuresci gi despoie
capitala , iea robi. Gaud vine Sigismond Ba-
tori , si Impreuna cu Mihal , se gonesc Invinti
turcii din tell , eI se bat bine in mai multe
Metal si mai ales la Giurgiu.
Sigismond Bathori, avend tote simptomele
unei neputinti nervose, care inriura asupra
caracterului sea , de II faces schitubator, ne-
decis, nesigur', avu Inca nedibacia de a se
Insura cu o fats de familie imperials, sand-
tosa i arclAnda. Acdsta, fuse indestula sal

www.dacoromanica.ro
28

desordine creerii, sá-si lase nevasta sa ab-

dice tronul Transylvaniel pentru o pensie si
dou6 cetati la Rodolfii Imperatul Germania
El pled In Polonia. Audreih Bathori, cardi-
nalul, II iea locul. Acesta era un principe de-
sert c4i putin bine-eugetkor. El nu cuteza a
urma politica ve'rulul seu : ideia a bate pe
turel, Ii turbura, de si ar fi voit sa fad ce-
va, frira pericolul seq.
Scrie 10' Mihal sa vie sail dea sema des-
pre politica sa, bhnuindu-lii de aliat en Porta.
Mihai , respunde solilor eh va veni In Ardeal
ca WI familia sa. Plea cu trel-cleci mii de
Omni armatl , armata romans si mercenari
de tot-felul. 0 parte de generalf roman! si
ungurl. in Ploesci spune ostirilor planul sn.
Top generalii chiar unguri se supun ; trech
muntii. El pentru Transylvania venea sa su-
puie pe Andre! Bathori, rebel:la vointele Im-
peratulul Rodolfh , fiindd acesta o idee po-
poranii.
Mihe avea 30 mil Omeni gi o artilerie de
18 buctiti. Cardinalul se basa pe moldovenT
si pe turd ; dar nu priori nici un ajutor Inca
nicl de la unit nici de laaltii. Transylvanii,

www.dacoromanica.ro
 29

sa§ii , secuii , romanii asteptait cu bucurie

venirea lui Mihai pe care 11 priveat ca pe
un liberator. Domna lui Mihai fusese de pare-
re sa nu dea resbel ungurilor, dar nu reesi.
Armata lui Bathori se aduna la Milbach.
Mihai dicea printr'o proclamatie ca Vrea sa
gonesch pe Andrei, 60 se aliase cu turca.
Cardinalulh ceru o Intardiere de lupta ope-
rand sh-1 vie soldati. Mihai primi aimistitia
eaci elh insusi astepta pe Buzescu Radu si
pe banulh [Rhea cu artileria gi ootirile din
mica Valachie, cele mai brave. Malaspina, tri-
misul Papei, va sa fait pace ; nu reeoesce:
Armata Cardinalulul era push intre Her-
manstadt si riul Cibin , in vale. Romanil e-
rah pe dealurile Schnellbergulut Gaspard Cor-
nich comanda armata ungara cu Pangraz Se-
nicy ; Moise Sekeli centruld ; Stefan Lazar
aripa drepta ; Petre Husar aripa stanga. Toth
armata se ridica la numerl de 8000 Omeni.
Cardinalul se plimba talare printre itnduri
si denigra pe Mihai. Romanil avea 30 mii
Omni, 18 tunurl; aripa stings era forma-
ts de volintiri romAni , sub Baba Novae ,
aripa drepta de cavaleri sarbi , centrulh de

www.dacoromanica.ro
30

tripe unguresci al' caror prim comandant era

Gheorghe Maco si locotenentil Francisco Lu-
gosI, D. Nagi, G. Horvat, M. Gyulai, Wol-
franz, Novae ; polonii si casacil si cavaleria
urmati pe unguri. Mihai cu Secleril si cu bo-
ieril calarf statu la reserva ca sa duce aju-
tor on unde. Batalia incepe la 28 Obtomb.
la 6 ore dimineta si tinu Dina la 8 ore sera.
Artileria romans deschide bataia. Baba No-
vac inainteza cu volintirii, dar sunt respinsi
de transylvanI ; Gh. Maco le trimite ajutor,
si ataca char el pe Moise Sekeli care se re-
trage cu tot centrul , Petre Husar, Andreia
Boresai yin in ajutor. Mihal vine cu cavale-
ria romans si cu secleril. Kornis si Senney,
nu yin cu reserva si rerran nehotariti. in a-
aest timpti Mihaiu opresce pe fugarii sei si
ii pune la ordine. Striga soldatilor : ce este
acdsta miselie ?
Dar vorbele nu ajungeatt , a lovi a ucide
pe caliva ca se-I vindece de spaima. Mihal
cade cu putere pe unguril obositi, o bataie
saugerosa incepe. Romanii an Invingerea. In
desert generalil unguri se arunca cu furie in
capul soldatilor contra roma'nilor. Kornis ca-

www.dacoromanica.ro
 81

de prisonier ; polonil in serviciul Cardinalu-

lul nu vOr sä se bats contra compatriotilorti
lor, pi trec la Mihail). Inaintea apuneril so-
reluI, Cardinalulti iea fuga cu una sutit ca-
valerl ungurI catre Udvarhely, armata iea fu-
ga. Romanii stint staptini pe tote lucrurile
ungurilor.
Mihail) se face st6pan alu TransylvanieI.
In batAlia ce avu contra Bastei pi germa-
nilor, si ungurii unitI cu germanii, Mihaiti
avea 32 Ile tunurl si 22 mil romans si se-
cui. Amid tabara la Halt-Maros in bunri po-
sitie. Basta veni cu sese mil germani si un-
gurt si cu 12 mil transylvani la Mirislati.
La 1$ Septembriti Basta ordona transylvani-
lor a se retrage chtre Dees, si el se pune in
positie de retragere,,ca sa, inhale pe Mihail).
Mihaiti ar fi castigat acesta batalie pi Arde-
lul pentru tot-d'a-una pote, data nu ar fi fit-
cut imprudenta sd-Si lase positia &3i sa creacla
ca germanil fugti. El se iea dupe el. Cava-
leria lui gonesce. Dar Basta se inturna cu
armata. Mihail) vede inselatoria; dar e tfirdig.
Artileria si fusilada infanteriel inamice pune
cununa desordinei in armata lui Mihaiti.

www.dacoromanica.ro
 82

0 parte din soldatii lui Mihaiu fusers a-

runcati in Murq §i el tiritti de fugarl. Eln
perdu 4000 de omenl in acesta singura bd-
taie care nu castigase Inca, 12 tunuri si tote
bagagele. Scapa In Weissenburg , schimba
calul, alerga la Cronstadt , apoi In Valahia
unde Patrascu si Novacii preparasera nuol
armate.
Mihaiti merge In Rodolfii si vine cu aura
gi cu armate. Basta este ordonatil a se uni
cu Mihaiu. 0 a treia batalie Mihaiu da, un-
gurilor. El avea cu Basta 18 mil omeni. Ar-
mata divisata in dour columne merse la Tar-
cani. Inamicii aveaa 35 mil de transylvani.
La 3 Augusta batalia incepe cu tunurile. Ca-
tre sera Moise Sekeli, ne mai avend frica a
fi atacat, retrase artileria grea si ordona in-
fanteriel de a se repausa si cavaleriel de a
descalica.
Mihaiil veclu acest repaos ce constituia un
desordin, gi ordona atacul ; alerga el insu0
cu aripa drepta , Basta veclend atata indra.s-
nela , si intelegeiad lucrul , alerga i el cu al
sel cu aripa stings si Rothal si Stiria cu cen-
trul. Batalia incepe sangeresa si se terming

www.dacoromanica.ro
 33

prin sfaramarea intr6ga a ungurilor. Mihaia

cu ronia'nii in fugarire le ucise 10 mil de
omeni pe cand el nu perdu de cat cate-va
sute. Era resbunata. Dar peste eate-va Mile
caslu sub cutitul asasinului Basta. Familia
sa fuse robitd ; dar Romania nu se robi un-
gurilor nicl germanilor.
Nol nu am Ittcut viata lul Mihaia aicl, ci
numal faptele pe scurt am spus, ca sa are-
tam ca tot-d'auna romanil au invins.
Acura sa trecem la alte bataliI ce mai a-
vura romanii contra ungurilor.
Trangylvania remase in puterea lui Basta
generalul 1ul Rudolph. Moldova recastigata
de Movila care impletise crima ; turcil luard a-
rasele de la Dunare. Radu §erban, tut mare
Donau, veni pre tron. Gonit fara veste de Mo-
vild din Moldova, Radu §erban trace la Basta
9i-I care- ajutor..Cu trupe imperiale revine gi
gonesc6 pe Movila. Acesta reinoesce trac-
tatul 1ui, Mihaid cu 'Rudolph. .

Radu §erban imputineaza impositele, dete

ash

o noa stare de fericire terii. Sigismond. Ba-

tori, dupe InOrtea lui Mihaiii veni fn Transyl-
vania, Ulu pe Imperial! ; dar strlmtorat
3

www.dacoromanica.ro
34

d'armata hit Basta , din note abdich, In favo-

rih let Rudolph], in 1602, si se duse In Bo-
hemia. Basta bate pe Moise Sekeli. In 1603
Moise Sekeli intrh fn tern cu armath de secut
si turd ; se proclamh rrincipe at Ardelulut,
recunoseut de POrth. Basta speriat se rogit
de erban se-i vie In itjutor;, acestu it tri-
mite 1500 ostast alesi sub Wolfrang Kis Si
Ion Cronca. Et fuserh invin0 de turd, ta.tari
ei bulgart in num6r de 3600. Sekeli asedih ce-
tatile- ce craft In puterea lut Basta. Locvitorit
din Schaesburg asediati de unguri , cer aju-
tor lut §1erban. Acosta permise la dot gene-
rall Deli Marco si stralucittil Ghl Ratz sa
'nerd sä serve pe Basta contra ungurilor.
*erban face pace cu Moise Sekeli. Soldatit
lut erban , auclind , se revolta gi ameninta,
pe Domn se in re in Valahia sad a se bate
contra lut Sekeli. §erban afla ca Sekeli voia
a face o pace falsa ca sa-1 princla, pe el in
persona. Atunci hotarasce a se bate, radich
ostirile sale , si intra In de al cu 6000 fan-
tasint , 4000 cavaleri pi patru tunuri de
camp. Moise Sekeli era tabarat 'ankh' Cron-
stadt cu o mare armath de, turd, tatarl pi

www.dacoromanica.ro
 25

unguri.1) §erban favorat de murgirea sere,

sa asvirle cu repejune la 17 lulie din tpunti
asupra ungurilor si tiwataca cu furie. Ungurii
surprin0 si speriati plecara capul. Turci al
tatarii luara fuga. Ragusin Moisi Radibrati,
general roman al htl:Serban ucise pe WV din
inamicii ce resistara inca. Moise Sekeli, ce voia
a pune ordine , fuse ucis d'o loviturh' de puqca,
de general Ratz. Mertea lui puse fine resbo-
iulul si dete victoria. lul Serban. 4000 6-
meni zaceati dela ungurl pe tarim. Capul lui
Sekeli fu thiat si preumblat pe stradele din
Hermannstadt pe cand pielea fuse umpluta cu
paie si push' pe un turn de la palatul
Fagarasului.2)
Serban trimise lui Rudolph 52 de stin-
darde si dupe chronica lui Ortelius 125. Ru-
dolph 11 dete portretul sea cu un !ant de our
qi o diploma care hsigura pentru tot-d'auna lui
§i fii for se! Ora romanesca. Dar acea di-
ploma n'avea nici o putere, caci turcii se fa-
cea din ce in ce mai tart.
Serban lasa 2000 omen! langa Basta si in-
1) Mih. Cogsginidnu, hist. de Valahie.
2) Mih. CogAlnie6nu, histoire de Valachie.

www.dacoromanica.ro
38

tra in Valahia cu restul armatei. El an in

Ora o armata turca ; cu 4000 romanl o fii-
raina.
Gheorghe Ratz cu romanil intinge pe un-
gurl cu tote acestea nu pote a opri pe
inamicul sea invins a se urea pe tron. Ste-
fan Battori care ajutor lul §erban, acesta re-
fusa. erban face alianta cu Bocskay, Domnal
Ardealului. Transylvanil se unesc cu Movila
ce avea in Ardeal 4000 moldoveni. §erban
ordona lui Ratz sa lase cetatea Schaesbourg si
as iasa din Ardeal.
Ratz cu greutate accepts. El mostenise de
la Mihaia tots energia si ura contra ungurilor.
Dupe uciderea: lui Mihaiu, Ratz jury sa-1 res-
bune, si cerca mereti a impinge pe §erban
ssupra lor. Dupe un an , 1606, el avu capu
taiat de unguri.9 Bocskay mort, §etban ino-
esce tractatul cu noul Domn Sigistnond Ra-
coti. Vent dupe el Gabriel Batari, acesta im-
partitsa ideia nebuna de a conquide Moldova
si Valachia la Ardeal. tn fermanul cu_ care
POrta 11 numise Domn al Ardelului, it oprea
d'a ataca pe Romani. El nu vru sä scie. In
1) Engels, A Feeler, t. 7. p. 498.

www.dacoromanica.ro
 37

1610 luta in Valahia cu 7000 de haiduci sii,

ia tern i 3na1 multe nu. §erban, nefiind pre-
parat , .trece in Moldova. Gabriel Baton lint
TArgovistea si alto cetati. Soldatii sel de spiii
monastirele. Tref luta el ptadA tera. El se
dete la tot felul de desfrAnari. TArgovistea
deveni pentru el o Canna , 115 dete titlul de
principe al Valahiei. Scrie la POrta sä-I dea
voe sä iea ,i Moldova. POrta trimite unu
Ciaus sa cera lui Battpri socotela de ce face
in RomAnia, si 11. ordonti BA iasa din tea sad
11 ataca &;i it spAnclurd. Sultanulii numi pe
Radu X in locul lui §erban care lasase fOrA
sa se bath Ora sä o ia ungurii. Acesta veni
en turd si cu romfial simerse contra lui Bat-
tori. ACesta fuge din tern Orbit de al sel
§erban recruta in Polonia cavaleri i fanta-
sini i cu ajutor de la Movila , veni in Bu-
curesci. Rosii se uneseil cu el si gonesc pe
Domn. 41 face armath. Intra in Ardeal ince-
les cu Sacsonii, tabarb. langa Cronstadt.
In 12 iuliu 1611 ostasii romini intrA in
Cronstadt unde aunt primiti ca frati , atunci
veni Batton acolo. Armata lui obosita statu
tots pia sub arme ; avea 12 mii de Wad

www.dacoromanica.ro
38

si 3000 fantasini. Era rang Santd-Petru la

Petersdorf. Catre gra pAru armata re mane
de 7000 &Marl si 1500 infanterie.
Aripa stanga era compusa de polonl , de
romani i done scadrone de pribegi ;. drepta
de poloni , de moldoveni , de tatari ; centrul
cu trei tunuri era format de roman! ale0.
Walla hacepu infanteria romans din centru
fuse anteid respinsa de secuil Tut Battori ;
§erban puse ordin ti cu cavaleria el ataca
repede cavaleria inamicilor gi o pane ,in sfa-
rAmari intrega, ast-fel fn cat acoperi o dis-
tant& de cloud leghe cu cadavrele ungurilor.
Romanii securara pan& noptea cavaleria ina-
mica. Battoxi care inaintea luptei promisese
o suta serif ace luia care 11 va educe pe Dom -
nul Serban mort sau yid , smulge penele de la
caste spre a nu fi cunoscut fugind la Hermann-
stadt. 'Biruinta fuse ma din cele mar strain-
cite ce romanii avura vre-odata. 10 mi.! tran-
sylvan! zacead pe- campul de bAtae. 43 de
stindarde, bagage , prisonieri , munitii de res-
bel fusers fructOe acestel Mile memorabile.
truce aurita se ridica pe campul de ba-
tae cu o inscriptie remand , unde stria ca

www.dacoromanica.ro
 39

nu Serban , dar Gabriel Battori fusese cause

vArsarii atatui sange.
Dupe acOstA batalie Domnul roman desro-
bi femeia gi fetele lul ce emit inchise , pe
urma intrA in Ora RomAnesea.
Porta ordonA, Domnilor BA puna pe tronul
Ardealului pe Gabriel Betblem. Domnii tree in
Ardeal cu ostile lor. Acest domn face tracta-
te c17i cei dos domni romans, ca sa pAstreze
pacea intro el.
Cu veneticul Elias incepu o noh inriurire
in teed: acest Domn vine cu greci can WI mai
tote posturile eris, si se risipesc in tote pArti-
le ca niece locuste flamande.
Imperatulti Germaniel staruia Inca sa urce
pe erban pe tronul Valahiei, §i pe tronulti
Moldoviei pe PAtrascu, fiul lui Mihaiu viteazul,
dar nu reu§esce.
Racotzi, domn al Transylvania era in res-
bel cu Ferdinand II, impArat al Germaniei
si rege al Ungariei. Racotzi invinse Raw-
mutz pe imperial!.
G. Racotzi murise. Fiul sett Ii luase locul
numit de Porte. Sultanul ordona Domnului
din Transylvania sr' mOrgA cu ostiri sa go-

www.dacoromanica.ro
40

nesca pe Domnulti Moklovei. lain cum de-

venise Transylvania. Germania nu mai avea
nici o inriurire asupra-I. Turcul era aapan.
Acest Racotzi chemat In tern de Domni ,
batu la Teleajen pe rebelii lui Constantin.
Racotzi scos de turd, se. urcase din noti pe
tron prin el Ins41 §i batu pe pa§a de la
Pesta. Turcii ti.ecura prin Valahia §i intrara
in Ardeal; marele vizir Kipriuliu intrl cu
ostiri fin Ardeal. Domnii toril Romanesci gi
Moldovei trebuiaa sa urmeze armata turca
Racotzi este- destituat i inlocuit cu Barcsay.
Ungaria peri, nu mai avea nici o influen-
ta. Ea insuV era supusa turcilor. Veni mai
tarclia actiunea Austriei in principate cu Bran-
coveanu. Armatele el occupy de mai multe
on principatele, dar acesta epoca este renu-
mita, prin resbelul celcira trel.puteri. Austria
neincetat batuta de Turcia, Turcia neince-
tat batuta de Rusia.
Austria is mica Valahie, dupe un resbel
cu Turcii; dar este nevoita sa o dea inapol
dupe alt resboiti in care Mavrogheni a con-
tribuit mult.
Bucovina este ce 'ath chiar de Porta Au-

www.dacoromanica.ro
 41

striei. Un Domn moldovean -protestAnd, t§t

perdu viata. Sultanul dete Bucovina, fiindu-i
represintata pe harts cat o gradina.
Din tote aceste fapte istorice se dovedesce
ea romanii din Principate nu aa .fosta nici-
odata vasali, nici la unguri, nici la germani;
a in tote bat-Vile ce romanii aft avutii con-
tra ungurilor, romanii ad fosta ins ingOtorY.
CA pretentiile ruginitilor din Transylvania si
Ungaria despre drentuil de posesie in Prin-
cipate si la gurile Dunarit sent nisce copi-
larii care nu merit nic! atentie. Sent fantele.
care vorbesc.
0 cestie mult mai grava. Intentia Austriei
de a veni la gurile Dunarif nu este o ideie-
noua. Imperatii Germaniei daft Omen! i our
veneticului Despot geraclie sA is tronul Mol-
dovii i sa se supue cu el cu tot Germaniei.
Rudolph II rate, sacrifice nu face lui Mihaia
pentru realisarea aceste! idei? Dupe Germa-
nia, vine Austria, aceeasI politica. Viata lui
Constantin Bra'ncoveanu tot ce are in ea mai
interesant este
este acesta lupta a Austriei con-
tra ipriuriril Lucid in .Prinoipate ceea ce
trimise la morte pe Domnul imbecil i lasa

www.dacoromanica.ro
42

care nu sciu a fi nici cu Rusia , nici Cu Tur-

cia, nici cu Austria; care tncheia tractate cu
tote puterile gi le anula.
Era o frumosd epoca pentru tradatoril de
patrie. Cradle austriace pload pe pepturile
for , titlurile de Principe pload pe numele
for obscure ; chiar mo01 li se dad In Ardeal.
Dar trista gi durerosd epoca pentru romans ,
mai ales atunci dud generalul Haisler prada
§i ucise poporul Romaniei cu concursul trd-
datorilor boeri.
Ideia de cedarea principatelor la Austria
Inmurgi inaintea resbeluiui intre Prusia §i
Austria. Se invite de ministrul frances minis-
tru Italian a cere de la Austria si-I cedea
Venetia gi sä is Principatele Dundrii , pen-
tru care Francia, Englitera, varsaserd aurul
si sangele nobil al soldatilor lor sub zidu-
rile Sebastopolului, ca sd garanteze integri-
tatea Turciei si sA desrobesca tints miliOne
de latini robiti de Rusia dincolo de Dundre.
Dupe trei ;liIe un contra-ordin de la mini-
sterul Francei veni la ministerul Italiei ca sa
arcane cererea fatald. Acesta se fd..cea pe
cand primul secretar al ministerului de afard

www.dacoromanica.ro
 48

al Italiel , se ducea la Constantinopol gi ce-

rea sa cumpere cu our Bosnia si Hertego-
vina spre a le da schimb Austriei. Cand ye-
zirul All pasa , respunse : Turcia a luat a-
cele doue provincii cu armele in mina si
numai ast-fel le va .da."
Ceea ce au deeis turd! pentru doue pro-
vincii , va decide si pentru Principate , im-
preuna cu romanii, ctt armele in mina, II
va protegia gi va apera libertatile ler._
Rusia nu va suferi nici-odata pe o putere
ca Austria, ca Ungaria , la gurile Dunarii ,
suverana pe marea Negri; si Porta inchisa
pentru tot-d'auna Intre Nord si Oriente. De
and a nascut acesta fatala ideie de cedars
la Austria, de si putini o cred , lotusi s'a
observat in roman! creceala pentru politica
Fran ciei, o receali, care find generals, inriuz
reaza asemenea asupra a on ce guvern va
avea, cum §i asupra tutulor populatillor ro-
mano-latine din Turcia §i Austria. Speran-
tele se inturna titre Rusia.
In secolul al 19-lea suntem ore ma! Inaintati
de cat In secolul II dupe Christ t nu avem
garantie.

www.dacoromanica.ro
44

Imperiul roman ajunsese sub Traian la cea

mat inalta a sa intindere. Estrema deosebire
de neamur1 qi de elemente ce se aflafl adu-
nate In el, adliceait shmenta puterich a di-
solutiei. Adrian tntelese situatia i rolul ce
avea a juea. Nu se lash .a se amkgi de glo-
ria armelor,, gi tutelese eh timpul venire a
opri crescerea colosului roman. Ast-fel dete
libertate popolilor con-quitii de curind care nu
puteafl a se aproVisa cu domnia romanti.
Et bine? child auclim tn. tote clilele folic
Austromaghyare , puind Inainte ideia de in-
tindere a puterii Austriace cu Princinatele si
cu marea Neagh, aceste teri libere tot-d'a-
una si astacli atkt de bine in conditiile care
le lbgh de Port 1. Otomand , dud eighth a-
ceste espresii ale eelor done guano resu-
nand eh ast-fel este vointa Franciei, ca tre-
bue a se sacrifica cinci milione de roman°-
latini pentru marirea qi talittirea. elementu-
Mt Latin , danda-le in robia elementului ,ger-
man ; ne Intrebam data secolul al 19-lea este
mai luminat , mat progresist , mai rationabil
de eat seeblul II-lea, dud spelt a marl cu
elemente libere gi strbine, colosul until stat

www.dacoromanica.ro
 4'
ce abia se Lire cu multimea elementelor ce
11 compun deja ?
Pentru Francis cedarea Principatelorfi la
Austria ar fi o abdicare a political sale no-
bile gi traditionale, care facuse din acesta na-
tie cea d'anteia natie prin sacrificiul ei pen-
tru libertatea poporelor aph. sate de tyrant ;
ar fi desminVrea tutulor sacrificielor gene-
rose facute de le resbelul Crimeel pAt2A as-
tacli. Pentru Austria ar 11 creeze o si-
tuatie de_ care fugea Cesar Adrian ei tot-o-
data still creeze o a doua Prusie In Rusia.
Ar incepe epoca lumai pe dos. Puterile li-
bere , civilisate, ar schimba rolul cu puterile
despotice qi barbare. Christianismul ce era
egalitatea , libertatea, am6rea, triumphii prin
concursul barbarilor la prima ors. Ore trium-
fa-vor aceste principie pentru a doua ors
iar prin barbari ? Vor veni iar barbarif sa
scape Europa de tyranii civilise i ?
Fara a da autonomia coniplectA Ungariel
precum o au romanil de la Porta , Austria
dete Ore-care preponderent& Ungariel asupra
celor -alte populatil de alte vi'e. Este o tac-
tica, veche. Dar promisiiie dle la 1849 se ri-

www.dacoromanica.ro
46

sipirA pentru aceste populatii. Rom Anil ca si

cef-altl se aflarA, ckluti in aspiratiile for na-
tionale. Unguril lsi facura o army din liber-
tate sere a robi pe cele alte populatil robite ;
o arms dintr'o fictie cA romAniI din Principate
aspirA gi conspirA a face unirea tutulor ro-
manilor. Romanii din Principate nu aspire.
si nu conspirA a reforma vechia Dacie. Mihaitt
Viteazul singur a Incercat , Et triumphal ; dar
a petit, si nu did inriurile fictive ale suve-
ranilor-, ci din causa naturals a lucrurilor.
Nu este natural, dee! nu este rational, &el
nu este putinciOs , trei popore ce locuescu o
WA, sA fie, supuse de un singur elementii.
AcestA retAcire este a maghyarilor, nu .a ro-
mAnilor. El cred cA vpr putea predomni la
tyrant asupra celor alte populatii de diferite
ginte. Romanil din Principate nu cred ca el
ar putea domina asupra celor trei neamurl
si a putea sa le ininace.
Acesti romAni nu aspira , nu conspira pen -
tru o Dacie. Ceia ce el doresc este sa trap
Transylvania, unde maioritatea este a roma,
niler , o tern, liberA ca Elvetia uncle tote na-
tiile a se bucure egal de libertAtI ; singura

www.dacoromanica.ro
 47
solutie putinciosA i rationalA , find naturals.
Este vorba de suzeranitate ? Romanil de aid
nu a ambitionaVo itici odatA. Ea pot@ fi a
cul va fi , destul sa fie sincerA ; ceia ce nu
se pote (lurid esperienta facutA.
Dar nici Austria, nici Ungaria nu vor con-
simti sa face, din -Ardeal o Elvetie , uncle tote
populatiile sa fie libere ; numai acesta ar asi-
gura pacea. Transylvania supusl la unguri ,
visele de conquista ih socoteala Germaniei
Be duo la marea NegrA.
Idea DacieT nimeni nu a propagat'o mai
mult de cat ungurii, ca o arms de apasare
asupra romanilor. Romania i ungurii suntii
done insule in mijlocul a doue oceade: slav si
german. Era in interesul comun tot-d'auna o
bune. Intelegere. Acea bunA Intel gere a lin-
sit , cAcl Ungaria nu a foste drepte, pentru
popore &;i a cerut libertatea in fats cu Au-
stria, Ca sa °prime la rindul e9 pe cele alte
natiluni. Revenind la starea veche de predo-
minintA asupra celor alte natio!, fArA a cAstiga
InsA adeverata si plina sa autonomie, se lasA.
a se teri de o ideie ilusoria de conquista
Principatelor. AcestA ambitie in cele din ur-

www.dacoromanica.ro
48

ma clile a putut face mult refs Principatelor.

Visul Ungariei vine din timp in timp ca se
resfete fruntea Francel , i and aceastafrunte
se posomorasce , Romania 41 schimba mini-
sterul §i da 'n pastrare In mana acelor omen!
servill tare nu as aka misiune de cat a'cl
accoperi peptul de crucile celor care nu vor
binele Romanid..
care all fost tot-d'auna obstacolul la pro-
gresul atat de dulce visat de puterile marl fill
civilisate ? A se vedea phisionomia Principa-
telor astacli, s'ar crede ea Invin0 de lt Se-
bastopoli sunt puterile maritime, aceste ge-
nerose protectore ale poporelor apasate.
Se dice .ca Austria pe cand este sigura In
Principate de serviciul celor pe care comP-
teaza, a facut se se publice dou6 bropri in Paris
prin care presenta natia roman& ca perduta..
in cea din urma mal ales dovedind ea res-
belul vine, slid ca ne va inviege gi cotropi.
Aceste aspiratil treceaii In secolii trecuti
cand romaiiii, apasati de Sultanil de atund ,
alergau la protectia rusa gi austriaca ca
la puteri crestine. Dar asteicli Porta otomana,
numal voiesee sa alba de cat numele de Su-

www.dacoromanica.ro
 49

zerana. Ea se amesteca mai nutin de cat on

ce alts putere in lucrarile nostre. Nici nit
diferinte intre not i supu§ii set. Romanil aft
drepturi in 1urcia pe care otomanii nu le au
la Romani. Adsta politica a inspirat in na-
tia romana sentimente adanci de simpathil.
Ori ce putere strata, astacit va gasi greu-
tate se faca a se altera aceste sentimente.
Nu numsi nu va giisi un singur roman, ant-
ra [Ate de tradatori care se fie pentru ro-
birea terii for la stteini. A lua principatele?
Dar Imperiul ottoman traiesce Inca i pros-
pera pi nu are in sinul sea certe civile, ca
se nu 'pi faca datoria cand ar veni timpul
se vacla pe Dunare introducenduse o noua
stare de lucruri , in prejuditiul nostru pi al
Joel.
S'a sunat mered corda de jurnalele Austro-
maghyare ca Francia sprijina acum la Du-
nare o politics ce a Post planul lui Napoleon ;
o politica care nu mai este libertatea po-
polilor, ci a for cofundare in puteri , chiar
cei latinl ce pot se dispara in elemente
streine.
A sIiune adeverul nu credem in alternarea
4

www.dacoromanica.ro
50

politicii acestii marl' natIT si acestul glorios

tron al France! care a treat o Italie si o
Romania. De si nu suntem francesi, dar cu-
noscem care este politica acestul mare si ge-
neros Stat, si nu v'om lipsi a aminti aid ce-
va care face Inca sperantele romanilor si al-
tor popolf in Francia si in intelepciunea Su-
veranului el.
Francia este un Stat liber. Este in fruntea
tutulor natiunilor. Simpatiile popolilor asu-
priti formeazA o ghirlanda de recunoscinti
ce nu a purtat pe fruntea for tote natiunile
conquirante. Francia singura iii varsa ran -
gele si tesaurii sei ca se libere natiuni apii-
sate. Acesta era meritul el primar care crea
prestigiul e!. A lupta astrOi spre a libera na-
tii libere la despot! , este cu neputinta, cad
ste in contra intereselor si aspiratiunilor
mare! natiuni.
Alianta, or! care ar fi cu puterile continen-
tale din partea Franciel, nu pote cere si do-
bandi dela Francia nici un sacrificii.i contra-
riu aspiratiunelor eI. Alianta continentals nu
a fAeut nici °data marirea France!. Cad la
natiunele continentale on ce alianta din par-

www.dacoromanica.ro
 51

tea Francif ar fi cerut sacrificial popolilor

la conquista unor puteri care mergeaii con-
tra libertatil.
De aci armonia Francil cu Eglitera , natiune
libera ii progresista ; de ad ree§ita causelor
urzite Impreuna pe drumul
Napoleon eel mare atras de interese vii
de alianta din care 4tepta so nasca ursita
lame', botarasce a sacrifica pentru o alianta
Principatele-Romiine lul Alexandru al Rusiei.
Geniul marireT ce plana In cerul cugetarilor
sale, 11 face sa renunte la acesta ucidere,
rupe actul §i plea In Rusia.
Nu credem o politica utila intereselor Fran-
ciel nici o alianta cu puterile continentale gi
cu sacrificiul libertatilor poporelor. Nu este
guvernul Imperatulul ce va robi ceia ce a
desrobit. Asfel and inemicil nostri respan-
desc asfel de sgomote , on credem nimic. Nu
este real in politica de afara. Nu este aces-
ta ce trebuie sa ne desparta de ideia de a
prospera §i a ne asigura un viitorii. Reulu
este in filth parte , este in sistemul de uci
dere , prin arbitrar, , prin coraptie, prin ne-
respectarea institutillor,, legilor ; prin certele

www.dacoromanica.ro
52

interiere intro vise gi factiuni , prin spiritul

de licentb, in datine , de sybarism , de ucide-
rea sentimentelor, de sacrifice pentru patrie ;
de tendintele criminale a resturna tot d'auna
spre a lua puterea §i a face ce ad facut eel
resturnatl.
Aicl este 1.6111 eel gray, aid trebuie vin-
decat, cad numal acest red va putea si ne
dea robi la streini. Sa scim sa nu fim sclavi
at patimilor nostre, data nu vrem sä fimit
sclavi is o putere streina.
De uncle a 'lased opinia vecinilor nostri
ca romanil nu se vor bate?
Este o credinth ea: and un popor este
nepasAtor de drepturile lui alcate de tyranil
din intru , acel popor nu mai sacrifice nimic
sa apere acelea§i drepturi contra inamicilor
de afara. in adever , el au veclut o natie su-
verana , care in alegerile din urma dete vo-
turile el cul i se ordona de un guvern im-
pus de afara, cum s'a clis?
Acosta era o dovedire pentru streini ca
natiunea nu tine a fi suveranti, nicl libera.
In acesta, abdicare era abdicarea tutulor ga-
rantillor de libertati , prin abdicarea dreptu-

www.dacoromanica.ro
 53

rilor. De aici streinii creclurA c& romanii

abdichnd aceste sacra drepturi ale omuluT ,
aceste libertati, cu atata nepAsare , ar fi o
consecuint& logic& de a se purta tot ast-fel
chiar in fata streinilor ca'nd acestia ar veni
0-1 ocupe si 0 le rapesca drepturlle si li-
bertatile lor.
Sub domnii regulamentari armatele streine
intrati la romani ca intr'o casarma a lor. Dom-
nil de atunci nu au aphrat tera cu armele
ci din contra all esit cu flori Inaintea strei-
nilor. Omeni, care ca ministri atunci au avut
acesta nenorocitkpoliticA suntii Qi astrtql la
putere. Prin urmafe' vecinif nostri streinf au
putut sa creacIA ca vor intra in ter& ca in-
teo casarmA, a lor Ca pe trecut.
Dar natia RomAnA nu wi -a thgaduitil drep-
tul de control si de resistent& legall, nici n'a
abdicat suveranitatea sa ; a fost surprins& un
moment la alegeri de politica D. Beust. Ceia
ce Se lua de mode, era numal un somnf
AstAill este in acest& ter& o Constitutie , as-
tacil este un Domn dintr'o familie a le &aril
sentimente au fost tot- d'afina nascute din sa-
crificiul pentru apararea patriel sale , si

www.dacoromanica.ro
54

natia are o armata care are datoriele sale.

Pe ce compteazd streinil ca sa ne supuie-
bate° (ii ? Pe guverne fara principii care sA
sacrifice dreptatea ca sa aducd nedreptatea
arbitrarul , tagaduirea meritului, esclusivis-
mul partidei de la putere , influinta reactiu-
nil sprijinita de afard , sunt o parte din vi-
ciurile pe care streinil compteazd ca sA ne
supuie Intr'o cli ; dar sA sperAm ca nu le vom,
mat da motive, ca se va da In fine o stare-
de lucruri care sA fad pe romans sa iubesca
pi sa sacrifice pentru societate , pi nu va Olaf
fi cuvinte a se slice: cA nu apera un popor
cu viata lui o patria unde nu este libertate , unde
nu este dreptate pi unde omenii onesti aunt Id-
sag la vointa turmelor de favoriti pi de
banditI."
Avem convictie profunda ca natia romans
41 va face datoria sand ar fi cd,lcata In pi-
ciOre pi espusd a suferi robia staturilor cu
care atatea secoli a luptat pi de atAtea on
le a invins pi respins din patria sa.
Cobotitorii din Romani pi din Dad din
dou6 natii heroice pi viteze , nu pot fi un
popol de sclavI , nu-pi potil vinde patria

www.dacoromanica.ro
 65

for , nici a suferi se vacua ca se vinde.

Trel secoll de lupte neincetate contra tutu-
lor vecinilor crestini ce voiaa sa-I robesca ,
triumful tor, dovedit cu drepturile lor,, do-
vedesc originea lor. Streinii mai tarslia an
intrat in familia for ; 1-aa desarmat , I-au
corupt , I-au molesit , §i au facut diu viteji
un secs mai slab de cat al muierilor ; dar
area epoca a avut un timp.
Acel timp nu trial este, si data aceia care
aunt chematl a face ursitele terii, acesteI ter!
dreptatea , libertatea , moralitatea ; curate
Ora de bandele de favoriti care o aPasa §i
o despoie , faca sa fie dreptatea pentru tot'
de o potriva , ci romanil se vor bate tort'
pentru aperarea patriei ca In timni1 eel vechi
Sant trei categoric de alianta principa16. :
Alianta sangelul , alianta prin idel si principe ,
alianta de interes. Niel o putere alta de cat
Francia nu are pentru romani aceste trel ca-
tegoril deodata. Este cestia de singe , de La-
tinism ; romanil Bunt de acelas singe latini
Este cestia de idei si de principiI, romanil
traiesc din ideile §i principiI Franciel. Este
cestie de interes ? Cu nici o putere din Eu-

www.dacoromanica.ro
56

ropa interisele roman:lor nu au Post mai

mult garantate de cat de Francia. eredem ca
nu trebuie a mai spune aid despre latinism.
Panslavismul se organiska, pangermanismul
asemenea. Latinismul trebue ore sa dea mans
celor doue contra luii? Ttrebuie a mai vorbi
de alianta de Mei cand romanil invat in Pa-
ris, cand el gindesc §i vorbesc frantozesce ;
de principii dud legile for aunt traduse 'din
cele francese.
Iata dar cele trel caractere care visa nea-
parat, la o alianta nu putem clice , dar la sym-
patii §i bune intelegeri tate Romania §i
Francia.
Vom cli e ceva numai in privinta aliantil
de interese. Este sati nu este un interes pen-
tru Francia a se pleca spre Romania? Un in-
teres de panlatinism, in fats cu cele douo
marl' elemente care se inputericeaza in Eu-
ropa cu perdera se. Dar vor dice unit, acesta
ar fi un mic profit pentru Francia in fats cu
alianta Austro-Ungarii , in caz tie resbel cu
vre una din puterile germane, resbel al Ca-
rul resultat ar fi in interesul panlatinistnului
Dar el ar fi contra interesului latin , cad char

www.dacoromanica.ro
 57

principul aliantil ar fi uciderea until popor La-

tin, ca,nd s'ar sacrifica romanil Austro-maghia-
rei pentru interes de alianta. Ar fi a lovi
pangermanismul de nord, din viata panger-
manismului de miacia-cli, inclestrandu'l cu gu-
rile Dunaril si marea Negra, aceia ce germa-
nismul de nord si de sud viseza deopotriva.
Sacrificanduse principatele Austriei , stint
doe-spre-clece miliOne de latin1, care se arunc
In gufrul pangermanismului, care trece in
oriente. 0 no epoca gotha va incepe acolo.
Aliantele de interes nu trebuie sa primesca
consacrarea for definitive de cat atunci and
acel interes va fi de natura bine gindita si
bine sigura. Generatia misted, n'a fast de fata
la solutia problemei eel marl data a o des-
lega , de eel mg mare om din secolul seii ,
Napoleon I. Atlanta cu Austria cui a profitat ?
Dumnecleil singur pcite sci data din acesta
imperechere monstruosa nu a nascut monstru-
osa Santa-Alianta. In on ce alianta se cere
a fi interesul democratic. Acesta face a re-
esi. Dar acest interes nu esista intr'o alianta
cu o putere ce nu este democratica. Pretutin-
deni preponderenta intereselor particolare se

www.dacoromanica.ro
68

impotriveEc la emanciparea poporelor invinse I

dar In aceste conditii nu pOte fi progresul
Aceste about!, In aceste conditil ad
produs despotismul pi sclavia poporelor. Na
este acesta marea misie a marelui popor fran-
ces si a generosuluil el Suveran. Leali-
tatea pi francheta se inlatura si se Inlocuesc
cu fineta si cu violenta acolo uncle alianta se
face MIA interesul libertatii celor asupritY.
Dorintele in Francia asap inlocuesc vointa
unica, pi Iinneratul inteliginte 0i marinimos
scie i da esemplul prin el insusi ca liber-
tatea urmeza servitudinel i ca democratia
cats a reintra in drepturile el. Darea liberta-
tilor la po!'orele Francii este un semn ca nu
se va da Romania In sclavie la nimeni.
Ni se va dice ca Romauil au fost ingratl
pentru Francia care a scapat Romania. Ni se
va pune In aceste argumente tart, pe care nu
am putea combate , lapti ca aceia care es-
primara un fel de recela gi inlaturare dela
Francia, esprimate prin departarea delegatil
militare francesa gi inlocuirea el cu omeni de
In alte natii , esprimate prin fapp de mal
multe nuante in acesta simpatie antifrancesa.

www.dacoromanica.ro
 69

Dar tote acestea nu esprim sentimentele na-

tiunei, ci ale reactiunel , autoritAtil, com-
puse de omeni veniti la putere pe systemul
Austro-maghiar care consists in conquitsta
natiunilor slabe la cele tart.
Causa acestei ingratitudini are isvorul si
chiar in sentimentele reactiunel la, triumful
cAria chiar Francia a avut o parte de compli-
citate. Cu venirea ei la putere, Intentia nu
era reu. Era de natura a face a ne apropra de
dinsa ; dar esecutarea fuse violintA ei esecu-
tia datA la omen! care :weft a resbuna trecu-
tul. Natiunea romans a remas insa ceia ce a
fost pentru Francis. Ea o iubesce si inteli-
ginta ei se hranesee dm Inteliginta Francid ,
caci vrea sa fie libera si recunosca tote pen-
tru puterea care- i -a dat libertatea. Sentimen-
tele contra Rusiei nu Bunt ale natiuni Romg,ne ,
clicea marele diplomat Neselrode ci numal ale
unor revolutionari streini in patria lor. Astadi
tot asa clic organele titular puterilor en syste-
mul conquisli, insa adaoga ca. aunt pentru
rug!, cand resit alts -dat6 le tligAduisA ase-
menea sentimente.
Ori ce sertimente pentru on ce putorl pot

www.dacoromanica.ro
60

nasce din purtarea for pentru roroanii.

AcestA tern a primit bine faceri dela Ru§1,
dar cand a fost luata cu emanet , §1 creclura
cA ora mortilor a venit , inturnarg ochil ca-
tre puterile ocidentale. Sa nu ni se pars o
aberatiune cand Romania oferita in robie e-
terna la o putere cresting ar alerga la Rusia
sa cerg ajutor. Este un lucru natural. Deci
lumina inteligintii in acesta Slice tutulor na-
tiunelor a nu se pune in cazul mortii.

FINE

www.dacoromanica.ro
Opere not tiprite i puse sub tiparti de
Dimitrie Bo lintineanu.

Elite de sub tiparu:

1. Vieta 1 ul Cuza-
2. Doinriii do sub Rogniamont, si Istoria cellor
try ; avi de la 11 Februariu panel ostei-di.
Ca fc(./ l'oporului.
4. Romania robci la Austro-111agityar'i?

Operile co -veal spare in euran.dil de sub tiparti :

5. Nopiisarea de Religie de Patrie i de Drep-

tate la Romani.
6. Cleopatra, regina Egiptulur.
7. Vieta bui Troia, imperatorulti Rower, fon-
datortilu t ri t 1 rowane.

Pretulil 67 Mimi (un sf. rusese).

www.dacoromanica.ro
6