N.

IORGA

nAZBOIUL NOSTRU
R IN NOTE ZIL ICE
VOLUMUL II

EDI-TURA
RAM U RI"S.A.
0 RAIOVA
www.dacoromanica.ro
RAZBOIUL NOSTRU
IN NOTE Z1LNICE

www.dacoromanica.ro
N. IOR GA
-

Rãzboiul nostru
in note zilnice
1916 1917

VOL. U.

RAMURI a a
CRAIOVA

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 5

Anul hotArkil or.

[Butte lucruri se vor face in anul care se beschibe. filulte
,bin cele pe care le asteptam si citeva bin cele la care nu ne-am
ginbit niciobata.
C inboielnic a omenirea va rabba mai mult be un an po-
-vara Fara pareche ce-i apasa pe umeri. E sigur ca inteo fail cum
e Austro-Ungaria se vor istovi toate mijloacele inselarii si silei si
;A vechea tiranie mincinoasa si violenta va ba in genunchi. E
sigur iarasi ca strigatele be besnabejbe ale poporului german, care
stie ca nu-si apara nici viafa, nici hotarele, ci ambilia Vara margeni,
furia cuceritoare a unei aristocrafil besprefuitoare st a unei lacome
-burghesii, vor ajunge asa be puternice incit se vor cutremura be
ele si cele mai neclintite hotdriri.
Atunci va fi un mare ceas be reculegere i decisiune pentru
tofi: atunci, amufino guri care au tot strigat victorie, se vor auzi
neteb, ca trimbifele jubefului celui bin urma peste zvonul turbat al
Iabului, cuvintele be breptate. i va curge atunci singe nou, va
curge atunci si singele nosteu, al celor be aici.
Va fi un ceas cumplit. Il asteptarn insa be asa multa vreme,
atit be mult e be cinb traim cu tofii in atmosfera morfii, aseme-
nea cu aceia pe care, intunecinb si amufinb, o mina uraganele
innaintea lor, incit vestea nu ne mai misca. Ba unii au sfinta ne-
rábbare a ceasului.
SA fie! Atita putem spune. In sfirsit, sa fie!
Atita e urarea pe care o putem rosti azi acelor cari vor mai
tilt si acelora a caror jertfa se va face. Noi insine nu stim, in
comunitatea unei primejbii sacre, daca vor fi cuvintele noastre la
sfirsitul anului celui neasamanat si care vor fi acele cuvinte.
Urarile obisnuite au inghefat pe buze. Una singura se poate
www.dacoromanica.ro
 6 RAzboiul nostru in note zilnice

rosti Ma uprinta $i profanare. Sä ni $tim face toti batoria, ori-

care ar fi. Pe unii ii va atinge rasplata unei vieti mai bune pentru
toti, all!! vor träi in amintirea tuturora mai puternic $i mai nobil
be cum au trait 0115 acum ei in$ii pentru ei.

S'a bus un An Vechiu. E acela pe care in toata viata noas-

trà be popor il putem regreta mai putin. Pentru ai no$tri be peste
hotare a fost o necontenita $i zAbarnic5 pierbere be singe abausá
la alte pierberi. 0 risipà be vieti in robie, iremebiabila $i beplo-
rabilà! Pentru prietenii no$tri, pustiul bin Serbia abuvelor si or-
fanilor, cu biciul caläilor la spatele lor. Pentru omenirea toata, be
la un capät la altul, cea mai monstruoasä salbatacie, innaintea cl-
reia omul pe$terefor sprijinit in maciucai be piatra Willa be singe
ar arsa lacami. Pentru noi be aici, sldbirea prin suspiciune si ur1
Stearga-se pentru toti amintirea acestor bouasprezece luni be
chinuri .! in ce ne prive$te pe noi, faa steagul terii, ribicat obat5,.
si nu pentru o parabá militar5, ci pentru o mund si o suferintä
comun5, ca vechile steaguri ale besbinárii, s5 fie uitate pentru tot-
beauna! 5i beie-ni acest steag, bus be mini zbravene la biruint5,
obatà cu un mai larg cuprins al terii, nu numai cetateni mai multi,
ci cet5teni mai buni in acei cari ne chiam5 be mult i in acei cari
be la bir,$ii, be la nebunia entusiasmului lor besinteresat, vor in-
v5ta a rasaritul soarelui nu se asteaptá bin cocioabele be isolare
ale fiearuia, ci supt vastul cer al ibealului care ne acopere $i ne .
phe$te pe top
5 lanuar, 1916.
Germania-0 izgonete
aliatii.
Germania are aliati. Dar numai ea $tle cum buce in spate
pe toti acesti milogi...
5tiam a li ba tunuri $i planuri, munitii $i lectii be purtare.
Afläm insä acum c5 li 65 si... mincare.
0 !Duna orinbuire Economia a fAcut ca Germania s5 resiste
silintelor be a o infometa, ba chiar sg mentie un pret oarecum
normal alimentelor.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 7

Resultatul a fost ca mii be mii bin locuitorii fara pofth be

sazboiu ai Austro-Ungariei, cu Evreii in frunte, au navalit-o io
mincau-
Acuma ea ii ba afara.
S'a inceput cearta be la pine. Ea va urrna si pe alte te-
cenuri.
3 Januar, 1916.
Argumente fArA dreptate.
in ziarul ,,oglinbirii" politicei b-lui Marghiloman, gSteagul,
-un convins germanofil, b. M. Theoborian-Caraba, care a scris si
iucrari politice, combate argumentele mete bin Universul" cu pri-
vire la inbreptarea pe care o' poate lua Romania, nu intre Austro-
-Ungaria, be o parte, si Rusia, be alta, ori intre natia" austro-un-
garb l natia ruseasc5, ci intre natia maghiara, be o parte, si
-monarhia internationala a Tarului, be alta.
- D. Theoborian-Caraba abuce be sigur argumente slabe pentru
33 causa in breptatea careia crebe cu thrie, be vreme ce e unul
bin acei putini cari se opun inbaratnic vointii unei teri intregi.
Slabe argumente I In abevar tine ar putea primi pe acela ca
m'avem a ne teme be Unguri, fiinbca sint gun popor mai mic be-
cit noi si nici macar inbepenbent?»
Popor mai mic becit noi, ei, cari tirasc bupd binOi atitea
mationalitati robite, i cari, cit vor fi ce sint astäzi, ne vor opri
-pe noi be-a fi mai mult becit ce sintem in momentul be fata?
Popor mai mic, cinb bispun be tot ce li-a bat 'Ana acum alianta
politica a Austriei, pe care, intreaga, o tirasc bup5 ei? Flu mai
vorbim be argumentul cu lipsa lor be inbepenbenta: in bualismul
austro-ungar, mi se pare ca inbepenbenti nu sint... Austriacii!
Nu, b-le Theoborian-Caraba, Ungurii sint pentru noio spun
fara ur5, fiinb vorba be lucruri fatale, un abversar permanent si
irebuctibil, atita vreme cit nu vor fi rebusi politiceste la teritoriul
pe care-1 locuiesc singuri sau in majoritati.
Dar Rusii? Cu am spus: Rusia. D-sa ma intreabä baca stiu
cinb va bisparea monarhia tarista. Eu sint sigur numai cà va bis-
parea, fiinbca e resultatul firesc al culturii, care si acolo innain-
leaza rapebe. Dar nici n'am nevoie be bisparitia tarismului pentru

www.dacoromanica.ro
 8 RAzboiul nostru in note zilnice

tesa mea care e credinfa mea. Tot ce atirna be un om, se schimbá .

c't acel om. Cu Ilicolae Pavlovici sau cu Alexanbru al III-lea s'a
isprAvit politica lui Nicolae Pavlovici si a lui Alexanbru al III-lea.
Dar ideia maghiari se va ispravi numai cu ultimul Maghiar. Mo-
narhia ruseasca e o apd imensa care se poate revärsa in multe-
Orti, bupà capriciile vremii : be la Bosfor pana la manciuria. Ma-
ghiarismul este un riu canalisat, al cärui curs inbreptat precis pe .
o singurä albie, curge amenintAtor eatre noi.
Dar b. Theoborian-Caraba stie ce au be gino sa' faca Rusii,
cari nu s'au manifestat ca popor liber niciobatä, be acum in a
suta' be ani. Eu scriu insã la masa istoricului, pe care n'o inviri
spiritele profetiilor.
In ce priveste alte obiectiuni care nu sint argumente: poli-
tica lui Napoleon I-iu, a lui Napoleon al III-lea, a Republicei frau-
cese fata be noi, eu, care sint un isteric, si nu un biletant entu-
siast, mi-am fixat be mult un principiu : sa flu judec o politic&
clupa momentele ei, ci sa interpretez momentele dupa politica din-
care fac parte. .
3 Iauuar, 1916.
Alegerile din urmA.
Alegerile bin Galati si CaracAl, la care s'au presintat canbi-
baturi care, bupa socotinta noasträ, nu putea fi intaturata' be aleggtori
inbiferent be ce ar fi hotärit pe urmä, supt presiunea Guvernului,,
Camera, s'au isprávit printr'un balotagiu in care, la Galati, Orin-
tele Lucaciu a avut un mare numb' be voturi, cel mai mare, iar la
Caraeal b. Goga a izbutit sd probuc5 si b-sa o puternica manifes-
tatie electoralä in favoarea sa- Canbibaturile nnationale" au fost
retrase insä i, bupä citeva zile be polemice in tonul potrivit cu
anonimatul i cu o räspunbere, foarte limitatà, be prepusi si sim-
briasl, biscutiile au incetat. S'a trecut cu jertà asupra incibentelor
be la Galati, rusinoase pentru toata lumea: pentru bestiile atitate
be strSini cari au nävalit, cu ginburi be ucibere, asupra unei multimi
besarmate, pentru politia si abministratia be acolo, care bacA n'au
stiut be aceastä conspiratie bulgaro-socialista, n'au facut nimic pentru
a mentinea i restabili orbinea, sis'o spunempentru sustinatorii
canbibaturii, responsabili si pentru siguranta personalä a omului

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 9

-strain be anume obiceiuri, pe care-I ablisesera acolo i pe care aveau

-batoria be a-1 apara, l cu primejbia viefii, impotriva oricui.
Acuma se cauta alt cal be bdtaie, binteo parte si bin alta, se
,exploreazd terenul transeelor inimice cu toate reflectoarele tehnicei
politice pentru a bescoperi be unbe si in ce conbifii va veni lovi-
tura urmatoare.
Noi insä, cari nu bin punct be vebere al nostru am borit sincer
sa se bea prin resultatul alegerli o satisfacfie Arbelenilor in genere
pi mai ales celor ce spereaza acasd ori singera pe cimpiile be lupta,
noi putem sa ne ginbim si /a sensul acestui incibent electoral cu
sfirsit atit be prost.
Doi fruntasi ai Arbealului cari, ca o elementara masura be
precaufiune fala be trecutul lor, n'au Minas in minile Ungurilor, au
borit ca o bemonstrafie bad mai era be nevoie, fail be starea
actuala a spiritului public sa fie alesi beputafi in Camera Romaniei.
Ei au crezut ca, fara a fi inregimentafi in vre-un partib, forfele
,politice organisate bin fail li pot fi be folos. flecunoscatori ai Io.
calitaillor unbe se presintau, lipsifi be mijloacele banesti care trebuie
pi pentru cea mai onesta luptä politica si, pe linga aceasta, membri
ai Feberafiei Unioniste, ei au primit firma acestei creberafiis
care cuprinbe, in intregimea lor, beta partibe bin oposifie pe linga
un numar be inbivibualitafi notate si niciobata consuItate, i spri.
jinul asociafiei.
Astfel au inceput lupta, astfel au urmat-o, astfel ci tocmai
de aceia au pierdut-o.
Alegatorul nostru nu e nici laul, nici prostul care se crebe
in beobste. Fiinbca saracia lui II sileste uneori la anume acte pe
care le blastama in constiinfa lui, fiinbca incultura 'sau lipsa be
cultura beplina II face alte ori sa cabá in anume curse ce i se intinb,
nu trebuie sa se bebuca o inconstienfa i o venalitate generala. Nu
numai ca atifia sint abinc revoltafi in sufletul lor be metoba ori-
entald Invechitã ce li se aplica Inca, jigninbu-i asa be abinc, revol-
tindu-i i impotriva tuturora, bar aceia chiar cari se supun au bese
ori un sentiment be nesfirsita repulsie pentru ceia ce Ii s'a impus.
Cei mai mulfi o Pot spune uräsc, instinctiv sau con,stient, sis-
lemul intreg.
Daca au in fafa lor pe cineva care e dupnan hotgrit al sis-
www.dacoromanica.ro
 10 Razbolul nostru in note zilnice

temului Intreg, ei afla in ei eroismul care trebuie pentru a trirnere

pe un abversar al regimului be conruptie!si be teroare in Parlament.
Amintiti-vä be inboita manifestare a Iesenilor cari au trimes in Par-
lament pe A. C. Cuza.
Dacä insa' un om nou, care n'a vorbit innainte, care nu si-a
prebicat be mutt, hotArit si fãrä reserve un crez be innoire moralk.
care n'a luptat pentru el, aid, o viata intreag5, care n'a bovebit a
nimic nu-1 poate Inlátura bin calea lui, trasA obatá pentru totbeauna,
bacA un astfel be om vine incabrat be organisarea electoralk bine
cunoscutk a partibelor be interese particulare, se probuce neaparat
acest fapt: el cistiga tot ce poate ba aceastà organisare si pierbe-
tot ce o alta' infatisare i-ar fi putut ba. $i aceasta e ceva mai mult
Se petrece acest lucru interesant: incunjurat, si bine incunjurat,
be oameni cari vorbesc mult si platesc mult, canbibatul e mai slab
becit acela care s'ar presinta singur, cautind singura lui forta In.
alegatorii in0i. Si, la cea b'intAiu nesigurantà a resultatului, antre-
prisa insasi se retrage.
Chiar cinb, ca la Galati, o nouä forta' politick onestk ca a
noastrk oferà larg sprijinul, necerut ,si poate nedorit, al propaganbei
sale be ani inbelungati, alegâtorul se sfieste : el cautä sä van be
unbe a venit nu numai concursul, dar si initiativa.
Nu batjocuriti bed pe alegAtori, ci intelegeti-i!
17 lanuar, 1916.
Intrevederile de la N4.
Impgratul Germaniei a venit in cetatea lui Constantin-cel-Mare
pentru a fulmina un biscurs cu multe reveniri istorice si preveberi
amenintatoare innaintea colegului säu be tot asa be glorioasá vic-
torie, Ferbinanb al l3ulgariei, care e un Tar. Au colaborat la aceiasi
paginá be istorie balcanick impobobitá cu befilki be solbati mace-
boneni, fosti banbiti nationali, si, be sigur, cu citeva viteze asalturi
bate etichetei aminburor Curtilor.
Dar, obatä ce-au fost multamiti si foarte multamiti par sa
fi fost, toti, toatà lumea, be aminbouá partite, ce rost are s'a zicl
altii cd n'a fost frumos ?
A urmat apoi repetitia scenei, cu personalitati germane mai
mobeste, rube ale Tarului, rube ale Tarinei, Reussi si Mecldemburgi,
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 11

cart au venit s5 bepuie omagiile la picioarele Imparatului be Orient,

salutat prealabil in cuvinte be paritate asa be magulitoare be Tarul
bin Berlin.
Aceiasi bu-curie reciprocd, nemargenità, care inlaturd orice pu-
-tinfa a criticei.
0 bistribufie be premii balcanieä pentru folosul elevului bun,
bar si pentru invafatura celor r5i. $i se stie c5 nici inteo scoall
elevul bun n'are mai mult5 trecere becit unbe colegii s5i nu Inv*
nimic. Profesorul e gata sa jure cal intrece si pe binsul, be In-
vafat ce e !
Dar mai e ceva. intreveberile bin Nis se inbreapta contra
unui busman neasteptat: Austria si mai ales Ungaria.
Aceasta Ungarie isi aminteste be tot ce a stapinit obatd in
evul mebiu si, uitinb pe Eugeniu be Savoie, care n'a jucat pe vre-
mea lui niciobatä, ca atifia generali chesaro-cr5iesti be astdzi, rolul
be cmagyar emberv, reclama partea ei in praba be astki. Obata
ce Mai cari au cucerit Serbia si aluntenegrul sint alaghiari, fie
si bacd bocancii inlocuiese pe piciorul lor vinjos o copincd putu-
roasä... In Parlament, in pres5, se striga la Unguri bou5 lucruri :
.s24 se iea cit mai mult si sa se bea bin ce se va lua cit mai mult
nu Neamfului, ci Maghiarului...
De si atit be Kohdry el insusi, suveranul be la Sofia n'are
insa gust pentru aceasta musica. Acel care a vorbit be Jocurile
unbe odata au fost Sirbil" infelege ca be al lui sä nu se vorbeasc5
tot asa la vre-o mare serbare maghiara.
$i Imparatul Wilhelm nu e convins cd acesti Asiatici cari intinb
laba cu unghii retractile be pisia blinb5, cinb unora, cinb altora,
cari faceau complimente Francesilor ler', club li se parea cd e pru-
bent a o face, nu se and tocmai pe calea ambifiilor germane be
bominafie monbiala. El vrea o Austrie mare, si o vrea pentru sine,
$i be aceia toasturile be la Ni, cu asigurdrile ce cuprinb
fata de prieteni. $i be aceia corectura pe care Tisza a incercat a
li-o face cu bastonul sau be felbmaresal, be clasa a II-a, austriaca,
expebiat succesorului bulgar al lui Constantin-cel-Mare (bac5, nascut
in Naissus, si acesta nu era un Bulgar avant la lettre).
S'a mincat la Nis. S'a mincat cabavru sirbesc, care, be si

www.dacoromanica.ro
 12 nzboiul nostru in note zilnice

cam vechiu, a fost gasit gustos. Cine a pregatit bucatele stie insa,
ca n'a lipsit si o halca buna bin trupul viu al ibealului maghlar-
in Balcani.
24 lanuar, 1916.
Mitropolitul loan
Metlanu.
A murit Mica bin Sibiim
Pentru oficialitate era Mitropolit si Escelenta, era un factor-
politic be trabitie moberata, be prubenta reservata, bun be ales in-
naintea tuturora inteun moment be crisa pentru a intra prin el in
legaturä cu nebunul be popor al Valahilor". Pentru ai sai, cari nu.
erau totbeauna multamiti be binsul o, be cite on nu , el era
mostenitorul lui $aguna, bator a face si el, cit be putin, ceia ce
facuse marele salt innaintas, a initla si a conbuce o lupta politica,.
a intregi o mare si soliba funbatie. Era pentru el un sef politic,.
bator O. se nate totbeaund Voevob cuminte, bar viteaz.
De fapt insa loan Metianu n'a Lost becit lea romänesc,
cel bin urma. $aguna inlocuise acest simpatic tip al trabitiei prin .
superioara sa maiestate be Patriarh si be capetenie politica, be mare .
si minbru luptator. Vremile nu ingabulau insa ca astfel be oameni
sä lase urmasi. i bupa omul cel mare, singur pentru binsul, tipul
clasic, istoric, s'a intors bin nou, pentru ultima oara. $1 Rominii
ortobocsi bin Arbeal au avut astfel, pentru mai multe becenii, ca
Mitropolit pe parintele Metianu.

Preot be tail i protopop be provincie. Abministrator bun be

parohie si be Tinut; bun gospobar pentru el si pentru altii. Bise-
rican evlavios frä fanatism si exact fail pebantism. Doritor be-
clAbiri si be cumparaturi, socotitor bun si be aproape a toate cele.
Fara curteni si fárä linguitoni, simplu si plin be bun simt. In po-
litica ,, binb Chesarului ceia ce este al Chesarului", mai ales cl
viata lui se besf5surase alaturi cu a acestui Chesar.
Si totusi la prileturi mari besvaluia in batrineta lui zbravana
si vinjoasa pe seful be Biserica, pe pastorul be oameni, bescoperea
in sufletul sau un linistit, bar sigur isvor be intelepciune biblica i.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 13

be frumusetä populara. Cine I-a auzit vorbinb la sfintirea Cate-

bralei bin Sibiiu, pe beplin la innaltimea situatiei sale si bomininb
be fapt o multime be mii be oameni, atitia bin ei mult mai in-
vätati becit binsul,stie ce vreau sa zic.
Acesta insa e cVlabica,.
Cine va H mostenitorul acestui Wen be 88 be ani, tare 'Yana
ieri ca in miezul vristei ? Fara acest rasboiu, am putea gici: un poli-
tician bibaciu in haina be preot, be o becenta moberna in ale su-
fletului, fara inbivibualitate aparenta si WS caracter representativ.
Durerile si asteptärile be azi cer poate un erou.
Evenimentele mari nu bau insä ele singure nici in mica parte
ceia ce pretinb. $i poate asa va fi si ad.
31 lanuar, 1916.
Apostolat si agitatie.
inteo societate care simte nevoie be schimbäri abinci, mai
ales in orbfnea moralä, se probuc, neaparat, prin porunca vremii,
miscari be prefacere in bine, care insemneaza putinta be a reac-
tiona a unui organism amenintat be moarte.
Se rer oameni besinteresati, cu o viata be o aspra consec-
yenta morala, fara grija be sine 01 fail teama. Ei scriu, vorbesc,
inbeamna, critica. Vial-a lor se resuma inteo innalta sl grea misiune.
0 platesc prin fericirea lor totbeauna, prin viata lor une ori.
Un apostolat a inceput. A boua zi bupe ce s'a pornit mis-
carea, spiritul be bistrugere se rasbuna. La rinbul lui, el apuca ar-
mele be care s'au servit boritorii be reforma.
Se spun aceleasi cuvinte, se proclama aceleasi formule, se
intrebuinteaza aceleasi inbemnuri.
Numai cit, in locul jertfelor apostolatului, apar calculele agitatiei.
Oameni interesati, o neconsecventa morala vrebnica be mila,
cu grip numai be sine si lasi in bosul fraselor marl be care useaza
si abuseaza, apar, vorbesc si cauta a conbuce.
Aici se aratä insä valoarea societäfii insesi.
Societatea cu principiul be viata sanatos ii bistruge prin bes-
pret, continuinbu-se apostolatul peste ruinele agitatiei.
0 societate abinc bolnava ca in Romania tinara a anului 1916,
li urmeaza.
7 Februar, 1916.
www.dacoromanica.ro
 14 RIzboiul nostru in note zilnice
-
24 lanuar 1916 *)
Poate fi o intrebare back in momentul cinb ochii tuturora
sint inbreptafi cu o asa be legitimä nerabbare spre viitor, trecutul
mai are un rost ; back in momentul cinb ne stapinesc alte ginburi
becit acela al legaturii cu un trecut mai apropiat sau mai bepártat,
plin be mai mult eroism si be mai multä virtute ca al nostru, tre-
buie sá se vorbeascd bespre cele ce au fost.

Am auzit in timpul bin urmA mari guralivi spuninb ca se vor-

beste prea mult. Natural, erau in rolul lor: cine poate s'a se piing
cd se vorbeste prea mult becit oamenii cari n'au fkut altceva in
viala lor intreag5 ? De aceia n'as voi ca, pentru astfel be critici,
asa be inbrept5fill sä critice, prin tot ce n'au fäcut o viafa intreagk
sä abaug la vorbele celorlalfi.

La acest 24 Ianuar, care ispráveste un an be la care astep-

tam alte lucruri, pe care anul acesta nu le-a bat si ne boare, si
borim ca anul viitor sä ni le abuca, la acest 24 Ianuar 1916 plin
be multä melancolie, be tnulte bureri si be mull besgust pentru
greselile noastre, pentru ceia ce n'am stiut sa facem, n'as voi sä
se culeaga si bin gura mea un mänunchiu be vorbe. Dar, ,iaräsi,
nu sint be loc in mäsurá s'a bau formulele magice pe care atita
lume le asteaptä. Ciubatä ibeie isi fac unii oameni bespre rostul
unui cärturar intr'o societate! Carturarul trebuie sl aiba toate infä-
fisärile posibile, intre care o infafisare pe care el, cel putin bacl
are sufletul mieu, o räspinge: aceia be a fi ecoul sonor si atit, al
tuturor ambillunilor si tuturor intereselor, mai bine sau mai prost
mascate. (Aplause). Rolul acesta refus sä-I joc. SA-si umfle fiecare
glasul potrivit intereselor sale, sä strige pentru el, bar sä nu ceara
unui om be mobestà munca sa joace un rol teatral, care-i repugnä.
Am fAcut teatru, mai bine be-o jumAtate be veac, toff, in toate
pärfile. E bestul. E peste masura; cu toate represintafiile noastre
teatrale nu miscam nimic: niciun singur solbat busman be la fron-

*) Conferinfa finutà la Ateneul Romin pentru Societatea ortawea

nalionalà a femeilor romine.
www.dacoromanica.ro
 N. IOR GA 15

tiera nu va pArAsi locul sAn pentru oricit bin bogatul talent teatral
pe care-1 besfAsurAm be mai bine be o jumdtate be secol.

Prin urmare, bad ar fi vorba sA mi se bea sA invirt si eu

vechea minavetd solemnA, vechea orgA be Barbarie" pentru a
scoate incA un cintec inutil, pe ling cele pe care le-au scos atitia,
cu spinarea mai bunA ca a mea, bar poate cu gust mai prost becit
al mieu, inbrAznesc sd spun cA n'as fi vorbit. Nu e nici vremea
comemorArilor banale, nici vremea glorificArilor zAbarnice, nici vre-
mea fraselor cu un anume piment, cu un anume conbiment istoric,
care singur sA le beosebeascA bin potopul fraselor in care au fost
amestecate. DacA este o vreme cinb 24 Ianuar trebuie sd fie un
moment be hotArire luatd in abincul inimilor, be fiecare, bacd este
o vreme cinb in sufletul fiecAruia, prefacut prin burerea, prin zbu-
ciumul nostru be aproape boi ani be zile, sA se petreacd un lucru
robnic, inteabevAr robnic, apoi. este in anul acesta.
Anul acesta nu ne lasA cum ne-a gAsit. Aceasta e sigur : in
bine sau in rAu, cum voim, cum nu voim, un lucru e sigur: nu ne
intilnim be acum inteun an be zile asa cum am fost. latA, in mul-
Mee bin care o mare parte imi e necunoscutA personal, sint atitia
oameni pe cari n'am sA-i mai vAb niciobatA. $i-mi pare rAu si nu-mi
pare rAu. (Aplause). $i, chiar bud* ar fi ca aceastA nevebere sA
nu fie numai bin partea unuia, sA fie bin partea aminburora, ceia
ce nu mai inseamnA o nevebere, ci o revebere, aiurea... E sigur
cd nimic bin oamenii ce sint in aceastd said, nimic bin sufletul,
nimic bin elementul moral al fiintei noastre nu va fi, peste un an,
asa. $1, oricit be mari nenorociri ar fi, oricit be multe suferinte,
oricite lacrimi si oricit singe s'ar vArsa pe pAmintul acesta, este
bine! Orice, numai sd nu Um ceia ce amilost! (Aplause puternice.)
Nu numai in materie be hotar, bar si In materie be suflete. (Aplause
puternice.)
Pentru a nimeni nu creiazA hotare care sd rdmile pentru
totbeauna becit numai bud' este o garantie be suflet in bosul fie-
alit cuceriri, a fiecArii intregiri. (Aplause.) SA nu ni inchipuim CA
noi, cu sufletul be astAzi, cu sufletul nostru care nu s'a prefAcut
in be ajuns, cu sufletul acesta care crebe cd, bacA gura a vorbit,
a rAcnit, omul bin nAuntru e altfel, vom isprAvi ceva trainic, befi-

www.dacoromanica.ro
 16 Räzboiul nostru in note zilnice

nitiv. liu zic ca nu vom merge la biruintä : o sa ni-o bea altii, cari
au avut totbeauna alt suflet becit sufletul nostru; o sä ni-o bea
aceia pe cari ne-am razimat toll, cu balurile noastre mascate, cu
revistele noastre be sfirsit be an, cu toata besträbalarea be bani
luati be la straini a miserabilei societati bominante bin acest beso-
norat Bucuresti. (Furtunoase aplause inbelung prelungite.)
Nu cu sufletul be azi, neprefacut printr'o revolutie interioara,
vom putea face, nu ca o victorie militarä, ci ca o fundalie politica,
4 Unirea cea mare), be care trebuie sa vorbim cit mai putin si s'o
pregatim cit mai mult, bupa vorbele cuiva bintr'un popor cu mai
mult bun gust in politica lui becit noi, poporul frances, care a zis
bespre Alsacia si Lorena, prin una bin cele mai autorisate gull :
sä ne ginbim totbeauna la ele si sa nu vorbiin niciobata. Frumos
cuvint! Astazi ei, Francesii, vorbesc si au breptul sa vorbeasck
pentru ca sint supt steag, pentru ca sint la un capat be biruinta,
iiinbca se aflä bupa cele mai inviersunate silinti pe care un popor
le poate cheltui pentru atingerea ibealului lui. (Aplause calburoase.)
Eu zic un lucru: un singur gest bin mina plina be singe a unui
ränit care lupta face mai mult be cit toata ieftina retorica, fie si
LI! pretentii be a bura cinci sute be ani be acum innainte, pe care
Parlamentul si abunarile noastre si toata alcatuirea noastra sociala
au cheltuit-o in aproape boi ani be zile.
Asa fiinb, nu ca sa abaug la toata aceasta paraba, foarte
putin potrivitä cu un temperament care a urit si a bespretuit tot-
beauna teatralitatea, nu be aceia vin a vorbi astäzi. Nu, ci pentru
altceva. Oare, in ceia ce s'a facut la 1859, nu sint invataturi si
pentru astazi? Ilu sint invätaturi pe care nu e prea tarziu ca sa
le urmam, cu care sa ne putem inbrepta anume pacate ale noastre,
pe care le-am mentinut, le-am inrait chiar ? Oare in fapta acelui
grup be oameni cari au bat, in locul Molbovei si Munteniei ame-
rgntate la toate hotarele lor, o tara care, cel putin prin intinberea
ei, prin unificarea hotarelor ei, poate resista mai mult la aceiasi
busmani, oare in opera acelei mari generatii care s'a format in tara
si strainatate Inca innainte be 1848, care a facut Orli, care a scris,
a propovabuit, care a bus o viata apostolica in bomeniul sufletului,
pentru ca mai tarziu sa alcatuiasca o falanga be luptatori si aceasta

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 17

falangd sä intre in politics, nu pe calea meschinA a lingusirii si a

serviciilor misterioase, ci supt arcul be triumf al unei culturi birui-
toare ..aplause), oare in fapta acestei generatii, culturalA intAiu, po-
litica pe urmA si nobil biruitoare tocmai fiinoca a fost intAiu cultu-
ralS si pe urind politica, nu sint mari invStaturi pentru noi, invatAturi
care ni pot prii si astAzi, tininbu-ni calb sufletului ?
Caci cu sufletul calb al fiecaruia se cistiga biruinta, si apoi
cu tehnica. E prost acela care nu intelege ce stA in bosul oricarii
tehnice biruitoare : este o convingere, este o borintA be sacrificiu,
fie si pentru un scop nebrept, egoist une ori; este cAlbura sufle-
teased a unui popor intreg. Aceasta trebuie a ni-o pregatim. La
Ministeriul be Räzboiu abune-se munitii, abune-se tunuri, abune-se
provisii si tot ceia ce trebuie pentru ca orice Romin in stare a luptà
sä ail:4 o arml in minA si tot ce-i trebuie ca s'o poata intrebuinta,
bar oricare bintre noi, fie macar pentru el insusi sau pentru cei
rnai aproape be binsul, trebuie sA pregateasca cattail factor al vic-
toriei, MIA be care toate lucrurile acestea nu InseamnA nimic : inima
calba, vointa nezgubuita, pornirea frSteascA spre concorbie, uciberea
in constiinta fiecaruia bintre noi a acelui bemon mai rAu becit toti
bemonii care este grija intereselor proprii si satisfacerea propriei
vanitati. (Aplause).
$i, bacS vom intreba pe oamenii be la 1859 cum le-au avut,
ni vor rdspunbe. SA inceram a-i intreba, nu aruncinb catre amin-
tirea lor frase marl. La acestea ei nu räspunb, cad ei nu le-au
fAcut. In toatA generatia lor a fost unul singur care a avut, nu ta-
lc ntul frasei, ci acel geniu al frasei bincolo be care se gäseste un
suflet capabil s'A o sustiná, in tot avintul si in toatA belicateta ei.
Acest om a fost Kogalniceanu.
Ati auzit acum in urmAceia ce bovebeste cita copilArie este
in jubecata acestei societAtioameni spuninb: Kogálniceanu ? Asa
si-asa! Avem noi altii ! Emulul lui Rogalniceanu nu s'a ngscut insa
in natia romAneascS, un suflet be puterea lui, in stare sA ribice
toatà invatatura, toata eugetarea si toatà simtirea lui la innAltimi
pa care cel mai fericit bintre oratori nu poate rivni sä le atingS
totbeauna. Nu coborinb oamenii trecutului bupA interesele zilei be

www.dacoromanica.ro
 18 RAzboiul nostru in note zilnice

astazi, ci silinb pe oamenii be astazisä munceasca pentru a se ribica

la innaljimea oamenilor trecutului, se face moralisarea unei socie-
tan. (Aplause inbelung prelungite.) Fiinbca astfel samanam cu copilul
carula i s'a baruit o statuetä, be ciji-va centimetri, a lui Hercule pi
care ar zice: ce-o fi fost Hercule pe vremea lui, a fi fost, bar sta-
tueta aceasta pe care mi-a bat-o tate, be trei centimetri pi jumatate,
aceasta este mult mai nouk prin urmare pi cu mult mai_ bund be
cit Hercule insupi, cinb lua in braje leul be la flemeia pi-I Irma'
bupia. SS nu punem nici noi statuia be trei centimetri pi jumatate
a faptelor biverse oratorice bin Parlamentul nostru in locul uria-
pului care zugruma obinloara lei in brajele sale (mari aplause).
Nu frase sd inbreptdm catre oameni cari, sau nu le faceau,
sau le faceau be atitea ori mai bine becit suntem in stare sa le
facem astazi, ci sa li punem mobest pi pios o intrebare a conptiinjei
noastre, la care ceia ce ramine bin constiinja unui om, bupd ce
trece be marginile viejii: sufletul besbracat be lanjurile materialitani
noastre, poate sa raspunba.
S'ar putea zice: be ce sa asamanam ceia ce a fost la 1859
cu aceia ce borim sa se faca la 1916 ? Sint lucruri apa be beose-
bite ! La 1859 nimeni nu cerea Rorainilor sä se amestece intr'un
razboiu. Au fost cijiva entusiasti cari crebeau ca ar fi bine ca in
razboiul Crimeii sa se verse pi singe romanesc; unii a creb pi acum
pi poate cu breptate. Italia era atunci numai Piemontul, pi Piemontuj
nu era, fara inboialk o formibabila putere politick o formibabild
putere militara Inca mai pujin. Piemontul a jinut &à trezeasca insa
chestiunea italiank nu in Parlamentul bin Turin, ci pe cimpiile be
lupta be linga Sevastopol. Este totbeauna o oarecare beosebire. Noua
Italie piemontesa a jinut sa bestepte aceasta chestiune, nu prin
graiul, oricit be calburos, al unor oameni cari vorbesc boar acasd,
fall be oameni cu aceleapi sentimente, ci prin manifestarea be as-
pen vitejie a ostapului linga ostapii celorlaln, cari luptau pentru a
zbrobi la Sevastopol acel vis be bominajie asupra lumii intregi in-
cepinb prin Orient, pe care-I aveau Rupii atunci pi care nu e mai
pujin criminal, bar nici mai criminal becit ginbul be bominajie
asupra lumii intregi incepinb prin Occibent. (Aplause). Si voiu
zice mai mult becit atita : este mai criminal ginbul be a stapini
www.dacoromanica.ro
 N IORGA 19

lumea intreaga incepinb prin Occibent becit prin Orient. La 1855

Orientul ar fi suferit mai pufin ca viata strivitá pentru o bominatie
monbialä becit civilisatia, ajunsä la cel mai innalt grab be constiintä
.orneneasc5, a Apusului, pe care alfii astäzi vreau s'o calce in pi-
cioare, cu tot sufletul bintr'insa, pentru a ajunge la bominatia lumii.
(Aplause). Este, oricurn, mai inteligent sä pornesti be la Moscova
trecinb pe la Nistru si Prut ca sa caufi a ajunge la Paris, becit sd
pled binteun mare centru be viatä str5lucitoare mobernA ca sA te
infunzi in mlastinele Balcanilor, alAturi cu tovarAsi a cAror vitejie,
mai bine cercetatä, se resolv5 in boua singure elemente: läcomie
.si salbätácie. (Puternice aplause.)
Astäzi, ni se spune, este cu totul altfel becit la 1859. Nu numai
ca ar fi bine sa' fim si noi pe cimpul be luptä, bar numai astfel
putem c5pata ceia ce ni se cuvine. Astäzi, prin urmare, impreju-
rarile ar pgrea cu totul schimbate : ceia ce obinioari apartinea bo-
meniului biplomafiei in rinbul intaiu si boar pentru cifiva fantasti
putea._ fi stramutat si in bomeniul armelor, astäzi trebuie cAutat, in-
rainte be toate, in teribila bovabä a armelor bine purtate si buse
la victorie si numai pe alaturi, ca pregatire, ca intovárqire si ca
bes'avirsire, in isteafa activitate be minte a biplomatilor.
$i, fiinbcä situatia ar pärea cu totul schimbara, ar zice cineva;
be ce sä asemeni oamenii be la 1859, cari aveau o singura mi-
siune: sa vorbeasa pretutinbeni be burerile románesti, sá proclame
pretutinbeni brepturile romänesti, sä aräte a in aceste regiuni bes-
prefuite este cultur5, sint amintiri mari, sint aspirafii puternice ca.
tre viitor, ca lumea, in hotárirea soartei Orientului, trebuie sä se
uite putintel si la fiinfele acestea care sufär, care cu toatá intensitatea
silintelor lor, Ia Iasi ca si la Bucuresti, cu oamenii bin vremea
noastrá, cinb nu e abevärat cä lumea ne cunoaste si ne recunoaste
be ajuns, bar anume tractate, macar binteo parte, ni recunosc al
nume brepturi si trebuie numai un semn, pe care toatá lumea I-
borestebar aceasta nu inseamna a smunci mina aceluia singur ce
are breptul be a-I face,un semn si un avint al ferii" pentru ca
totul s'a fie bine si statornic inbeplinit ?
Dacd ar fi vorba numai be a face un semn, be a intra in
luptä, be a trece o granit5, be a infige un steag si be a ne intoarce
acasa multámiti be ceia ce am inbeplinit, baca ar fi vorba be un

www.dacoromanica.ro
 20 R5zboiu1 nostru in note zilnice
, _
1916 ca 1913, eu n'a$ avea nimic be zis. Fàrä inboialA c5, bistri-
buinb Dumnezeu baruri tuturor popoarelor, ni va fi bAruit ei noua
barul norocului care bispenseazA, se vebe, be toate celelalte insu-
$iri. Dar pentru cei cari voim un 1916 scAlbat, nu in suborile mar-
prilor gimnastice, ci in singele inimilor generoase, cari voim sA pe .
cetluim, nu prin amintirea unor excursii, mai mult sau mai pujin
bine hrAnite, ci prin amintirea unel lupte infruntate cu toatA hotA-
rirea, anul 1916, chestiunea se presintA putin altfel: o granitA o
putem trece ; o biruintA o putem cktiga. Avem boar terAnimea $i
avem tot acest tineret, pentru cre$terea c5ruia, oHce s'ar zice,
nu s'au cheltuit in z5bar silintile cel putin ale unei generatii be bas-
cAli entusiastinu bascAli pentru leaf5 sau pentru catebrA $i, a$
zice, nici bascAli pentru grabatie, nici pentru situatiile la care poti
ajunge avinb, cum zicea obinioarA un ministru, avinb supt picioare
o catebrA universitark ca sA poti fi numai un om be valoarea sa
realk ci a unei generatii be bascAli care si-au pus in minte sA pre-
facA bupA slabele lor puteri, bar bupA marea lor borintk sufletul
unui popor.
Teranul, nu mai e nevoie sA-1 lAubAm. Dar, pentru a-I conbuce,
avem i un tineret bun. L'am vAzut in atitea 0i atitea ImprejurAri.
N'o sA uit un cas : in 1913, infra unbeva, in Balcani, pe cea mai
teribilA ploaie pe care am vAzut-o in viata mea, printeun noroiu
inspAimint5tor, corpul be armatA bin Molbova-be-sus. Drumul fusese
ingrozitor be greu, oamenii erau cu totul istoviti, luptinb cu tina
cinci, ease ceasuri; puterile celor mai hotAriti bintre terani IncA
incepeau sA se isprAveascA. Multi protestau, multi &lieu, multi
blAstAmau. AlAturi be bIiiii, merginb pe jos, am vAzut un tingr.
profesor sprinten. Pentru binsul nu era ploaie, nu era noroiu. De
la capAt mersese cu ei, $1, unbe mughii vinjo$i ai teranului se
isprAviserk vointa entuslast5 a acestui suflet liar nu se isprAvise
incA (aplause cAlburoase). Si eu bAlefi ca ace$tiaacela este exilat
unbeva prin provincie fiinbcd a tinut la o intrunire un biscurs prin
care a supArat pe un $ef electoral, care ceruse chiar ca vinovatul
sA fie bat afarA bin invAtAmint ; bar aceasta rCare a face 1)-0 ca
acei cari blastAmk bar ascultA, cirtess, bar se bat, sint furio$i pe
1) Profesorul se chiantà fl. Anbriescu §i e astgzi la Tirgu-3iiului.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 21

toatA lumea bar mai furiosi pe busman, cu ei facem fAr5 inboialA

lucrul cel mare. Granifa o trecem, victoria o repurtAm. Dar bupa.
aceia vine altceva, care este al oamenilor ceva mai batrini, mai
obositi, cari nu comanba o unitate, ci, tell laolaltA, o societate ; este
batoria noastrA, a intregii societ4i, care ea Masi trebuie sA fie
pregAtitA pAnA la capAt. Si abaug : incA be acum sa rabbe, sã nu
tipe club se ingusteaa putin venitul ca sA se mai pule pu§ca in
mina cilorva mii be solbati. Este abevarat cä acela care, be curinb
a cistigat bin exploatarea unei intregi societAti, luinb banul sträinului
in proportie mai mare becit be obiceiu, acela trebuie sA fie impus
innainte be oHce altä categorie socialá, bar nicio categorie socia1A
n'ar trebui sl benunte pe alta fail sä spuie bin parte-i: sint gata
sá primesc oHce impunere asupra mea, Oita la miserie, ca sä ser-
vesc tara (aplause).
Da, sufletul unei societati intregi trebuie pregltit. SA nu ne
pregAtim pentru befilare be steaguri biruitoare, pentru buletine be
victorie in fiecare zi. Nu! SA ne preggtim pentru lipsa inbelungatà
be acasá be la noi, sA ne pregAtim pentru familia noastrA suferinb
be foame, sd ne pregAtim pentru moartea celor mai apropiati be
noi; sä ne pregAtim pentru rAtAcirile prin locuri pustii cu busmanul
bupà noi, cad se poate intimpla oHce, in anume locuri, chiar alAturi
be biruinta cea mai strAlucitá : aid unul biruieste, altul sufere alAturi
tocmai fiinbcA cellalt birueste. Ned nu vom avea sufletul acesta,
care nu se saturA be o biruinta usoarà, ci rabbA Ora la greaua
biruinta fine& atunci biruinta teranilor nostri, biruinta copillor nostri
va fi zAbarnicA. Doi nu vom fi in stare sá pAstrAm toil laolalt5 bi-
ruinta pe care ei singuri vor fi capatat-o. Un suflet eroic trebuie sA
ni-1 facem toff, un suflet eroic pentru zilele mail ca si pentru zilele
nenorocite, pentru marile sforfAri ca si pentru marile triumfuri-
Numai atunci putem zice : sintem gata ; oHce s'ar intimpla, mergem
pänd la sfirsit, pentru cA Romänia este una singurA, represintinb o
natie nebiruità, fie si sArack rAnitA, plind be singe (marl aplause.)
Domnilor, oamenii be la 1859 n'au avut prilejul sA lupte, bar
va asigur ca, bacA ar fi avut acest prilej, a,5a ar fi luptat.
Noi ni inchipuim cA Europa be la 1859 era pAtrunsA be o
nespusa simpatie pentru poporul romin. Vezi Doamne, in poesie

www.dacoromanica.ro
 22 RAzboiut nostru In note zilnIce

bAbuserAm un emul al lui Dante ; statui ca ale lui Phibias si Praxi-

tele impobobiau Virciorova si Tirgul-Frumos ; cugetAtori be-ai nostri
abAugiserl la cunostintele asupra naturii ale lui Newton ; Molboveni
si Munteni stAteau cu chipurile lor si insemnarea activitAtii lor in
cArtile be istoria culturii umane. Foarte simpatici, oameni frumosi,
boieri molbovalahi, prin calitätile noastre sociale cApAtaserAm iubirea
tuturora. Si, atunci, evibent, Europa a spus: päcat a un popor cu
astfel be insusiri, care a bat asa be mult culturii, sA fie lásat be
,o parte in impártirea barurilor ! $i be aceia ni-a bat atunci Unirea
PrincipateIor, cele trei tub* basarabene, si be aceia ni-a bat Domnia
peste aminbouä terile a lui Cuza-Vobl si 1-a lAsat in timp be citiva
ant be zile sä facA cele mai marl reforme care sint singurele pe
care le-am inbeplinit curagios in becursul veacului al XIX-Iea : luarea
be la Greci a pAmintului terit si luarea, tot be la Greci la urma
urmei, oricit be spAlati in nu stiu cite ape be botez romAnesti, a
pAmintului teranului (furtunoase aplause, inbelung prelungite )
D-lor, nu ni s'au bat usor aceste lucruri, be un areopag eu-
ropean in care erau si glasuri* busmane nouA. Austria ne urà be
moarte, si spunea, cum bin actele biplomatice se vebe : bacA aceastA
'Unire a Molbovei si a munteniet se inbeplineste, ce ne facem mine
,cu At bealul, cu Bucovina, cu Banatul, cu pArtile Crisurilor, cu Ma-
ramurAsul, pe care stim CA nu le tinem cu breptate, pe care, mini,
ni le vor cere? Certificatul era foarte onorabil pentru noi, bar nu
I-am meritat. S'a unit Molbova si Muntenia, si be atunci n'am mai
cerut nimic. Cine acusA pe unii oameni cA nu s'au miscat, sä se
bucA acasA la binsul si, bacA crebe in Dumnezeu, atunci cAtre binsul,
iar, bacA nu, cAtre constiinta lui omeneascA sA se inbrepte si sa
spuie : in incapacitatea RomAniei, la un anume moment, be a rosti
cuvintul pe care-I asteptau toti, n'am si eu o parte be vinovatie ? $i
cine o are, sl nu inbrAzneascA a mai spune nimic. Dar as vrea sAl
%lab pe acela ce nu are aceastA parte be vinovatie I (Mari aplausei
Se asteptau Austriecii la lucruri marl ; bacA ar fi stiut insA
cl sintem asa be inofensivi, apoi ei ar H facut la Viena cel b'intAiu
steag pentru Romänia unitä si ar fi comanbat be sigur un articol-
prim be toara frumuseta in toate gazetele germane si unguresti ca
sA ne laube. Ei au crezut cã sintem nebuni, bar noi eram cuminti.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 23

$i noi eram prosti ! nu puteau calcula cit orientalism a mai ramas

in sufletul acestor oameni cad aveau o asa be convenabill imbra-
caminte occibentalä; nu stiau cit, bin Grecul cel siret, bin Turcul cel
zabavnic, a ramas infipt in fiinta noastra morala prin viciile clasei
noastre bominante. $i be aceia ei socotiau ca o sä fie altfel. -
Anglia ? Anglia crease pe Turcul mobern ; ii trebuia Turcul
intreg, si Turcul, rebus la proportii mai mobeste in ceia ce priveste
teritoriul, nu era un lucru placut pentru negustorul engles. Prin ur-
mare iata boi busmani : Austria, care se temea be irebentismul
nostru, si Anglia, care banuia pierberea posibila a cistigului ei, a
comertului ei in Orient. Era Rusia apoi, care zicea: sa se uneasca
Principatele, numai sä faca in nacaz Austriei! Dar, evibent, cine
ajuta cuiva numai pentru ca astfel sa faca nacaz altuia, nu e cel
mai bun prieten al celui b'intaiu: nu-i e prieten pentru iubirea fata
be el, ci pentru ura fata be cellalt. $i era si Turcia, care bin cinb
in club se trezeste inteo zgubuire be friguri furioase si atunci cel
bin urma lustragiu li inchipuie cà e be potriva lui Mohammeb So-
coli, Marele-Vizir be pe vremea lui Soliman-cel-Máret. Turcia a su-
fedt be friguri i la 1859, club crebea ca poate sa reintemeieze o
Imparatie turceasca Oa in Carpati; ea era gata sa bea un atestat
Francesilor i Englesilor ca-i sint auxiliari buni, vrebnlci hamali be
rázboiu, bar, obata ce au batut pe Rusi, acum e rinbul sa se restituie
Statul turcesc in granitele be obinioara. Cu astfel be ginburi ea se
impotrivia la eliberarea beplina a oricarii provincii supuse 'Ana
atunci. fa% beci, Inca un busman.
Dna era pentru noi Franta, biplomatia ei nu ne iubea be loc;,
biplomatii bin Constantinopol erau satui be chestia molbo-valaha";
insusi represintantul lui napoleon al III-lea pe linga Sultan vebea
cu oroare aceasta chestie care nu se mai ispravia niciobata.
$i, pe be altä parte, chestiunea romaneasca inbusmänia pe
Franta cu Anglia: alianta aceasta, atit be necesara in viitor, intre
cele boua Puteri se putea sfarima prin acea grija be noi pe care
Franta o avea si pe care Anglia nu voia s'o aiba, fiinbca avea grija.
be Turcia.
Atunci, intr'o astfel be Europa, cine oare tinea cu beosebire
la noi, pe linga cine ne ura franc ori ne iubea numai ca sä faca
www.dacoromanica.ro
 24 RSzbotul nostru in note zilnice

näcaz altuia ? Ne sprijinia boar nobila personalitate a impäratului

frances, insd fdrá ca Franta intreaga sd fie prinsd be aceiasi iubire.
$1, atunci, be ce ni s'au bat toate acele lucruri ? De ce intregul
program al generatiei be la 1848 a fost abus la inbeplinire?
Räspunsul este foarte usor: fiinbcä toti cei ce hotárau in
stráindtate si-au bat seama be un lucru, care era foarte abevärat :
ca aceastd generatie nu se lasä cu niciun pret bespartita be ibealul
pentru care trgia, cä aceastä generatie este in stare sl provoace
räscoale, sä aprinbá bin nou focul care abia se stinsese, cd paná
la moarte toti represintantii acestei generatii sint gata be toate sa-
crificiile pentru inbeplinirea unui ibeal. $i, cinb o societate intreaga
este in stare sä inlocuiascd o armatasi asa era societatea be la
1859, ei bine se poate zice ca societatea aceasta are tot atita
putere cit o societate contemporand sprijinità pe cea mai puternicd
armata: Sint solbati, fiecare, ai loealului lor I (Mari aplause.)

Da, este o asämànare intre vremea be atunci si vremea be

astSzi. SA incercam a vebea acum care sint metobele pe care le-au
intrebuintat acesti oameni ori care sint acele Orli, cel putin, bin
metobele lor be obinioarä care se potrivesc si Ora astazi.
Intäiu, onorat aubitoriu, oricite inimi bune ar fi inteo socie-
tate, oricite mint! luminate, oricitä constiinti nobilá, oricita borint5
be a face bine si oricitá putinta' be a-I face, o societate nu ajunge
niciobatd la niciun capdt WA o conbitie, mai insemnatã becit toate
celelalte: nu nurnai o organisatie, dar o organisatie pokivita pen-
tru scopul pe care-1 urmäreste. De ce pätimim noi be atita timp;
be ce atitea lucruri pe care le borim nu se inbeplinesc; be ce
vebem mentininbu-se o stare be lucruri impotriva areia partea
cea mai cinstitä a societAtii protestä be becenii intregi? Fiinbca
lipsesc oamenii ? Nu: sint. Finba nu sint strinsi impreunä prin-
tr'o inbelungatä ebucatie be solibaritate, printr'o fixare be ranguri
breapta si potrivitd, prin prefacerea societatii inteo abevdratd os-
tire inbreptatä spre atingerea unui scop clar. Avem organisatii, si
unele be fier, bar este intrebarea citi cuprinb, pe cine cuprinb, §i
-cu ce scop. Sint organisatii, nu be armate, ci be banbe be sclavi.
"Dar nu prin organisatii be banbe be sclavi pentru ciOigul fiearuia,
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 25

nu prin acestea o societate e vrebnica be numele ei. Ni trebuie

nu banbe be sclavi, organisate pentru jaf, pentru prabd, ci ostiri
intregi be constiinte inbreptate spre cucerirea unui ibeal.
El bine, oamenii be la 1859 au stiut sd facd ceia ce noi,
acum, in ultimii aproape boi ani be zile, in acest an si jumAtate
be zbuchtm, n'am stiut sa facem. Erau putini: s'au strins laolaltd,
si nimic nu i-a bespärtit. Pe cinb, astdzi, intdiu ii tdgdbuiesti cuiva
onestitatea sufletului, intdiu il acoperi mi cu loviturile pe care le-ai
ba bta, vitejeste, bar cu Muffle oamenilor be casä ai b-tale, ai
unei miserabile prese anonime be partib, caresi iea toate breptu-
rile fiinbcd nu iscaleste si nu intelege a se lua inbivibual rdspun-
berea niciunuia bin lucrurile scrise. Oamenii be la 1859 au ignorat
aceste mijloace be lupta; busmani mari s'au intilnit in aceiasi casä
si au vorbit bin inimä, márturisinb cu toatà sinceritatea cugetului
ce boresc pentru fare lor. $i au ajuns a se injelege.
A lost la Acabemia Romind unbe eu nu shit cel mai tirtar
be mai multd vreme, unbe sint be obiceiu oameni mai bátrini ,
acum boi ani, o mare si sincerd emojie : ni bäruise cineva niste
hirtii vechi. Curiositatea fireascd la un istoric m'a fdcut sä rdsco-
lesc Inca innainte be sfirsitul sebinjei prin ele, si am gäsit o scri-
soare pe care Acabemia a comunicat-o apoi presei si pe care presa
a si tipärit-o, unii la coabd, fiecare bupd cit injelege. Eu as fi ti-
parit-o in frunte. Era o scrisoare a lui Mihail liogAlniceanu cdtre
Lascar Catargiu, in care Hogälniceanu spunea cd a cdpStat un rost
in Stat, ca rostul &au este asa be important, incit are nevbie be
sprijinul tuturor oamenilor cinstiti. $i incheia cam asa: sint ani
be zile be cinb nu ni vorbim, ani be zile be cinb nu mai avem
nicio legAturd intre noi; astäzi eu fac cel b'intdiu pas si te rog
pe b-ta sä uitárn tot ceia ce s'a petrecut intre noi, pentru cd nu-
mai pe silinjile tuturora se poate sprijini cum trebuie mersul cel
bun al treburilor jerii. (Aplause-)
Este oarecare beosebire intre acest sistem, pe care, ca isto-
ric, 1-am mai vdzut in atitea scrisori, si intre sistemul care con-
sistä in a siti pe om sa-li bea prilej be a-1 uri. Repet formula:
a sill pe om sä-fi dea prilej de a-1 urt $i creb cd mai lound po-
litica este aceia care sileste pe om a-0 ba prilej sd-1 iubesti. (A-
plause).

www.dacoromanica.ro
 26 RSzboiul nostru In note zilnice

$i, b-lor, fiinbcA, be la o bucatA be vreme, cAtre 1859, a in-

ceput sA batA vintul si bin altà parte, fiinbcA s'a vAzut a Rusia se
pleacA, si cd Puterile occibentale cistigA victor% c5 o s'a poatA fi
unità Molbova cu Muntenia, CA o s'a poatA fi un singur Scaun pentru
aminbouà terile sau macar un Scaun mai bemn in Iasi si alt Scaun
mai bemn la Bucuresti, s'a petrecut un lucru. Anumiti oameni si-au
lAsat cum zice povestea noastrA si o veche poveste greceascA ,
si-au läsat pielea cea veche: s'au intins putin, pielea be sarpe a
plesnit si a rAsArit FAt-Frumos : FAt-Frumosul sprinten, cu ochii lu-
minosi, cu phut be aur revarsat pe umeri, FAt-Frumos care e numai
nevinovAtie, numai vitejie, numai noutate in suflet. Oamenii be la
1859 n'aveau insA nici naivitatea neexperientei, nici falsa naivitate
-a prea-multei experiente pe care o avern noi. $i si-au zis: ba, e
abevArat, sint oameni cari au avut obinioarA pielea verbe be sarpe;
0 aici e FAt-Frumos, acum, nu se poate tAgAbui: are ochi .be Fat-
Frumos, are par be FAt-Frumos, are graiu be FAt-Frumos, are vi-
tejie be FAt-Frumos, bar totusi si pielea aceia be sarpe binteun colt
nu e rAu sA n'o uitAm (ilaritate)! $i atunci oamenii bela 1859, o-
norat auNtoriu, cari n'aveau naivitatea realà a unora be acum si
falsa naivitate, be masa, a altora be acum, au zis : nu! nu mergem
cu Mihai Sturza, nu mergem cu Grigore Sturza! Dar venia beizabeA
Grigore, om cult, care a fAcut filosofie, care avea calitati be invatat,
be orator, be om politic, venia si le spunea: ce este Alecsanbri, ce
este Cuza, ce e Negri, ce e KogAlniceanu: niste copii pe lingA noi ;
noi sintem oameni cu experientä. E abevArat cl altä batA am fAcut
and politicA, bar acurn ne-am intins putin be a pocnit pielea be
sarpe si a cAzut jos; sintem Feti-Frumosi ca si binsii, bar, pe cinb
ceilalti shit Feti-Frumosi sAraci, noi sintem Feti-Frumosi bogaticit
be bogati ! $i voiti Unirea ? V'o bAm si noi. Voiti neatirnarea terii ?
Vom pregAti-o si noi. Voiti o nouA viatA romäneascA ? 0 garantAm
si noi. $i barn si parale pe be-asupra!
Ei bine nu: oamenii be la 1859 si-au bat sama be un lucru, cA
pentru a ajunge la un scop nou trebuie organisatie, dar trebuie organi-
satie noui i cu oameni noi.$i, bacA noi ne inselAm si crebem, in
naivitatea noastrà, ai_evAratA sau prefAcuth, cA Fetii-Frumosi abia ju-
puiti be pielea be sarpe pot fi ImbrAtisati be instinctul sAnAtos al

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 27

unui popor, un popor intreg ni raspunbe, be un an si jumatate, a

instinctul lui nu abmite aceasta metamorfosä. (Aplause.) $i atunci
ii crebem noi, caH am folosit bin aceasta viafa politica, bar ei, mi-
lioanele care au suferit bin aceasta viata politica, zic : mergem si
noi, ne miscam impreuna cu b-voastra, bar sa vebem in frunte Fell-
Frumosi be aceia cari n'au purtat niciobata piele be sarpe.
Prin urmare organisafie: organisafie noua pentru scopuri noi ;
oameni cure°, be cari sä nu se lege nimic bin farina amestecatá
cu putregaiu a unui trecut miserabil. Dacd oamenii be la 1859 ar
fi mers cu Mihai Sturza, cu Grigore Sturza, cu toata protipenbaba
fanariota, cu toll aceia cari se marturisisera pe la toate consulatele,
cari erau plini Inca be ramasifele scirboase ale unui trecut be umi-
Blip si be trabare, baca ar fi mers cu oamenii ace§tia, noi am fi
trait, cei bin Muntenia in Principatul muntean cu cine stie ce Hos-
pobar" in frunte, cei bin Molbova in Principatul molbovean cu cine
stie ce alt qHospobarz in frunte. Pe cinb, asa, lumea a ramas placut
uimita cinb a vazut pe colonelul Alexanbru Ioan Cuza, la care nimeni
nu se ginbise, Dornn in cele bona fell. $i stifi b-voastra ce imens
bine a resultat be acolo ? Un orn al trecutului ar fi venit bucinb
bupa binsul toate amintirile parfii celei rele bin viafa lui ; aceste
amintiri 1-ar fi urmarit la fiecare pas ; busmanii be obinioara nu i-ar
fi bat ragaz; prietenii cei noi n'ar fi putut sa aiba absolutd incre-
bere in persoana lui, pe cinb ()mut cel nou a mers fard niciun tel
be interese ale lui, fall niciun fel be legaturi ale lui, gata sä se
sacrifice oricinb pe binsul, a mers pe calea convingerii absolute brept
la sacrificiu. El a cazut, Ramania s'a innalfat; el a murit in exil,
Romania s'a intemeiat pentru totbeauna ca fara inbepenbenta, ca
fara liberä. (Inflächate aplause, mult prelungite.)
Al boilea lucru : era nevoie be o propaganba atunci; este ne-
vote de propaganda oriunbe si oricinb. Ca sa vebefi b-voastra cit
be mare este nevoia be propaganba in societatea moberna, chiar
la cei mai innaintafi supt raportul patriotismului, o sa abuc un cas,
care m'a impresionat abinc. Raposatul profesor la Universitatea bin
Leipzig, be pioasä amintire, Lamprecht, mi-a trimes obata o publi-
cafe germanä in care era vorba be o intrevebere intre tinsul $i
Cancelariul Imperiului. Cancelariul Imperiului avea intilniri cu Lam-
precht, lucru foarte explicabil: un Cancelariu nu cunoaste multe lu-
www.dacoromanica.ro
 28 Rlzboiul nostru in note zilnice

-crud pe care un om be specialitate le poate cunoaste. 5i nimeni

in Germania n'a acusat pe Lamprecht ca s'ar fi bus la Cancelariu
ca sa-1 faca ministru sau sal bea biurne sau alte nazbravánii 1-
bioate care pot räsari boar in capul cite unui mahalagiu politic
stupib bin acel nou Tarigrab care este o parte bin Bucurestii be
astazi (ilaritate, aplause). A benega oricarui ministru al terii tot ceia
ce cunostintele tale si munca ta pot sä bea, a o benega oricarui
om public, busmanului tau be moarte, este o crima. Trebuie sa fie
un miserabil acela care se face capabil be binsa. Liber omul catre
care te inbrepti sa nu tie seamd be sfaturile bate... $i sa va fac o
marturisire personala : in 1913, vara, a venit be la Orhanie, cam
bolnav, un solbat trecut be 40 be ani, care nu era bator sa meargä
acolo ; a venit cu vesti teribile be holerd si cu alte rosturi, si s'a
bus in casa unui om la care nu calcase niciobata in viata si nici
n'a mai calcat bupà aceia, ca sa-i spuie cam acestea : Se incheie
un tratat asupra lucrurilor bin Balcani; stiu lucruri pe care si b-ta
le stii si lucruri pe care nu le stii ; sa vorbim impreuna. Nu am
vazut pe ai miei be atita vreme, bar voi sta aici, ca sa ma intrebi
orice vrei. $i abaug: baca vei folosi, niciobata nu se va sti aceasta.
Ministrul acela era 6-1 Take Ionescu; solbatul eram eu. N'as fi
spus baca as fi fost intrebat, bad a5 fi fost consultat ca sa fie
cit be pufin mai bun tractatul bin Bucuresti, facut cu ochii inchi5i,
be oameni care abesea habar n'aveau be ce era vorba acolo. Prin
urmare ceia ce fac astazi am fäcut-o 51 altä bata, nu fata be un
-om impotriva caruia n'am nimic, ci fatd be un om care stie si el
ca n'am fost miciobata, supt nici un raport, prietenul salt. 51 tot
asa Lamprecht s'a bus la Cancelariu, bar nu s'a gas1t niciun im-
becil care sa scoata ca Lamprecht este pentru aceasta vinovat fall
be spiritul be critica liber al natiunii.
5i stip ce i-a spus Lamprecht Cancelariului? I-a spus cam
asa : Germania aceasta a noastra este o tara foarte puternica. Ce
n'avem ! Un lucru insa nu-1 avem, si pe aceasta trebuie sa-I ca-
patam : acea constiinta coborita 'Ana la cel bin urma om, acea in-
tregime a cugetdrii politice pe care o gasesc in Franta, pe care o
gasesc in Anglia si pe care noi poporul German, in masele noastre
n'o avem. Era parerea lui Lamprecht. Germania, care am vazut be

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 29

citä infrinare, be citá jertfä este capabild pentru scopul nebrept, ab-
solut nebrept, pe care-1 urmáreste, Germania aceasta nu crebea,
acum trei, patru ani, cd are bestuld pregAtire a maselor populare
pentru un rásboiu. $i noi afirmdm, in toate biscursurile solemne
pe care le rostim, cd natiunea e pe beplin pregatitä moral. 13a, in
Senat bacd unul a facut reserve in aceastä privinjd, toatd lumea
s'a ribicat impotriva lui: D-ta ai uitat be (Ditropolitul Varlaam, ba,
ce stiu eu ? be Mitropolitul Dosofteiu, etc.?, be care auzise in-
trerupátorul cu boudzeci si patru be ceasuri innainte : be Varlaam
si Dosofteiu si be pregdtirea lor pentru... viata morall mobernd a
najiunii noastre! (Ilaritate, aplause). nu! Trebuiesc pregatiji oamenii
be astdzi. $i aceia cu biplome mari bin Paris, bin Berlin si bin
alte part!, cari vor fi stiinb stiinfa lor, bar stiinja noastra, bespre
noi, n'o stiu in be ajuns. $i aceasta este stiinta cea mare ; cealalta
nu plateste boi bani pe lingd binsa. Pentru stiinja noasträ bespre
noi trebuiesc pregAtiji toji, si cei cu nasul mai ribicat in sus si mai
subjire, st be multe ori chiar acestia in rinbul intdiu (ilaritate).
Ei bine, la 1859 s'a fäcut asa. $i la 1859 am avut o presa.
Eu, bud as fi presebintele societdfii Presei nu sint nici membru
, as retipari o colecjie be articole be atunci si le-as rdspinbi intre
ziaristii be astazi, ca &à vabd cum se facea o gazetd in anii be pre-
gStire pentru viitorul nou al unui poper.: cu ce seriositate, cu ce
onestitate, cu ce bundcuviinjá, cu ce spirit in abevdr european si
mobern se scria atunci, si in ce forma pentru toji inteligibild. hi
bd samd o parte bin membrii, foarte talentati be alminteri, ai presei
romanesti be astdzi be faptul a lucrurile la care fac alusie, toate
viciile, toate pdcatele cutdror persoane bin Bucuresti care se spurcd
zilnic intre ele, nu sint cunoscute be imensa majoritate a publicului
romin si cd astfel isi cheltuiesc spiritul begeaba? De unbe sä stie
marele public toate murbdriile bin casa fiecdruia, care formeazd
obiectul alusiilor bin presa remind ?! Atunci se spuneau lucrurile
serioase, serios ; lucrurile funbamentale, onest; lucrurile be viitor
cu stiinja si convingere. Si de aceia presa aceasta a avut rol be
cdpetenie in Unire.
Dar se va zice : nu erau si gazete be altfel? Cum, consulatul
austriac, care avea, bacd nu casa sa be fier nu stiu bud se in-

www.dacoromanica.ro
 30 Rázboiul nostru in note zilnice

trebuinfau case be fier la 1859, bar pungulife bestul be pline.

<cAghenfial nu suna bintr'insele, cum ii suni ariciului cu cheite si
joacä ? Nu suna la urechile unor anumifi arici-ziaristi pungulifa Aus-
triei ca sä joace ? (fiaritate.) Ei bine nu: erau atunci arici cari nu,
jucau si, baca impungeau, irnpungeau, nu pe cel be casã, ci pe
strain. Daca e vorba be arid be presa, erau arici be felul acesta,
bar nu jucau nimgnui pe bani.
Cum ? Avea Austria atitea interese in Molbova si nu era un
partib austriac ? Nu era. Dar yeti zice : Nicolae Istrati ? Nicolae
Istrati, scriitor, poet, om be treabg, care a intemeiat o scoalä la
Rotop5nesti, era filo-austriac. Pentru bani ? Fereascii Dumnezeu I Asa
crebea el, om curios, a drui cugetare falsá II bucea la aceastá
conclusie.

Ori crebefi b-voasträ a la 1859 s'ar fi putut aceasta enor-

mitate ca intiunul bin Corpurile Legiuitoare sá se ribice un senator
care sä spuie: Intre noi chiar, sint oameni vinbufi, si acel corp,
acea parte bin Parlament sä nu aiba sentimentul elementar be bern-
nitate care ar fi facut sa se suspenbe imebiat sebinfa pentru a se
cere aceluia care a fAcut benunful, fost rector la o Universitate,
sa.si precizeze acusafia si, in orice cas, anume persoane sä piece
bin Parlament: sau acei vizafi prin acusafia bovebita sau acela
care aruncase acusafia ce nu se poate bovebi asupra colegilor lui "?'
(Aplause puternice).
Presä be corupfie nu existã. Nu era nici gazetä iuseased,
nici gazetä austriack nici gazeta turceasca la Iasi ori la Ducuresti ;
fiecare scria asa cum ii spunea constfinfa, mai bine sau mai räu
informat,si poate ar fi fost bine sa se fi infeles top, pe aceleasi
base. Dar crufinbu-se si respectinbu-se intre binsii au bat o luptä
corectä si besinteresata, arátinb brumuri beosebite catre acelasi ibeal.
Era atunci si o abunare care a finut mai multe luni be zile
Räposatul Dimitrie Sturza, care era MS inboialA un om cu foarte multe
calitáji, care insä era inchis oarecum in obiceiurile sale be erubijie, a
fäcutsá se stringa lucrurile privitoare la Unirea principatefor in zece
volume prea groase. Intre paginile acelea sint unele care ar trebui
sApate in bronzs De mutt a rmai fi trebuit sa He alese astfel be bis-
cursuri pentru ca fiecare scolar, la leclia be istorie, ca si la leclia
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 31

be morala politica, sä le aiba in mina. Decit sa se invete breptul

abministrativ, cu cite jubecatorii sint in tara, si o mulfime be alte
lucruri, care, ori vor trebui si se vor invafa atunci, oH nu vor
trebui si be ce sa se mai invite, mai bine s'ar pune in mina ele-
vilor biscursurile be atunci ale lui Kogálniceanu, biscursurile lui
Negri, biscursurile frunta5ilor be aici bin Bucuresti ai miscarii catre
viitor : atunci s'ar forma alt suflet bed prin invafarea pe be rost
a paragrafelor bin Constitufie (aplause).
Ar fi be borit apof ca un final- care ar avea vreme sa faca
-0 paralelä intre besvoltarea celor boi ani ai Divanurilor ab hoc si
Intre besvoltarea Camerelor romine be la 1913 Ora acum. Vremi
insemnate acelea be bupa 1913, bupa tratatul be la Bucuresti, care
a lasat problema balcanica intreaga. Caci aveam breptul sa trimetem
episcopi 5i n'am trimes; avem breptul sa facem scoff si n'am facut;
avem batoria sa barn o buna opinie bespre noi in cabrilater si n'am
prea inbeplinit-o ; aveam misiunea be a finea unifi intre binsii pe
acei cari iscaliserà tratatul bin Bucuresti si a boua zi li-am bat
brumul ca sä-si sparga capetele, ajunginb acuma, unii bin ei, 5i la
borinfa be a sparge pe ale noastre. In Camera se biscutau la 1913
furniturile cu cintec ale nu stiu carui macelar 5i alte lucruri care
nfau silit, intr'un moment, sa cer cuvintul pentru a rosti aceasta
simpla proposifiC, in momentul chiar cinb pasiunile in jurul mace-
larului erau mai aprinse : bafi-mi voie sa regret Ca aceasta fru-
moasä sala are un singur befect : ii lipsesc ferestre, care sä se
poata beschibe. Nu stiu curn respirau ceilalfi, bar ma innàbusiam,
5i astfel mi-am permis aceasta critica fall be arhitectuf care nu fa-
cuse ferestri pentru ca, intr'un moment be incalzire a atitor valori
morale, ele sä poata fi beschise catre aierul curat.
Pe urma a urmat o alta lupta ; pentru liberarea economica a
feranului sau contra, bar, cinb te uitai mai bine, era vorba, cel putin
be o parte, be altceva becit be teorii politice privitoare la liberarea
teranului; au urmat conflicte salbatece, besonorante, cu scufii be
puscariasi aruncate in fafa unui ministru, cu insulte plecinb be la
oposifie spre banca ministeriala si be multe oH be la banca minis-
teriala spre oposifie ; au urmat astfel be scene, incit as fi vrut sa
vab pe omul curagios care be acum in cinzeci be ani o sa inbras-
masa a face o publicafie bespre Parlamentele bintre 1913 si 1916,

www.dacoromanica.ro
 32 Räzboiul nostru in note zilnice

cum a facut Sturza, cu pietate, pentru a infalisa un mobel genera-

jiilor viitoare, in Divanul ab-hoc be la 18569. (Furtunoase aplause.)
Crebeji b-voastra cä acele sute be oamcni pe care le cuprinb
tribunele Parlamentului in acele putine momente mai importante, sint
lipsite be auz sau be memorie ? Ori ca nu-si vor ba voie sa faca,
fiinbca sint mai saraci si mai inculti becit multi bintre cei cari stau
in incinta, jos, be zece ori mai mult be cit a Facut floarea natiunii
in momentele cele mai marl be inbreptare catre ibealul national,
acolo jos, In incinta ? krab ca in tribune be multe ori se gSsesc cocoane
boritoare be a asculta fioriturile be gitlej ale acelora pe cari-i numesc
eu pitigoi estetici, la Camera ca si la Senat, pitigoi mai tineri, be
o parte, pijigoi mai bätrini, be and parte, bar estetici cu tofii (mare
ilaritate, aplause) , Irma acolo sus sint si constiinte bureroase, sint
framintari be inboiala ale unei abevarate constiinje. $i aceia sorb-
fiecare cuvint ce vine be jos, ca o revelajie bumnezelascO, si ce ga-
sesc ? Cetifi .t Monitorul Oficialz. Prin spectacolul vietii publice se
ba o mare leciie be moralitate sau be imoralitate unui popor, mai
mult becit prin toate biscursurile festive care se pot tinea. (Aplause.).
Si, b-lor, cu aceasta incheiu inca o parte bin cuvintare; bin exem-
plele pe care ni le bau oamenii be atunci, ma opresc asupra unuia. in
Camera care a precebat Unirea, s'a vorbit luni intregi, aproape zi be zi,
be soarta teranului romin. Dar aceia cari au vorbit be soarta teranuIui
romin n'au vorbit in vint: peste citiva ani be la alegerea lui Cuza-Vobl.
s'a bat reforma fägAbuitä ; s'a bat atunci cit se putea ba. Erau pe acea
vreme oameni ale earor cuvinte insemnau un angajament si cuprinbeau
in ele o garanfie. Mine o sa' trimitem sute be mii be jerani in foc. Sufe-
rinta lor a inceput be mult. Ei o primesc bucuros. Ori pe cine am intilnit,
be oriunbe, mi-a spus cA r5spunsul teranului, la oHce intrebare privi-
toare la viitor, este aceasta : cDaa vrea tara! Deed ni cere tara!).
N'au nlciun argument ImpotrivA. Am intrebat si eu in multe locuri :
Mergem ? Daca zice tare, mergem! Si nu erau oameni cari lasau
in bine pe ai lor, ci säraci cari, plecinb be acasa, luau bratul care
singur putea sa bea bucata be mamaliga copiilor flaminzi si zbren-
terosi. Rabn iarna, rabba viforul, rabba transeiele umebe, rabba
foametea celor Zie acasS, si totusi sint gata sa.-si verse si ultima
picatura a sinoelui bin trupul secatuit be munca si nebreptate. (Mari

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 33

aplause.) Si eu, care sint istoric, imi abuc aminte be o noapte la

Paris, pe vremea Revolufiei, cinb toata noblefa s'a ribicat si a spus:
cite brepturi avem asupra saracilor, le parasim pe toate; noi sintem
feubalii, noi bistrugem regimul feubal; noi tofi fagabuirn cà be acum
innainte nu ne mai ginbirn Ia nimic bin ceia ce am avut. Cea mai
frumoasa clipa bin toata besvoltarea Revolufiei francese, o clipa
vrebnica be a sta alaturi cu cele mai mari ale Greciei antice! $i
m'am ginbit_in naivitatea mea be cugetator politic : oare n'am putea
ba si noi astfel be exemplu ? Sintem o Constituanta, ne-am abunat
pentru a legifera in ce priveste chestiunea feraneasca. Oare ce ar
fi ban' ne-am ribica, azi, cu tofii si am face o beclarafie solemng,
Fara beosebire be partib, in care sa zicem: mobalitafile le va hotari
orice Camera ; articolele bin Constitufie, cari impiebeca improprie-
tarirea cea noua, cea mare si befinitiva a feranului, articolele acelea
insa le abrogam noi, acum, si spunern solbafilor viitorului: Vefi pleca
gospobari neliberi, si va vefi intoarce gospobari liberi; bin pamintul
altora aft plecat, in pamintul vostru, ban' yeti avea zile, va vefi in-
toarce; baca nu, macar ai vostri vor stapini pamintul pe care-I yeti
fi meritat prin vitejia voastra. (Inflacarate aplause, inbelung prelungite.)
Ei bine, in viafa mea n'am vazut abunare mai incremenita becit
Abunarea beputafilor Romaniei cinb am facut aceasta propunere.
Au venit boar vre-o boi eari, fara sa ma intrebe, e abevarat, baca
fac parte bintio Constituanta si ei, mi-au pg's intrebari asa be naive,
incit m'arn intrebat unbe ma gasesc. Luni be zile, in curs be boi
ani, Divanurile au vorbit numai be soaita feranului, si noi n'am
putut gasi, in certurile noastre pentru vagoane si cite alte miserii
si jafuri, o clipa in care acelas mare curent be iubire, be onestitate
fara be muncitorul sublim si be neintrecutul ostas al acestei feri sa
ne uneasca pe tofi. (Mari aplause.)

Si, mine, bupa ce worn hotari soarta paminturilor la care ne

uitam be atita vreme, nu cu ochii plini be foc ai cuceritorului sal-
batec, lacom be alte feri, ci cu ochii buiosi gi fratelui care se uita
la brazba pe care be boua mii be ani fratele ski munceste cu su-
boare amestecata cu singe pentru ca, ribicinbu-se be jos, sa pri-

www.dacoromanica.ro
 34 Razboiul nostru in note zilnice

measea pe fata loviturile be palme ale st5pini1or säi, cinb vom fi

st5pini pe aceste teritorii, oare crebe cineva c'd s'a isprAvit? Ilu.
Problema romäneascA face parte binteo problem5 monbialà; si prea
o uitAm bes. Crebeti bvoastrà a Bulgarul care s'a hot5rit sä rämiie
totbeauna la Dis va si r5minea ? Crebeti b-voastra c5, cu toate pro-
clamallile generalilor germani be la Bruxelles c5 sint acolo si acolo
vor räminea, o s5 r5mlie totbeauna acolo ? Crebeti b-voastra cA
st5pinirea germanä pän5 in mijlocul Rusiei este un fapt befinitiv?
Una este a ocupa un teritoriu, alta este a-I p5stra militar si al
treilea lucru, cel bin urm5 si cel mai insemnat, este a sti sä.I mentil
supt raportul politic panä in momentul cinb Cab hotäririle befinitive.
Pentru aceasta insd breptul nostru trebuie cunoscut; trebuie
presintat asa, incit nimeni s5 nu se inboiasc5 be binsul ; trebuie
menjinut asa, incit nimeni s5 nu poata" lovi intr'insul ; trebuie ga-
rantat asa, incit nimic bin greselile mintii sa nu poat5 abuce sit,-
rimarea operei cistigate prin vigoarea bratului. SS nu ni se intimple
apoi cumva si nou'a ca ilustrului cugetAtor politic bin Sofia, Danev,
care tinea minile inclestate pe multe paminturi, bar s'a g5sit pe
urrnd cine sa-1 scuture asa incit mult mai putin a ramas intre un-
ghiile sale. Trebuie o preg5tire nu numai a noastr5, bar a luraii
intregi pentru viitorul nostru. Si atunci intreb: Ce a facut societatea
noasträ pa'na acum ? Ce ? Unbe ? in ce Parte ?
Veti intreba: Oar I. 1859 ? innainte be 1859 au fost cel putin
zece ani in cari n'a fost Romin aflator in sträin5tate care s5 nu
bun impreunä cu binsul eonsiiinta batoriei be a face cunoscut lumii
intregi brepturile si ibealul natiunii sale. Stubentii be ieri ni-au abus
nou5 un colt be strain'atate pa pdmintul Romániei ; stubentii be la
1848 la 1853 au bus ei un colt bin aspiratiile si brepturile romã-
nesti pe orice pämint strain pe care I-au atins. Oamenii bätrini si
invatati, astazi, nu se pricep a face atita pentru triumful afirma-
tiunii be brept a poporului nostru, cit se pricepeau copiii cari abia
parasisera bancile scolii, cari n'aveau boudzeci be ani, si viitoruf
RoT5niei vorbia in toite unghiurile lumii printr'insii. Ne recomanbam
prin cultura noastr5, trabuceam poesia noastra. populará ; Hogälni-
ceanu tiparia in frantuzeste fragmente bin cronicele noastre. Si n'a
fost Capitalä in Europa care sá nu stie ca aici in Carpati, aici la

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 35

Dunare, este un popor hotarit sa traiasca impotriva oricui, in mar-

genile breptului sau intreg.
Invete-se tinerii be astazi sa MO acelasi lucru. Dar se va
obiecta: nu e vremea pierbuta ? Nu, mi-e frica insa ca intre Rea-
listii grabiti, intre entusiastii neastimparati, sa nu fie acei mari le-
nesi pe care-i cunoastem be o viata intreaga, $i cari sa zica : acum
am facut un lucru mare, hai bin nou pe cuptor ! Ei bine, nu! E
atita be lucru, chiar bupà ce vom fi si in muntii Maramurasului si
vom oglinbi steagurile noastre in apele Tisei, incit nu o generatie,
ci generatii intregi vor trebui sa munceasca. Deocambata aceasta
generatie sa-si ia inbemnul, baca nu be la faptele noastre, fatal
putine intr'o societate care n'a vrut nici-obata &à le primeasca cu
in:ma beschisä, macar be la vorba iesita bin abincul inimii cite unui
ibealist besperat be netrebnicia societafii in care traieste (Mari
aplause, ovatiuni prelungite).
14 Februar, 1916.
Boieri i «Boieri».

Doua ziare au vorbit acum in urma, referinbu-se la anume

inletiri contra concorbiei nationale pentru atingerea unui ibeal unic
si la betestabile legaturi cu strainatatea si anume cu aceia care
este, fireste, busmana inbeplinirii acestui Meal, bespre boierii be
obinioara. Ar fi fost $i ei niste uneltitori, niste sprijinitori ai stral-
nului, niste vesnici tulburatori pentru izbinba partibului lor si chiar
pEntru satisfacerea vanitatii personale.
Sa i se bea voie unui istoric care $tie ce au fost boierii cei
vechi si care, fiinb be mult amestecat in viata politica, stie $i ce
sint i<boieriip cei noi, fara beosebire be partib, sa protesteze In
Mosul celor d'intaiu.
Daca avem o tara astazi, o batorim, fära inboiala, in mare
parte, in foarte mare parte, vitejiei, intelepciunii, tactului politic si
minbriei boierilor be obinioara. Ca au avut scaberile lor, nu taga-
buim. E sigur ca fara aceste scaberi ar fi fost mai be mull o Ro-
manie unita si neatirnata, ca multe varsari be singe, multa mina
si multa burere ni s'ar fi crutat bud ei s'ar fi ribicat pana la simtul
batoriei unei statornice legaturi fratesti. Dar umbrele lor ar rasari

www.dacoromanica.ro
 36 Razboiul nostru in note zllnice

innaintea noastrà pline be mustrare Ned i-am pune, alaturi, nu be

urmasii lor, ci be aceia, cari, fie si bin singele lor, li-au luat locul.
Ei ni-ar arata ranile cistigate in lupta pentru fara si steagul pe
care I-au finut brept in fafa busmanilor.
$1 be ce au putut ei. sa fie astfel ?
intaiu pentru Ca aveau o traditie de familie, asa be strins
legard cu insAsi viafa patriei, incit orice triumf si orice suferintà a
ei insemna si un triumf si o suferinfa pentru innaintasii lor. Patrie
inseamnä qlucru parintesc», <cmosie», cum i se zicea be mult, in-
seamna qmostenire» si, in ce priveste binele ferii, ei aveau a face
necontenit si cu ins'asi mostenirea pkinfilor lor.
Astazi? 0 burghesie conrupta be lux si elemente feranesti
parvenite au luat locul .neamurilor vechi. Fiecare se represinta pe,
sine, poftele si ambitia sa. Boierimea be singe, impestrifatä cu
straini, nu mai are ea ins'asi nici o legalurà cu trecutul marilor
familii. De aici furia be notorietate, be cistig, cit mai iute, cu
orice pret.
Vechiul boier sta la mosie. Era un bun si un mare gospobar.
0 frätie be munca il unia cu teranul. Facea biserici si scoli. innainte
be a fi un Stat, el era, la vatra lui, Statul. Milos si binefkator,
stringAtor si harnk, el cirmuia tara ca si mosia lui. Si, cum claruia
acolo, asa si aid barula: fapta sa, banul salt, singeld ski.
Dar ce voifi s'a faca noul eboier», fgra profesie, fara iubire
pentru vre-o profesie, usuratec si flecar, vorbäref Vara ibei, preten-
tios fara merite ? Convorbiri si comploturi, intrigi cu oamenii be
casg, club si joc be carfi, sport politic in Parlament, ura contra
rivalului care-i rapeste zilnica porfie be onoruri pe care ar avea-o
MO la Guvern,si totala lipsa be contact cu fare reall Ce poate
face acest om becit sa barime fara a putea clàbi vre-obata?
Boierul bin altä vreme se pleca innaintea strainului, une ori
i de nevoie. El nu o facea becit pentru a scana plata tern. $i
chiar be ar fi amestecat uneori, prin nebibacie, pe strain in rostu-
rile noastre, mai era be iertat, fiinoca aveam o situatie in lume
pe care groelile noastre n'o puteau distruge gi pentru ca nu eram
in ma'sura sä urmärim un ideal. AstSzi, club noi sintem in minile
noastre si cinb mijesc zilele inbeplinirii celui mai brept ibeal, arhi,

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 37

,vele Legafillor gem de dovezi de complicitate, care ar putea omori

de zece ori un om politic.
De acela sa nu scormonim cenusa mortilor pe cari nu-i mai
putem intelege fiinbca brumurile lor au fost parasite be mult. 5i
,de toatä lumea !
14 Februar, 1916.
t Regina Elisaveta.
Regina Elisaveta s'a luptat greu cu moartea. Stiri be Miercuri
Inca aratau a si-a pierbut cunostinta. Sentimentele be abinca emotie
ale unei teri intregi, ale unui intreg neam o incunjurau in lupta
aceasta mai mare si mai grea becit toate.
Ele priviau be sigur pe Regina. Multi ani be zile alaturi be
severa, be austera personalitate a Regelui, a stat aceasta femeie
careia nu-i era ingabuit sa tulbure cu simtirea ei belicata ginburile
grele bin care solul El si-a fault viata intreaga. 13iruitor peste tot
ce era in el inima, Carol I-iu a facut in jurul sau marea singura-
tate a batoriei, be care nu se putea apropia pentru a o rupe nici
cine avea mai mult brept la aceasta. Putine zimbete, be la acela,
rapebe stins, al copilei lor, au fost ingabuite sa rasbata pana la
binsul. Simtial ca zimbetul insusi era o ofensa pentru solitubinea
Mi eroica.
Femeile insa nu-3i pot birui /Ana intr'atita firea, chiar drib
sint isolate si expuse pe tronul raspunberilor 3i suferintelor. De
aceia Dumnezeu, care nu li ba totbeauna o bucurie pasnica printeun
sot totbeauna apropiat be ele, prin felul vietii lui si prin felul cum
intelege, i-a bat vesnica mingliere a copiilor. Elisaveta a Romaniei
n'a avut mult timp acest sprijin al sufletului sau. I-a ramas un mor-
mint, in care n'a putut inchibe niciobata buioasele ei amintiri.
Lingusirea i-a zis: Mama Ranitilor, cinb era Inca o tinara si
frumoasa femeie. La paturile celor pe cari jertfa pentru Ora ii
arunca in burere si-i punea in fata mortii, a aparut alba umbra a
Doamnei, be la care neamul nostru a asteptat totbeauna alinare,
mila si rasplata unei recunoasteri pe care nicio alta fiinta n'ar pu-
tea-o ba. I s'a raspuns cu tacerea miscata a celor mingliati be
Zinsa si cu complimente .reci be Curte.
Si totusi cit be mult poate inlocui pentru cine statea in locul

www.dacoromanica.ro
 38 RSzboiul nostru in note zilnice

Ei mice lipsa iubirea unui popor! Poporul nostru, unul bin ale
mai bune pe lume, a avut pentru Regina o abincä reverenfa, si
mai ales cei ce traiesc supt st'apinire strAin5 au bat acestui respect
un caracter sacru. Nimic bin ce a privit-o n'a trecut WA sa ating5.
fibrele cele mai abinci ale sufletului lor bureros. A §tiut-o poate L
Regina Elisaveta. Sint lucruri pe care cei interesafi nu le pot as-
cunbe niciobafa.
Regina vorbia romäneste cu o perfectd stäpinire §i chiar cu
o beosebitá eleganf5, in care punea, obatO, cocheta constiinfa a bi-
ruinfei sale asupra unor insemnate greutafi. Pentru cei s5raci a
avut totbeauna o abinea mila si pe copiii altora i-a iubit totbeauna
cu cite o fOrimaturO bin iubirea sa be mam5, rAmasd fär5 obiect.
Totusi asa au fost imprejurArile, asa a cerut o voinfä care nu era
a Ei, asa a potrivit o impiebecare bibace be care Ea n'a tiut_
niciobatä nimica, incit poporul nu si-a cunoscut niciobatà in abeviir
Regina, in jurul careia fesea povetile ce incunjoarä figurile mari
ce nit se v5b. Lui i-a pärut nespus be r5u. Si Ea, Regina, a sim.it-
be atitea ori in inima Ei si aceastd lips'a.
Atunci a cOutat in sine insasi fericirea pe care viaf a, Fara rOu- -
tate, prin nebiruitele ei tatalitali, i-o refusa. De o innaltd culturk
cum pufine femei bin secolul ei au avut-o, Doamna Romäniei si-a
improspätat sufletul bin scrisele celor mai mari ginbitori ai lumii
si in cintecul lor si-a gAsit alinarea. Spirit romanticcum era totul
obinioará pe bunele mlluri ale Rinului, ea s'a confunbat in far-
mecul si in- taina romantismului. Oprinbu-se mult timp asupra su-
fletului Ei superior, a scos bin abincimile lui intalu cintece, apoi
cugetari be serioasä si senind filosofie.
Aceasta a ajutat-o s'a tr5iasc5. ii va fi pl5cut gloria pe care
o ciOiga Carmen Sylva ? Cifi pot fi nesimfitori la faimä! Oricum,
Ea s'a impAcat astfel, prin sine insasi, cu toate.
Astfel, ieri ginbul Ei ce se zbuciuma in bureri nu intimpina
nimic nou in suferinfa care o sf4ia, in misterele ce-i r5sOriau in-
nainte. Partea omeneascd bin fiinfa Ei se bucura boar a urmáreste
brumul pe care supt ochii Säi in lacrimi 1-au urmArit cei pe cari
i-a iubit. Crebinfa-I zugrOvia in fail inbeplinirea borurilor vechi sau
nouä care I-au fost chinuit sufietul. Iar partea aceia prin care ori

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 39

,cine a cugetat la, taina viefii, serios si inbelung, a biruito, privia

be sus, constatinb senin, cel mai abinc bin rosturile existenfei,
acela care libereaz5 be binsa.
Ii uram sä poatà birui. Dacd insi soarta a voit altfel, ne vom
ginbi totbeauna la aceasta .b'intäiu Regina a noastrà care, pe drib
- soful Ei era o glorie pentru RomAnia, a tiut sa bea Tronului ferii
a onoare care nu era numai a rangului Ei.
21 Februar, 1916.
Verdun.
Pe malurile fIleusei, in apropierea celor mai puternice bin
-fronturile ce apara Franfa, se bd una bin cele mai insemnate lupte
-pe care le-a pomenit Istoria.
insernnatà e uriasa invalmAsala be ast5zi prin numarul osta-
silor cari se jertfesc, prin caracterul far5 pareche be ingrozitor al
mijloacelor tehnice care se intrebuinfeaz5, prin marimea resul-
tatului cátre care se finteste, resultat care priveste, nu numai
Franfa si Germania, ci lumea intreagä, i aceasta pentru macar o
fumitate de veac.
Diciobatä geniul Fate Matti n'a trecut mai sumbru asupra
omenirii, aruncinb bin norii tainelor sale nepatrunse träsnete care
vor omori be sigur, bar pe cine nu se stie incä.
kisa zilele acestea be Februar 1916 vor raminea i pentru
alt cuvint scrise vesnic in constiinfa umanA.
De o parte o imensa impäräfie, mai mult : o rasa aproape
intreagaafar5 be Scanbinavi, be Olanbesii, asa be amestecafi, si
be fragmente sviferiene i flamanbe, cu toatá pregatirea ei in-
comparabilä, cu toed .energia ei besperat5, cu toatá puterea pe
care i-o 65 simful ca e la yunctul culminant al ursitelor sale.
De alta, un mare popor rebus la num5r, scazut ca influenfá
el bogalie, purtinb pe trup rani abia cicatrisate. De boua ori mai
pufini, ajutati Mu be alialls'o zicem iegoisti, rámas in urmá ca
organisare si aplicafie practica a stiinfei. Ei stiu bine cA bin biru-
infa nu li va veni nicio cucerire mare, niciun brept be a robi pe
alfii, niciun cistig urias care s5 Ii rasplateasca sniffle. N'au macar
in fruntea lor un impärat be brept bivin ori un sublim erou pen-
. fru cari, in befia bevotamentului, sä se arunce voiosi spre moarte.

www.dacoromanica.ro
 40 Rlzboiul nostru in note zilnice

$i ei resistä. De 'zece zile resistä. Si, orice-ar fi, Udall a

si be acum innainte vor resista.
Pentru intaia oard in istoria lumii eroismul se presintà sin-
gur, WA nicio constringere, Fara nicio teatralitate, WA' nicio l'aco-
mie. $i aflä in el puteri morale pentru a inlocui orice sprijin.
0 forfa noud s'a nAscut pe lume in Februar 1916 la Verbun.
$1 cea mai nobilä pe care ea a cunoscut-o.
28 Februar, 1916.
Pentru «Moldova».
«Molbova rgspunbe la articolul mieu bin numarul trecut. Ras-
punbe pe allturea cum ii e obiceiul si cum ii e nevoia. Ca sä se vaôã
ce intortocheri pot iesi bin capul tulbure al unor oameni be rea
crebinfA, reprobucem chiar textul impubic al pamfletului :

gSe stie a b. Nicolae Iorga a beclarat rAzboiu impAratului

Franz-Iosef.
Acest eveniment istoric s'a intimpiat in imprejura'ri cunoscute.
D. Iorga facea acum cifiva ani, o excursiune prin Bucovina. Zgo-
motos si iubitor be fairnA, cum a fost intotbeauna, b. Iorga stra-
bätea orasele 13ucovinei insofit be un grup be 4(stubenP cari fa--
ceau <<atmosferP imprejurul ski pe oriunbe se opria. D. Iorga
fäcea conferinfe, conferinfe in care Austria era maltratata Mt' mill_
incefi cum sint Nemfii, ei au rAbbat mai mull timp atitubinea b-lui
lorga, Ora ce, intr'o zi, la Suceava, representantul Guvernului, un
Romin bucovinean, s'a hotSrit sä roage pe b. Iorga sa-si intrerupà,
cAlAtoria sa in I3ucovina. De atunci b. Iorga a jurat rAsbunare im-
potriva Austriei si a beclarat räzboiu impAratului Franz-Iosef.
De atunci a crescut intr'un mob extraorbinar bragostea sa
be Rusi. Asa be tare a crescut, ca" b-sa e astazi mai Muscal becit
Muscalii.
Ceia ce istoricii rusi stiu si märturisesc, ceia ce oamenii for-
politici recunosc, b. Iorga contestä.
Astfel nimeni in Rusia nu contestà existenfa Ucranienilor (sic);
pentru b. forga ei nu existg. Interesul Rusiei fariste cere suprima-
rea Rusilor Mici; b. Iorga ii suprim5.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 41

Se cunoa$te faimoasa sa apostrofa la Camera: Ucrania (sic)

nici nu exista!
La acest ucaz al b-lui Iorga prin care suprima un popor,
raspunbe b. C. Stere printeun articol pe care-I publicam in numa-
rul nostru be azi>>.

«Molbova» minte ca o promisiune be breptate maghiara sau

ca un consul-Prohaska oarecare.
Oricit as fi be ,,zgomotos si iubitor be faima", ceia ce o
arata, intre altele, abinca tacere in care las sa se strecoare in-
-treaga mea munca $ffintifica, ce "nu s'a invrebnicit, in aproape
boulzeci $i cinci b6 ani, be zece bad be sama in tett fata be
atentia ce i s'a acorbat be un public competent peste hotarele
noastre,n'am strabatut Bucovina, intovarasit be stubenti, cu sau
fara ghilemetele b-sale, n'am tinut conferinte nicaieri, n'am nevoie
be nicio atmosfera" $i n'am atacat" pe nimeni. Cinb am scris
Neamul Romanesc in Bucovina", am calatorit absolut singur, §i
nimeni n'a $tiut be brumul mieu facut pe banii miei $i fail
niciun alt scop becit a $ti.
D'am fost rugat in particular be un functionar romin bin
Suceava sa nu continuu calea mea, ci, in cursul unei calatorii cu
membrii Ligei spre Suceava, am fost oprit la hotar $i expulsat,
pentru a in Rominia m'am pronuntat contra ingenuncherii poll-
tice fata be Austria. 0 jara intreaga fácea atunci, cu prilejul rein-
noirii Convenjiei be comert, acela0 Iucru.
Deci nu de atunci sint contra politicei cu Austria.
N'am nicio bragoste pentru Ru$i, ci pentru poporul nostru
singur. Dar nu creb ea politica unei teri se poate face cu senti-
mentele unei mahalagioaice inciubate nici cu sperantele in straini
ale unui ministeriabil lihnit.
Aceste lucruri le $tie perfect $i b. Virgil Anion, fiinbca a fost
martor, factor, $i aprobator constant al agitatiilor anti-austriace, la
care n'avea bestule lacrimi in gitlej si accente melobramatice in
talentul sau.
Cit priveste polemica pe care o beschibe cu mine, pe teren
b-lui C. Stere, vom vorbi aiurea, la Acabemia
-stiintific, erubitia

www.dacoromanica.ro
 42 RAzboiul nostru in note zilnice

Romina, limpebe $i bovebitor. Cine vrea s5 invete, n'are becit sa

pofteasca. E loc in tribune pentru oricine vrea sa-si lumineze ig-
noranta ori sa-si preciseze nelamuririle.
6 Mart, 1916,
ncerea.
E tacere in Romania. Nu se tin intruniri, nu se fac manifes-
tatii, Parlamentul se ocup5 bin cinb in cinb be vre-un marunt articol
be legislatie a momentului. Presa care striga a ragusit, cea care
chema la coltul strabei si-a ispravit toate cochetariile. Oricine poate
face ce vrea. Se poate buce la Ploiesti b. Marghiloman ca sa van'
ca si acolo are o buzina be aberenti. Poate sa presinte convingerile
sale si ale b-lui C. C. Arlon. Ar putea veni cineva sa propuie si o
alianta cu Turcia ori o unire personala cu l3ulgaria. E sigur ca nu
i s'ar face onoarea unei inbignari !
Deci, o amorteala, o abbicare, supunerea orientala la orice
ar fi recunoasterea neputintei oricarii initiative, oricarii reactiuni.
Asa ar fi ban' ne-am gasi la Queretaro oH la Buenos.Ayres
sau si Fara suparare la Atena oH la Sofia.
Dar sintem,nu la Bucuresti, ceia ce inseamna altceva, ci in
Romania.
Si in Romania cea mare si abevarata o astfel be tacere se
stabileste cinb fiecare, stie ce se va intimpla si, in ceia ce va trebui
sa se intimple, ce are be facut.
Tac toti. Cautati insa numai la rasuflarea lor retinuta, la ochii
be foc ce cauta in zare.
Ci n'au incremenit, ci a#eaptä.
13 Mart, 1916.
intre neprevedere i fobie.
De o bucata be vreme, in starea bolnava a spiritului nostru
public, se observa un fenomen, care se explica prin zgubuiturile
necontenite la care sint expusi nervii tuturora, bar care totusi tre-
buie sa-si afle linistirea i másura intr'o critica pe care vicistitubinile
fatale ale unei uriase lupte n'o pot zgubui.
Pe be o parte, fata be enorma opera subminatoare pe care
o inbeplinesc supt ochii nostri strainii be peste hotare, abesea spri-
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 43

jinifi fafis be strainii bin fara, cari nu se jeneaza be loc, pastram

atitubinea unui popor asa be zbrava'n, asa be sigur be sine si in-
cunjurat be atita liniste, incir n'are be ce-si face griji. Fiecare vebe,
bar nu refine, aube, bar nu pastreaza in minte; nimeni aproape nu
se ginbeste s'a fie un informator tacut al autoritafii, care ea singura
poate controla, pebepsi si inbrepta. 5i, s'o spunem, autoritatea insasi,
lenesa in a se informa singura, nu arata fafa be intimplatoarea
informafie acea grip care preface pe cine s'a invrebnicit obata be
atenfie inteun bevotat urmaritor al uneltirilor contra Patriei.
Dar, ban lipseste aceasta supraveghere, avem in schimb,
pentru a indoi raid, altceva.
Nu bescopere cineva un lucru, nu i se pare c'a 1-a bescoperit,
rä ca inbata sa alerge la o besmkatä publicitate. Afirma faptul
par'ca 1-ar fi vazut el, striga' contra negligenfei tuturor celor cari
erau batori sa-1 vaba, stringe gal'agios lumea, nu in jurul faptului,
pe care voieste sa-1 impiebece be acum innainte bupa pebeapsa
cuvenità vinovatului, ci, vai !, in jurul persoanei sale.
Resultatul e, Intiu, ca strainul va sti unbe, cum si be cine
trebuie sa se pazeasca, luinb inasuri ca o cercetare sa-1 gaseasca
fara nicio bovaba contra lui. Al boilea, ca autoritatea, insultata, in
loc sa fie instiinfata, va incepe urm'arirea cu o prevenfie contra
benunlatorului. 5i, al treilea, Ca in public va creste, prin besperarea
unor asemenea comunicate, convingerea besastroasa ca ne aflam
fara straja nimanui in gura unei prapastii in care azi-mine neaparat
vom cabea.
Guvernul are be sigur batoria sd-si inboiasca vigilenfa si sa
impuie organelor sale toat'a prevenienfa fap be acei cari, une ori
riscinb ceva bin interesele lor, ii abuc stiri. Dar particularii trebuie
sa faca un riguros control prealabil pentru a nu pierbe in zabar
iimpul nimanui, i ei trebuie sa evite calea gresita a bivulgatiiior.
Daca totusi ei o fac, presa nu poate avea bestula prubenfa in pri-
mirea informafiilor, si ea nu poate sa uite, in asemenea momente,
un lucru: ca ea trebuie sa File totdeauna mult mai mull den`
spune si ci nu tot ce stie este de competenfa, asa de larga, dar
0 de periculoasä, a publicului anonim, cake care se .indreaptd.
13 Mart, 1916.

www.dacoromanica.ro
 44 Rdzboiul nostru in note zilnice

Semne...
Inteo noua revista germana be politica pe pe care incep a a
publira la Munchen un fost ministru bavares si profesorul Jaffe,.
articolul b'intaiu al celui b'intaiu numar abuce in biscufie, cu o va-
bita parere be rau si o jena simfitoare, chestia umanitafii.
Nu a milei be oameni, pe care momentul acesta n'o Mai cu-
noaste nicaieri, progres fafa be salbatecul veac al XVI-lea, canb un
cronicar se plingea ca intre crestini se intrebuinfeaza tunurile, bune
boar pentru a nimici pe necrebinciosi, pe barbari. Ci e vorba be
marea chestie a umanitafii infeleasa ca solidaritate umanä in ur-
marirea noilor scopuri ale- civilisafiei.
Scriitorul german o vebe bin nou. El marturiseste ca innaintea
poporului sau asa be groaznic incercat in viictoriile sale sterpe si
lacome be singe nou se ribica, mustratoare, icoana severa, abinc
inburerata si plina be o pebepsitoare minie, a Umanitafii.
$i el n'are bestule mestesuguri be stil, in aceste vremuri be
fereala si be censura, ca sa recomanbe alor sai, generali si biplo-
math cumpatare, masura, grija be ceva mai mult de cit Germania
insasi. De si vorbeste be rectificari strategice la hotarul frances,
el afirma, pentru a scull poate si pe Austro-Ungaria vasala, ca räz-
boiul a dovedit träinicia si necesitatea tuturor Statelor i ca e za-
barnica incercarea be a barima, ba chiar be a begraba.
E un semn, bar el n'ajunge pentru ca pretutinbeni sanatatea
morala sa fie restabilitä.
Trebuie sa se convinga cineva intaiu be anacronismul acestui
razboiu, pornit be stafiile crube ale trecutului contra zimbitoarelor
zine ale viitorului omenesc.
Oamenii tinb sa se abune laolalta, national osebiti, moral uniti,
una bin conbifii cerinb pe cealalta. Obata tenbinfa spre unitate a
represinta cucerirea si cotropirea, bominafia, stoarcerea, sabia sin-
gerata a Asiriei si a Hunilor. S'a trecut apoi la sceptrul be Her al
Romei, cu un ibeal be cultura materiala. Apoi la crucea lui Isus,
cu un ibeal be cultura sufleteasca.
Acum ibealul e mai intreg : al culturii integrale. Iar semnul.
vremii e unealta victorioasa a muncii.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 45

Voifi Imperiul lumii? Muncifi, ginbifi. Vom fi ai vostri cu cif

vom purta mai mult gindurile voastre, cu cIt vom intrebuinfa mai
mull produsele muncii voastre. Nu VA ajunge ?
Daca voifi i colful sacru al constiinfelor noastre, nenorocirile
si cAintele voastre o platesc,ca astazi.
20 Mart, 1916.
Ce iii lipse§te?
<c1) e b arb aria» noastra s'a vorbit mult $i abesek in strAina-
tate, be catre oameni cari nu ne vazusera in ochi $i cari nu cell-
sera zece pagini bespre Romania. Si noi am vorbit be bh-isa, in
acelasi timp cinb vorbiam be civilisafia I3elgiei Orientului", bupa
bisposifia in care ne gAsiam $1 binele sau rAul pe care ni-I abucea
viafa si pe care-1 atribuiam fern, flu nouA insine.
Daca «barbarie» inseamna incapacitate be cultura, minte cine
vorbeste be binsa fail be una bin rasele cele mai bine inzestrate
bin lume. Daca prin ea se infelege lipsa be trabitii, e un ignorant
cine ni-o pune in sam5. Dacd e vorba be lipsa acelor conbitii mate-
riale in care lumea mobernd e beprins5 a trai, a acelor perfectiondri
tehnice cu care ea se minbreste, putem rAspunbe cu succes calomniei.
Dar este un bomeniu in care nu numai ca barbaria exista, bar
ea se intareste tot mai mult. Caci trecutul nostru n'a cunoscut-o, ci
el s'a beosebit pentru care si itrAim astAzi pe acest pamint bin
vechiu 1 nostrutocmai prin calitatea care este opusa acestui befect.
Sintem, abeca am ajuns, incapabili de a merge impreuni,
pentru orice scop, ba chiar pentru acela al cistigului in banba.
Tot ce se face azi in toate bomeniile e resultatul silinfilor,
abese ori capricioase $i mai totbeauna intermitente, ale inbivizilor
isolafi, cari la fiecare succes Ii exalteaza si mai mult un inbivibua-
lism si a$a bestul be besperat. Oriunbe te invirfi, bai be opintelile
si befia be sine ale cite unui razlef, care nu sufere pe nimeni linga
binsul. Abia baca e bestul be larga lumea pentru el ; tovaras in
ruptul capului nu 0-ar lua pe nimeni.
Viafa politica nu poate ba partibe in abevar solibe, beci in
stare sa inceapa opere mari. Cultura se pierbe in cintecul singuratec
ori in profesionismul sau biletantismul stiinfific al fiecaruia. De 0,

www.dacoromanica.ro
 46 Rilzboiul nostru in note zilnice

mare opera economica a tuturora si prin toti nu se poate vorbi.

$i fiecare crebe a a,sa e drept, ca asa i se cuvine, ca este
becenta si folos in asa ceva. Orice nemultamire capata glas inbata
si striga, aplaubata, in general, be public. Lupte cu propria constiintd,
concesii altruiste, jertfe in folosul tuturora nu se cunosc. Paza gurii
si a conbeiului se privesc ca slabiciuni sau bovezi be besertare.
Nicio disculie fi nicio disciplina in aceasta totala lipsa de so-
lidaritate.
Dar civilisatia moberna e, in beosebire be alte fase ale Cvi-
lisatiel, toata numai o maiastra potrivire a unor resorturi infinitd,
fiecare margenit la functiunea lui. Ea presupune o bisciplina fara
gres a tuturor vointelor, o sacrificare continua si bucuroasa a por-
nirilor inbivibuale.
$i tot ce nu corespunbe acestor cerinte e, be sigur, barbaric.
17 Mart, 1916.
Discursul Cance1ariu1ui
german.
D. Bethmann-Hollweg a vorbit innaintea unei Camere, pe alo-
curl atenta, in borinta ei be bestainuiri, pe alocuri bucuroasa, in
setea ei be asigurari, a vorbit innaintea Germaniei, caresi eu pot
s'o asigur, caci o stiu si o stiu bine,trece printr'o vreme be grea
nevoie si be gifiitoare incorbari, setoasa be pace, de orice pace care
ar Vasa lucrurile cum sint. A vorbit innaintea lumii care nu e sta-
pinita be aceleasi prejubecati si be aceleasi interese, innaintea new
trilor cari sint astazi, in totalitatea lor, neatacabili bupa innarmari
extreme, o instanta morala si o instanta be brept. A vorbit innaintea
Istoriei care, severa, se apropie.
A afirmat intaiu 0 acest razboiu a fost un act be aparare.
Ce a fost, ni-o spun si alte bocumente- A-i ba azi acest caracter
inseamna un pas innapoi- Interpretarea bata trecutului e o asigu-
rare pentru viitor: ea spune: nu vom cuceri, nu voim sa cucerim,
nu putem sa cucerim.
In fata unei lumi ingrijate si be soarta teritoriilor ocupate,
bevasiate pentru multi ani nenorocite, si be soarta teritoriilor be
mai inbelungatä vreme ocupate be alti straini becit be Germani,

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 47

b. Bethmann Hollweg se opreste pentru a rosti ce ar oferi Germania

baca totusi aliatii ar spune acel cuvint b'intaiu al pacii, pe care,
pentru ca ar fi o recunoastere be infringere, Asquith 1-a refusat
energic la Roma.
Niciun Stat nu va peri, fiinbca nimeni nu.1 poate bistruge prin
fulgerul unei biruinti complecte si befinitive. 0 spunea fostul ali-
nistru bela München ; o lasa a se intelege acum, la Berlin, Cancelariul.
Belgia ar H evacuata ; ea nu ar fi cuprinsa macar in corn-
plexul be State al Imperiului, cad ar ramine un vecin", caruia i
s'ar interzice botta lucruri : prietenia cu Franco-Englesii si apararea
nationala a elernentului be limba germana. Franta ar ba numai ga-
rantii be natura vaga. Cit priveste Rusia, ea ar pierbe numai in
folosul natiilor cucerite ,si aparate, Polonia si teritoriile baltice. Nici
vorba be vre-o Ucraina, bomnule Stere.
Si nici vorba be Austro-Ungaria in genere, be anexarile si
sperantele ei. Nici vorba be Bulgaria si be ei. Fiinbca la orice
pace, trebuie sa He un teren de tirguieli, ei bine aceasta se fixeaza
be tacerea Cancelariului in nemiilocita noastra vecinatate, acolo unbe
ni sint interesele si brepturile.
Constatam ca scriitori politici aceste fapte. Oamenii politici cu
chemare be a hotari trebuie &A stie sa observe, si nu numai s'a
astepte, bar &á si lucreze.
Si in politica sint actiuni convergente care, pe brumuri curioase,
buc la acelasi scop, unic si inbiscutabil.
3 April, 1916.
Civilisatii care strabat
si civilisatii stratAtute.
La masa be restaurant bin gait' privesc pe vecinii miei. Oarneni
grasi, voinici, fubui, cari se sirnt ca acasa la binsii. Germani cres-
tini, Germani evrei, bar cu totii Germani innainte be a fi orice,
innainte be a fi oameni. i aiurea alte tipuri !Isar : aceiasi energie
bictatoare. Din fiecare gest pare ca ar voi sa spuie ca lumea e a lor.
Si baca te vei sui in tren vei regasi pe altii si pe altii, cari
toti stau si vorbesc asa ca si cum a lor ar fi aceasta masina si
s'ar buce cu noi, prisonierii lor be razboiu, concentrati in aceasta
www.dacoromanica.ro
 48 RAzboiul nostru in note zilnice

tabärà a RomAniei, unbeva bup5 scopuri ale lor. Oriunbe e un co-

mision, o afacere in stil mare, o funbatie financiarS, o fabrics,
ei si iar ei.
In Rusia va fi asa, in Ungaria asa, in Italia, in l3elgia asa,
asa. In largul Celorlalte continente. 0 lume striga contra lor, si o
lume nu-i poate inlätura, be si nu pun nicio biscrefie, nicio crutare
in afirmarea brutald a puterii lor.
Pentru c5 sint multi si muncesc mull. Pentru c5 tara lor nu
poat& cuprinbe atitia oameni si atita munca. Fiinbcd nu-i goneste,
ci-i trimete, nu pribegi, ci misionari. Fiinbca li bä obatá cu pasa-
portul arma be cucerire : minbria si banul.
Ei sträbat astfel. In fata lor stau popoarele strAb5tute. 0 simt.
Une ori se revoltà. 0 astfel be revolt5 e teribilul rAzboiu be acum,
be la care asteapt5 o liberare.
Liberarea trebuie dorita de oricine. Omenirea nu poate fi
monopolul nimanui. Nu e drept sa fie, si nu folosege sä fie. ,,Fie-
cdruia al lui", a zis vechiul Roman.
Dar pentru aceastä boritá liberare trebuie boud lucruri. Ce
simple si mari ! Multimea oamenilor 0 multimea puterilor de opus
celor cu oameni multi i cu puteri multe.
A fi multi, inseamnä a avea curajul be a intemeia familii si
be a naste si hräni copii, a avea stiinta be a-i ingriji, a avea pri-
ceperea be a-i creste. A avea multe puteri, inseamná a invka mult
si practic, a munci mult, a economisi mult.
Putem ? Vom trAi. Nu ? Strabgtuti i umiliti azi, vom fi pier-
buti si innecati mine.
10 April, 1916.
t Von der Golz.
Von ber Golz a murit. A murit in tabAr5, ca ostas :
Asprul mosneag cu figura sSpatä in stind era unul bin elevii
lui Moltke, si soarta a facut ca el sä fie amestecat la sfirsit
in aceleasi rosturi turcesti care au beschis cariera marelui s5u in-
vàtãtor. Ca si binsul a crezut in Turci sitrebuie s'o recunoastem
a fácut ceva bin ei.
A facut ceva bin Turci supt raportul militar. Ca si Moltke.
Acei cari crebeau cd invataturile lui s'au prabusit in catastrofa be
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 49

la 1913 s'au convins Ca nu era asa, cu prilejul eroicei resistente

bin Darbanele.
Nu se vebe bine ban Moltke crebea in vitalitatea Statului
otoman. Go lz se pare cá a crezut si mai putin. CI a vrut sl bea
o oaste turceascd Germaniei, azi si mine.
Se buce la timp ca sd nu fi vsazut cd si aceasta e imposibil.
17 April, 1916.

America.
America a vorbit iar'asi. A vorbit american: precis, scurt, cu
acea sigurant5 care e nota politicei sale. Nu poate abmite ca Aliatii
s'à fie loviti prin innecarea femeilor si copiilor, prin pierberea unor
bog5tii care nu pot fi supuse legilor crube ale razboiului. Amintinbu-si
c5 in cuprinsul ei sint biserici cu crucea pe turnuri si scoli unbe
se invafa Ca societatea trebuie sprijinitd pe moralà, ea cere ca lupta-
torii sä nu atace pe aceia cari nu sint luptätori si nu pot fi priviti
astfel. N'are nimic be anugit, nimic be retras. Nu e bispusä a intra
in negociatH. Abuce un principiu si cere ca el sd fie abmis imebiat
si respectat totbeauna-
Cu un sentiment be mingiiere lumea se ultà intreag5, afara
be pátimasii rasbun5rii, la acest act care trezeste in mintile tuturora
ibei pe care prea multi le crebeau pArAsite in vreun colt be trecu t
Si cugetatorii se vor fi ginbit cà poate s5 smulgd besvoltarea
fireasc5 a lucrurilor si be la adele cele mai egoiste pe care oame-
nii le slvirsesc.
Acum patru sute be ani setea be bogAtie a Europei a luat in
st5pinire violent continentul nou bescoperit be un visionar. Cea
mai cumplita tiranie a bistrus in citeva becenii o rasd. Peste
ruinele unei strävechi si pretioase civilisatii s'a intins munca furl-
oasä a boritorilor be cistig bin toatd lumea. Noi ribeam be lite-
ratura si stiinta, be filosofia si breptul imparatiei fierului, petroliului
§i unturii be porc.
Dar orice muncä omeneascg cra, pe lingg produsul ei, 'Inca
ceva : un product moral. $1, in numele principiilor confirmate prin
aceastä colaboratie a sfortdrilor facute pe pämintul american be

www.dacoromanica.ro
 50 Räzboiul nostru In note zilnice

toate rasele, un glas se ribica astazi, mai tare, in simplicitatea lui

senina, becit toate vuietele masacrului: Respect umanitatii.
Veacurile-§i vor abuce aminte recunoscatoare be acest moment.
I-iu Maiu, 1916.
ilusii i drepturi nationale
in Balcani *).
Cursul mieu o sa se intinba anul acesta asupra calatoriilor in
Peninsula Balcanica. Aceste calatorii o sa fie cercetate incepinb bin
bepartatele vremi ale evului mebiu, cinb nu intilnim calatorii pro-
priu-zise, ci bescrieri ale unor anumite expebitii, cum au fost expe-
bitiile cruciate, care au strabatut Peninsula Balcanica (be exemplu,
intre izvoarele relative la expebitia lui Freberic I3arba-Rosie in
Orient, Ansbert este be sigur un Ioarte interesant izvor pentru cu-
noasterea lucrurilor bin 13alcani, la sfirsitul veacului al XII-lea: cu
toate ca e be multa vreme publicat, totusi nici pentru istoria Ro-
minilor nu s'a tras tot profitul care se putea trage bin izvorul acesta).
Dar, innainte be a incepe analisa operelor in care se cuprinb
calatoriile facute in Peninsula I3alcanica, relevinb si comentinb tot
ceia ce priveste beosebitele formatii be Stat si beosebitele natii, in
sensul in care se poate intrebuinta in evul mebiu cuvintul natie,
innainte be aceasta m'am ginbit ca ar fi bine, fata be imprejurarile-
be astazi, sa tratez in lectia be beschibere ceva in afara be su-
biectul pe care 1-am ales pentru anul acesta, o chestiune be actua-
litate. $i fall inboiala ca se poate vorbi altfel aici, intr'un mebiu
curat stiintific, al unui popor care n'a intrat Inca in lupta cu nimeni,
care regreta lupta tuturora, besi regreta, neaparat, mai mult provo-
carea unora si abmira resistenta celorlalti, care este o sfintI batorie,
inbeplinitä cu cel mai innalt eroism, in tara aceasta care nu poarta
ura nimanui si nu urmareste Inca niciun fel be interes impotriva
nimanui, care nu s'ar amesteca in actualele impreturari balcanice
cu niciun chip, cerinb o parte bin praba care va raminea bin
praba unuia sau a celuilalt. In lumea aceasta care se mentine si
pana astazi lipsita be prejubecati, be sentimente si apetituri cuceri-
toare, creb ca, in legatura si cu toata trabitia noastra, care este 0
*). Lee:lie be beschibere la Institutul be Stun sub-ost-europene.

www.dacoromanica.ro
 N. IORCIA 51

irabitie be cultura, be crestinatate, be ospitalitate, se pot spune

lucruri care cu greu s'ar putea spune aiurea. Caci imprejurarile be
astazi nu-mi pot inchipui ca lasinb 13elgrabul be o parte, fie la
Sofia,fie la Atena, s'ar putea exprima pareri cu totul brepte si
nepartenitoare fata be acei cari in momentul be fata apara un in-
teres in 13alcani, pareri profitabile tuturor oamenilor cari in timpuri
ca acestea ar avea vreme sa ceteasca si vreme sa se ginbeasca la
problemele pe care actiunile razboinice inteleg sa le serveasca in-
tr'un sens sau in altul.
Ne intrebam: in bosul lucrurilor care se petrec astazi in Dal-
cani, in bosul actelor be violenta, bin partea celor cari ataca si a
celorlalti cari se apara, ce dreptate este, in afara be besfasurarea
.51 cintarirea fortelor ?

Natural, toti pretinb ca represinta breptul, i nimeni nu se

sfieste be a-1 ataca si a-I besfiinta be fapt. Este unul bin caracte-
rele cele mai triste ale epocei noastre acest amestec be sirnulacru
al reverentei fata be brept si be absoluta inoiferenta in fon4 WA'
be ceia ce este breptul in abevar.
In privinta aceasta epoca noastra este inferioara celor mai
multe epoce bin care e alcatuita besvoltarea umanifatii. A fost o
barbaric innainte be brept, innainte be raspinbirea notiunilor be
brept la anume popoare; a lost apoi o barbarie in momentul cinb
culare popor, stiinb totusi ce este breptul, nu inbraznia macar sa-1
invoace atunci cinb savirsia lucruri impotriva breptului. Timpurilor
noastre li-a fost reservat supremul si besgustatorul fariseism be a
vorbi be brept tocmai in clipa cinb mai toata lumea in funbul cu-
gctului sau se ginbeste foarte putin la ce este breptul inteabevar-
Eu, o marturisesc, creb in breptate ; nu numai atif, bar o sa
mai spun Inca obata un lucru pe care I-am spus si alte ori, si
repetitia aceasta se intimplä bes cinb este vorba be un lucru abinc
inrabacinat in sufletul tau. Creb Ca fara breptale viata n'are nicio
valoare, ca singurul lucru care-i crelaza vietii o valoare este brep-
tatea pe care o represinta, pe care o apara cineva si in biruinta
careia crebe. Attie], viata, in intregimea ei, viata inbivibuala, viata
national& viata omenirii ar fi un continuu conflict be forte oarbe,
viafa insasi neputinbu-se Isola be viata si viata insasi neputinbu-se

www.dacoromanica.ro
 52 135zboiul nostru in note zilnice

supune breptei stapiniri a cugetarii, ele ar trece una linga alta ca

puteri aparfininb unor lumi beosebite si ireconciliabile.
Da, creb in breptate si creb ea orice biruinfa aparenta impo-
triva breptafii trebuie sa fie numai trecatoare. Aceasta nu bin punctul
be vebere al unor teorii metafisice, ori al borinfei naive ce au ini-
mile bune, ci chiar bin punctul be vebere al forfelor, al puterilor.
Inteabevar este o curioasa concepfie aceia care crebe ca breptatea
si forfa sint boua lucruri cu besavirsire beosebite, precum era foarte
curioasa teoria aceia care imparfia obata in spirit si materie lumea
intreaga, in lucruri sufletesti si lucruri trupesti. Ele se amesteca
in forma" si fonb" ; ba se amesteca atit be mult intre binsele,
fiecare trabucinb in limbagiul sau, ceia ce se poate spune tot asa
be bine in limbagiul cellalt, incit besparfirea nu se poate face. Deci
nu bin punctul be vebere al unui metafisicianism astral sau al unui
sentimentalism nepotrivit cu imprejurarile, care cer besvoltarea tu-
turor forfelor be care poate bispune un popor, unii abauga : in
afara be orice alta consiberafie, ci bin punctul be vebere al forjei
insasi, infeleasa cum trebuie, creb in breptate.
Nu creb ca vre-obata breptul ar putea fi separat be forfa, si-
feta be ce. Forta.insasi nu vine deat din constiinta de drept si
din tot ce provoaca" aceasta constiintä de drept. Natural, se poate
intimpla ca breptul sa fie infeles Mu, cu sinceritate sau fara ; no-
fiunea be brept la acela care pe basa breptului aceluia si-a orga-
nisat o forfa poate fi rectificata, corectata, bar o forfä nu se poate
organisa decit in jurul unui simbure care nu e forfa insasi. Porta
este prin urmare ceva care se abuna ulterior in jurul ibeii, si, baca
e vorba be legaturi politice, fie cu o fara, fie cu mai multe, acel
element in afara be forfa bruta nu poate fi becit simful be brep-
tate care inspira unui popor sau unel 00 bintr'un popor tenbinfa
care se manifesta prin lupta. Numai baca ar fi cu putinfa ca in-
vingatorul sa suprime in invins constiinfa chemärii lui, constiinfa le-
gitimarii si misiunif lui, sa bistruga toate trabiliile, toate amintirile
lui, care se resolva in ultima instartfa in tenbinfe catre viitor, numai
atunci forfa ar fi invingatoare in sensul pe care aparatorii ei be
astazi infeleg sa i-I bea. Poporul invins care crebe ca a fost invins
pe nebrept, poporul care crebe cá a cazut momentan pentru 0 causa

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 53

breaptä, poporul invins care vebe totbeauna o zi rasbunatoare bupa

ziva singeroasa a zbrobirii sale, poporul acela trage bin insasi lo-
viturile care i s'au bat forte capabile be a innapoia aceste lovituri
si be a smulge aceluia care a bat loviturile cistigul capatat fara
breptate. Si in lumea materiala e asa. Lovitura beta se intoarce,
intr'o forma sau alta, afara be casul cinb lucrul asupra caruia s'a
inbreptat lovitura e zbrobit, total zbrobit, absolut nimicit. In orbinea
politica insa aceasta nimicire este cu neputinta, si atunci se pro-
buce neaparat bin partea breptului jignit o reactiune, si reactiunea
e cu atit mai puternica, cu cit si constiinta nebreptafii in orbinea
politica', interna si externa, este mai puternica. isi pregateste cineva
ziva be mini, rasplatitoare, cu aceiasi intensitate cu care s'a bat
lovitura bistrugatoare in ziva be astazi. Cu cit va fi mai aspru, mai
nebrept cuceritorul, cu cit va arata mai multa neomenie, va mani-
festa mai mult bespret pentru tot ce-i e mai sfint unui popor, cu
atita pregateste, prin propriile sale cheltueli be puteri, loviturile pe
care le va primi in ziva urmatoare.
Asa incit nu e zabarnic sa se vorbeasca, fie si in anul 1915,
be lucruri be brept.
Venim beci la insusi obiectul acesteLlectii, care e: breptul pe
care 1-ar putea invoca popoarele balcanice care lupta intre binsele:
Bulgarii, be o parte, Sirbii, be altä parte, si s'ar putea sa fie mine
si alfii becit 13ulgarii si Sirbii. intaiu, din ce domeniu ar putea sa
vie drepturile teritoriale ale unei natiuni?
Daca am pune intrebarea aceasta in lagarul bulgäresc sau
sirbesc, baca am intreba la Atena,renuntinb la o intrebare la
Constantinopol unbe lucrurile se presinta putin altfel, ni s'ar vorbi,
Vara' inboialà, innainte be toate, la aceste natiuni atit be hotarite
sa-si apere breptul national, be drepturi istorice. Du e una bintre-
binsele care n'ar veni cu breptul istoric ca intaiu argument pentru
causa sa. $i breptul acesta se cauta in timpurile ce/e mai inbepar-
tate. Ilu-1 cauta numai Grecii, porninb be la negura primorbiala a
timpurilor istorice, baca nu chiar be la legenbele care au precebat
aceste timpuri, bar acelas lucru se probuce si la ceilalti. Au invätat
la aceiasi scoalä rea lucruri care nu sint cele mai bune. trite() re-
centa beclaratie a brepturilor 13ulgarilor era vorba be urmasii lui

www.dacoromanica.ro
 54 135zboiul nostru in note zilnice

Alexanöru-cel-Mare, cari trebuiesc cautan be dinfii, intre ai lor, in

Macebonia. De fapt Alexanbru cel-Mare este Elin be aboptiune, be
aboptiune silit5, caci el a silitsi a intimpinat oarecare resistenta
pe Greci sa-1 primeasca brept represintant al revansei lor fata ,be
monarhia asiatica infatisata prin Persi; singele lui insa nu era grecesc,
cum limba be la inceput a patriei lui nu era limba poporului grec:
traco-ilirica se infatiseaza pentru cercetatorul istoric critic figura
lui Alexanbru-cel-Mare. De sigur ca acei cari vorbiau la Sofia be
A stramosul» bulgar Alexanöru-cel-Mare nu se ginbiau la originea lui
tracoilirica, absolut inbifereata pentru asemenea biscutii; ei nu vreau
sa stie nici be Iliri, nici be Traci, nici be puternicul element ro-
manic in alcatuirea mai tuturor natiunilor balcanice, ei vor sa stie
nurrtai be timpul slay, be ceia ce a venit bupa navalirea Slavilor
be catre 13ulgari. Astazi Sirbii ginbinbu-se numai la aceasta bin urm5
patura etnica, zic : ne 1upt5m impotriva Tatarilor be la Sofia; iar la
1913, cinb 13ulgarii aveau in fata lor pe Rusia putin bispusa sa li
nate sentimente fratesti, ei afirmau : Noi nu sintem Slavi ; multa
vreme am trait in ratacirea aceasta, bar noi sintem Turani, sintem
xia.lari) . 5i astfel a boua zi bupá lupta lor impotriva Turcilor s'au
trezit gTatariD curati, Turci bed ca si ;Cumanii, Pecenegii, Avarii,
Hunii si asa mai beparte. Teorie total nebreptatita, buna poate pentru
a face o formula unei anume tenbinti trecatoare be razboiu. De fapt
insa, fara inboiala ca 13ulgarii nu sint curati Slavi, cum nu sint nici
Sirbii. Cad aceleasi elemente se g5sesc si be o parte ca si be alta,
bar in alte proportii be amestec, si intre aceste elemente sint atitea
care ni sint comune si noua : elementul traco-iliric, afara be faptul
ca si noi avem element slay, pe care nu 1-am tagabuit, 1-am limitat
numai in timpul bin urma,ceia ce e mult mai cuminte becit a-1
t5g5bui.
Toti vorbesc be brepturi istorice, incepinb, baca voiti, chiar
cu aceasta epoca a lui Alexanbru-cel-Mare. Inteo comunicare recenta
la Acabemia Romina 1, am cautat sa inlatur argumentul acesta, aratinb
ca' aceia ce s'a petrecut innainte be inceputul timpurilor moberne
nu poate fi invocat be nimeni bin Peninsula Balcanica ca un sprint.:
1 Sirbi, 13ulgari $i Rotnini in Peninsula Balcanith in evul mediu
(vol, XXXVIII).

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 55
_ -
pentru brepturile sale in conflictele presente sau viitoare. Cum nu
putem invoca noi in sprijinul breptului nostru istoric ceia ce s'a
savirsit in regiunile acestea be pe malul sting al Dun 'aril si in
Carpati be catre innaintasii nostri, absolut autentici, Dacii si Ro-
manii, tot asa nu se poate invoca nici bin partea Bulgarilor, Sir-
bilor, GrecilorTurcii invoaca alte lucruri, in legatura cu alte eve-
nimente istorice, nimic pentru acele timpuri ale evului mebiu care
sint negatiunea, voiu abaugi mai mutt: negatiunea revoltafap in-
dignata a ideii nationale. Caci ibeia nationala era pentru evul mebiu
o vulgaritate profana, si ni amintim, strabatinbu1, in fiecare moment
formula vechiului poet : odi profanum vulgus, «nu-mi trebuie vulgul
profarp, nu-mi trebuie tenbinta nenorocita be sfarfmare a unitatii
imperiale pe care o tibia ignorantii, nu-mi trebuie bistrugerea Bi-
sericii unice a lui Hristos si al acelui Imperiu care este si al lui.
Hristos si care pleaca, prin binecuvintarda Papei, bin cele b'intaiu
acte be creatiune ale unei noi orbine legate cu insusi Mintuitorul.
Si ceia ce este abevara t in Apus si in Europa centrala este abe-
varat si aid, in Orient.
Ca in evul mebiu se vorbia si bulgareste, be sigur ca ba
numai cit intre cetateniii bulgari be astazi, ziaristi, si membri ai Par-
lamentului ori cetateni simpli fara pretentii politice, intre luptatorii
be supt steagul .:(Tarului» Ferbinanb si bulgarii lui Asparuc nu e
nici un fel be legatura, niciuna, macar de rasa. Bulgarii lui Asparuc
erauam spus-oTurci, asamanatori cu Turcii autentici bin Asia,
cu Turcomanii bin Asia centrala; ei n'aveau comun cu I3ulgarii be
astazi nici crestinismul, nici conceptia politica si culturala ce beriva
bin el; erau oamenii unui Han oarecare. Ce au facut Asparuc si
Crumbupa cart se numesc si astazi strazi bin Sofia si a c'aror
poveste se afla in cattle pentru copiii bulgarie absolut strain be
natiunea buloara be astazi. Dar acei cari au proclamat acum citiva
ani pe cneazul Ferbinanb, nu rege, craiu, ci Tar, la Tirnova, pot
zice :ei bine, renuntam la stramosii pagini, la stramosii turci, la
acei cari se imbracau turanic, cari purtau tuiuri in fruntea cetelor
be luptatori, ca Turcii si Tatarii ; renuntam la acestia, bar be la Simion.
care a fost crestin, care borea sa se inchine la Sfinta Sofia, pe care
ai lui I-au proclamat Imparat supt ziburile Constantinopolei, be la

www.dacoromanica.ro
 56 RAzboiul nostru in note zilnice

Simion innainte, prin urmare bin veacul al X-lea, este o neintre-

ruptd transmisiune be trabijii istorice, be brept istoric panã in zi-
lele noastre. Dacä Simion a fost proclamat Tar supt ziburile Tari-
grabului creinbzic eiTaratul bulgäresc", noi, Bulgari be astki,
cari purt5m numele lor, avem acelasi brept be a proclama, fie si
noi tot numai supt ziburile Constantinopolei, pe suveranul nostru
ca. Tar, si nu numai ca rivnitor al unui titlu, bar al unei realitàji
constantinopolitane, viitoare.
De fapt, intre vechit Bulgari si cei be astAzi singurul termin
be as5m5nare este numele si religia,Iimba nu, cad Iimba oficiald
a lui Simion era greceasc5, precum se vebe bin scrisorile lui per-
sonale si bin inscripjiile epocei sale. Dar atunci si noi purtam, cu o
mica schimbare fonetic5, batorità veacurilor, numele Romani lor be
inbinioara, si, be oarece poporul nostru träieste, fie supt numele
be impärat, fie supt numele be Domn, care este impäratesc, si el
in constiinfa aceasta a unui trecut imperialn'avem becit, precum
se joaca allii proclaminb pe Constantin al X11-lea rege al Elabei,
pe Ferbinanb 1-iu Tar al Bulgarilor, sä proclamam si noi, cinb in
binastia noastr5 i se vor naste copii Mostenitorului be tron, pe un
Traian al II-lea qmpAratD! Vebeji cit e be ribicol! La un popor
cuminte, bar cu oarecare simj be realitate el trebuie sa aparà bestul
be ribicol.
Fiinbcd Imperiul lui Simion nu era bulggresc. Niciobat5 in
capul vre-unei najiuni bin evul mebiusi b-voasträ injelegeji aceasta
pentru c5 nu sinteji istorici; bud aji fi istorici, biformajiuni spe-
ciale, profesionale v'ar face incapabili be a o injelege n'a putut
rasari ibeia, imposibilä in teorie chiar a unui Imperiu national, cu
o BisericA nationalä. La biserici najionale s'a ajuns prin autoce-
falia contimporara si prin concorbate. Pentru veacul be mijloc insa
13iserica si Imperiul sint universale; ecumenicitatea romanä nu ab-
mitea becit numai limite geografice ale momentului. Pentru cá Im-
periul este in continua expansiune, iar in ceia ce priveste rasa,
el nu poate s5 abmità nicio beosebire, obatä ce s'a trecut bincolo
be margenile cetäjii antice. Dincolo be aceasta nu poate exista becit
sau FdotatXrEct asiatia regalitatea mai mult becit pe jumatate reli-
gioasä a Orientului, sau Imperiul roman cu toatä chiurasa sa be

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 57

legi si abministratie. E o unitate care nu se opreste la o natie,

care nu cunoaste chiar niciuna, ca brept politic, si nu contri-
buie citusi be putin fa besvoltarea vre-uneia. Din contra, se in-
curd be osebirile reale, be fapt, pe care le simte ca o piebeca,
be oare ce ibealul ,,Statului" antic este tocnnai confunbarea tuturor
natiunilor in aceiasi imitate pe care Roma n'a avut vreme a o in-
beplini cu totul.
Prin urmare nici Imperiul Bulgarilor nu e un «Imperiu bulgar»,
ci Imperiul roman de Orient ridicat pe umerii altei rase. Simion
si toti ceilalti Tari aveau tenbinta fireasca sa se instaleze la Con-
stantinopol. Si, precum la Constantinopol fusesera Imparati armeni,
isaurieni, cari aveau fàrä iniboiala singe slay, singe tracic, cum ori
cine era crestin ortobox si se impunea prin vitejie sau talent clasei
bominante putea sa fie imparat, liber be a-si abuce o garba be
acasa, bin conationalli lui, caH si mai beparte continuau sa poarte
toate atributele exterioare ale neamului lor, si sa vorbeasca graiul
lor, pana la Varegii norvegieni si la Normanzii francesi si italieni,
pana la acei «Nemti» mai noi, caH cu totii nu-si ascunbeau be loc
caracterul national, fara ca printr'aceasta sa jigneasca oricit be putin
caracterul etern anational al Imperiului, tot asa «Imperiul bulgar»,
care e Imperiul prin Bulgari, represinta, si in forma vechii binastii
a lui Simion, si apoi in forma a bona be la Ohriba, si in forma a
treia be la Tirnova, a Asenizilor be origine evlaha», aromaneasca,
nu o bominatie, ci sfortari bureroase, tragice, care n'au creat nicio-
batä ceia ce trebuiau sa creieze pentru Imperiul acesta : o zi be
petrecere la Constantinopol in formele legalitatii constitutionale, ceia
ce insemna mai mult becit toate teHtoriile bin lume luate in sta..
pinire i pastrate. Evul mebiu nu e o epoca be chilometri, ci una
be brepturi. Tot ce era in afard de drept nu represinta decit un
accident al navalirii, al cuceririi, al norocului, pe care alt accibent
be acelasi fel putea sa-1 inlature.
Bulgarii yin astazi sa spuie : brepturile noastre se intinb asupra
intregii Peninsule Balcanice, pentru ca, «ai nostri» au fost cinbva
aproape be Constantinopol, ceia ce inseamna Ca astazi putem cere
sa intram innauntru, ca si in Abrianopol i Salonic pentru ca Ionita
Vlahul, care pentru noi este Bulgar autentic, a cucerit cea bin tirma
cetate si a murit supt ziburile celeilalte. Doar toate cetatile impor-

www.dacoromanica.ro
 ES Räzboiul nostru in note ziInice

tante bin Turcia be obinioara au apartinut pentru citiva ani unel

imparatii bulgaresti! $i, be oarece Samuil s'a ribicat, la sfirsitui
veacului al X-lea, linga Prespa, prin urmare Macebonia toata trebuie
sa apartinä Bulgarilor. Ba Inca, be oarece, pe vremea Asenizilor,
au fost lupte pentru «episcopatele be la Morava» cu regatul Unga.
ilei, pretentiile noastre bulgaresti be asthzi nu numai innainteaza pana
la Morava, bar ele ajuta si pe Austrieci sa ieie pentru totbeauna
Belgrabul si partite vecine, creinbu-se astfel o granita bulgara in
necontenit contact cu Austro-Ungaria intinsa si mai beparte in
Balcani. .

in treacat spuinb, eu nu recomanb nimanui, bin punctul be

vebere al sanatatii, contactul permanent cu un corp in bescompu-
nere : be teama cangrenei. $i nu creb Ca acest imperialism, vesnic
in cearta si vesnic flaminb, e o politica bung pentru un Stat, curn
e cel bulgaresc, ai carui locuitori au o multime be calitati, in pace
si in rázboiu, bar care e totusi un Stat mic, oricit se va intinbe.
Daca nu se va opri el in limitele sale, vor interveni in chip fatal
alte puteri care vor rectifica frontierele lathe unbe nu trebuia. E o
mare burere cinb vezi un Stat mic conbus be «amintiri» uriase,
care in trecut n'au legitimare si in present nu pot sa aiba nicio
alta valoare becit be a rataci, be a sabea puterile si be a le bis-
truge, baca se abauge inbaratnicia la rätacire. Nu i-a intrat 'Inca
nimanui in minte sa inhame un armasar salbatec la o coaja be nun
in inferesul zisei coji be nun.
Daca am spus lucrul acesta bespre Bulgari, se intelege foarfe
bine ca tot asa se poate vorbi si bespre Greci. Grecii inteleg sa
se bucure be toate simpatiile batorite anticitätii clasice ale aril calitati
morale nu le au pe toate, a Orli inteligenta pot s'o aiba in parte, intru
cit o permite amestecul cu alte rase mai putin inzestrate, bar ale carii
abmirabile calitati be proportie si simetrie evibent Ca au fost pierbute
cu vremea, obata cu mebiul moral in care s'au probus. Grecii inte-
leg, in acelasi timp, sa intinba granitele Statului lor si peste tot
teritoriul locuit be rasa elerica si peste tot teritoriul care a apartinut
obinioara Imperiului bizantin. Imperiul bizantin n'a fost insä national
grecesc niciobata. Abia in ultimul timp, bupa intoarcerea impara-
tilor bin Niceia la Constantinopol, bupa anul 1261, cinb incepeau

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 59

pretutinbeni sa se formeze noi grupuri politice, noi State cu carac-

terul intru citva -national, numai atunci, cinb in locul Imperiului se
intrebuinfa paralel si cellalt termin, be Rhomais", mijeste un
fel be constiinta nationala. Dar imebiat ce binastia Paleologilor s'a
intarit la Constantinopol, imebiat ce a recistigat o parte macar bin
teritoriile pierbute, imebiat ce s'a simtit mai tare, mai sigura be
viitor, amintirile imperiale au innabusit cu besavirsire aceasta con-
stiinta noted care tinbea sa bevie nationala. Ceva national in sensul
grecesc vechiu, I3izantul n'a putut sa aiba. Grecia veche era innainte
e toate o religie, o filosofie, o arta, si, obata bispärute acestea, ce
putea sa mai ramiie binteinsa pe locul unbe fusese ? insa arta
greceasca, filosofia greceasca au fost socotite be crestinism si
societatea bizantina era innainte e toate intemeiata pe crestinism
ca urme ale pacatului vechiu, ca refugii blastamate ale unor forte
blasfematoare fata be Dumnezeul cel nou. Asa incit Imperiul bizan-
tin, care este, in continuitate istoricg, ImperiuVroman de Räsärit,
nu poate crea drepturi niciunei nafii. Cum n'au brept l3ulgarii asu-
pra mostenirii bizantine, numai pentru ca sefii lor s'au intitulat
Tani, abica Cesari si au tins sa ajunga la Constantinopol, tot asa
n'au acest brept Grecii numai pentru ca, printr'o transformare care
nu e batorita forjelor lor nafionale, Imperiul roman be Rasarit a
ajuns cu vremea sa vorbeasca si sa scrie in oficialitate fiinbca
in afara be aceasta se vorbiau si se scriau toate limbilegreceste.
In ceia ce priveste Serbia, am aratat in comunicatia citata la
Academie CS, baca $tefart Dusan, in veacul al XIV-lea, a gasit un
gol be borninafie in Macebonia i, fiinb oprit a se intinbe in alte
birectii, a ajuns sa cucereasca Macebonia, ba inca si Tesalia si
sa-si intinba bominafia pared in interiorul Greciei, aceasta nu e in
iega"turl cu nicio tradifie nafionalä sirbeascg. Sirbii s'au format
represintinb elementul slay be la Marea Abriatica, supt influenta re-
galitatii carolingiene, be la care a luat si ninnele be Craiu, creat bin
Carolus, be la care au luat toate elementele be orbine be Stat, si
numai foarte tarziu si grafie unui moment favorabil, care a trecut,
ca boate momentele, foarte rapebe, Fara sa lase urme insemnate,
numai grafie faptului acestuia la jumatatea veacului al XIV-lea
5tefan Dusan a putut sa iea titlul be «Tap>. $i be fapt, numai
el a fost Tar sirbesc. ((Tar sirbesc) bar nu «al Serbieiv ; <Tar

www.dacoromanica.ro
 60 RAzboiul nostru In note zilnice

al Romeilor si SirbilorD, abecd al Romanilor in rinbul intgiu si

al Sirbilor in rinbul al boilea, ca instrumént,acesta este sensul
titlului. Prin urmare Serbia are, farä inboial, foarte frumoase tra-
bitii be infrStire a bond civilisatii, be infràfire, in cuprinsul ei, a ci-
vilisatiei occibentale si orientale, ea are in besvoltarea istoriei sale
isprävi cu care se poate minbri, bar trabitii imperiale asupra intregii
Peninsule Balcanice, nu. Precum gresesc Bulgarii astazi, cinb creb
cA-si pot intinbe burabil granita pánä la Morava, ca pot cuceri Al-
bania, amintinbu-si be bominatia lui Ion Asen in veacul al X111-lea,
cd-si pot oglinbi steagul si in mama Abriatick precum o fac azi
in Marea NeagrA si Marea Egee, fiinb prin urmare o impArätie a
trei M5ri si bomininb cu abevArat 13alcanii, tot asa, cinb s'a in-
cheiat pacea be la 13ucuresti, Sirbii au s5virsit, fgra inboialk o
mare gresalà l'asinbu-se sebusi in momentul unei biruinti pe care
au impártit-o cu altii, be marele vis macebonean, care vis fárd in-
boialà cà trebuia s Ii abucd greutAti in viitor. Gresala mare insd
in ce priveste alacebonia n'au fácut-o nici Bulgarii, nici Sirbii, nici
Grecii ci cineva care intre l3ulgari, Sirbi si Greci la un anume
ceas ar fi putut sä intervie cu toatä autoritatea sa be cel mai be-
sinteresat si mai cuminte aliat pentru ca s5' hotárascd soarta acéstei
provincii in asa fel, incit bintr'insa sa nu se poata naste teribilul
sarpe be biscorbie care a iesit la suprafata si otrAveste pe toti.
Astfel ceia ce ar putea hotAri un brept pentru unii sau altii in
Peninsula Balcanica", bupá conceptia curenta: amintirea istorick se
bovebeste absolut insuficienta; ea se bovebeste chiar periculoasà;
frumoas5, bar plind be primejbii, ilusie! Dar, atunci, bug nu be
acolo pot s'a" plece brepturile nationale ale unuia sau altuia, unbe
le-am putea cauta ? DacA nu breptul istoric, rámine breptul national
actual al natiilor balcanice.

In ce ne priveste pe noi, putem invoca foarte bine acest prin-

cipiu national i cere belimitari pe basa lui in chestia Banatului si
oriunbe aiurea. Noi ne putem prevala pe beplin be acest brept, ai
se poate aräta lesne be ce. Ceia ce se va arata inbatä este in con-
flict, be sigur, cu teoria pastorului valah": toata lumea ar fi stat
asezatà la locul ei, negustorul, mesteruf, boierul, iar pästorul valah
cu fluierul in gurk cu oile bupA binsul, nu-si g5sea astimpär, cii

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 61

azi era aici, mini bincolo, zice Miklosich in ,,Wanberungen ber Wa-
lachenb. Si nota batd be straini, in legatur'd cu interesele lor po-
litice ni-a plkut sd o repetAm in cursul besvoltärii istoriografiei
noastre moberne. Dar nu e asa : Ciobanul nu e un vagabonb; cio-
banul nostru be acum face tot ce fkea si ciob.anul be acum 2000
be ani si mai mult. Ciobanul nu e vagabonb : aceasta este o no-
fiune geografic5 elementard astki, bar nu era si acum cifiva ani,
ceia ce explicd foarte multe greseli be atuncea. Ciobanul nu e un
vagabonb: eI este un om cu bou'd locuinfe, si atit. Ciobanul nu
poate sta tot anul in acelas loc, si iarna si vara: el are un ano-
timp in care poate petrece 'ntr'un loc mice Mocan poate face
teoria aceasta cu mult mai bine becit un istoric sau un geograf
0 alt anotimp pe care-1 va petrece in alt loc. Nici nu existä
om mai conservativ becit ciobanul in obiceiurile locuinfei lui. Tur-
comanul bin besert merge be mii be ani totbeauna pe acelasi brum,
pe lingä aceleasi fintini, care bau apà la acelasi timp bin an, 0 asa
va fi 'Ana- va veni clviiisafia, care fard inboia15, incetul cu incetul
mineazd r5bdcinile trabifiei.
Dar oare baca noi, parth si Mocanii nostri, am fost atit be
conservativi, oare bacd la noi n'au fost becit usoare strAmutki, pe
cale mai mult abministrativ'd, bintr'o parte intr'alta, si in timpuri
mai noi, prin coborirea unor elemente economice bin regiunile ar-
belene in partite Principatelor romgnesti si mai farziu in Rom'ania
libera, oare tot asa a fost in Balcani ?
D-1 Stoian Romanschi, profesor la Sofia, care a scris acum
In urmg bespre asa-numita Dobroge Noud", o lucrare foarte obiec-
tivd si bine informat5, bescriinb comunele unele bupä allele, spune
c'd in toatá Bulgaria orientardsi invoacd marturia altora, cari mai
pe larg au expus chestia, intemeinbu-se pe mkturii istorice nu
existà aproape be loc oameni cari sá fi venit innainte be sfirsitul
secolului al XVIII-lea, sau inceputul celui al XIX-lea : tofi ceilalfi
sint imigranfi. Mai mult, pe toatà linia Dundrii, lingd Silistra, ling5
Nicopole si, mai beparte, Iing5 Vibin, Ora in abinc chiar, era numai
populafie turceased colonised', id si colo sAm'anatà cu sate crestine,
ca o urmare a grozäviilor in care s'a isprkit, la sfirsitul veacului
al XIV-Iea, Impkafia be Tirnova. In urm'a satele acestea s'au in-
mulfit, bar stabilitate befinitiv'a n'au c'apatat. Urmasii locuitorilor vechi

www.dacoromanica.ro
 62 RSzboiul nostru in note zilnice

bulgari se g5sesc astázi pe teritoriul romanesc, pe malul sting cola-

nisat in epoca Regulamentului Organic; aceia sint, cum ii aratá
b'alectul 5i numele special, Bulgarii cei vechi bin toatá Bulgaria
orientalä 1) 13ulgarii cari se and acum acolo, sint venifi bin ma
multe párfi, cum o bovebeste bialectul lor beosebit.
Va sd zica un cas in ceia ce priveste caracterul nestabil a!
populafiei pe care o crebem mull mai stabilA becit a noasira in
Peninsula 13alcanicl Dar abuc si alt exemplu: pe malul Dun 'Atli,
aJem o populafie rom5neascá venitä in secolul al XVIII-lea, in cea
mai mare parte. Rominii bin valea Timocului, cu foarte pufin amestec
be populafie mai veche, sint, cum arat'a cintecele populare, in lega-
turd cu epoca bominafiei turcesti opresive la noi in secolul Fana-
riofilor. Si se poate intreba cineva: cum e cu putinf5 ca, oricit be
mare sa fi fost apásarea fiscal5, s5 se fi strämutat o populafie asa
be numeroas5 acolo ? Intr'un fel, infelegem: stramutinbu-se, ea gasia
avantagiul unui singur stApin: Turcul, pe club aici erau boi: Turcul
s.i Domnul, cari aminboi pompau pe feran; aceasta era beosebirea.
Am infelege beci in aceastd privinfa, bar nu am infelege in alta
fá-6 sä mai abaugim ceva. Era aici un gol absolut ca sd se poata"
aseza o populafie alit de numeroasä? R5spunsul trebuie sA fie :
ba. Era un gol acolo, si iat5 be ce: Austriacii s'au tot luptat cu
Turcii, incepinb bin ultimul patrar al veacului al XVII-Iea si in tot
secolul al XVIII-lea; ei au fäcut in regiunile acestea sirbesti patru
rAzboaie, socotinb si pe acela be bupa asebiul Vienei, terminat cu
pacea be la Poiarevaci in 1699. In rdzboaiele acestea, o mare part3
bin populafie a petit, altä parte s'a compromis cu Austriacii, ar5tirb
simpatii crestinilor, si a plecat ne mai inbrkninb sd r5miie la TurdL
Turcii s'au incercat si-i atrag5 innapoi si in unele casuri au izbutit;
in altele insä nu. Oricum, vre-o sutd be mii be oameni s'au strä.
mutat bin regiunea norbica a Serbiei si s'au asezat in Banat si in
Confiniile Militare. Sirbii vechi bin regiunile acestea se gasesc astfel
in Ungaria, iar Sirbii cari sint acum in Norbul Serbiei--7o spune si
b. Cvii6,vin bin abincul Peninsulei J3alcanice. Va sä zicd avem
un al boilea_ teritoriu in care, Fara inboiaI5, e prebomnitoare azi o
1). V. barea be sama bespre cartea b-lui Romanschi, in Buletinul
nostru, II,

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 63

Trafionalitate, bar nafionalitatea aceasta e be asezare recenta in ceia

ce priveste ramura be care e vorba.
Sa mergem mai beparte. Albanesii ocupau pe vremuri un teri-
oriu cu mult mai vast be cit cel be acum. Teritoriul acesta li-a
lost necontenit ingustat. Istoricii Sirbi, in cercetarile lor, foarte so-
libe, be etnografie, ni-au aratat in timpul bin urma beslocuiri si bes-
nafionalisari treptate ale elementului albanes be catre rasa sirbeasca.
Cel mai vechiu exemplu be besnafionalisare este in abevar carac-
teristic : cinb Muntenegrenii lupta astazi alaturi be sirbi, se zice ca
sint boi frafi slavi cari lucreaza iinpreuna. Ei bine intre Sirbul bin
teritoriul abev5rat sirbesc si Muntenegrean nu e aproape nicio asa-
manare : mai tofi Muntenegrenii sint alcatuifi bin Albanesi slavisati,
si se poate urmari in viafa politica elementul albanes bin aceste
regiuni pan5 in veacul al XIII-lea si al XIV-lea. Mai pe urma, insa,
la sfirsitul veacului al XVIII-lea s'a intimplat o alta foarte insemnata
stramutare be populafie : be o parte Albanesii s'au retras bin Norb
coborinbu-se spre Sub, iar, be alta parte, in locul parasit be Alba-
nesi au venit imebiat Sirbii. Prin urmare WA* ca in regiunea san-
geacului Novibazar si in foarte multe Orli bin Serbia Veche nu mai
avem a face cu elementul sirbesc gasinbu-se pe teritoriul stramo-
-silor säi, ci cu un element Zie invasiune relativ recenta.
Am spus cà Albanesii au trecut la Sub; ei au navälit in Te-
salia si pana in Grecia peninsulara in Moreia, si astazi Atena se
gaseste in mijlocul unor sate care cuprinb locuitori in cea mai mare
parte be origina albanesa. Finlay, care scria o Istorie a Greciei pe
la 1860, a auzit vorbinbu-se be copii albanesi limba arn5ufeasca,
precum spune intr'o formula frumoasa bin punct be vebere literar,
pe treptele insesi ale Partenonului. Insula Egina era absolut albanesa
In anume regiuni bin Macebonia, nume be localitafi arata bis-
parifia unei populafii grecesti, colonisata si ea, obinioara numeroasa,
care era cea mai curata, cea mai autentica bin punctul be vebere
al rasei bin populafille grecesti ce se pot inchipui, Cinb au verit
Turcii, populafti intregi au fost prinse, au fost bistruse si mase mari
turcesti, Coniarii, au fost asezate aici, unbe au trait multa vreme Si
abia in timpurile moberne au bisparut bin nou, unii in exobul
be la 1913.

www.dacoromanica.ro
 64 Rkbolul nostru in note zilnice

In ceia ce prive$te Tracia, nu poate cinev a &á infati$eze in

citeva cuvinte toate vicisitubinile etnografice pe care si in ce prive$te
orasele si in ce priveste satele le-a suferit aceasta vasta provincie,
natiunile trecinb unele bupa altele si infocuinbu-se- A fost un timp
cinb Vlahii erau, nu numai in toata Tesalia, care era adevarata lor
patrie, basinul be unbe se revarsau necontenit unbele elementelor
vlahice in nalcan, bar Vlahii erau in toata peninsula: la Muntele
Atos erau Vlahi, $i a existat populatie be aceasta vlahica, precum
ni arata izvoarele bizantine, pana in partite Canstantinopolei, colonii
militare, care au bisparut asa cum au bispärut Armenii bin Fili-
popol $i atitea fragrnente be natiuni pe care Imperiul bizantin le
colonisase. Cad nu trebuie sa uitam un lucru: $i Imperiul bizantin
si Imperiul turcese au colonisat continuu, probucinb abministrativ
stramutari be rasa.
Dar atunci poate spune cineva cu breptate: ban* e vorba be
elementele nationale care sint batorite unei colonisatii recente, baca
oamenii ace$tia abia s'au beprins pe locurile unbe stau, ban, precum
au venit acum citava vreme, sint gata sa plece, baca ei ni infati-
seaza un lucru pe care Rominii niciobata nu-1 pot infati$d: mari
miscari be populatie, sate intregi be Greci trecinb azi bin alacebonia
slava in cea greceasca, sate be Slavi parasinb asezarile lor pentru
a rasbate in teritoriile stäpinite be Bulgari sau be Sirbi, bupa cum
se recunosteau ca legatii be unii sau be altii, Turci in mase imense
trecinb in Asia mica,se mai poate vorbi be principiul national pe
basa asezarii actuate a unei a$ezari preponberante cu aceia$i sigu-
ranta cu care putem noi vorbi be acest principiu national, nol cari
in atitea sute be ani nu ne-am miscat si cari am bisparut numai
unbe numard ne-a coplesit besnationalisinbu-ne, bar tot am ramas
si asa, supt forme straine, pe pamintul ancestral ? Caci Rominii ru-
tenisati au ramas, cu portul nostru, cu obiceiurile noastre, cu batinele
noastre populare, au Minas tot acolo, cum ramin Italienii in veci-
natatea sau $i in cuprinsul oraselor bistruse be cutremur,ceia ce
se intimpla numai cu natiile be o foarte veche civilisatie $i mai ales
be o foarte veche civilisatie politica.

Atunci ce ar putea fixa breptul? Unii pot sa zica: cultura na-

fionala. Fara inboiala, bar si cultura nationala cu o conbitie: ca

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 65

acel care a primit aceastä culturd nationalä sd o fi primit in de-

Nina con0iiritä a lucrului pe care 1-a primit, iar nu supt una
din acele forme de confusiune care nu creazd drepturi. Ci bine,
constiinta noastra nationala, 'Ana la cel bin urmd feran, beci si in
forma instinctiva, primitiva a ciobanului, este o constiinta be o purl-
tate cristalind a liniilor sale. Anecbota noastra populara, cintecul
nostru popular, cu beosebiri netebe si crube intre noi si altii, o
arata. Nu yeti gäsi ceva corespunzator in literatura balcanica, bes-
pretul acesta care, pe breptate sau WA', acopere toate natiile afara
be acel civis romanus care traleste si in sufletul celui bin urma
feran sarac. Sint civilisatii in Balcani, bar aceste civilisatii nationale
au fost in foarte mare parte create intr'o forma confusa, supt in-
fluenta trecatoare a unei necesitäti istorice, nu printr'o transmisie
seculara, fie si in forma instinctiva a unei constiinte rurale.
SO' ma explic : a fost un timp cinb si cultura Slavilor bin Bal-
cani era greceasca. Dar aceasta nu inseamnd ca era o besnationa-
lisare. Cei ce scriu astazi istoria poporului bulgaresc si acopar cu
afurisenia lor pe Vlabicii greci au breptate numai bintr'un punct
be vebere : Vlabica fanariot era lacom si foarte abese ori imoral,
bar el era o simpla unealta a Turcului. Dar si aici as avea be facut
reserve: Am avut in mini, pentru volumul al XIV-lea bin Hurmu.
zaki, 'scrisori be-ale episcopilor greci bin Peninsula 13alcanica in
tegiuni bulgaresti: nu erau oameni chiar asa be rai, cum se crebe,
. si nici asa be lacomi, clici nici n'aveau ce stringe- Am cetit scri-

sorile lui loan Comnenul, Mitropolit be Silistra in epoca lui Cons-

tantin Brincoveanu: nu poti sa urezi nimanui sä aiba o viata asa
be nenorocita ca a acelui Vlabica, amenintat be ienictrii cari-i ra-
säreau in cale, cerinbu-i putinul pe care-I putea capata si el be la
popii lui nenorociti; une ori ei bau asalt resebintei episcopului,
vre-o biata casd acoperitä cu olane, aparata boar cu pietrele zibu-
rilor sale be lacomia populatiei musulmane vecine. Deci, ban' epis-
copi ca acesta sint infatisati ca besnafionalisatori, trebuie sa ribern,
pentru Bulgari,intocmai cum am ris be ce spuneau, beclamator,
istoricii mai vechi be la noi bespre rolul besnationalisator al Gre-
cilor be aici, unbe niciobata a vorbi romaneste n'a lost o rusine,

www.dacoromanica.ro
 66 Razboiul nostru in note zilnice

unbe toate actele au fost rebactate in romaneste. Prin urmare s'a

intins cultura greceasca in Balcani bar nu pentru a besnationalisa,
ci fiinbca era limba culturii superioare, fiinbca era limba aleasa a
Bisericii ortoboxe, fiinbca era limba care be la o bucata be vreme
singura putea H intrebuintata in Imperiul otoman pentru populatia
veche crestina ocrotita be Patriarhul bin Constantinopol.
Impotriva acestei influente grecesti s'a ivit o reactiune la sfir-
situl veacului al XVIII-Iea, prin marea miscare catre scoala si lite-
ratura slavona. Dar miscarea aceasta nu era o miscare a limbilor
nationale impotriva limbii grecesti pe care poporul nu o mai inte-
legea, ci era lupta pentru limba slavona veche, care nu e cea vorbità
be natiile balcanice actuale, \ci limba in care Metobiu si Ciril in
cele b'intaiu timpuri ale evului mebiu, au trabus Scriptura. Nu era
lupta intre limba sirbeasca sau bulgareasca, be o parte, si limba
greceasca, be alta parte, ci greceasca Scripturii se lupta cu slavo-
neasca lui Metobiu si Chinn. Intelegeti ca nu mai poate fi vorba
citusi be putin be rivalitate absolut si limpebe nationala.
(Duna vreme nici n'a fost alta lupta in Balcani becit aceasta
lupta intre o limba care era innainte be toate religioasa, iar nu na-
tionalà, nu actuala, lucru be trecut, nu be viitor, si intre un slavism
care nu fixa nici el deosebiri nationale. Limba paleoslovenica, ve-
chea bulgara, este boar si pentru Rusul bin Moscova si Petrograb,
cum este si pentru Sirbul be la Nis si pentru Bulgarul be la Sofia
si bin toate partile locuite be neamul sau.
mai mult becit atita. Pe la 1850-60 Inca se crebea cu putinta
a Peninsula Balcanica sa fie impartita in boua regiuni : greceasca
la Sub si slaiona la Ilorb. Racovschi, unchiul actualului sef al
partibului socialist romin bin Romania, statea la Belgrab si tiparia
acolo reviste in care prebica intemeierea unui sigur Stat iugoslav
cu Capitala la Belgrab, cu un Suveran bin binastia stapinitoare in
Serbia. Abia prin unele regiuni macebonene, in legatura cu ce o sa
spunem inbatá, incepe sa se agite ibeia Bulgariei: ibeia bulgara in
scoli, in literatura, in polemica politica n'are un veac.
Veil zice cum se face ca, atunci cinb Obrenovici si Caragheor-
ghevici urmariau sa intemeieze un Stat slay, si cu toti Bulgarii, a
rasarit be-obita ibeia nationala bulgarä, si anume in Illacebonia ?

www.dacoromanica.ro
 N. IOROA 67

Iata cum : Cei b'intaiu cari au scris istoria Bulgarilor au fost Ru$i
sau oameni crescuji in Rusia $i atirninb be Statul rusesc. Venelin,
care era nascut in Austria, bar care se a$ezase intre Rusi, intovä-
rasinbu-i in campania balcanica bin 1828, e cel b'intaiu care a
scormonit sentirnentul bulgar altfel becit Paisie sau alt beschizator
be cale be la sfirsitul veacului al XVHI-lea, cad acestia, aparfineau
insa mai mult trabijiei religioase becit inceputurilor unei trabitii po-
litice. Si intreaga scoala istoriografica bulgareasca s'a intemeiat, fie
in Rusia, fie la noi, supt influenja tenbinjelor politice rusesti. Istoria
ccritica* a 13ulgariei s'a nascut, nu inteun oras al 13ulgariei, ci la
Braila. Acolo Marin Drinov a scos revista istorica in care a pus
basele, ce se pastreala si pana acum, ale istoriei bulgare.
Aceasta pentru ca Serbia avea capitala sa la Belgrab, si in lup-
tele Caragheorghevicilor cu Obrenovicii, treceau drib unii, drib aljii
in Austria $i, pe be alta parte, Serbia era influentata supt atitea
raporturi be aceasta monarhie vecina. Rusia a inceput bed sa aiba
bänueli in ce priveste fibelitatea slava a acestui Stat, i atunci ea
a cheltuit toate puterile ei pentru a trezi ibeia najionala bulgara $i
a o opune pretutinbeni ibeii iugoslave in forma sirbeasca.
Atunci s'a trezit amintirea lui Samuil bin Prespa si, in felul
acesta, prin influenja ruseasca, s'a creat propaganba bulgara, intaiu
in Inacebonia, bupa aceia in partite be astazi ale Bulgariei, pro-
paganba foarte harnica, plina be jertfele atitor oameni cari au platit
cu inchisoare $i cu prigoniri, ba cu moarte, aceasta propaganba.
In felul acesta beci s'a alcatuit, in mijlocul culturii unitare
slave bin Balcani, cu rabacini religioase, o cultura nationala bulga-
reasca, supt influenja unor amintiri istorice trezite be interesele po-
',Ellice ale Rusilor be a avea in Balcani, nu un singur fel be Slavi,
ci boua feluri be Slavi, pe cari sa-i ciocneasca la intimplare cap
in ,cap, zicinb : acesta e al Demjilor, acesta e al mieu, pujin pa-
sinbu-li in fonb i Nemjilor si Ru$ilor care bin capete va fi spart
mai curinb.

Va sa zica nici supt raportul culturii nu sint brepturi care sa

bateze be sute be ani. Noi avem breptul acesta. Regiunile asupra
carora s'a intins cultura romaneasca sint perfect belimitate, i aceasta
cultura, care nu vine be la nicio agitajie externa, a pornit bin insäsi

www.dacoromanica.ro
 68 Rdzboiul nostru in note zilnice

necesitatea be viatd a poporului nostru. Ea e o culturd spontanee,

besvoltatà in mob normal, niciobatä intreruptd, care creazd un abe-
vdrat brept intangibil. Balcanul e in mare parte consiberat si bupd
confesiuni : pänd mai bäundzi lumea orientald stabilia nationalifatea
bupd legAturile be religie: recunoscinb pe Patriarhul be Constanti-
nopol, erai Grec; nu-I abmiteai, ci, be la 1870 innainte, recunosteai
pe exarhul bulgar, erai Bulgar. Cinb au venit Turcii in Europa, ei
n'aveau talent be abministratie si nici mijloace be abministratie, ci,
stabilinb bin nou pe Patriarhul be Constantinopol, I-au rugat sd iea
supt abministratia lui pe tofi cei benumiti, ca nationalitate religioasd
si politicd, Rum, $i caH in ce priveste limba erau socotiti be natie
greceascd. Supt presiunea lui Ignatiev, la 1870, pentru intdia oard '
bupd sese veacuri, nafiunii religioase grecesti a Rumului, creiatd be
Mohammeb al II-lea, i s'a opus cealaltä forma be bepenbentä reli-
gioasá, be exarhul slay. $i Rusia este ateia care, lovinb in Serbia,
cdutinb s'o bistrugd prin aceastä legaturd, sä o impiebece be a se
orienta cdtre Austria, a creat exarhul slav in I3alcani. N'a zis: exar-
hatul slay, ci a spus exarhatul bulgar. Dar vä putefi inchipui cd e
o mare beosebire intre cultura pe care o mosteneste cineva $i aceia
pe care o primeste numai fiinbcd este in legAturd cu anume orga-
nisdri religioase, si culturile confuse care nu sint spontanee nu
creiazd brepturi.

$1 atunci ajunginb la sfArsitul acestei lectii ne putem intreba :

ban' nici breptul istoric, nici breptul national, nici breptul cultural
nu bau brepturi bine belimitate, vechi, incontestabile, bupd care sä
se poatá orienta cineva in lumea aceasta balcanied, ce trebuie sd
hotárased noua asezare a Peninsulei ? Aici nu md mai gdsesc in
margenile stubiilor mete obisnuite, ci aici, ar putea sa vorbeasca
mai bine, cu mai multd competenfd, un geograf, binb basa be cd-
petenie pentru o expunere pe care numai bupd aceia ar putea-o in-
cerca istoricul. Dar istoricul poate sd zicd urmátorul lucru : in 13a1-
cani sint aceste popoare; popoarele acestea toate au amintiri isto-
rice in aceleasi locuri; popoarele acestea au elemente nationale
rdspinbite mai pretutinbeni in urma haosului secolelor care a std-
pinit circulatia nationald in aceastd Peninsula 13alcanicd; popoarete

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 69

acestea traesc inteo lume culturala in care nicaieri nu s'a facut o

beosebire beplina, befinitiva, intre rolul cultural al unuia si al altuia.
Dar popoarele acestea sint i, in anume locuri, popoarele acestea
nu pot sa fie inlaturate, bin stapinirea lor actualä. In secolul al
1XIX-lea, in urma unor lupte inbelungate, ctl sacrificii mari, cu sfor-
tari extraorbinare, s'au creat centre nationale inbubitabile. Cine s'ar
ginbi sa scoata, be exemplu, pe l3ulgari bin regiunea Sofiei, bin par-
tite pe care expansiunea fireasca a acestui popor le-a ocupat in
mese atit be mari, incit niciobata nu se poate vorbi be alta pro-
tlema nationala in partite .acelea ? Cine s'ar ginbi, afara numai be
tin cuceritor momentan irnbatat be triumf, ca Serbia poate fi scoasa
vre-o bata bin teritoriul care se intinbe be la Belgrab, peste cimpia
Cosovei, pana in acele Orli mai abinci ale Peninsulei Balcanice
unbe totul, in graiu, cu particularitätile lui bialectale, in imbraca-
minte, in batine hotaräste prebominarea slava' in forma aceasta sir- .

beasca ? Cine s'ar putea ginbi, in Moreia, oricit singe albanes ar

fi la locuitorii ei, sau in anume regiuni macebonene, in care gre-
cismul autentic, si nu cel be moba sau grecismul vechiu sau gre-
cismul be contrabanba, s'a stabilit, ori in orasele care ma4nesc
coasta Turciei si Asiei Mid, eine s'ar putea ginbi sa inlocuiasca
,acolo elenismul printr'un element strain ? Aceste regiuni sint sim-
burii, nucleii firesti be besvoltare ai acestor State, iar margenile,
care ramin sa fie create prin chibzuirea atenta, reala a intereselor
neaparate ale unora sau ale altora, margenile acestor State trebuiesc .
fixate neat:Carat pe basa intereselor economice inexorabile, pe basa
nevoilor fire,sti ale unui Stat modern, lasinb la o parte tot ceia ce
in trabitie, in ilusiile sentimentale, poate sa impiebice alcatuirea
Statelor moberne cu basa exclusiv moderna.
Dar aceasta n'o poate face nici Rusul bin Petersburg, nici
Austriacul be la Viena, si Inca mai putin Ungurul be la Pesta, si
nici marele Imparat be la Berlin si nici toata acea lume occiben-
tala care are in Orient numai interese actuale. Aceasta este opera
pe care numai impreuna, printr'o intelegere a intereselor actuale si
reale si numai a acestor interese, o poate face lumea balcanicä.
Astazi n'o intelege, si sute be mii bintre represintantii nationalita-
Nor balcanice pier bupa alte sute be mii care . au petit, urmarinb

www.dacoromanica.ro
 70 Razboiul nostru in note zilnice

in mare parte aceiai ilusie nesAnAtoasA ca la 1912-3. Dna na-

Ole balcanice nu vor sA se coboare la o situafie teritorialA slabl,
incapabilA be orice inijiativA, be orice besvoltare, asupra cAreia sA.
se intinbA spiritul be ocrotire si be bominajie politica al unor ve-.
cini mai puternici be cit binsii, ele vor pricepe cA numai in cerce-
farea nepreocupatà si piing be sacrificii a intereselor lor reale si
actuale, inlAturinb toate negurile inselAtoare ale viitorului, se poate
stabili acea orbine mobernA a Balcanilor, breaptA pentru tofi, care
astAzi nu este si care mine trebuie sl fie, cu prejul existenjei in-
sesi a acestor popoare.
latA ce am vrut sA spun in aceastA searl.
1 Maiu, 1916.

Condamnarea popoarelor.
Un ministru bulgar, minbru be succese rApezi ale consorfiului
bin care jara lui face parte si bucuros poate si be <<frAfeasca)>
primire bin Germania a conafionalilor sal bin Sobranie, a beclarat
sentenfios cA, la viitorul congres be pace, bespre care se vorbeste
tot mai mult si pe care-I pregAteste patenta lipsA be inifiativa a
tuturor generalilor be teorie, nu va trebui sA fie pentru Serbia
invinsl, nimicitA, nicio mill. SA se tragA toate consecinfele trage-
Nei bin 1915! c Nici intr'o forma' sä nu mai existe o Serbie in
viltor! Soarta Peninsulei Balcanice sA fie hotAritA obatA pentru
totbeauna prin inläturarea rivalului slav !
Dar bin partea cealaltA nu lipseste raspunsul. Un biplomat
sirb care se intoarce bin Petersburg, unbe a vAzut pe b. Pasici.
abuce rAspunsul: Bulgaria nu va mai fiinjà, bupa trAbarea ei. Cain
trebuie complect expropriat in folosul fratelui Avel, care a murit
numai in Biblie- $i se aratA cine sä ieie mostenirea fratelui celui
rAu : Serbia, restituitA in hotarele ei, crescutA si rasbunata, Grecia
siRomAnia.
Creb cA orice Romin care trAieste pe lumea aceasta si nu-si
inchipuie cA un Stat e lagArul be unbe se poate porni la jaf in
toate birecjiile, bupa cum se presinta vinovafii inteo parte sau in
alfa, va rAspunbe acestei cleric be cine 5tie ce nou ccabrilater.,

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 71

cum am rasp:ins aproape toti la oferta vienesa be a ni se ba, be

la Sirbi, Valea Timocului.
Pirateria politica se face, be secole, in jurul nostru, ea s'a
facut si in bauna noastra be jur imprejur, bar noi n'o facem ; nu
e genul nostru, nu e chemarea noastra, nu e obiceiul nostru.
$1, pe linga toate, orcine are mai multa intelepciune practica
becit aceia pe care o presupune un frac biplomatic ori uniforma
singerata a unui razboinic beat be triumful sau, stie un lucru : ca
natiunile nu se desfiinfead.
Statele pier une ori prin greselile lor, besi au trecut o sutã
be ani be cinb nu s'a mai zugrumat niciunul, bupa sentinta pro-
nuntata be aceia cari au tot interesul sa mosteneasca pe conbam-
nat. Dar natiunile nu pier.
Supt stapinirea strainului, ele cistigg sufleteste eit au pier-
dut supt raportul material. Poate chiar ca nu e o paguba. Puter-
nicul sentiment be solibaritate ce se probuce inlocuieste si Iegatura
be autoritate a Statului bisparut. Oamenii se leaga mai strins eind
vor becit cind li se cere. Iar rechinul saturat be praba va face
sfortari besperate, bar zabarnice, pentru a o mistui. Ocupat, ab-
sorbit astfelr el nu-si va putea inbeplini rosturile obisnuite. $i la-
cornia-I va face sa piara be... inanitie.
S'au mai vazut lucrurile acestea si, cit nu vor fi toll oamenii
sutleteste be o potriva, se vor mai vebea.
Iar natiunile cuminti, care asculta be conbucatorii lor firesti,
vor abmite ca peste granitile trecatoare pe care le taie sabia este
o alta, bincolo be care se trece numai pentru aventuri totbeauna
periculoase : granita realitäfilor fundamentale, pe care constiinta
omeneasca le interpreteazg ca drept.
Daca vor birui Puterile centrale si sint bintre aceia cari,
fall a-si maguli propriile aplecari, nu o creb nici acum, Bulga-
ria va trebui sä-si revie in simfiri, be si biruitoare, si sd nu exe-
cute programul bin frlaiu 1916 al b-lui Raboslavov ; iar, bad va
fi altfel, Serbia va bovebi, neincercfnb suprimarea Bulgariei ca mij.
loc be a suprima pe 13ulgari, 0 eroismul cel mai innalt nu exclube
,chibzuirea cea mai inteleapta.
22 Moiu, 1916.
www.dacoromanica.ro
 72 Razboiul nostru in note zilnice

Ofensiva austriaca.
Armatele austro-ungare, care rasping pe Italienii bin Trentin,
au patruns pe insusi pamintul regatului, unbeva intr'un calf be
munte.
Generalul Caborna asigura a s au luat masuri be aparare,
$i opinia publica oglinbitä in presä, se menfine energica $i gata
be sacrificii.
Orice bucurie italianä e o bucurie a noastra si resimfim
a ingrijorare a Italiei. Nu numai pentru un asa be lung trecut co-
mun, bar si pentru tot ce ne leaga in viitor.
Uram armatelor eroicului $i bevotatului rege Victor Emanuel
sa ispraveascä rapebe cu ceasul cel greu si sä plateasca buma-
nului emofiile ce au strabatut sufletele italiene.
Va fi si izbinba fireasca a unui brept elementar, $i oricine
are sä a§tepte ceva be la breptatea causelor nafionale nu poate
simfi altfel.
22 Maiu, 1916.

.1. Kitchener.
Lorbul Kitchener, cuceritorul Subanului, ministrul be Rasboiu:
al Angliei si cel b'intaiu general engles, zace pe funbul filarii intre-
sfarimáturile vasului care bucea pe binsa pe acest osta§§i neno-
rocul lui.
Sfir$it eroic, be un tragic suprem, bupa o viall in care n'a
fast moment Mt grija ferii $i a bestinelor ei.
LiniVitul om be neinfrinta voinfa nu mai este. Ochii be leu
cu cautatura fixa, nebiruita, s'au inchis pentru totbeauna. Dar voinfa
lui n'a putut peri in aceasta lume care nu e alcatuita totusi numai
bin oarbele elemente ale morfii.
Ea va insuflefi aceste ape sfinte ale neamului &au, främintate
be avintul Angliei $i amestecate cu singele fiilor ei. Corabiile care
vor trece peste locul obihnei sale vor fi mai rapebe minate spre
lupta $i suflarea be %/Int salbatec ce va scutura steagul va fi co-
manba lui imperioasa in ceasul biruinfei care va trebui OA rasbune,..
29 Muhl, 1916.
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 73

Ru0 la Cernauti.
Din nbu Rusii sint la Cern SO. Cu sacrificii cari par a fi fost
grele, ei au frint toate piebicile pe care unul bin Rominii conbam-
nati pe viarà la loaialism austriac, colonelul Popp, li le pusese
in cale.
Pentru cine yin la Cernauti ostile Tarului ?
$i pätia unde shit ele in stare sä ajung'à ?
Numai un anume rdspuns la aminboua aceste intrebäri ar
putea face s'a se bucure be noile singeroase capitole bin rkboiul
monbial si alfii becit Tartarinii, nu fard interese visibile, ai luptelor
noastre be partib.
12 lunie, 1916.

Innaintarea francesà.
In istoria rázboiului celui mai cumplit pe care omenirea 1.a
-plata vre-obatä cu singele, cu mintea si cu lacramile ei, s'au probus
in ultimele sSpfämini citeva miscari nou'a, care pot schimba multe
lucruri, besi, Ong acum, nu se poate spune cá le vor schimba.
Rusia a bat bin reservoriile ei nesecate be oameni gata &A
moara pentru Tar sute be mii be ,ostasi bevotati cari au smuls 13u-
covina ostirilor austriace galvanisate be uria$a voinfá germanl
Iar la cellalt capät al Europei, in cea mai formibabilä zgu-
buire be tunuri ce s'a pomenit, o ofensiva anglo-frances'a se pro-
nuntà, si ea capátä in citeva zile insemnate succese, pe care, cu
Intelepciune, conbuatorii misdrii se feresc be a le exagera.
Sint Inca atitea pe care nici cei mai incercati strategi nu le
pot prevebea si nici cei mai siguri biplomafi n'ar crabi pe basa re-
sultatelor, care s'ar putea, besi nu mai e probabil, mobifica. Deo-
cambatá ins5 inima oricui infelege ce inseamnä bucuria be a avea
o patrie, burerea fgr'a nume be a o vebea scäzinb, bumnezeiasca
betie a rasplatirii si intregirii, va simti impreunä cu acea natiune
nobila intre cele nobile care e natiunea francesä fiorii recuperarii
binecuvintate bin Iunie 1916.
Regiuni bin cele mai strins legate cu toatá viata, cu toatä cul-
tura francesa au fost be-obdta' ngpábite be un busman ale drui lo-

www.dacoromanica.ro
 74 Razbotul nostru in note zilnice
I
vituri b'intaiu, voinb s5 ingrozeasca, au fost beosebit be brutale. E
s'a instalat. In zabar publica ziare in limba frances5, pentru a bo-
vebi nollor supusi $i lumii intregi a solbatii sal $tiu face curte fe-
telor ai caror frati pier beparte pentru tricolorul coborit aice, ca
ei, cu ginbul la ai lorcaci oameni sint ! , isi ratacesc pe caput2
copiilor o mina care poate a ucis pe fatal lor, ca sentimentalitatea
feciorilor, Imparatului nu uita nici pisica bin vatra. In zabar ! Avem
o lard $i noi, $i am fi in stare a-i ba orice poate fiinta noastra in-
treaga. Privim cu scirba aceastä slavire be sine a cuceritorului, si
mai jignitor atunci cinb maguIeste, $i ne ginbim $i noi inbuio$ati
la momentul cinb alti pasi vor atinge, poticninbu-se be o nesfirsita
emotie, vechile praguri pingarite.
$i, acum, in acest vuiet, in acest foc be sfirsit be lume, ei
yin. Sint Inca na be beparte ! Abia s'au luat zece, cinsprezece chi-
lometri, un l'inut pustiu ori pustiat, gol be oameni; mai este Inca
atita be recuperat pana sa se ajunga la granita cistigata cu atitea si-
linte in atitea veacuri pe basa unui brept national asa be inbiscu-
tabil. Ce are-a face! Lumea nu stie socotelile rabbatoare ale retra-
gerilor $i nu ascultä sfaturile be cumintenie ale biplomatilor. Nici--
obata musica n'a sunat mai bumnezeieste in urechile unor oameni
ca acest icnit formibabil al bronzurilor ucigatoare, $i n'au fost zori
mai vesele becit aceste abincuri be noapte luminate be flacari ni-
micitoare. Li se pare robilor a pamintul insu$i se scutura si bin
abincul lui ies fläcarile care nimicesc pe usurpator. Para ai vechii
cavaleri picarzi tresalta in armurile lor a caror rugina e amestecata
al oase, la semnalul teribil al liberarii. $i tunurile bisericilor negre
isi asteapta cu nerabbare tricolorul.
Pe un colt bin sacrul sat! pamint Franta a reintrat in breptul
ei. E un ceas mare in viata morala a lumii.
3 Julie, 1916.
Ne aude lumea...
Niciobata n'am avut o presa mai besmatata. Nu e cuvint care .
ea nu se poata tipari cu o usoará precautiune be puncte biscrete..
Nu e injurie care sa nu i se arunce in cap abversarului. Nu e ama-
nunt be viata particulara care sa nu se betalieze in coloanele zia-
relor noastre. Nu e zvon, cit be infam, pe care, be oriunbe, sa

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 75

nu-I culeagd un patimas sau un simplu exploatator al curiositätit

publice pentru ca sao-i bea impunatorul vesmint - al literei tiparite
TO obisnuitii be circiume si clientii be lupanare par a se fi instatat,
cu bani be cea mai misterioasá si mai miserabilã provenientà, la
un birou be rebactie, improscinb lumea cu insulte, päntt la acelea,
privitoare la femei nevinovate, care vor face, intr'o buna bimineatd,
ca un ziarist" be acestia s'a se prabuseascd grAmabb supt taraba
lui be imunbicii, be glontele revolverului reparator al moralei pu-
blice. Ce scrie cutare tinar be familie buna si be viitor politic n'ar
bilbii un pungas beat be pe patul be gunoiu al imunbei lui petreceri.
Du-te la o intrunire publicä ori trage cu urechea la acele con-
A.. be cafenea care nu se soptesc la ureche, ci se strigl in
versala
auzul tuturora, be oameni cari n'au altä tribund becit trotuarul be
la Capsa". Te vei crebe stramutat intr'o Curte a minunilor" bin
Parisul mebieval zugrdvit be Victor Hugo, intr'un Chateau-Rouge
ca acela care in Parisul mobern abäpostia toate miseriile si toate
besperärile. Vei afla inteun ceas a in Rombnia nu sint becit pun-
gasi be ultima speta, trAbbtori buni be spinzurat la cel b'intaiu fe-
linar, oameni pe cari orice tratament becit al celor bin urmä bobi-
foace i-ar onora.

Sint intre acesti scriitori si vorbitori oanieni fall be cari

orice rnorald ar fi timp pierbut. Si stiu bine be ce fac asa. Unul
isi räsbund neizbinba batoritä lipsei be insusiri, altul isi satisface
granbomania, un al treilea calculeazä rece efectul fiedrii insulte,
fiecarii calomnii care inträ in jocul sgu. Fara a pomeni atitia, cart,
pur si simplu, isi fac serviciul.
Ar fi nebrept insä a crebe Ca asa sint toti oamenii cari si-au
pierbut masura.
SA' ni se ingabuie a li abuce aminte acestora a ne 'aube
lumea".

Sträinii misunä pretutinbeni. 0 bomnisoara a fost arestatä intr'o

znisiune be binefacere prin Arbeal, bupa mdrturia unuia care o intoa-
rlsise in tren be la Bucuresti Inca. Pretutinbeni sint urechi intinse bupa
vesti. Importanta atitubinii noastre trezeste, neaparat, cele mai firesti
curiositati. 5i totusi innaintea acestor spioni si agenfi, inaintea sträinilor
www.dacoromanica.ro
 76 Räzboiul nostru in note zilnice

cari, färä misiune anume, servesc tara lor culeginb informatii be unbe
pot, noi besfäsuram, in inbiscretii sämänate cu vorbe groase, cea mai
mare parte bin lucrurile care nicairi nu s'ar spune. Dumai cetinbu-se
ce cuprinb informatiile ziarelor noastre, oHce vecin ar sti ce pre-
cautiuni trebuie s'a iea. Doar ce nu e permis sa se spuie pentru a
lovi pe abversar ? Iar 'Ana in ziva drib la Ministeriul be Interne,
la Politie vor fi oameni hotäriti sá loveascd in oricine pentru a face
sA inceteze bivulgatiile injurioase, vrebnice si be funia spinzuratorii,
mai e mult : or sä se mai poarte p'and atunci citeva räzboaie pe lume...
Dar mai este si o tara, o tara bunä si naivä, bAnuitoare insa
bin causa suferintelor sale, setoasä be stiri bin causa ignorantei in
care e läsatä.
Aceastä tarà, compus'a in mare parte bin viitori ostasi, urmä-
reste nernbätoare tot ce se scrie, tot ce se spune, si ea crebe birr
cele rele care se strigá, macar jum5tate. Ea e increbintatá azi
multamit'd b-voastrã, tuturora, cavaleri i scutari si rinbasi i valeti
ai certurilor be familie i ai urilor personale, care, inclestinbu-se,
vorbesc be cele mai innalte ibeale e increbintata, zic, cä sinteti
cu tofii niste inbivizi be ultima speta, ca nu puteti atinge banul
public fárl a-1 fura, riici interesele tern fara' a le compromite-
N'o zic busmanii bin afarà, nici anarhistii bin Muntru : voi
o zicefi.
Ce i cit e abet/hat, se va vebea pe urma. Tara-si va avea,
be sigur, ceasul ei be jubecata. Acusatorii nu pierb nimic asteptin-
bu-1, back numai, acusatia lor e breapta. Pentru moment aceastà
r5scolire be murbárii, exageratà prin nevoile pasiunii lacome be
rasbunare, sint insä mai mult becit un scanbal.
Ca constituie crima be a bescuraja o tará in momentul chiar
dnb i se cer acele sacrificii care sint posibile numai prin increberea
absolutà in toate resorturile si toate puterile ei.
10 Julie, 1916.,
In preajma unei catastrofe.
Cine tibia sabia, be sabie va peri. ,
Inteo vreme drib omenirea se bucura in liniste be roabele
muncii sale be atitea veacuri, cinb mini frätesti se intinbeau peste
hotare, cinb fiecare zi abucea mijloace nou'à be a se intelege pi
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 77

be a se ajuta oamenii, turbarea unui Guvern tiranic, care se te-

mea sa nu se sparga be blastamuri clabirea in care strinsese jaful
sutelor be ani, a pornit un razboiu fart' saman ca nenorocire in
toata viata omenirii. Zece, cinsprezece milioane be oameni au
singerat, unii ca sa nu se mai ribice ; orase au fost rase, mii be
sate s'au facut cenusa, gospobarii minunate s'au risipit in vint,
popoare intregi au fost aproape nimicite. Azi sute be mii be f a-
milli nu mai au niciun sprijin pe lume becit pomana aproapelui,
pribegi umplu brumurile besperarii lor, si-i vor trebui cinzeci, o
suta be ani civilisatiei pentru a reveni acolo be unbe a fost rape-
zita brutal innapoi.
1
Omul care a facut aceasta crima fart pareche, in complici
tate be biplomati si be suverani prinsi in mrejele nebunei ambitii
maghiare, este Groful Tisza, prim-ministru al mobernului Maga-
rorszag".
El <ca ribicat sabia». De la o vreme i-a mers bine. Steagul
unguresc a fluturat la 13elgrab ca si la Varsovia, si copiii be Sirb
au trebuit sa invete in tara lor silabele straine ale unui graiu
care niciobata nu rasunase pe acele tarimuri. Romaniei i s'a ara-
tat pumnul, si inscriptii be provocare pe trenuri be infrätire" ça-
lificau be ticaloasa" tara Valahilor cari n'au Inca jug la grumazi.
Cite un nebun impartia buctros lumea intre un Occibent german
si un Orient maghiar tirinb bupa sine vasalilati otomane si bulga-
resti, fantastic turanice aminboua.
Iar Viena, inchininbu-se si Berlinului si Pestei, protocola
bupa trabitiile celei mai perfecte birocratii Whiffle unor minti
aprinse...
De-obatä, bupa .xraspingerea Rusilor in stepa», o armata in-
vinsa, qnimicita», invie.
Se vebe a retragerea fusese beterminata be lipsa munitiilor,
si, cinb munitii sosesc bin bie1sug, avintul porneste bin nou. Cei
be la foile, platite sau sincere, care, cintinb in fiecare bimineata
un ,,Gott erhalte" pentru gloria Romaniei mai mari, abaugiau la
urma si o gluma bespre ,,tavalucul" rusesc de mult si befinitiv
oprit intr'o brazba prea tare, au tacut. cDrumul la Chiev» li s'a
inchis iaräsi, si ei nu stiu alt brum. Nu mai cautam in c Trans-

www.dacoromanica.ro
 78 135zboiul nostru in note zilnice

nistriania» pe cfrafii» nostri be veche cunostinfd bucovineand

bin Regatul Ucrainian al lui Smal-Stocki, si Coco Wassilho.
$tiri vin zilnic, bin cele mai grave pentru furiosul bolnav ve-
chiu care e Austro-Ungaria. Rusii sint la Cirlibaba, be o parte, la
l3roby, be alta. Germanii, prinsi aiurea, ii pot refinea pe frontul
lor fard a putea suplini incapacitatea Pflanzer-Baltinilor chesaro-
crdiesti si a arhibucilor cari fac pe pielea catanelor sport be stra-
tegie.
Se prebau cu miile solbafii celei mai tärcate ostiri, in care
zece nationalitàfi fac slujbd be robi unter Habsburgs Kriegspaniera,
supt steagul negru-galben al celor mai triste colori. Contabilitatea
milliard ruseascd are be lucru cit si ostasii be pe front.
lar, pentru a salvd pe fratele austro-maghiar, Germanli chiarn'd
pe Turcii lui Enver, cari nu mai au pentru ce luptà in Asia fiinbcd
acolo au pierbut tot, p'and si mormintul Profetului, care nu ajutd
pe ateii <<europeni», be smotru german, be la Sublima Poartd. Ca-
tanele tree in l3alcani, neavinb cui se preba acolo si, nevroinb sa
vie Bulgarul, Otomanul e opus Rusilor. Ceia ce nu s'a vdzut be
patru veacuri pe cimpiile Galifiei, steagul rosu al semilunii alearod
sd apere civilisafia celui mai habotnic crestin, celui mai autentic
iesuit bin Statele lumii.
Dacd nu intervine a minune a besperdrii germane, infelegera
ce se preggteste : spre sfirsit se ingrAmdbesc prdpdstios lucrurile.
$i, cinb Korresponbenz-Bureau ii trimete vesti ce nu mai
pot fi m'asluite, un om care pand acum nu sia bat samd be in-
tinberea crimei sale, va fi vdzinb prin aburii singelui ce-1 inneacd
perspectiva ce a beschis ferii $i rasei sale. $i mine contele Tisza
István va infelege ce vrea sd spuie Scriptura, pentru un ucigas be
brumul mare ca si pentru un nobil si minbru ministru: ,,Cine ribicd
sabia, be sabie va peri".
24 Julie, 1916.
Mitropolitul Mangra.
Majoritatea unui congres ales prin presiunea janbarmilor intre
funcfionarii be orgine romdneascd bin Arbeal si bin Ungaria a sd-
virsit ceia ce numai flit* total begrabate erau in stare sd facd :
au asvirlit hoitul putreb be pdcate al lui Vasile Mangra pe Scaunul

www.dacoromanica.ro
 N. IORCA 79

siintit be pe care au fost culese cu pietate moastele lui Anbrei

Saguna.
Despre Mangra s'a vorbit mult in Romania: pujini il cunosc,
putini I-au urmarit pas cu pas, be la gesturile furioase ale tema-
gogului rabical pana la sovaelile animalului momit cu praba, pana
la terfelirea lui multamita in noroiul prin care trebuie sa treaca
pentru ca sa-si implinte bintii intr'insa.
Atitia il creb un convins al politicei maghiarofile: altii un
prieten crebincios al lui Tisza; majoritatea vebe in el un trabator
si un vinbut.
E ceva bin toate, bar el, Mangra cel abevarat, acela care tra-
ieste intre patru pareti ai obaii sale, bupe ce a coborit bepe capul
be Hail sireata si perfiba camilafca represintatiilor publice, acela
e, innainte be toate, altceva.
Nu arhiereul, nu preotul, nu clericul, ci (Topa>) vulgar si tri-
vial, calugarul mincinos si betiv,pe care 1-arh vazut si eu in casa
mea buhlinb be vifiu, cu ochii rosii tulburi si picioarele nesigure,
boaita.
A «lasat lumea' pentru a o bomina, pentru a se acafa si a
se infige. A vrut sa fie cineva, mai mare be cit ceilalti, nu pentru
a face ceva, ci numai pentru a tinea pe alfil supt talpa lunecoasa
a piciorului sau be arivist. Fara talent, bar beSlept, be bestepta-
ciunea parasitului cu ventuse la capaul fiecarii mlabite bin ascen-
siunea sa rapebe, staruitor, Fara mustrari be cuget si Med intimitate
sufleteasca, ii era be o potriva, numai sa ajunga, scormonirea su-
fletului ranit al poporului salt ori ingenuncherea innaintea caläilor
care-i invirt cutitul in rana. Intre boua busti be lAutura, a facut
saritura be la rabicalismul tinerefei la guvernamentalismul fasei celei
noua. Cei p'e cari i-a läsat ii fusesera utili, facinb bin el un om
primejbios ; acuma beveniau utili aceia cari-1 luaserä in serviciu. In
sufletul lui tulbure ca si privirea be alcoolic nu facea nicio beose-
bire intre unii si alfii. El sa ajunga!
Acuma e Mitropolit. C cel b'intgiu bin neamul sau. Calugarul
be la Orabe e sef be Biserica, sef be natiune. Ce betie, Doamne,
ce betie mare, publica, a crimei sale nafionale bupa micile betii co-
tibiane ale viciului sat' personal! Excelenta Sa Vasilie I-iu, seful ro-

www.dacoromanica.ro
 80 RSzboiul nostru :n note zilnice

manitàfii singerinbe peste care s'a avintat la tronul unbe cuteaz5

s5 se expuie jubecatii veacurilor.
Saguna e mort be mult. Umbra cea mare nu va ra.sari in
pragul Resibentei ca sä imbrinceasca in prapastie pe nemernicul
profanator. De abversari nu-i pasá : amicul" Tisza are boar o spin-
zuratoare pentru oricine. Tineretul care I-a scuipat in fafa, zace
acuma in ferna tuturor cimpiilor be luptä bin lume. 6 tare $i sigur
Vasile Mangra.
Dar e Cineva, s'o $til Vasile Mangra! care .n'a murit. E
tocmai Acela in numele cAruia cutezi sä vorbesti astAzi. Si innaintea
jubecatii Aceluia te astepram, $1 nu in lumea cealaltà, in care cpopä,
$iret, nu crezi, ci in cea be aid, unbe te-ai tirit, fie $i pe agonia
propriei tale nafiuni, ca s5 te innalti azi in tronul arhiepiscopal,
mine El $tie unbe...
31 lulie, 1916.
Scrisorile Hruschka.
Nu ne-am amestecat niciobatá in polemicele personale, rämI-
$ite miserabile ale härfuielilor bintre boieri care au f5cut obatá de-
sonoarea si nenorocirea ferii noastre $i pe care le-am fi borit sd
fi rätnas in cutare unghiu muceb be cronicA.
Am taxatobatä pentru totbeaunaacea politica a b-lui Marghi-
loman, care a mers bin $ovAire in $ovaire, imbrAcinbca s5 zicem a$a
toate ocasacele)) numai ca sä ajunga mai rApebe la poteau". Con-
vingerea b-lui Carp, cu toate bravabele ei, e neplacuth, bar respec-
tabil5, ca si convingerea, antipaticd in felul s5u be exprimare, bar
perfect inteligibila prin originea basarabean5, a b-lui Stere. Dar be-
clarafiile filogermane urminb bup5 manifestatii razboinice francofile
in cutare banchet, reclama ignobilã f5cut5 prin foaia cautorisata»,
nu numai armatelor germane, bar celor austriece $i chiar politicei
maghiare care se serve$te be ele, cu bistrugerea sistematicd a ele-
mentului romanesc be bincolo, ni s'au parut c5 nu se pot scush
prin grija ,,patriotica" be a se g5si totusi la o intorsäturd a impre-
jurärilor, un om care sd represinte aceastä politica' $1 sä prate
pentru el, ca $1, sä zicem, pentru WM.
Dar chestia cu scrisorile a$a-zisului beputat Hruschka, abre-
sate b-lui Marghiloman, prinse $i publicate in cepoca», trebuie sd
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 81

faca a interveni orice om cu simful, nu numai al loaialitatii, bar al

realitAtilor culturale si sociale be pe lumea aceasta.
Cele bouà scrisori represinta un amestec asa be imbecil, asa
be mahalagiesc si be agramat be frase Mil sens, intr'o limbä ger-
mana stráinä be sintaxa si intr'o ortografie ca be vizitiu, incit ele
nu pot trezi be cit un mare hohot be ris. N'am auzit vre-obatà be
Hruschka si nu stiu baa Marghiloman a beschis usa sa si acestui
emisariuposibil--al unei politice conbamnate. Dar nu se va gasi
in toatä Austria un singur om avinb patru clase primare si care sA
fie capabil a scrie intr'un asemenea stil ibiotii asa be mari. Pasa-
giul bin a boua scrisoare bespre fllexic ca si cum numai prin
zisul Hruschka s'ar putea afla asa ceva si bespre ,,vom Papste
renegierte"ceia ce ar insemna preotul Vasile Lucaciupot trece
be-a breptul intr'o reviste be parobie politica.
Sä l'Asam beci pe b-1 Marghiloman la politica pe care a pre-
ferat-o. C bestul motiv be impopularitate azi, be amara" aintä mini.
De ce s'A falsifiCam ori 0* primim, cu atita canboare, falsificate bin
mina acelora cari nu stiu scrie zece rinburi nemfesti si n'ar fi vreb-
nici nici sà mature o cancelarie be biplomat ?
31 Julie, 1916.
Gorizia.
Austria formase un plan mare: un minbru gest be energie in
care se concentrau toate puterile senilitàfii sale. SA caba asupra
Vicentei, a Venefiei poate, si in sesurile care au vkut atitea horbe,
in osele care au gkbuit pe Croatii si Maghiarii garnisoanelor sale,
pe ibirii" Vienei, in cuprinsul vechiului ,,regat lombarbo-venet" al
tinere elor lui Francisc-Iosif intAlul s'A-si exercite furioasa opera ba
rasbullare.
oua ofensivä ruseascA a labknicit aceste barbare sperante.
Si atunci, pas cu pas, in grele, bar biruitoare lupte, Italienii lui
Caorna au innaintat. Au vkut iarki vechea tinta a inraii lor ofen-
sive, frumoasa Gorizia, pe care trei natii si-o reclamai bar in care
lim a care rásunä vioaie, vesela, ca Inca o poboan a naturii, e
lim a italiana. 0 ultima sfortare eroid, si orasul care cuprinbe

www.dacoromanica.ro
 82 Räzboiul nostru in note zilnice

cenusa pribegilor bin Casa be Frantz, cu nenorocitul rege exilat,

Carol al X-lea, in frunte, au vázut altä pribegie si alt exil. 12.000
be .,Austrieci", Unguri bin Székesfehérvár si bieti Romini bin
Banat, sint acum in prinsoarea busmanului.
Sint brumuri be nebunie care ajung unbe a ajuns acesta. Atacul
austriac la Vicenza a izbutit boar sä abucä pe ostasii lui Victor-
Emanuel la Gorizia.
Italia Intreagä se bucurä be aceastà izbinbk care a costat
atita singe. $i nu e intre noi niciun om be inimä care sä nu se
asocieze la aceastä bucurie.
7 August, 1916.
in materie de tigri...
S'a crezut be nevoie, bin motive pe care nu le putem cunoaste
sau poate chiar nu ne intereseaza, sã se spuie la Pesta, in Parlamentul
tumultuos be pe vremuri, potolit astäzi be nenorocire si ingrijorare,
cä Ungurii nu vor cba, Arbealul, ba chiar nimic bin sacra moste-
nire a stramosilor, ca' se vor impotrivi la orice incercare be au .
tonomie, ca vor ba bovezi be o fuHe fara' margeni, cä vor fi tigri.
Tigri,aceasta e o vorba mare. Se spun si la noi vorbe maH,
caci boar presa noasträ are in mijlocul ei Meribionali bin Elaba si
Meribionali bin Iubeia si tartarinagiul retoric e un abmirabil mijloc,
brevetat in toate terile, be a inlocui cugetarea 5i simtirea. Dar acest
mare anunci4 colorat pe care b. Xdrolyi, bintr'o cunoscufa familie
be magnati, beci be antreprenori, be barnumi ai patriotismului na-
tional maghiar, 1-a ribicat be-asupra Carpatilor: ,,SA stie oricine cã
aici se allä tigri 1", a stirnit la noi, cari stim sa ribem si in mij-
locul primejbiilor si marilor hotäriri, un mare hohot be ris.
Arbelenii ne asigurä cä tigrii sint cu cilti in loc be märuntaie ;
ii crebem, -intrebinbu-ne numai be ce, cit au fost acas4 la ibinsii,
nebreptatiti, violentati, batjocuriti, n'au procebat" fatä be Unguri
conform cu aceste convingeri. Dar nu era be nevoie sã ni se ?ea
lAmuriri: sabia noasträ s'a incrucisat pe vremuri cu sabia for si
ne cunoastem.
Daca b. Kirolyi si-ar fi aruncat ochii pe bespretuitele crdiici
valahe, fárä strabaterea arora atitea pagini bin istoria Maghiatilor
rämin nesigure sau se pot falsifica, ar fi gäsit povestea celor thua-
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 83

zeci si treizeci be Maki romanesti bincolo be Carpati, unbe, be

la Vlab Dracut si Stefan-cel-Mare, bracia si marimea Voevozilor
nostri n'a gasit niciun tigru, cunostinta acestui animal feroce
fiinbu-ni mijlocita numai tarziu, inbirect si asa be slab, incit vab
bin presa noastra ca-I crebem existent in Africa.
Noi insa cunoastem istoria Ungariei si a intemeietorilor, a
bominatorilor ei.
Maghiarii cei vechi erau un neam salbatec si crub, lacom be
praba si setos be singe, fara astimpar, .pana i-au batut Germanii
la Lechfe lb, WA' Ma, liana au bat be arme mai tart becit sagetile
Ion. Dar acei Maghiari be rasa curata nu samanau, ni spune res-
pectabila stiinta a etnografiei, cu amestecul slay care a bus la in-
fringerea be la Mohacs si la robia be boua veacuri, la beclamatiile
be abvocati si gazetari si la revolutia, cu generali poloni si presibert
slovac, be la 1848. Alti Maghiari acestia si in ce priveste bravura.
I ar be atuncl s'a probus si un al treilea tip «maghiar», care be la
Vechiul Testament pana acum, n'a progresat, o stie lumea, supt ra-
portul virtutilor militare.
Asa incit, baca 1526 si 1848 n'au mai stiut nimic be tigrul
tavic, 1916 nu-1 va invia.
Si, chiar be-ar fi sa fie, baca aceasta pisica mare ar rasari
pasul Carpatilor, noi stim ca zisa fiara nu iese becit cinb i-i
fo me. $i stim be mult ca s'a saturat. Tigrul sätul e insä, spune
alt stiinta respectabila, zoologia, una bin cele mai lase vietuitoare.
Doi nu ne asamanam cu nicio fiara, fiinbca sintem bin neamul
celo'c mai vestiti vinatori be fiare, ai cautatorilor linistiti si siguri
be t.ii in birloage. Sintem numai niste crestini ai lui Dumnezen,
call, ara patima, fara ura, Fara laubarosie, ni cautam breptatea.
1 pe aceia cari n'au altä tinta becit aceasta ii buce la bi-
ruinta, peste orice piebeci si suferinti, insasi necesitatea logica, legea
natura , nebiruita, care-i aruncä in lupta.
1 August, 1916.
Ceasul...
A sosU un ceas pe care-1 asteptam be peste boua veacuri,
pentru care am trait intreaga noastra viata nationala, pentru care
am muncil si am scris, am luptat si am ginbit. A sosit ceasul in
lure cerem si oi lumii, cinstit, cu arma in mind, cu jertfa a tot

www.dacoromanica.ro
 84 RAzboall nostru in note zilnice

ce avem, ceia ce alte neamuri, mai fericite, au be atita vr eme,

unele fArà sä fi varsat o picaturd be singe pentru aceasta: drep-
tul de a träi pentru noi, breptul be a nu ba nimanui ca robi
robul ostenelilor noastre.
In min be noapte au sunat iaräsi clopotele, sfintele clopote
care simt toate burerile si bucuriile noastre si care acum s'au
infiorat be cea mai mare sperantd pe care am avut-o si la care,
cu oHce pret, tinem. $i sute be mii be oameni s'au trezit fär5
team5 si f5rd zburbäciune, linistit si sigur, si in inimile lor a fost
un singur rdspuns: tizn!
Da, b stiam be mult. Ceas be ceas trecea, urzinbu-se pinza
be intelepciune pentru a preg5ti i apara vitejia gata be lupt. Cer-
tele be b-asupra nu pätrunbeau in abinc. Acolo fiecare zi anunta
o altá zi si mai grea, si nimeni nu cirtia impotriva greutatilor care
se abunau. Ce nu poate räbba omul pentru o asteptare asa be
sfintA? $tiau toll, se beslipiau toti be legAturile lor be aici, se fa-
ceau liberi si sprinteni si viteji pentru marea si strálucita incercare,
Ea a venit. Pare cd s'a fácut in aierul acestei teri o liriit
mare. tin sfint potir be singe si be lacrimi s'a ribicat pentru bin -
cuvintarea cea mai scumpa.
Plaiurile arbelene au bäut riiscumpArarea robiei.
viteji, in brazba lacomä be mult be acest singe care pl5teste btrul
nenorocirilor seculare! Terani ostasi, bormiti in pArnintul care as-
tepta moastele voastre, ale rabbAtorilor i voinicilor, ca s f ia-
räsi al nostru! Iliciobatä nu se va uita fapta voastrà, bi dinta
voastrà prin moarte. Voevozii cei vechi, besrobitorii mucent.:i bin
zilele batrine, chiamá la sine bin negura trecutului umbrele voas-
tre care abia au Orbit carnea lor chinuit5 be busmani. esnic5
pomenire vou5, marilor si fericitilor!
lar toti cei cari au r5mas in vechea tará ingustä nu pot
avea becit un singur rost:. munca, si o singurd lozincS: unirea.
Dumnezeu va ajuta silintile unui neam intreg care pentru un brept
asa be firesc nu crutà nimic bin tot ce a putut agonisi, bin tot ce
se cuprinbe in puterile sale!
21 August, 1916.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 85

Regele.
innaintea oamenilor politici bin toate partibele vechi, bintre
cari unii pänä in ultimul moment li abuseserd cele mai grave invi-
nuiri, pe tonul cel mai necuviincios, Regele Ferbinanb a apdrut $i
a anuntat cd el, mlabità be Hohenzollerni, a trecut peste mice
pentru a incepe rdzboiul be intregire a Romdniei.
Unii se vor fi mirat se va fi $i call cineva ?, bar cine
cunoaste cit be putin pe Suveranul reservat $i retras in timibita-
tea sa fireascd, bar loaial $i hotdrit, capabil be cuvintele cele mai
mari $i be faptele cele mai innalte, nu va fi simtit nicio uimire.
Ferbinanb I-iu al Romäniei a fost in acel moment pentru tcti ceia
ce totbeauna a fost pentru sine.
Doud amintiri.
5ebinfá la Acabemie. Un membru be bincolo. Printul mo$te-
nitor be atunci ajunge la el.
D-ta be unbe e$ti ?
Din Arbeal.
Printul se opre$te un moment, apoi cu hotärirea in care-$i
stringe cuvintele pe care le boreste a fi refinute :
flu $titi cit ne ginbim la b-voastra, noi, cari nu putem
vor,bi.
Alta batd, bdundzi. Un tindr biplomat imprubent, la aubientd:
Maiestatea Voastrd sd nu uite cd s'a ndscut print german.
Du uit, bar nu pot uita nici porunca pe care mi-a bat-o ori-
ginea mea germand : Sd fiu crebincios terii pe care o guvernez si
poporului in fruntea cdruia stau.
21 August, 1916.
Ce sint pentru noi. Braovul
.i Tinutul Sibilului.
Cinb oSti viteze $i bine inzestrate cu tot ce se cuvine rds-
bat peste hotarele be astdzi, sufletele tuturora se umplu be marea
bucurie, neegoistd, a victoriei. Pare cd prin cre$terea pämintului
terii fiecare se simte mai mare be cum a fost pänd atunci, binbuli
samd fiecare, oricit be putin beslusit, cd in aceastd mdrire este
ceva, fie cit be putin, bin munca $i bestoinicia lui.
www.dacoromanica.ro
 86 RAzboiul nostru in note zilnice

In bucuria noastra be astazi fata be cele b.intaiu izbinzi ale

o5tilor Romaniei se amesteca insa 51 alt sentiment, acela pe care,
acum aproape o mie be ani, cruciatii strin5i bin toate colturile
lumii, ca luptatori pentru Hristos, I-au avut, cople5itor pentru pti-
terea lor be a cuprinbe, cinb au ingenunchiat, in sfinta Cetate cu-
cerita be bin5ii, pe lespebea care purta pare-Ca urmele pa5i1or lui
Hristos Mintuitorul.
Cum sunau in urechile acelor jertfitori cre5tini numele 6e
Nazaret 5i l3etleem, Ierusalim 5i Ghetsemani, a5a suna la urechile
noastre numele be Brasov i Sibiiu, a5a be mare, be neinchipuit
lucru ni se pare ca ni-a fost bat sa infigem in acele parti steagul
cu trei colori al Romaniei. Precum in lucirea celei b'intaiu cruci
implintate pe Muntele Máslinilor, se intrupa rivna a zece veacuri
pentru locul suferintei Rascumparatorului, tot a5a in filfiirea celui
o'intaiu tricolor se infati5eaza tot ce sufletul atitor rinburi be oa-
meni au innaltat cu tacuta evlavie catre acest ibeal.
/
Vechea cetate be supt Timpa a fost intemeiata innaintea ye-
nirii Sa5ilor, a caror pl3iserica Ileagre bomina astazi, be umilii
no5tri plugari 5i pastori, cari 5i azi se buc spre eBra5auo ca spre
casa lor. Scheii no5tri au pastrat bin veac, in veac, ca 5i toate
satele incunjuratoare, neatins graiul nostru 5i neatinse batinele
noastre. Pentru ei a ribicat Neagoe-Voba cea b'intaiu biserica 5i
fratele lui Mihai Viteazul, Petru Cercel, a impobobit-o. Aici a lu-
crat pribeagul biacon Coresi cele b'intaiu carti in limba romaneasCa.
(Mai Viteazul a tinut aici jubet in lunile cele mai fericite ale vie-
Iii sale 5i chipul lui se beosebia pe ziburile unuia bin vechile la-
ca5uri be inchinare. In margenea Bra5ovului a fost strivit 5i uds
be o5tile lui Rabu-Voba $erban trufa5u1 Secuiu Moise, Craiu al
Arbealului, la 1603, 5i rasbunarea lui Rabu a atins aid pe Ga-
briel Báthory, alt Craiu be infringere 5i ru5ine, pe care nu I-au
scapat be urgia noastra nici Turcii, nici Tatarii. In strana be la
Sf. Nicolae bin $chei au stat nu obata Domni romini navalitori :
acel Rabu $erban, apoi märetul Rabu Mihnea, batrinul osta5 Stefan
Tom5a, poate un Grigore Ghica, un Istrati Dabija i be sigur luxo-
sul 13rincoveanu. La Zirne5tii vecini, linga prapastiile Carpatilor, in

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 87

1690, acesta a frint cu totul cele mai bune o$ti germane. Catre
Brasovent, in be ob$te e inbreptat inbrazneful Von Mavrogheni
la 1788 strigatul sdu be libertate. Si bin umbra $colilor noud ale
Brasovului, au plecat atitea puteri culturale pentru poporul nostru,
pana la tine, frate Sanbi I3ogban, care vei fi tresaltat in mormintul
tau bin Galifia cinb puteri tainice ifi vor fi vestit ea asupra $colii
tale iubite s'a ribicat steagul romanesc !
Linga Sibiiul batrinilor stramosi, incunjurat be mifibre sate
romdne$ti, fail pareche in tot cuprinsul neamului nostru, linga ve-
chiul po pas al negustorilor nostri $i abapost al pribegilor Terii Ro-
mane$ti, supt ferna be la Selimbar mii $i mii be mucenici ai brep-
tului romänesc, ostasii cazufi ai lui Mihai Biruitorul, a$teptau be
veacuri crucea stramoseasca $i naframa cu cele trei colori. Li-ali
bat-o, buni osta$i ai Romaniei, tineri ofiferi setosi be gloria brep-
telor rasplatiri. Puteri nevazute v'au bus innainte, puterile tuturor
acelora cari, asa be viteji $l ei obata, nu mai pot izbinbi becit
prin braful stranepofilor. S'a framintat supt pa$ii vostri acest munte
al oaselor cu farina hranita be singe, au vuit armele rupte $i mini
be mult inghefate au strins sulifa steagurilor putrebe ale Voevobu-
lui. Iar in biserica pe care a pingarit-o tiritoarea innaintare a lui
Mangra trabatorul, mina sfinta a lui Saguna va binecuvinta in cu-
rinb bin funbul aurit al bolfilor cei bIntaiu pasi ai vostri grabifi
spre inchinare.
Va fi pe urmd ce va fi, ce trebuie sa fie. l-fotarirea militara
va cabea in folosul breptului. Aceia cari vor smulge-o vor fi insa
be zece ori mai mari be cum erau cinb au zvirlit in prapastie cel
bIntaiu stilp unguresc. Sufletul Domnului breptafilor s'a coborit
acum asupra lor prin aceasta biruinfa care e o consacrare.
23 August, 1916.
Noul ministru de fazboiu.
Daca n'ar fi o censura care sä taie pentru un timp pofta
acelora cari, precum confunbau continuu informafia cu inbistrefia,
puneau sistematic injuria personala in locul polemicei politice, ce
haz ar face o anume presa be numirea civilului Vintill Bratianu,
,,frate" si sobolan" be profesie, la situafia plina be raspunbere
a ministrului be Razboiu!

www.dacoromanica.ro
 88 Razboiul nostru in note zilnke

Si totusi putini oarneni ar fi putut sá fie, in aceste impreju-

rani, mai mult la locul lor becit binsul, sobolanul".
Un rázboiu nu se cistigd, o tard nu se inboieste ca intinbere,
tin neam nu se uneste prin beclaratii si beclamatii, prin pose be
teatru, prin istericale patriotice si prin pehlivànii nationale, ci prin-
tr'un singur mijloc, pe linga al unei veghetoare si active biplorna-
tii : solbatul viteaz, plin be avint,cum, bin fericire, il avem, bar
perfect innarmat, bin bielsug furnisat cu munitii, bine hränit si cu
iubire ingrijit.
Acestea le poate abuce insa un om care in viata lui n'a là-
cut becit sä prevaba si sd socoatä, s'a" iea initiativa si sA organiseze.
PlAcut ori ba in relatiile sale personale, amabil ori lipsit be ama-
bilitate, cu talent' ori fArà in anume manifestatii, acest om ni
trebuia.
$i ban-1 vom läsa sa lucreze si Vara sd amesteam stAruin-
tele,' influentele si apetituriIe noastre, pe care, be altfel, stie sa"
le taie fAra crutare, el va putea fi ceia ce in vechea Frantà re-
volutionarä a fost bätrinul Carnot, caruia si azi patria-i pastreaza
o recunostintà merginb Oita la binastie": organisatorul victorief.
SA-1 ajute Dumnezeu: pe binsul si pe noi!
23 August, 1916.
BAiatul.

In mijlocul teritoriului ocupat, cu ochii la caii cari zburba, la

plutoanele care trec linistit si sigur supt arme, la lungile convoaie
be care sint pline treatorile, la cimpii unbe ici si colo cea b.intdiu
smerità cruce binecuvinteazd mormintul unui ostas, copilul, besfacut
ca b!nteo pinza a lui Grigorescu, stà in florile be toamnä care strd-
pung pajistea.
E alb la fatà, are ochii mari si abinci; cdmasa pe el e alba"
ca laptele. Natura 1-a facut ca sa-si fin be pictorii cari pretinb a
face meseria ei.
Din cotro, bAietele?
Din satul cutare.
Si ce te abuce aici ?
Vin cu carafe.

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 89

Acuma eu vreau sa stiu ce umbra supt fruntea aceia rotunba

5i neteba.
$i ce e pe.aici, mai ?
E razboiu, bomnule!
Cu cine ?
Cu Ungurii...
Si... $i be ce?
Acuma el se opreste. Cintareste cuvintele ce le va spune.
Pare ca ani s'au abaus pe fata lui be veselie. Apoi, ipte 5i hotarit,
crunt :
Ca sa ni luam pamintul care este al nostru.
Generalul batrin care este be MO, are lacrimi in ochi.
Da, be aceia, baietele. Alti solbati, abmirabili, se lupta pentru
onoare si glorie, pentru cucerire, pentru prestigiu, pentru batorie.
Pentru toate acestea se lupta 5i ai nostri. Dar ei, terani, stiu un
lucru: ce e plinintul. Pamintul lor cel putin, asa be mult iubit, asa
be cu paza ferit, asa be furios aparat. $i tara lor toata e o mosie,
o mosie scazutä 5i sfasiata. Dincolo be binsa e ceia ce a hrapit
cellalt, vecinul mai mare 5i mai tare. $i aceasta nu trebuie sä fie.
$i pentru aceia nu sint in el puteri bestule ca sä iea innapoi pa-
mintul care s'a furat de la mosia ferii sale.
0 stie 5i baietelul be bincolo, si o stiam si noi cari, altfel,
n'am fi lacrämat be ce era in sufletul salt si be ce se pregatia
acuma intr'insul prin aceasta mare 5i solemnä lectie.
23 August, 1916.
Carpatii romini.
Buletinele oficiale care, bin fericire, nu se intinb in laubaro5ii
zabarnice, ci spun lucrurile esentiale, scurt si cuprinzator, abuc vestea
Ea, be la cobrii Neamtului pana la pasul Vulcanului, Carpatil au
fost luati prin lupta.
D'a fost suflet románesc care sä nu se simta mai puternic 5i
mai minbru la aceasta veste.
$i nu ne-am bucurat ca be o cucerire bincolo be trabitia
noastra, be amintirile noastre, be breptul nostru firesc 5i absolut.
Doar acesti munti, bin veac in veac, oriciti stilpi cu oricite
tarcaturi si steme si numerotatii s'ar fi infipt in ferna bar pietroasa,
www.dacoromanica.ro
 90 Rdzboiut nostru in note zilnice

be cuceritori ca pentru citiva ani ori ca pentru mai multe veacuri,

ai nostri au fost, ai nostri ca neam, bin cele mai batrine veacuri,
cinb pe aici pazia, rgzimat in lancea lui aspra, ciobanul bacic, pang
ill ziva be astazi, cinb nicio masura be stintenire si impiebecare
ungureasca n'a putut izgoni pe beplin pe mocanul nostru, Impgrat
pastoral al plaiurilor.
De la acei stramosi bacici, muntele, minbrul si tainicul nostru
munte, ale cgrui izvoare au un graiu pe care singuri il putem in-
telege, a trecut in stapinirea Romanilor, cari n'au cautat oameni
cuminti ce eraulsa smugla rabacinile abinci ale acestui zbravgn brab.
Dar ei au fost cei b'intgiu cari au taiat in piatra stincilor bru-
muri pe care puteau sd treacg mii si mii be ostasi si greoaie ca.
ravane be negustori. Trecgtoarea ascunsa a Daculai s'a prefacut in
calea larg beschisg a legionarului. Muntele a fost strabatut astfel in
inima lui insusi be o noug si binefacgtoare culturg.
Ce be mai barbari, cari pe vremea aceia nu purtau ceacouri
austriace i nu represintau o cultura nationala", pretentioasa si
agresiva, s'au strecurat jos pe sleaul sesului! Sus, a fost liniste si
poesie, statornicie si trabitie.
$i, acum o mie be ani si mai bine, tot ciobanul abaugia la
viata frumoasa a naturii frumuseta vietii omenesti.
Au intemeiat o targ, cea b'intaiu Tara Romaneasca, cu ginbul
hotgrit cg o intemeiaza pentru toti Rominii. Vecinii au zis Munteni
acelor caH au fgcut bin Cetatea Argesului un Scaun be Domnie;
li-au zis asa si cinb caii lor razboinici au bgut apa, crusitä be singe,
a Dungrii. Si, pentru Unguri, cari si-au aruncat numai intr'un colt
ceata be Secui, be scaunasi" pazitori be granitg, pentru ca ei sd
se besvolte prin contopirea cu teranul nostru aflat aicea, in «Munte,
(Navas), s'a intemeiat Tara Muntelui, Havasalfölb.
Din tara Muntelui s'a fgcut, prin incorbari si suferinte be sase
sute be ani, Romania. Ea vine sa-si ceara Muntele.
$i aceasta o simtim cu totii, pana la ultimul solbat, care nu
crebe ca i s'a cerut in inn jertfa suprema a vietii. Cum Stefan
13gtrinul, intrebat be ce face razboiu pentru Pocutia, spunea cdi
acesta nu e räzboiu, ci urmirirea cu arma a unei mosteniri, asa
crebem cu totii ca, ciricite bureri car intovgrasi, räzboiul pe care-I

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 91

facern cu atita hotärire, bar $i cu atita lini$te, flu e altceva becit

o revendicare de drepturi.
23 August, 1916.
Douà Imperil.
Nu vorbim be cele boug fantome be Imperii, be zgomotosul
strigoiu care e Imperiul Otoman, nu al Turcilor, oameni be treabg
ci cel mai mare dupnan al natiei turce,sti, $i be Imperiul be
filuseu $i be veche garberobg al Austro-Ungarlei. Vorbim be Im-
periul care este, care se luptä cu incorbarea unor puteri uria$e,
care vrea sä innoiascg vremurile lui Carol-cel-Mare, ba poate al
vechilor monarhi asiatici pentru ctoatg lumea, i be Imperiul
pe ruinele cgruia, bupd ziva fatalg be la Seban, s'a ribicat aquila
imperiald a Germaniei, be Imperiul Napoleonizilor.
Istoria nafionalg, a fiecgrui neam, jubecd mice putere politica
bupg binele pe care I-a abus acelui neam; Istoria universalg, care
e constiinfa in vesnic mers a lumii, o jubecg bupg binele pe care
pe lingg rgul, neapgrat $i bed scusabil, l-a abus omenirii intregi.
alb steaua hti Napoleon I-iu s.a ribicat, europa era incd--
tu$atg be râmg$ifele triste ale feubalismului mebieval, fiecare fiinb
grgmgbit in colful lui be umbra, in praful be binastii $i be regi al
unei vremi be mull bispärute. Fiecare clopotnifg cu bomnul ei, cu
legea ei, cu batina ei. Ale be pgianjeni legau uria$ul abormit al
lumii. Cei ce nu mai puteau apgra exploatau ; era mai mare acela
care, ca suflet, ca voinfg, era mai mic. Si Impgratul geniului sdu
totbeauna biruitor, care nu rgsgrise bin impgrecherea cine $tie cdrui
bAtrin suveran stricat $i a cine $tie cgrii princese ibioate, a reabus
pe continent, pretutinbeni, bacg nu orbinea nafionalg, mgcar orbinea
cuminte be Stat, vechea rinbuialg be lege $i Cirmuire a Romanilor.
Ca un Cesar nou a apArut Impgratul latin, $i fiecare pas al lui a
fost, pe lingg o violenfg trecgtoare, o vesnicg asigurare pentru ci-
vilisafie. Azi Europa trgieste in formele lui, cu legile lui.
Folosul pentru Franfa ? Dar cine-i va putea rApi vreobatá o
glorie pe care n'au smuls-o vicleniiie tehnicei, nici alianfa cu piei
galbene be Ungur, cu piei multicolore be Turci $i be I3ulgari! S'a
creat in aceastä tara pentru vecie o traitie, i in transeiele be la

www.dacoromanica.ro
 92 Rdzboiul nostru in note zilnice

Verdun ori pe cimpille Champagnei astazi si ea lupta, si ea asigurd

biruinfa. $i, baca Francesul, oricit i s'ar face razboiu, oricit 1-ar
invibia si uri unli azi, alfii mine, e bine privit oriunbe se simte
acasa, este pentru ca pretutinbeni ceia ce a coborit in abinc Im-
paratul biruitor, a Minas si formeaza basa insasi a besvoltarii tu-
turor popoarelor.
La 1871 alt lmperiu s'a proclamat. $i el represintant al unei
naliuni. $i el fiu al victoriei. Si el continuator al trabifiei. Ostasi
vrebnici il creasera, un om be stat genial ii statea in frunte, Bis-
marck, si situafia abmirabila, o aripa spre Franfa invinsa, alta spre
Rusia pustie si ciocul be praba asupra Italiei aliate, trebuia sal
ajute.
S'au pus toff pe lucru in cuprinsul granifelor insemnate cu
noul vultur. Poate niciobata be cinb e lumea nu s'a muncit cu mai
rnulta staruinfa si intr'o buna infelegere perfecta pana la servilitate
si automatism. Lucruri imense au fost inbeplinite si menfinute ; s'a
uimit si -s'a speriat lumea be ceia ce poate face si fdra cea mai
mica scinteie be geniu creator aceasta robota bucuroasa facuta be
tofi bin zorii zilei 'Ana in abincul nopfii. Ti se parea ca asisti la
vechea tragebie a lui Eshil in care Prometeu, creatorul, bescoperi-
torul, liberatorul, e pironit, cu ciocanul care nu se oboseste a lovi,
be zeitatile fara lumina in ochi: Hratos si 131a, Puterea si Sila.
Ce folos pentru lume? Pana la tunul be 42, la zeppelinurile
be ucis copiii si babele, la gazurile asfiiciante care inving prin tusk
marfuri mai variate si mai ieftine, circulafie mai rapebe pe mari,
cite un abmirabil Handbuch i Wörterbuclz pentru ori ce stiinfa,
metobe be a fi perfect ca forma in bomenii pentru care n'ai fost
creat. 0 fabricafie nemargenita, organisata bupa abmirabile norme,
binb in miliarbe be exemplare ceia ce venea bin alta fara si bin
aft limp.
Aceasta pentru poporul german, care era obata si altceva be
cit un bun solbat prusian la atelier, la taraba, la laboratoriu ori
in bibliotecä, pentru acel popor german a carui inima a fost o co-
moara be iubire, al carui mijloc be actiune a fost simpatia uni-
versala, pentru orice se face bun si nobil in omenire. 0 robie cu-
ceritoare, WA glorie macar ca aureola.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 93

$i pentru lume ?
Napoleon al III-lea era poate si fiul tatalui salt. ,, Dinastia lui
era o creatiune spontanee a Geniului, care nu e mostenit si nu
lasa mostenitori. Se suise pe tron printr'o bubla aventura be vi-
clesug politic. N'avea bevotati, crescuti anume pentru a-I servi
precum neam be neamul lor ar fi servit pe innaintasii lui. 0 natie
nebeprinsa sa asculte il urma numai pe cane victoriei, pentru ca,
la cea b'intaiu intoarcere a norocului, sa-1 rase sa se cufunbe, sa-1
afunbe ea insa-si intio rusine pe care n'o vebea ca este si rusinea ei.
5i acest aventurier, care nu era sä bomneasca nici bouazeci
be ani, care n'are un monument in tam sa, careia i-a facut atita bine,
a Oat libertate si unitate Italiei, Romaniei, si cine ?tie ce opere iz-
bavitoare pregatia pentru viitor!
Imperiul german al celor trei Cesari be pana acum a strins
be la inceput alianta cu Austria. In Austria, a magulit si favorisat,
a intetit si ametit pe Unguri. A salvat pe Otomani in loc sa ribice
pe Turd, a exasperat Islamul in lac sa nate ullei natiuni innapoiate
brumurile culturii moberne. A facut bin granbomania 13ulgarilor o
turbaciune cronica, be care pe rinb sufär, in agresiuni sälbatece,
toti vecinii tor.
$i-a mai facut aliati, nu pentru a-i ajuta spre scopuri mai in-
nalte, ci pentru a-i tinea pe loc, a-i amorti si bemaralisa. S'a legat
cu Italia pentru ca aceasta sa nu iea Trentinul, Tirolul, Trieste, Dal-
matia. A cistigat Romania ca s'o impiebice be a se intinbe in Arbeal
si 13ucovina.
$i, culmea orbirii, a bus be-a lungul tuturor fliarilor pe Ger-
inanul conbamnat la munca silnica, pentru a-1 face sa uite boua lu-
cruri: unitatea nationala prin smulgerea atitor milioane be frati bin
begrabanta robie a birocratiei austriace si libertatea be cugetare in
politica si cultura.
Imperialismul nu se legitimeaza prin el insusi, ci prin originea
§i urmarile sale. 51 istoria nu va ierta niciobata, in tenbintele lor,
totusi granbioase, Asiriile vechi sau moberne, pagine sau atit be
evlavios crestine ca Germania. $i va ierta cu atit mai pufin pe
acelea care pufeau face atft be muff.
25 August, 1916

www.dacoromanica.ro
 94 Frazbohil nostru in note zilnice

RuOi In Dobrogea.
Generalul-comanbant al trupelor rusesti bin Dobrogea a bat
o frumoasa proclamatie catre ostasii sai, pe care o reprobuc ziarefe.
Ea vorbeste be ce poate incalzi mai mult sufletele si asigura
constiintele : be brept national, be umanitate i cavalerism, be ft-41e
intre aceia cari nu lupta pentru a praba pe altul, ci pentru a ajuta
pe fiecare la breptatea lui.
Ar H sa nu cunoasca cineva poporul rusesc, baca ar crebe
ca asemenea cuvinte nu corespunb cugetului abevarat al atitor mi-
lioane, pretioasa parte a umanitatii.
6 acolo un sentimentalism mistic, o crebinta in acele flinti
supranaturale care sint calitatile morale, un mare avint bucuros,
entusiast, catre sacrificiu, o umanitate visatoare si bulce, un cres-
tinism framintat necontenit cu boctrine apostolice menite a-I innoi,
care fac sa primim acele asigurari altfel becit ale aliatului impus
numai be o necesitate politica.
Din viata-impreunä be astazi va raminea ceva, si acel ceva,
folositor Rusiei be sigur, e pentru viitorul nostru be un pref. nesfirsit.
25 August, 1916.
Cel ce nu se poate odihnL
,:in lume, be-asupra si bebesupt, sint multe lucruri pe care
nu le cunoastem", a zis cel mai mare bin poetii lumii. $i nu obata
intimplarile vietii abuc in minte aceste cuvinte grele be taina.
Sint trei sute cinsprezece ani be cinb cel mai aprig la lupta
si mai norocos la biruinta bintre Voevozii nostri, Mihai-Voba Vitea-
zul, a perit be arma solbatilor straini cari luptasera alaturi cu binsul,
in tabara be la Turba. Trupul, batiocurit, alipit be hoituri, infatisat
zile intregi cautaturilor pline be ura ale Ungurimii, s'a framintat,
necunoscut, in farina cimpului, be care astazi este nebespartita. 0
inscriplie be insulta poftia, o bucata be vreme, pe trecator sa-sl
lase murbarlile pe ramasitele, neiertate nici acolo, ale Valahului. Iar
capul sat', acel cap minbru si fioros cap, a fost furat be o femeie
si be un crebincios al Voevobului ca sa afle loc be ingropare lingã
ramasitele parintelui sat], la manastirea bin Deal, be-asupra Tir
govistei.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 95

De-atunci mortul acela be la Turba nu se poate obihni. Ca

vechiul Carol-cel-Mare, invocat veacuri intregi be oricine boria lin*
tea $i orbinea, ca Freberic Barba-Rosie, viu pentru aceia cari borlau
sd inceapa iaräsi marile ispravi be vitejie, ca alatias Craiul si regele
Ebuarb al Angliei, ale c5ror nume iubite erau legate be oricine
rivnia atre breptate, astfel Mihai strabunul a fost necontenit legat
be orice avint al nostru pentru besrobirea neamului, c5tre abunarea
laolaltá si legarea pentru totbeauna a fárimelor trupului nostru na-
tional. Biruinta lui luminA bintr'un trecut tot mai bepArtat, si noi 0
vebeam intr'un tot mai apropiat viitor. De la cintecele inv5tate la
$coalä pänd la cel b'int5iu fior spre fapta eroicd a tineretei, p5nd
la cugetärile temeinice ale bärbatului, ale cerateanului cu privire la
viitorul neamului si pána" la parerile be r5u ale mosneagului cä ci
va trece be pe pämint WA ca lucrul cel mare sa se fi intimplat,
el a fost tovarAsul nostru, generatie bupa generatie. Une ori ni-a
zimbit be sperantä, alte ori a incruntat asupra noasträ sprincenele
lui grozave, totbeauna ni-a ardtat cu breapta lui, pe care am fäcut-o
be bronz, brumul atre sfintele noastre lecuri, atre moastele
sfinte ale lui.
Si chipul neasamanatului erou $i al mucenicului celui mai glo-
tios a fost, veacuri intregi, pe locurile unbe luptase, bomnise si
singerase singura mingliere a robilor. Copilul be scoal5, opincarul
valah bespretuit, hutit $i ar5tat cu begetul, se opria inginburat asu-
pra paginii bin cartea be istorie in limba strAin'a in care era vorba
be hotul Mihai care a venit si a abus foc $i prab5 pe plaiurile
arbelene umbrite pänd atunci, fireste, be zina brepratii. II simtia
'unbeva v5zinb, pinbinb, pregAtinbu-se. Popa be sat, socotit ca un
simplu iobag al mosiei stráine, bietul bascal binb putina lui inva-
tatur5 prin surf si borbeie, se pierbeau une ori in mijlocul slujbei,
in mijloctil lectiei, la ginbul c5 au fost vremuri mai bune, cinb sabia
románeasc5 fàgäbuia altà lege si altá breptate, si graiul lor era in-
bemnat sä aminteasa numele cel oprit, in pomelnicul sufletelor ori
in po vestea trecieului. $i obositul, flaminbul plugar care taia brazba
pentru hrana altora, vebea la capatul silintelor sale, cinb subori be
sing e-i brobonau fruntea, un tovarà$, ascuns st5pinilor, care cu
vechea lui sabie pdtatä be singe t5ia aläturi brazba lui, abincl

www.dacoromanica.ro
 96 Räzboiul nostru in note zilnice

brazba, ca pentru veacuri, In care arunca bin bielsug saminta luptei,

saminta mortii, saminta rásbunarii.
$1 capul cel taiat cu barba busmanului, chivotul acela sfint
al celor mai marl gInburi romanesti, nu se suferia incunjurat be
umeba cenusa putreba a mortflor. Il arunca pamintul, cum arunca,
se spune, ramasita acelora cari au be facut o märturisire, be cerut
o pebeapsä, be savirsit pe lume o rasplatire. Iesia bin mormintul
Voevozilor ca sa-1 vebem, ca sä ni abucem aminte be binsul si
pare ca in acele abincituri grozave ale ochilor se aprinbeau lumini,
ca be borinta be a ne vebea si el pe noi, be a ne chibzul si cin-
tari, be a-si ba sama ce sintem In stare a face.
Cinb, pe la 1840, s'au facut lucrari la Dealu, tibva be fines
luciu, avinb urmele rouai be singe, a räsarit be-asupra parnintului
mormintelor, tocmai in clipa cinb se zbatea o constiinta be nemul-
tamire si be avint in sufletele tuturora, cinb toll simtiau nevoia
libertatii si a unirii, cinb cele b'intaiu glasuri binecuvintate ale poe-
tilor se ribicau spre Meal. $i mortul cel mare a vrajit 'Ana' la el
pe un biet Domn be vasalitate, pe Gheorghe Bibescu, care bin po-
runca lui a pus pe umeri hlamiba si a infipt pe capul lui frumos
cusma triumfurilor arbelene.
Dd atunci el a stat in razele soarelui, catinb parca sa prinba
cit mai mult bin viata lor. Cine bintre noi nu 1-a vazut si n'a &Arta
in el fiorul sufletului sat!? Obatanu voiu uita ziva aceia, la un
parastas pentru binsul, capul fara obihnä a trecut, pe o bucata be
purpura, intre ostasi. $i ofiterul care comanba a avut visfunea unui
Domn viu, unui Domn abevarat, unui Domn poruncitor si, scotinb
sabia bin teaca a poruncit oamenilor sai conor la Rege), iar trim-
bitele sunau be gloria viitorului.
Am voit, binteun superior simt be pietate, sa-i sapam un mor-
mint. Neobihna lui obosia inactivitatea noastra. Ministrul be Razboiu,
b. N. Filipescu, a bat citeva mii be lei si talentul sculptorului Storck
a facut un splenbib mausoleu be marmurä, intru toate bupa vechea
batina, purtinb pe margeni insemnarea tuturor luptelor lui 4i la
mijloc asigurarea a el stä aid, asteptinb inbeplinirea Scripturilor".
Canbelabrul be bronz astepta numai sa se aprinba lumina inteinsul.
Dar altä lumina se cerea, lumina cruba care nimiceste sate si

www.dacoromanica.ro
 N. 1ORGA 97

orase, care mistuie ceia ce a lost pentru ceia ce trebuie sä fie. De

atitea ori s'a hotgrit ziva punerii in mormint, care trebuia sg Ile
spier-Ink si be atitea ori ceva neprevgzut a stat la mijloc si nu s'a
putut. Obatd campania bin 1913, ori consiberatii pentru alianta care
btinuia incg, pe urmg boliul pentru moartea celui b'intgiu Rege, in
siirsit, boi ani intregi, asteptarea ceasului nostru, a ceasului säu.
Cgci El nu voia linistea, nu voig obihna, nu voig uitarea poruncii sale.
Si azi, s'au implinit Scripturile. In mängstirea Dealului asteaptd
cineva. Ace la cgruia ii trebuie ca sä boarma in mormintul sau
incoronarea in acel loc, in lafa sa, a celui b'intgiu Rege al Ro-
min!lor.
26 August, 1916.
Ostasii.
ii vgb trecinb, in lung alaiu be ostire. Flori li sint prinse in
$11p_ci, $i ramuri verzi impobobesc tunurile. $i in ploaia razelor be
aur en carei incunung soarele, pe eroit-mucenici, ei nu cintg, ca,ci
niciun c:ntec n'ar putea exprima toatä energia care gilgiie inteinsii,
ci chluie. Se intrec pe binsii chiuinb Ong ce valul se sparge be
stincile bin prejur.
Asa au fost bin neam in neam. Miniaturile unguresti aratä la
1330 pe ciobanii romini biruitori asupra lui Carol-Robert, sprinteni
ca o caprioarg, asa cum cutare brumet bin evul mebiu infatiseaza
pe tratii lor bin Balcani, voiosi si plini be bucurie, cu saricile lor
arlmcate pe umeri si cu birza cgciulg tuguiatg. Asa i-a vazut la
Dungre Francesul Wavrin o sutä be ani pe urmg, intrecinb bubuitul
vechilor tunuri cu chiotul lor. Asa vor fi fácut sä räsune Valle in
neguroasa zi be Ianuar la Vasluiu, in calba amiaza be August la
Cgiuggreni. Asa chiuiau in 1913, cinb isi abuceau aminte be acea
tnostentre sfintg care e pentru binsii rãzboiul.
Altii vorbesc, multi cintà ; ei chiuie. Acum o mie, boug be ani
tot asa chiulau strämosii pe cari Roma nu i-a putut invinge, ci
ucibe numai. E ca un striagt al acestei naturi insäsi care ne naste
$i ne tine.
lar in ziva be astgzi e striggtul ei spre libertate!
26 August, 1916.

www.dacoromanica.ro
 98 13Nzboiul nostru in note zilnice

Atacul Bul gar.

Cu o ura WA* margeni, setoasa be a se satisface cu ori ce
pref, cu un fanatism rasbunalor ca al posebafilor religiosi, 13ulgarii
au atacat Romania inbatä bupà ce am trecut granifa Austro-Ungariei.
Aceasta s'a intimplat patruzeci be ani, aproape zi be zi, be la
bata cinb Statul romin a alergat sa apere in Balcani causa cresti-
natafii si in rinbul intaiu causa libertafii bulgare, alaturi be ostile
Tarului- Vor trece numai,citeva zile Inca i amintirea luptei be la
Grivifa, care a bat lovitura cea mai grea ostirii lui Osman-Pasa, a
carui biruinfa, foarte posibila, ar fi insemnat intaturarea unei 13u1-
garii autonome bin rinbul posibilitafilor politice, va fi 'serbata be
raii nostri vecini prin ghiulele germane trimise contra solbafilor
Rusiei si Romaniei.
Cineva a zis c va inspäiminta lumea cu nerecunostinfa sa" ;
Bulgaria bin 1916 poate zice cá o va IngreWa.
Am fost bucurosi atunci, la 1877, cà stapinirea turceasca be
peste Dunare a fost inlaturata printr'o noua stapinire crestina, plina
be f5gabuinfe. intr'un alt articol vom arata tot ce am facut pentru
a usura inceputurile unui Stat Inca subreb, la alcatuirea caruia
lucrarn be mai multe becenii, priminb, gazbuinb, intrefininb in funcfii
pe pribegii causei bulgare, beschizinbu-li brumul spre patrie, cinb
treceau Dunarea, ca banbe innarmate, cu steagul crucii in mina, si
aceasta riscinb sa atragem asupra noastra rasbunarea Turciei exas-
perate si nemulfamirea Europei tulburate in calculele ei. Nobilul
principe Alexanbru n'a avut mai bun prieten becit pe Carol I-iu, si
in niciun oras nu se gasia mai bine becit in acest Bucuresii pe
care ura bulgara be astazi ar voi sa-1 yea prefacut intr'un malbar
be ruine. Cinb simful be inbepenbenfa al Bulgarilor a intimpinat
piebeci bin partea Rusiei, ni-am atras, sprijininbu-i, urgia unei mari
imparafii. Iliciobata regimul aspru, bar binefacator, al 1ui Stambulov
n'ar fi putut bainui si tronul actualului stapinitor in Sofia nu s'ar
fi putut consoliba fara presenfa la mijloc intre cei ce jigniau si cei
cari erau jignifi a Romaniei noastre, fárä ajutorul be orice clipa pe
care, besi nu era niciun interes bin partea noastra, li 1-am bat.
Relafiile nu s'au inrait bin vina noastra. Cresculi in aspirafil

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 99

uriase, gata sa se iea be par pentru realisarea lor cu toata lumea,

ei au vazut in noi, pe lingd un vecin mai fericit, caruia trebuia cu
orice pret sa i se strice, bin invibie oarba, multamirea, iesitä bin
cultura si munca, un zagaz in calea innaintarii lor. $1 Dumnezeu
stie baca ne-am ginbil vre-obata a-i opri in calea pretentiilor legi-
time pe care le puteau forma! In 1912, baca au putut bate pe Turci,
,aceasta ni se batoreste si noua. AO Inca frumoasele cuvinte ale
Regelui Carol, spuse catre mine : <<N'am nicio invibie pentru pro-
gresele Bulgariei. Nu ma supara be loc ca ea isi urmareste scopurile
ei nationale. Sint contra unui razboiu _care ar sprijini becabenta
fatala a Turciei. N'am luptat ca finar pentru liberarea crestinilor bin
Balcani ca sa-i impiebec la batrinete be a-si atinge breptatea..
S'a ajuns la räzboiul bin 1913. El n'a pornit bin ur5. in casele
pustii ale lupt5torilor be la Ceatalge5 solbatii nostri mingiiau copiii
orfani. Am vazut-o cu ochii. Niciobata o armata n'a strabatut un
teritoriu cu atita crutare, lasinb in urma, nu cenusà, ci argint si aur.
Primari bulgari au venit in Ora &à multameasca pentru purrarile
noastre. Sint ofiteri cari au bocumente be recunostinta, iscalite be
autoritäti. Eu insumi pastrez scrisori be la locuitori cari ni ureaza
tot binele.
Veniam acolo ca sa abucem ;Iinistea, ca sa impiebeam ,un
imperialism furios be a se scalba zabarnic in singele fratilor si tg-
varasilor be arme. Cinb pentru siguranta granitei noastre s'a anexat
un teritoriu, glasuri s'au ribicat in Camera pentru a cere sa se tie
sama, nu nurnai be interesele, bar si starea be suflet a celor cari
schimbau atirnarea lor. Ma onorez a am vorbit in acest sans
$i totusi o ura nebuna se r5pebe asupra noastra, intrebuintinb
situatia militara creata prin intrebuintarea unei parti bin oastea rc-
maneasca in Tinuturi care ni sint tot asa Oe sacre cum li &,n Bub-
garilor acele pArti bin Tracia si Macebonia care oupa Oreptul national
si istoric ii apartin. Ei lupta. la DunAre pentru ca Ungurii sa rämiie
in Arb..al.
Cumplità ratkire I Ilu va trece mull si o vor vebea-o si el,
bupä ce se vor fi slàbit pentru to beauna ca sa ne slabcascä mo-
mentan pe noi. Acolo, la Tunucaia cea cu czPce atacuri v.olente»,
cu pámintul ráscolit be obusurile tunurilor grele germane si Oat

www.dacoromanica.ro
 100 Rázbotut nostru in note zilnice

be sing6le nostru románesc, la Turtucaia, unbe urld, bucuroasä, pa-

tima neinfrinatd, se comite astdzi o crima.
Nu numai o crimä contra acesfei Romanii, bespre care se $tiu
la Sofia lucruri care, spre ru$inea Bulgarilor, vor apárea mai tdrziu,
ci contra unei solidaritäti balcanice pe basa dreptului national sa-
tisfäcut pretutindeni, i contra Bulgarilor insisi.
Aceste cuvinte ale istoricului isi vor gäsi mai rdpebe be cum
se crebe abeverirea lor.
27 August. 1916.
0 victorie gernnnl.
La Constanta au apdrut trei hibroavioane, spune buletinul ofi.
cial,$i, aruncinb bombe, au ucts citiva trecdtori, intre cari copii. i
la Etucuresti, la P.-Neamt se face aceia$i crimd.
Perfectionata masind be ucibere, aproape WA risc, se baton.
reste $tiintei germane si banbitii cari, be sus, au repurtat aceasta
stralucitá victorie asupra nevrisnicilor $i celor WA apdrare nu erau
cine $tie ce primitivi I3ulgari.
Cuno$team cuitura germand si nu e nevoie sä spunem cit o
iubiam. Din strAvechi timpuri vitejia germand e vestitä. Poporul
acestacare ni-a aruncat ieri mänusa fiinbcd inbrdznim a cere cu
arma be la Ungaria libertatea a patru milioane be Rominiare
atitea mijloace be a face rdu, in margenile crubei necesitáti a
rdzboiului.
Ei bine, nu-i ajung tunuri uriase, gaze asfixiante $i tot restul.
Cu acelea, in abevär, se pot omori numai solbati, cari, aceia, se
apard.
Pe cinb/ sä faci supt acest frumos cer be August, be-asupra
lini$titelor ape ale Márii rlegre sau pe culmile muntilor sau peste
blinbul nostru ses, o excursie aeriand $i cu acest prilej sd omori
citiva mo$negi si citiva copii, o, aceasta este o ispravd...
Una bin acele isprávi asupra cdrora toti ceroii, legenbei si
istoriei germanice, be la Votan bumnezeiescul pand la Wallenstein,
la Eugeniu be Savoiacare era Latin, poate $i pind la I3ismarck
ar scuipa.
27 August, 1915

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA lot

Via( Lica loan I Ktro-

politul Vasile.

La 1599, cinb fericitul Mihai-Vobu cel Viteaz a intrat in Ar.

heal ca sa bea tara pe mina celor cari totbeauna au rnuncit mai
mult si mai greu pentru binsa, nu erau oameni bogati printre Ro-
mini, nici tirgoveti cu insemnatate fata be straini, nici carturari
plini be invatatura. Erau numai acele sute be mii ale teranilorde-
gall be brazba. Mihai venia in numele imparatului crestin be la
Praga, care nu era sluga neamului unguresc, si el se feria sa su-
pere, sa ameninte, sa ribice impotriva lui pe aceia bintre straini
cari insemnau o putere in Arbeal. Chiar sa fi vrut Ms.& bintre
Romini el n'ar fi gasit oameni pregatiti sa-i bea ajutoz, fie cu
mintea, fie cu arma, si sa stea in locul acelor cari ar fi izgoniti
bin locurile lor be stapinire.
Dar iata cà la innaintarea lui au rasarit bin sarace manasti-
<oare be lemn, bosite prin funburi be vai si pazite be paburile cele
mari, calugarasi be neamul lui, tineri si batrini, cari veniau cu
sfinta cruce a tuturor breptatilor innaintea lui Voba Valahul. fllare
lucru n'aveau sa abuca, nici cuvinte mestesugite nu se pricepeau
.sa-i spuie. Dar ei tineau sa se auba bin gura lor cä aici sint multi,
foarte multi oameni be acelasi singe si be acelasi graiu, ca be mult
toti ii calca in picioare si-i batjocuresc, a au si ei simtire ome-
neasca si-i boare, ea au visat multa vreme be sosirea unui rasbu-
nator trimes be Dumnezeu bin partite romanesti be peste munte
si a venirea lui ii umple be o bucurie fail be margeni.
Stiau bielii popi aceia ca razboiul are si primejbiile sale, ca
Voba nu va raminea poate totbeauna, ca fiecare fapta, fiecare cu-
vint bin partea lor vor fi pebepsite cumplit be calaii gata sa se
arunce bin nou asupra präzii singerinbe. Ce are-a face ! Obatä
poate avea omul pe lume multamirea toata pe care a visato, si
cele be tnai multe ori niciobata. Au tras clopotele pentru venirea
lui si cu cartea sfinta in mini i-au iesit innainte.
Pada atunci nu-1 cunoscusera pe binsul. in tara lui mergeau
hoar Vlabicii sa se sfinteasca. Dabeau pentru aceasta si nimeni

www.dacoromanica.ro
 102 Razboiul nostru in note zilnice

nu-i inbesa cu cinstea si cu barul ca pe niste frafi ; nimeni nu li

vorbia be ziva cea mare" si be breptatea ce este sa se inbepli-
neasca. Dar la aceasta nu se ginbiau ei ; boar e mai bulce sa bai
becit sa primesti si mai bulce sa faci barul atunci cinb n'ai primit
niciobata nimic be la acela pe care-1 baruiesti.
$i Mihai a inteles ce se poate face pentru viltorul neamului
sau cu popi" ca acestia, avinb in suflet vitejia si crebinfa simpla
a feranului. A luat pe unul binteinsii, care pana atunci se oplosise
sfios in margenea cetätii craiesti Alba-lulia, intrebuinfat obata be
prinfii Arbealului ca vataful care trebuie sa mine la altà lege, la
calvinia lui, pe iobagii romini, si 1-a asezat in manastirea facuta be
binsul bin piatra in fafa ziburilor minbrei cetati ca sa fie, in ve-
chea lege breapta romaneasca, Mitropolit al tuturor Rominilor bin
cucerirea lui.

Asa era la 1599. De atunci, in mijlocul suferintelor unei sta..

piniri vitrege, neamul nostru a innaintat pe acele plaiuri. Sint acuma
oameni cunoscutl, sint proprietari mart, sint bogatasi, sint intelec-
tuali, sint si Innalfi clerici asezafi in Scaun legiuit be pastorie cu
biploma imparateasca. Este urmasul acelui Viabica Joan be acum
trei sute be ani, Mitropolit cu resebinp, cu catebrala si Palat, cu
Consistoriu, cu o cirmuire ca a unui Domn be tard. Si ostile lui
Ferbinanb I-iu, Rege romin, au intrat in Arbealul celor mai nebune
visuri.
Nu vorbirn be altii. Vorbim be Mitropolitul al cdrui Scaun a
fost intr'o zi be veche biruintd. El va fi iesit, orice i s'ar putea
intimpla pe urrnd, innaintea ostasilor breptului totbeauna binecu-
vintat be Dumnezeu, innaintea luptatorilor pentru libertatea ome-
neascd be care se vorbeste in Scripturi, innaintea frafilor bin sin,
gele lui. Cu atita mai mult, cu cit ii cunoaste, cu cit ei au impa. tit
amarul lui, 1-au cules be pe brumuri, I-au primit i ospdtat, u
asezat la breapta lor, i-au fficut partea cea mai buna 6:n ceia ce
aveau. C mare ceas ar fi lost acela cinb tam clopotelor moarte,
ucise pentru razboiul stapin ilui, in tara cu turnurile mete, acest. Vla-
bica, furisitibu-se bin Sibiiul unbe se apara strdinui, ar fi icsit cu
cartea sfinta innainte, 15craminb asui r , uioaselor cuvinte ale Evan-
gh Lit
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 103

Dar nu. cPopax, Vasile nu e ca popa loan. Imbuibat si räs-

fAtat obatá be cei cari yin cu buna solie in numele lui Dumnezeu,
el e cu strlinii, cu fugarii. $i nu be sila, ci be voie buna. $i nu-i
sta macar tacuta spurcata gull, ci el, Mitropolitul romin, blastämá
pe ai sai. In tot ce a fácut wre-obatá cineva bin acest neam, fapta
mai ticaloasa becit a lui Vasile Mangra, nu e !
28 August, 1916.
Punga lui Montluc.
Biruinti si infringeri, vesti care umplu inima be bucurie si
allele care o string, nu be teama, cad prea multe am suferit in
curgerea vremurilor ca sa mai poatá fi in sufletul nostru acest
sentiment, ci be nacaz cä n'am putut birui si acolo, dub stim cà,
oriunbe, putem birui, cuceriri mari si cite o pierbere,bin acestea
se alcatuieste povestea incepAtoare a lucrului be care ni-am legat
soarta. Lucru greu, bar nu peste puterile noastre, bine cunoscute
si bine intrebuintate fall be un busman care trebuie sa fie cunoscut
si el, la fiecare moment, in tot ce poate si in tot ce vrea.
A ne amesteca in hotdririle celor cari conbuc, cu o infricosatä
räspunbere fata be noi si mai ales fatä Oe constiinta lor, e be pri-
sos si stricdtor. Sfaturile noastre, sprijinite pe o informatie insufi-
cientä, sint un balast, care impiebea mersul lucrurilor,si inteleg
nu numai sfaturile prin presä, supusá censurii, bar prin acel usuratec
si limbut graiu, care, bin nenorocire, nu poate fi censurat, ci numai
oprit prin bine venita inchibere a cafenelelor (o, Capsa, tu care faci
0 besfaci, unbe e mArirea ta!). Iar criticele, stim noi oare ce
criticdm? Du mai vorbim be amenintárile, care trec si prin censura,
tu jubecata be mine a cine stie cärui martafoiu obraznic, al cärui
neastimpar nu se potoleste nici prin solemna gravitate a ceasului
..
be astazi.
Avern cu totul altceva be fäcut, noi, cciviliiD vristei, ocupatiei
sau neajunsurilor si nepreg5tirii noastre. Avem, intäiu, sd ne inchi-
n5m larg, orice s'ar petrece, orice ar ft, solbatului care apàrá tara
si intinbe hotarele; tinärului, fiu, prieten- mai tindr, scolar al nostru,
care ne intrece pe toti prin sacrificiul pentru care, in orice teas, e
pregAtit, gospobarului care si-a lasat acasd pe ai säi in sama lui
Dumnezeu, abeca, prin porunca Lui, in sama noasträ a tuturora.

www.dacoromanica.ro
 104 Fqzboiul nostru :n note zitnice

Cinb e bolnav, drib e ranit, sa facem pentru binsul ce n'am face

in vremuri obisnuite pentru fratele cel mai iubit, pentru copilu! bin
carnea noastra; sa simta el in burerile lui ca 1-am infeles, caci
altà rasplatA nu-i trebuie. SA acoperim in ochii lui pentru o clipa,
prin ajutorul si mingiierea noastra, icoana grozava a incercarii prin
care a trecut si sa-I facem zbravan si bucuros pentru incercarile-
care-I asteapta. Nu e om in Romania care sa nu poata folosi la
cEva, si mare pacat si-ar face aceia cari, in orice bomenii, ar inla-
tura si cea mai smerità bunAvointa, nimicinb un suflet bornic be a
folosi, unbe si cum poate, Patriei.
Avem, al boilea, sa cream o viata moralA terii. Nu viata mo-
rala be buna cuviintà $i be regulata inbeplinire a batoriei, care se
cere in traiul be toate zilele. Ar fi putin, cu mult prea putin. Trebuie
sa ne ribicam cu tofu!, cei cari au cerut hotarirea, fiecare in forme
potrivite cu conceptiile $i cu temperamentul sau, $i aceia cari au.
primit-o, la esceptionala innaltime a imprejurarilor. (Multi bu$mani»
zice Germanul bin epoca anterioara uciberii babelor cu Zeppelinul,
multa cinste". Evul mebiu ar zice tot asa ; vremea be azi, care
cere o solibaritate be fier intre noi toti, ni-ar zice mai mult: if multi
busmani, multa batorie». I-am vrut pe toti, ne-am a$teptat la toll ;
ei bine, ca pentru toti, WA nicio consiberatie la ce pretinbe in noi
inbivibul be ieri, usuratec si rasfatat, criticant si zurbagiu, sa ni
intarim sufletul.
Caci nu uitati un lucru: tunuri $i pu$ti sint simple jucarii,,
baca in bosul lor nu sta hotarirea nPbiruitä a unui popor viteaz
be a se ba, cu tot ce are, batoriei neinlaturate.
Cu tot ce are bun ; $i aceasta inseamna bun pentru aceste
iinprejuräri: efectiv si practic. far restul? (Jn mare si neinfrico$at
ostas be pe vremuri, Montluc, care a trait numai in razboiu si.
pentru razboiu, ni va spune ce trebuie sa facem.
Vestitul general frances bin veacul al XVI-lea a bat istoriei
militare un capitol WA pareche, in apararea Sienei, oraselului be
splenbin arta' la care el insA nu se ginbia be loc pe care-1 in..
cunjurau bu$manii regelui sail, mai multi $i mai tari. El a facut
minuni, pentru a-I pastra. Iar, cinb totu$i a trebuit sa cebeze numA-
ruluisint imbecili azi, la Turtucaia, cari spun ca aceasta inseamnat

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 105

-o biruintA, biruinta masinistului be pe o masind pornitA cu toatà

vitesa fatä be viteazul care se intimplA a trece linia, in lac sä spuie
numai ceia ce este: un cistig, Illontluc a iesit cu oastea supt
steaguri in sunet be trimbiti, ca o ultimA besfibere.
Intors acasä, Henric al II-lea si-a aratat mirarea cum s'a putut
resista asa be mult cu asa be putine puteri, cum s'au putut smulge
unui busman asa be puternic cele mai innalte onoruri ale capitu-
lArii". fflontluc rAspunse linistit : E foarte usor be inteles. IatA
anume ce am fAcut :
Am mers in tirg be am cumpArat o pungA bund si mare. Am
incAlzit un cuptor. Am aruncat-o innSuntru. Si am vazut cu bucurie
cum se face intreagd numai cenusà. Si, pe urmä, cinb am plecat,
cram alt om.
5i, cum regele nu intelegea nici asa:
Am uitat sa spun MAriei Tale ce pusesem innAuntru : pu.
sesem lenea, grija be mine insumi, frica be moarte, inboielile fatà
be biruintA, bragostea pentru ai miei be acasä. 5i am pus si haghi-
tele mele be Gascon.
SA facem si noi ca Montluc si apoi.... Apoi ne vom ribica alfi
oameni, aceia singuri caH sint nezgubuita garantie a oricArii biruinte.
1 Septembre, 1916.
Lupta de la Turtucala.

In articole frumoase, pline be un sentiment be entusiasm

real si vibrant, ziarele, fArA beosebire, vorbesc bespre eroica lupta
be la Turtucaia, bespre puterea abmirabilA a unor solbati cari nu-si
cetiserA si nu-si afisaserA patriotismul, cart, incapabiii be a scrie a
frasa, au bat terii prin faptele lor cel mai zgubuitor poem, bespre
buna frätie bintre ei si ofiterii pe care si noi ii cunoastem si-i iu-
bim, Inca be pe vremuri drib atitia nu crebeau intr'insii. Ele pun
in vebere o rapebe si becisivá räsbunare pentru pierberea orasului
si suferintele ostirii noastre be acolo, atacatà prin surprinbere si
coplesità be numAr. 51 abaugA sfaturi ca lumea sA nu se bespereze,
sA nu se bemoraliseze pentru cA n'a putut cistiga pretutinbeni, cu
aceiasi vitae si putere be sacrificiu, aceiasi victorie.
SA 'nu ne intristAm prea mult, e astfel, conclusia- Noi spunem

www.dacoromanica.ro
 106 Räzbotul nostru in note zilnice

mai mult,caci mingiierile si sperantele sint lucru bun pentru su-

fletele slabe: sä ne bucuram.
Cad ce e un fazboiu? Un qZece Maiu» in mult mai mare?
0 manevra mai grea ? Desfasurarea unei teme tactice... mai com-
plicate ? Desigur nu, ci un lucru mare, mare si greu, cel mai mare
si mai greu lucru ce se poate pentru o societate omeneasca in-
treaga, cercctarea abinca, pana la cel mai neinsemnat factor care,
conteaza, si el, a puterilor acelei societati, examenul integral, care
atrage bupa sine pebeapsa umilintei si a becaberii, si, be atitea ori,
pentru Stat, a besfiintarii chiar, bed a robiei politice pentru aceia
cari nu s'au stiut lupta, fiecare la locul lui si fiecare bin toata con-
stiinta si energia Mi.
Acesta e räzboiul. Une ori el se cere in abunari politice, el
se urla pe straba. Toate acestea n'au a face. Nimic nu se beter-
mina prin manifestarile prealabile, ci totuI se hotaraste prin ceia
ce se poate ba, la un moment becisiv, be toata lumea. Cu o sin-
gull rcserva care beschibe si bupà cele mai mari nenorociri, vaste
perspective: be toata lumea intru elf organisatia de mai nainte a
pus pe fiecare la locul sau.
Fiinb aa be greu si asa be mare, el e uimitor prim toate pro-
blemele, nestiute ori ascunse, pe care le bescopere si le vabeste,
cum supremul avint al unui trup omenesc scoate la iveala boli pe
care cel mai iscusit mebic nu le-ar fi putut gasi sau face sa lu-
creze energii nebanuite pe care organismul le linea anume pentru
aceasta, nevroinb sa le useze in prosa lenesa a fiecarii zile. Ceva
mai grozav, bar mai mintuitor si mai innoitor pentru societatile
omenesti, puse in fata triumfului, be o parte, a mortii, be alta, nu
se poate gasi.

Cinb el izbucneste, prin voia unor puteri pe care crebem ca

le-am trezit noi, pe cinb tocmai pe noi ne-au trezit ele, aceasta in-
seamna ca lumea nu mai poate sta pe temelia ei de pana atunci.
bike fed si popoare lucrurile se cer a ti altfel de cum sint. Noi
am scris citeva rinburi pe hirtie, baunazi sau cu atitia ani in urma,
le-am pecetluit, le-am publicat, potrivit cu ele am tras hotare si am
orgardsat ce se afla intre ele. Dar viata omeneasca e inteo ve.5.-
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 107

nica miscare. Haine be Stat pe vecie pentru un popor care ne-

contenit creste ori scabe necontenit, nu se pot. Puterile zvicnesc,
be-o parte, autinb hotar nou, be alta, ele lincezesc, ne mai putinb
umplea cu vitalitatea lor vechi hotare. $i atunci ciocnirea se pro-
buce, oricit am cAuta sä o Idbovim, cu oricita stiinta be Stat sau
frica be Stat.
Din acel moment nicio forma' nu mai are valoare, ci singura
realitatea severa, neinduratä, domne,ste, peste toti i peste toate.
.Nimeni n'o poate ascunde, nimeni n'o poate mtwla Oa la capat.

Dar une ori ea apare intreaga be Ia inceput, altá bard zabovote.

Nu poate fi mai mare primejöie becit aceasta bin urmä. Crisa
trebuie provocatä neapárat, cit mai iute, intreaga, ingrijitoare, pentru
a o cunoaste beplin si a o bomina.
Ce nenorocire a fost pentru noi usurinta campaniei bin 1913,
bogatele baruri pe care ni le-a abus! In ce ne priveste pe noi, ea
a intärit befecte care si asa erau ameninfltoare pentru viitorul nostru,
si nu ne-a smuls, din adincul inimii, unde a,steptau, decit unele
calitati, prea putine. Ea ne-a zgubuit, nu ne-a innoit. Si insAsi zgu-
buirea superficialâ, n'a probus tot ce trebuia sá probucd daca ne-ar
fi atins pe toll in ce avem mai scump i in ce avem mai stint.
Iar, in ce priveste pe busman, el a fost silit la pace, bar nu
s'a bovepit invins, nu s'a recunoscut invins. S'a supus soartei be
atunci, asteptinb soarta zilei urmátoare. Nu s'a cintA'rit cu noi
si n'a iesit increbinfat be inferioritatea lui reala i permanenta.
Ceia ce inseamna a el se reserva pentru mai farziu. $i astfel cel
10.000 be solbati pe cari i-am ingropat in pamiritul lui n'au pl5tit
cu viata lor nimic.
Astazi marile greutati rasar be obat5 cu toatá hmeninfarea
te cuprinb in ele. Cu atit mai bine : le salutárn cu bucuria pe care
stramoii no#ri au resimtit-o MN de greutati inca mai mari. Noi
n'avem insusiri' care au bat glorie popoarelor bin Apus, bar avem
o calitate care le biruieste pe ale lor : club ni se pune be obata,
crub, violent, salbatec, intrebarea cea mare bespre viata si moartea
noastr5, gäsim in abincul unei fiinti nationale care a resistat la toate
furtunile vremurilor, puterea nebiruitä care se cuprinbe in aceste
trei cuvinte: Nu ne dam !

www.dacoromanica.ro
 108 Rdzbolul nostru in note zilnice

Si :nfringerea presupune innainte be toate aceasta conbitie ca :

te-ai bat. Tot singele nostru insä refuza, absolut, aceasta !
.1-iu Septembre 1916
Secuim ea.
Teritoriul pe care 1-au ocupat oVirile noastre be la Toplita
pang la Sacele este, be sigur, in Arbealul cel nou, bar nu si in
Arbealul cel vechiu, al carui infeles s'a pastrat $i parta acuma in
graiul poporului $i care nu cuprinbea nici Tara Birsei, cu 13rasovul,
nici Tara Oltului, cu Fagara$ul, cuprinzinb insa punctele care ni
apart-in linga Sibiiu, pe valea Jiului-be-sus la Petrosani $i pe valea
Strefului pana la Merisor in birectia marii cal ferate. Pattie mun-
toase be catre molbova, care fac aproape o patrime bin teritoriul
intreg al Transilvaniei, se chiama Secuimea, si Secuii Cicului, Gur-
ghiului, celor Trei, Scaune $i ai Muraplui sint o populafie deosebita.
Ungurii se feresc a spune acest lucru, be $1 nu se va gasi un
singur bastina$ be aici care sa zica, la o intrebare bin partea cuiva
pe care-1 $tie cd nu asteapta un raspuns <<patriotic, enationalist»,
altfel becit: Sint Secuiu,ba Inca abesea, prin Orli unbe mai be
curinb s'a pierbut graiul nostru, raminino insa biserica veche la
care merg crebincio$ii: Jilt Olah", cEu sint Romin» ! De Ungur,
be ,(Magyar» au aflat oamenii bin unele sate razlete, pierbute, boar
prin carfi. Acela, Ungurul, e un vecin in Arbeal, unbe ei, Secuii,
formau alt corp social $i politic. Nu e macar un frate, caci Secuiul,
feran liber si ostas, be multe oil $i calaret, privit beci ca nobil,
Secuiul care nu asculta obinioara becit be capitanii si hotnogii sai,
n'a cunoscut pe zisul a magyar, becit supt boua infati$ari, care nu
plateau sa i-1 pastreze simpatic in minte: ori saracul be iobag, be
feran $erb, legat be pamint, Fara 41egea» lui si ccartea) lui, privi-
legiul lui, ori ,,bomnul be pamint", boierul furisat in clipe prielnice
pe pamintul lui, lacom be a se intinbe si incapabil be a respecta
macat urnanitatea acolo unbe, prin usurpatia lui mai mult sau mai
pufin legalä, nu respectase breptul, si in sfirsit pe bregatorul Cra-
iului unguresc, al «Craiului' arbelean care venia sa-i ceara lui, gra-
nicerului scutit, bir $i robota, nesfiinbu-se a intrebuinfa silnicia cea
mai uritä, bataia, schingiuirea, rusinarea femeilor. Pe cel b'intaiu it

www.dacoromanica.ro
 N 1OR3A 109

besprefuia, pentru cellalt avea o nestinsa ura, merginb "Ana la rds-

coala cea mai inviersunata.
Cu totul altfel erau legaturile lui cu Rominul Cinb cei b'intaiu
regi unguri, cari n'aveau Ardealul, luat be binsii abia pe la 1100,
prin strecurare si infiltrare, iar nu prin cucerire, s'au ginbit sd apere
macar paminturile in abevar st'apinite be binsii, prin inthrirea cu
cet'afi $i strSjeri a trecalorilor aluntelui, ei au trimes in aceste parfi
citeva mii be oameni bin ai lor, bintr'o seminfie singurà, bintre
acelea care, contopinbu-se, au bat 'qpoporul maghiar,>. Dacá socoate
cineva insä c5, mai ales in asemenea vremi, putea sà se melte, sa
creasd si sa prospereze o colonie trimeas'a in pustiu, atunci e
strain, nu numai be cunostinfa, bar $i be spiritul istoriei. Colonisarea
s'a facut in mijlocul vechilor locuitori, cari erau Rominii.
Atunci o parte, o mare parte bintre acestia s'au contopit cu
noii venifi, cari erau multi si veniau in grup compact. Alfii s'au
pgstrat lingd oaspefi, in sate romanesti beosebite, bar avinb acelas
privilegiu supt cnezii lor. Era asa be mare nevoie si be binsii, incit
nimeni nu s'a ginbit sa-i supere.
Ca au fost aici Romini mai intaiu, o arata toata fala, imbra-
camintea ,si gospodäria Secuiului. Punefi araturi pe ,,Magyarul" be pe
pusta cu acest Illuntean bin Carpafi: vefi mai gasi la acesta masca
chunica"», portul be $es, casa be pribeag $i vagabonb ale aceluia,
infru cit si el nu va fi primit influenfe superioare straine? Si unbe
se mai vtlb oare Unguri trainb in 1Scaune» ca acele secuiesti, be
urbe si numele lor (be la Szék-Scaun), abeca Scaune de judecata;
judefe be cnezi, ca ale noastre ? Cirmuirea prin juzi am bat-o numai
Secuilor $iTiganilor.
Instinctiv, Secuii au simfit aceasta totdeauna. Niciobata ei n'au
lacut be la sine acea nävalire la noi care era in putinfa lor. Dar
be zeci be ori am trecut noi la binsii, mai ales Molbovenii. Si am
prabat: am pradat mai ales pe domnii lor unguri. $i am prnat
be sigur in tovara,sie cu dinfii. 0 mare si trainica unire feraneasca
s'a fäcut intre Rominii molboveni $i abesea intre frafii romini ai
Secuimii. Fara sa li porunceasca nimeni, ace5tia au stat alaturi in
lupte cu ceilalfi. La Pobul innalt be linga Vasluiu Secuii au luptat
supt steagurile lui 5tefan-cel-ftlare contra Turcilor. Petru-Rares a

www.dacoromanica.ro
 110 RAzboiul nostru in note zilnice

fost ani intregi siapinul lor servit si ascultat : izgonit be Sultanul,

el a fost primit cu crebinta si ajutat be binsii. Cinb Mihai Viteazul
a intrat in Arbeal, ei au omorit in schimb pe Craiul maghiar, car-
binalul Anbrei Báthory, fugar la binsii. L-au omorit be si, in deo-
sebire de Unguri, cari s'au facut calvini, si au ramas catolici ca
si Ungurii de la noi. Mihai li-a bat libertatile rapite be Unguri, si
Oita la urma ei au ramas alipiti be Oinsul, singerinb in toate luptele
lui. Iar, cinb Viteazul a cazut, 2000 be Secui au fost jertfiti Oe
Unguri pe mormintul lui, si fIlihai benunta imparatului, cu inbignare,
acest mace!. $i cinb Ran $erban, putin mai tarziu, a patruns, be
boua ori biruitor, in Arbeal, a avut pe Secui tovarasi be arme
si aceasta be si, in cea b'intaiu lupta bin Brasov, la 1603,, el avea
in fata lui un eCraiu» arbelean be neam Secuiu, Moise Székely.
$aptezeci be ani, aproape un veac s'a trubit oficialitatea un-
gureasca sa-i nationaliseze c MaghiariD. Li-a facut scoli, li-a bat mosii,
i-a umplut be bine. I-a intetit asupra Valahului. Dar acela care, la
Bucuresti si in toata Romania, li babea pine, ii ajuta sa-si intemeieze
gospobaria, era tot Valahul, Valahul bin 4ara». Daca nu stiau ro-
maneste be acasa, au invdtat aid. Ei stiu ce sintem in abevar, si
nu cum li se spune bin Pesta.
$i poate ca aparitia be azi a Rominilor va fi trezit in sufletele
lor, alaturi be invatatura noug, acele instincte vechi care bispar
numai foarte greu bin mintea omului bin popor.
I-iu Seplembre 1916.
Noi §i strAinii.

Cinb s'a aflat la Berlin ca Romania a inbraznit sa bectare

razboiu bunei sale vecine, care nu i-a luat niciobata nimic si n'a
jignit-o cu nimic, Austro-Ungariei, o plebe patriotiO a navalit la
casa unbe locuieste cel mai amabil pentru Germania bintre minis-
trii romini ce se pot inchipui si a facut un scanbal ca pentru ziva
aceia. De sigur ca. tot asa a tr2buit sa fieori si mai rauinnain--
tea Legatiei Romanesti bin Viena, innaintea mobestului nostru con-
sulat bin Pesta. Nu mai vorbim be Sofia : ce si-o fi vazut si auzit
b. Derusi in tam celor ce chinuiesc ranitii si masacreaza in masa
pe prisonieri, numai bumnealui va putea spune cinb se va alcatui

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA Ill

bosarul salbataciilor be care poate fi capabil un popor care se zice

crestin si pretinbe a se jinea in sam5 cultura lui.
La noi ? Nimeni nu s'a ginbit zile intregi cit au stat Inca in
Bucuresti ministrii coalitiei germano-turco-ungaro-bulgare (salutaji
Civilisafi', va rog). nimeni nu s'a ginbit sa ribice be jos o piatra,
sa scoata un strigat. La trecerea spre gara a barbarilor cu fes si
fara fes s'a intimplat tot asa : n'arn pavoasat, be sigur, oar n'am
ocarit. Cinb o nevoie cruba a facut sa isolam pe supusii Statelor
cu care sintem in razboiu, bintre care trci ni-au pornit razboiu
fara nicio provocare, s'a facut tot ce e omeneste posibil pentru
a nu abuce jigniri si a nu provoca suferinjele celor nevinovaji. Am
asistat in locuinja unuia bin ministri, la stdruinjile calburoase, in-
bignate, pe care le facea boamna be casa pe linga sojul ei pentru
cá nu se Muse bestul be grabnic in haosul celor o'intaiu ma-
surilapte sterilisat si miere farniliilor care voiau sa intovárasasca
pe 50th lor, singurii cari, oupa orbonanja, erau trimesi la bomiciliul
fortat.
Ni inchipuim cu ce alaiu vor fi lost petrecuji in Statele Pa-
ginei Alianje ai nostri call au avut norocul be a se g5si in cuprin-
sul celor patru «cultitri». Si, pana va vorbi insasi burerea lor,
gatinbu-se Inca un bosar pentru Europa" unbe-o mai fi si ea !,
ca sa ramiie, avem o presirnfire bupa cele ce au suferit in Ger-
mania Rusii in 1914, pana la insasi Tarina-mama, princesa be Da-
nemarca, expulsata cu polijia ca oHce hojoaica si vagabonba.
$i aceasta mai beschibe o chestie, be care s'au ocupat zia-
rele noastre, resolvinb-o aproape in unanimitate altfel be cum
trebuia.
Zeppelinurile, menite sa nate ce sus poate zbura crima ibi-
oata, au aruncat asupra I3ucurestilor bombe, a caror nesfirsita ura
s a explobat ori a exploabat mai rau becit o ibeie in capetele invingato-
rilor be la Turtucaia. Lumea s'a interesat si a ris. 0 moarte avem toji
si cea care ni vine be la focul be sus nu e mai rea becit aceia pe
care ni-o pot abuce cu atitea chinuri, microbii be jos (pe cari
stiinta germana nu i-a intrebuinjat pana acum contra abversarilor).
Unele ziare s'au inbignat, ca si cum sentimentul acesta ar mai
putea exista astazi. Au cerut sa se exercite represalii asupra strai-
nilor bin lagarile be concentrare.

www.dacoromanica.ro
 112 Räzboiul nostru ir rote ziklice

Eu zic insasá ma iertati ! : nu. De cari stfaini e vorba ?

De spioni ? Dar pentru ei, si färd zeppelinuri, conform unei legi
existente, bar neaplicate : puscal Imebiat si färä biscutie! Cu cit e
mai gcunoscuP) spionul, cu atita mai bine.
Dar mai sint si altii. Cu ce brept, cu ce brept be logicA pi
omenie am !Asa sä cabA sortul raspratirii asupra unor oameni cari
n'au altä vinä abesea becit ca ai lor be acasá au lasat sà li in-
capa tara pe minile unor manidci ambitiosi si unor haite be ma-
celarie ?
Alt cas. La Turtucaia, 13ulgaril au bovebit cä n'au soL?..ati,
ci calai, c'd pentru ei razboiul e un simplu masacru, Ca au men-
talitatea unor criminali liberati. $i atunci glasuri se ribicA in presa
noastra pentru a striga deci i noi, oriunbe.i vebem, oriunbe-i
aflarn, pe ei si pe aliatii br, sa facem tot asa, pana nu va rdmi-
nea saminta binteinpii. ,
Mai linistit, bomnilor, mai linistit ! In burerea generala, ir in-
bignarea b-voasträ profesionala, mai linistit ! cOchiu pentru ocHiu,
binte pentru binte)? Dar mi se pare ea a mai trecut pe acolo o
moralä, morala lui Hristos, care n'a pastrat povetele be singe a:e
Vechiului Testament. A trecut pàn i Coranul, care zice cam avi;
Faptele noastre sint ale noastre, faptele voastre ale voastre pi
Dumnezeu va jubeca. Rázboiul se face cu arma, bar potrivit cu
un simt be onoare care primeazä orice. 5i e be ajuns oare sá
intilnim in calea noasträ canalii ca sä fim canalii si noi, cum neam
be neamul nostru n'a fost ?
Se crebea obatd cä be-asupra cimpiilor be luptd pluteste un
bumnezeiesc spirit be cercetare 5i be alegere, care-si reserA
pebepsele. Cine nu mai crebe, 11 priveste. Dar sä nu uitam Ca, bacg,
astazi, constiinta lurnii, intre atitea crime, e timpira, beatä be singe,
surbd be urlete, oarbà be fldari, bin zare asupra faptelor ce in-
grámäbim se tibia incet constiinta vremurilor ce vor veni.
$i eu tin la jubecata pe care ele o vor rosti asupra noasträ,
acestora bin 1916, cari, cu tot ce putern, ni apäram breptatea bupa
trabitia be cinste a strdmosilor.
2 Sep tembre, 1916.

www.dacoromanica.ro
 N. LORCA 113

Cea d'intälu veste roma-

neascä de dincolo.
«Gazeta Transilvaniei>,, vechea foaie al carii nume ni aminteste
be acele mari vrernuri be pregatire cinb o cultura romaneasca unic5,
o constiinfa nationala care nu voia sa $tie be hotare pregatiau caa
tricolorului venit sa anunte neatirnarea be strain, a sosit la Bucu-
resti bin Brasovul romänesc, abucinb cuvinte ce rasuna abinc in
inimile noastre, cuvinte be bucurie, am zice: besperata, be extatied
fericire $i obata cu binsele si cele b'intaiu sari bespre cucerirea
noastra peste munti, in pamintul breptului nostru national.
Si aceasta marturisire be sentirnente $i aceasta lamurire bespre
lucruri pe care le stiam numai bin scurtimea militara a buletirmlui
oficial au zgubuit toata lumea, cum inima bumnezeiasca a lui Isus
a fost zgubuita atunci cinb be pe margenea mormintului be unbe-I
scosese viu prin minunea sa, Lazar, pe care El el-a iubit, spune
Scriptura, a rostit cele b'intaiu cuvinte be multamire pentru cä prin
fapta Mintuitorului a vazut bin nou lumIna.
lata, noi oricit am cauta si am crebe ca sintem altii, oricit
ni-am fi innaltat ginbul $i curatit inima si be sigur ca am facut
aceasta, nu putem gasi in coarbele puternic lovite be ceasul
acesta fara pareche accente be o a$a be bumnezeiasca fericire ca
ale acelora cari au a$teptat, nu citeva zile ca Lazar cel abia ingro-
pat, ci peste o mie de ani va ginbiti ce poate lasa in sufleteie
unui neam o suferinta, o umilire, o neogoita sete be zece veacuri
sa apara be peste munti lumina Rascumpararii si a Libertätii.
Dacaprecum se va intimpla mine Alsacia $l Lorena se vor in-
toarce la Franta, baca Danemarca si-ar capata provinciile ce i-au
fost smulse be aceia$i Prusie in veacul trecut, ar fi, be sigur, in
toate aceste parti ale Europei una bin cele mai nobile $i mai sfinte
bucurii. Dar in toate aceste teri sint batrini cari au vazut vremile
innainte be infringere $i be sfa$iere. E o intoarcere be la un brum
lung,si atit. Fe cinb bincoace, la Rominii legati be stilpul blasta.
matei «ibei be Stab> maghiare e un avint care a trecut, in lacritni
$i in chinuri, macar be zece ori margenile unui veac nou ca sä in-

www.dacoromanica.ro
 114 RAzboiu1 nostru in note zilnice

tilneascá aceiasi inselare a tuturor astepta'rilor, aceiasi recSbere in

pr6pastia abincä a patimilor. in aceste vremi ingrozitoare multi au
nebunit be jale; acolo, in Arbeal, trebuie sa fi fost o clipä drib si
cele mai solibe minfi infelepte au fost prinse ca be un virtej be
_
nebunie.
Ginbifi-vg numai. Nita' in ajun siguranfa pe care o öà stApi-
nului vecinalatea unei fed statornice intr'o neutralitate care se putea
crcbe vesnica: Rom5nia pAcaloase, cum se scria pe vagoanele be
sirma si hirtie be muste care se trimeteau la noi. Doar o usoarà
neliniste. Sup! un pretext oarecare se aresteazä preojii bisericii,
ramase fdr2i clopote, a Sfintului Nicolae bin Schell 13rasovului. Altfel
acciasi arogantä a omului beprins sá jie biciul. i be-obata pusca
si tunul se aub in vecinätate. Ultimele trupe se invirt o clip pe
strazi cli bispar. Orasul intreg, vechea cetate care be atitea veacuri
a fost leatä pnn cele mai puternice interese i cele mai mari cis-
tiguri ale ei de 13ucuresti si nu de Budapesta, afl'a ceia ce n'a
crezut, bup'd triumful si jertfa lui Mihai Viteazul, c va mai vebea
vre-obard: pastea regelui Ferbinanb al RomAniei intrinb biruitoare.
Si peste c'teva ceasurt in bisericile tuturor confesiunilor rugkiuni
se ribicat: te intrebi bacil scrii strAlucirile unui vis sau lucruri in-
timpla te aicvea pentru sAn'atate a Regelui Rominilor si pentru bi°
ruinf a si fericirea Romaniei.
Si pe Piafa Sfatului, innaintea vechit clAbiri unbe jupinii be
obinioara, stpini ai orasului fiber, au primit be atitea ori soli be
aimnie nouä bin Transalpina" plaiurilor noastre, unbe au trecut
pragul atifia Vornici si Logofefi, atijia tineri postelnici abucatori
be vesti, unbe s'au incheiat tratatele cu Voevozii si unbe se pAs-
treaza Inca scrisorile for, cu vechi slove si pecefi, rupte, gornistii
s'au asezat in rinb si cu fafa spre biserica Valahilor bin cetate au
sunat rugaciunea,cea b'intAiu rugáciune romaneasca a unei ostiri
biruitoare, supt steagul Romaniei libere.
Se vor sti si atitea alte amánunte: ce a vorbit comanbantul,
ce i s'a raspuns, ce vorbe rom5nesti bucuroase, triumfaloare au
impra'stiat ceafa inbelungatei robii. Dar o pArere be räu va rgminea
in sufletul orica'rui Romin care n'a fost acolo in acest ceas : ca n'a
avut neasamänatul sentiment al celui care, veacuri intregi besprefuit

www.dacoromanica.ro
 N. lORGA 115

sau apasat, are multämirea fara be margeni be a proclama acolo

unbe nimic nu i-a putut inlatura breptul biruinta puterilor sale in-
corbate pentru un suprem avint, asupra caruia Cerurile $1-au cobo-
nit binecuvintarea.
3 Seplembre, 1916.
Un stat de prada :
Bulgaria.

I. Prada din läuntru.

Sint Germani pe cari carbasia orientala cu Turcii $i 13ulgarii
ii jeneaza, precum sint altii cari o gasesc foarte fireasca, foarte pla-
cuta chiar $i se felicita ca astfel be amabile popoare s'au gasit la
inbaming, pentru a macel'ari, be pilba, pe acei buni prieteni be obi-
nioara cari au fost Rominii. 13ulgarii sint boar un popor viteaz $i
sigur, pe care 1-au ci$tigat obata pentru totbeauna prin citeva mi-
lioane, o halcä be fflacebonie, o visita imparateasca $i toate mate-
rialele trebuitoare pentru a-$1 zugruma vecinii be jur imprejur. Ei
vor face parte ca element bocilmai alesibin viitoarea c Europa
centralgo, in care beosebite popoare be rangul al boilea vor trage
caruta, iar in funb Germanul $i Ungurul i$i vor ba pumni in ascuns
pentru locul cel mai bun. Ei vor fi cantonieri pe marea linie impe-
rialä Ostenbe-Basora, cu biferite ramificatii $i vor avea in mina
pentru a face semne trenurilor be marfa ale stapinilor un tricolor
national. Cad, sa nu uitam, Bulgarii sint o natiune, care lupta pe
basa unui program national pentru satisfacerea unor brepturi na-
tionale. $i cine poate respecta nationalitatea mai mult becit acei
cari be mult au pus in traista imperiaià Lorena curat francesa $i
cari atit be bucuros ar ramine in Belgiá $i Franta rasariteana, in
Polonia $i in Lituania ?
Numai cit, oricit ar vorbi be nationalism, Bulgaria nu e un
Stat national $i mai ales ea nu tinbe sa se mareasca in margenile
breptului national.
Provinciile pe care s'a intins Statul cel nou in urma trata-
tului bin Berlin erau be multa vreme, be aproape ese secole, pro-
prietatea turceasca bobinbita prin cucerire. $i ele nu se gasiau la

www.dacoromanica.ro
 116 Räzbe:ul nostru th no-e zilnice

cine 5tie re colt al ImpAraffei otomane, unbe s fi fost inbiferentä

nationalitatea locuitorilar, ci prin ele trecea tocmai brumul cel mare
fa'nb Peninsula Balcanic5 in biagonalä. Pe aici trebuiau be-a lungul
granitelor oameni siguri, be aceiasi lege si ras5 cu stäpinii.
Deci provinciile care obatä fAcuser5 parte dinteun ,,Imperiu"
de imitatie dupg cel bizantin, adeci roman, cAruia a incercat in
zadar sã i se substitute si de aceia a ,si pert.", au c5pAtat in locu-
rile cele mai importante i primejbuite o populatie nouá. Nu era
be ajuns ca orasele be comert nu fuseser5 nici obatd in abevär
bulgäresti, cáci se mentineau Grecii cei vechi, bin cari s'a besvoltat
5i interesanta populajie a Gagaufilor, bar mase mari be ,populajie
turceasca au fost colonisate in punctele strategice 5i cultivate cu
toatá ingrijirea ca elemente inbispensabile Imperiului. Turce5ti erau
astfel toate centrele oräsenesti de pe toatä linia Dunärii: Vibin
Nicopole, Rusciuc, Silistrapentru a nu vorbi becit be cet5tile mai
mari be pe vremuri, si be oare ce aceste centre aveau obinioar5
si o raia be hranä in care se ingramädiau turci, musulmang era si
populatia acestei incunjurimi. Supt scutul acestor Past s'au asezat
apoi m5car 150.000 de Romini. Dar si in afara be aceasta, toatä
Dobrogea liana' in apropierea Varnei, care era inca un oras curat
grecesc, cuprinbea locuitori turci si Mari, anume asezati pentru aju-
tarea ostilor in mare.
Deci Bulgaria propriu zisá a tratatului bin Berlin era bulgá-
reasc5 numai la tarä, in interior, in l3alcani. Iar Dunarea era turco-
romaneasca, termul marii grecesc si 0'04 Orice carte be etno-
grafie o va spune.
Dar se crease si o provincie autonome, Rumelia Oriental5.
Jri aceastà Rumelie, iaräsi Grecii, tineau tot termul si toate centrele
odsenesti bin interior, mai ales Filipopol. Un intreg Tinut era al
Pomacilor, be orgine slava', bar cart trecuserä la legea turceascä ;
ei nu puteau suferi pe Bulgari, cu .cari nu se simtiau legati prin
n:rnic. 0 lovitura revolutionarà a unit ins5 Rumelia Orientalä cu
principatul autonom, menit a beveni un Regat liber. Aceasta i-a
abus insä un mare num5r be cetkeni be altä rasa.
Ce a fäcut Bulgaria unità fata be acestia ? Tratatul bin Berlin
ii impunea formal sä nu faca nici o beosebire be nationalitate si

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 117

be religie intre supusii sal- Aceasta claus'a care se she ce urmari

a avut la noi si aror interpretäri i-a fost supusa", n'a lost luata
la Inceput nici pentru noi nici pentru Sirbi. Ea a pornit be la con-
stiinta pe care o avea toata lumea biplomatica, informatá in aceasta
privinta si be Turci si be noi insine, ca Bulgaria ce se creiaza nu
e un Stat pur national, ci o formatiune politica eterogen5, cä prin
urmare trebuie be gAsit un mob be trai pasnic si brept intre aceste
natiuni. Congresul be Ia Berlin n'avea in minte istoria Imperiului
hulgar,, nici memorii bulgaresti contemporane, nici grija be o cul-
tura" nationalä bulgara. El lucra bintr'un interes european, ingus-
tinb potrivit cu acest interes, ceia ce Rusia, bin alt interes, al ei
special, taiase cu foarfeci mai barnice bin trupuI Turciei invinse.
Creinb obata cu aceasta Bulgarie si acea cRumelie Orientala') , et
intelegea sa nate Ca se preocupa be trabitia abministrativä turceasa,
be limite curat geografice, si nici becit a acorba satisfactia ceruta"
unei natiuni. Intre ce ni-a bat notta tratatul bin Paris, ca unui poper
ronstient si cult, cunoscut si iubit pretutineni pentru suferinfele
sale, pentru serviciile vechi Isi nouä abuse Europei si umanitatii si
intre ce a facut Congresul bin 1878 fatk be Bulgari e tot atita beo-
sebire ca intre usagiul pe care-I fäcusem noi si usagiul pe care erau
sä-1 faca ei bin libertatea capatata.
Vom vebea intaiu cum au intrebuintat-o ei in interior.

Cel b'intaiu lucru be facut era nimicirea Turcilor. $i Bulgarii, cari

astazi, bupà bou'a raite be praba contra Turcilor,una, e brept, numai
cu arma santajului, inbrAznesc a tiri vitejia inconstientä a acestora
pentru a bespoia si alte natii, s'au pus pe lucru.
A besnationalisa e, in filosofia politica a multor neamuri, un
fel be batorie a csacrului egoism». DesnationaliseazA Germanii
in Posnania, besnafionaliseaza Ungurii in tot cuprinsul Statului lor
feminamente national», besnationaliseaza si alfii, be cari nu incape
vorba acum. Dar este beosebire in metobä. Este o besnationalisare
prin prestigiu: cel care-sischimba neamul e bucuros insusi be aceasta,
a cerut-o, se simte onorat ca a Annaintat" in scara valorii neamu-
rilor. Este o besnationalisare prin sincera si abeva'rata' prietenie ; asa
a cistigat neamul nostru, in cursul veacurilor, mii si mii be Romini,
tot asa ca si aceia al caror singe tracic si latin nu e amestecat cu

www.dacoromanica.ro
 118 Räzboiul nostru in note zilnice

nimica. Este apol o besnafionalisare prin scoala singur5, care cu mijloa-

cele ei blinbe prinbe in fiecare zi mai mult teren si copilul se tre-
zeste a fi in abevk altceva becit ce au fost pkinfii lui; sint astfel
astki escelenfi Francesi be rasâ galbenä si neagra. Urità e besna-
fionalisarea prin conrupfie sau prin ameninfare cu o ruinä econo-
mica' : aici lucreaza samsarii be suflete si b5ncile. Criminalä e aceia
prin mijloace be Stat, Statul nerecunoscinb si neocrotinb becit pe
acei cet5feni cari au primit crezul nalionalitàfii care bominA, care
s'a intimplat ori a ajuns sä bomine. Dar mai pre jos be orice cri-
ticd este besnafionalisarea prin teroarea brutalk prin lipsa be orice
respect pentru lege, prin besprefuirea orickui scrupul be onestitate.
in acest cas Statul se consiberà ca in stare be rkboi cu un numdr
bin supusii sdi pentru ca ei nu voiesc sä-1 sacrifice o constiinfa
care nu infra si nu poate intra supt controlul Statului.
Asa au fäcut insa 'Bulgarii fafä be Turci. Proprietatea tur-
ceasca, onoarea turceasca, libertatea turceasca n'au fost abmise un
moment be babaranii boierifi", cari la 1878, si-au capatat o tara prin
vitejia altora, pe cari erau Inca be atunci gata a-i pláti cu cea mai
neagra recunostinfa. Mkturisirile culese la fafa locului be b Sabo-
veanu si publicate acum be curinb intr'o foaie bin Bucuresti sint
cea mai bund bovaba. Calul Turcului, vita Turcului, livaba si casa
Turcului erau ale celui b'intAiu care avea inbrazneala &à se pre-
sinte pentru a inbeplini contra lui, vechiul apasator, o crevansAD
pe care toata abministrafia si puterea publicA erau gata, nu numai
sa' o ingnuie, bar sä o si incurajeze. Vechile acte be st5pinire au
fost be atitea oH pur si simplu anulate. Nicdiri nu gkia bietul om
conbamnat prealabil la oHce fiinba era Musulman ascultare, infe-
legere si breptate.
Aiurea, mijloacele be inriurire sau prigonire aveau brept scop
sa faa bin acela Care era bispus sá se confunbe cu stapinul un
tovarg., cu aceiasi valoare a acestuia. Aid insa nici nu se putea,
nici nu se voia. aceasta. Nu se putea fiinbda raminea nestearsa pe-
cete a legii beosebite, a Islamului; nu se voià fiinbca aici se tinea
ca orice pgmint, oHce rost social, oHce funcfie sä fie inbeplinite
numai be Bulgari. Turcul trebuia sä moarä ori s'a plece, sá-si iea
lumea'n cap. $i o scusa era gata: asa sint ei; pleacä be unbe nu

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 119

mai sint stapini. far, baca, totusi, rdmine cineva bin ei, sa fie sluga
la bomnii cei noi, sluga facuta, sluga supusd. Caci, intre allele, Statul
acesta fusese intemeiat pentru o apropiata si befinitiva socoteala cu
Imperiul turcesc si pentru aceasta Turci in Bulgaria nu trebuiau sa fie.
Au rdmas astfel binteo populatie numeroasa, minbra si bogata
boar pe jumatate (12% bin vre-o 24°/o): mai mult calbarari tigani,
hamali, pazitori be vite, vagabonzi si cersitori. far o uriasa emi-
gratie, patronata si Intetita be Stat, a prefacuf in teren be coloni-
sare bulgara Tinutul Dobrogii-be-tos si malul brept al Dunarii.
Raminea Grecul. Obata acest popor se besnationalisa foarte
usor intre Ai crestini ortobocsi, Cu placere si cu prietenie. Pe cit
be strinsa pare organisatia lor, pe atita ea se besface id $i colo
pentru casatorii mixte, la capatul carora sta complecta besnationa-
lisare. Bulgarilor nu li trebuia aceasta. Ei urau singele insusi al
acestor oameni, il urau cu acea puternica ura a sclavului be ieri
card nusi poate ierta stapinul. In al boilea Hub, se lacomiau la
averea lor, a bogatelor epitropii be biserici si scoli. 51, in al trei-
lea, li era teama be binsii, fiinbca in programul Statului era si
razboiul cu Grecii, pentru Mace bonia.
$i atunci ? Atunci au escitat plebea, pe toti lenesii si calicii, '

pe toti barbarii $i nepriceputii ; i-au 'facut banbe contra negustoru-

lui priceput, activ si bine situat. Ca un razboiu al saracului contra
avutului s'a beslantuit furtuna bistruoatoare. far autoritatile,auto-
ritatile s'au multamit a constata Ca s'a facut. I3iserici prabate, scoli
ruinate, casinuri bin care nu se mai alegea a a fost acolo o
casa,acestea le-am vazut cu ochii miei la Filipopol. Gara era
plind be fugari, caH nu s'au mai intors. $i chestia greceasca era
ispravita, ti ,,asimilasera".
Sa mai vorbim be Rominii be pe malul brept al Dunarii ca-
rora nu li s'a recunoscut vre-obata niciun brept national ? Dar ce
puteau sa astepte be la o asemenea epoliticP niste bieti terani,
multamiti boar ca au coltul lor be pdmint sa-I lucreze !
II. Idealul national" bulgar.
Cu o Bulgarie astfel unificata, se putea incepe lupta. cLupta
pentru ibealul national», se zice la Sofia. Dar nu tocmai pentru
un ibeal", si Inca mai putin pentru until national".
www.dacoromanica.ro
 120 135zboiu1 nostru in note ziinice

Un ibeal presupune, neaparat, breptul. El nici nu e a1tceva

3ecit proiectarea innainte a breptului ca realitate, infatisarea in-
naintea ochilor tuturora a breptului ca lucru care se poate inbe-
plini, care trebuie sa se inbeplineasca si care se va inbeplini.
CIO e un gibeal national), se cere ca dreptul unui neam
sa fie singura tinta spre care se inbreapta toate sperantele. Nimic
bin acest brept sa nu se lase la o parte, nimic sa nu se ceara
-care nu face parte bin acest brept. Unbe este limba unui popor,
unbe este rasa lui, unbe sint, pe alaturi, brepturile lui istorice be
cinb s'a alcatuit ca neam, acolo sä se nate ostirilor brumul pe
care, vor trebui sal urmeze.
Pentru I3ulgari gibealul national>, e insa aliceva. El pretinbe
boua categorii be paminturi. Si anumb:
Pe be o parte toate acelea rare sint cuprinse 'in harta Bub.
gariei Mari, aa cum ea a fost croita la tratatul de la San-Stefano.
Dar acest tratat nu e dna pe lupta bulgareascä, nici cu cu-
getare bulgareasca, $1, iarasi, nici in margenile breptului bulgaresc,
nici pentru interesele Bulgariei. Rusia biruise pe Turd, cu jertfe
grele, cu primejbia, in ceasul bramatic al Plevnei lui Osman-Paso,
sa-si piarba, nu nurnai situatia in Balcani, bar si onoarea militar5.
Ea pornise razboiul be sigur si pentru a scoate be supt jugul tur-
CESC pe crestinii bin l3alcanicine cunoaste starea be spirit a Ru-
silor, va abmite sinceritatea acestei hotAriri, bar $1 pentru a-si
atinge scopurile pe care be veacuri le urmareste. ii trebuia o Pe-
ninsula Balcanica scoasa be supt puterea Turcilor, bar nu pentru
ca sa can' supt inriurirea Austriei; iar, cit priveste chiar popoa-
rele care o locuiesc, in Rusia era crebinta razimata si pe tot
trecutul politicei sirbesti, grecesti, románestica ele nu se pot in-
telege intre binsele $i nu au curajul de a duce o politica' proprie
g solicla : bed becit sa asculte be Viena altora, be ce sä nu as-
culte be Petersburgul ei? Un singur nou Stat crestin acolo sau
boua, o macebonie beosebita be o Bulgarie vebeti ca fallsi se
calcula cu provincii turcesti, nu cu nationalitati crestine recunos-
cute si osebite, aceste chestii se biscutau bin punctul be vebere
al oportunitatii rusesti, nu bin acela al breptului bulgaresc. R4sia
lui Gorceacov si Ignatiev a facut 0 singura Bulgarie, $1 cu Mace-

www.dacoromanica.ro
 - N. 1013CA
121

bonia, iiinbcA asa-i convenia ei. Iar Europa, la Berlin, a rebat Tur-
cilor Macebonia si Tracia, si a besfAcut Rumelia OrientalA pentru
a strica aceastA convenienta ruseascA.
Si, bacA asa este, bacA harta de la San-Stefano represinta
un moment din politica ruseasca, iar nu unul din desvoltarea na-
tio-2,31S bulgareasci, unbe e inbreptAtirea pentru 13ulgari sa cearA
pentru sine, atunci drib acel interes rusesc a bispArut, restabilirea
acelei hArti, pe care ei nici n'au cucerit-o, nici n'au justificat-o ?
SA zicem cA, in nevoia lor be a izgoni pe Rusi bin Marea NeagrA,
Puterile apusene bin 1856 ni-ar fi bat, nu numai gurile DunArii
pe care pe urrnA le-au bat Turciei pentru ca sA le tie pAnA la 1878,
bar si Obesa si cA aceasta, natural, ni-ar fi fast' luatA innapoi pe
urmA: aveam oare breptul sA cuprinbem Obesa in margenile ibea-
lului nostru national si sa privim pe Rusi ca pe bespoietorii nos-
tri be un brept sfint ?
Dar, se obietteaza inbatA, Bulgarii lui Crum si apoi, in altA
ebitie, ai lui Simian, in a treia ebitie, ai Vlahului IonitA, au prAbat
pAnA la Constantinopol si la Salonic, orase care au si numele lor-
slay, beci bulgArescTarigrab si Solun, $1 care se cer, prin ur-
mare, sA intre hi margenile Imperiului restaurat al Cesarului bizan-
tinca procebAri, be sigur,Ferbinanb I-iu. SA vebem.
Cind au fost acesti cuceritori? Crum pe la 800, Simion pe la 900,
Ionit-A pe la 1200. Dar intreb : la aceasta data este vre-un popor din
Europa care sa aiba o con#iinla natiorzala, care sä faca o politica na-
fionala? RAspunsul nu poate fi becit niciunul ! Erau numai amin-
tiri ale Imparatiei romane, blipA care umblau Germanii in Apus,
lair, in RäsArit, intre altii, Bulgarii. Germanii aveau pe acea vreme
brepturi la Lyon $1 la Genova, brepturi be Imperiu, si ei nu urn-
blaserA numai, cu un titlu gol, bupA realitatea, prea innaltA si grea
pentru ei, a unui Imperiu, ci se incoronaserd in Milan si bornina-
serA in Roma, unbe numiau Papii, pe cinb cel mai norocos bintre
Tarii bulgari, Simion, a fost proclamat supt zidurile Constantino-
polei, afarA be cetatea sfintä impArAteascA. Dar s'a putut ginbi ci-
neva in Germania, afarA be bietii nebuni inofensivi ai teoriilor, la.
revenbicarea OE Rhônului, a Proventei si ea veche tall be In:-
periu !, a Milanului si Genovei, a stApinirii supreme asupra Ro

www.dacoromanica.ro
 122 RSzboiul nostru in note zilnice

mei ? I-a putut trece prin minte unui om politic german Ca aceste
amintiri bin vremea cinb Germanii, sprijiniti pe constiinta lumii
contemporane, se jertfiau ca ostasi pentru a stabili un Imperiu
roman care nu era si nu putea sa fie al natiunii lor, ca aceste
amintiri, zic, pot si trebuie, cu orice pret, sa bevie o realitate, Ca
e o batorie pentru natiunea germand sa croiasca, peste Francesi
si Italieni si oricine ar mai fi, un Stat national german bupa tra-
bilia lui Freberic Barba-Rosie ?
Aceasta nebunie, be a crea un Stat national mobern bupa
simplele aspiratii atm coroana internationala a Imperiului roman
be Rasarit pe care le-au avut stramosii cari vorbiau la inceput un
bialect turcesc si cari supt Simion scriau greceste, iar supt Ionita
vorbiau acasa bialectul aromanesc, formeaza insa basa politicei,
evibent nebune, pe care be la 1878 innainte, necurmat, supt orice
sefi, o fac Bulgarii.

III. Lupta cu Turcii.

Cu Turcii, fostii lor stapini, be la cari beprinsesera atitea me-

lobe, pana la nasurile si urechile {Mate la Turtucaia, Bulgarii au
bus, be fapt, un continuu razboiu, care, inceput Inca be la 1878,
urmeaza si /Ana astazi, cinb cavaleria turceasca sta la orbinele va-
tafului german bin Sofia.
Programul bin 1878 prevebea restabilirea Bulgariei conform
cu tratatul be la San-Stefano, bin Dunare in Arhipelag, bin Mama
Neagra 'Ana in muntii Albaniei, beci izgonirea Turcilor bin Tracia
si Macebonia, iar, innainte be toate, unirea cu acea Rumelie Orien-
tala care era pentru patriotii bin Sofia numai Bulgaria-be-Sub, in-
catusata intr'o forma be Guvern fall rost si imposibila. Venia pe
urma cellalt program, marele program istoric, care cuprinbea Salo-
nicul, Albania, cu termul celei be-a treia Mari, Abriatica pe unbe
fusesera ostile Tarului loan Asan, in veacul al XIII-lea--, si cetatea
irnparateasca be pe Bosfor.
Toate acestea trebutau smulse be la Turci pentru a realisa
,,ibealul tiational".
Si noi am avut un razboiu be purtat cu Turcii. Aparati prin
batinele unei vechi autonomii besavirsite, incalcati be binsii necon-

www.dacoromanica.ro
 N. IOXGA 123

tenit si storsi bin ce in ce mai mult, i-am v5zut aruncinbu-se atunci

mai lacom asupra brepturilor noastre cinb constiinta noastrà natio-
nalà, in veacul al XIX-lea, se zbátea mai nerabb5toare be libertate.
0 parte bin biplomatii Europei ii ajuta s5 ne umileasc5 si i-ar fi
ajutat sá ne si zugrume. inceputul Domniei lui Carol 1-iu a fost un
sir be pretentii si be jigniri, nesuferite. $i la toate aceste umiliri si
pagube noi am r5spuns numai cu mijlocul cinstit al r5zboiului. Acest
rdzboiu am inteles sà-1 facem noi pentru noi, pe sama noastrà si
cu tot riscul nostru. Dacá in 1877 o mare Putere a grAbit acest
conflict, incepinb, cu alte scopuri, räzboiul ei, noi n'am cules be
pe urma victoriilor aceleia, ci, in cel mai greu ceas pentru binsa,
ne-am infAtisat pentru a 0 ajuta si am fost factor becisiv al izbinbei.
l3ulgarii erau insA, la 1877, niste vechi mesteri be conspiralii
si oe comploturi, niste vechi organisatori be banbe. inv5tasera arta
be la nihilistii in mijlocul c5rora petrecuserd sefii lor, bar aveau
pe ling5 aceasta vechi trabitii balcanice, turcesti, in care träbarea,
asasinatul, revolta sint mijloace bin fiecare zi. Au reinnoit astfel
isprávile unui Pasvantoglu si unui Mustafa. Bairactar.
Era actul intdiu al bramei. Ceilalti actori, bupa aceleasi norme
si cu aceleasi beprin6eri, au schilobit, au m5celArit si ei, ca repre-
salii. Dar se stfe si in Europa ca eTurcul pläteste». Deci, pe cinO
cruzimile sAvirsite be ban6ele comitagiilor erau trecule cu ve6erea,
oamenii simtitori s'au revoltat numai 6e macelurile be la Batac ;
Anglia liii Glabstone s'a pus in miscare, prin opinia ei publica libe-
ral5 si crestin5.
Al treilea act. Rusia trebuia neaparat sa se foloseasc5 be acest
curent care nimicia aproape in Anglia, cel mai statornic sprijin al
Imperiului Otoman, bogma cd el trebuie pastrat intreg, neatins. De
aid rázboiul be la 1877. Comitagii se organiseaz5, la ChiSinAu si
la Ploiesti; se luptä bine, Oar cu atita nu se capdtä o tar5. Rusia
biruitoare li-o 65.
E asa be usor sd se invete o lectie! Noi stiam c5 o tar5 se
intemrlaza prin cultur5, prin propaganba breptului national, prin
luota. Buigarii stiau c ajunge conspiratia, ráscoala, macelul; apoi
plingerea c5t2e Europa $i provocarea cuvinfului be simpatie ; in
sfirsit int ivenfid miLtJra a altora.

www.dacoromanica.ro
 124 12Lzboiul nostru .n note zilnice

La 1885, bupä un sir be provocari fdrä exemplu, in ce pri-

veste curagiul grosolan cifiva ofiferi si politiciani izgonesc pe guver-
natorul, I3ulgar be origine, al Rumeliei Orientate. .Fapt inbeplinito.
Turcia lui Abbul-Hamib, care se teme be luptä, primeste lovitura
Cu smerenie. Club Austria arunca pe Sirbi in luptä, suzeranii be
la Constantinopol nu se miscä. 13ulgarii inving. Europa, care se teme
sd nu se tulbure pacea ei, aprobd la sfirsit. I3ulgaria s'a fácut be
Jolla ori mai mare, in bauna Turcilor si Mil a-i fi bátut.
Capitolul Traciei, al Maceboniei vine la rinb. Intre protestAri
be loialitate cátre Sultan, be sentimente pasnice fafa be Curopa,
comitagiii se pun la lucru. Tot ce nu e I3ulgar trece supt sable.
Europa simfitoare vebe insä numai opresiunea turceasa: mdceluri,
incenbii. Saracii I3ulgari!" $i actul urmAtor se probuce inbatá :
interventia altora. Reformele in Macebonia sint prefafa cucerirli
bulgAresti-
Dar, bata aceasta, nu s'a gäsit cine sä beclare rázboiu Portii
pentru .särmanii crestini persecutafi». Turdi au vreme s'a se recu-
1eagä. Un vechiu partib reformist li bd o Constitufie si vrea s'd li
creeze o armatd. Primejbia e mare: bar baca li rämine Ion Mace-
bonia! Pe de o parte bed se proclamd inbepenbenta Bulgariei, pe
care noul regim, strimtorat, o acceptà, MI.'S a fi fost plAtità cu 0
piaturd* be singe. Iar, pe be alta, se afif6 toate poftele, toate am-
bifiile contra Turciei reformiste. Frdfie crestinä pe toatà linia... 5,
atunci cinb Sirbi si Greci ocupd* pe Turci in boud parfi,' cinb calea
Márii li e Ward, cinb Romdnia, inselatá, nu se miscd, o loviturd
6esperatä, si iata ostile lui Ferbinanb, Cesarul bizantin bin portrete,
la porfile 13izanfului.
Revolta general5 probusd be o 16comie care infelege a fura
si be 1a prieteni abuce rasbunarea lui Enver-beiu. Abrianopolul be-
vine iarási turcesc. Bulgaria suribe, ihtinbe mind prieteneasa si
sirrtuleald iubire pentru aceia cari fuseserd sistematic mAcelariti
pentru a li se stirpi rasa. $i, la cea b'intaiu imprefurare, baungzi,
cinb tofi fac curte piratului, el pune pistolul in pieptul Turculti,
oferinbu-i alianfa in schimbul unei nouä cesiuni be teritoriu. 0 ca.
.00. $i mine va azvirli asupra Dobrogii cavaleria lui Enver.
Ca vicienie si cinism, ca lacomie si falsitate, ca furie be ma-

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 125

sacru, e tot slstemul lui einghlz-Han, becit care Turcii otomani au

lost be o suta be ori mai nobili.
IV. Bulgarii si Sirbii.

Serbia fusese obata ocrotitoarea poporului bulgaresc supus

robiei Turcilor ; ea era tara slava vecina la care nemeriau pribegif,
ca Racovschi, unbe se aflau cartile be slujba ca $i cartile be $coala
afara be acelea, nu putine, care se tipareau in Romania noastra,
unbe se nutreau sperantele si iarasi alaturi be Romania unbe
se tipariau ziarele, unbe se formau planurile $i se pregatiau lovi-
turile contra Turcilor. Rana si razbolul bin 1877 al principelui Milan
a lost in legatura cu o ultima miscare bulgareasca inspirata be la
I3elgrab : banba lui Hoti infra in lupta, bar fugi, altii, cari fagabu:-
sera o rascoala, inselarä asteptärile.
In cursul acestui razboiu, Serbia isi aratä fata be toata lumea
$i fall be noi, cari aveam planurile noastre gre$ite,borinta be
asi abaugi, nu numai Nista' $i Pirotul, pe care, in a boua serie be
lupte, izbuti sa le $i cucereasca, bar si Belgragicul si Vibinul. Se
$tie ca, in ce priveste aceste bin urma localitati, nu numai Rus:a
se opuse, bar si mai ales $i cu totul hotarit, Austria, care n'avea
alt rol becit acela be a pinbi $i be a smulge tot ce era cu putinta,
bela oricine $i impotriva oricui.
De fapt, Serbia visase ceva mai mult, $i nu se siiise a o $i
spune; un singur Stat slay in Balcani, in hotar la sub cu cel gre-
cesc, la Norb cu cel latin al Romaniei, o Iugoslavie, care, pe lingd
provinciile sale luate bin blocul mostenirii austro-ungare, ar avea,
be la Turci, $i tot teritoriul pana la Mama neagra. Daca, mai tarziu,
bupa moartea marelui Cneaz Mihail, opinia publica sirbeasca incepu
a se beprinbe cu o inviere a Bulgarilor, cu o formatie politica beo-
sebita a lor, avinbu-si Capitala la Tirnova, erau !oh* Inca visatori
cari socotiau pe ace$ti 13ulgari numai ca o forma intru citva apro-
piata a slavismului balcanic, ca o simpla varianta a lugoslavilor,
pentru care nu era be nevoie sa se mai faca o Ora.
Oricum, nimeni nu se astepta ca aceasta tail sa fie asa be mare-
Fiinbca nimeni nu patrunsese in felul be a vebea al biplomatiei ru-
sesti be atunci. Aceasta jubeca asa: be oare ce, cu toate visitele

www.dacoromanica.ro
 126 RAzboiul nostru in note zilnice

intimplatoare la Petersburg, Serbia Ii are legaturile economice mai

mult 'cu Austria rivala, spre care o inbreapta situatia geografica, be
oarece be acolo-i vin influentele be cultura si, cu toata ura pe care
poporul o poarta «Svabului), si Ungurului, intr'acolo cauta prea
abesea un razim Principii si politicianii, sa cream un alt Stat slay,
care sa fie in bepenbenta si la biscretia noastra. Aceasta se vazuse
boar cinb in 1870 staruintele Rusiei creau pentru aceia bintre cres-
tinii ortobocsi neliberi bin Balcani cari erau be vita slava o noua
organisatie bisericeasca, Exarhatul cgreia i se clädu forma lingvistica
,si nationala bulgara, hraninbu-se si astfel nemasuratele sperante
be hegemonie, be bominatie balcanica ale 13ulgarilor.
Sirbii fura atinsi bureros be intemeiarea Bulgariei MaH a tra-
tatului be la San-Stefano- Dar, ceia ce era be asteptat fata be exa-
gerarea sperantelor bulgaresti, nici oamenii be la Sofia nu erau
multamiti cu hotarele la Apus, catre Serbia, ale noii lor patrii. Lipsia
ceva, dupa conceptiiie lor, culese de-a dreptul din evul media, si
in aceastä parte. Räzimati pe vechi povestiri be calatori apuseni,
cari nu erau in stare, be sigur, sa beosebeasca pe Sirb be Bulgar
pe unele manifestaji isolate bin vremea Turcilor, 5i mai ales pe
faptul ca si pe aici fusesera Tarii evului mebiuRominul Ionità si
nepotul sau loan Asan, cari se sfabiau cu Ungurii pentru «episco-
patcle be la Morava., Bulgarii cereau sa li se bea inbarat" Pirotul
si chiar Nisul, iar pretentia sirbeasca la Vibin, pe care au stiut-o,
Ii umplusera bin ura contra lacomilor <<usurpatori». Si, be fapt a
lost, un momento stim bin rapoarte biplomaticecinb Serbia sa
temut cä nu i se va recunoaste nici breptul be a rarninea in Nisul
luat cu armele si cinb ea era hotarita a intrebuinta toate mijloacele,
fata be oricine, pentru a nu fi bespoiata be cea mai pretioa:-.a cu-
cerire a sa.
Saminta be ura era aruncatd asifel. Oricine va recunoaste ca
mai mult be Bulgari becit be Sitbi: ace5tia aveau o intreagd tra-
bitie care-i it bemna spre Statul iugoslav unic, i ci nu batorlau
nimic Bulgarilor cari se vniau la Rasarit ca o stavild 5i ca o ame-
ninfre. Pe cinb 13ulgarii erau batori cu o fireasca recunostin.a
aceloca be la cari primiserd atita *tor 5i, obatd ce n'avusesera o
fard, ei nu putt a U invoca nici o trab:fie politica a acesteia.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 127

De la 1878 la 1885, situatia fu aceasta intre cele boud State

slave (färd a mai vorbi be a$chia sirbeascä a Muntenegrului). In-
bepenbenta, regalitatea, proclamatá in 1882, a lui Milan Obrenovici
era pentru Bulgari, popor bäruit be Dumnezeu cu multà invibie, un
ghimpe in ochi, o c ofensà». Ci rivniau beocambatà un singur lu-
cru: unirea cu provincia turceasca a Rumeliéi Orientate $i Sirbii
nu voiau in ruptul capului intoarcerea la Bulgaria Mare care li TA-
särise innainte, infrico$5tor, la 1878. De aid inc5Icare be granite,
razboiu be tarife, iar, bin partea bulg5reascg, bupä obiceiu, ocro-
tirea pribegilor, nemultamiti cu guvernarea printului, $i formarea
clasicelor banbe.
Dar la 1885 Unirea se fAcu. Ce mai insemna Serbia mica
MO be 13uloaria care mergea cu pa$i rApezi spre hotarele be la
San-Stefano! Milan ceru o bespAgubire : trei bistricte be hotar, intre
care, fireste, $i al Vibinului. Refusat, el riscft o lupta, in care Aus-
tria-i fagabuise concursul. Invins. nu pierbu, prin pacea be la 13u-
curesti, bin 1886, nimic becit boar tot prestigiul si toate sperantele!
lar sperantele Bulgarilor invingAtori be a lua Pirotul si Ili$ul cres-
curá prin acest resultat al celei o'ntaiu intilniri cu vecinii be o mai
veche organisatie $i be frumoase trabitii militare.
Treizeci be ani trecurd be atunci pana la rAzbolul comun al
I3ulgarilor contra Imperiutui otoman. Bulgaria avu, in tot acest timp,
be luau cu altii : cu Turcii, ca Stat, cu Grecii ca popor, pentru
Tracia $i Macebonia. Serbia, sfi$iatä be lupte interne, slàbita, $i
compromisä be binsele, era tocmai vecinul care trebuia. Nicio in-
cercare be a se apropia be binsa, nicio scäbere a unei uri pe care
victoria trebuia s'o innàbuse. Inbiferentà 8au bucurie ascunsä pen-
int suferintele regatului slay bin 13alcani.
Cinb Obrenovicii furl inlocuiti cu Petru Caragheorghevici, o
apropiere se fäcu: o hot5ria insa, nu o schimbare sufleteasca la
Bulgari, ci alte bouà motive. De o parte, vointa Rusiei, care era la
spatele intelegerii contra Turcilor in 1912, si, be alta, perspectiva
unei ispititoare präzi de la acestia, pe care insä n'o puteau lua
singuri. Dupd cele mai bune batine asiatice, se inbreptau spre
Belgrab cele mai frumoase zimbete cu prilejul visitelor care se
urmau una bupà alta.

www.dacoromanica.ro
 128 Razboall nostru in note zilnice

Biruinta fu cistigata impreuna. Partea fiecaruia era fixata

printr'un tratat, bar imprefurdrile crescuserd silintele Sirbilor si
ingustaserä, prin crealia, austriacl,, a Albaniei partea la care ei
puteau pretinde. Se reclama beci, bin partea lor, a revisuire, Si,
Bulgarii neabmitinb-o, se facu apelul la Petersburg. S'a spus ca
Danev a fost acela, care in furia lui granbomana, a rupt putinta
unei intelegeri, ori a partibul militar cu Tarul Ferbinanb in frunte,
a bat cu be la sine putere lovitura contra aliatilor be Ora
atunci. De fapt, ca in orice actiune be praba, natia intreaga ii
sustinea.
Ea a criticat pe urma pentru a banbitismul militar bin lunie
1913 a bus la o catastrola; care ban inima Maceboniei Sirbilor.
Dar, la cel b'ntaiu prilej, la cea b'ntaiu crisa a Serbi6i, acelasi
atac se repetà, in 1915, cu o inviersunare lard pareche, cu o ca-
nibalica ura. Acum natia, bupa un simular be biscutie, aplauba un
program care cuprinbea prabarea pang la cel mai mic element be
avutie a Serbiei si besfiintarea ei pentru toate timpurile. Se stie
ca nici Ginghiz-Han si Timur n'ar fi procebat cu o mai meticuloasa
si pebanta salbatacie la aceasta opera becit servantii tunurilor be
42 ale ,,genialului" operator tehnic be victorit Mackensen,un Ila-
pc,leon be usina.

V. Eulgarii si Grecii.

In momentul be fall, un rege care crebe ca politica se face

cu zapisele cumnatilor, cari vor scoate provincii intregi bin gura
be lup turbat a Bulgarului, lasa ostile fosiului san busman be
moarte bin 1913 sai ocupe pe rinb acele cetati tracice si mace-
bonene, a caror,cucerire, in calitate be Bulgarocton", era singura
glorie a Invinsului be la Domokos. Poporul lui se inbigneaza, bar
sta pe loc. Armata prefera sa nu se lupte. 10.000 be oameni se
bucura cä bevin, ca prisonieri, oaspetii" marii Germanii, unbe-si
muta si tunurile. On biet colonel care asigura ca e be-ajuns sa
scoata strigatul lui be razboiu pentru ca armata intreaga sa par-
neasca spre a izgoni vijelios pe ,,busmanul erebitar" bin positille
ocupate provisoriu" si ,, amical", nu stie cum sa gäseasca mai ra-

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 129

pebe, in Cava la, pierbutä si aceia, corAbille care-I vor buce la ada-
mafiile bin Atena. $i, aid, gurile tunurilor francese si englese sint
inbreptate ameninfAtor asupra palatului acelui Constantin al XII-lea,
care crebe cA a nemerit astfel brumul Constantinopolei. $i Veni-
zelos ? Venizelos, bevenit cbusmanul poporului*, se consoleaz5 cu
telegrame.
SA sufere ()nice be la unii si be la alfii, cu bunAvoinfA si WA
zimbet in ce priveste pe I3ulgari, cu zimbet, bar M.A. bunAvoinfA,
in ce priveste pe Aliafi, aceasta este soarta Greciei. 0 mai tristä
soartà nu se poate inchipui.
$i totusi intre Greci si 13ulgari este alt antagonism beat acela
be Stat, ca intre Sirbi si Bulgari, ori be Stat si be religie, ca in-
tre Turci si 13ulgari. E antagonismul be rasa', cel mai inviersunat
antagonism be rasa' ce se poate inchipui.
$i unii si allii bin busmanii cari, pe tacutele, se ajutA astäzi
gAsesc plAcere sA-si inceapA ura Inca bin cele mai bepartate vremi
ale evului mebiu. $i cum voifi sA fie altfel, cinb Bulgarii au sigu-
ranfa cA urmeazA, cu aCelas popor, trabifiile politice cnafionale,
ale unui Crum, Simion si IonifA, tofi trei cucigátori be GreciD in zi-
lele lor, si cinb Constantin al XII-lea, care si-a luat linistit rangul
intre imparafii Bizanfului, a lAsat sA fie intitulat gBulgaroctonD
bupä izbinba bin 1913 ? Deci incA bin al VII.lea veac bupá Hris-
tos, cinb banbele 13ulgAresti au intrat in 13alcani cu be-a sila, por-
ninb be a boua zi bupà stabilirea lor revolta contra impArafilor
bin Constantinopol, be-atunci s'ar fi incercat ostäseste cele bouA
onafii,. De-a tunci ar fi fiinb minte Grecul a l3ulgarul e un sAlba-
tec si Bulgarul cA Grecul e si un misel la luptä si un crunt Ms-
bundtor.
Cinb Bulgarii au chut, pe_ la 1400, cu totul supt Turci, Gre-
cii au stiut sä facA bin robia lor politica un instrument be stapi-
nire asupra tovarasilor be infringere si umilinfA. Biserica lor pa-
triarhalA a rAmas intreagA. Turcii, lipsifi be aparat abministrativ,
aveau nevoie be binsa pentru a bispune be crestini, far ea, 13ise-
rica, era bucuroasA cA sabia Sultanului pagin ia bat pe mini toatA
crestinatatea balcanick in care Osmanii nu vebeau becit Rum,

www.dacoromanica.ro
 130 Razboiul nostru in note zilnice

cRomani» grecesti. Pretutinbeni s'au instalat, cu carte greceasck

Vlabicii lor. Biserica slava a bisparut, ca sa invie numai bupa
1700, supt inriuriri straine.
I-a burut, i-a ttmilit pe 13ulgari aceasta ? Cu cita furie o spun
astazi i (Mara insa, ii burea numai bijma prea apasatoare a Vlabi-
cal, be slujba, be prebica cnationalaD a caruia nici n'aveau nevoie
beat ca be o superstitie inbatinata, Bulgarii litho si astazi cel mai
putin religios bintre popoare.
Dar a venit ziva cinb Rusia, ai carii solbati Bulgarii ii ucib
astazi in Dobrogea cu fabricatii germane, li-a trezit, li-a impus, bin
panslavism si bin interes, ibeia nationala. Tot obata li-a fagabuit
si Biserica slava, ba Inca i pentru toti ceilalti Slavi bin Turcia,
Exarhatul, abus la inbeplinire in 1870.
Aceasta creatiune bisericeasca era pentru Sirbi o prigonire,
pentru Greci o lovitura be moarte. Tot prestigiul lor in 13alcani
era primejbuit prin aceasta. Aceia carora li luasera obata totul,
amenintau sä li iea si ei in Turcia tot. S'a beschis o luptä be
moarte, in care Atena Regelui intetia §i spritinia Constantinopolul
Patriarhului, be si Biserica Regatului se constituise Oupa 1830 ca
autonomä.
A boua lovitura o ban Grecilor Rusia creinb Bulgaria Mare,
in care intrau, gall be Tesalia si Epir, toate tinuturile reclamate
be binsii iar Europa pregati, fara sa vrea, pentru Bulgari acea Ru-
melie Orientala, in oraele careia infloria grecismul.
Bulgarii luara insa acesie daruri ca o cucerire nationald. In
Macebonia ei aveau o majoritate teraneasca be Slavi, bin cari, prin
arma minunata a Exarhatului, printr'o scoala militanta, ei facura
Bulgari constatati si verificati. Banbele grecesti tulburara si ame-
nintara ; banbele bulgaresti, be mai veche batink nimicirA cu pa-
tima, cu sete tot ce era grecesc.
Un om anacronic, Venizelos, paru sa impace o asemenea
ura, cu vechi conturi singeroase. El capata o Macebonie subick o
Tracie vestica, in care bulgarismul era mai slab. 0 plati cu singe
in lupta be la 1913 cu aliatul care atacase Grecia. Dupa obiceiul
asiatic, acesta multami cu un zimbet, retraginbu-si ghiarele.
$i la cel b'intaiu prilej, ca aliat al acelui ce I-a pus iarSsi

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 131

pe picioare, cu acela$1 zimbet, ghiarele, bin nou besgolite, si le in-

fige Bulgarul la Cava la Grecilor, ca si la Monastirul Sirbilor,a$-
teptinb ceia ce «ImparatuP> be la Atena nu vrea sä creaba : Sa-
lonicul.
VI. Bulgaria i Romgnia.

Cinb la 1878 Bulgaria fu intemeiata printr'o scumpä jertfa

be singe in care noi $i Sirbii aveam o mai mare parte becit poporul
bulgar el insu$i, erau toate conbitiile ce se cereau pentru o buna
conlucrare politica in folosul aminburor neamurilor. Cinci sute be
ani robia lor supt Turci gasise la noi, la ospitalitatea noastra larga
si besinteresata, bucuroasa be a fi be folos altor crestini, tot ce-i
lipsia acasa : cartea slavona pentru bisericá, be la o vreme si cartea
slavona be invalitura, ajutor bänesc pentru putinele manästiri si
biserici ce mai bainuiau, resebinta $i venituri pentru clericii fugari,
in mintea carora un ibeal religios se prefacea pe incetul in ibeal
national, sate pentru primirea teranilor goniti bin urma cu sabia be
foc a prigonirii,ba chiar ranguri be boierie pentru cei capabili be
a servi Domnilor nostri $1, in sfirsit, o mitra be episcop pentru
popa Ignatie bin Dicopol si o coroana be Doamna pentru fata
lui Ghenciu Rustea be peste Dunare, ajunsä a fi sotia lui Ser-
ban Cantacuzino. Capitali$tii noului Stat veniau bin orasele noastre,
unbe-si cistigasera averea, ca negustori $i arenbasi, iar conbucatorii
politici, nu numai a se formasera in scale noastre innalte, bar
veniau une ori be-a breptul be la functia si be la leafa cu care-i
impartasisem. 5i sa nu uitam Inca un lucru : avusesem in mina noastra
bouazeci be ani pe Bulgarii colonisti bin Subul Basarabiei, $i fiii
lor, cari traiesc si astazi, pot spune baca Guvernul romanesc s'a
atins vre-obata citu$1 be pujin be privilegiile lor, baca n'a fost pen-
tru ei un inbemnator si un parinte, baca s'a intreprins fall be binsii
ceva care sa poata fi taxat be tentativa besnajionalisatoare.
In schimb, be-a boua zi incepura contra Romaniei, $i a fie-
carui Romin in beosebi, represalii pentru... atitea binefaceri primite
in cursul veacurilor $i pana in ultimul moment. Granita inchisa,
sicane contra negustorilor, insulte grosolane care asteptau pe agentii
$i represintantii Statului vecin, creator; nu se uita niciuna bin for-

www.dacoromanica.ro
 112
^ Ra'zbotul nostru in note zilnice

mele prin care se rosteste ura nationala cea mai fireasca si mai
Inbreptatith.
5i pentru ce acestea toate ?
Ni se spunea be unii: pentru Dobrogea, a aril belimitare s'a
tirit, cum se $tie, citiva ani bupà tratatul bin Berlin, be si, cum se
$tie taräsi, bintr'o vina care nu era a noastra. Dar Dobrogea nu
era nici locuira exclusiv de Bulgari, nici cuprinsä in tratatul de
la San-Stefano. Veche trecatoare be o$ti, ea nu fusese a nimanuia
bin punct be vebere national pana ce Turcit gramabira prin sate
un element musulman, mai mult tatarasc, care trebuia sa aiba rostul
be graniceri. Bulgarii abia se gasesc ici si colo in vremea veche :
ora$ele, porturi sau vaburi, erau turcesti, cu un amestec be Greet,
$i satele cuprinbeau pazitorii aproape militari ai cailor. Mai vechi
becit Bulgarii, coboriti in cea mai mare parte bin 13asarabia-be-Jos,
unbe au fost colonisati be Rust (numai dupã 1812), erau acei Ro-
mini be pe malul brept al Dunarii cari se constata bocumentar si
pe la 1600. Iar vechiul Tarat, Fara' caracter national, al Bulgarilor
lui Asparuc a plecat bin aceste mlastini pentru a le parasi in
graba si setea sa be-a ajunge la I3izanf. 5i Bulgaria, care avea
ori era sä aiba Inbatà o 4a be frumoasä parte a termului Marl
Negre, cu Balcic, Cavarna, Varna, I3urgas, nu putea pretinbe macar
ca avea nevoie be aceasta parte, inferioara, a litoralului, care ni
era noua be absoluta nevoie si pe care o platisem cu cele trei
jubete basarabene, besi refusasem linia Rusciuc-Varna, care ni se
oferia in schimb be Rust.
Alunci, Inca obata, be ce ura, statornica $i salbatica ura, pe
care orice prilej o scotea la iveala ? Pentru ca un Stat de pradä
nu poate trái fära dinsa, pentru Ca ea este elementul be viatä,
singurul.
Noi nu i-am urit. Cel b'intaiu Print al lor, nobilul Alexanbru
be Battenberg, n'a avut un mai bun si sincer prieten becit pe Carol
I. Pentru a-i ribica prestigiul, am trecut peste toate formele asupra
carora be la Constantinopol ni se atragea atentia. Cinb Turcii, ame-
nintati, ni-au oferit o alianta, am raspins-o. Cinb Bulgaria $i-a anexat
Rumelia Orientala, nu ne-am &bit la ceia ce spunea $i, in 1866,
un beputat frances, Magne, ea ,,o tara poate fi scazuta, be $i ranting.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 133

Qceiasi, bud forte noted se grdmäbesc in jurul ei". Cinb Sirbii au

atacat Bulgaria unitd, n'am lucrat aldturi cu binsii, be si ne inbemna
Austria, cu care erarn aliati. Cinb Alexanbru I a cdzut, nu ne-am
-gräbit a primi alegerea Regelui nostru ca Print in Sofia, cum ni se
,oferia si cum orice ambitios ar fi fácut-o. Dacd Stambulov a putut
resista, si cu el inbepenbenta bulgdreascd, aceasta se batoreste spri-
jinului nostru, total besinteresat. Ferbinanb I, urgisit be Europa, a
fost primit ca un Suveran la Turnu-Severin, pe care-1 bombarbeazd
astdzi, si ajutat in ceasurile lui cele mai grele. La 1912 niciobatd
Turcii n'ar fi fost ba-tuti, bacd bdtrinul nostru Rege n'ar fi fost cum
a spus-o, strain be mice invibie si bucuros be inbeplinirea si be
atm altii a ibealului national. Numai cinb am vdzut cd acest popor
e gata sd-si atace, fail cea mai simpld forma, aliatii, fratii be arme,
am intervenit. Am fost, atunci, la ei mai crutätori becit in casa
noastrd. $i, Ned am anexat, cine nu stie din ce nevoie i cu ce
gind pentru viitor?
In schimb, ce-am avut ? $icana continua si inveninatd, insulte
si pagube. Azi atentate in Bucuresti, si contra Regelui, mine com-
plot contra existentei Statului nostru, poimine atac innarmat asupra
insulelor Dundrii, oprirea vapoarelor noastre, lovirea functionarilor
mostri, alcdrile be granita ca sistem. Acestea ni le babea Bulgaria
pe care Hogalniceanu o numia be la tribuna Parlamentului : ,,fiica
.noastre.
Iar, acum, cinb si noi mergem spre ibealul nostru, Vaboslavov,
boritorul ,,sincer" be prietenie romdneasca, ni ba, in formele unui
,sef be banbiti, zilele be la Turtucaia!

VII. $i mine?
Bulgaria in cel mai putin be cinzeci be ani be la intemelerea
-ei, a rapit Turciei brepturile asupra Rumeliei Orientale, i-a amenintat
insdsi existenla in Europa, i-a maceldrit ferneile si copiii, umplinb
fintinile cu binsii, i-a smuls si acum in ging, cinb se gätia sd-i
ceard solbatii contra noastrd, o ultimd suvita be teritoriu, in astep-
tarea altei raite be prabd si altei bespoieri, pänd la Constantinpol
.-chiar.
Pe Serbia a batut-o si a umilit-o la 1885 pentru a se folosi

www.dacoromanica.ro
 134 Razboiul nostru in note zilnice

apoi be binsa, pentru a o ataca bin nou, tilharete, la 1913, pentru

a fi invinsa si a pregati o noul lovitura la 1915, pentru a bevasta
totul ca in vremurile asasinilor mongoli ai evului mebiu, pentru a-i
rapi jumatate bin teritoriu, aruncinb Ungurilor cealalta jumatate,
pentru a proclama, in sfirsit, ca Serbia nu mai este, ca nu va mai
fi, ca nu trebuie si nu poate sa mai fie.
Pe Greci i-a bespretuit si batjocorit totbeauna. A prabat pe
ai lor prin intetirea plebei, i-a bespoiat be biserici si be scoli si i-a
zvirlit peste granita. I-a macelärit in Macebonia. Totusi li-a cerut
colaborarea in 1912 si peste citeva luni li-a cazut in spate, far, azi,
be supt perbeaua unui tractat garantat be Germania, care socoate
astfel be acte ca <flenburi be hirtie», ea intinbe mina ca sa fure
Macebonia, Tracia greaca, umilinb in chipul cel mai singeros 0 ar-
mata fara constiinta si fall conbucere.
Rominilor, ,Kmamaligarilor., nu li-a crutat nici-o insultä, ca
plata a unor nenumarate inbatoriri, be cinci ori seculare. Fara be-
claratie be rasboiu, fara respect MO be legile razboiului si umani-
Mill, ea cabe, cu Germanii, carora li serveste, si cu Turcii cari-i
servesc ei, prin surprinbere asupra Romaniei, si invinginb prin ase-
menea mijloace, sau neputinb invinge nici astfel, lasa ca urme ale
trecerii sale ruine vrebnice be un asiatic Tamer lan.
Toate acestea se vor uita, creb ei, Bulgarii, si be toti. Inca
o schima fatarnica, o Wale in piept plina be mintita caintä, poate
o schimbare be regim, o alta figura constitutionala pe tron,si iata
ca pebeapsa e inlaturata.
Aceasta in cas be infringere, iar, in cas be biruinta Ora la
capat, Serbia besfiintata, Turcia tutelata, Grecia, Romania, fragmente
tolerate ale unor State bistruse in principiul lor be viata, care nu
poate exista färä un viitor national. $i, atunci, mine, poimine, Ta-
ratul bevine un Imperiu, si resebinta Imparatului se muta in cetatea
lui Constantin-cel Stint... .
Numai cit nu e asa. Popoarele nu se distrug. E o bogma pe
care si 13erlinul, care a cunoscut ocupatia francesa be bupa lena,
a uitat-o. Berlinul care, se stie, are memorie. Dar n'are-a face !
Dogmele naturii, bovebite be invátamintele istoriei, nu se inlatura
prin niciun capriciu al norocului. Popoarele nu se bistrug, nici be

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 135 -

perfibia unui Ferbinanb be Coburg, nici be minciuna unui Rabos.

lavov, nici be talentul unui filackensen, nici be jicneala ambijioasa
a unui Enver. Nu se distrug, Altfel, un Napoleonib ar fi azi rege
al Prusiei, Croajii chesaro-crAiesti ar biciui femeile la Pesta si un
Pasd ar scuipa in obraz pe frumosul bArbat politic Raboslavov, la
cea b'intAiu minciund, linga moscheia catebrala bin Sofia.
51, cinb popoarele nu pot fi bistruse, ele creiaza State le care
nu sint sau ridicg din nou, pe temelii de urg eterna", State le care
au fost.
$i, atunci, sa ne vebem pe noi toji, cei pAgubifi si jigniji, sa.
ne vebem cu voi cari,--- in pdgubire si jignire, n'aji crujat pe nimeni!
Aveji vorba voastrà: 4c morile lui Dumnezeu macind incet, bar sigum
si v5 umpleji astäzi sacul cu Mina pe care Dumnezeu, cu fes si
in uniformä germanS, v'o macina. Dar noi avem alta vorbA, tot in
legatura cu moara : ((Vine bragus la causD. Veji veni, si vä asteptam,
bar nu pentru a va ierta.
51, atunci, voi, oamenii petijiilor, la cine veji scheuna ? La
Francesi, la Englesi, pe ai Caror soloafi i-aji batjocurit pe strabele
Sofiei? La Rusi, cAror li-aji uneltit peirea pentru 0 ei v'au creat
si numai ei, be la inceput pana la sfirsit ? La Unguri, cu cari vä
certaji pentru_ Serbia ? Ori poate Ia Germani, cari aruncä be obiceiu
instrumentele murbare be care, cu besgust, s'au servit ?.
Ve veni astfel ceasul in care se va ba lumii o mare invlijä-
turd : ca poporul care nu poate suferi niciun vecin e un popor
-care nu va putea träi in mijlocul vecinilor.
4 Septembre, 1916.

Citeva rinduri despre

tefan Petrovici.
Un bun si fink prieten ne lasä, binecuvintinb cu singele lui
generos pAmintul Arbealului borit cu atita calburà be binsul, pen-
tru intregirea Patriei.
Du punem negru in jurul acestor rinburi si nu le insemnäm
-cu crucea obihnei crestine. CI, 5tefan Petrovici, harnicul baiejel,
plin be o crebinta" fiasca, be la foaia be ibeal romänesc ( Unirea*
-bin Iasi, a cazut ca un viteaz bintre aceia a caror poveste ma'reajá

www.dacoromanica.ro
 136 Enzboiul nostru in note zilnice

o cella in carp. A Cazut parca ar fi vrut sa sarute cu buzele !Ili

singerate, pline be atita sete, acea sacra ferinä a neamului nostru.
$i astfel el n'a plins asupra soartei sale si acolo unbe este, el
cere sa nu-I plingem ; el nu se obihneste, ci toata puterea tinerefei
lui cosite in floare o revarsa ca inbemn necontenit, neobosit asupra
prietenilor sai, asupra generafiei sale intregi. Iar trupul si I-a co-
borit supt brazba be vara ca s'o MCA si el nebesparfita be soarta
viitoare a Romaniei. _...

Frumusel si sfios, loaial si statornic, aparinb pe prieteni si

iertinb pe busmani, avinb vreme numai pentru munca onesta si
conbeiu numai pentru cele mai nobile ibei, abvocatul be bouazeci
be ani inspira be la cea b'intaiu vebere o simpatie pe care pur-
tarea sa nu facea becit s'o intareasca. Acolo in Iasul lui, vorn
simfi multa vreme linga noi pasul usor al celui pe care nu-I vom
mai vebea intovarasinou-ne oriunbe era saminfa buna be samanat
si be imbunatafit sufletul omenesc.
lar numele lui va fi unit in mintea tuturora cu amintirea zi-
lei celei mai grele si celei mai sfinte a poporului sau.
6 Septembre, 1916.
Spectrul.
vaile Maceboniei ca si in Dobrogea s'a probus in zilele
In
acestea unul bin acele evenimente care intaresc in sufletele noastre
zgubuite be convingerea Ca, oricita ticalosie biruitoare s'ar vebea
pe lume, este mai presus be trecátorul ei noroc, ceva: Dreptatea,
care nu poate fi zbrobita, care nu poate muri.
0 armata sirbeasca a iesit irmaintea l3ulgarilor be pe ale caror
mini lacome pima spre nebuna lor bucurie, singele tuturor veci-
nilor, tuturor prietenilor, tuturor ajutatorilor si ocrotitorilor be pe
vremuri.
Stapini pana la Morava, bespoietori ai bisericilor, ai scolilor,
ai arhivelor, ai bibliotecilor, calái ai femeilor si copiilor ramasi fara
ajutor, ei se minbriau Ca' in grozavele zile be MITA' bin 1915 au
stirpit in vane pustii si inghefate ale Albaniei un neam, un popor
frate, o rasa be viteji. Serbia nu mai este, strigau ei, befi be suc--
cesul atitor trabari, si Serbia nu va mai fi.
Uitasera insa pe Sirbi.
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 137

Cabavrele ambulante, bietele stafii roase be boli, trupurile

-uscate be foame, pe urma carora alerga furioasa fiara ca sa nu
ramile nimic bin saminta lor, au gasit un calauz. El i-a bus prin
minune la Marea beschisa, unbe asteptau prietenii; prin alta mi-
nune i-a obihnit si insanatosat supt cerul blinb al unei insule ca
in povesti; i-a facut sä treaca fara primejble, be boug, be trei ori,
marile strabatute be corabii busmane si samanate cu mine uciga-
toare; i-a facut bin nou ostire, i-a pus in fata busmanului si, azi,
cu mini barnice, li ba victoria.
Ochii celui mai impietrit bintre oameni se tibia plini be in-
crebere catre Cerul unbe am asezat vesnica Dreptate.
Daca 13ulgarii ar fi zorobiti be o mare Putere .intrebuinjinb
toate mijloacele ei, am numara Inca o intrecere be forte. Dar o
vointa mai tare becit a noastra cere altfel. Ea cere ca infringerea
sa fie o pebeapsa si, pentru a se recunoaste mina ei, ea tibia
bin mormint pe aceia, invinsii, slabii, osinbitii, cari vin astazi si
lovesc.
Este o rasbunare pe lume, Tarule be la Sofia. $i vei ye-
bea-o, cum, in cursul vremurilor, toti criminalii politici au vazut-o 1
8 Sep tembre, 1916.

N. Vulovici.

innaintea mea váb chipul lui, al celui mort pentru lara, si, cu
zimbetul bun al minbrei lui sanatati, el cere aceste rinburi care
-I se cuvin.
Club a venit la Samanaforul" cu cintecele lui vitejesti, era
numai un Huh sublocotenent. Cinta bin prisosul crebintei sale in
-oaste, al hotaririi sale be a invinge. Acesta nu era un ofiter pentru
galon ori pentru titlu; era un coribucator militar pentru munca si
pentru inburare. Ma in pinza viitorului tablouri maH be vis, luinb
bin forma cit ii trebuia ca sa-si traga liniile lui taH catre ibealul
caruia i se consacrase. Cu o rima luata be oriunbe, cu un vers be
trabitie facea lucruri frumoase, asa cum, in uniforma tuturora, cu
.oameni lugi bin gramaba, se cucereste cu avint inbäratnic o positie.
Scriitorii be profesie aveau be criticat. Eu crebeam ca nu e

www.dacoromanica.ro
 138 Räzboiul nostru in note zilnice

casul s'o fad. Aceasta poesie nu era o poesie, ci expresia poetici

a unui suflet.
Cu binsa in auz, cu musica eroica a ultimelor lui cintece
pentru Arbealul iubit s'a bus zbravanul erou blonb, cu fafa be vo-
iosie si be hotarire. A cintat-o acolo, in feta fiarelor balcanice si a
aläilor tehnici ai cultului" Apus, in lovituri be sable. $i, cinb
moartea 1-a atins, el va fi incheiat intr'un strigat be entusiasm ultima
strora a unei viefi care cerea bin toate puterile aceasta onoare
suprema.
A mers innaintea acelor cari-1 vor urma pe caile fainuite ale
morfii be unbe trebuie sa crebem ca., totusi, se vebe pufin bin
triumful ibealului pentru care s'a jertfit cineva. El merge innainte,
cintareful luptelor si al biruinfelor, si urma lui be singe cuprinbe
picaturi care trebuie särutate be aceia ce vor cistiga pe aceleasi
locuri victoria pe care el a visat-o inchizinb ochii.
Legat be noi prin ce ni-a scris, prin ce ni-a spus, prin cum
a infeles sä traiasca si sa-si incheie viafa, capitanul Vulovici va
raminea, in vesnica tinereM, nebeslipit be pragul ibealului linga care
a cdzut. Cad era bin rasa unui Horner si a unui Petbffy, caH mar-
turisesc murinb Ca tot ce au scris era adevärat.
11 Septembre, 1916.

Prisonlerii.

Foile noastre au reprobus cu inbignare notifa salbateca bin

presa bulgareasca in care se anunfasi cit be minbru 1 Ca priso-
nierii rusi caH fusesera menifi a lua abministrafia localitäfilor ce
aveau sa se ocupe in Bulgaria vor fi pusi sa mature strabele toc-
mai in aceste localitafi. Ele au recunoscut cu breptate in aceasta
hotarire insasi ca si in publicitatea ce i s'a bat bovaba neMgabuita
a unei staH sufletesti cu totul inferioare.
Dar, peste citeva zile, un ziar oficios, scris in limba francesà,
cuprinbe propunerea, cu caracter personal, be altfel, a unuia bin
rebactorii sai, ca bin numarul prisonierilor pe care i-a fäcut armata
noastra sa se iea cifiva pentru ca sa ajute la finerea in stare cu-
rata a Capitalei noastre.
Deci tot una : maturatori ici, maturatori bincolo.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 139

Am spus celorialfi Ca n'au breptate; be ce sd n'o spunem $i

unuia bin ai nostri ?
Prisonierul e un solbat färd noroc si un solbat nenorocit. A
plecat sd-si apere fara, sa-i faa sacrificiul suprem al viefii. Prin
aceasta chiar s'a asezat in millocul celor b'intdiu bintre oameni, al
glorioasei aristocrafii militare bin acest moment. Avem batoria sd-1
combatem cu inviersunare cit e in fafa noastrd ca busman. Dar
nu-1 combatem pe binsul ca om, ci in el combatem primejbia ce
ameninfd jara noastrá. Nicio nuanjd be bespref nu se amestecd
inteun sentiment care nu e nici ura, be si e mai puternic si nebi-
ruit in avintul sau becit cea mai sälbatecd urd. Obatä ce ginimi-
culb a cazut, sd ni bescoperim capetele innaintea celui ce si-a jertfit
zilele pentru al sal. Iar, back prin potrivirea imprejurdrilor fatale
ori printr'o gre$eald a sefului säti, un solbat p5rdseste lupta, care
i-a bevenit imposibild, incredinfindu-se noua, noi avem batoria sä
ne ardtam vrebnici be aceastä increbere.
0 reglementafie internafionald ni impune sa-1 hrdnim cinstit
si sd-i bdm chiar solba. Nu ni se spune oare si prin aceasta care
e situafia acestui om fard be nenorocirea lui, be tristefa care ia
cuprins sufletul be irivins, si fafd be constiinfa noastrd?
Si noi sd-1 begrabam, sà-1 punem la muncd peste putinfa lui,
la munci servile, umilitoare, expuninbu-1 privirilor batjocoritoare ale
unui public ce n'are mdcar meritul be a-1 fi prins, cu primejbia
viefii ? SA facem bin el bistracjia patriofilor be cafenea, a femeilor
isterice si a solticilor be strabd?
0, nu! Firea noasir'S intreagd protestd contra acestui fel be
a vebea. Se poate ca o nevoie be apârare sd ne sileascd a pune
pe prisonieri la lucräri militare. E totusi a-i intrebuinfa contra ferii
lor, bar, lipsa brafelor, nu se poate face altfel. Ci inbeplinesc insa
pentru noi o sarcind pe care au inbeplinit-o pentru ai lor si nu
intra in conflict birect cu ace$tia. Atit.
CA Ungurii batjocoresc pe prisonieri si-i flaminzesc, ca Bul-
garii ii máceldresc,ce are-a face ! Fiecare popor pleacd la razboiu
cu puterile lui materiale si cu calitäfile lui morale. Si, in ce priveste
si pe acestea bin urink be ce ni-am rapi minbria 'c'd nu ne dam
pe nimenea altul?
16 Septembre, 1916.

www.dacoromanica.ro
 140 Räzboiul nostru in note zilnice

Pentru pomenirea uciga01or.

0 mare biruintà bulgaro-germano-turcd. Sase aeroplane au
rdsdrit be-asupra Bucurestilor inteo frumoasd bupd-amiazi be toamnd
si, cu un eroism be care s'ar fi bucurat Crum, bar nu stiu bacd si
Arminiu Teutonulom be treabd acela, si viteazlori chiar Turcul
Osman, au aruncat bombe asupra lumii care se primbla intocmai
cum le-ar fi aruncat asupra unei tabere unbe i-ar fi asteptat alte
aeroplane, plus citeva tunuri speciale. Avem un mare numär be-
morti si râniti: tot mosnegi, fern& si copii, pe cari bacd nu i-am
inrolat noi, aceastä stupiba spetà be inimic" s'a grabit sd-i cuprinba
astfel in rinbul luptátorilor.
Doi sintem un bun popor be rinbuiald; bobitocia sälbatecd a
altora nu ne preface in bobitoace sälbatece. Dar aceastá biatd lume-
pasnica si inofensivd, in mijlocul cdreia s'a sävirsit cu atita singe
rece mácelul, ar fi avut breptul sd MO urmaloarea socoteald, cu
totul logicd. Sintem noi ostasi, avinb breptul be a ucibe? De vreme-
ce ni se varsä moartea bin cer, be sigur cd ba. Ni-o spune bus.-
manul. Un ostas are breptul be a ucibe pe cine nu e in stare sä
se apere ? De sigur cd ba, cad ai nostri, cei rupti be bombe, nu
se puteau apára. Dar in apropierea noasträ, atrasi la feresti pentru
spectacolul plAcut al victoriilor" repurtate be ai lor, sint citeva
mii be 13ulgari, Turci si Germani cari nu se pot al-Ara. Dacd an-i,
lua si noi be jos ce unealtd be ucibere gäsim la inbemind si am
face si noi contra lor, inofensivii si neputindosii, rdzboiu,nu rdz-
boiul strámosilor nostri vechiu, iesit bin obiceiu, ci noul rdzboiu
mobern, eculturab>, pe care ni-1 fac invätatii bin Sofia si bin Stambul,.
impreund cu mdgarii cari i-au invatat aceasta ?
Bucurestenii n'au fäcut asa. Abuninbu-si mortii si ränitii, au
lásat cui se cuvine, solbatului, sarcina be a rdsplAti. 0 sanctiune
trebuie insd MO be bestialii asasini.
Acum treizeci be ani lumea care se intorcea be la spectacole
noaptea tdrziu in Paris se infiora la veberea in mijlocul splenbibei
Capitate a unui schelet be zibire imensa, prin ferestile arse ale
careia cresteau arborii paburil si buruienHe pustiului. Locul era
scump si Statul frances avea be sigur nevoie be binsul. Dar nu,,
www.dacoromanica.ro
 II. IORGA 141

il lása asa. il lása ca pebeapsa pentru comunarzii, pentru anarhistii

cari, in Mart 1871, scalbinb orasul in singe, arsesera mareaja Curte
a Conturilor.
SI procebam si noi asa. Oriunbe s'a facut ruina prin opera
acelora cari se numesc aviatori militari, bar nu sint becit niste
obiosi calai, s'o Main, cu insemnarea cuvenita. Oriunbe singele
celor slabi a fost värsat be uneltele acestor canalii, sa se lipeasca
o ping be amintire.
Va trece razboiul. Sälbatecii acestia vor reveni la noi, fiji si-
guri: Germanul pentru banul nostru, Bulgarul pentru a vebea o viaja
mai omeneasca. Sa-i astepte la fiecare pas pomenirea pe vesnicie
a crimei lor si inbemnul catre oricine be a n'o uita niciobata!
16 Sep tembre, 1916.

Cei despre cari nu se aude.

Un Vert bin Arbeal e al nostru; armele romanesti 1-au cucerit
si, avem toata increberea ca ele vor sti sa-I apere fajd be incerca-
rile besperate pe care le va face, cu cit poate si cu cit va fi ajutat
be tutorii sai, busmanul izgonit.
Din aceste regiuni aflam cite ceva. Apare, in spirit romänesc
liber, bin umbra steagurilor noastre, ,xGazeta Transilvanieb). Noi be
aici n'o primim, printr'o lipsa be organisajie care trebuia inbreptata
cit mai curinb, bar unele numere au patruns liana la ziarele bin
Bucuresti, care au bat extrase, besi prea pujine. De acum innainte,
trenul be Prebeal merge pana la Brasov, si macar cu acest oras
avem legaturi birecte si putem sti ce se petrece acolo.
Dar mai sint cele trei sferturi be Arbeal ramase Inca unguresti.
De aici nu stim nimic; putem presupune numai. Dacd bin
13rasov, bin Fagaras s'au luat ostateci, supt ameninjari be moarte,
ca sa garantezece ? ca armata romina nu va fi in stare a cuceri
si a se menjinea?,ni inchipuim ce s'a putut petrece acolo, in iz-
bucnirile rtebue ale unei furl neputincioase. La veberea cetelor be
ostateci, be jerani smulsi be la locurile lor, be Valahi chinuiji si
meniti unor chinuri nouä, ce nu va fi facut acolo, la abapostul unei
oficialitäti, care ea insäsi e atit be prigonitoare, plebea furioasä ca-i
scapa o praba jinuta atitea veacuri, cd i se libereaza robi bespre

www.dacoromanica.ro
 142 R5zboiul nostru in note zilnice

cari n'ar fi crezut vre-obatA cA-si vor ribica fruntea bin tArinA, cA
Ungaria pierbe acest scut al ei spre RAsArit, acest sprijin al tuturor
nAvAlirilor sale ! DacA, in plinA pace, RomAnia fiinb aliata regelui
unguresc, la cea b'intAiu nemultamire, insulta pornia inveninatd.
bacA o urma lovitura, bistrugerea locuinjelor, omorul ce va fi fos,
in aceste patru sAptAmini in care a singerat minbria celui mai trufas
popor be pe pAmint la veberea fugarilor be acelasi neam bin Ti-
nuturile pierbute!
Ne ginbim la mortii nostri, pe care-i plingem in tacere, la
ranifii noOrf pe care-i veghem cu iubire, la ostenelile si la pri-
mejbiile solbatului ce se luptA ceas be ceas cu busmänia armelor
si cu asprimea naturii. SA ne ginbim pufin si la altii, la aceia cari
n'au putut mAcar lupra, la popii sibascAlii asupra cArora s'a aruncat
turbarea tigrilor" scosi bin vizuniile lor si pentru cari se vor fi
ribicat bin nou, ca in Bucovina, ieri, spinzurAtorile anului 1848,
/
la familiile tor risipite prin lagAre be concentrare, la toatá aceast5
Rominime izgonitA, tiritä in lanturi, scuipatA si bAtutd, care nu ni-a
putut ba o floare si care nu ni poate trimete o veste. In rugAciunile
noastre sA nu-i uitAm nici pe binsii.
DacA am putea vorbi cu acesti Romini, o singurA mingiiere
li-am putea-o ba, o mingiiere severA cum e si ceasul acesta. Orice
clAbire pe lume isi are temeliile in suferintA si sacrificiu, pentru a
fi trainicA be-a lungul veacurilor. Singurà jertfa solbatilor nostri
era, se vebe, prea putin pentru legatura nebesfAcutd a Arbealului
be RomAnia. A trebuit ca si voi sA abAugiti la singele be rAscum
pArare" vArsat supt steagul strain grozava suferinta be astAzi a
tuturora.
Si Soarta, care hotArAste viitorul imparatiilor, va tinea samA
be preful pe care-1 platiji.
16 Septembre, 1916. -

De ce ne urg§te Germania?
A boua zi bupd beclaratia be rAzboiu contra Austro-Ungariel
singure, Germania nu s'a muljAmit, ca in casul Italiei, sA-si recheme
ministrul bin I3ucuresti, ci s'a grAbit sä anunte CA nse consiberä
in stare be rAzboiu cu RomAnia". Cinb Bulgaria si-a rApezit cetele

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 143

be macelari turbafi la Turtucaia, in fruntea si in coaba lor, con-

bucinb si mininb bin urm5 valurile be barbari, erau solbafii unei
,culturi" care nu-si ajunge numai ei, ci pretinbe a sili cu armele
lumea intreaga s'o primeasa pentru a se ferici. Zeppelinurile care
au instiinfat Bucurestiul ca aceastd noud spell be râzboiu se va face,
ca si in Apus, si civililor si bietelor femei si copiilor pl5pinzi, ve-
niau bin marea Germanie nascocitoare, caci pänã la fabricarea unui
birijabil nu s'a ribicat Inca geniul bulgar. De si, la abec5, se laubd
cd -((nu sin t Bulgariz si ar fi meritat sa fie! Germanii au pre-
sibat la scenele, bemne be furia unei ostiri be canibali, care s'au
petrecut in August la Dundrea ndastra. Iar pirafii aierului cari au
bistrus, la 13ucuresti, spitale, sanatorii si asile be orfani in zilele
be 12-4 Septembre erau cei mai autentici Germani. Si cu ce tur-
bare au rebactat acel manifest german pe care ni I-au aruncat bin
naltul cerului ca sä ne instiinfeze a zi be zi, nu-si vor uita bato-
ria be a varsa singele Valahilor nearmafi.
$i, fard be aceste bovezi al unei uri Vara margeni bin partea
acelora cari, pAnd ieri Inca, erau aliafii nostri, pe cari i-am beplins
ca merg aldturi cu zbrenfele sälbâtaciei europene, Unguri, Bulgari
si Turci, i numai cu ei, $i pe cari i-am evitat si nu be fried,
fiinbcd sfiam CA ei au innarmat si pregatit Bulgaria si cd, in pace
ori in rázboiu, tot o vor face, ci bintr'un sentiment pe care nu-1
vor infelege niciobat5, ne intreb5m: bine, be ce atita urd ?
$tim boar ca, vreme be o jurnatate be veac, am jertfit Ger-
maniei simpatiile noastre francese, c5 i-am recunoscut munca, stiinfa,
marirea, cd ne-am apropiat cu atita respect be ele, cd mii be stu-
benfi au mers sd se inchine zeilor celor noi, ca au pastrat toli un
sentiment be abmirafie pentru cele vázute acolo si cd I-au raspin-
bit, CA au cdutat pe toate terenurile apropierea cu fostii lor invd-
ratori. Mai stim si alta : ca, in tot acest rdstimp, am fost cei mai
buni clienfi ai Germaniei, cd i-am luat marfa, bund ori rea, cd i-am
plAtit-o cit a vrut, cl n'am cdutat a-i opune alfi furnisori, cd prin
crebinfa noasträ MO be binsa am fost printre acei cari au imbo-
gafit-o. Si Inca mai mult: c5, fara a primi in schimb altceva becit
busmänia lui Bismarck, gata oricinb sd ne umileasc5, ori bespreful
actualului imparat, care n'a consimfit sä calce pArnintul Valahilor

www.dacoromanica.ro
 144 Razboiul nostru in note zilnice

Ni$ul cucerit be Bulgari e altceva pentru un egloriosuP, cum i-a

zis amicul be Coburg !, am fost strAjerii politicei germane in O-
rient, sacrificinbu-i, nu numai acfiunea, bar $i expresia liberA a
sentimentelor noastre frAfe$ti.
Si la cea b'intAiu ocasie cinb ni-am abus aminte CA avem $i
noi un brept $i o fintA pe lume, cinb n'am bat Ungurtlor singele
nostru contra Sirbilor, aceastd revArsare sAlbatecl be urA...
Poate nimic nu califid mai bine un Stat ca $i un inbivib
becit felul cum concepe prietenia!
16 Septembre, 1916.

Fetita lui Iosif.

intre copiii ucisi be bombele tAlharilor be la Berlin este $i
unul a drui moarte va face sä rAsarA in atifia ochi o lacrimA.
E fetifa poetului Iosil. Ce soartà tragid merge pe urma lor !
Cinb la 1913 un uria$ avint be entusiasm cuprinbea toatA farad
care cinta ,,la arme", in I3iserica Alba' intre flori zAcea acela al
drui cintec era in gura tuturora. Acum, cinb be acela$i strigAt sint
pline dile Arbealului unbe el s'a nAscut, fierul bumanului nimi-
ce$te ce i-a fost lui mai brag pe lume: oborul", pdsärica" pe
care a inginat-o in somnu-i singuratec...
16 Septembre, 1916

Nu tingulri, pedepse!
Ziarele aratà cá, la trecerea pe linga halele bin Bucure$ti a
unui convoiu be rAnifi romini, o Unguroaid a strigat : la MorgA!
Si ele abaugA cd lumea a shit be-a bAtut-o. Nu lipsesc, neapArat,
plingerile impotriva purtArii acestei bestii, in sufletul dreia nu se
gAsia niciunul bin elementele nobile care aldtuiesc caracterul moral
al femeii.
Sistemul be plingeri impotriva obräzniciilor pe care la orice
prilej, le sävirsesc sträinii in aceastA fad, si fard be cele mai sfinte
sentimente ale noastre, nu e nou. El e pentru noi o mai mare ru-
sine becit ins'a$i insulta pe care ni-o abuce lifta ingrAsatA bin banul
$i bin pinea noastrA. E un rAsunet umilitor al robiei be pe vremuri,

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 145

care a beprins intregl generafii cu ecapub>, plecat nu numai in-

naintea sdbiei, bar innaintea simplei batjocuri- De cite ori la capAtul
unei astfel be povestiri gAsiam obisrtuita acusafie contra insultAto-
rului, ma" intrebam bacA intre cei be faf5 n'a fost unul singur care
s'o facA inutilA prin pebeapsa imebiatg, exemplart aplicatA cana-
liei. 5i in imensa majoritate a casurilor nu era!
Ni se bA acum asigurarea cA nemernica in stare sA trimeatA
la alorga solbafi caH au singerat pentru patria lor a fost cilfiitA si
pumnita. Allele ca binsa spun fara sfiala bucuria pe care o simt
be cite oH norocul nu binecuvinteazA armele noastre, si, cum e
aici omul blajin, ascultAtorii trec cu veberea, iartà. 6 o femele...
Are copii. Si alte asemenea inbreptAfiri.
Ili se pare insd cA, acum citva timp, am votat o lege a starii
be asebiu si cA aceastä lege a intrat in aplicare be aproape o
luna. SA nu fie intr'insa niciun articol care ar privi cele mai sin-
geroase ofense ce se pot rosti in astfel be imprejurAri: ofensele
contra ferii, ofensele contra armatei ? Niciun articol care sa permitä
a pebepsi, nu cu tirnueli be strabrori cu blinbe vorbe be moralA
particularA, ci cu cele mai aspre mdsuri, mai simfite be vinovat sau
vinovatä, mai exemplare pentru alfil, asemenea neobrazate inso-
le*?
Stim boar cu tofii ce a fAcut baunazi Austro.Ungaria, cAreia-i
aparfin asemenea scorpii nerusinate, feta be propriii sal supusi cari
savirsiau asemenea lucruri, caH erau pirifi macar be busmanii lor
nafionali sau personali ca le-au sAvirsit. Era be-ajuns sA cricnesti
un cuvint, sä faci un gest, sA iei o atitubine, pentru ca sl faci cu-
nostinfa cu fiica iubitd a inipAratului, Spinzuratoarea ! Mii be oa-
meni au perit asa.
Noi nu obisnuim a ucibe femeile, be si culta Germania ni
spune cd putem s'o facem si cinb n'au nicio abevAratà vinováfie.
Dar libertatea macar trebuie rApitd unor canalii, care, clad vorbesc
asa, ce n'ar fi in stare sä si faca impotriva noastra!
Deci cine aube, sa aresteze si sA prebea autoritafilor pe cei
sau cele ce jignesc Romania si ostasii ei. AutoritAfile vor cerceta,

www.dacoromanica.ro
 146 Rgzboiul nostru in note zilnice

si ele sint batoare sä bea pebepsele cele mai aspre ca &á invete
minte 5i altele bin näpircile pe care le-a chemat si oprit aici numai
bulcea pine alb5 romSneasa
16 Septembre, 1916.

Ce-0 preglte§te
Germania.
Porninb räzbeiul pentru ce I-a pornit, purtinbu-I cum I-a purtat
bin ceasul int'alu si cum il poartá incaa renuntat boar, be frica
Americei, la scufunbarea oricarui vas I-ar intilni submarinele sale,
astazi puse la bun abapost, proclaminb be la tribuna Par la-
mentului, prin glasul Cancelariului, 51 repetinb prin toate organele
presei sälbatAcite teoria ce corespunbe acestui briganbagiu be Stat
ISM scrupul 5i fárd rusine,Germania oficiala, care, be mult, ne
impiebeca be a vebea pe cealaltà, crebe numai cä lucreazá pentru
a-5i invinge 5i infricosa bu5manul. A creat, cu vointá, o situatie pe
care aceiasi vointa o poate face s'a' inceteze. A luat asupra-si un rol la
care, cinb nu va mai fi be nevoie, va renunta. A boua zi bupà
pace, va spune-o aceasta tuturora.Ce voiti, räzboiul e rkboiu,
Krieg ist Krieg. Acuma insa avem pace; e altceva. $i negustorul
insinuant, stbinitor, unsuros va reapArea, cerinbu-si ace1a5i brept la
exploatarea lumii intregi pentru probusul cel mai nou 5i cel mai ieften.
Ne inboim ca, bupä toate beclaratille be eternä boicotare ce
s'au facut, acest speculant va mai gäsi musteriii be alta batä. Sol-
batii pot uita rele pe care le-au fäcut 5i el; ceilalti, rubele neno-
rocitilor cari au suferit be pe urma innecurilor, incenbiilor, arunca-
rilor be bombe, exilurilor,aceia, niciobat5.
Dar, in afará be o reprobatie care va urmari multa vreme,
macar in cursul unei generatii, aceastà Germanie care s'a fkut
vrebnicl be prietenia Ungurilor, Bulgarilor si Turcilor prin aceia
a s'a aratat, intaiu, mai cruba, mai neomenoasà si becit aceste
exemplare fosile bin vechiul om salbatec, ea va purta fatà be istorie
un pacat 5i-i va suferi acasä la ea consecintele.
De sigur ca, pe linga atitea elemente bivine framintate in natura
sa, omul nu e faptura cea mai blinbA a lui Dumnezeu. ingerul pri-
mitiv, stricat boar be culturà, a rämas in paginile, tot mai putin

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 147

cetite, ale lui Rousseau. A fost la inceput flara care n'avea alta
unealtä becit ciocanul be piatra al uciberilor, si fiecare pestera a
vazut busmani in pestera vecina, unbe se prasiau alfi canbibafi
la hrana.
Veacuri intregi au lucrat, prin tot ce a rasarit mai bun ca spirit
si inima, la crearea, putem zice, a omului cum trebuie sa fie. Statul
i-a prebicat o morala altruista, be pe toate catebrele si tribunele sale.
Ell iertator, fii bun, respecta pe vecinul tau, iubeste-1! Eii pasnic si
linistit: nu provoca, nu-fi rasbuna ! $i milioanelor flaminbe si apa-
sate li s'a tot strigat : Nu rivni la binele, cistigat prin munca, al
aproapelui ! Nu rivni macar la cel cistigat fara munca! Flaminbule
amageste-fi foamea, ucibe in tine invibia! Asa cere morala, asa vrea
Dumnezeu.
$1 ce vebe acuma aceasta lume intreaga ? Un Stat care nu
crufa nimic, un hof si un calau be Stat Fara pareche, un monstru
invibios si lacom si rasbunator care pune zilnic in practica morala
lui Cain fara a fi capabil macar be cainfa lui...
Ce zice Statul si ce face Statul, se intreaba acel sarac prin
braful caruia se face crima zilnica.
E brept Ca la inbemina este filosoful, care striga: Statul? Dar
Statul e altceva !
Numai cit aceasta s'o creaba boar prostia filosofului.
17 Sepfembre, 1916.

invätaturf.

Ce teribile si ce binecuvintate sint invafaturile pe care, zi be

zi, cu o inbaratnicie be profesor rat', si totusi asa be folositor, ni
le trimete furia l3ulgarului conbusa be recea socoteala tehnica a
Germanului calare pe aceasta bruta Hall balcanica!
0 intreaga societate a trait, in curs be macar boua generafii,
be la cellalt Razboiu incoace, tot in ilusii, frumoase si raufacatoare,
cum sint ilusiile. Zine inselatoare i-au cintat bulci arii care au in-
cintat-o si au abormit-o.Tofi oamenii sint frafi : civilisafia moberna-i
apropie tot mai mult; orice vecin e un tovaras ; orice strain venit
in mijlocul nostru e un colaborator besinteresat, asa zicea Filan-
tropul.Sa nu ne ginbim la razboiu; el bispare bin lume; munci-

www.dacoromanica.ro
 48 RSzboiul nostru in note zilnice

torimea va fi in stare sa inlature pretutinbeni hiba stafie a trecutului;

nationalisml e o ram4ita be barbarie; sa besarmam $i &á incepem,
noi, cei mici, a cinta einternationala,, un cintec frumos pe care
Germanii 1-au cintat intaiu la Paris, abAugia socialistul, incapabil,
firestecum i se spunea be la l3erlinul subventiilorbe a trage
un glonte.Sa ne bistram, sa petrecem, cit putem, pana cAbem in
genunchi! SA facem bani, pe orice cale, cit be iute! Sa ne innAltarn
in ranguri, pe orice cal ne-am furi$a 1 SA fim egoi$ti : e spiritul
veacului l fllunca e robia prostului, crebinta, o inchipuire a natingului
be ibealist! De git femeile, $i paharele sus, cintau sefii banbei bes-
friului mobern".
in zabar se strAbuiau citiva oameni sa corivinga ca vremea
pentru astfel be lucruri n'a venit i ca nici nu trebuie sa vie. Ce
mai haz faceau be pesimismul" lor toti zapacitii teoriilor, toti nAucii
banchetului bin fiecare noapte! in zabar se scria bespre abevarul
crub ce se ascunbe supt toate aceste momeli, periculoase pentru
orice neam, fatale pentru neamurile mid. in abar se arata cA acest-
frumos crez be internationalism, visator sau vesel, trebuie seplece
be la anume societati politice, care, cu cit il prebica mai mult, cu
atit il pun mai putin in practica ! Se !Asa la o parte scrisul care
nu mAgulia pornirile usuratece ale zilei. $i orice incercare be a in-
riuH macar pe copii prin lectiile be morala cetateneasca, be batorie
nationala raminea fara be folos. Cel mult se inv.* litera, pentru
nota, lasinbu-se fonbul neplacut afara bin cercul preocupatillor zilnce.
Acuma insa civilisatia filantropica, mama socialismului, mobelul
petrecerilor iea calauzul bulgaresc linga binsa $i merge zilnic la
Bucuresti sa arunce, intr e proclamatii germane, bombe pentru femei
si copii. Se culeg be pe straba bietele farime ale corpurilor pla-
pinbe. in grabini nu mai cinta lautarii Ai nu se mai alinta cuple-
tistele, ci tunul $i mitraliera bau zilnic infricosate concerte. Tata!,
fratele nu mai sint la $pritul cotibian, ci poate in acea clipa i'i bat
singele ca pref be rascumparare.
Cei beprin$i a trai astfel vor fugi, intaiu, be colo panA colo,
spre a se convinge la urma ca loc csigurD nu exista. Ei vor plinge,
se vor dina, vor blastama. Dar cei ce cresc in aceasta atmosfera,
copiii, vor primi nestearsa impresie : ea viata este 0 lupta incun-

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 149

jurata" be primejbii, CA Vara' munca nu pofi träi si nu pofi birui fall

jertrà, si ei vor fi oameni.
Astfel sglbatecii be la Turtucaia, ucigasii vhbuhurilor vor fi
mai buni profesori becit am fost noi, cu vorba si scrisul nostru, o
viafa intreagg.
17 Septembre, 1916.

Tiberiu Popescu.
Stimate bomnule profesor,

Cu durere va incunosiin fez ca sublocotenentul Tiberiu Po-

pescu, pro fesorul eminent, eroul intru apararea dreptifti si cinstei
in timp de pace, a murit ca un viteaz pentru apararea si mari-
rea fell!, ieri, 10 Septembre. Nu regret via fa : am facut o suti
de prisonieri numai euu, a zis el. Niciun cuvint nu cuprinde vre-o
exagerare.
C. Roibinescu.

Mi-a fost bat sä-i pomenesc si lui jertfa si sä-i piing plecarea
prea be vreme bintre noi, impreunä cu atifia bintre aceia cari cu
sufletul mi-au fost mai aproape si cari, bespärfinbu-se be noi, im-
pufineaza insäsi viafa noastra moralà.
Ce profesor a fost Olteanul Tiberiu Popescu, vor putea spune
sute be elevi ai s'al. Ce om, mobest pana la abnegafie, o märturi-
seste un oras intreg. Ce tovaràs be luptà pentru ce e bun si nobil,
o stim numai cifiva.
Vor mai fi pe lume si be-acum innainte atifia profesori buni
si oameni be trealA. Dar suflete uninb supt o mai simpaticd infl-
fisare atita bor be munca, atita bucurie be a inbatori pe toff, atita
pasiune be a face binele, si atita eroicd pornire spre jertfä, nu !
$i cei bin urmá caH 1-ar putea uita am fi noi carora bin tot
ce avea si bin tot ce putea acest viteaz fink nu ni-a refusat nimic!
17 Septembre, 1916.

www.dacoromanica.ro
 150 Râzboiul nostru in note zilnice

Contra fricii.
Se pare cd vestile neprielnice care la un moment bat au venit
binteo parte a cimpulpi be r5zboiu si pe urm5 aparifia zilnicä, ba
chiar be mai multe ori pe zi, a aeroplanelor si aeronavelor ger-
mane, cu consecinfele lor ucigase, au inspäimintat o bun5 parte bin
acea populafie bucurestean5, dreia presa, be la intäiul ceas al ráz-
boiului, i-a abus aceleasi laube pentru singele ei rece si vitejia ei
pe care presa francesä le-a abus Parisienilor, cari, bad au pornit-o
spre I3orbeaux, aveau alte amintiri becit ale noastre. De aici im-
bulzeala in vagoanele trenului unic si intreruperea dlätoriilor nor-
male, be afaceri si interese, ale altOra, be aici dpaceala favorabilä
tuturor accibentelor si nenorocirilor, be aici soapte si zvonuri pe
atit be ribicule, pe -cit be exagerate.
Polifia publica orbonanfe, ziarele bau asigur5ri, copiii cerce-
tasi suierá pe strabe ca sà-si linisteasd pArinfii cari i-au fácut.
Crebem 0 n'ajunge. Aid nu sint ibei be combätut, nici mäsuri ma-
teriale be luat, arätinbu-se gangurile unbe se poate refugia fiecare.
E o stare de spirit care trebuie schimbata- Si pentru aceasta nu
e becit un singur mijloc.
Acest mijloc e munca.
Nu munca noud, neobisnuit5, pe care, in interesul Patriei, ar
fi s'o bistribuie Statul unor oameni bespre cari, in imensa majori-
tate a casurilor, nici nu stie ce pot, la ce se pricep. Ci vechea,
cunoscuta ,si iubitaneapärat imunca a fiecaruia, hrana timpului
sau, minglierea suferinfelor sale, aceia care zi de zi ta pregatit
pentru necontenita tovara0e cu dinsa, aceia care i-a format trupul
0 i s'a scris pe trasaturile fefei.
Dad strabele sint pline si, cinb se bau semnalele, aceastà
mulfime se incurd, se molipseste, se impiebed si se expune, nu
e nimic bin acea sfintã miscare a mundi rinbuite si punctuale care
face bin marile orase active ale lumii unul bin cele mai granbioase,
mai sfinte spectacole pe care le poate infafisa omenirea. Majoritatea
4 serve§te Ora, dutinb ce nu stie singur5, ce nu va g5si niciobat5
si prinbe pe brum o plkere nemuncitä, pe o vreme cinb o socie-
tate-si poate ingabui singura plAcere a batoriei implinite. Pe astfel
be oameni ii paste frica si moartea-i gdseste usor in brumul ei. 0
,

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 151

nervositate be rAu augur li iea mintile $i-i aruncA in mijlocul chin-

al primejbiei be care vreau sa fugA. Si atitia oameni cari, ei, i'i
au rostul lor pe lume sint prinsi prin contagiune moralA in vir-
tejul lor.
SA se inceapà bin nou viata, viata be toate zilele, ca oriunde,
la orice alt popor. SA i se ceard fiecAruia munca batoritA, $i Inca
mai mult becit in zilele albe ale pAcii. SA fie beschise, cit mai iute,
scolile, toate scale, chiar si in musica bombelor; $colile be la
Rheims functioneazA boar be boi ani in pivnite, supt ghiulele. Supt
pebeapsA be bestituire sa fie abu$i la birou tolii functionarii $i sd
li se ceard atita muncA incit intorsi acasä sA tilt mai poatà avea,
in setea for be somn, grija Zeppelinurilor. SA se beschibA pe sama
Statului cit mai multe bin atelierele pgrAsite be particulari. $efii sä
bea pretutinbeni exemplul unei activitAti capabile be toate sacrificiile,
SA se invete femeile a fi viteze NO exemplul barbatilor.
$i atunci 13ucurestiul va fi orasul sAnAtos ce e bator sA fie
in ochii lumii intregi, care-1 prive$te.
18 Septembre, 1916.

Germania intre Unguri

i Bulgari.
Pentru a scapa be urmArile pAcatului ce 1-a facut luinb apA-
rarea putregaiului unguresc care finea numai becit sd molipseasca
Balcanul, Germania $i-a cAutat aliati. A poruncit Turcilor sA meargd
bupA binsa $i a cistigat prin lacomie $i sete be rAsbunare pe 13u1-
gari. Astfel Imperiul celei mai minbre culturi se infAti$eazA astäzi,
$i in ilustratiile cu care se laubd $i face propaganbA, intre figurile
be pisicA sAlbatecd ale Maghiarului $i Turcului $i aceia be pretentios
ipopotam a fratelui Bulgar.
Rázboiul culturii cu nasurile si urechile Mate nu merge insA
cum se a$tepta. Cea mai cruntà besilusie cre$te zilnic in sufletele
acelora cArora li se fAgabuise intAiu cea mai strAlucitA glorie $i apoi,
ca unor oameni practici, cel mai mare cistig. Bratul care, NO
proverb, a inbrAtisat prea mutt, simte ca poate stringe mult mai
putin. PAM mArturisire publicA, se paraseste cite un punct bin ma-
ref ul program initial. 13agajul be pretentii se face tot mai u$or. Se

www.dacoromanica.ro
 152 Rãzboiul nostru In note zilnice

vebe bine nevoia be a neglija unele fronturi pentru ca sd se poata

apdra allele. Fireste, in rinbul intdiu trebuiesc aparate, cu cea bin
urma inviersunare, acelea care feresc Germania insdsi be o inva-
siune, la care, cu siguranja, o stare morald zgubuità n'ar mai putea
resista. Dar se impune acum si alegerea intre fronturi!e interesante
pentru asa be simpaticii si eminamente cculturaliio aliati. Dintre
aceste bestii, inca utile, pe care o lásam sd se innece?
Nici unul nu vrea sä ajute cu armele pe German!, si, chiar
sa vrea, nu poate. Cele citeva mii be Turci bin Galitia sint mai
mull un becor antirusesc sau si o incercare be a scormoni la ei
fanatismul acolo unbe la aljii nu mai reacfioneazd bevotamentul
fajd be Patrie" si be eImpäratul-Rege». Bulgarul, om practic, fa-
mine, cu toatä greutatea lui be primitiv, la zarzavatul sdu propriu.
Ce &á mai vorbim be Austro-Unguri, aceia cari, cu zbravdna hold-
rire iesitá bin agresiva cdpalind a lui Tisza, au inceput toatà is-
prava, criminald lard päreche in istorie!
Ci, bomnii be la Pesta si be la Viena, au scos cel b'intdiu
strigat be ajutor, pe care-I repetä bin ce in ce mai stdruitor. Si
bin ce in ce ajutorul se face mai slab $1 mai incet. Austriecii si
mai ales Ungurii sint !Asap tot mai mult in plata lui Dumnezeu,
care-i asteapta. Sprijinul real, concursul militar efectiv se ba ace-
lora cari si ei pot Inca sprijini si acorba un concurs militar, macar
acasd la bin$ii, pe teritoriul lor, care constituie un element be apro-
visionare sau be legaturd. 13iefii Maghiari au ajuns, astazi, sd-si
cheme honvebul lor be prin Valle Alpilor pentru ca solbatul german
be mult nu mai rdspunbe cum trebuie la apel.
Astdzi acest solbat, care trebuia sd mearga liber si lute, se
sprijind pe cirjile l3ulgariei si Turciei. De aceia trebuie sd Ina-
reasca stricaciunile care se probuc la binsele ; be aceia Mackensen
inst.'si e pus sä le ciodneascd. Cit bespre fratele austro-maghiar,
acela nu e cirja be supt braje, ci sarcina bin spinare, si o sarcind
necontenit in miscare, supt primejbia care se intejeste. E be mi-
rare cd ostasul obosit o lasä, cu toate strigAtele si imputdrile, sä
lunece la vale ?
Intre Unguri si 13ulgari, Germania si-a facut alegerea. Preferd
Dobrogea, Arbealului.
18 Septembre, 1916.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 153

SA revenim !a viata
normald!
Nu e un strig5t care sa trebuiasca a fi auzit mai bes si mai
tare becit acesta: sä revenim la viafa normalä!
Datura ins'asi a räzboiului care se poartà, o cere aceasta.
Math', la izbucnirea unei lupte intre State, totul iesia bin f
gasul obisnuit. Lucrurile, altfel; altfel si oamenii. Befia be entusiasm,
reacfiunea be inboialä; bucuria pentru biruinfe, temerea pentru
Patrie, cinb busmanul facea, la rinbul s5u, sforfarile firesti; ener-
varea probusd be schimbarea conbiftilor obisnuite ale viefii; cele
b'intaiu lacrimi pentru cele b'infaiu rube, pentru cei b'intaiu prieteni
cazuji; emofii ale pribegilor ce-si parasesc vetrele si ale celor cari
primesc pe acesti pribegi si se molipsesc be spaimele si regretele
lor,aceste stall sufletesti neobisnuite se succebau cu o rapeziciune
care impiebeca orice abeváratà muna Ocupau ooua, trei luni, iar
la capatul acestora era, baca nu pacea Insài, cu incoronarea invin-
gatorilor sau intimpinarea resemnata a invinsilor, macar siguranf a
cà razboiul a trecut be fasa becisiva, be bdtgliile cele marl si ca
se va probuce in curinb sanctionarea noii start be lucruri ce a re-
sultat bin incercarea luptelor.
Acuma ins6 nu e asa. Nimeni nu poate pi cit va durà un
rizboiu in care sint amestecate interesele de viata ale tuturor na-
tiunilor mart ale lumii. Orice am face noi, oricit ni-ar fi soarta be
prielnica, putem ajuta, bar nu hotari. Si resultatele noastre n'au
valoarea lor becit baca se raportà necontenit la situafia generala a
uriasului conflict.
Nu mai e ca la 1877: in August beclarafia be rkboiu; peste
citeva saptAmini luptele pentru Grivifa: succesul; peste bouá luni,
aberea Plevnei: triumful, pentru ca pe urmä sa nu ne mai ginbim
la un busman care nu mai poate schimba aceste resultate. Astäzi,
oricinb armate noua pot rásäri innaintea invingalorilor, cari n'au
breptul nici bupg cel mai strälucit triumf sa-si infäsure steagurile
pentru a se obihni. Fiecare trebuie sa socoteascS in chibzuirile sale
asupra viitorului $i cu ceia ce e mai greu, pentru binsul i pentru
www.dacoromanica.ro
 154 Rãzboiul nostru in note zilnice

tara lui. lncercarea e genera/a, pentru foil, i ea cere de la fiecare

ceva mai mult decit crede el insufi cä ar putea da.
Pta ceva nu se capata, insa, be la oameni besorbonaji, be la
activitati beraiate, be la minti care au parasit cararile sigure ale
logicei. Masina fiecaruia trebuie sa functioneze regulat pentru a ba
cea mai mare sumA be lucru. Dar masina omeneasca e bintre acelea
care nu pot ajunge la aceasta becit cu conbitia, neaparata, de a
funciiona necontenit i egal.
S'au ispravit zvicnirile permise. Am trecut i prin bucuria iz-
binzilor fulgeratoare si prin fiorii amenintarilor. Si cine n'a mers
la razboiu a vazut foc si singe. Botezul clipelor mari I-am primit
cu totii. Zbuciumul emotiilor trebuie inlocuit prin regularitatea senina
a mersului muncii.
La lucru! SA' ni-I impunem noi si, be cine trebuie, sà ni se
bea voie sa-I facem!
20 Septembre, 191th

Critica sau indemn ?

Minii incep sa vorbeasca intr'o parte bin presa noastra, care,
be fapt, s'a supus nevoii be a-si schimba atitubinea, bar n'a inlocuit
o clipa macar banuiala care roabe i se roabe, neincreberea care
slabeste pe altii si se slabe0e pe sine ins4i, prin acea franca prie-
tenie romaneasca, prin acea cavalereasca borinta be a ajuta fara a
iesi la ivealà, in loc be a iesi la iveala, necontenit, enervant pentru
public, WA a ajuta, care se cereau.
Jubecata care se face este aceasta. Anume lucruri nu merg
bine. Anume oameni ar putea fi mai capabili,. sa zicem: mai activi
be cum sint. Anume borinti macar nu se intilnesc cinb voim si
cum voim. De ce n'am spune-o ? in afara be aceasta, forte politice
care s'au beprins a se manifesta cu mice prilej se simt bate la o
parte. Calcule be viitor se fac, introbucinbu-se ca elemente nesigu-
rantele si sovaielile, in mare parte fatale, be astazi. Tot mai puter-
nica e nerabbarea be a intra in contact real si beplin cu lumea,
be a-i irita nemultamirile si suferintile, be a-i arata ca vinovat pe
vechiul abversar, pe care instinctiv te-ai beprins sa-I cauti la orice
neajuns, be a-I besigna printr'un gest baca nu ti-e permis sa o faci

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 155

prin cuvinte tiparite, be a face sa reiasa cel mai u$or lucru be

pe lume cit be mult s'ar beosebi toate, baca n'ar H, unbe sint,
ei, ci am fi noi.
E o stare be spirit pe care nici ani be razboiu n'ar putea-o
inlatura. Sint vechi mo$teniri be lupte civile bin vremea eroica,
mo$teniri mai nou5 be intrigi fanariote, trabitii recente be hartuieli
constitutionale be sigur, bar ceva mai putin nafionale ; mai multe
generatii s'au beprins a trai astfel: cum s'ar putea schimba suflet
si graiu bintr'o zi pe alta ?
Totu$i, baca o schimbare e imposibila, imprejurarile cer macar
sa se pastreze becenfa.
Am primit atifia, la inceputul razboiului, zilnic, zeci be foi
germane : unii le-am $i cetit. Pe urrna $i Francesii s'au ginbit la
acest frumos $i util mijloc be propaganba. este cineva care sa nu
fi bagat be sama, la ace$tia, marea schimbare be atitubine, chiar
atunci cinb anumite schimbari in guvernul terii nit se petrecusera
Inca ? Ziarul era numai al natiunii nu al vreunei formafiuni poll-
tice, $i innainte be toate al räzboiului national. El babea brama
si bäbea gluma, babea coloanele care-ti_ umpleau ochii be lacrimi
$i acelea care inboiau puterile suflete$H ale fiecaruia. De la inceput
'Dana la sfir$it vebeai CA in aceasta Ora clasica a rivalitatilor $i
sfi$ierilor politice a ramas un singur abversar, fata be puterea
caruia putea razbi cum a $i räzbit ! numai unirea abevarat5 a
tuturora : inimicul.
Dar se va zice: Clemenceau... Glasul lui be protestare inna-
bu$ita, furioasa ca e innabuOta, n'a bominat presa francesa. Batrinul
polemist a bovebit prin zvircolirile sale, be cele mai multe ori ne-
brepte cum a tidbit urmarea lucrurilor un singur lucru: ca e
Wen, vechiu.
Oricum, era $i este interesant prin talentul ski. 5i nu %tab in
presa nemultamita pe cineva care sa poata presinta un asemenea
titlu la atenfla publica.
20 Septembre, 1916.

www.dacoromanica.ro
 156 RAzboiut nostru in note zilnice

Ce este rAzbolul nostru?

Multe bin persoanele care, cu mentalitatea care li s'a format
intr'o viatá intreagd si be care nu se vor mai putea besface, atitau
cu termin fix la un rdzboiu care nu trebuie sd vie becit la terme-
nul au, il intelegeau ca o mare manifestatie milliard menitä sd ni
asigure pretentiile teritoriale, ca un serviciu oarecum colateral abus
aliatilor spre cari ne inbreapta interesele noastre in viitor, ca o
prinbere be ',moment», cu avint, cu entusiasm, cu succes, ca o ler
gitimatie in sfirsit pentru a ne putea presinta cu tot ce borim sd
cdpdtdm la masa verbe unbe se vor stabili, pentru zeci be ani,
hotarele Europei viitoare.
Ceia ce s'a petrecut inteo lurid be zile, in care solbatii nos-
tri si ofiterii lor au bovebit o asa be splenbibd vitae inbivibuald
si o resistentd vrebnicd be cele mai mari laube, ardtinb cd totusi
aceasta nobild rasa n'a begenerat, rdstoarnd astfel be socoteli usu-
ratece fácute ca intr'un salon be joc be carti, intr'un club sportiv
sau intr'un cabinet be epontaie)) electorate-
Doi nu sintem pentru un cmoment», noi nu sintem intr'un
colt oarecare, noi nu inbeplinim o forma. Sintem, cu aceleai gre-
utafi, cu aceleasi riscuri si cu aceleasi raspunderi, in insusi mie-
zul räzbotului care se poartd.
D'avem innaintea noasträ pe I3ulgarii be culturd inferioard si
pe Ungurii sldbiti prin boi ani be luptä si be infringere. Avem ce
au si ceilaiti: o fortá militard care se intinbe be la Rin pánd la
Golful Persic si in care biversitatea uniformelor si limbilor be co-
manbd nu trebuie sä ne impiebece be a recunoaste o singurd ar-
math, cu un singur armament si cu un comanbament unic. Cei ce
ne-au atacat la Turtucaia si au pätruns in veche, Dobroge erau o
parte bin acest organism, care intrebuinteazd calitkile tuturor corn-
punentelor sale si cautd sa apere befectele si neajunsurile fiecdruia.
Furia 13ulgarului lacom, crebinta stupibd a Turcului, ciuba Unguru-
lui, metoba si stäruinta Germanului fac o singurd pasta be alcatu-
ire materiald, be cohesiune morald.
Avem si noi acelas merit ca oricine resista acestui mijloc be
bominatie pe care I-a format aribitia be Imperiu monbial care

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 157

stäpineste sufletele la Berlin. Cad avem acelasi misiune : Nu be a

face strAlucite fapte be arme, artA pentru artà, nu be a intinbe
f ulgergtor o cucerire factice, ci be a bistruge impreunA cu aliatii
nostri, cari au exact aceleasi jinte, o armatà, Inca foarte puternicA,
ce sta innaintea noastrà, a tuturora si caut5 a ne bemoralisa pe
rinb prin loviturile besperate ale fiarei ce-si cautà iesirea, liberta .
tea si viaja.
Se poate ca, intr'o zi, turbarea ei fiinb inbreptatä aiurea, si-
tuajia noastrA sA se usureze, presiunea s'a scan. Vom avea suc-
cese. Trebuie sä le besvoltAm inntä pAnA la ultimele margeni ale
posibilitàjilor. Clipa be rägaz s'o umplem cu cea mai salbateca
muncA. Dar a boua zi noi vom beveni obiectivul. Asupra noastrA
se va arunra acest val be foc in vesnicd miscare. Atunci succesul
e greu, poate imposibil. El se va mArgeni la o resistenjA tenace.
.i noi va trebui sä ne mulfamitn cu atita.
lar, cinb toatä lumea se va pAtrunbe be ac?ste simple abe-
vAruri, atunci vom avea starea be eroic echilibru sufletesc in care
putem astepta, muncinb farà preget, ceasul unei victorii care va fi
a noastrà fiinbcA va fi a tuturora si nu va fi fost a tuturora becit
fiinoca a fost $i a noastrA.
21 Septembre, 1916.

«Valahi perfizi».
N'auzisem be citeva veacuri acest calificativ al furiei nepu-
thicioase. Germania ni-1 trimete astäzi, si intreg: trAbAtori ai egois-
mului si lacomiei sale, beci perfizi" si, be oarece sintem perfizi"
ca niste sclavi neascultAtori, nu mai putem fi Romini, cAci aceia,
erau mierea lui Dumnezeu, gata sa spele oricinb mAritele praguri
imp5rAtesti, ci Valahi".
Da, bomnilor represintanji ai opiniei publice germane, asa am
fost obatä, multA vreme, spre folosul nostru si in paguba altora,
si tot asa am ajuns sA fim iarAsi, bunul bou be povarA prefAcin-
bu-se in falnicul bour sAlbatec be obinioarA.
E abev5rat cA, intorcinbu-ne la vechea noastrA miselie be
4<trAbAtorix., am pierbut foarte mult. SA ne ginbim numai. N'o sä
mai cumpar5m, exclusiv, contrafacerea pentru Orient a fabricilor

www.dacoromanica.ro
 158 RAzboiul nostru in note zilnice

bin Germania si a consortiilor be $arlatani bin Austro-Ungaria, n'o

sA mai vinbem ief tin griul nostru la morarii bin 13ubapesta ca sA
cumpArAm be la binsii fAina mai scumpA, n'o sA ne mai furnisAm
cu linguri be lemn, bete be chibrituri si unt proaspAt be la specu-
latorii unguri si sasi bin margenea arbeleank pe care am gäsit ca
e mai bine s'o cucerim, n'o sA plAtim mari bobinzi politice numai
la imprumutAtorii bin Berlin, cari-si CapAtaserà monopolul nostru,
n'o sA mai inzestrAm armata noastrA cu tot rebutul furnisorilor be
armate imp5r5testi $i chesaro-crAiesti. 0 sa fim silitivai $i vat be
noi! sA nu mai lAsAm petrolul in sama spionilor inregimentati $i
innarmati cu tot ce trebuie, n'o sä mai OrAsim pAburile noastre,
vechiul culcus al viteliei noastre barbare, totbeauna invingAtoare,
in mina baronilor be Pesta $i be Ierihon si a ostirii lor be ocupatie,
n'o sä mai avem la Bucuresti filantropia unui capital care ni fAcea,
abesea cu banii nostri, pomana be a lua be pe pielea noastrà be
zece ori cit ar fi luat acasA. Copiii nu ni-i vom putea trimete la
$colile evanghelice, cu biplome recunoscute be Stat, in care cel
b'intAiu verset be Evanghelie era bespretul fatA be limba, tam si
natia romAneascA; bin frumoasele scoli unguresti nu vom mai putea
auzi rAsuninb zilnic lingA Acabemie, templul culturii romAnesti, ac-
centele simpatice ale lui Talpra magyar". Cinb b-rul Fischer va
mai scoate cArti in care sA aräte cä sintem toti ni$te sAlbateci Med
aptitubini pentru culturA, pe cari i-a imbrAcat intr'un ve$mint mo-
bern oarecare emigratia pe pAmintul nostru be inferioritate a beo-
sebitilor croitori $i cizmari germani boctorii au venit pe urmA,
n'o sA avem minbrie cA aceste infamii s'au publicat la Bucuresti.
$i niciun baron Dungernsaracii be noilnu va mai putea striga
bin umbra tricolorului cA n'avem niciun brept asupra tärimurilor
unbe viata fratilor nostri a intrat in a boua mie.
Ne vom resigna, bomnilor, cum s'au resignat strämosii nostri.
c Perfibiai lor fall be Poloni li-a bat tam Sipintului si Pocutia.
Perfibia MO be Unguri li-a pastrat hotarul, legea si limba si i-a
inzestrat cu bogate si frumoase feube peste munti. Perfibia fatà be
Turci i-a tinut in picioare fatA be pAginii cu matele lacome. C totusi
o mingiiere pentru atita besonoare...
Vom face $i noi ce vom putea. Vom lua Arbealul, ubinb cu

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 159

singele nostru be trdniori fiecare bulz be tdrin5. Pentru cit pier-

bem e be sigur putin, bar ne vom multâmi si cu atita.
22 Sep tembre 1916.
De ce omoarà copiii?
Visita aeroplanelor face parte astäzi bin placerile Bucurestilor,
care obatà avea alte placed. Victimele favorite sint femei si copii,
bietele femei bin mahalale, care string aproape be binsele in ume-
zeala cdmdrutei inguste pe copiii fldminzi si goi. 0 bombd fericità
läsatä be un executor precis, si WA cd acest cuib be nimic se
sfarmä intr'o clipeald, si in acelasi aluat be singe se amestec5 rd.
mdsitele clostei si ale puilor. Tehnica mobernd e in abevár abmi-
rabild cinb incape pe minile unui om al cdrui suflet a fost format
prin cea mai besávirsitd culturd mobernd, putem zice chiar: sin-
gura autenticd, avinb brevet imperial si garantia tutulor caldilor bin
nobila Germanie. Si oamenii ce zboard pe sus pentru a-si servi
patria se intorc seara bucuros in taitele vreunui Rusciuc be cres-
tindtate bulgdreascd si, fdcinbu-si rugdciunea be 'nnaintea unui somn
ca al Dreptului, nu uità sa spuie lui Gott" strdbunul, care in cobri
primitivi cerea jertfe be singe, preferinb copiii pldpinzi, si care,
be si s'a botezat acuma o mie be ani, are aceleasi gusturi fragebe,
cd poruncile lui au fost inbeplinite.
Dar poate cd e o gresald... Oamenii vor fi vrinb si altceva. Nu
se saturd boar zilnic uciginb copii si femei, schilobinb babe, rupinb
picioarele Ienese la fugd ale mosnegilor. Cautd barbati,multdmin-
bu-se si cu cite unul bin semintia tinerilor prea grasi pentru a servi
patria aiurea becit pe Calea Victoriei sau ca orbonante ale vreunui
var ingrijit be sandtatea lor. De sigur ca atentia acestor arhangheli
cu aripile be fier e concentratd asupra clabirilor publice si mai ales
asupra acelora in care se lucreazd pentru armatä.
Ca sd inläture o astfel be interpretare, fldcdii be ispravd s'au
ingrijit sd abucd un argument becisiv, be fapte, nu be vorbe. Sfd-
rimäturile bombei gresesc poate si omoard vre-un solbat. Ca sd se
stie insd ca aceste ndvAliri prin vdzbuhuri privesc pe copii, anume
pe copii, li se trimet bomboane. Dulce bundtate be suflet ! I3omba
e mai mult un mijloc be inOintare: iatä, vine nenea cu bomboa-

www.dacoromanica.ro
 160 RAzboiul nostru in note zilnice

nele. Iar, pe urmä, cine n'a murit poate sä alerge pentru a-si face
recolta. Excelente cofeturi, cculturale, pand in abincul lor, unbe o
mina experta be himist, be bacteriolog, nobil savant si prieten al
omenirii, a pus otravá garantata si o eficace cultura be microbi.
Aceasta oare, cum ni s'a spus, pentru c'd 4 Valahiv, tràbätoare
trebuie tbesfiinfatP, cu tot ce are, Ong la pruncul be Ma ?
Nu! 0 nalie care a probus atifia filosofi si poefi nu poate
lucra Mil ca si supt invelisul singerat al celei mai animalice -cruzimi
sä nu se ascunba intenfia biscreta a unei binefaceri.
Bine, acesti oameni vreau sa prefaca lumea inteun vast labo-
ratoriu, in care ei &á fie stapinii, iar restul lumii, negri in serviciul
lor. Zi be zi, O. are, sä samene, sä culeagA, sa care, sä sape, sa
tale, sa invIrtä, sä asube si sä singereze pentru rasa nobilä, pentru
supra-oameni, pentru zei. Sclavii mai vechi vor fi vatafii celorlalfi.
Cu tofii vor fi pastrafi pana ce geniul german va gäsi masini capa-
bile be a-i inlocui cu totul. Atunci vor fi suprimafi stiinfific.
Oribild soart5, nu e asa ? E cineva care sä voiascä a träi
astfel? $i a-1 crufa be robie Inca bin leagan nu e oare o binefa-
cere fafa be sclav ?
De aceia aviatorii marelui Impärat cauta pe copili nostri :
milosi, ei ii libereazg...
22 Septen2bre, 1916.
Generalul.
General insemna obatá un om puternic si frumos, grafios la
calaria pe un cal be rasä, plin be entusiasm si avint, cavaler ca-
pabil sa innebuneasca o armatà in fruntea atacului ei iresistibil.
Franfa a avut un asemenea general si in simpaticul Boulanger,
care avea Insa si o platforma politica, be besinteresare si be ibe-
alism.
Vremea noastra, care a inlaturat bin atitea bomenii, nu numai
aparenfele, bar si cel mai simplu exterior, care a spiritualisat lumea,
se poate zice, a pus, Inca bin 1870, In fafa stralucifilor coman-
banfi al: chiurasierilor be la Reichshoffen onoare vesnica a fern
lor prin minbrul sactificiu pe care 1-au facutun om slab si WA
pre t enfil la frumusefa HMO', ori macar la o expresie impunätoare,
www.dacoromanica.ro
 161 N. IORGA

Ord talia be uria$ a tovardsului sdu biplomatic, Bismark, un om

metobic $1 meticulos, incet in miscdrile sale, bar sigur totbeauna
be binsele, un om prea ocupat be ceia ce face pentru a se ginbi
la sine, la mijloacele $i la infafisdrile sale, un om be stiinfd $i be
organisare, in stare frisk ca un beplin cunoscator al tuturor for-
telor ce are, al tuturor forfelor ce-i stau innainte, al intregii ener-
gii ce poate besfäsura $1 ce are sd infrunte, a ba lovituri be acelea
care sint solufia simpld $i granbioasd a unei probleme perfect
concepute $1 inbelung stubiate. La. Seban, Francesii, talentatul lor
general Wimpffen, s'au gdsit innaintea acestui oficiant militar, cu
apucdturi mai mult sacerbotale, care, färd gesturi, i-a fAcut nu numai
sä simtd tot ce poate el, bar $i tot ce posebd ei insii pentru a i
se impotrivhlásinbu-i apoi a-$i trage singuri conclusia, nebiscu-
tabild $1 zbrobitoare.
Acel om era Moltke.
. E un fericit hasarb be temperament care creiazd asemenea
oameni. Scoala nu-i poate ba, $i imitafia for e imposibild. E sigur
MO astdzi cd Fara ei nu se poate cistiga un rdzboiu, Franfa ca $1
Rusia si Serbia, au astdzi, spre norocul for, generali cari nu se infd-
fi§azd aldri pe cai be foc, fiinbcd nici nu se pot infalisa $i al cd-
ror fisc n'are a face cu estetica romanticd: joffre $i Ruschi, Putnic.
Am vdzut la noi, in 1913, la cartierul general bin Corabia,
un om pe care-I cunoVeam bin politicd $1 nu-1 cuno$team avan-
tagios. Vagonul lui era o colecfia be hdrfi $i o bibliotecd. Acolo
se beschibea intdiu fereastra bimineafa $1 ultima lumina care se
stingea era in cdsuf a lui. Nevoile matertale ale viefii pdreau sd nu
existe pentru el, cum existau pentru alfii. La anume ceasuri apd-
rea be acolo un alugdr in uniformd, care mergea la rostul lui
WA incetineald $1 fdrd grabd. Nu impunea prin nimic aceastá situ-
etd palibd be om slab $1 rece, bar aveai siguranfa cd be aici be
la neintrerupta cugetare bin acest cap be ascet, plead toatä mi,-
carea ce se besfdsurd peste munfi si vdi si ca ea$i va atinge
linta.
La Orhanie, in funbul Bulgariei, la trecatorile ce beschib bru-
maul spre Sofia, anume greutafi militare se infafisaserd. Intr'o noapte

www.dacoromanica.ro
 162 Räzboiul nostru in note zilnice

s'a oprit la cartier un automobil care fAcuse bougsprezece ceasuri

be brum, cel putin. Aceiasi figurà ap5ru, si la simpla lui infajisare
facutà si ráspinbinb tacerea, bar cerinb imperios cugetarea si acti-
unea, aceiasi atmosferl be sigurantä umplu larg sufletele tuturora.
Nut cercetärile sale, atinse mincarea, si in miezul noptii porni
prin pustiul busman pentru alt brum be bougsprezece ceasuri. Si
bin acel moment se impusese pentru toti bogma succesului.
in ceasul greu be la I Septembre acelasi lucru se petrecu
pentru un popor intreg. Se stia CA generalul Averescu comanbá
in Dobrogea. De atunci nu mai sint nesigurante pentru nimeni.
Scurtimea si taina buletinelor nu impresionealà. Lumea nu cere
victorii mari, rapezi; ea e sigurd ca generalul va ba ceva mai
mult becit binsbele: izbinba finalà, incheiarea fara gres a proble-
mei care intre timplele lui innainteaza.
23 Septembre, 1916.
Discursul Cancelariului
german.
Omul be supunere si executaré pe care Imparatul german l'a
pus acuma citiva ani In fruntea biplomatiei sale, b. Bethman-Holweg,
a avut bureroasa misiune be a face ca Parlamentul be Berlin, con-
vocal, apoi aminat pand la vesti mai bune, &à arate cart e situatia
militarà si politica' a terii, pe care, peste farime be tratate rupte
$i peste ruinele civilisajiilor intilnite in cale, a bus-o, inteun ceas
fatal, la besastru.
Din cuvintarea pe care a finut-o acest om be elocventà obis-
mit aplaubata, avem numai citeva fragmente transmise be presa
apuseana, bar pe care le crebem a fi in abevär be mare impor-
tant5, abeca si cele mai simptomatice.
Cancelariul, bacg n'ar fi amestecat si ceva nobil romantism,
reminiscenjä a trecutului, la ciubosul si lacomul realism be care
s'a bovebit a fi bominat pänd acum, ar fi putut face beclaratii bin
acelea care, prin caracterul lor abinc miscat, prin mAretia tragica
pe care o cuprinb, rämin pagine neuitate in cartea cea mare be
jertfe si suferinte a Istoriei. Cinb Orsini, bupA ce aruncase born-
bcle menite sI uciba pe napoleon al HI-lea, prefãcinb be fapt toful
in praf si singe imprejtfrul acestuia, a shut ca' soarta lui e pecet-
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 163

luitá, ca va merge la esafob pentru a-$i ispäsi un päcat prin care

crebea sa ajute esential viitorul propriului sau neam, patriotul ita-
lian a luat conbeiul cu minile acelea criminate si, inteo imploratie
a$a be minbrá $i buioasa, incit Cesarul care nu-i putea ierta viata,
a l'a'sat s'a fie cetita innaintea tribunalului, el ruga cu lacrimi pe
busmanul ibeilor sale liberale sä nu uite Italia, sg-i bea libertatea:
unitatea, pentru ca numele sail sá fie in veci binecuvintat. Si Ger
mania criminalá fata be omenire, criminalä prin generalii sai, prin
solbatii sgi, prin fabricantii sai be noi $i neingabuite mijloace be
ucibere, prin trufa$ul ei Imparat $i prin acest servitor f5r5 con-
OHIO al stapinului, Germania careia nu i se poate uita fapta $i
nu i se poate cruta osinba, a avut macar un scop uria$ mare,
se spune numai be lucrurile nobile $i brepte: acela be a reuni
toate semintiile omene$ti be la 13a Rica pana la mama Inbiilor, be
la Atlantic pana la stepa Asiei Centrale inteun nou $i imens avint
be civilisatie materiala, in care era con vinsá ca ei, Statul superior
al oamenilor be elità, i se cuvine rolul be birectie $i plata cuve-
nit5 pentru aceasta.
De ce n'ar fi marturisit-o, be ce nu $i-ar fi besAluit sufletul
intr'o spovebanie be o franchetä mare ca nenorocirea care sta
acum be-asupra capului celor ce au pacatuit be cel mai mare pant
bupä Scriptura: Orgoliul binaintea Domnului?
Dar nu. Ca un contopist orbinar, cu conbeiul furios bupa
ureche, cu ochelarii meschini ascunzinb ochii tulburi, cu mina in-
tins'a' pentru ameninpri labarnice, el a chemat la jubecata pe toatá
lumea, fara a incepe, cum era brept, cu sine insu$i. De fapt el
n'a vorbit Parlamentului imperial, natiunii germane cheminb-o la
sacrificil mai grele pentru minbria ei becit singele, ci s'a abresat
abversarilor carora regreta c'à nu li poate vorbi altfel. S'a plins
ca au neomenia be a nu se opri la constatarea ca Germania nu-i
poate invinge, ca au inbrázneala be a se ginbi la bespagubiri, la
pebepse, la garantii $i, amestecinb gestul be teatru cu chitibu$eriile
be barou, a cuprins in aceia$i jumAtate be ceas be recriminatii $i
spinzuratoarea pentru cine n'ar blSstama Anglia $i bestainuirea c'd
b. ministru I3elbiman era in Februar pentru neutralitatea Ronfaniei.
Se pare cd osinba lucrurilor rele este ca, oricit be marl ar
fi supt raportul material, nimic mare nu poate intovär4i sfir$itul

www.dacoromanica.ro
 164 RAzboiul nostru in note zilnice

lor. $i nu poate fi ceva mai bepArtat be maretia moralA becit tipe-

tele be pitigoiu ciubos care anuntA peirea celor mai minbre pla-
nuri pe care le-a format epoca mobernA.
23 Seplembre, 1916.
Sfaturi strategice.
N'ajungeau sfaturile strategice pe care ni le Wee bunAvointa,
totbeauna perfect informatA ei absolut competentà, a concetatenilor
noetri, acuma se abaugA, la cinci sAptAmini bupA inceperea rAzbo-
tului, inbrumAri poate mai competente, bar mai bine informate nu,
bin partea prietenilor be peste granitS. Cutare foaie be o reputatie
monbialA, care a inteles insemnAtatea hotAririi pe care o lua, cu
toatA greutatea ei riscul cuprinse in ea, RomAnia, se strAbueete, cum
n'ar face. o statul-major al armatei acestei teri prietene ei iubite, sl
ni arate calea cea bunA pe care n'am vAzut-o be la inceput ori pe
care am putea macar acuma s'o luam, exclusiv.
Formula e simplA, ei ea se sprijinA pe solibaritatea, neapA-
rata', a tuturor luptatorilor, pe unitatea, necesara, a sfortArii pe care
o fac. SA lAsAm Arbealul pe planul al boilea sau chiar cu totul, ei
sA consacrAm toate silintile noastre pentru a isprAvi, obatA ei be-
finitiv, cu Bulgaria. AceastA actiune, pe lingA valoarea ei militarS,
ar avea, mai ales, ei una politica ; ar fi un mijloc be a ribica ei
mai sus prestigiul, capatat prin grele lupte ei imense sacrificii, al
Puterilor aliate. Si ar fi ei mai ueor pentru cA Germanii sint ho-
tariti sA apere Arbealul bunilor amici Ungurii, pe cinb in Dobrogea
abAugAm noi, este numai Mackensen si cu tot ce a putut con-
contra in acest unghiu critic aceiaei Germanie.
Tot pe tema solibaritAtii ei unitAtii invocate se poate rAs-
punbe cu succes acestei propuneri, pe care ei la noi multà lume a
fAcut-o ei o face ei pe care presiunea mare a Germanilor in Arbeal
pare a o impune. DacA aliatii trebuie sa bele bupa putinta rAspin-
birii geografice a teritoriilor lor acelaei avint, inimicul n'a realisat
numai aceastA solibaritate ei unitate, ci mai mult, a confunbat in
aceiaei masa, capabilA be a fi aruncatà, bupA imprejuräri, la aceiaei
tinta, tot ce se tine be binsul. Lui ii este be o potrivA bacA e ata-
cat unul sau altul, nu sint grebe be nobleta !titre aliatii Germaxiei,
ei numai utilitati momentane, care se schimbä. Grija celor be la
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 165

'Berlin se poartä totbeauna spre punctele cele mai amenintate. Re-

centa concentrare balcanied a bovebit-o ieri, miocarea bin Arbeal o
bovebeote azi, E bed neexact sd se spue 0 statul-major german
poartà mai multd grijd Ungariel becit 13ulgariei pe care, la urma
Atrmei, ar fi bispus s'o oi paräseascd soartei sale.
Dar este, in aI boilea rinb, o stare be fapt. Pe baza breptu-
rilor noastre nationale, am beclarat rázboiu Austro. Ungariei. Ei oi
numai ei. Pe teritoriul ei au nävälit ootile noastre. Am trezit spe-
rantele tuturor fratilor nootri be acolo, pe atitia i-am atras la o
colaboratle active', care ni impune o mare rdspunbere fail be binoii.
51 acum sä schimbdm tot ce s'a voit, tot ce s'a fdcut unificina
frontul, cum ni secere?
Acest front 1-am fost scurtat oi 1-am fost intarit pand la ulti-
mete fapte be rdsboi. Linia care ni trebuia intdiu, biagonala arbe-
leand, o aveam. Putem spera ed prin cele mai mari silinti ale unei
bune conbuceri vom reveni, mai mult sau mai putin, la binsa. Toi
Zia sama sfAtuitorul nostru be valoarea acestui fapt ?
Si, mai ales, intelege el 0 rdzboiul se face, prin pusti oi fit-
nuri, bar cu suflet ? 51 acest element moral, cari ni ba puteri $i
aripi, care abaogd o uriaod energie oi celui bin urmd solbat, care-1
inbeginna a face neauzite minuni, se poate el cdpdta altfel becit
avinb in fate noastrà märetele oi tragicele fantome ?
Nu, sfatul nu-1 vom putea urmd in intreginne. Solibaritatea,
unitatea trebuie, bar ele nu pot fi realisate becit oi pe brumurile
fireoti ale fiecdruia bin aliati, pe brumurile amintirilor oi sperantele
.sale.
24 Seplembre, 1916.
Cantine i ajutoare.
E in abevár inbuioodtor sä se vabd cum, bin toate colturile
initiative privatd se strdbuieote a abuce folos luptätorifor, rdnitilor,
familiilor lasate in grija noesträ a tuturora, saracimil care sufere,
oi peste mäsura obionuitá a rábbdrii sale, be pe urma razboiului.
Femei cu un suflet nobil, negustori, profesori, ziarioti, fiecare face
t e poate. Cu bucurie, cu o minbrie care e singura ingabuita azi pe
lingd a eroismului : minbria binefacerii, ei vestesc ce au fost in
stare sa feed oi trezesc astfel cea mai frumoasä emulatie. Paginile
www.dacoromanica.ro
 166 Razbolul nostru In note zilnice

acestea be fapte sint cele care merita mai mult a fi cetite astazi
$i pdstrate in amintire miine.
Totu$i lipse0e ceva, $i oricine simte aceasta, $i cine tace $11
cine criticd, $i cine a a$teptat inbelung ceva care n'a venit, innainte
be a-$i formula critica.
Initiativa particulard nu poate fi lasatd singurd in aceste im-
prejurdri. $i aceasta bin mai multe motive,
Ea nu bispune becit be fortele sale, neapdrat foarte restrinse.
Ea nu poate uni silintile unuia cu silintile altuia pentru a face pe
urml apel la mijloacele pe care Statul, fdrà sacrificii, bin tot ceia
ce-i stau bogat la inbemind $1 prin mdsurile pe care singur le poate
lua $i le poate face sd fie aboptate la toti, e in stare a le oferi
bin partea sa. Fiecare cumpArd be unbe poate, cit $i cum poate,
cu pretul mai mare al particularului ; el se servete be oamenii pe
cari-i intilneste $i cari nu sint cei mai buni. Dicio constringere nu
poate fi exercitatà be aceasta frumoasä caritate privata care n'a
avut nevoie be niciun alt inbemn becit al simtului batoriei pentru
a se manifesta. E o organisatie meschind, isolatá $i befectuoasd, cum
nici nu se poate altfel in tara care a$teaptd be obiceiu totul be la
Stat $i cdreia nu-i stau gata be serviciu asociatiile anterioare ale
cetdtenilor.
$i apoi aceastà binefacere intimplátoare, pusd la cale be cite
una bin acele naturi care nu pot trdi multdmite sail mdcar inbife-
rente in mijlocul suferintei $i lipsei celor mai multi, nu $tie si nu
poate sa gaseasca totbeauna pe cei mai vrebnici be a fi ajutati.
Se poate prea bes ca $i aici cobraznicul sä mdnince prazniculi-
-unul sau mai multe chiar , atunci cinb in cine $tie ce colt be
mahala umebd se prdpäbesc be foame $i be frig copiii saracului
care cu mai multd inimd buce la biruintà brapelul llománieb Infor-
matia Intreagd, precisä, cintärirea exacta $1 nepArtenitoare a ne-
voilor o poate ba numai Statul, prin agentil sdi, a$a be numer4,
be cunoscdtori $i be exercitati. Fara a mai vorbi be faptul cd sin-
gur un bun control be Stat poate ba increbere acelora cari ar mai
voi sä ajute.
Dar mai este ceva, care reclarna neaparat unificarea $i con-
bucerea be Stat a tuturor acestor injghebäri binefäcdtoare.
Dacd unii, oameni bestul be saraci au esit prin rivna lor inna-

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 167

intea bogafilor, acestia nu pot fi lAsati in toropeala lor be Ora

acum. Si averi mai putin rApebe apAtate si intrebuintate intr'un
chip mai moral $i mai folositor ob$tii, $i averi mai nationale ca
origine si bestinatie, trebuie sA contribuie bin greu. Am lasat sä
vie prinosul unora, sä flu zibovim cu birul celorlalii. 0 tarA in
astfel be imprejurAri ca Ora noastrA nu mai poate fi o oligarhie,
si solbatii bela WA, bin mahala, be la birouri cari se luptd nu
sint, o nobili bomni bulgari $i greci $i nemti cari v'atio stiut ascunbe
pánA acum $i persoanele $i copiii si averile, cari v'ati $tiut tinea
casele splenbibe curate be rAniti, mercenarii Cartaginii voastre.
$i Statul romin trebuie sà li-o spuie fárà zAbavA !
24 Seplemb re, 1916. ,

Desertorii civil!.
Sint si be acestia.
Dac5, in vremea cinb batoreste sacrificiul vietil sale peniru
tarA, un osta$ pArdse$te steagul, el e supus asprimii extreme a
legilor militare i impuscat. Celui ce refusA viata sa i se iea aceastà
viatà, be care e nevrebnic.
Dar viata sa intreagA, pArtà la ultimele limite ale puterii be
muncA, pAnA la expresia beplinA a bevotamentului absolut, o bato-
re$te oricine. Mobilisarea generalà nu cuprinbe numai pe cei ce au
arnna in mind, fiinbcA $tiu cum s'o intrebuinteze, ci pe orice fortA
nationalA, fie ea cuprinsd si in trupul slab al unei femei, in trupul
subreb al unui bAtrin.
El trebuie sA bea tot ce pot, si mai ales, trebuie sä besco-
pereceia ce n'au facut pAnA atunciintreaga mdsurA a puterii lor.
lar Statul, organisatorul $i cAnbucAtorul societAtii, trebuie, nu nu-
mai &A primeascA pe oricine, bar sA-1 caute, si-I abud i sA-I aseze
la locul sAu. Dar aici nu-i vorba be batoria lui, a Statului, ci be
batoria fiecAruia, $i be aceia cari nu vor sä si-o facA.
A folosi in cas be rAsboiu inseamnd pentru un civil a fi unbe
ai fost $i pAnä atunci, bar a face $i a insemna mult mai mutt acolo.
innainte Meal ce-ti cerea slujba ; acuma trebuie sA bai tot ce-fi
,cere, tot ce e in brept a-ti cere Patria. E atita beosebire, 0i care
-e omul sA n'o inteleagA !
Ce se intimplä insAwww.dacoromanica.ro
? RAzboiul abuce, fire$te, o zApAcealA care
 168 Rãzboiul nostru In note zilnice

bureaz5 mai mult sau mai putin. Anume servicii se opresc ori sint
impiebecate be a functiona ca innainte. Drumurile sint inchise pen-
tru o parte bin activitatea obipuità a oamenilor. Fiecare e baton
sä le beschibk cit mai iute, pentru all vebea bin nou tinta.
Atitia insä n'o fac. Ticalosia lor se bucurà be acest haos $i
. ar face tot ce e cu putinta pentru a-I prelungi. Casa arbe, si, in
loc sá se arunce pe acoperis, sluga nevrebnia se bá la o parte ; in
loc be ali face rostul bin fiecare zi pe care nimeni nu se mai gin-
beste a i-1 cere, ea boarme. Pe cinb altii îi pun in primeibie fiinta
insg$1, nemernicul $i-a luat vacanta! Vacanta ra'zboiului, a supremei
primejbii nationale...
Dar sint si oameni mai bibaci printre bezertorii civili. Ei au
o constiintä, boar ca s'o insele. Decit sa munceasa zece ceasuri la
un biurou--$i se poate munci, si cu plAcere i cu sanAtate zece
ceasuri pe zi I, el se cpune in serviciul Patriei,. Atitea culcupri
ii asteaptà... Ori n'are becit s'a' se bistreze, cu crucea ro$ie la brat,
cu crucea be singe , pe la un spital, unbe e altfel inutil. Ori face
pe curierul tuturor Inutibitäfibor, expuinb o uniformA care e astgzi
cáma5a mortii, $i nu travestirea ingabuita a fricei be moarte.
0, ce päcat Ca, bintre besertori, se tot impug5 numai beser--
torii militari, bintre cari cel mai rau i ina a luptat o clipa !
24 Seplembre, 1916.
intre Falkenhayn
i Mackensen.
Deci imparatul cel atotputernic, chipul lui Dumnezeu pe pa-
mint, Salmanasarul noii Asirii, s'a hotarit, oHce ar fi, ori be unbe
$i-ar lua trupele, pana la bAtrini i copii, oHce primejbii i s'ar bes-
chibe in urink s'a hotärit sa facd totul pentru buna Austrie prietenâ,
un hoit asa be simpatic, sa' zbrobeasca RomAnia vinovatk s'o
bistrugS, intr'o nou5 expebifie be pebepsire',Straf-expedition.
Opinia publica' ungureasck iertinb pe Italieni, cu cari Maghia-
rii gn'au avut nimic a face, (beat boar la Fiume, unbe trebue
stirpit italienismulO, pe Rusi, crespectabili (cum li-au arAtato pe
piele, ro§ie be nagaicele Cazacilor), cere boar ca cbriganzii),, hotit.
Carpatilor sA-$i aiba inbatä socoteala, intreaga.
S'au abus otl multe, cu unelte be stirpire perfectionate, s'au-
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 169

aruncat, pretutinbeni, vestile ca incepe o noug reprezintatie in alt

colt al lumii, $i in fruntea ma$inelor la care e inhgmatá armata
Germaniei s'au pus gloriile militare ale Imperiului, fIlackensen $i
Falkenhayn, avinb sg execute planurile formate be Hinbenburg
insu$i.

Maria To, ni faci o mare onoare noug acestor putini $i noi in

viata popoarelor libere, atunci cinb ggsesti cl, in toate mijloacele
marii tale impgratil, nu e nimic care sg fie prea bun pentru vitejla
noasträ.
Cad noi atita avem. Lipsiti be marile usfne ale tgrilur inbus-
triale, rebu$i a intrebuinta ce am putut sä cumpgrgm bin banul
_nostru putin, ajutati cum ii ingSbue $i pe altii nevoile, ne infgti$gm
cu pavgza Dreptului intinsg be mina, care nu poate tremura, a
Vitejiei.
Putin,nu e asa ?
Dar cu acest Drept binecuvintat be Dumnezeu, ne-am tinut
noi atitea veacuri. Au fost pe aid pggini trufasi, cu unelte grozave,
-zmei mincgtori be suflete omene$ti cari-$1 hrgniau mgrirea zilnic
cu singele celor fárg vinovgtie. Sultani turcesti cad abuceau cu
ei, nu ce bgruie$te astgzi Germaniei orbirea unor oameni strgini
be trabitiile terii lor inse$i, ci toatä vlaga i floarea Islamului oto-
man, au cAlcat aceasta biatg targ, spre care conbuc atitea vaburi
pi trOcgtori. Si imensitatea lor s'a bus, iar noi, cei mici i slabi
amenintati cu peirea $i sortiti mortii, noi am ramas!
Nu-ti zice aceasta nimic, Impgrate? Dumnezeul bin care pre-
linzi cA te inspiri, pe care pad a crebe ca-I infati$ezi pe pgrnint,
-nu te face sg simti ca pentru a ne tined aici peste atitea valuri,
peste focuri asa be cumplite, a mai trebuit ceva,acea putere pe
care o cei in ruggciunile tale $i pe care Lui nu-i place sg ti-o bea,
iiinbcg esti Cel Rau.
Mackensen, Falkenhayn i Hinbenburg, treime infernald a prg-
pgbului si uciberii, calgi $ffintifici ai milioanelor, faceti-va opera.
Va trgi bintre noi, bupg cumplitul ceas pe care ni-I preggtiti, cine
sg vabg cázinb asupra voastrg, a o$tirii voastre, a terii si a nea-
mului vostru pgng la acel impgrat al mgcelului care v'a trimes aid,
Josinba ce a$teaptg pe oricine urea .sä intemeieze in aceasta fume,
xare tinbe bureros spre Bine, robia blgstámall a Rgului triumfgtor I
26 Seplembre, 1916.
www.dacoromanica.ro
 170 Wazboiul nostru In note zilnice

Latinil call se desintere-

seazà: Spania.
Au intrat pe rinb, in räzboiul pe care Frantz I-a inceput fOrd
niciun program be cucerire, fOr5 nici o läcomie be páminturi strOine
si färd nicio ambifie be a smulge altora in folosul sht hegemonia
asupra lumii, Italia, apoi Portugalia si, in sfirsit, Romania. Latinii
Ii vars5 .astazi Impreunä singele, in care sint atitea elemente co-
mune, pentru principiile vechi latine, pe care alte neamuri le-au
primit mai mult sau mai pufin, bupà cum li era si firea, ale brep-
Valli, ale umanitalii, ale omeniei.
Niciobatä ei n'au mai fost vAzufi impreund la un lucru asa
be greu, cu o pornire asa be bevotatd- Pe vremea cinb vulturii
Imperiului buceau Franfa la biruinfO i pentru alfii, totbeauna si
pentru alfii, pentru breptul i viitorul lor, Italienii lui Victor Ema-
nuel luptau al5turi, ginbinbu-se si ei cä pe lingä biruinfa lor trebuie
sa iasa si biruinfa altor Latini, altor nebreptäfifi, si, precum Napo-
leon al III-lea ajuta pe Cavour, astfel Cavour bAbea ajutorul sOu
lui Vobä Cuza. Dela Ocean pänä la Mama Deagra trecea in acele
zile be mai veche epopee acelasi curent be moralitate politicA lup-
t5toare, in care egoismul cel mai firesc si mai abmisibil nu raminea
niciobatà frà un element be brept l fàrä unul be binefacere.
5i atunci insä lipsia un Stat latin bin aceastd concorbie mo-
ral'a pentru izbinbirea celor mai nobile scopuri ale politicei inarmate.
Lipsia Spania.
$i ast5zi Spania lipseste, cu toate asigurhile regelui sOu, o
mläbifl be 13ourboni c5s5torit cu o Engleza,. cl nu va räminea
strain pand la sfirsit be sforldrile si sacrificiile, zgubuitoare pentru
orice constiinfa umanä, care se fac la hotarele ferii sale. Italia
s'a liberat fOra ca Spania sä bea lui Victor Emanuel, lui Garibalbi
becit simpatiile unor nobili aventurieri cari voiau sä ribice si steagul
patriei lor, asupra unei legiuni be revolufionari macar, in marele
razboiu al libert5lii. Fara' sá se cutremure Spania a asistat la ago-
nia groaznica a imperiului napoleonian, la suferinfele Med nume
ale poporului francez, pe care noi, Ostia bela 13ucuresti, in momen-
tul cinb ofiteri be al nostr4 luptau ca si Garibalbienii pentru csora
mai marex., le-am impärtasit, cu o bureroasá compAtimire in be

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 111

ipartarea gi slabiciunea noastra, zi be zi. $i boi ani be eroism ini-

mitabil ai Franciei republicane n'au trezit peste zibul Pirineilor be-
cit aplausele citorva entusiagti bemonstrinb sub ochii incruntaji ai
celei mai severe neutralitaji oficiale.
De ce aceasta inbiferenta care e o nulitate morala ? Amintiri
ale tiraniei celui b'intaiu Napoleon ? Dar acum singera gi Englezii
cari au liberat atunci regatul spaniol! Nemuljamiri pentru Maroc,
unbe Franta gi-a croit un loc prea mare ? Regele Alfons insugi a
pomenit be ap ceva. Dar ajunge o rivalitate coloniala pentru a
face ca o Ora sa nu iea in conflictul ce aprinbe trei continente
locul pe care i.l bezigneaza rasa gi originile sale? Clerul poate,
tare nu vebe ce a suferit clerul martir al Belgiei catolice, numai
pentru a nu se apropia be Franja prigonitoare a catolicismului?
Dar Franja populara a ramas una bin cele mai profunb catolice
bin faille lumii, gi be Franja intreaga e vorba in aceasta lupta!
Poate nici Spaniolii n'ar putea preciza toate cauzele inerHei
lor. Un lucru insa e sigur : ca vremea izolarilor a trecut. Nimeni
nu se va putea menjinea in viitor Vara legaturi be Her cu aljii, le-
gaturile principiului pe care l-a aparat impreuna cu aceia. Daca
Spania a fost rebusa gi umilita in ultimul veac, lucrul se batoregte
unei izolari relative. Ce-ar fi baca inbiferenja ei busa /Ana la capat
Inteun conflict fail pareche ar conbamna-o la o izolare absolutä ?
Cea mai cruba infringere n'ar putea sa fie mai rea.
26 Seplembre, 1916.
Declaratia de rAzbolu
a lui Radoslavov.
Nu mi s'a intimplat sa váb vre-obata, in cercetarile mele be
-Istorie, un act biplomatic mai pretentios ,gi mai nul, mai mincinos
-gi mai amanunjit, mai obraznic gi mai umil becit acea beclaratie
.be razboiu pe care ni-a abresat-o Raboslavov, fatal smicheriilor
baIcanice, gi pe care e pant ca o aflam numai acuma prin presa
,straina.
intre beclarajia noastra be razboiu catre Austro-Ungaria gi
intre ingaimeala in forme biplomatice be o fineja ecare pute la un
chilometru, be parvenitism cu labele in ininugi albe, e atita beose-
.bire cita poate fi intre o veche clasa politica, beprinsä cu oamenii
www.dacoromanica.ro
 172 Räzboiul nostru tn note zilnice

si cu afacerile, ?I intre o cohortA be bAcani cari au fost la Paris-,

si au InvAtat frantuzeste ca sA vinbA mai elegant icre moi stricata
gi brinzA cu viermi.
In lunge serie be paragrafe bin care se compune pomelnicul
pAcatelor noastre asa cum ni 1-a izvobit peticarul bela Sofia gAshn
be toate cele : zarzavat sau salatA ebe bceufv, bupA cum vrea s's
califice cineva national sau personal.
Palm rinburi bespre amputarea be teritoriu bin 1913, bespre-
care nu e locul sA biscutAm aice. D. Raboslavov, reprezentantul
unui popor care n'a rivnit niciobatA la pAmintul nimAnuia, se grA-
beste sA spuie cä lucrul nici n'a avut o mare importanta. Buna
inimä a acestor pestrite mate ne-a iertat be mull.
Dar altceva era be spus: chitibusarul avea lista in buzunar.
Cunoscinb pe be rost bin stubiile sale bela Paris fabula cLupul al
fIlieluly al unui burtAverbe francez, La Fontaine, mai vechiu becit
umilirea Frantei gbecAzute ebecAzutev be energica Bulgarie, eI pro-
cebeazA cu simplicitate be metobd abmirabilA. Pune, linistit,
o
in sama noastrA tot ce au fAcut ei. Rea vointA, intrigä, conspiratii,
buclucuri be frontierk atacuri neprevestite be grAniceri, pregAtire
be poburi sunt toate. Cu sistemul acesta poti fi scuzat foarte usor:
imprumuti in breapta si in stinga, furi in breapta si in stinga si
treci toate sumele luate bela altii, cu bobinba lor, la pasivul cui
te-a imprumutat sau cui a fost bespoiat be tine. Se cere numai sAr
fii exact si gray. Face impresie. Nerusinarea se intelege beta sine.
Un om be altà spetä ar fi fAcut altfel. Ar fi mArturisit a
altantA, ascunzinb boar CA inseamnä o vasalitate, o robie. Ar fi in-
vocat o batorie be onoare. Si ar fi pornit la luptkcu aceleasi
forte, bar cu altA atitubine innaintea istoriei.
27 Seplembre, 1916.
Cu ce putem ajuta?
CA fiecare vrea sä ajute, aceasta trebuie s'o crebem, fArA a
comite pAcatul, pe care-1 fac unele publicatii be a beclara ca' ne-am
prefAcut Inteun obor be sfinti cari n'au altceva becit sA-si spuie
unul altuia: blagoslovqte párintey. De sigur cA in sufletele oricui
asemenea vrernuri, care amestecA zilnic laurii cu spinii insingeratl
be sacrificiu, au abus o schimbare, od be s'a si rostit prin fapta

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 173

ori be asteapta Inca vremea rostirii. SA ne laubam pentru aceasta?

As zice mai bine ; sa ne inbemnam si cu beosebire : si ne lämurint.
Cad lämurirea chemirii fiecäruia, acesta e lucrul be cape-
tenie, be la care atirna si cit trebuie si poate sa bea fiecare bupá
toate mijloacele lui.
Pentru solbat, be la recrutul be ieri päna la generalul coman-
bant be armata, nu poate exista aceasta intrebare. El n'are sa se
Intrebe pe sine ce este sa bea, fiinbca i s'a spus intr'un chip care
nu ingabuie biscujie si sustragere becit pentru cei bin urma bintre
wisei.
Dar sint ceilalji, al caror rol, in totalitatea lor, e enorm. Cad,
baca armata e brajul in miscare al unei masini, ei sint carbunii
nevazuji ce arb pentru a probuce puterea materiala si moralA a
acelei armate.
0 tenbinfa fireasca pentru orice om este aceia be a se arunca
in locul unde se vede. Nu poate fi un mai mare pacat pentru a
societate in räzboiu Ea trebuie sa ofere cit mai pujine spectacule be
virtuositaji inbivibuale. Nu numai ca astfel se pierb puteri utile bin
partea acelor cari bau reprezentajia, bar se prefac, in spectatori
fara folos, in netrebnici cascagura, atijia cari au rolul lor aiurea,
Acela care ascunbe mai bine contribujia sa la opera obsteasca
este si acela care a facut-o mai bine.
Dar mai este o greseala, tot asa be insemnata. Trebuie ca
fiecare sali dea seama despre ce poate da el mai cu folos. Aici
multi se insealà. lea un om be talent care bispune be o mare
avere si care nu e chemat ca ostas. De multe ori el crebe ea' se
cere talentul lui politic, sau be alta natura. $1 lea ca nu e asa, a
cite talente stiu sa scoata la iveala imprejurarile! Dar ele nu pot
crea o avere. $i acela care in jara a cistigat-o, cu oarnenii carl
acum singereaza, e bator s'o gospobareasca mai bine becit oricinb
si sa imparta neaparat st farä a-I sili veniturile sale cu armata, cu
Statul, orfanii si cu vabuvele ei.
Ce poate fi mai frumos becit nobila boamna care veghiaza
la capatiiul ranijilor! Nu vor uita-o ei, si nu vom uita-o nici noi.
Dar baca aceasta boamna e o stapina be mosie, pe pamintul
eareia sute be femei si copii fara sprijin nu stiu unbe sa cerseasa
e pine ? 51 atunci te intrebi fara voie baca locul cel abevarat n'ar

www.dacoromanica.ro
 174 Rázboiul nostru in note zilnice

fi Inca mai mult acolo unbe acest cirb be fldminzi, cari sint si
ni niste neocupafi, ar putea gaei nu numai hrana' be toate zilele,
bar si o munc'à folositoare pentru oaste si farA.
A ne cunoaste ce sintem si ce putem e o conbifie neapáratä
ca sä nu ni poata zice nimeni a lipsim tocmai unbe eram asteptafi
mai mult.
27 Septembre, 1916
Armele lor...
0 bescoperire s'a facut care va umplea be inbignare pe orice
cm care n'are mentalitatea be Hotentot savant, a celor cari forma-
scra planul infam, bescoperit astazi.
In grabina Legafiei germane, ingropate pentru complici, s'au
gásit cele mai grozave explosive, pregatite pentru Capita la unei feri
neutre a cArii prietenie se cauta pe toate cAile.
Si, tot obatà, in aceiasi ascunzatoare, preparate be laboratorii,
pecetluite oficial, pentru a ba morva, r5pciuga! Ele erau la bispo-
zifia acelui militar fkä onoare care represinta la Bucuresti armata
bulgäreasca.
Secretarul Legafiel americana a fost be faf a la rebactarea
procesului-verbal, care veacuri intregi, va märturisi lumii be ce a
fost capabila o nafie care, in 1916, avea pretenfia be a fi socotitä
ca intaia printre naflile culte.
27 Septembre 1916.
f Atanase Gherman
in Atanase Gherman, parohuI bin margenea Cernaufilor, Ro-
minii bin I3ucovinacifi si cum au ramas,pierb pe un conbucätor
care stia cä brumurile lui Dumnezeu nu trec pe alaturi be ale po-
poarelor pe care el le-a creiat ca sa' trAiasca si sl fie vii".
, Om be o istefime beosebita, be o activitate pe care n'a pu-
tut-o intrerupe niciobatà o boalà be la care in fiecare moment pu-
tca sä astepte moartea na'prasnica, el a fost bupä trabilia vechilor
preofi luptatori, un ostas gata be munca si be jertfl pentru binele
si innaintarea poporului sau.
A scris o carte pentru popor care va raminea prin infelep-
ciunea sfaturilor ca si prin curàfiea popularä a graiului si a cau-
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 175

tat sg o rgspinbeascg si in aceastg Romgnie be la care astepta ziva

1ibertgtii.
Cirmuirea ausliriaca 1-a ggsit neinfrint in calea ei si nici o
amenintare nu 1-a putut opri be a-si inbeplini misiunea asa cum o
intelegea, in toata intregimea atoriei sale. .
Soarta, care i-a fost foarte asprg, nu 1-a ingSbuit sg vabg
steagul nostru infipt pe acel pgmint strämosesc, bar innainte be a
inchibe ochii, a vgzut macar plecinb pe vechii apärgtori si prigoni-
tori, Austriacii.
27 Septembre, 1916.
Buchetul de pene albe.
In Anglia, innainte be votarea legii prin care oHce holteiu sau
vgbuv fgrg copil e bator sg-si apere tara la front, nu era niciun
om care sg refuse jertfa singelui sgu pentru alt motiv becit un
cas be constiintg, o convingere sociald sau politica'. Englez si fu-
gar, Englez si fricos, Englez si lenes,nu se poate becit la inchi-
sori si la asiluri, unbe se abung nevolnicii si pacgtosii.
Dela o bucatä be vreme mai toatä lumea a inteles cg Patria este
in pericol. Patria, marea, vechea Anglie, glorioasa «Regina a Mg-
rilon), Mama pentru oHce Englez. 51 atunci un fior be inbignare,
be furie imensg a strgbätut toate sufletele eng1ezesti.
Dar cutare crebea totusi cg e pgcat a ucibe, cutare cg Ger-
manil sint oameni buni, cutare nu-si uita batoriile fatg be familie.
Atunci, nefiinb lege a recrutgrii, au recrutat, prin jignirea si
bespretul tinerilor rgmasi acasg, batrinii i femeile.
La un colt be strabg apgrea innaintea junelui ce sta pe loc
in uniformä sau ba, o frumoasg bomnisoatg care-i intinbea Un bu-
chet be pene albe.
Lumea vebea si ribea. Era un urias hohot be ris in jurul
aceluia care se refusa Patriei.
Si astfel femeile Angliei au minat in laggr pe acei tineri,
frumosi si netrebnici, be cari li era scirbg a-1 van' lingg binsele.
28 Sepfembre, 1916.

www.dacoromanica.ro
 176 Räzboiul nostru In note zilnice

RAzbolul cu gaze asfixiante.

Un comunicat oficial bin aptAmina trecutd ni spunea cA ia
regiunea Iiiului lingA Petrosani s'au intrebuinjat, pentru a rAspinge
pe soloafti nostri bin posifille taxi ce ocupau, gazuri asfixiante.
Gazuri asfixiante ? Germanii s'au recomanbat. mai mult becit
cunoscutele atacuri tari, binb loviturile be ciocan care n'au, be
atitea ori, urmAri si sint fAcute pentru a speria pe cei slabi be
buh ori pe necunoscAtori, acest asalt gazos care inneacA, aprinbe
pláminii si nu obatA provoacA moartea in chinuri inbelungate si
grozave, e marca fabricei berlineze.
Solbafii nostri au cApAtat mAscile be apArare, WA inboiall,
si acolo. Dad nu, le vor cApAta. Atacul, ni se spunea, a fost rAs-
pins. Si, oricum, o situafie locard mAcar nu atirra totbeauna si ca
totul be resultatele unei surprinberi.
Vom rAspunbe si noi la fel ? Formula gazelor puturoase pe
care stiinfa germanA le-a pus in serviciul intregii armate impArd-
testi e cunoscutA. Asa ceva se poate fabrica acum oriunbe. Oricine
cunoaste insd firea solbafilor nostri si a celor cari-i conbuc poate
fi insA aproape sigur cA, obatd ce omul are o puscA cu baioneta
solibA in virf, obatA ce o bunA artilerie ii pregAteste si ocroteste
atacurile, el nu se va begraba la intrebuinfarea unui mijloc be
luptA nebemn be onoarea si constiinfa be sine a unei armate.
Dar acest sistem ultra-nebemn be a raspinge si nAuci pe
busman, be a-I nAuci fiinbcd altfel te sitnfi cl nu-1 poll rAspinge,
provoacA reflecfii care ating insAsi legitimarea rAzbolului.
Se probuc pe lume conflicte pe care nu le poate rezolvi be-
cit puterea organizatA a unui Stat, a unei najiuni, prin violenfd,
in toate formele ei. Acesta e rAzboiul. DacA solufia s'ar putea cA-
pata altfel, cine s'ar ginbi, afarA be nevropalii in cAutare be sen-
zafii, ca stricafii bin oligarhia militarA a I3erlinului, sA recurgA la
grozAviile lui ?
Deci e o incercare. Asa cum se infelege si se face azi, o
incercare beplinA si pe multA vreme, care scuteste lumea be-o
grip pAnA se probuce o schimbare vAbitA in preparafia puterilor
ce s'au luptat. Fiecare fad, fiecare om a bat la momentul acela
tot ce a putut. FArA putinfl be-a ascunbe ceva, s'a vAzut be se e

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 177

capabil fiecare. Sentinfa care se zice a soartei are preciziunea

unei cintariri be laboratoriu.
Dar un asemenea razboiu, singurul abmisibil, singurul posibil.
fiinbcA e singurul folositor, nu abmite mijloacele tehnice ale unei
invenfiuni criminale, la oroarea careia n'au ginbit alfii. Inventatorii
pot rAsari boar oriunbe. SA zicem ca intr'o fara mica, ca Dane-
marca be pilba, ar gasi cineva mijlocul be a schimba asupra bus-
manului compozifia aierului, bevenit asfixiant in totalitatea lui. $i,
farA a recurge la imaginafie, nu crebea cutare inginer italian, mai
-Jeri, ca a gasit mijlocul be a face sä sara in aier la bistanfa orice
bepozit be explosibile ?
Evibent ca acel ce are taina va avea si succesul. Un popor
-mai mic, inzestrat cu mai pufina virtute, va cistiga o biruinfa ra-
pebe si besavirsita. Dar intrebarea este daci o asemenea biruinfi
2n disproporpe cu valoarea umangsingura realg si permanentä
a biruitorului va duffs!, si, clacg nu va dura, atunci toate oro-
rile unor asemenea nascociri au fost inutile, deci rämln si ne-
scuzabile.
$i ni e permis a crebe ca, oricita asfixie ar provoca Germanii
cu gazele for, eIe nu-i impiebeca si pe viitor be a fi mult mai
pufini si, in mebie generala, ceva mai prosti becit massa Aliafilor.
28 Septembre, 1916.
Cei patru...
tn gara razleafa, supt ochli atitora cari nu inbraznesc a li
-vorbi, stau infepenifi pe targi cei patru ofiferi. La tuspatru picioa-
rele sunt atinse, uniforma e sfisiatA, o sImpla capela be solbat li
acopere fafa frumoasa si energica, privinb fAra un tremur, in bu-
rerile ce-i chinuiesc, cAtre cerul pe care nu si-1 pot infafisa zabar-
nic si gol be breptate.
Dusmanul li-a trimes be la zece kilometri ghiulelele; supt
abapostul acestei artilerii care ar face un solbat si binteun negru
besculf, el a improscat cu gloanfe bumbum am vazut cu ochil
mei cizma spircuita toatA si in toate sensurile bupa atingerea unui
singur glonte. I-a atins, i-a pironit pe acest pat be suferinfä, i-a
facut poate la bouazeci be ani, infirmi.

www.dacoromanica.ro
 178 Räzbolul nostru frt note zilnice

Dar niciun cuvint bespre ce inbur5, bespre ce au fAcut. Cu

totii au un singur strig5t, si toatà viata li se suie in ochi cinb il
spun :
$i totusi noi invinsesem... 0, cum iam bAtut! $i i-am
b5tutin zAbar!
28 Septembre, 1916.
Ali tinea Brea...
ll'avem noi, ca popor, insusiri pe care le au alte popoare.
Ni lipseste siasa cum suntemni va lipsi totbeauna, bisciplina
folositoare pAnd la un oarecare punct, a Germanului. Nu ni-a bat
Dumnezeu voiosia, care e ca o platosA pentru suflet, a Francezu-
lui. Nu ni uitam be nAcazuri cu usurinta Italianului. HotArirea rece,
nezgubuitä a Englezului se formeazA in primejbii prin care noi
n'am trecut.
Dar avem o insusire fArA care be mult asupra noastrà s'ar
fi inchis valurile cumplitelor nAvAliri.
AceastA insusire n'are un singur nume. Noi ii zicem: ali
linea firea.
De e prilej be bucurie, Rominul nu zburbd be parcA ar tinea
pe Dumnezeu be hain5. De e vre-un greu, el nu-si pierbe incre-
berea in silintele ce ar face. De-1 bate vre-un nAcaz, el nu se lasA
inbat5 sA cab5 la funb.
El rAmine, in vremi senine si in vifore, la obihnd ca si la
lupt5, tot el insusi, fiinbc5 ihsi line firea.
SA ni tinem firea orice am fi chemati sä facem si s5 suferim.
$i alte generatii, veninb bupa noi, ne vor insemna intre aceia cari
n'au besperat si n'au bezertat, cari s'au st5pinit be ajuns pentru a
fi cu sufletul mai presus be orisice nevoi._
28 Septembre, 1916.
Nu la plkinte...
Foile germane spun la orice prilej, bup5 inceperea rázboiului
nostru, neplAcut infaiu, apoi amenint5tor, cA Romania si-a insirat
oastea alAturi be a celorlalte State apArAtoare ale breptului, numai
pentru cA are siguranta, o sigurantA absolut5, c5 aliatii vor invinge.
$i aceastA pArere o intilnim si in prietenesti foi parisiene, care se
rostesc cA avem chiar o .gintreitP sigurant5.

www.dacoromanica.ro
 N. IOR GA 179

Ca Romania, Stat mic, fara usine si secrete tehnice menite

a-i asigura succesul, n'a putut intra in luptd becit atunci cinb, pre-
cum spuneam si altà bard, ea putea crebe ea' abausul puterilor sale
ar fi in stare sd hotärasca biruinta tuturora, nu este nicio inboiald.
Ar fi fost, nu gràbiti, nu neprevAzdtori, nu usurateci, ci criminali,
conbucAtorii full, baca ar fi fAcut altfel. Dar ca noi am pregAtit
numai o bemonstratie, fie si singeroasa, cinb altii au ajuns la ca-
p5tul carierei, era o jignire, pe care o putea intelege oricine, iar
azi este o calomnie.
Am jertfit mii be solbati, floarea ostirii noastre, pentru a
impiebeca pe Bulgari be a ajunge la gurile Dunarii, pe brumul spre
'Obesa. Alte mii be oameni tin astazi in loc atitea bivizii bin cea
mai buna armatd germand si flác5ii nostri, inteun avint ca al strä-
mosilor, luptä cu pusca impotriva celor mai grozave arme be bis-
trugere si ieau cu mina goalà mitralierele. Zi be zi aproape, Bu-
curestii stau in ploaia be bombe. Iar siguranta ajutorului, cinb ni
lrebuie notia, fireste, n'o putem avea.
N'am prevAzut toate acestea ? Cei mai multi am prevgzut. Am
pus tot prezentul nostru in joc pentru tot viitorul la care putem
aspira. Si aceasta nu inseamna, crebem, a merge, cu ctripla sigu-
ranfax, in buzunar, la plAcinte.
29 Septembre, 1916.
Align no01 cei de-aid.
Crebem cd nu e nimeni care sa uite ca allturi be avintul ca-
valeresc al solbatilor nostri bin Dobrogea sint si altii cari Iuptä pe
acelasi pämint pentru aceiasi bung mild : Rusii inburatori si Slrbii
prinsi be setea be a-si pebepsi cruntii si necrufatorii busmani.
Vorbinb abeseori romineste ca si noi, Sirbul are Inca sufletul
eroic al vechilor balabe. Se bate pentru ca stie pe l3ulgar in MO,
yeti zice. El insd nu abmite. A si spus-o unul cuiva care atingea
acest motiv.Eu ma bat be brag ; ma bat fiinbed asa-mi place mie
sä ma bat.
Calm ca o noapte seninA be iarna in tam lui si avinb ca si
binsa scaparari be luminä be o puritate be biamant, solbatul eta-
tucului» sau imparatul merge sigur, fAr5 graba, bevotat si incintat
ca poate oferi bevotamentul sat!. Viata e scurta, si n'o bespretu-
www.dacoromanica.ro
 180 nzboiul nostru In note zilnice

este. Pe cutare pi* cinta muzica militara ; ofiferii petrec, vorbesc,..

rib. De-asupra WA pasarile be moarte, Harpille ucigage, care spurca
gl spirit-ed. Instinctul firesc face ca, un moment, grupul sä se im-
prästie. Dar iata generalul : a facut un semn. 4 N u e nimic ! Toata
lumea la locul ei.s $i bombele abauga boar la accentele vitejegti ale
muzicei o nota be realitate funebra.
29 Septembre, 1916.
Cineva care lipsete.
Din tot ce s'a scris bespre razboiul be fatä nimic nu m'a
migcat mai mult becit povestirile bespre acei solbafi francezi cari
nu ucib. Imbracafi cu totul ca gi ceilalfi, purtinb arma ca gi bin-
gii, ei apar numai in abincul trangeelor pentru a ba binecuvintarea
celor ce mor gi pentru a ribica, in zile be serbatoare, sufletul tu-
turora catre Domnul, batatorul be biruinfa. Obatä erau preofi pen-
tru orice crebincios, acuma sint intaritori gi mingiietori pentru al lor.
Din greu se lupta solbafii nogtri, gi ei sint bintr'o rasa care
nu e beprinsa a merge in altá lume fara stravechile batine care
ajuta sufletul in calatoria lui. Cit n'ar bori ei sa aiba in clipa bin
urma putinfa impartaganiei gi in clipa govairii inbemnul care 0 li
spuie ca gi pentru legile sfinte ale lui Dumnezeu se lupta...
Nu-si bau sama oare tinerii nogtri teologi, scutifi be regle-
mentele militare, unbe e, totugi, locul lor ?
29 Septembre, 1916.
Confidens domino
non movetur...
Aceste cuvinte latinegti inseamna: cCine se increbe in Domnul
nu se inspaiminta,.
Cle se cetesc pe o moneba be argint bin 1647 purtinb leul
Terilor.be-jos gi insemnarea cá a fost batuta pentru Confeberafia
BelgicP, pentru Olanbezii gi Belgienii rasculafi impotriva Casei be
Austria bomnitoare In Spania spre a-gi capata Iibertatea gi nu°
tirnarea.
E abevarat. I Cine se increbe in Domnul nu se inspaimintas.
$i numai acela care se increbe in Domnul.
Domnul e bunatatea gi omenia, Domnul e compatimirea gi

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 181

n-dla, Domnul e binefacerea si ajutorul si innainte be toate, Drepta-

tea, Dreptul este Domnul $1 Dumnezeul nostru.
Citi creb 6 biruinta se capdtd numai prin numár, numai prin
organizare, numai prin unelte, numai prin minte $1 muschiu WI .
niciun abaus al constiintei $i inimii, citi nu-1 pun in socoteald, acest
abaus la vràjma$ si nu se simt in stare a1 ba bele binsii, aceia
la mice clätinare a cumpenei, se infricoseazd $1 piing.
Dar top cei cari creb a in hotäririle pe care graiul nostru le
pune in seama unei Soarte oarbe, care nu poate exista tocmai pentru
a trebuie sd o crebem oarbd, se amestecd o putere pe care niciobaa
n'o putem urmdri si lamuri numai prin socotelile fortelor materiale.-
acela, si in mijlocul infringerii, si in prigonire $i in temnitd si in-
naintea rugului si a trunchiului be Mere rdmine intreg in curajul
sdu, fiinbcd stie cd toate aceste silnicii sint trecdtoare, si cine le
face le pläteste totbeauna inzecit, inmiit.
Ca unul ce se increbe In Domnul, el nu se inspäiminte.
30 Seplembre, 1916.
i pentru ce ?
Pdmintul, nenorocitul be pdmint al oamenilor, a lost tulburat
abeseori be räzboaie grozave, besi niciunul nu se poate apropia be
grozdvia celui be azi si be leri, a celui care be boi ani si mat
bine ni bd zilnic numai privelistea, uneori luminatà be eroism, a
omenirii ce' singerd si sufere.
Dar n'a fost pdnd acum un singur rdzboiu care sd nu fi ur-
mdrit, peste atitea jertfe, un scop pe care sd inbrdzneascd a-I mar-
turisi aceia cari 1-au inceput.
Dacd astdzi insd ar fi o constiinta, si zgubuinb be piept, be
acel piept fail mild, Germania oficiald, ar intreba-o be ce a che-
mat asupra omenirii atitea nenorociri, ce ar raspunbe, ce ar pulea
ea sa rdspunbd?
Au fost rdzboaie pentru o ideie mare sociala: rdzboaiele Re-
volutiei franceze, cu libertatea omeneasca scrisd pe steaguri. Au
fost rdzboaie pentru un on: mare, a carui minte creatoare fagabuia
oamenilor asezdminte pe care sá se poata sprijini statornic veacuri
intregi; räzboaiele lui Napoleon. Au fost razboaie pentru o cultura
mai innaltä, abecd pentru una care, primità be oricine, sä-i fie si
lui tot asa be folositoare ca $1 acelora cari au abuso in virful su-

www.dacoromanica.ro
 182 RAzboiul nostru in note zilnice

Melon razboaiele lui Alexanbru-cel-Mare. Au fost razboaie pentru

o mai bunä organizare politica' a lumii intregi, biruitorul binb be
la binsul ceia ce lipsia altor popoare: razboaiele Romei.
Dar ce abuc omenirii acesti trufa$i salbateci be la Berlin ca
sä li se ierte crimele Fara pareche?.
Ibeia mare sociala ? Calciiul iuncarului pe spinarea multimilor
muncitoare ?
, Omul mare : ma$ina!
Cultura mai innalta: bistrugerea sufletului omenesc in tot ce
are mai bun si mai folositor semenilor sal !
Binefacerea politica: izgonirea bin tara stramosilor a tuturor
celor slabi i colonizarea cu Germani.
Triumful mebiocritatii organizate, al turmei be prosti pazite
be clini rai gata sa rupa pe oricine nu se lasa tuns be bacii bela
Berlin, acesta e programul.
Si Germanii au nerusinarea be a-I infati$a unei lumi care
bela riristos incoace a trait aproape boua mii be ani silinbu-se a
li tot mai buna.
30 Seplembre, 1916.
Situatia.
Suntem in befileurile Carpatilor i ne apäram. Ne aparam
acolo unbe s'au aparat, i cu izbinba, be atitea ori, strmo$ii nos-
tri MO be busmani mai numerosi $i mai bine armati becit noi, bar
-ai nostri aveau, in schimb, un suflet mai mare.
Sufletul mare, acesta s'a bovebit mai puternic becit orice mij-
loc be lupt a. pe lume. El poate inlocui cele mai puternice tunuri
fiinbca poate rezista 'Ana la abucerea lor. Cl poate repara si cele
mai grave greseli fiinbca ZIA timpul ce trebuie pentru ca urmärile
lor sa fie inlaturate. Doar un suflet, un suflet hotarit i inverpnat
a creiat i aceste unelte la aceia cari le au astazi.
Popoare care se minbresc azi cu biruintele lor, care striga
siguranta succesului final au avut amenintarea mai aproape. Parisul
auzia bataia tunurilor germane, care si astazi se afla la mai putin
be 30 kilometri bepartare. Rusia a pierbut un regat. Si sufletul na-
tional, pus la aceste incercari grozave, a stat nebiruit in fata bus-
manului, caruia pe urma i-a rasplatit.
Solbatul nostru e i acum gata a merge cu jertfe pe brumul
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 183

biruintei. Numele generalului Averescu ii b5 si acum siguranta care

se cere, pentru avint. In beosebire be Serbia be la 1915, suntern
in legatura cu un .9,3 de puternic aliat ca Rusia. In Dobrogea
este o armatà invingAtoare, si cea bin Arbeal ,a bovebit cd poate
si ea sa invinga. Niciun contingent nou n'a fost chemat sub stea-
guri. 0 revisie atentä ni poate ba si acum zeci be mii be solbati.
Tara n'a pierbut nimic bin puterile ei.
Si tinem minte insa acest lucru : cu sufletul ce trebuie, Ro
mania poate birui; fara dinsul, infr2ngerea ei ar fi, nu un asasinat,
ci o sinucidere.
30 Septembre 1916.
Spiridon Lambros.
Profesorul atenian Lambros a primit sarcina be a forma ca-
binetul grec.
E un om in vristä, care a muncit mult ca s'a ajungd bin col
tisorul säu macebonean, unbe se vorbeste romAneste, la catebra be
istorie a Universitätii elenice si la marea reputatie be care se bu-
curà, nu numai in patria sa, bar in lumea intreag5.
Istoric si filolog, bar mai ales istoric, privirea lui a cuprins
intregul orizont al cercetarilor cu privire la l3izant si la provinciile
grecesti. CaTdiorii bese, o petrecere inbelungatà in Apus, scormoni-
rea rabbatoare a comorilor be la aluntele Athos, cunoasterea Gre-
dei sale binteun capa't in altul 1-au racut sa aibd in cartoanele sale
un nesfirsit material be bocumente pe care-1 tipâreste rAbbätor in
frumoasa-i publicafie trimestrialsa, 411ou1 amintitor E1in7,, care e
rebactatà be la un capät la altul be sirguinta sa.
StApineste ca pulini altii limba green' in toald amploarea si
in toatd fineta trabitiei sale literare. flu obat5 la prilejuri be ser-
bltoare amintirea str5mosilor, a luptelor, si suferintelor lor, a g5sit
un glorificator inspirat in profesorul acesta care este in stare sä
stabileasa si cel mai märunt punct be erubitie si sd bete si cel
mai larg avint sentimentelor sale be patriotism.
La moartea regelui Gheorghe, a pomenit in cuvinte miscate
o viata be om cuminte care s'a potrivit imprejurärilor fara sá in-
cerce a le bomina ; a c'autat tot ceiace putea sä innalte chipul Su
veranului asasinat. Se pare ca a avut legAturi cu binsul, si che

www.dacoromanica.ro
 184 Rdzboiul nostru in note zilnice

marea sa la guvern WA motive politice s'ar explica astfel ei mai

bine becit prin marea lui autoritate morald.
Se zice cd e germanofil flinbcá are legaturi cu invatatii bin
Germania. Dar germanofilia e altceva becit aceastä comunicatie frd-
teasca be obinioar5 intr'un bomeniu be unbe am crezut atitia ca
se poate ajuta esential opera binecuvintatei intelegeri bintre oameni.
luncarii bin Prusia cari au facut rázboiul numai barbati erubiti nu
sunt.
Daca altii vor lucre insä sub haina respectatului profesor, va
fi, be sigur, altfel.
30 Sep fembre, 1916.
Glasuri din Franta.
In ultimul numär bin revista cLes Annaless., b. Paul Descha-
nel, preeebintele Camerei franceze ei, baunazi, oaspetele nostru la
Bucureeti, inteun articol cálburos, expune negociatiile care au pre-
cebat intrarea noasträ in actiune, calificinb Romania be sord latinä
ei be (dila a politicei francezev (sub Dapoleon al III-lea). Se re-
cunosc motivele unei politice care nea tinut atita timp beparte be
Franta, care tpe atunci a fäcut päcatul be a neglija prea mult Ro-
mania». 4cData aceasta», spune bsa, epactul e befinitiv. El va fi
pecetluit in singe, be victoriel*.
Poetul jean Richepin, a carui primire in Bucureeti a fost aea
be simpatick bä mai mult bunele sale amintiri- Constatä cd imicio
nuanta, be cugetare sau be expresie a unui vorbitor francez nu
amine neobservatà be ascultatorii romini,.
D. S. Pichon, fost ministru al Afacerilor Sträine, aratã partea
pe care Napoleon al III-lea a avut-o la Unirea Principatelor (bar
reprezentantul Franciei la Congresul bin Berlin, Wabbington, a M-
alt acolo altceva becit csä ni bea 1Dobrogea»).
D. Franz Funck-Brentano bä, cu besmnuri bin viata noastra
populard (olteni, macelari, iaurgii, chivute, precupeti), amintiri binteo
csalatorie in tarä la 1912. D-sa e bibliotecar al Arsenalului ; am
fäcut stubiile impreura WA ca atunci sa fi avut placere be a-I
revebea.
Foarte frumoase reprobuceri be tablouri (Oe $tefan Popescu:
Hrana seceratorilor, ei be Stoenescu ; ei fotografii artistice privinb

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 185

viala be la Ora). Dorobantul lui Grigorescu nu lipse$te. Sint $1

privelisti bin tail $i chipuri bin Arbeal.
50 Seplernbre, 1916.
Retrageri mai vechi.
In nebumerirea $i temerile be azi se vebe $1 cit be perictilos
este ca ebucatia unui popor sa nu cuprinba, pe linga predicarea
In fie care moment a acelei religii a datoriei indeplinite pänä la
capit, de oriOcine i orice ar fi, 5i o larga cunostinta a trecutului
terii 5i natiei.
lath, faptul, care putea sä fie prevazut, ca Germanii, boritori
be a afi$a ceva atunci cinb fara aceasta guvernul ar fi atacat cu
ultima violenta in Parlament, vor arunca tot ce pot, intr'o pornire
besperata, asupra Rominilor, faptul cä aceasta a abus retragerea
unor trupe Inca prea mult razletite ca sa poata prezinta un front
consolibat, be la Top lita pana la Or$ova, faptele acestea ramin ne-
intelese, $1 omul cel cuminte ca $1 calul la ham se sperie be ce
nu poate intelege.
Dar tara noastra e asa incit oHce lupta cu un buman mai
puternic trebuie sa abuca $i retragerea momentana care nu in-
seamna insa o renuntare.
Stefan-cel-Mare nu e cunoscut, creb, ca un fricos. Ei bine,
nu obata el s'a retras fata be atacuri venite be peste Carpati ori
be peste Dunare. In 1467 el n'a aparat contra lui alateia$ Corvi-
nul 4 befileurile, macarpe care multi le creb invincibile, ci a
lasat sa se cotropeasca $i arba toatá tara pana la Siretiu, iar-
el 1-a asteptat pe bumani la Baia, bestul be aproape be Ca-
pitala sa, a$ezata la celalalt capat al Molbovei. Si rezultatul a fost
a oastea ungureasca intreaga a peril, $i regele trufa$ a iesit bus
pe targa cu bouà rani in spinarea sa be fugar.
OH era poate un besperat acela$ Stefan, cinb, la 1475, in-
timpina pe Turci, nu la Dunare, ci in margenea Vasluiului, pana
tmbe se retrasese, pentru a-i främinta acolo in mlastinile paburii ?
Parasise el oHce crebinta In 1476, cinb opri pe Turci in funbul co-
brilor Neamtului? Cinb, fiinb invins si pierbuta oastea lui intreaga
boieril morti, taranii risipiti pe acaskel gäsi totusi, in noua sa
retragere, mijlocul be a 4 se ribica bin nou asupra biruitoruluiv,
www.dacoromanica.ro
 186 R5zboiul nostru in note zilnice

cal'arinb slobob", spune isvorul contemporan, ,,bela un capAt al

ferii sale la altul".
Dar be cine se poate lipi mai pufin cuvintul be frica si bes-
perare becit be furtunatecul mihai, pe care ca viteaz 1-au stiut toti
si ca viteaz il pomenim si noi ? $i la 1595, bupá Caluga'reni, o
mare si stralucitä biruinfk el a IScut cea mai intinsa retragere ce
se pomeneste in trecutul nostru, infunbinbu-se in munfii Argesului,
pe cinb Sinan-Pasa, invinsul, ocupa Bucurestii, punea comanbant tur-
cesc in cetate, prefacea biseticile in moschei si organisa fara pentru
stäpinirea birecta a Turcilor ? $i peste citeva sgptämini, innaintea ace-
luiasi fllihaiu Duarea ajungea sä fie mormintul vast al n'Avglitorilor.
Nu, retragerile sa nu ne inspaiminte. Generalul care comanba
astAzi pe frontul ameninfat va sti unbe si cit trebuie s'a se opreasck
De altceva am putea sa' ne temem, bar stä in puterile noastre s'a
n'avem be ce ne teme. Cu niciun pref, bin partea nimänui, z60-
ceala, neincrebere si abbicare, ceiace inseamna beserfiune. Avem
sá incuraja'm armata prin supunerea la oHce nev oie, iar nu s'o
bemoralisam prin fipetele unora si prin sovaielile altora. Cu cit e
cineva mai sus, cu atita sä-si st5pineascd sufletul mai bine. Cine
se teme, s5 se inchiba in cask oricine ar fi, iar cine iese bin casa
pentru a sfátui sau a orinbui, sä abuca numai solia unei increberi
sprijinite pe munca si bevotamentul fiecaruia.
$1 atunci, peste ori cite ceasuri rele, lupta grea pe care am
inceput-o va atinge finta ei.
1 Octombre, 1916.
()cited *1 solciati germani.
Un spaniol face, bupà prietenii sal francesi, o interesanta
constatare cu privire la germanii cari se bat in Franfa. Solbafii
sunt viteji, bar si oameni be omenie. Se infeleg cu Francezii ca
sa-si aibä obihna la mincare, vorbesc cu binsii, cer still bespre
razboiu, rib impreuna, se preg5tesc, pare-ck pentru vremuri be pace.
Dar ofiferul,acela, be orice grab ar fi, e altà spefa. Aspru,
báfos, tAcut cinb nu are be aruncat o batjocurk be scuipat o in-
sultk acela e supraomul, e ales ul lui Dumnezeu, e stapinul prin
brept be nastere asupra omenirii roabe. El nu stie sa vorbeasck
el nu poate sä ribk www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 187

Om inferior nu e pentru binsul numai Francezul, oricare ar

fi el, numai strdinul be orice nafionalitate, bar si soldatul säu chiar.
Unul voia sd-si rupd banbajul si sa se omoare mai begrabd becit
sd consimtd a zdcea aldturi be un caporal german r5nit.
13ätaia solbatului e la orbinea zilei. Li e mild Francezilor be
ce Ob. Spaniolul povesteste o anecbotà caracteristicd. Un astfel be
schingiuitor era urit si be busman. Cifiva Parisieni se Invoird sä
inbatoreascd pe vecinii Germani impugcinbu-1, si, cinb, bupd invo-
iald, il nemerird in cap, bin transeele inamice rásund un cmulfd-
mim spus bin toatd inima.
a
Astfel be constatäri abuc insä pufind mingAiere.
Dacd rasele ar fi asa, bele sine, prin voia soartei, atunci nu
e nimic be fäcut. Un popor gata be prabd, be ucibere trebuie boar
nimicitceia ce nu se poate , strivitceia ce e greuca sa aibd
pace ceilalfi. Si fard oarecare garanni cine s'ar incumeta sd lucreze
la cläbirea cea grea a civilizafiei?
Dar nu e asa. Vinovafii nu sunt atita oamenii, cit scoala ce
li s'a facut. Asa i-ai crescut, asa-i vezi; asa i-ai voit, asa fi se in-
fäliseala. Sufletul omenesc, strins bin copilgrie in anume tipare, se
besvoltà bupd binsele. $i iaig cum, bin bdiefi veseli si vioi, faci,
prin cZuchtz-ul german, prin bresaj, fiare be prabä capabile be
orice. $1, cinb li bai pe mind un popor, ei il buc, nu numai la ru-
ina morard, bar si la besonoare.
Deci rdzboiu pand la nimicirea clasei bominante germane, care
nu se poate bespärn be sistemul care a si creat-o. Iuncdrii mili-
tari, iuncárii civili, iuncdrii inbustriasi si comerciali, tiranii tuturora,
incepinb cu ai lor, jos! Iar, pe urrnd, ce e be fAcut cu ceilalfi, se
va vebea,bupd breptul altora be a nu trdi necontenit supt ame-
ninfarea unor astfel be vecini.
1 Oclombre, 1916.
Generalul Sarrail.
in culegerea sa be impresii, t Printre ruine,, ziaristul gi scri-
itorul spaniol Gomez Carillo bAl si o schifd care infdfiseazd pe
generalul Sarrail, cel care asteaptä si este asteptat, la bistanfa be
vre-o 500 be chilometri care besparte silinfile noastre catre ace14
scop.

www.dacoromanica.ro
 188 Räzboiul nostru tn note zilnice

E un bátrin voios: ccel mai amabil, cel mai zimbitor bintre

generali,. IsViscut in Carcassonne, tocmai la Sub, e aproape Spa-
niol. In rOzbotul bin Apus a biruit pe Printul Imperial, cu corpul
III, in Septembre 1914. A luptat apoi la Verbun. Aid a lost omo-
nt un cal supt binsul. De si atitia-I intreabá ce face, Carrillo crebe
ca in sufletul lui se ascunbe borinta be mare rázboiu fatis, lute si
hotáritor, in locul acestui cräzboiu be asebiu in mijlocul cimpuluiv,
cum spunea el insusi. E sigur cä cziva victoriei va vent,. Ii iu-
beste copiii, ccopiii lagOrului, ostasii... c$i atita..
cSarrailx,, spune scriitorul, nu e becit cea mai perfectã per-
sonificare, in marea sa curtoazie unitä cu sufletul sàu foarte puter.
nic, a tipului be ostas francez.,
1 Oclombrie 1916.
Scrisori de soldati
Francezi.
D. Charles Foley a avut buna ibeie be a cuprinbe inteo
carte intitulatä ckliata be räzboiu povestitä be solbati* (Paris 1915),
,c) sumä be scrisori innaltatoare si buioase, bin care icoana abe-
väratà a luptelor uriase se besface mai bine becit bin orice po-
vestire istorica.
IMO citeva pasagii.
1. Despre un preot:
Deobatä vab pe unul bin camarazi, caporalul rezervist D.,
vicariu in Tara BascO, ribicinbu-se afara bin transee.
Ai innebunit I Vreai sd te bea jos? ii strigaiu.
Cu un gest, el comanba tacerea.
Multi bintre ai nostri vor räminea poatb aid, ni spune
binsul. As vrea sä vá bau binecuvintarea. -
Dinbu-se putin in urma, el ingenunche, cu fata spre busman,
intrecinb cu tot bustul parapetul transeii.
Toate fruntile se bescopär.
Cu un glas care tremurä putin, el incepe Crezul. Foarte
aproape be urechea lui, o suieratura-1 face sä tresarä. Ultä o frazá,
bar, potolinbu-si nervii, se reculege inbatä. 5i mintuie cu Ufl glas
limpebe si tare.
Apoi, binb binecuvintarea, el cere :
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 189

SA spunefi cu mine be trei ori Tat Al Nostru.

Linistit, cu minile unite, cu pieptul beschis gloanfelor si mai
bese, care bat aerul in jurul lui, el spune rugAciunea incet, pentru
ca aceia cari o uitaserA s'o poatA repeta bupA binsul.
Cinb a sfirsit, el fAcu un larg gest be binecuvintare. Apoi,
lute, be bata aceasta, el sare innapoi in tainifa noastrA, cu inima
vioaie si trupul neatins.
Porneste pe rfs, si noi,noi plingeam.,
IscAleste un sergent.
*

Inteo scrisoare bin Septembre se vebe un sergent german

strivinb in treacAt tibvele rAnifilor francezi. Unul se luptA apucinb
besperat patul pustei coborit asupra capului sAu. Nu isbuteste, si
singele sare asupra acelui care, cu groazA, povesteste sAlbAtAcia.
Pe ceilalfi rAnifi ii inchib intr'o ;tura cAreia-i bau foc la cele
patru colfuri.
*
Scrisoarea unui cApitan : *Toate acestea vor avea un sfirsit.
Vom invinge, cAci logica o cere; cad pe fiecare zi meritAm pufintel
mai mult biruinfa befinitiva, prin voinfa noastrA, prin bespreful
.absolut be moarte, prin zimbetul cu care primim fiecare bin mize-
rifle noastre,.
*
Scrisoare be instiinfare pentru moarte : t Fiul b-v, n'a bispA-
rut intreg, boamna. Sufletul sail e nemuritor pentru a e suflarea
lui Dumnezeu si pentru ca se confunbA cu sufletul Franciei,.

Pentru a ucibe mai bine, Germanii ribica o cruce lingA tran-

vele lor ca pentru un mormint, pe care toff il respectà. Si, la
momentul prevazut, ei fru be acolo I
1 Octombre, 1916.
t Nicolae Filipescu.
In ceas be mari si grele griji ne pArAseste unul bin acei oa-
meni in care li place popoarelor sA van pe conbucatorii lor che-
map pentru astfel be primejbii.
Nicolae Filipescu a fost o mare si _neastimpAratA energie, ca-
pabila be tot binele bacA un scop bun ii stAtea fnnainte si sfAtui.
www.dacoromanica.ro
 190 Rizboiul nostru in note zilnice

tori buni II Incunjurau. A fost un ostas be temperament pe care

ironia soartei II aruncase in miflocul viefii politice, care cere alte
mijloace. Inteligenfa lui i le-a insusit si pe acestea, unii zic chiar:
infr'un grab superior, bar nu obat5 prietenii s5i cei abev5rafi au
putut constata cu burere cd se umbriau astfel acele mari calitafi,
be vitejie mostenitä, be str5mosesc avint care-I chemau iii altà
arena.
Ochii lui marl rotunzi aveau o duraturl be o verzuie lumina
care cerceta in cugetul aceluia cäruia-i vorbia cu oprirea fix5 a
reflectorului ce cautar pe busman. Uneori insa un usor vät se lása
asupra lor. Aceasta insemna c5 asupra sufletului tare al acestui
om be fier a trecut o tainica unba' be inbuiosare. Aceasta nu se
intimpla becit atunci cinb Filipescu vorbia be Patrie si be Neam.
Mintea lui si-o finea pentru alte scopuri, inima lui o 'Astra pentru
aceasta.
A borit Razboiul cu o patim5 oarb5, furioasa. E singurul care
1-a borit asa. Si e singurul care I-a borit pe el, Razboiul, mai mult
si becit sfintul scop pe care trebuie sa-1 ating5. El nu se putea
impaca nici intr'un chip cu gInbul c5, intre steagurHe incununate
cu glorie, al Romäniei lui lipseste. $i i se parea cg, atita vreme cit
acest stcagoricare i-ar fi soartanu fluturä linga ale acelor ce
ap5r5 breptul, Patriei sale-i lipseste ins5si viafa morall
In acesti ani be nespuse chinuri ale consffinfei fiecaruia I-am
auzit abesea vorbinb mulfimii, care-I iubia poate fiinbca el, boier
pana in virful unghlilor, n-o iubia prea mult si o stima IncA mai
pufin. El nu finea biscursuri, ci anunfa axiome. Din främintarea
grozav5 ce vuia in sufletul lui se besfaceau stingaciu blocuri be
imensä elocvenf5, uneori brusc5 si frusta. Ele nu convingeau, ci
striveau. $i o salbatic5 elocvenfd scapara luminoas5 bin napras-
nica loviturl a acestor fárime be stina Asupra celor be MO tre-
ceau fur tuni elementare cinb scinteia izbutia s5 apart arzfribui
sufletul.
$i- a cheltuit astfel viafa inteaga. Toatä puterea lui s'a bus
asa. Sufletul lui s'a consumat tot. El trebuia sa moara bupl cit
traise in acesti ani be sublimd burere a omenirii.
Acuma se obihneste. Acela ce s'a sträbuit mai greu are par-
tea a a mai tisoar. I-a fost bat sä nu-1 mai tulbure i aceste griji

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 191

be astazi. Dar si in funbul mormintului ceva I-ar putea face sa

tresalte, acel ceva pe care tofi cei buni si viteji, cu singe si cu
lacrimi, cu besperaia sforfare a fiinfei lor intregi, o cer, in acest
mare si aspru ceas, impotriva silei pagine si a urii inviersunate :
Diruinta!
2 Octombre, 1916.
Lumina' din afarä
§i lumina din iálantru.
Pe calea cea grea a omenirii, cale be osinba chiar cinb tre-
buie sä ajunga prin cruce, prin rastignire la innfltarea glorioasa, o
lumina trébuie sa Inbrepte pasii ce ratacesc, ce se poticnesc ori se
opresc be oboseala intre pietrele Räului cu care e samänat acest
brum al nostru pe pamint. 0 lumina fara care prapastiile care ne
asteapta pretutinbeni ne vor Inghiti si nu mai este putere pe lume
care sa ne poata scoate be acolo.
Tot ce facem noi se Inbeplineste prin aceasta luminare a ros-
turilor noastre. Cu patima, uneori cu besnabejbe o cautam.
Unii, mai trufasi, creb ca nu trebuie sa o ceara beat be la
intimplarea prielnica, be la vechiul si vesnicul In§elator care e no-
rocul. $i norocul aprinbe luminarile, faclioarele unbe-i place si cinb
ii place. Te poarta pe ele cIt vrea si cinb nu vrea le ascunbe. 0
furtuna se rapebe asupra lor f i le stinge- Drumetul care se crebe
sigur be aceste luminite se prabuseste si, obata pentru totbeauna,
bispare.
Este o alta lumina Insä, care cu greu se aprinbe, bar, obata
ce aratä calea, nu va lasa-o niciobata in intunerec. Te-ai strabuit
sa-ti faci inlauntrul tau lumina care nu se stinge becit obata cu
viata, lumina convingerii absolute, a bevotamentului färä gre§ a
marii constiinte care nu poate Wad. $i, atunci, nu numai ca tu
Insuti vei sti totbeauna, in ciuba soartei rele, sa-ti inbrepti pasii,
bar calea va fi luminata sigur pentru mii si mii be oameni.
Cine are aceasta lumina sasl ofere si conbucerea in vremi ca
acestea- Dar numai cine o are.
2 Octombre, 1916.
www.dacoromanica.ro
 192 RAzboiul nostru in note zilnice

Ce doresc Francezli.
Inteo lucrare recentg, be geografie istorica un scriitor francez
area, cu voia censurii, pang unbe infeleg a se intinbe Francezii
macar unii bin elin cazul, pe care1 crebem tofi ca se va
probucdal biruinfel bepline contra Germanilor.
Nu abmite singurul brept al graiului, bupa care toll cei ce
vorbesc aceiasi limba, ar fi cuprinsi in aceiasi fara. E partisanul
farilor intregi, farilor incheiate, care sa poata fi aparate. $i pentru
aceia-i trebuie valea Illoselei intreaga, ii trebuie csanful» cel mare
al Rinului.
Ca argumente mai abuce si asamanarea moravurilor intre
acesti vorbitori be limba germana bin Maienfa, bin Trier-Trèves si
Mire Francezi si atitea amintiri istorice care-i leagg.
2 Oclombre, 1916.
CArtile celor ce s'au jertfit.
Della Siberil de EUGEN GOGA

D. Eugen Goga a fost, in sila, ca atitea mii be frafi al sai,

catana imparateasca. A fost pus la juramintul bin buze, impotriva
cgruia sufletul blastäma, a fost carat pe cimpul be lupta, a vazut
acolo nemai pomenita zapaceala a unei armate fail conbucere si
fail ibeal, a asistat la uciberea be ofiferi fara inima a unor solbafi
cari n'aveau alta villa becit ca nu erau mai insuflefifi becit acesti
sefi miserabili, a incasat si el toate batjocurile si injuraturile lor.
Apoi o rang binecuvintata l-a scapat Cu spitalul in care se gäsia
a trecut in minile Rusilor.
A bescoperit la acestia ceiace nu banula, ceiace nimeni nu-1
invalase a banui: Blinbefa cresting a omului care n'a cetit pe
Dietzsche in ebifie pentru popor si pe Bernharbi in brosura pentru
cazarma. Cutare solbat simplu si-a luat suba be pe binsul in aspra
noapte be iarna pentru a acoperi, in camp, pe ranitul care tre-
mura ; cutare fetifa a scris versuri ca sä stie prisonierii Ca bin-
eoace be front nu mai este nicio busmanie, cutare ofifer superior
a smuls bin banii lui pentru ca sä ajutepang la bovaba unor vicii
nerusinatepe colegel austroungar la nevoile lui. N'a fost cask

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 193

care sa li fie inchisa, la cei buni ca $i la cei rai ; n'a lost con-
vorbire prietenoasa care sa nu-1 caute pentru a-i mingiia, ferinbu-se
be a atinge in sufletele lor minbria care singera. Celor fara familie
s'a incercat a li se crea un mebiu be familie. Si, in schimb Neam-
tul a batul, Ungurul s'a obraznicit, Turcul a alergat bupa femel, iar
cite un Prusianofitera furat, sub ochii autorului, rufaria spita-
lulu!, ca s.i traga o bataie ca aceia Turcul, care uitase ca obrazul
care-I pälmueste e al unui scump aliat.
Toate acestea sint spuse foarte vioiu, cu o verva tinereasca
abmirabill Chinuri be constiinta, indierari, grozävii bin bosul fron-
tului, biscutii be captivitate, incercari be iubire, toate se amesteca
in capitole care fac impreunä cea mai pläcuta lectura, si in poves-
tirea autorului nu obata se intilnesc atitea pagini osebite, be bu-
rere sau be gluma, care formeaza, be fapt, alte povestiri.
Nu-i va parea rau nimanui ea a luat in mina aceasta carte.
2 Ochimbre, 1916.
Ajutorul Italie/.
In momentul cinb o ofensiva bine planuità si conbusa cu o
energie besperata ataca Italia prin partea cea mai slaba a hotare-
lor sale, prin aceia care fusese lasata innabins asa pentru a per-
mite oricinb invabarea teritoriului Italian, cinb Venetia, cu biseri-
cile ei sparte be aeroplane, era amenintata sä vaba bin nou pe
urmasii be astazi ai sbirilor lui Silvio Pellico, ai temnicerilor bin
4nchisorile mete un cutremur a trecut prin sufletul tuturor ace-
lora cari au inteles ce se cuprinbe, loc be loc, pas be pas, in
aceasta bumnezetasca tara. bar, pentru Italia insäsi oricit be sigurä
era be tortele ei militare a fost un ceas be amarnica burere.
Atunci Rusii lui 13rusilov au navalit, cu toate puterile, fara
ai bramalui jertfa, asupra abunaturii austro-unguresti si au silit
pe calaii jafuitori, cari se gatisera a.pi lua pretul silintelor ce Wu-
sera a se retrage spre culcusurile lor be hotar, ingabuinb apoi
Italienilor sa iea Gorizia.
Situatia noastra fata be besperatul atac german, a carui tintá
o cunoz$1em, SalIgna cu aceia a Italiei in zilele be la Asiago. Ace-
iasi burere urnple sufletele noastre, cificit be siguri sintem be for-
tele noastre militare.

www.dacoromanica.ro
 194 Räzboiul nostru in note zilnice

Aliafii au pentru ei insii un prea mare interes sd revenim la

situafia be acum boud-trei saptämini, la ofensiva pdräsita diva
limp, ca sd nu facd tot ce e cu putinfd pentru ca acest pdhar sd
treacd be la noi.
Dar intre ei tofi nu e niciunul cdruia sd-i fi fost partea mai
mult becit Italiei be a trece prin grele ameninfdrl ale busmanului
pentru ca pe urmd sd mulfumeascd bin toatá inima prietenului
care si-a facut batoria fail be binsul.
Genera lul Caborna a luat asuprd-si fafd be noi rolul pe care
fail be Italia si-I luase Brusilov. Succesele be pand acum sint cele
mai frumoase; 5.000 be prizonieri cazufi in minile armatelor ita-
Ilene fac cea mai elocventà bovabd. Asteptdm cu increbere urmarea.
Si, cinb vom respira iaräsi fang si abinc, busmanul comun
va vebea cd in Liga pentru libertatea popoarelor nu existd Orli
mai slabe, ci numai un singur front care-si stringe cele mai muIte
puteri acolo unbe cu mai multd funie e atacat.
4 Octombre 1916.
StrAinul cel din lAuntru.
Innaintea unei marl clabiri bin Bucuresti lumea vebe, nu WA
oarecare semne ale sentimentelor care o främintä, un grup be
oameni cu infáfisarea strdind pe care grija be noi insine si mita
be binsii i-a pus acolo.
Sint cei mai favorizafi bintre acei oaspefi ai Rominiei, cari
si-au fäcut aid, nu numai o avere la care poate nici nu ginbiau
acasà, bar atitea legaturi, atitea prietenii, o situafie sociald asa be
innaltd, ajunginb ei, cart nu s'au coborit sa ceard macar cetdfenia
romaneasca, printre fruntasii ferii, innaintea cdrora nicio usä nu
rdmine inchisà.
$1, pe lingd acesti citeva sute, alte citeva mii, citeva zeci be
mii asteapta, in cimpiile Ialomifei, unbe ospitalitatea sf bundtatea
be inimd a feranului nostru le-a bat si ce nu se vebe acasä la
binsii, ceasul cel bun pentru ei si rdu pentru noi.
Cei bin I3ardgan vor fi privit cu bucurfe pasarile negre be
moarte care se gribiau, neräbbdtoare, catre Bucurestiul cValahilor P,
iar tovardsii bin acel palat be pe Calea Victoriei vor fi aplaubat,
cu toatä primejbia for personaId, be cite oil bomba plesnia pe
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 195

pAminful acestei Capita le osinbite, rgspinbinb in breapta si in stinga

amenintarea be ucibere $i ruinl
Si nu sint numai el, cei caH nu s'au fäcut cetaleni romini.
Sint atijia, mii be mii, cari au trecut prin voturile Parlamentului
$i, farà plc be iubire sau be stim5 pentru noi, s'au asezat, nu numai
in fruntea cistigului nostru, bar $1 in cele bintilu rinburi ale bern-
nithtilor $1 onorurilor.
La fiecare pas, te intilnesti cu ei, cum, be altfel, te intilnesti
cu neimOmintenitii cari ne pinbesc be bupg un pa$aport elvetian,
olanbez oH american. Nu e nevoie s'a. cete$ti comunicatul bin fie-
care zi ca sA $tii baca ni merge bine oH rAu : mutra lor incruntatá
sau zimbetul fericit care li lumineaz5 fata ti-o spun b'innainte.
Asa sint ci, asa sint femeile lor, cu care ale noastre s'au
purtat ca ni$te surori, asa sint copiii lor, cari se infraliau pe ace-
lea$i bAnci cu copiii no$tri.
A cincea parte bin populatia 13ucure$tilor avea pgrinji veniji
be peste hotar: Germani, Austriaci, Unguri, trimesi ca trupe be
acoperire ale cuceririi economice, l3ulgari in care constiinta be ras5,
o bucatà be vreme atipit6, s'a rebe$teptat provocaloare $i lacorna
bela 1878 innainte.
Sat fárá cini am fost. gParabis al päcáto$ilor», ni s'a zis,
4 Cosmopolis» al Orientului am ajuns. Capitalul n'are patrie, cre-
beam cei mai' multi. Colaboratia n'are coloare, s'a abaus. Si azi,
numai azi, cinb fratii acestor oaspeti ne ataca peste DunAre $i in
munte, cinb bombele lor au vgrsat bin ceruri moartea asupra aces-
tui ora$ be veselie, vebem un lucru, bespre care cite unul a tot
vorbit, bar fgr5 folos : ca e in z5bar sä faci o cas6 frurnoasA $i
s'o mobilezi bine, Ned nu te ginbesti sä prinzi in titInile ei $i o
usä care sä se poatä incuia.
4 Octembre, 1916.
0 Inmormântare,nu!
N'am impresia ca am asistat la inmormintarea acelui care a
fost Nicolae Filipescu.
Am v5zut un cortegiu oarecare, multä lume amestecatá, pufinä
care era trista $i mai pujinä care plingea; am vazut ribicat pe
umeri, in cintecele unor copiii cari-$i fâceau meseria, un greoi
sicriu be stejar cu inscriptii banale; atita am %/hut.
www.dacoromanica.ro
 196 Rgzboiul nostru in note zilnice

Nu putea fi inmormintarea lui. Cad el nu putea fi inmor-

mintat becit in hain5 be ostas, nu putea fi infäsurat in alt giulgiu
becit al tricolorului si nu putea fi coborit in pamint becit la sunetul
tunurilor intr'o seara be victorie.
Si bup5 inmormintarea aceasta banalà, ca a curdrui b5trin
politician mort be uzur5 la optzeci be ani, eu, care 1-am vázut
prea be multe ori asa be viu ca s'a inlocuiesc, azi, minbra icoaná
be voinic cu trista amintire a ramäsitelor sale, sint increbintat CA
el e aiurea. Liberat be suferintele acestei zbrente omenesti, aleargA
acum liber cimpiile be lupt5, inbeamn5 pe cei ce sov5iesc, opreste
in cale pe cei ce se retrag si inteteste pe cei cari atacd. El e acum
cu strAmosii Jul ostasi, cari $i el au foSt ingropati, cine stie cum,
unbeva, si cari acum vii cutreier5 in zborul callor nevazuti be-a
lungul terii, amenintatá si c5lcat5 be busmani, si smulg biruinta
prin minile urmasilor lor.
4 Octombre, 1916.

Cellalt.

Noi ni cautam be lucru,citi ni cautarn madar be lucru, cad

atitia nu fac altceva be cit sd-si caute be huzur, be ticdlosul huzur
lenes care a rapit apararii nationale atitea bin mijloacele sale. De
altfel in calea muncii celei mai bevotate imprejurArile pun atitea
piebeci, incit multi se bescurajeazä si, bed, huzuresc si ei! Cum-
plit chin este, se zice, munca silnicd, bar nu cunosc pe lume un
chin mai cumplit pentru cine s'a simtit si el om obatã becit odihna
silnica....
Cu lucru ori WA lucru, pe acas5 ori pe la abApost, zi be zi
asteptam ceasul comunicatului, care horardste pentru orice om cu
simtire bispositia unei zile intregi, il strabätem intäiu iute, cu bataie
be inim5; il beslusim apoi, rnig5los, in toate amänuntele lui. Sint
sigur CA multi ajungem a-1 sti pe be rost.
$i atitia nu ne multämim usor. E brept cä in cutare loc cne
mentinemi,, c5 in altul inamicul a fast rdspins", ca in al treilea,
a fost rAspins singeros". Dar lard ca sint locuri unbe totusi el a
p5truns pe pArnintul nostru, pe care ni-1 inchipuim prea usor apä-
rat asa cum sforile intinse la Zece Maiu apara margenea trotua-

www.dacoromanica.ro
 N IOROA 197

rului be imbulzeli. De ce a pdtruns ? De ce comunicatul spune cd

4 am fost silifi a ne retrage», fie si numai cpufinv ?
Vebem locurile, bar uitäm ceva: oamenii,
in acele trecatori care trebule apdrate, beocambatd be noi
singurisinf tovardsii nostri be main, colegit si prietenii nostri be
lent, sint rubele, frail, fiii nostri. Cerul care ni trimete nou5 soare
catb ziva si séara, frumusefa lumii albe, ploud asupra lor bombe ;
aierul e plin be zumzetul gloanfeIor ; toate mijloacele nimicirii celel
mai savante sint abunate contra lor, si mil be busmani imping
necontenit pe frontul in apdrarea cdruia ai nostri isi inzecesc pute-
rile. Succesul mdrunt care ni ajunge pentru o clipd be rkulfardire
ei 1-au frdmintat in praf si 1-au scalbat in singe: retragerea care
ne supdrd, pe care nu voim s'o fertam, au facut.o ei bupd ceasuri
intregi be zvircoliri besperate, bupd jertfe WA nurne si cu moartea
in suflet au läsat ei acel patec be pdmint románesc pe care, mine,
il vor face sä fie iaräsi al nostru.
Usor e sa pui stegulefe pe hartä si sd bIdstämi cinb le bai
innapoi! Dar numai acela poate spune ce inseamnd toate acestea
care uneste in silinfile lui besndbajbuite Inca natd carnea lui cu
lutul ferii.
Si, ginbinbu-ne la el, s5 ne bucurdm insutit be fiecare suc-
ces, iar, cinb totusi nu 1-am putut avea, si... iertam pe acela, care
boar numai Dumnezeu sd fi fost ca sä ni-1 poatà ba!
16 Octombre, 1916.

Intrecere de muncà.
Afard be Germani, cari au fixat nota räzbolului prin pregd.
Brea lor speciald, fdcutä rdb5Ator si ascuns in curs be jumatate
be veac, fofi cei cari au intrat in singerosul válmdsag be astázi
crebeau cd e vorba be o intrecere be vitejie. Cu ce frumos avint
cavaleresc au plecat tofi pentru marea incercare be citeva sAptd-
mini, be citeva luni, caldrefi si infanteristi, spre cimpiile be luptd,
unbe bespreful morfii avea sa cistige o rdpebe si glorioasd biruinfl !
Deocambatd insd tofi au fost oprifi pe loc. Precum GermanIi
au trebuit sd vabd cd masina fall om be o samd cu binsa nu
poate becit prea pufin, tot asa au fost sHili a vebea aliafii cd omul

www.dacoromanica.ro
 198 RAzboiul nostru in note zilnice

prin singura lui putere, farà organizare si pregalire nu poate face

cit ar trebui, cit ar fi in mäsurá sä Ma
Si atunci s'au incorbat toate puterile tuturor natiilor.
afará cu ele ! Generatia be
Ra'gaz, obihna', petrecere, lux,
azi nu trebuie sá bea numai ce era batoare pentru binsa, ci ,tot
ce e batoare pentru toti urmasii ei, caci be felul cum se va purta
ea atirnä soarta tuturor acelor miliarbe care vor veni. Fiecare la
lucrul säu, innrAtnic, furios legat be binsul ! La lucru pand la
stoarcere, pana la moarte !
$1 nu numai solbatui. Soldat e oricine-0 face datoria, erou-
oricine 0-o intrece, i oricine i-o parase0e : barbat, femeie, tinar,
batrin, e un desertor, un miserabil desertor care merita palmuit
0 scuipat in fata clad uniforma nu-i asigura relativa onoare de a
fi impwat!
$i cine munceste mai mult si mai bine, acela biruieste. Dar
numai acela. S'o inteleagá oricine: numai 0 numai acela.
Cit lucrurile sint ca ast5zi, putern fi siguri be rezistenta noa-
stra ; cinb nfciun trinbav, trufas ori misel, nu se va mai vebea in
calea noastra, ca o jignire a simtului moral, atunci yarn avea si
victoria.
5i trebuie s'o avem!
6 Octombre, 1916.
Raispliitiri...

intre cartile pe care le cetiam in copilarie, mina eviavioasä a

unei boamne care invAtase in scoli catolice a strecurat o Istorie
pentru popor a loanei be Arc. Cine nu stie povestea bunei si blin-
bei pästorite eareia li singera inima", cum insäsi spunea, ccinb,
vebea singe francesp si care, atunci cinb toff cei cari cirmuivau
Franta isi pierbusera capul, s'a ribicat, auzinb glasuri sfinte care o
chemau Ia lupta pentru poporul ei, si, ajunginb ea, o fetita be la
lark general be armata si sef be stat-major, a scapat tara pe care
nimeni nu se mai incumeta s'o apere? «Fata be la Orléans,, cum
i se mai zice, pentru ea a scäpat acest oras be busmani, a fost
prinsä be acestia si arsä pentru c5 prin vraja increberii si nevino-
vAtiei sale f Acuse acest lucru mare. 51 in cartea aceia se aräta ce

www.dacoromanica.ro
 N. IO RGA 199

soarta au avut toti aceia cari, be aproape ori be beparte, lucra-

sera pentru ca sfinta sa moara pe rug.
Acuma ziarele abuc vestea a Otto, rege al Bavariei Oita
baunazi, a murit in chilia lui be nebun.
Cinb era un frumos si zbravan tinar, Otto be Wittelsbach a
luat parte la razboiul be la 1870-1 contra Franciei. Ca si acesta
be azi, a fost un rázboiu volt si pregatit. Avea, e brept, un scop :
acela be a face cu putinta unirea tuturor semintiilor germane, pe
cinb oHce scop cuminte si brept lipseste sälbatecii razboiri be
astazi cu lumea toata. Dar cruzimile savirsite, metobic, cu singe
rece, contra unui nobil pop or, au trezit, be si nici pe beparte nu
se pot apropia be macelurile pe care le vebem noi, inbignarea
tuturora. Si bin trupul Franciei s'au smuls fara voia lor boua pro-
vincii, bintre care una n'a stiut niciobata alt graiu becit graiul
frances.
Ce s'a intimplat cu sefii? Wilhelm regele Prusiei, ajuns impa-
rat german, a asistat la agonia inceata a fiului si mostenitorului
salt in floarea vristei. Freberic, acest fiu s'a stins in burerile gro-
zave ale unei boli care i-a bistrus gitul: s'a stins mut si bespe-
rat, asistinb la nerabbarea cu care singele lui, actualul imparat ii
pinbia sfirsitul. Bismarck, aruncat ca netrebnic be Wilhelm al II-lea,
a murit be furia bisgratiei sale. Iar, bin cei boi frumosi prinfi be
Bavaria, Lubovic, cel mai mare, a pierit nebun, ucigas si sinucigas,
iar Otto, urmasul salt, a urlat ca bestiile jumatate be veac si pastea
ca 13abiloneanul blastamat bin Biblie iarba bin grabinile sale.
Wilhelm al II-lea, puternice Imparat bistrugator be popoare,
care in singele nostru vrei sa ni rapesti aceastä fa ra mica si sat,-
mana, te ginbesti vreobata la ceasul bin urma pe care ti-1 gateste
Rasplatirea ?
7 Oclombre, 1916.
Generalul Presan.
De multe vorbim, bar nu totbeauna be ce trebuie.
Stim ca bancherul cutare, putreb be bogat, a bat zece tigari
..si cinci parale la un spital be raniti, bar nu stim cine ni-a bat in
Arbeal cea mai metobica $1 sigura innaintare si, in ceasul greu .
retragerea cea mai linistitä.

www.dacoromanica.ro
 200 RAzboiul nostru in note zilnice

SA mi se bea vole sa fac o inbiscretie. E generalul cu tinuta

sigura si vorba socotita, generalul be cugetare inbelunga care
comanba la Iasi: generalul Presan.
7 Octombre, 1916.

Generalul Zaiancicovschi.
Chipul generalului rus care cu atita stiinta a razboiului apara
Dobrogea, a aparut insfirsit si in ziarele noastre.
Atita n'ar ajunge be sigur. Trebuie sa se stie ce om bun,
ce parinte pentru ostasii sal, ce iubitor si aspru parinte e acest
veteran al räzboiului celui mare.
La masa. Ofiterii petrec ca niste tineri. Un camarab batrin
apare. El abuce cu ingrijiri be tata cafeaua fiecaruia pana la sub-
locotenent.
E generalul Zaiancicovschl.
Un automobil ca oricare altul trece pe frontul bobrogean.
Innauntru un ofiter in simpla uniforma a luptelor. Ca un
curent electric strabäte pe fiecare ostas, care e in stare in acea
clipa sa faca orice.
Caci au recunoscut toti pe generalul Zaiancicovschi.
Dar sa nu cumva sa-si uite cineva batoria, sa sovaiasca, sa
bea un pas inbarat. Caci nu poate fi un mai neinbuplecat pebep
sitor becitgeneralul Zaiancicovschi.
7 Oc fembre, 1916.
filisiunea Francesä.
Puteam saIuta si cu mai multa calbura, si nu numai pentru
folosul pe care be sigur ni-1 va abuce, misiunea francesa, in capul
careia se gäseste generalul 13erthelot.
Cad ea va contribui mutt sa ne cunoastem mai bine, noi,
popoare inrubite si legate prin atitea legaturi; ea va contribui mai
ales ca noi sa cunoastem mai bine pe acei Francesi cari ni se par,
in naivitatea noastra, ca, be mult, nu mai au nicio taina pentru noi.
Francesii vor vebea bin mai lunga lor petrecere aid ca Ro-
mania nu se rezuma in citeva sute ori mil be persoane care se
imbraca intocmai ca la Paris si au in graiul for frances un accent
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 201

parisian, intr'o strälucitoare societate be sus, care nu i-ar imita

-numai in ce-i imità bud i-ar cunoaste mai bine. Ei vor fi martorii
zilnici ai silintilor bevotate ale unui popor be o sfintd rdbbare, ai
isprävilor fail päreche ale unor ostasi cari nu-si crutd viata cinb
onoarea este be cistigat. Ei vor InteIege cd abevaratuI popor este
acela care se vebe numai atunci cinb II refine munca lui obisnuitd
ori cinb il chiamd neobisnuita risipd be puteri a luptelor. $i ei vor
recunoaste, in sfirsit, si valoarea si originalitatea acestui neam, care
Aline a fi pretuit pentru ce este_in el insusi.
Doi, chiar unii bin aceia cari am petrecut citva timp in fru-
moasa Capita la a marii Francii, vom trebui sä pärdsim icoana falsà,
schutd si caricaturatd, a Francezului vorbaret si neastimpArat,
umplinb lumea be miscarea si be zvonul lui. Vom vebea cu totii
in sfirsit, invdtinb bela oaspetii nostri, ce poate face un puternic
-simt al realitatii, un instinct sigur al batoriei, pornirea be a sacri-
fica totul pentru tard, voiosia calmä si bemnd in cele mai grele
ceasuri ce se pot avea pe pdmint.
Vom vebea ce inseamnd a fi cel b'intaiu popor bin lume ca
iubire pentru tat% ca muncd si pricepere pentru a o ajuta si ca
sublimä simplicitate in inbeplinirea tuturor batotiilor.
$i la bespdrtire, vor ramInea, pentru Intdia oard poate, acele
,elemente care singure leagd trainic popoarele intre ele : stima reci-
_proca si iubirea care se razima pe aceastä stimä.
8 Octombre, 1916.
Noua aristocratie a luptel
pentru patrie.
Oamenii nu sint, be sigur, be-o potrivd, besi oricine, prin
-stäruintd si asprd priveghere be el Insusi poate ajunge sä fie cu
mult mai mult becit a vrut sä-1 fan' soarta. Dar fiecare ar bori
sd nu fie mai putin becit altul ca sa-1 Increbintezi cd esti be f apt
mai mult becit el, trebuie sd-i bai bovezi puternice. Cinb le-ai bat,
aproapele tau te primeste brept cdpetenie a lui. $i nu numai atita,
bar si pe urmasii tai sint apleca ti sal primeasca brept cdpetenii
-urmasii lui, fiinbcd ei socot cd aceia Iti samänd.
Asa se intemeiazd aristocratiile prin care se cirmuiesc terile.

www.dacoromanica.ro
 202 RAzbolul nostru In note zilnice

Numele be aristocrafie nici fiu inseamn5 altceva becit: st5pinirea

prin cine e mai bun.
Din vreme in vreme ins5, bad oamenii primesc cu inlesnire-
ca buld un rinb be aristocrafi sä vie altul, bin acelasi singe, ci
cu acelasi nume, este cineva mai mare becit oamenii care fac
cercetare asupra vrebniciei !or, care-i pune la examen ca sá $tie
ce pot.
$i niciun examen nu e mai grozav becit al dzboaielor, in
care viafa ins5$i a neamurilor este ameninfatä.
0 clasä st5pinitoare trebuie sa-si innoiasca atunci dreptul
de a stapini pe alfii. ea trebuie sá sufere mai mult becit tofi, sa
jertfeasd mai mult becit tofi, s5 sape cu sabia si sA scrie cu
singe numele familiilor sale pe frontul gloriilor nota. Dacä, in
mijlocul uimirii unui popor intreg, face aceasta, atunci brepturile
ei be a calAuzi sint prelungite Inca o bucatä be vreme, pän'a la altá
incercare.
Dad nu,atunci bovezile facute pe cimpul be luptä sau in-
IegAtura cea mai strinsa cu binsul ribid pe alfii, pe aceia cari flea
nicio grip be sine $i chiar be ai lor s'au dat intregi Patriei, s'au.
bat fr'a' o pärere be rau, s'au bat zimbinb innaintea morfei cumplite..
Ostasi cari all incheiat socotelile voastre cu trecutul in ceasul
chiar cinb afi apucat in minä o armd pe care nici molt nu o yeti
l5sa, tineri cari nu VaIi ginbit la cità placere $1 bucurie vä gatia
viafa bad afi fi trait-o 0115 la capät, pärinfi be familie cari in
avintul vostru eroic uttafi be fafa inlacramata a sofiilor voastre $i
be spaima copiilor lipsifi be ocrotire, voi tofi cari flafi ridicat mai
presus de voi insiva pentru a sprijini pe umerii vo$tri numai vii-
toruI ferii, voi sintefi astazi aristocrafia Rornaniei, oriunbe v'afi fi
näscut, in palat sau in colib5, oricum v'ar fi fost viafa 'dna in
momentul cinb aceiasi primejbie v'a egalizat in aceiasi noblefa a
inimii, oricum all fi fost privifi pang acum-
$1 afarä be aceastä aristocratic nici mine nu vom putea sa.,
cunoa$tem alta.
9 Octambre 1916.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 203

N. Filipescu i literatura
romAneasa
La plecarea bintre noi a lui Nicolae Filipescu e bine sä amin-
lim ce-i batoreste si literatura romineased.
Intgiu, insusi talentul lui. El il cauta la tofi poseurii $1 far-
Gorii carl aruncau ceva fumuri be metafizica inteun stil cu pretenfii,
cAci n'a fost cineva mai inbulgent fall be aceste gaffe tärcate, nici
politiciani, nici artisti,becit binsul. Talentul II avea insä el, be
cite ori acest mare suflet era edscolit be furtuna unei convingeri.
CAci talentul nu e altceva becit putinfa ce o ai be a ba glas unor
puteri mai mari becit tine care ti-au luat in stdpinire sufletul intreg.
Dar si altfel literatura noasträ e inbatoritä lui Filipescu.
cEpoca, lui bela 1888 a fost cel bintaiu ziar politic cu aleasd
formä literal% cel bintaiu care a fkut apel la scrisul tineretului
inzestrat cu insusiri in aceasta privinfä si care a facut bin acest
scris marea atraclie a ziarului be lupt% Atunci Inca nu se stia cä
in locul acestor sforfäri sufletesti ajunge ceva mult mai usor be
gásit: insulta.
A ebitat cu cheltuiala sa cronica strthnosului ce i-a fost Cons-
tantin Capitanul, si biblioteca lui, necontenit reinnoità, oglinbeste o
.constiinfa care se cerceteaza necontenit $1 o convingere care cautd
fàrà incetare cele mai bune arme.
si s'd nu uitam, in sfirsit, cä acest zgubuitur ostas al cuvintului
viu a invAfat bin nou, intors bin Eivefia, unbe stubiase, a inväfat
bin iubire si evlavie acea limbá a noastra, cdreia i-a smuls asa
be bärbätesti accente.
10 Octombre 1916.

Dobrogea.
Fiara bulgara n'a bormit. In timpul cinb Germanii, protec-
torii tuturor civilisaflilor i apSrltorii tuturor brepturilor, puneau in
picioare pe Ungur in Arbeal, cellalt busman Ii stringea came be
tun noud, bin satele lui pustiite be b'arbafi si bin beosebite pus-
tiuri turcesti. Cum si ce fel s'au petrecut lucrurile, nu se stie si
nu se poate spune azi, bar be bota zile ni se vorbegte in comu-
www.dacoromanica.ro
 204 Razboiul nostru in note zilnice

nicatele statului-major be o retragere noug, intgiu la aripa stingg a

noastrg, apoi la centru si 1a breapta, in urma unor noi si furioase
atacuri.
Urgm, fireste, ca si aceastg luptá sä ain acelasi sfir0 ca
aceia care a coborit in pgmintul bobrogean pe atitea mii bin nava-
Iitorii lui. Nu e be crezut mgcar cg Rusia ar putea lgsa sg se bes
chin o rcug si largg poarig spre teritoriui ei insgsi. Speram, cu
o rezgubuità incrcbere, in vestile mai bune pe care va sti sg ni le
procure avintul solbatilor nestri si vechea, marea experintg a vite-
jilor nostri aliati. Iar pe toti cei cari au luptat Ong ce orice impo-
trivire a fost znarnicg pe locul unbe si-au cheltuit atitea silinti,
ii cuprinbem in recunostinta noastrg vesnicg.
Orice rgu are insä si un bine.
In luptele bin August si Septembre ca si in cele noi plgtim
Inca obalg aceastg Dcbroge, care e pentru existenta economicg si
politica a terii noastre o necesitate, o elementarg si o absoluta
necesitate.
La 1878, cinb congresul bin Berlin ni-a atribuit-o, singele roma-
nesc cursese pentru infringerea Turciei si liberarea acestei Bul-
garii neatioase. Nu primiam un bar, ci o rgsplata cuvenita si, cutn
se stie, o bespggubire pentru alte sacrificii ale noastre.
Bulgarii, cari isi croisera" o targ be la Marea Egee Ong la
gurile Dungrii, au potrivit insä aceastä luare in stápinire a unei
provincii in care si atunci ei erau in minoritate si pe care la cgbe-
rea Statului bulgar, acum jumatate be mileniu, Tarii lor .'n'o stäpi.
niau, ca o bespoiere a lor. De aici continue intrigi si amenintgri.
Asigurgrile ce tti se bgbeau cinb si cinb, in momente grele pen-
tru binsii ele s'au bat, formal, regelui Caroi, in 1913 n'aveau
nicio valoare be sinceritate. Dobrogea era cuprinsä in margenile
hotgrite be Irebenta bulgareasca.
Fatg be astfel be vecini se impun garantii militare. Leam
luat in 1913, in altg parte a acestei Dobroge, unbe, si acolo, ele-
mentul bulggresc e in cea mai mare parte be colonisare noug saw
foarte noug.
Furia bulggreascg a crescut si mai mult, si azi, calare pe
in nrgtnicia germang, ea pleaca la creocuparea Dobrogii, a Dobro--

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 205

gilor aminboua, cu ginbul be a ba o raita, in stilul lui Asparuc

stramosul, si pe la I3ucuresti.
Noi aparam o provincie pe care Europa ni-a bat-o, acea
Europa bin care f Rea parte si Germania si satelita ei austriaca.
Noi reclamam si mai beparte acele garanjii teritoriale care ni sint
smulse in momentul be MO", le reclamam si mai tare becit in 1913,
bupa ce s'a vazut Inca obata ce vecini mincinosi si perfizi avem
la hotarul nostru be Sub.
Vom ajunge Ia capat, cu oricite sforfari si peste oricite sufe-
rinti. Planul be bominajie universala al Germaniei nu va izbuti, pen-
tru a lumea nu-1 primeste, nu-1 poate primi, dare de ce sa-1 pri-
measca. $1 atunci ziva socotelilor va sosi. Dobinba se ingreuie, si
ea va fi strivitoare pentru cel care, la urma, va fi silit sa pia-
teasca.
$i atunci si bin partea aceasta vom avea liniste. In farina
Dobrogii am coborit mii bin ai nostri, najionalisinb-o pentru tot-
beauna. $i Rusii isi vor abuce aminte vesnic be ce au cazut aicea
atilia bin solbajii lor, ucisi be cele mai ingrate arme. Dar 13ulgarii,
cu Turcimea si Nemtimea lor ajutatoare, isi vor ba sama ca au
ingropat in Dobrogea rivnita be ei cu patima mai mult be cit ati-
tea trupuri be solbaji: ca au ingropat o ambijie nebreapta si o
nebuna lacomie.
11 Qctombre, 1916.

Locul cel mai bun.

Multa lume cauta astazi care e locul cel mai bun si umblä
be colo colo bupa binsul.
Daca e vorba be locul unbe nimic bin imensa suferinja a
omenirii nu te poate atinge, be locul unbe nu ji s'ar cere nimic bin
sacrificiile cu care e bator fiecine, acest loc nu se gáseste nicairi
pe acest biet pamint sant ',Ana' 'n abincurile lui in singe. Dela
un capat la cellalt al lui umbla soarta grozava care pebepseste pe
om pentru ea a trait prea bine si a volt Inca mai mult.
Nu, in zabar mergeji cu chibzuielile voastre intelepte ca sä
gasiji locul unbe, oameni fiinb, all fi scutiji be tot ceeace a cazut
asupra omenirii si, membri ai unei najiuni, v'ar fi iertat a-i refusa

www.dacoromanica.ro
 206 Rdzbolul nostru In note zilnice

tot ce aveji, tot ce puteji. Cine se furiseaza si se strecoa rä va ff

atins intocmai ca si ceflalt, bar intr'o forma brutala potrivitá cu
miselia lui si fárá onoarea be care patimile celorlalli sint incon-
jurate.
Totusi este pe lume un loc foarte bun, foarte bun oricinb,
mult mai bun in vremi ca acestea.
if stiji toti aceia caH all pierbut ceva strins legat be inima voa-
strá, toll aceia cari ali väzut pierinb o mare si 1ualinoas1 speranjd,
toji aceia asupra cárora vre una bin infatisdrile groazei a apdsa t.
Vine un moment ca acesta cinb in jurul tau tot ce ji-a fost panä
atunci viaja s'a näruit, cinb toate obisnuinfele tale au fost rupte,
cinb numai beparte peste abinci prOpästii se vebe o altä viard. In
golul probus beobatä prin lipsa fetelor si lucrurilor iubite, poji inii-
tura intiun singur fel pornirea besnAbdjbuitä care te rátaceste
necontenit 'Ana te sfarma.
E sfinta belie a muncii, acea incorbare supremi, nebund, care
nu lasO intrare nici unui ginb tulburdtor in locul unbe, la lumina
egard a unei constiinti hotárite, trupul si sufletul bau tot ceia ce pot.
Asa au putut trai oameni cari inchisesera abia in mormint
tot ce aveau, oameni cari supraviejuisera celor mai teribile ruine,
si oameni caH treceau ca pe un virf be sabie peste cele mai ingro-
zitoare genuni au ajuns WA nici un fior Ia capdt.
E asa be aproape be noi acest loc, fiinbcä este inlduntrul
nostru insusi...
11 Octombre, 1916.

Parintii noWI, räbdatorii...

A spus un cugetdtor frances c'd puterea pe care sio simie
oricine in ceasurile grele nu e numai a lui, ci si a tuturor celor
ce au fost innainte be binsul, a hotärirea, bärbáfia, neinbuplecarea
stramosilor .sint sprijinul cel mare in ciipa cirtb puterile sufletesti
ale unui singur om sunt prea slabe ca sd sprijine povara pe care
vremile au läsato pe umerii lui.
C foarte abevarat: zile ca acele : pe care le traim noi yeti-
ficá peste tot ce ascunbe cineva, nu numai persoana lui, bar
si neamul be unbe cu abevärat se trage.
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 207

Clasa noastr5 stgpinitoare e foarte amestecatA. Sint unii ai

cAror innaintasi au venit bin cine stie ce Fanar care cunoaste
numai boa atitubini: trufia cinb Soarta zimbeste, besnàbejbea,
beserfiunea, ascunzAtoarca, cinb ea, zeifa cea temut5, isi increfeste
sprincenele.
E natural sA se petreacA acest lucru, si cei cari critic5 nu-si
ban samä in be ajuns c5 el e inevitabil, cd nu se putea sA fie
altfel.
Ceilalfi ins5, cari sint in abev5r be aici, chiar bac5 s'au intim-
plat si incrucisAri, aceia vor putea s5 se impotriveasc5, asa cum
ni se cere, asa cum cea mai elementarA batorie be moral5 poli-
tica si be onoare ni impune, p5n5 la capat, orice ar fi.
CAci boar bouà generafii be au trait in liniste pe acest pArnint-
Nu mai vorbim be vicisitubinile anilor, mai apropiafi, 1877 si 1878.
Dar beIa 1856 in urmA ce intilnim alta, bin veac in veac, abesea
bin beceniu in beceniu, becit n5vAliri si incAlcAri, becit cotropiri si
suferinfe, becit omoruri si bistrugeri pe acest parnint asupra cAruia
s'au gr5m5bit mai multe furtuni poate becit asupra ori-c5rui altuia ?
Si ele n'au intimpinat aid, in nicio clas5 sociaiä, la inbigeni, la cei
rasarifi bin acest pamint chiar, o besperare care sl nu mai vabA
innaintea ochilor. Cei mai maxi bintre cei vechi au stiut be ama-
rul infringerilor si be acea suferinf5 f5r5 nume, care e bestArarea,
pribegia. Pribeag a fost Mihai insusi, si nu numai obatA si nu intr'o
singura strainatale ; pribeag si orfan a fost Stefan.cel-Mare, pribeag
fArA boieri si f5r5 oaste in mijlocul chiar al unei glorioase Domnii,
pribeag singuratec prin cobri pustii. Si au crezut, au staruit, au
räzbit.
SA 15s5m la o parte bin orice grijä a noastra, la o parte si
bin criticA pe cine n'a cautat aici becit laptele si mierea celor bouà
Valahii. Ceilalfi sa ne stringem laolaltá in fafa vijeliei, chiar bacA
trAsnetul ar crSpa in bouA copacii supt cari ne ab5postim. SA ne
stringem si sA Priem piept!
$i intru aceasta avem cine s5 ne ajute: P5rinfii nostri rab-
Mora...
12 Octombre, 1916.

www.dacoromanica.ro
 208 Razboiul nostru In note zilnice

Distrugerea Armen! lor din Turcia.

Autorul carticelei cUltimele macefuri bin Armenia*, aparutä
in limbile englesa si francesä, b. Herbert Abams Gibbons, e un
foarte bun cunoscator al Orientului turcesc. Si nu poate fi WO
be partinire, caci, intr'o scriere bespre cincetiuturile Imperiului Oto-
man*, be care m'am ocupat aiurea, in Buletinul Institutului Sub-
Ost-european, el a sustinut tesa a zisii Otomani nu sint niste
barbari abusi be vintul navalirilor, ci abevarati urmasi ai vechilor
locuitori, Grecii, si a bed nu e niciun motiv ca el sa fie izgoniti
be pe brazba lor stramoseasca. $i el spune si in preambulul ace-
stei scrieri ca, increbintat be bunele intentii ale Juni lor Turd, i-a
spritinit pana la ascunberea lucrurilor, abevarate, care li puteau
face rau.
Dar a vazut, in 1909, ucizinbu-se treizeci de mii be Armeni
loaiali la Abana, in Asia-Mica. Inbignarea sa bateaza be atunci.
Astazi vrea sa nate cu fapte, spuse linistit, trei lucruri : ca bis-
trugerea Armenilor in 1915 s'a facut bupà un plan, ca aproape
un milion* be oameni au cazut victime ale calallor si ca un ase-
menea fapt .xn'are precebent in istoria moberna*.
1914, recrutare a Armenilor, chiar, a celor cari-si platesc
scutirea. April 1915, orbin be a se preveni o miscare a celor
ramasi acasä, abed' be a ucibe, fail bistinctie be vrista si sex.
Oamenli erau strinsi unbeva in margenea oraselor si boboriti ca
niste cini turbati be amicii cultei, crepinei G3rmartii, in momentul
cir.b armata Sultanului si a lui Wilhelm al II-lea colaborau. in cen-
trele mari se porunceste o cmutatie*, ca aiurea, in alte vremi, ori
se comite asasinatul la bomiciliu. Pana si lucratorii mobilisati au
aceasta soarta.
Guvernul ...felicita pentru... crepresiune.
Famililleca si, pe urma, familiile grecesti, bin care, iarasi,
int milion be oameni a peritsint cbeportatez... spre Mesopotamia
si ucise prin nemincare si obosealä. Biciul, baioneta ajuta. Dru-
mul e samanat be cabavre. Batrini, femei insarcinate, copii, bolnavi
sint minati astfel pana li se curma suflarea. Curzii, busmanii ere-
bitari, se tin, ca un zbor ba corbi, pe urma sutelor be mii De neno-

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 209

rociti. Nu se poate inchipui", spune o boamna englesa, eca fiinte

omenesti sä lase macar flare salbatece a muri be moartea aceasta,.
$i autorul arunca fätis raspunberea asupra Germaniei, asu-
pra ambasaborului imperial la Constantinopol, Wangenheim, asu-
pra negustorilor i viitorilor exploatatori agricoli, cari nici in Greci,
nici in Armeni, nu vor sä afle rivaIi in subjugarea economica a
Orientului... Pe alocurea ofiteri germani au tras cu tunul asupra
bietilor oameni nevinovati i consulii prmani au ver ificat macelul.
12 Octombre, 1916.
Constanta.
flu e nimeni care sa nu fi aflat cu burere pierberea, be sigur
rapebe trecatoare, a Constantei.
Acest frumos oras be pe malul Marii Negre era creatiunea
noastra. Am gasit un biet tirg turcesc, unbe se opriau citeva luntrii
fara abapost, si in mai bine be jumatate be veac, cu bani grei
bin saracia noastra, am facut un centru infloritor, un mare port,
in care unii vebeau o viitoare rivala a Obese! insesi.
Astazi printre ruinele facute be lupta se poarta acolo horba
bulgarà ca sa vaba ce n'a fost in stare sa faca insài pe tot tar-
mul care-i apartine i ce nu va fi in stare, cum ii e firea, sa faca
niciobata i nicairi.
supus soarta la o grea incercare. Dar ea, beparte be-a
ne bespera, nu ne bescurajeaza.
Au vazut altii, mai tari becit not lucruri mai grele pentru
-minbria i intereseIe lor. Franta §i-a vazut usinele confiscate, coma-
rile be arta risipite, biserica be incorona re a vechilor ei regi sfir-
tecata i pingarita, mii be cetateni minati in robie si besonoare.
$i ea resista, si resista altii prin acel miraculos resort care
e pentru om crebinta in breptul lui nestramutat.
Aliatii nostri, feciorii marii Rusii, au avut o clipa neprielnica.
Vor sti s'o rasbune si sa stabileascá bin nou prestigiul Imparatiei
in acest Orient balcanic
$i va veni in curinb vremea cinb in aceasta Constanta, libe-
rata i curatita, vom pune in umbra steagurilor umflate be victorie
cununi pe mormintele acelor cari la 10 Octombre 1916 au singerat
lärä a putea smulge victoria.
13 Octombre 1916.

www.dacoromanica.ro
 210 Rkboiul nostru In note zilnice

Doi spanioli despre Francesi.

Perez Galbos scrie pentru Spanioli aceste rinburi pe care
cu f olos le pot citi i altii
4( fli trebuie 55 lucram mult, bar mull, mult, ca sa-ni punem.
la nivelul natiei vecine (Franta). Spiritul be imitatie si snobismul,
foarte puternice in societatea noastra, ni permit totbeauna sa ni-
ins usim mobele si tot ce e exterior, superficial, frivol in civilisatia
francesä. Dar aceasta n'ajunge. Trebuie sa dam vigoare sufletelor,
trebuie sä facem ca rasa sa simta raspunderile rolului ceta tenilor*.
* *

$i alta, a WI I3lasco Ibanez :

eFranta nu e nici un bulevarb, nici un restaurant be noapte,
unbe trece valul calatorilor. In bosul acestui Paris pe care-I gust&
cu besfatare tot universul, direct ori prin romanul placut i calom-
nios, este abevaratul Paris, pe care numai rani straini II cunosc.
Acesta birige Franta, acesta s'a pus in planul intaiu drib a venit
ceasul primetbiei i clipa jertfei. Parisul care se culca be vreme
si se trezeste cu noaptea 'n cap. Parisul care lucreaza, ParisuI
burghez, care pastreaza mai bine becit orice aft oras virtutile
batrine ale vetrei, Parisul multimilor muncitoresti gate sä primeasca
orice ideal generos, bispuse la sacrificii epice pentru apararea,
parnintului national.
Si, in bosul acestui Paris, aproape necunoscut, e Franta
imensa, si ea ignorata be fume, Franta cimpiilor si a oraselor mid,
econoame, muncitoare, cumpatate, mina Fara sfirsit, bin care nea-
mul scoate in clipa primejblei blocurile nezgubuite ale apararii sale,.
13 Octombre 1916.

In ce stà speranta?
Sperm* nu e pentru oameni, bin mile lui Dumnezeu, o min-
gliere numai, ci i un sprijin. Du e abevarat bed ca poate inselap.
atunci drib ea ne sustine asa be mult.
Da, este si o speranta care insala. N'ai muncit cit trebuie,
n'ai pus in fruntea ta pe cine se cuvine la ceasul drib se cuvenia,.
n'ai ascultat, nu te-ai aratat gala la jertfa, n'ai chibzuit cu intelep-

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 211

dune si n'ai lucrat cu hotgrire. Si totusi astepti sg meargg bine,

cei faptelor sg rgsard beta sine, färg nicio bud mai veche si WA
lin continuu ajutor al tgu.
Da, aceastà sperantg insalg.
E una insg care pang la moarte intovgraseste pe cine a fo3t
binecuvintat cu binsa.
Ea pleacg bela crebinta c'd lumea nu e un cimp be intrecere
al fiarelor, un lab al uciberilor, pingiririlor si bespoierilor, ca nu
e be ajuns arma cea mai bung ca s'o facd roabg intereselor si
poftelor tale. Ca mai presus ba toatä aceastg mare a slng31ui, be
aceste izvoare nesecate ale lacrimilor este un scop al lumii i ca
acest scop este bun.
$i ai speranta, care nu poate apune, a totusi acest scop
va fi atins!
14 OclOrnbre 1916
Pentru a ni iubi tara...
incercgri grele au venit asupra noastrg, si biruinta asupra
!or, azi sau mai tirziu, nu poate veni bin fggabuelile $1 mdgulelile
nimänuia, ci numai bin silintile necurmate $1 bevotamentul fara
margeni ale fiecgruia.
Cinb alt cer se va bolti asupra lumii, nu acest negru cer be
furtung sfisiat be bungile be foc ale ghiulelelor si inrosit in toate
zärile be sdlasuri omenesti care arb, vom avea be plins multe si
pe multi. La fiecare pas va fi o ruing be ribicat in picioare, o
viatg omeneascg be pomenit si be inlocuit.
Dar pentru toti un mare folos moral va iesi bin aceastg gra-
zdvie.
Nu se poate zice ca n'a fost patriotism i n multe bin terile
Europei. Ce alt sentiment a fdcut sute be mii be oameni sa lase
totul .pentru a se ginbi numai la apgrarea $i ocrotirea pgmintului
pe care s'au näscut si be care-i leagg fiecare fibrg bin fiinta lor !
Acest patriotism era intrelinut prin amintiri care erau ale
tuturora, vechi si sfinte amintiri, be sute be mii be ani. 51 era
hrdnit mai ales prin constiinta unni munci solibare, al aril cgstig
si a cgrii onoare, ale cgrii progrese zilnice faceau parte bin bogg-
tia materiald si morald a fiecgruia.
www.dacoromanica.ro
 212 RAzboiul nostru in note zilnice

Acum s'a abaus ceva, mai nobil si becit sacrele amintiri, mai
tare si becit legAtura be fier a muncii rAsplAtitoare. S'a adaus-
suferinfa, marea suferintA, al aril capAt nu se poate gici, a aril
märime nu se poate mAsura.

La noi aid, cultul pios al amintirifor a cam lipsit. $i la muncA

abia be ascultAm pe cei b'intdiu sfAtuitori si báratori be exemplu.
Iar, bug sporul ei este mare, stiu toti ca robul lui nu se imparte
in asa fel incit fiecare sA se simtA tovarAsul, fratele celuilalt.
$i nia mai lipsit si puterea care singurA putea inlocui pe
toate celelalalte: suferinta. Pusi supt ocrotirea Europei, apArati
apoi be o HO a Fad, am trait jumAtate be veac scutiti be toate
furtunile, be toate valurile.
$i aceasta, causä a bemoraliskii, oriunbe, a impiebicat aceastä
societate be a putea sä beie oricinb, imebiat, spontaneu, in masura
cea mai mare, acel patriotism care singur poate ocroti terile mid.
Acuma Dumnezeu se inburA be noi. El nu mai tine beparte
be noi minile lui care invie si intAresc, incercarile lui grozave care
ribica bin mormintul lenii pe acei care mai au o menire be inbe-
plinit pe fume. $i-a abus aminte be aceia pe cari i-a pebepsit ap
be mult timp fiinbca nu i-a socotit vrebnici be binefAcAtoarele lui
pebepse.
Sute, mii be oameni isi varsä singelebin acest putin si
scump singe al nostruin fiecare zi; haina be boliu imbrad pe
vAbuvA si orfani ; cei mai fericiti bintre OHO buc Inca borul vre-
unui cAmin Orbit, vre-unor comori amenintate si risipite. Ochi
cari s'au iubit asa be mult nu se 06 cu lunile, poate nu se vor
vebea cu anii, si poate niciobatA nu se vor vebea.
SA nu blastam5m. SA multAmim. CAci numai asa, prin sufes-
rinta pe care toti o purtäm pentru acelasi motiv, prin apArarea
insingeratA a Heath bucAti be pamint, prin confunbarea in aceiasi
ruinA a stApinirilor noastre, numai asa vom putea ajunge frati
brepti pe acest pamint pe care insfirsit il vom iubi cu totii.
14 Octombre 7916.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 213

Recuno0intA de saibateci.
La Sofia se ribick in mijlocul orasului, o mare statuie care
Infaliseaza pe Alexanbru al Iflea, creatorul Bulgariei moberne, prin
jertfa a citeva sute be mii be ostasi, pe eTarul liberatorb. Cate-
brala be alaturi e inchinata patronului celui mare al Rusilor 4fratip:
Sfintului Alexanbru Nevschi. $1, acum vreo boubzeci be ani, a fost
o zi cinb, bupa o trecatoare impotrivire MO be voia hotaritoare a
Rusiei, un lung alaiu be mulfime s'a oprit rugaloare la consulatul
rusesc si a ingenunchiat in noroiul gros al strazii.
Acuma stiri fubule trimese bin Sofia la gazetefe germane arat6
cu Cita bucurie spircuie solbafii bulgari, cu tofii carturarisi astia
cu cHultur) a loll pe canalfabefiis. Tarului...
Rominii nu s'au ginbit numai la ei insii cinb au intrat in raz-
boiu la 1877 contra Turciei. Am tiparit be curinb textul circularii
prin care Hogalniceanu, ministru be externe al unui Stet mic, se
ribica singur pentru a protesta in fafa Europei contra acelor mace-
luri be crestini care atingeau mai ales pe Bulgari. $i mai tarziu,
stiinb bine be ce am abus 'acele jertfe grele si am riscat insäsi
existenfa Statului romin, el numia Bulgaria : (nice noasträ,.
As tazi presa bulgareasca numeste Romania co incurcatura
geografica, si cere, in numele unei opinii publice unanime, ca ea
sa fie bistrusa pentru cpacea Orientuluix..
Vor zice eisi poate si unii bintre noi: ce sä facem ? Aceasta
e politica. In eainterna ori externanu infra recunostinfa.
Dar, iata, Grecia, conbusä be un cumnat al Suveranului card
a poruncit sabarea in singe a lumii, Grecia, care-0 are nee-
päratun tratat be asigurare si be compensafii, Grecia, care e zil-
nic inspaimintata si momita be propaganba germang, nu poate lucra
contra Franciei, Angliei si Rusiei. $i aceasta pentru ca ele au
creato prin biruinfa lor beta Navarino asupra Turcilor.
latä Statele. Unite, cu milioanele lor be locuitori germani cu
atitea leglturi si interese economice care buceau spre Berlin. Ele
favoriseaza in neutralitatea lor pe Francesi. Pentru ca la biruinf a
lui Washington, intemeietorul Republicei, au contribuit luptinb un
Lafayette si un Rochambeau.
Dar pAna si bestille nemiloase au acest sentiment.

www.dacoromanica.ro
 214 Räzbolul nostru in note zlinice

Acum vre-o jumatate be veac, Parisienii abm irau la (3rabina

,,Plantelor" o privileste buiosa. Un imens tigru finar asculta ca un
copil sfios be o catelusa roscata care-1 observa si.1 pebepsia".
Catelusa aceia, cu care sta in aceiasi cusca, alaptase pe tigru.
Si ceia ce fiara asiatica facea bin instinct, oamanii cKultur,
ei balcanice n'au Inteles cit be putin ca sunt batori sa faca fatä
be Rusia si Romania.
15 Oclombrie 1916.

*coala germanl in Romknia

dupii o publicatie noui

D. Onisifor Ghibu, ale cdrui lucrari cu privire la invatamintul

bin Arbeal consfituie un mijloc be informatie bogat $1 sigur, se ocupa
acum, cu ingrijorarea unui Romin cu tragere be inima pentru vii-
torul poporului salt, be alcatuirea si besvoltarea, starea pana la raz-
boiu si mai ales be tenbintele invatatnintului german in Romania si
b.sa scoate si conclusii be un rabicalism absolut, care sint nece-
sare insa fata be alt rabicalism, cu alta origine si cu alte scopuri. 1)
Dupa parerea noastra, nu se poate fagabui niciobata unor
cetateni straini, asezati provisoriu Intr'o tat% pentru citiva ani, in
jurul unui izvor be probuctie sau in legdtura cu o misiune econo -
mica befinita, breptul be a-si creste copiii potrivit cu nevoile terii
bin care poate i-au abus $i unbe, ori-curn, au be gino sa-i bun
innapoi. Statul are numai batoria be a supraveghia igiena si mora-
litatea si be a inlatura, cu cea mai mare energie, mice jignire i s'ar
abuce lui si rasei pe care o represinta, oHca pagubd ce s'ar face
intereselor si Inbreptarilor sale.
Dar scoala germana bin Romania, scoala be toate grabele $1
varietal-He, care este, bupd insasi marturisirea organisatorilor si con-
bucatorilor el, ccea mai mare alcatuire scolard garmand)), ccea mai
mare coalä germana bin strainatate» (pp. 53, 60), n'a pornit beta
asemenea colonii straine, pentru nevoile for interne. Caci altfel ar
fi cu neputinta ca, atunci cinb in Statele Unite, imansa Republica,
cu milioane be Germani, se afla numai 4.000 be scoli germane cu
300.000 be scolari, cinb in Rusia slat boar 62 be $coli cu 11.000
be scolari, cinb in Turcia tuturor strainilor slat 6 scoli cu 1850
1) coideie gormane din Romitni.i. Bucureti, 1916.
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 215

be scolari b. Ghibu ba si alte statistice, Romania cda mica s6

aiba in peste 30 be ?coil aproape 10.000 be scolari. De almin-
terea cine cercetcaza bin punct be vebere national pe acesti sco-
lari vebe lesre ca imensa lor majoritate e alcatuità bin fiii cetäte-
rilor remini eau ai sirainilor fail protectie,-0 unti i alfii ailind"
a träi aici 0 neputind primi o cregere care-i face cel pufin nefo
lositori sub raportul national, daca nu chiar periculo0.
Aceasta crestere o arata autorul bin ce se compune si pe
ce se razima. $colile evangelice" sau ccatolicez, bar mai ales cele
b'intaiu, n'au be fapt scopul confesfonal scris pe firmele bor. De si
cuprinb, ca element strain, si Germani bin Germania si Sasi bin
Arbeal si citiva Austriaci, ele servesc ideia german,i, in calea ei
triumfatoare bela un capat la altul.
Si pentru aceia si sint intemeiate, chiar unde colonia sir&
Ma 1ipse0e aproepe cu totul, hind un singur pretext. Pentru aceia
primesc subventii bda Statul german. Pentru aceia sint inspectate
be inspectori germani. Pentru aceia mai mult be trei patrimi bin
profesori sint numiti bela Berlin. Pentru aceia colorile germane
impobobesc sapcile. Penfru aceia seful intregii organizatii e minis-
trul german.
Astfel be scoli nu pot fi abmise Med be un Stat constieni
be chemarea lui nici in baza lor, nici in felul be intretinere, nici
in program, nici in tenbinte. A le besfiinta ar fi un act be vio-
lenfa, a le rebuce la singurul lor brept e un act be prevenire natio-
nala. Clientela lor scolara va fi ea compusa numai bin fiii neceta-
tenilor, Statul e numai un supraveghetor be orbine ; un singur
elev apartininb altei cetatenii sau celci rominesti trebuie sa abucá
prefacerea totala a scolii. $i anume, in cazul bin urma, be oarece
Statul romin nu poate intelege becit un sigur tel be a-si pregati
viitorii cetateni, programul lui intra in vigoare neaparat si imebiat.
Asa intelegem problema pe care pretioasele statistice si infor-
rnatii ale b-lui Ghibu o pun iarasi pe tapet si care va trebui poate-
kiscutata in curinb, cu toata seriositatea ceruta.
15 Oclombre, 1916.

www.dacoromanica.ro
 216 Räzbolul nostru In note zilnice

Turcii «cui turaii0.

Intr'un colt be Romgnie amenintatg, au sosit, intre alti priso-
-nieri, un grup be Turci pirpirii si rebegiti, cari pgreau cg pling
bupg splenboarea cerurilor patriei lor.
Sint bed 51 in Arbeal, supt pajurile celor boi Impgrati cres-
tini, Turd, bieti Turd inconstienti bin Anatolia bepgrtatg. Trag si
ei cum pot si mor in Valle red. In Dobrogea bivizii intregi bin ai
lor au fost minati sg acopere prin jertfirea lor supusg innaintarea
Dulgarilor, ostasi be rangul al boilea, si a Germanilor, cari sint
be rangul intgiu ei singuri. Ai nostri ii culegeau, cinb era calb, la
fintinile unbe alergau cu giturile arse be trubg, iar acum ei se
zgribulesc pe ruinele victoriei cistigate cu ajutorul lor be supunere
oarbg, lasg.
Galitia e pling be ei. Fiinbcg in fata ostilor austro-germane
se aflä Rusii, s'a crezut la Berlin ca in aceste suflete vestebe se
mai poate inviora fanatismul sdlbatec al strgmosilor contra CMos-
covuluis cotropitor, si, nebobinbinbu-se asa be mult, antreprenorii
be maceluri buc innainte nesfirsita inburare a robilor WA glas.
Multgmire au puting acesti colaboratori la cintinerlrea, si tin-
nAltareaz, lumii. Dar cite un jal la o lung si, ceva mai bes, pläcerea
be a tgia nasuri si urechi, be a räscoli prin mgruntaiele busmanilor
lui Cliagi-Ghiliunx., Sultanul cel grozav bela Berlin.
*
C mult be cinb Turcii n'au cglcat aceste pgminturi be inflo-
ritoare viatA cresting, be innaltä constiintä europeang. Pe la Lem-
berg n'au fost vgzuti be peste bola sute be ani, cinb pentru ultima
oat% au atacat acolo Po Ionia. Prin Arbeal, unbe au stgpinit obini-
oarg, nu s'a purtat be peste un veac umbra lor abucgtoare be
moarte. $i nici la noi n'au gbat Turcii*, rgmasi in proverbul care
li-a ingropat mgrirea, be peste cincizeci be ani.
Nici intr'una bin aceste tent care au jertfit asa be mult ca
sä scape be binsii n'ar fi pgtruns niciobatg neferii lui Enver beta
Stambul, bad, in setea ei be a cuceri, be a bistruge, be a se
rgsbuna si be a bgga spaima, nu i-ar fi cgutat metoba germang
be rgzboiu. Ea e aceia care face azi progresului omenesc scumpul
bar al Turcilor gculturall,, cu apucgturile lor speciale...

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 217

$i, drib ii vebe pierinb be frig, be foame si be glont, aliatul

care i-a angajat ribe pe ascuns. Doar, bad astäzi ii sint be nevoie
pentru a ne prAba si ucibe pe noi, mine coloni$tii germani se pot
aseza mai comob in vane, r5mase -fa'rá locuitori, ale Anatoliei robi-
toare...
16 Octombre 1916.
Cind nu intelegem...
..
Desigur c5 in tot ceiace vebem sint lucruri al c5ror inteles
beplin nu-1 putem beslu$1. Noi am fi f5cut altfel, noi am fi $tiut
sä atingem ce nu s'a atins, sä impiebicam ce nu s'a impiebicat.
$i be ce cutare n'a fäcut acest lucru, al cArui folos pare tot a$a
be evibent cum pare posibilitatea lui?
$i ne trubim, ne obosim, ne mincám a$a... Apoi, comunicinb
altora tot ce ne boare si ne ingrije$te, provocám in sufletele lor
acelea$i chinuri be intrebgri WA raspuns, be probleme farà solutie.
E o stare bolnav5, $i ea trebuie sä inceteze.
Mai la urma urmei, cu arm5 sau f5r5 arma, uciginb pe bus-
man ori ajutinb pe cei ce bau piept cu binsul, sintem toti solbati,
solbati bevotati, besbracati be oHce interes personal, al maicei
noastre Rom5nia.
Observati ce face acela care e azi cel mai mare printre toti:
solbatul. El nu intreab5, el nu se tulbur5, nu se chinuie$te. $tie
a n'are breptul, $i n'are nici timpul. Pe locul lui face tot ce poate,
pAn5 la moarte. $i i se pare $i lui Ca e bestul.
0, be 1-am imita totil De-am renunta la ce scapa competentei
noastre, la ce trebuie sä-i scape.., De ne-am hotari la un singur
lucru: SA intelegem ca sint atitea lucruri pe cari nu putem $i nu
sintem batori s5 le intelegem...
16 Octombre, 1916.
Austro-Ungaria si Germania
In articica sa 4 Cucerirea Austro-Ungariei be Germania'. (La
conquête de l'Azdriche-Hongrie par l'Allemagne), Abrien 13ertranb
aratä cum t Wilhelm al IIlea, ai c5rui solbati ocupä Noyon, Ili$
$1 Var$ovia, n'a stabilit cu abevárat bominatia sa becit asupra

www.dacoromanica.ro
 218 Razbolul nostru in note zilnIce

'Vienei si Bubapesteis., ca c el bomneste in AustroUngaria,, ca

pentru bominatia lui acolo se varsa atita singe al atitor nearnuri.
Autorul incepe bela intreveberea bele Ronopischt Mire impa-
ratul german si intre nenorocitul visionar care crebea ca va fi
Sub-imparat al Orientului supt scutul prusian. N'am crebe insa c5
acesta ar fi fost bispus, cum pretinbe Englesul Steeb, asi imparti
State le numai pentru multamirea be-a asigura coroana copiilor Jul
nascuti bintr'o emesaliantav.
Supraprobuctia germana e insä aratata cu breptate ca una
bin causele be capetenie ale atrocelui razbolu actual. Neputin-
buse executabin causa nesuccesului militarplanul be intinbere
a hotarelor fata be busmani, G!rmartia are in vebere, prin.crearea
cEuropei Mijlocii) economice, a-I realisa in bauna celui b'intaiu bin-
tre aliati, Monarhia habsburgica. Aceasta ar fi mingaiata prin cres-
terea Galitiei cu Polonia ruseasca.
Asa fiinb, incheie b. Bertranb, se impune pentru aliati sa
scaba cit se poate, prin liberarea integrala a popoarelor supuse
imparatului-Rege, aceasta Austro-Ungarie care abbica in minile
strivitorului ei protector.
16 Octombre, 1916.
f I. Sblera.
A murit la Cernauti batrinul, stribunul Sbiera. .

Dela binsul, care a fost multi ani be zile profesor la Univer-

sitatea bin Cernauti, profesor be romineste in romineste si cu
hotarit, cu exaltat suflet rominesc, ni ramin carti lucrate cu atita
strabuinta, in rätacirile be autobibact bizar ale autorului, incit la
fiecare pas aproape cercetatorul metobic trebuie sa se opreasci
pentru a culege o informatie rail, o vebere breapta, uneori si o
propunere ingenioasa. Istoricul literaturii noastre mai ales se va
opri totbeauna in puncte be amanunte la opera in care raposatul
si-a strins resultatele be invatator.
Dar Ioan Sbiera era interesant prin el insusi si va ramine
astfel o figura originala in viata Rominilor bin Bucovina.
Pornit beta sat, in vremea cinb batea parta si pe acolo un
vint puternic be romantism national, el s'a purtat un tirnp cu cojoc
si tura strabatinb locurile, unbe si bincolo be hotarele micei sale
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 219

Bucovine, putea sa afle graiu romanesc si rosturi romanesti. Pe

urma s'a asezat in Cernaufi, unbe a ramas 'Ana la sfirsit un cre-
bincios inbaralnic si neinbuplecat al vcchiului crez cultural si poll.
tic, cu ibeile lui, cu graiul lui particular, cu ortografia lui inbivibuala.
Lucrurile Iui toate le spune el insusi inteo carte BOHM
pentru prieteni, in care interesante stiri bespre vremea lui sint
amtstecate cu naivitäji fail pheche si cu nevinovate crubitaji,
care faceau sa' fin' si pe aceia cari aveau astfel tot respectul
pentru acEst om onorabil prin vrista, munca si caracterul sau.
Cinbva insa aceasta autobiografie va fi foarte cautata ca sa se
stieceiace pe alta cale besigur nu se poate aflacum s'a insurat
un profesor romin bin 13ucovina, cum i s'au nascut copiiisint
pentru aceasta paragrafe speciale, cum i s'a besfasurat cinstita
si frumoasa viaja be famine si cite allele.
La Cernauji Sbiera si avea casa lui, unbe slabiciunile 1-au
oprit cu totul ultimii zcce ani be zilé. E in straba Sbiera si se
chiama, bupa voia lui, Palatul eSbierenilor,, a caror genealogie e
insemnata jos pe o placa. Aid traia batrinul, cu bEvotata lui sojie
si cu ciji copii puteau famine linga binsul, aici isi avea primitorul
salon, bogata biblioted in care lucra si intre boua lesinuri, far,
sus, cucurigul astronomic be unbe nu observa numai stelele, ci
ci simjia ceva bin legaturile nebesavirsirii noastre trecatoare cu
eternitalea infinita, privilcgiu al marilor talente si al vristelor
mari.
Acuma, in cele mai grozave ceacuri pentru neamul pe care
1-a iubit cu cea mai curata bragoste, el a culcat pe capatiiul obih .
nei netulburate pletele lui lungi, albe be patriarh. De sigur a nu
mai are burerile noastre, bar poate ca vebe cu un ceas mai inna-
inte speranje pe care Inca nu le-am bescoperit.
17 Octombre, 1916.
Cartea cea mal nouà
a lui Pierre Loti.

WA unul care si-a plata si batoria be ofijer si aceia be scri-

it or. Oprit inteun serviCill oarecare, bine ocrotit, bätrinul capitan
de corabie Julian Viaub, a cErut primejbia si, cum n'a putut-o gasi,
cu Wall cal buroasa lui borinja, s'a apucat, ca Pierre Loti, ca scri-

www.dacoromanica.ro
 220 Illzboiul nostru in note zilnice

itor bed, sa cutreiere cimpul cel nesfirsit al suferinfelor, locul

muceniciilor bin fiecare zi, bin fiecare ceas, pentru Patrie, Omenire
si Dreptate.
Capitolele razlefe ale impresiilor lui culese pretutinbeni se
chiarna, in manunchiul ce se ofera lumii, gHiena Turbata». Este
in abevar o hiena fara cruf are $i fara mita care strabate furioasa,
turbata, fara be Ora, $i unbe trece lasa raul facut Fara scop, numai
pentru a face rau, lasa civilisafii bistruse si mii be viefi omenesti
rapuse boar ca sa se fad loc präsilei salbatice a ucigasei. Veacuri
vor trece, $i nu se va uita supliciul pe care I-a impus omenirii,
cu armele stiinfei celei mai innaintate, pe care mintea creatoare
n'a imbogafit-o be sigur pentru ca sa bispara in chinuri tocmai
rasele mai bine inzestrate ca infelegere cu simfire bin cite le-a
creat Dumnezeu.
Felul be talent care a facut vestit pe Pierre Loti nu se poate
opri insa asupra acestel brutale forme be begenerescenfa morala.
ii trebuie, bin aceste suferinfi, altceva becit tragebiile singeroase
$i privelistea atenta a acelor cari hotarasc uciberile necesare si
macelurile zabarnice. Glasuri buioase il chiama acolo unbe se ras-
tigneste slabiciunea si unbe frumusefa bespletita plinge la picioarele
crucii.
Va zimbi astfel in treacat puisorilor be Balgieni pribegi car i,
la capatul lungii lor calatorii, cer sa-i culce cineva; va pune 0
floare la capatiiul unul husar be optsprezece ani, crescut supt
ochii lui, se va infiora be recele vint be moarte ce patrunbe prin
sparturile catebralei beta Reims, mutilata be obuze. Altabata va
trimite o umeba cautatura be parere be rau catre ostrovul be feri-
cire oceaniana, a carui poboaba a petit supt bombarbamentul cora-
biei germane care trecea; va urmari cu un zimbet bureros fetifele
care se incearca a juca un bent copilaresc intre ruinele bela Ypres,
unbe s'au ingropat splenbori ce nu mai pot invia. Iata-1 privinb
cu abmirafie simpla silueta a unui rege erou, Albert al Belgiei, $i
ascultinb cu emolie pe regina pribeaga club ii vorbeste be gsufle-
tul lucrurilon care s'a bus, in opera be nimicire a busmanilor,
ai ei, acesti busmani cari gobalä nu erau asa'*, bar intre cart $1
binsa go perbea be fier s'a coborit pentru totbeauna*. Va compa-

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 221

timi pe Turci $i va scrie «marelui prieten» care e ingimfatul enver.

Se va opri inbelung la mormintele acoperite be filfiitul steagurilor.
Si numai la sfirsit, fafa be Wilhelm al 11.1ea $1 be Ferbinanb
be Coburg, minia omului be civilisafie abevarata, be superioara
civilisafie a inimii se va be$tepta pentru a scrie pagini care vor
raminea ca ale lui Su etoniu bespre begenerescenfa Cesarilor.
17 Oclombre, 1916.

1913 §i 1916.

Se mai ginbe$te cineva, in aceste ceasuri cinb necontenit

punem lauri pe morminte si trecem in lumea recuno$tin felor pioase
pe acei cari ni-au fost rube $i prieteni, la anul veselului triumf bin
1913, amestecat boar, o clipa, be scirba pentru urita board care
cazuse asupra ostasilor «Avintului Terii ?),
Atunci steagurile be la inceput n'au fost coborite un singur
moment be grija serioasa a lucrurilor ce vor veni, be a$teptarea
lor incorbata. Musicele cintau necontenit in grabinile be vara. Viafa
sociala, bogata si setoasa be placer!, parea ca primise boar o atrac-
fie mai mult. In unele yarfi holera a trecut neobservata: era un
neajuns al armatei, ca ploaia $i oboseala, ca praful brumurilor $i
frigul nopfilor umebe; ban* au mai murit $i citeva mii be ferani,
nu era chiar asa be gray: aveau be unbe ! Lumii i-a parut rau boar
ca epibemia i-a rapit pläcerea intrarilor triumfale cu coroane in vir-
ful baionetelor, si pacea be la Ducuregi, rapebe incheiata $1 ser -
Morita prin rasunatoare banchete, insemna cre$tere be teritoriu,
innalfarea prestigiului, primul loc in Balcani, situafia be «Mare
Puterex- complementara in Europa.
Si folosul cel adevarat a fost a$a be slab! Din ce in ce ant
simfit-o mai mult, $i azi mai cu beosebire. Pentru ca, oricif am fi
crescut, oricite laube ni s'ar fi abus, un lucru totu$1 nu-1 avearn :
acel superior sentiment be minbrie care vine bin constiinfa Ca bus-
manul fi-a pus toate piebecile, ca fi-a facut tot raul ce poate, ca
ai avut be suferit cele mai strasnice bureri $i cele mai grozave ame-
ninfari si, in ciuba tuturora, in ciuba slabiciunilor bin insu$i sufIe-
tul tau, le-ai invins.
Astazi boar bola saptamini Hod au fost agernute in calea

www.dacoromanica.ro
 222 Rkboiul nostru In note zilnice

noastra prin vaile scumpului Arbeal, pentru care ne luptam si astazi

si pe care-1 cucerim din nou cu fiecare dovada de energie pe care
o dim in apararea noasira. Si, Inca, in acele saptamini a cazut
baia be singe be la Turtucaia, at toate primejbiile pe care le-a
at ras bupa sine. Atunci si mai ales pe urma toate puterile noastre
be lupta, be impotrivire, be increbere sfinta in breptatea vesnica
au fost incercate ; tot ce poate ba mai innalt si mai bun fiinfa ome-
neasca sfisiata be chinuri am bat. Ca forte materiale, ca resistenfa
sulleteasca ni s'a cerut tot ce este in noi, tot ce putem gasi ras-
colinb in funbul averii noastre, be oameni si lucruri, si in abincul
sufletelor noastre.
Mare si sacru va fi acest an 19161 De la rezultatele ultime
ale uriasului razboiu in care sintem prinsi be acum, Oita la capat,
cu tot presentul si cu tot viitorul nostru, asteptam bespägubire si
rasplata, asteptam breptate si intregire. Neprefuit va fi acest folos
care ne va intemeia in sfirsit pentru veacuri. Dar si becit aceasta
cucerire vom fi facut una Inca mai mare.
Caci prin lupta cu pacalele i slaiciunile noastre ne vom
fi recucerit pe noi insine]
18 Octombre, 1916.
Atitudinea noastrà.
5tirile bune, foarte bune, care yin be trei zile, isprävile savir-
site be ostasi si ofiferi caH nu stiu ce inseamna a se feri be ata-
cul busmanului, ci se Ilion asupra lui cu toata energia stramo-
seasca, nesecata, a rasei, in apararea vechiului, scumpului ei pamint
au facut pe mai toate ziarele sa strige: triumf si sa hotarasca
solemn ca pe froniul norbic, baca lucrurile nu s'au ispravit, ele
sint macar pe ispravitele.
Vom observa intaiu ca aceleasi ziare au presintat tot asa situa-
jia bin Dobrecea, care a suferit pe urma, cum vebem, o asa be
rapebe si trista schimbare. 5i vom aminti a aceste acte be lucre-
zator entusiasm au fost precebate be critici amare si be suspinuri
buioase in aceleasi coloane.
Noi urrnam mai beparte cu atitubinea noastra care, cum vor
li bagat be seama cetitorli, e alta.

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 223

Rdzbolul acesta e pentru Romini un lucru nou, un teribil

lucru nou, si pentru lumea intreagd el inseamni imprejurari cunt
flu s'au mai intilnit pAnd acum. Niciobatd un popor n'a muncit mai
mult ca sd facA rdu celorlalte, tuturor celorlalte, ca poporul ger.
man. NiciobatA o culturd n'a tirit bupd binsa o mai cumplitd bar-
barie, a sa proprie $i a celor mai netesAlati bintre barbari.
Pentru a rAspinge aceastd ndvall a caldilor unei civilisatii
morale be bouA ori milenare, pentru a scdpa breptul be viata al
celor cari n'au fabrici be arme ca aceia beta Essen, pentru a Os-
tra putinele libertdti be care se bucurd de fapt omenirea, trebu ie
forte nova'.
Fortele noted sint de ordine sufleteascg. 0 mare $i bec isivA
schimbare in suflete poate ba tot ceiace lipse$te Inca aid, ce lip-
seste putintel $i aiurea, pentru a impune bumanului o pace in
stare a garanta besvoltarea fireascd $i breaptd a fiecdruia. Aceste
forte, aceastd crestere be valoare WA be trecut, be ce putea sa
beie mai bun, mai harnic, mai viteaz trecutul, ttrebuie sä o avem
$i noi.
Ea se capata numai prin veberea reald, färä inseldri $i mdgu-
liri, a lucrurilor ce ne incunjurd, a puterilor pe care avem sa le
infruntdm. Se capdtd prin revisuiri be con$tiintA, oricit be bure-
roase, prin pocdinti, oricit be umilitoare, Prin hotdriri 0i avinturi,
oricit be grele.
Nicio vorbd be retorica, nici-una chiar be poesie superficiald,
ci toard bArbAtia ginbului ca sá avem toatd vitejia faptei.
In sensul acesta intelegem pregatirea noastrA, $i pentru binsa
lucrAm bin toate puterile, printr'un scris care cautd conViintele cu
aceia$ severA hotArire be a face bine cu care unealta hirurgului
cautd in funbul rAnii beschise, in carnea vie, schijele otrdvite ale
obuzului.
$i nu vom crebe CA am fdcut ceva becit atunci nib la fie-
care bol oameni unul va spune, bupd ce ne va fi ascultat serios,
inbelung: Da-mi, Doamne, tot ce vrei; sint om a le primi pe toate,
19 Octombre, 1916.

www.dacoromanica.ro
 224 frizbolul nostru in note zilnice

Ce se poate Invata la 'Iasi.

A ti ta fume bin 13ucures1i si alte centre be bincoace be Milcov
se afI5, be mai multa sau mai pufina vreme, la Iasi, la 13irlab, la
Husi,bar mai ales in Capitala vechii Molbove. Atifia bintre ei s'au
bus bin orbin, pentru inbeplinirea unor fundiuni necesare abminis-
trafiel si apararii Tcrii. Allii fac parte bin categoria pe care o foaie
bucuresteanA o numeste gvisitatori) si epasageriz. De sigur insA
Ca 0 visita) nu va fi prea scurtA si epasagiull. va H o abevArata
oprire.
Nu e nimic mai greu beat sA incerci o glumA si nimic mai
user, si mai prostescbecit s'o repefi. LAsArn alfora o meserie
cu care sint beprinsi.
Pentru altceva becit pentru Inca un ecou al Inca unei glume,
in aceste timpuri care cer mai mutt voiosia gata be munca becH
amara czeflemea l. a bescurajarli batjocoritoare, scriem aceste rinburi.
Multi bin oaspefii Iasului nu 1-au vazut panA acum. Pare curios,
bar asa e. Dear nu tofi sint abvocafi, avinb pricini prin toate par-
tite, bed si la Iasi. Doar nu toll sint oameni politici, avinb a se
ingriti be canbibaturi si la Iasi. 5i iatA sint Romini, Romini culfi
si be oarecare vristA, cari nu mai vAzuserA Iasul.
Acestora li spunem : vebefi-1 bine, cAci si avefi be ce...
Intaiu vA yeti lovi acolo, la fiecare pas, be ceia ce este si in
I3ucuresti, bar ascuns be marile clAbiri nouA s'au festelit pe be-
asupra cu paraba costisitoare a reparafiilor. yell gasi, cinb vrefi
si cinb nu vrefi, Trecutul. Si acest trecut vA va marturisi despre
ce n'am putut Ong acum, despre ceiace acum, cu orice prep, tre-
buie sä putem.
Anume, el vA va spune cA nu totbeauna cei pufini 5i sAraci
au a se tune be cei bogafi si mulfi, cA uneltele nu hotArAsc o
luptA, cA o infringere nu inseamnA o abbicare, cA orice hotArire
eroicA ajunge, peste oricite suferinfi, la scopul sau.
VA va spune, si trebuie sA-1 crebefi, pe vechiul oras be glo-
rie. Cad marturii lui sint, in fiecare coif, aceste biserici ruinate,
aceste rnorminte acoperite be praf, aceste ziburi pe care creste
iarba. Toate aceste tame sfinte spun cita iudgratnicä abdare a
luptat aici ca sä trättn si noi astazi si ca sa ne invete prin ce
tainä se poate Ira!, intre dusmani.
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 225

Primiti invalgtura, visitatorilor" si ,,pasagerilor", primiti-o.

Atunci yeti intelege cg nu existg clase bominante cbin mila lui Dum-
nezeu, ci numai prin ,,vointa nationale, care se pläteste cu muncg
si sacrificiu, sau, altfel se retrage.
Si, back bupg asemenea sfaturi, reinnoiti, Inviati, vä veti pgs-
tra locurile, sg multgmiti acestui Iasi, acéstei Molbove care VA ggz-
bueste.
Sg 11 multgmiti fgcinb ceiace n'afi fgcut pang acum : väzinbu-Ii
lipsurile, inteleginbu.li pgrgsirea, compätiminbuli suferintele si in-
dreplindu-le.
Nu yeti fi plgtit prea scump, cit yeti fi folosit bepe urma lor.
20 Octombre, 1916.

Un ora$ plAcut.
Orasul plgcut e Bucurestiul. Citi nu 1-4 vgzut be mutt, aler-
gati be pe unbe sinteti, cici face sg fie vgzut.
A lergati, bar pe rinb, cgci, bacd veniti toti beobatg, stricati
frumoasele privelisti si curgtia sängtoasg a aierului, stricati linis-
tea increzátoare, buna colaboratie nalvä a bungvointelor.
Cad caracterul plgcut al Capitalei Romgniei vine tocmai bin
lipsa voastrg. .

Obatä, cinb erati pe aid, cu importanta, averea si mincgrimea

voastrg be petreceri, bgbeati Bucurestiului o infgtisare unica pe lume.
Nu be bimineatá pang seara, ci be biminearg pgng bimineatä si be
searg ping'n sena, era o alergaturd nebung bupg nimic ori bupg
conversatii goale, bupg petreceri besperate, care sint, la urma
urmei, tot un fel be nimic. Tot ce luxul poate ba ca imbracaminte
si ca vehicule se ingrgrnàbia inteuri haos be Babilonie si intr'o strä-
lucire be Gomorg ; tot ce norocul mostenit sau cistigat usor poate
ba ca solemnitate bespretuitoare unei figuri omenesti se rasfata la
unul ca si la celialt. Din toatá aceastg splenbiba primbIare conti-
nug pare cg se besfgcea un mare striggt : In Igturi ; trecem noi!
Cu ce sfialg se strecura bietul om be muncg, nacajit in fata
si in mersul lui, smerit in haing, gonit fute be atitea nevoi ale lui
si ale celor be pe lingg binsul. Pare cg se cguta prin buzunare sg
vabg be i s'a liberat un bilet be trotuar. Si fetitele muncitoare care

www.dacoromanica.ro
 226 RSzbolul nostru in note zilnice

nu aträseserã atentia unui protector se simtiau asa be caraghioase

pe linga minbrele boamne marl. Jar un car teranesc pe Ca lea Vic-
toriei era scanbalul public pe care varbistii trebuiau rapebe sal
inla ture.
Acuma se tin tocmai acestia. Vintul aspru bate bin sus si
bin jos. Fotele bela munte stralucesc bin fluturi; teranii scormo-
niti be prin culcusurile lor tin mijlocul trotuarelor. Pe straba care
nu iubeste copii si mame, trec satence cu pruncii in brate. Lurne
Oraca', mobestä se strecoara in pasul cui are be urmarit o munca,
be mingiiat o burere. Sfiala e la cine nu s'a putut invata inca sa
poarte uniforma grijei si trubei pentru Faille. Automobile le au noroiu
pe route si, baca te uiti bine, une ori si cite un firicel be singe.
0, e foarte interesant, va asigur. Veniti be vebeti- Dar, Inca
obata va Tog, tot cite unul. Fiinbca altfel privenstea se stricA: o
stricati !
21 Octombre, 1916.

Dolful regal.
In cele mai grele timpuri pentru tara, nenorocirea loveste cu
cea mai cumplita nemilostivire pe Regele care-si apara pamintul be
busmani, pe Regina a aril mita se intinsese asupra tuturor sufe-
rintelor, fara a se ginbi a pe Dinsa insasi o asteapta suferinta
fara be nume, burerea mamei pentru copilul pierbut.
Printul Mircea, copilasul al carui botez insemna incununarea
unui triumf, a inchis ochil in vremea chiar cinb soartei ii place
sa spulbere o clipa tocmai acea glorie pe care numele Jui era
menit s'o comemoreze.
$1 la vestea mortii acelui care, zimbinb la toate, n'a inteles
greutatea vietii si crubele schimbäri ale norocului, rasare ca o
ironie privelistea acelei zile bin 1914, cinb un Rege, o Regina,
care nu mai sint pe lume, intinbeau bucurosi obrasla notia a nea-
inului lor catre acel fiu al Imparatului care astazi singereaza in
lacomia .lui turbata si farina romaneasca in fata chiar a acelor
locuri unbe ei si-au avut linistea vietii si au astazi obihna mortii:
Sinaia si Argesul.
Nu e inima crebincioasa care sa nu simta astazi toala bur&

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 227

red Familiei Domnitoare si sa nu caute in abincimile ei un abaus

be iubire pentru a inlocui, pe cit omeneste se poate, mingiierea
celui ce s'a pierbut in mijlocul suferinjelor obstesti spunem
aceastabin cauza insasi a acestor suferinji.
22 Octombre, 1916.

Asigueari nu filgaduieli.
Zi be zi aflam prin vre-o stire noua bespre interesul ce ni se
poarta be aliajii cu cari ne-a legat nu numai un interes legitim ei
cump5tat, bar mai ales constiinta ca servim aceleasi scopuri mari
ale omenirii intregi. In Franta comisiunea parlamentara pentru.
Afacerile Straine a luat in biscujie situajia noastra si a provocet
masuri a aror inbeplinire o vom vebea, besigur, in curinb. Prc sa.
intreaga, parasino tonulgresit bupa noial batatorilor be sfaturi
bin bepartare, recunoaste tot ce am facut, cu asa be grele sacrifi-
cii, tot folosul pe care 1-am abus causei comune, tot riscul pe care
1-am chemat asupra noastra i lasa pe toatä lumea interesata sa
injeleaga ca nimeni nu poate lipsi bela batoria be-a ne ajuta. Tar
in Anglia, care nu ne-a beprins cu complimentele, fiinbca nu e
obisnuita a le face. grija Romaniei, a prirnejbittor si a brepturilor
ei, sta in rinbul intaiu. Niciobata n'am auzit bin gura unui om be
Stat Engles cuvinte ca acelea prin care personalitaji ca Asquith
ei RosLbery noteaza intrarea noastra solemna, scump plätita, in
cercul, asa be restrins bar tocmai be aceia asa be cautat, al sti-
mei poporului englez.
Totusi, besi oricine se bucura be asemenea rostiri cu privire
la noi, sint si be aceia cari, in unele momente be inboiala, ar fi
aplecaji sa vaba in ele numai simple fagabuieli. Si ei ccr mai mutt
becit atit.
Ar fi o greseala sA se priveasca lucrurile asa.
F. fost un timp cinb bin alianja cea mai strinsa, incheiata Iry
timp be pace, bupa buna chibzuiala a contribujiei si a perspecti-
velor fiecaruia pute a iesi mult mai pujin becit bin lupta solibara
in present si in viitor, care se buce astazi.
Trebuie sa ne patrunbem, in abevar, be convingerea, ca lucru-
rile be astazi nu samärta cu nimic bin ce a fost pana acum.
www.dacoromanica.ro
 228 Razboiul nostru in note zilnice

Ciné intrà in luptd pune totul in joc: prestigiul, bogdfia, ho ta-

rdle, viafa. C frdmintarea bin care va iesi o noted lume. Nimic bin
ce a fost nu mai este becit ca putinfd be o zi. Mine poate sd fie
altfel. Existent este numai resultatul, marele resultat ultim. Forma
nu se mai pastreazd in fusiunea be azi: ea se va regisi, innälfatd,
in tiparele be mine.
Asa fhb, cine s'a inbatorit obatd s'a inbatorit si pentru to t-
beauna. Nu e un mint spus astäzi care sä nu prefulascd ma i
mult becit toate vechile tratate laolaltd.
Aceasta si pentru cd sfisitul rázboiului va fi un inceput, $i
anume inceputul unor lucruri care, cel pufin cit räzbolul, va av ea
nevoie be tofi $1 be tot ce poate ba fiecare.
De aceia nu ca fägdbuieli in sensul vechilor alianfe, ci ca
inbatoriri formale in sensul nollor nevoi permanente ale lumli tre-
buie sä luárn cuvintele care yin beta Lonbra si beta Paris si care
sint cu atit mai serioase, cu cit ele yin bupd cintdrirea, nu numai
a atitudinii i a situatiei, ci si a valorii noastre.
23 Octombre, 1916.

Cabotinaglu sinistru.
Este in actiunea germand care cu o regularitate be masinä
se cheltuieste pe rinb bela un capät al lumli la altul, putere $i
organisare. Dar mai este ceva.
Observafi inceputul. Ultimat fulgerdtor cdtre Belgia. Rdpezirea
sutelor be automobile contra Liège-ului. Scoaterea la iveald a for-
mibabilelor tunuri, ccum nu s'au mai vdzut,. Fotografii ale ruinelor
fAcute be binsele in forturile cele mai puternice ale Belgief. Orice
banuiald be impotrivire civild abuce omoruri sl incenbii. Louvain
arbe in fldcari.
Totobatà asaltul contra Franciei. c Unb jetzt rasch,. Si aici, in
foc se mistuie satele; orasele sint ameninfate, ingrozite. Ca stilpul
cel aprins bin 13iblie innainteazd oastea celor Med be mild.
Dar lupta bela Marna baga in sanfuri pentru trei veri $i boud
ierni pe executorii, pe caldii 13elgiei $i al Fran cie i.
Asalt la Yser. Cea mai nebund risipd be gloanfe $i ghiulele.
Un tun enorm bate la paste 20 be chilometri in Dunkerque. Rin-
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 229

burl intregi be solbati se topesc, altii rdsar in loc. Acuma liam

venit be hac, e crebinta Germanilor.
$i, iatä, nici Francesilor, nici Englesilor nu le-au venit be hac.
Atunci se insceneazd marea campanie bin Rusia. Imparatul
apare; elocventa Iui profetica se risipeste in vint. Bietii Austrieci
sint goniti bin urmd cum n'au mai apucat be cinb slut ei. Mii be
solbati ai nationalitkilor se jertfesc fdrd crutare. Cetdfile rusesti
cab. intrare in Varsovia. Foc bengal be-asupra mdrilor be singe.
Dar oastea ruseasca a rimas. Ea va reapárea in curinb, si
cazacii vor fi vdzuti la Haliciu.
Rdpebe alt act be zgubuitoare tragebie. Serbia trebuie sd
piard. Tunurile becorului macabru o acopdr cu ploaie be foc. 0
caste, o natie, un rege, fug prin pustiul inghetat ai Albaniei. Mun-
tenegrul are aceiasi soartd. Public european, busman i neutru, nu
te bai Inca ?
Publicul nu se ôä. Armata sirbeasca a scapat. Vor mai ye-
bea-o busman% si nu intr'un singur loc si nici o singurd batd.
mai trebuie ceva. Trdsnetul cabe asupra Verbunului. Zi be
'zi, cinci luni in capät, valuri be foc incunjura, acopär glorioasa
cetate. Forturile cab pe rinb. N'ajunge ?
N'ajunge. Ste agul frances fluturd sfibátor pe Verbunul insusl.
$i acum noi vebem, suferim alt act. Numele celor mai marl
generaii. Faima celor mai grozave unelte be bistrugere. Telegrame
ale lui Wilhelm al boilea catre sotia sa ca s'a sfirsit cu noi. Romini,
ffli cebati ? Europa, nu recunosti meritul nostru ?
Noi nu cebarn si Europa nu recunoaste.
Si, acum, ne intrebam : care va fi bed actul urmator bin
acest cabotinagiu sinistru ?
23 Octombre, 1916.
0 Austrie nouà?
Un scriitor politic cumiscut, Carol Renner, bin Viena, se apucd
si el sa ardte cum s'ar putea curäti l cirpi Austria, cgreia nu f
s'ar lua nimic din ce stipinepe astäzi. I se pare a aceastà Aus-
trie, imposibila bin punctul be vebere curat national, are o altä
ratiune be a fi, in constituirea formelor, ce i se par lui inbispen-
sabile, be colaboratie economicd si culturald (in alt sens becit cel

www.dacoromanica.ro
 230 135zbolul nostru In note zilnice

national) mai presus be natiuni. Cum observam $i in comunicatia

bela Acabemie bespre g Dreptul be viata al Statelor miciv, si punc-
tul be vebere al lui Renner este c5, intr'o epocS be cintreprinbereb
capitalistà $1 technia Statul mic, care e un atelier mobest $i o
tejghea saracä nu poate bura. $i el nu vebe a Statul national tre-
buie sd fie celula organia, iar, bacä e vorba be intreprinberi
colective in proportii mai mari, be aldturdri mecanice, ajung trata-
tele be comert $1 fireasca asociate pe care, WA a se muta o pia-
trä be hotar si a se pune o iscaliturg, o impun imprejurarile. Deci
nu autonomia nationalitkilor feberate inteun Stats, cum cere
scriitorul ausiriac, ci feberatia pur economiea $1 cultural-economicA
a State lor nationale inbepenbente, aceasta se cere $i aceasta trebuie.
Dar evibent a aceastä feberatie, nu numai cd nu s'ar chema Aus-
tria, bar nici n'ar sämana cu binsa.
51 s'S nu uitärn ca prebicatorii acestui internationalism 6e
Stat sint tocmai representantii nationalitatilor celor mai agresive
in Austria actualä: Germanii Austriei $i Maghiarii Ungariei.
Apoi perfiba teorie cere Inca un lucru, tot in folosul acestor
natii bominante, care inteleg a 'Astra hegemonia culturii bor. in
asociatia propusa, nationalitatile feberate n'ar cäpata teritorii, ci
fiecare cetatean ar avea un fel de statut personal, garantlndu-i.
pe lingii dreptul lui individual, si un oarecare drept national.
lbeile lui Renner sint analizator be b. Lazár Marcovici, in
La Serbie bin 10 Septembre.
23 Ociombre, 1916.

Literatura care a ta'cut.

Se poate o literaturá färã actiune, $i se poate $i o actiune
WA literaturá.
0 vebem astazi. De sigur ca niciobatà acest neam n'a trecur
prin clipe mai marl $i mai grele becit astäzi. Niciobatä sperante
mai strAlucite n'au fost urmate be realizari mai splenbibe $i ames.-
tecate cu intoarceri mai grozave la o realitate neprevazutä; nici-
obatä un virtej mai uria$ nu ne-a urcat pe culmile unbe mai tot-
beauna se vebe lumina pentru a ne näpusti apoi in prapastii unbe
nicio razA bin ea nu patrunbe. Niciobatà mai multä burere n'a

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 251

strápuns sufletele fiecaruia si niciobatá mai multe suflete n'au fost

atinse in acelasi ceas be aceiasi burere. Niciobatà atitea griji n'au
incunjurat cea mai nevinovatà bucurie i niciobatä mai amarnice
suferinti n'au lost infruntate mai vesel e aceia a dror viata se
stingea supt :Ayala lor nAprasnicá.
Rázboiul era obatd cu unul singur, acum este cu atitia; el
era purtat atunci be solbati, acurn este cu atitia ; el era purtat
atunci be solbati, acuin toatä societatea se impartaseste, be fapt,
Ja binsul; ii jertfeai pe vremuri o parte bin viata nationalá, aceia
care se tinea gata pentru aceasta, acuma nu-i poti refusa nirnic.
Träim in nesiguranta momentului si prin aceasta chiar in necon-
tenita constiintà a vesniciilor.
$i totusi o intreag5 literaturâ tace. Nu censura o impiebeca
be a vorbi, caci ea nu va abuce boar bestainuiri militare care nu
yin la vrernea lor. Nu publicul o va ráspinge, el care cautá, pand
Th abincimi ieri Inca inbiferente la pläcerile spiritului, o sporire a
puterilor sale sufletesti, o lArgire a inimii care se sfarma, in vechea
ingustime a probei be toate zilele, la beslantuirea atitor patimi
moua.
Literatura tace, ea, vorlAreata be obinioarg, care te asurzia
u teoriile ei i flutura suparttor innaintea ochilor fieckuia ste-
guletele noutatii sale, ea care pretinbea sá ribice in mijlocul natiei
statuile celebritatilor celor mai proaspete si celor mai false.
Ici i colo se tiräste o poesie In care nu räsund nici avintul
spre 1upt5, nici incorbarea fárä päreche a celor ce apara pas cu
pas aceastä brazba a stramosilor, nici fierbintile rugAciuni ce se
ribica in suflete catre Dumnezeul ostirilor, nici macar, in tablouri
mai mSrunte, atita jale abeva'ratá care se asaza aláturi be mamele
rämase färä sprijin, be sotiile fara iubire, be leagänul copiilor cari
vor creste fãrä tata.

Era be prevazut a se va intirnpla asa. Literatura are intre

multele sale batorii, mai ales una: be a nu fi numai literaturä, be
a intelege cA ea spune in graiul ei lucruri care nu sint ale ei,
care nu yin dela dinsa si nu se margenesc la Musa. Ca nu tre-
..buie sä uite cã e cintecul izvorului, bar nu izvorul insu-si, cã numai
www.dacoromanica.ro
 232 Räzboiul nostru in note zilnice

fiinta izvorului bg putinta acelui glas be armonie ii cg in toate

motele lui buioase el e conbitionat be acele miscgri ale apelor vii.
Si literatura ultimelor timpuri nu sia bat cont be aceasta.
S'a bespgrtit be societate, be natie, be omenire, be viatg si n'a
bggat be samg. Publicul special pe care sil crease o stringea prea
be aproape ca sg vabg cd be jur imprejur multimile o pgrasiserg.
Dar acest public s'a imprgstiat obatg cu viata socialg bispg-
rutg. Si, singurg, literatura, uimitg, bescurajatg, lace.
Dar poate H o poesie si fgrg aceasta. Ea e astazI fapta. Poe
mul trgieste ; poesia liricg plinge; brama se luptg; epopeia umple
muntii si vgile. Atita Ile patrunbem be aceastg poee incit nu ni
pare rgu be forma care, fgra cuprins, a cAzut ca o haing ce nu
mai acopere trupul.
Si nici n'am avea be ce sg ni parg rau. Acea literaturg care
tace, care nu va mai vorbi niciodaa nu putea ggsi poesia pe
care o pierbuse be mult, bar aceastg poesie, uriasg cum e ea si
sincerg ca sarcina ce a primit, ca singele calb, ea va crea o lite-
raturg.
Si vg asigur ca aceastg literaturg va fi mare.
24 Octombre 1916.

CAlatizil straini ai trecatorilor.

TrecAtorile Carpatilor, in care Germanii cu apenbicele lor
militare austriece intimping atita impotrivire, pe care lumea va
cunoaste-o mai tgrziu pentru a o putea pretui beplin, au fost ata-
caté cu o sigurantg be biruintg absolutg. In citeva zile navalitorii
crebeau ca vor fi la Bucuresti si, bincolo be Milcov, pe linia Sire
tiului, bacg nu la Iasi chiar. Falkenhayn visa momentul, foarte
apropiat, in care va intinbe mina camarabului Mackensen, urmat,
acesta, be alte apenbice, turco-bulgare.
Si intrebarea se pune: de unde aceastg sigurantg ?
Poate pentru cg oameral aveau constiinta valorit superioare
a uneltelor nimicitoare pe care le abuceau cu binsii? Neapgrat.
Ori cg se increbeau in numgrul lor, foarte insemnat ? Fgrg inbo-
ialg. Nu e exclus nici a ceia ca aveau innaintea ochilor resultatul,
atins acum un an, al celeilalte gexpebitii be pebeapsg', in Serbia.
www.dacoromanica.ro
 N. IOR GA 233

Dar crebem ca mai e ceva la mijloc. Trecerea Carpatilor e

grea. 0 stlau si generalii bela Berlin, cari au stubiat geografia
lumii intregl pentru a o cuceri. 0 stim sl noi, cari pastram con-
stiinta luptelor biruitoare care be atitea ori s'au bat be stramosii
nostri in pasurile muntelui, parinte al neamului.
Dar sint mijloace be a usura lucrul. Trebuie numai prieteni
tari sa stie cea bin urma cotitura a celei mai neinsemnate carari,
cari sa if insemnat totul cu exactitate, cari sa fi increbintat cui
trebuie cunostinta lucrurilor si caH, la nevoie, sa poata fi, ei
sau insarcinatii lor, caläuzi, ba poate si bepositari ai armelor ne-
cesare.
5i ne ginbim la bragostea beosebita care prinsese pe atitia
straini be lemnul muntilor nostri, be materia prima a tinuturilor
carpatine; ne ginbim la munca, rasplatitoare in multe privinti, a
labricelor lor, la Calle lor ferate particulare si la foarte particula-
rul si specialul lor personal strain.
Se va scrie cinbva pe basa actelor, secrete Inca, istoria aces
tor grozave si marl incercari prin care trécem. Ea va gasi multe
explicatii pe care le cautam astazi in zabar si va insemna ca nume
infame numel-e atitor capitalisti straini innaintea carora multi isi
scoteau respectuos ',Maria.
Dar ea va trebui sa poata spune Inca un lucru: ca bela Lo-
tru pana in Vrancea si Bacau vom fi stiut macar bupa atita pri-
mejbie sa ne scuturam be o exploatare economica amestecata cu
cea mai nerusinata opera be spionagiu si trabare si ca am resti-
tuit mosneanului solbat munteIe stramosilor lui, care e si al ispra-
vilor inbeplinite be el insusi.
25 Oclombre 1916.

Mormintul din Cotroceni.

Mititelul print Mircea zace pe perna be piatra vecinica in
biserica bela Cotroceni. Sicriul be metal a fost coborit in acel urit
abinc negru cu atit mai mare beta binsul si sabiile care paziau
pe copilul ce nu se va mai juca niciobata s'au inchis iarasi in
tecele lor. Nici tunul n'a bubuit in zilele acestea, cinb el n'are be
tit sarcina be a ni apara tara, nici clopotele, care nu pot fi puse

www.dacoromanica.ro
 234 RAzbolul nostru in note zilnice

in miscare becit be vijelia groazei, vechile clopote cantacuzinestr

n'au sunat in diva cinb trupuporul acelui care intre noi era fiu
be Rege a fost sorbit be pgmintul lacom, mai lacom astgzi becit
oricinb be tot ce e mai bun pi scurnp pentru noi. Trei ani be-asu-
pra, in lumina soaralui si in albura besmierbgrilor, trei ani intre
cei cari-1 iubiau pi, be acum innainte, liniste pentru acela care
fusese crujat be neliniptile ce sbuciumä sufletul tuturora.
Cui nu i-a fost brag, intre ciji I-au vgzut pi intre ,ciji au stiut
mgcar be binsul? Si cine n'a simjit in sufletul sgu un rgsunet al
burerii ce singurg stapinepte aceste zile inima mamei care e Re-
gina Terii?
*
Inmormintarea bela Cotroceni este o grea besparlire, pentru
pgrinji, frail si surori, be acela care nu II va mai zintbi niciobatä;
bar pentru noi toji, bin aceastä tragebie regalg, se statornicepte
Inca o leggtura intre familia bomnitoare si poporul remgnesc.
Biserica bin Argep cuprinbe ramapijele pgmintesti ale Reqe-
lui Carol, ale tovargpei sale Regina Elisaveta pi ale singurei lor
obrasle. In pdmintul nostru se obihnesc tustrei, in bisericg be
legea noastrg, in továrgpia umbrelor ce rgtgcesc lingg capatiiul
lor. Dar frumoasa biserica episcopalg era ctitoria lor; vechea zibire
a lui Neagee-Vobd fusese bgrimatg pänd la pgmint si fácutd bin
nou bin orbinul intgiului Rege si bupg socotinja lui; pe pareji
apare el ca intemeietor pi ocrotitor. bar farina Voevozilor a fost
atit be mult räscolitg incit toatä asezare a veche s'a pierbut. Ei
sint acolo incepgtorii altei Dinastii, mai ales intre ale lor.
Dincoace, bisericuja veche a lui Serban-Vobg s'a pastrat
neschimbatg. Vechile chipuri innegrite be sfinji pgzesc blajin si trist
pe ziburi pi in funbul boljilor. Catapeteazma minunatà scinteie
upor bin auriturile pe care vremea le-a umbrit in abincuri. Can-
belele be argint .arb neclintite bin loc be boug veacuri pi jumatate.
La mormintele Cantacuzinilor, Domni pi mari boieri, nirneni n'a
ribicat pietrele impobobite cu cele mai mgiestrite sculpturi. E a
noastra", toata a noasträ, cläbirea micujg pi armonioasä in care
pentru Mircea al Romaniet s'au spus rugäciunile morfilor si s'a
beschis pentru binsul brumul care buce bincolo be margenile lumii.
Intre cei mari ai noptri be pe vremuri el s'a cufunbat, pi

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 235

pare ca la plecarea bin bratele TatAlui si ale Mamei sale, bin abinc
s'au ribicat bratele prietene ale celor cari ca $i Ferbinanb Liu au
apArat tam in cumplite vremuri $i au mintuit-o, pentru a prim! $1
a culca bulce in obihna lor pe acela care, mic si nevinovat, venia
bucuros cAtre binsii.
Va trece vremea. Ea nu inbrAzneste sA atinga in sufletele
mobile amintirea celor iubiti cari s'au bus ; bar bin focuI care arbe
$i boare, ea face pe incetul o luminA bulce be bor nestins. Cinb
va fi sigurA ca" nimeni n'o vebe, Mama va merge mereu sA se
inchine la mormintul aceluia care a fost fiu lubit bin carnea Ei.
Iar fiecare pas pe care.I va face in lAcasul unbe el o va chema
,necontenit va fi o $i mai mare apropriere be nol, o si mal beplinA
confunbare sufleteascA in batina noastrA, cu tot ce aceastA batina
are mai sfint, mai venerabil $1 mai frumos.
Si vor fi ceasuri cinb Regina Maria il va vebea pe eel nev5-
zut pentru altii, rAsArinb frageb pe asprele lespezi seculare pentru
a-i spune a el traeste tot mai mult in fiecare spor nou al iubirii
Ei pentru Tara si al iubirii Terii pentru Dinsa.
25 Octombre, 1916.

Urà i insulte.
Reviste francese sosite acum ni impärtgsesc puhoiul be insulte,
be cea mai neauzitA spelt care s'a revArsat asupra noastrA inbatA
bupa beclaratia be rAzboiu. Ce epitet infamant nu ni se aruncA,
bin cite le-a putut bescoperi furia care vrea sA se reverse I Se
incepe cu choti,, cu cbriganzi», cu escroci", cu urmasi al line!
colonii be puscgriasr, se trece pe la cvulturii mincAtori be stir-
vuriz §I pe la chienex, pentru a se cinnAlta pe scara turpitubi-
ailor pána la cuvinte pe care cronicarul parisian se sfie$te a le
reprobuce.
Si acest limbagiu be circiumA si be lupanar nu se intimpinA
in cine stie ce ticAloasA foaie be speluna; nu, ci in foi be cape-
tenie bin Bubapesta si in foi germane asa be insemnate, be yes-
tite in lume, cum sunt Gazeta be Frankfurt" si t Gazeta be Colonia v.
De ce atita urg, care nu crutà nici-o injurie $i nicio amenin-
tare? Gasesc poate aceste ziare, ce apar in tara unbe au fost

www.dacoromanica.ro
 236 RAzboiul nostru in note zilnice

cinbva nobile biscutii politice be ibel, cA n'avem breptate in rAzbo-

iul pe careptiinb bine ce rAscolim pi ce ne poate apteptal-am
beschis in August 1914 ? Acepti scriitori priceputi n'au becit sA ni
bovebeascA li-ar fi apa be upor 1 cA e brept, CA e logic, cA e
cu putinfa ca 4.000.000 be oameni sA fad parte bintr'un Stet be
abundturA pi be jaf, care e simple =pie a unei vechi familii, läsatA
pe minile unui vAtaf german pi unui vAtaf ungur, cari tunb, muIg-
pi taie!
Se piing poate be trAbarea noastrA, pi aceasta pentru ca in
unele momente ar fi auzit pi cuvinte asigurAtoare ? Dar bine, acepti
biplomati, acepti oamenl politici trAiau in lunA pi aveau nevinovA-
tia ingerilor ? Nu-pi bAbeau samA perfect cA nu puteam lase sA
treacA singurul prilej, in sute pi sute be ant, in care ni puteam
scoate breptul nostru viu bin bArimAturile putrebe ale unei lumi
politice moarte, oricit ar -sprijini-o Germania pe baionetele ei ca sä
steie brept?
Dar poate se crebb a printeaceasta se bA curai opiniel
publice pi se crepte avintul solbatului.
$1 aici se inpeall
Curajul pi avintul sint virtufi positive, sint afirmäri. EIe nu
se pot probuce pi hrAni beat tot prin elemente positive, afirma-
tive ale cugetArii pi simtirii. Spune-i cetAteanului, spune-1 solbatu-
lui ce primejbii amenintA Patria lui, ce chemare o apteaptA in lume,
ce fapte s'au sAvirpit be innaintapii lui, ce rAsplatä be cinste il
apteaptA be-a lungul veacurilor; spune-i ce inseamnä pi ce ciptigA
jertfa lui. FA pe oameni buni ca sA fie rAbbAtori pi viteji.
Dar nu-i inrAi prin urA, prin neagra pi ptearpa urd pi nu-1
minji pi pe binpii aruncinb lAturi asupra abversarului.
Cfici, s'o ptie bine intetitoril a li cere sa fie calAi nu
inseamnA a-i ajuta sA fie eroi.
P. S. De altfel pentru aceia§i Oazeti be Frankfurt' Parlamentul
frances era, in 1914, 4o aburaturA in belir be oameni orbi ?i abjecti, cart
se bau in spectacol in ve§mintele pungásite be represintang ai poporuluL
§i Terii,.
26 Octombre, 1916.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 237

Ce trebuie s'a" fie Dobrogea

dupa räzboiu.
De bou'd zile. comunicatele ni vorbesc be innaintarea trupe-
lor ruso.romanesti bin Dobrogea si be retragerea unui busman care
sa nu uitam, facinb ultima lui miscare, besperata, be ofensiva,
se ginbia, precum a si spus-o un critic frances, mai mult la pre-
gatirea unei mai bune situatii befensive pentru viitor.
In miscarea lor spre Sub, Germano-BulgaroTurcii fac ace-
Iasi Iucru pe care I-au facut si drib, la inceputul lui Septembre
trecut, generaiul Averescu a frint atacul increzator, hranit be izbi-
toare succese, al lui Macliensen, a facatorul be minuni2,. Ei arb
satele.
Aceste sate, mai toate infloritoare, cu mult superioare ca ase-
zare, aspect si gospobarie, satelor batrIne be bincoace be Dunäre,
infatiseaza munca noastra staruitoare be jumatate be veac. Atitia,
pe linga miile be Omni pagubiti, isi vor abuce aminte cu burere
be frumoasele biserici incapatoare, be scolile primitoare . si bine-
facatoare pentru toate natiile, ce se infratiau acolo, be solibele case
acoperite cu tiglä in care boua generatii strinsesera agonisita lor.
Dar incercarile be astazi vor trece. Ne vom intoarce acolo si
ne vom pune iarasi la lucru. Mai trainice si mai minbre se vor
ribica locuintile barimate, bovebinb astfel Inca obata ce neam cla-
biter si orinbuitor am fost totbeauna si sintem si acuma.
Dar invatatura grozava be azi va trebui sa ne mai invete un
lucru : sa fim si colonisatori.
Plana acuma n'am prea lost. Am intrat in vechea Dobroge tur-
ceasca färä un caracter national raspicat. Am gasit.o prabata, cu
populatia imprastiata, cu vechiul stapin musulm an plecat In fume
si hotarit abesea sa nu revie supt stapinirea crestina. Conbitii mai
bune pentru nationalisarea proprietatii macar nici nu se puteau
intimpina.
$1 noi ce am facut? Daca este azi o intinsä si infloritoare,
o superioara proprietate bulgareasca, noma ni se batoreste in rIn-
bul intiiu. Am tolerat asa be mult aceasta vicleana infiltratie, cu
scopuri evibente, incit am putea spune ca am creat-o noi. Iar,

www.dacoromanica.ro
 238 Razhoiut nostru in note zilnice

fiinbca-i trebulau sl muncitori cu palmele si vecini saraci, prin cari

sa.i creasca minbria si constiinta be bominatie, am introbus acolo,
cinb si cinb, cum s'a intimplat si Vara a li mai purta grija, bieti
veterani obositi, besgustati be viall si incapabili be munca.
Atunci cinb actele oficiale vor iesi la ivealä, se va vebea cum
ric-au raspialit acesti improprietäriti ai nostri cari sunt Bulgarii
bobrogeni, se va sti cu cit au contribuit ei la succesele busmanului
borit in ascuns be inimile lor.
La intearcere, va trebui sa tragem conclusiile. Actele be tra-
bare vor lasa, prin toate urmarile lor, atItea paminteri be rascum-
parat. Nici cu un chip ele nu vor mai putea fi lásate, la cea mai
gingasa granita, In mina celor totbeauna bispusi sa ne vinba-
In marea opera be rasplatire pentru zbravanul Oran ostas,
Dobrogea are un loc be frunte, si cine-I va intelege si va abuce
la inbeplinire ceiace trebuie facut va fi bat Romaniei, tot obata, o
garantie socialä, militara si nationala.
27 Octombre, .1916.

Moartea Generalulul Dragalina.

Generalul care a aparat cu mintea lui be cugetator, cu ener-
gia lui be solbat si cu calba lui inima be Banatean Oltenia, nu mai
este. In burerile ranilor sale, ciuntit be un brat, el si-a bat nobilui
suilet lui Dumnezeu, in breptatea caruia MIA be neamuriie bune si
nenorocite ca al lui a crezut.
Astazi Bucurestii vab frecinb convoiul aceluia care in zvonul
usuratec be ieri al maretui oras era unul bin muncitorii cei mai-
harni, i si mai bucurosi pentru binele Patriei si pentru izbavirea nea-
mului. Cu pietate fiecare va privi uitimul lui brum intre noi. Caci
lacrarriL,.le am ispravit!
Dar mine, club Banaful Jul parintesc va fi carne bin trupul
Rominiei biruitoare, club colo beparte 'n Caransebes va flutura
steag. 1 supt care el sia varsat singele, vom ribica pe locul unbe
el a fost baruit neamului statuie be bronz intru pomenirea curatei
figuri be erou care se ascunbe acum veberilor noastre.
27 Octornbro, 1916.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 239

Ce a facut ',Ana acum Romania?

Asupra actiunil romanesti pana acuma s'au formulat multe jube-
cati, beosebite intre ele, be criticii militari straini, be cronicarii poll-
tici $1 chiar be oficialitatea beosebitelor feri. Si, in masura ce se
besfasura imprejurarile, jubecafile se continua sau se prefac, une-
ori chiar se contrazic-
Nu e acum vreme be polernica, oricit am fi provocati la
binsa, chiar bin parti unbe ne asteptam la altceva ; la recunoas-
terea imensei noastre buna-voinfi, a sacrificiului nostru färà cru-
f qe, a suferinfelor noastre care, baca nu smut printre cele mat
grele pe care pana acum le-a facut vre.o nafie luptatoare, au atins
totusi foarte bureros o parte asa be larga bin societatea ca si bin
teritoriul nostru.
Dar unele lucruri pot fi afirmate. Ele trebuie sä fie afirmate.
N'am pornit la razboiu be sila nimanui i nici bin lacomie
pentru ce nu ni se cuvenia.
Singurii bintre neutri am luat o hotarire be !mina voie in folo-
sul Aliatilor. Serbia a fost cauza uriasului razboiu, be si e nevi-
novata be binsul, toata raspunberea cazinb asupra Ungariei In fin-
bul Intifu $1 asupra Germaniel in al boilea. Belgia se gasia inna-
intea unei situatii Vara iesire, caci ar fi fost pentru binsa o yes-
pica rusine sa fi consimtit a juca rolul trabator be culoar crutat
pentru trecerea banbitismului militar german catre inima Franciei
prietene, ocrotitoare i garante. Nu stiu ca vre-un alt neutru sa se
fi prezintat la apelul pe care, be boi ani trecufi, Puterile aliate ii
fac la simful be solibaritate morala al omenirii.
Daca Bulgaria s'a vinbut Austro-Germanilor, aceasta se bato-
reste bolnavului imperialism care a cuprins o tará be ranguI al
boilea sau al treilea, fara avint cultural si fara prisos be probuc-
tie economica sau be populafie muncitoare. Noi n'am cerut nimic
becit libertatea populafiei romänesti celei mai autentice, mai sana-
toase si mai boritoare be a forma acelasi corp politic cu noi. 51,
pentru a face aceasta cerere, ne sprijinim pe insusi scopul becia-
rat be Aliafi; intronarea pretutinbeni a breptului national. Si ofe-
rim in schimb tot pufinul pe care 1-am putut agonisi pang acum
si feri be asprimea vremurilor.

www.dacoromanica.ro
 240 RSzboiul nostru in note zilnice

Nu se poate zice ea am crutat ceva bin tot ce avem. 5i ce

aveam se putea sti, creb; era be ajuns sä fim intrebati, bac'd nu
voia cineva sA constate be-a breptul. Ce am bat, se poate vebea
numSrinb sutele be spitale pline be räniti si abuninb pe cimpiile
be luptä crucile care inseamná mormintele solbatilor 'Cali au lup-
tat cu pieptul gol contra celor mai teribile masini.
Presa ni-a spus ca be pe frontul occibental nu se poate clinti
un singur solbat si un singur tun si ca bin bottä pärti ajutoaré
trebuiau sä ni vie pentru a zbrobi boi busmani, pe cari, 'oriunbe
am fi atacat si oricum am fi lucrat, i-am fi avut, legati, impreung
si minati la asalt be furia fasbun'aloare si be läcomia besperatä
a Germanilor. Imprejuearile au vrut altfel; nu e vinovat nimeni, in
circumstante asa be extraorbinare i pline be surprinberi, bar nu
suntem vinovati nici noi. Am luptat ca in vechile legenbe eroice
pentru a sprijini avalansa pe care miscarea noasträ be ofensivä o
besprinsese bin virful muntelui si pe care nicio cälduz'a nu putea
s'o prevaba. Ni s'a bat tot ce s'a putut, be sigur, bar e o minbrie
sá spunem cä si noi tot ce am putut am bat. $i ceva mai mutt
deeit atita!
A retinea citeva sute be mii be oameni, a-i ingropa pe juin&
tate in plmintul tAti, a plati aceasta cu cel mai bun singe al nafiei,
a-fi primejbui, bin cavalerism feta be frafii be peste hotar ca si
fall be apärdtorii be oriunbe al Dreptului, insgsi viata ta nationalä,
asa be greu infiripatá, iatá ce am facut.
Unele interese be azi pot zice : putin. Istoria nepärtenitoare,
linistitä, be mine, puinb cununi eterne pe mormintul tinerilor sol-
baji romini bin 1916, va rosti ins fárä inboialà o alta sentintä.
28 OctOmbre, 1916.

Ce a fAcut Anglia pana.' acum.

Dupä cartea d-nei Humphrey Ward,
Sforfarea Angliel", Paris 1916.

Lorb Rosebery resuma, nunAzi, aportul engles astfel : O flotá

atotputernicá, 5.000.000 be oameni supt arm e ; 1 milion si juml-
tate be barbaji si 250.000 be femei ocupati in fabricile be munitii;
o cheltuialä zilnicä be aproape 5.000.000 be livre sterlinge; 0 bato-

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 241

rie care in Mart trecut atingea cifra aproape inimaginabild be trei

miliarbe 400.000.000 be livre sterlinge, iatã ce a $tiut sd inbapli-
neascd populatia be 40 be milioane be suflete (cad nu facem si
intre posesiunile, afard numai pentru marina si armatä, in aceastä
_

socoteala). Nu putem spune oare cd istoria lumii nu oferd nimic

be comparat cu aceasta ?
Armata englesd bin Francia, are 20.000 be automobile. Flotei
englese, spune o marturie oficiald citatä be b-na Warb, i s'au abaus
be la inceputul räzboiului un milion be tone si personalul e inboit.
4 Femeile lucreazd si zece ceasuri si jumatate, ba chiar boudspre
zece pe zi, pentru tara. Nu-si lean Duminicd nici serbätoare. De
un an un grup bintre ele n'a avut o zi liberd. , Si iese bin fabrici
crizinb $i cintinb». Cinb vine Zeppelinul, stau treze noaptea in intu-
nerec, si tot cintd... c Am fácut paisprezece obuze azi,, 'scrie una.
,,Sa faceti si voi atitea, bracilor be Nemti." cEle lucreazd,, spunea
un birector, cpentru cinste si de aceia pot suferi asa de bine obo-
seala,. Lucratorii fac normal 60 80 be ceasuri pe saptamina (p.
57). Sint unii cari fac $1 suta (p. 99). Asa se poate ca o singurd
fabricd sd poatä ba un milion be obuze pe an $1 ca pentru un
obuz sä se ceard numai 23 de minute. Cu bivisia muncii trebule
azi 6 minute pentru ce se lucra inteun ceas si 20.
La fabricarea be unelte pentru razboiu lucreazd $1 preofi, cari
se intorc Dumineca pentru a face slujbd, binb Crucii Rosii leafa
lor", studenti intelectuali.
Solbatii au alergat be pretutinbeni, intr'o lard unbe nu era
serviciul militar obligatoriu. Din funbul Asiei si Africei au venit
cersind pe drum ori lucrind pe vapoare. In ease saptdmini invatd
cit in sease luni. Soldafi simpli, voluntari, veniti, bin Australia, au
avert de milioane.
Fiecare Engles cu stare a ajuns a ba ascultati ! un sfert
din venitul lui (p. 188).
Patruzeci si sapte be fii be pairi englesi au lost ucisi in pri-
mul an al rdzbolului: un Stuart, un Douglas, intre ei. Universitatile
se tineau numai cu stubente, cu infirmi si cu copii. A cazut fiul
lui Asquith si, inainte be binsul, nep3tul be fiu al lui G'abstone :
ccei mai sträluciti, cei mai iubiti,, in frunte. (Si tinerii cari s'ar fi
crezut mai putin potriviti pentru serviciu au alergat la arme $1 s'au

www.dacoromanica.ro
 242 Räzbolul nostru in note zilnice

purtat in felul cel mai strähicit), spune un profesor. 12.000 be stu-

benfi be la Cambribge sint solbafi : 780 au fost ucisi, 980 räniti.
92 au bisp5rut. Profesori universitari balrini se ofera a preba in ori
ce scoalä gpentru ca ebucafia sä se poatä urind in fara). cNoi insine*,
scrie until bin ei, am intrat Inteo epoca eroica. In ce ma priveste,
un ginb nu ma paraseste niciobatá, ginbul ca alfi oameni mor pentru
mine, oameni mai buni, oameni mai tined becit mine, a cáror viafa
era mai plinA be fagäbuieli si printre cari se numärd multi cdror
li-am bat invafg tura si pe cari i-am iubit!)
In viafa socialà, crestaurantele la mobd sint pline, bar aceste
osp fe sint in cea mai mare parte ca o serbátoare pentru sosirea
unui fiu, a unui frate, a unui prieten care revin bin front pentru
citeva zile si pentru care nu mai stii ce ai face.) Ca imbra.camirite,
,,e de modä a purta rochii vechi 0 chiar oarecare mindrie a o face".
28 OctOmbre, 1916.

Deschiderea *calor.
$colile se beschib, si e bine. Bine pentru copii, cari trebuie-
sd infeleagd si ei c'd un razboiu nu e o vacanfa si ca pärinfii, frafii
lor nu-si varsa singele pentru ca alfii, fie si cei mai mid, sä trin-
bAveascd si sA petreacl. Bine pentru profesori, cari au prilejul sa
nate a nu erau salariafi pentru lecfif be specialitate, ci cd se cf.-
risera, intregi, pentru a creste ferii viitori ostasi si muncitori pen-
tru innaintarea ei. Bine e si pentru acesti pärinfi, bintre cari nici-
unul nu trebuie sa se afle Med griji, care sd-1 absoarbá cu tofu!
Deschiberea scalor mai are insa un infeles. Orice intrerupere
a viefii obisnuite, in orice bomeniu, la un popor in luptä, poate f:
interpreted ca ingrijorare, ca temere be o primejbie apropiata, sau
macar ca neincrebere in rezultatul silintilor care se fac si cFre
trebuie crescute, necontenit, inbaratnic, in proporfia greutàfilor ce
se intimpind. Din potrivA, reluarea muncii pe toate terenurile e ca
o bovabA be siguranfa intdiu si ca o fagabuiala be victorie pe urma
Si astfel se introbuc in sufletele omenesti puteri noug, care ajula-
si ele la atingerea ace lui resultat fericit pentru caresi numai pen-
tru care e ingäbuit sa traiascd. oricine.
Daca nu se aub rugaciuni mai bese in bisericd, macar in scot!,

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 243

-sa se aubd, bin cbuzele nevinovate*, zilnica rugaciune a muncii.

Nu este alta mai ascultata in ceruri i nici rugatori priviti cu mai
multa lubire becit acesti copii.
Din hotarirea ministeriala lipsesc insd Universitatile. De la
sine, cea bin Iasi a anuntat pe ziva be 1-iu Novembre reluarea
cursurilor, si nu ne inboim cd si cea beta Bucuresti va face tot
astfel.
Profesorii vor gasi alt aubitoriu becit cel obisnuit, cad Sco-
tarii lor bau astazi, oricui, pe cimpiile be luptã, cele mai innalte
lectii be eroism. Dar sint, intru cit nu le chiama ingrijirea ranilor
si gospobaria razboiului, colegele lor. 5i e, mai ales, atita lume
rcare asteapta un cuvint.
Acest cuvint trebuie sä fie insä cuvântul. Unul singur. Din
boate stiintele sa se rasfringa aceiasi Iuminà, plecata bela acelasi
ibeal. Si aceastä lumina sa nate toate brumurile care, prin munca
si rabbarea be azi, prin infrinarea si sacrificiul tuturora, buc hi
biruinta be mine.
Sa se beschiba Universitatile! Dar nu pentru cine stie ce vechl
bucherii 4stiintifice2.! Ci pentru isvorul be viata vie ce pot sa bea
sulk telor.
29 Octombre, 1916.

Hirova.
Comunicatul ni spune cd Hirsova arbe: solbatii imparatului
tulturii i-au bat foc cu pastilele lor speciale, bupa ce urbia butyl-
reasca va fi prabat tot ce s'a putut culege bin bietele case pustii.
Nu e un an be drib am fost acolo, bupd o excursie la Piva
Petrei, in tovarasia b-lor Murgoci si arhitect Zagorit. Parcd vdb,
supt cerul greu be noH al toamnet, in marunta ploaie inceata, ele-
gantul vaporas particular care ne-a bus la paretele be piatra goala
pravalit brept in Dundre, cu siarimaturile romane ce borm in pra-
pastii, suisul pe straba neteba, casa pärintelui sus pe culme, lumi-
-nata prietenos pentru venirea noastra si, in Iata, bisericuta bin cimi-
tirul parasit in care se pastrau Lhipiile stricate ale ofiterilor inne-
cati cu putin timp innainte, be un vapor austriac. Si pare ca bin
?Rau ma primblu, ca a boua zi, prin strabele be piatra, pare ca

www.dacoromanica.ro
 244 RAzbolul nostru In note zilnice

rev Ab spatioasa biserica monumentala, tinutA asa be frumos, Ingra-

m Abirea be scumpe lucruri vechi in Muzeul meritosului profesor
C otovu, pare ca ratAcesc prin bArimAturile antice si turcesti care se
ingrtImAbeau fa fiecare pas, printre casele noua frumoase, gospo
baresi supt olanele tranbafiril ale Dobrogei, ori sus, asupra malului,
pe lingA hibele borbeie tatgresti Vara forma ale sArAcimii musul-
mane si figänesti. Si, la plecare, pe vaporul cochet ce se inbrepta
spre horbota be fier bepartata a faimosului pob, privelistea frumo-
sului orAsel besfAcinbu.se roz si sur beasupra substructiilor puse
be uriasele puteri ale naturii, in razele be soare ce plouau bin lim-
pebele cer be blinb Septembre.
Acuma la Hirsova sint pAreti arsi, flacAri ce izbucnesc bin
ruine. Acea comoarA be amintiri s'a risipit. I3iserica va fi suferit
ravaltri profane. Cineva a vazut fuginb inteo cArtità pe primitorul
pArinte, pe sotia sa si pe bomnisoara invätAtoare care se mira be
ce pleacA oaspetii asa be curinb. Iar unul bin ei, Zagorit cel cu
mina maiastra la besemnuri, sta la spital cu oasele bratelor amin-
bouà rupte be glont.
gCultura*, !mpArate, gculturA, I Oamenii FM au trebuit sA vie
ca s'o abuca si in sAraca Hirsova noastrA I
29 OctOmbre 1916.

Germania cea adevAratà

innainte de rAzboiu.
Un publicist engles, b, Emil Reich, isi propune sA arAte ce e
in ackvär, §i nu in prejubecAti superficiale, acea Germanic contra
careia lupta poporul au.
Ocupinbu-se be Imparat, il presinta ca pe un gom be jube-
cata maturA, solib, prubent, bar mai ales perfect informat in toate
si f oarte bine servit intru aceasta,. gLoviturilel lui nu slut pornite
bin pasiune, ci bin calcul.
Dar el insusi si poporul satt au un gcap umflatz, o imensa
vanitate carei face sa caute a recunoaste in oricine un German be
azi ori un canbibat be German poimine. DacA Houston Stewart
Chamberlain, renegatul profetic, ii pare numai un gbiletant extra
vagant, care, prin intrebuintarea sirguincioasa be articole be enci--

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 245

clopebie, be inbexuri si be table be materie a scris, intr'un stii

greoiu gi umflat, o carte groasa plina be laubarosie si be Sliinid
factice>, alfii, cari sint in toate minfile, spun tot asa, si chiar nebu-
nia lui Chamberlain a avut un mare si rasunator succes. cOameni
bogafi au comparat cartea cu mine be exemplare pentru a le imparfi
gratis la sute be biblioteci publice, si imparatul i-a facut lauba
publica.
Analisa ribiculei car°, in care ca Germani sint bafi si Celjii
gl Slavii, ar prinbe cu atit mai bine si aid, cu cit b. Aurel Popo-
vici incercase obinioara a presinta ca o Biblie nafionalista aceasta
carte, careca si a lui Woltmannhotara ca si Rafael a fost Ger-
man, fiinbca pe mamsa o chema cu un nume obisnuit in ferile
germane, si ea' Dante el insusi avea o mutra teutonica. Fara a mai
vorbi be Isus Mintuitorul si be Sf. Pavel...
Dar asemenea ibei au prins. Deci ele sint serioase ca fapt.
,,A ribe be un lucru pentru ca e ribicul, e, in politica, o greseall".
Dupa ibei se trece la fapte, .1a toate formele propaganbei pan-
germane bin lume.
Si Reich prevebe vremea cinb navala germana se va pro-
buce asupra lumii, presintinb gbestia umana supt cel mai lab
aspect al ei,.
El explica foarte ingenios superioritatea be energie a impe-
rialiemului german. Alte popoare care au creat imparafil monbiale
si s'au bucurat be o mare prosperitate au margenit inbata numarul
copiilor; Germania continua sa fie cea mai fecunba mama, Franfa
a pornit spre bomnia lumii prin groaznice cutremure revolufionare
care o slabisera innauntru ; Germar.ia a ajuns la putere fail ca
organismul ei sa fi fost zgubuit. Franfa a fost, be fapt, singurà tot-
beauna ; Germania are in Austro.Ungaria un sprijin oricinb pentru
orice. Franfa a vrut pace, cinb Revolufia si Napoleon a faceau
intaia printre nafiuni; Germania intreaga, cu puterea celor 60 70
be milioane care o locuiesc sivom abaugi a celor 30 be mill-
oane be conafionali be peste hotare vrea cucerirea gi exploatarea,
u niversului intreg. Franfa a pornit bintr'o lature a continentului
Germania bin centrul intreg al Europei. Si, in sfirsit, tocmai lipsa
be interes a Germanilor pentru politica interna ii face sa urma-
reasca pasionat pe cea externa.

www.dacoromanica.ro
 246 inzboiul nostru in note zilnice

Reich relevA insa crasul pebantism al scolii militare germane,

lipsa be inijiativa si nebeprinberea cu räzboiul,afirminb cu brep.
-tate cã, bacä Austria ar fi avut un räzboiu be boi ani cu Francia,
ea ar fi fost in masura sd bath teoria germara WA experienfa. 5i,
mai ales, spune acest cugetator, astäzi lumea nu mai e bispusä a
primi jugul unei najiuni biruitoare, care jug ar fi anti-istoric* si
4, anti- na tural )).
29 Octombre, 1916.

Demonstratie italianä
pentru RomAnia.
Ni se anunja cd o societate najionalistá italianä a venit la
-Columna lui Traian ca sa abucl o solemnä recunoastere Romdniej
in locul chiar unbe se pomeneste marea opera be cucerire, in abe-
war culturalà, care a pus basele najiunii noastre, intemeinb latini-
tatea orientala, resumatä astäzi intreagd in noi.
In alte imprejurari bemonstrajiile ne lasá red, pe noi acestia
beta Dunäre, cari, bin neam in neam, sintem beprinsi a face in
tdcere pujinul be care sintem in stare. Astazi nu e asa. In numele
sutelor be mii be Italieni jertfiji pentru unitatea najlonala si pentru
moralitatea politicA a lumii au vorbit bemonstranjii, si ei injelegeau
s'd se abreseze atre un popor care, in cumplite imprejurari, jert-
feste si el zilnic mil be oameni pentru ca sä ajungd la acelasi
scop. $i cuvintele stropite cu un asa be nobil singe iese bin cuprin-
sul artificial al retoricei trecAtoare si neefective.
De ani be zile intre Italia si Romania s'au reluat acele strinse
legaturi, acele trabijii be frAjeasca afecjiune care, obinioarä, au
asezat pe creatorul Itahei unice, regele Victor Emanuel al II.lea,
intre funbatorii, intre ctitorii Romaniei unice a lui Cuza-Voba. Nu
e un prilej in care aceastä birecjie permanenta in politica atnin-
buror natillor sd nu se väbeasca.
Romanitatea centralä a Italiei, impacata astäzi, aliatá cu acea
romanitate occidentalä care e Franja, intinbe o mina be sprijin si
conlucrare acestei jeri a noastre care e singura rArriSsijä, azi, a
latinitajil orientale i care poate fi mine punctul be sprijin pentru
o mare opera be civilisajie : complectarea prin supremajia latina

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 247

in 13alcani a Mediteranei romanice, iaviatA spre binele tuturor popoa-

relor ori macar acelor care träiesc in umanitate ei pentru umani-
tate, bupa trabijiile glorioase ale strämosilor.
Liberaji si unii $i aljii be o alianta nenaturalä cu Austro-
Ungaria, agenta a germanismului in Orient, vom putea s'a ne con-
sacramesolibar abevkatei si singurei noastre misiuni. Si aceasta
cu atit mai sigur, cu cit ultimele imprejurari au bovebit acelora
bintre Italieni cari erau obata inbrägili be Bulgari a pentru o mare
si trainia prietenie politica trebuie $i altceva :becit momentana
potrivire be interese, trebuie comunitatea be rasa $i tot ceiace
berivä bin ea ca mentalitate politia.
30 Octombre 1916.

Credinc1o0 i profeti.
Mestesugulsau sportulprofejiilor politice e unul bin cele
Ilial rkpinbite. Orice situajie s'ar infajisa, oriunbe, vei OM totu$i
un numk be oameni gata, nu numai s5-ji aráte be-a fir-a-p5rul
cum s'au petrecut $i cum stau lucrurile, bar $i tot ceia ce, WA
gre$, se va intimpla. Sint unii chiar cari presintä $i garanjii, aci,
bin miile be lucruri pe care li-au flearit, sint citeva care, mai
mult sau mai pujin, au ajuns la inbeplinire. Am cunoscut chiar, la
cutare restaurant, $i un ccerc) al profefilor, bintre cari nu era
anul care s'a nu $tie, pe lingá ziva cinb vor infra Nemlii la Bucu-
re$ti,, $i minuta cinb se va sfirsi lumea.
Si totu$i profejii isi stria astki, vorba begeaba. Mesteri mai
mari becit binsii au Vazut preveberiie lor inselate. Vom cita astfel
pe lianotaux, istoric vestit, fost ministru be Afaceri Sträine, bin-
graf al lui Richelieu, be la care if phicea s'a se inspire. Ei bine,
cine recetote articolele lui in volumele recente care le cuprinb,
poate vebea la fiecare pas a evenimentele au apucat alta cale
becit aceia care crebea el a a bescoperito. Nu mai vorbim be
cugetätori politici asa be serio$i ca Emil Reich, cari, prin 1910
nu crebeau in ruptul capului a Germania, pornitä numai asupra
Angliei, pentru bomnia Mkii, va incepe ttn rkboi continental si a
vreobatä Franja sazutä ca energiebupä binsul, se va misca
bin pacifica ei obihna ca sä ajute o rivalä in trecut care ar putea
sa fie si una in viitor.
www.dacoromanica.ro
 248 Rgzboiul nostru in note zilnice

Rgzboiul la care participg toatg lumea trebuie sg aibg nes.

firsite surprinberi. Daca ar lipsi aceste motive, technica singurg,
necontenit innoitg prin cugetarea atitor specialisti, ar fi in stare
sg bea be minciung si pe cel mai experient bin prooroci.
*
Nu profetii iii trebuie, ci altceva, crebinta. Si nu profeti, ci
crebinciosi.
Ni trebuie oameni cari sg-si bea sama beplin be ce urmg-
rim, be ce trebuie, cu orice pret, sg atingem, be ce stg in firea
chiar a lucrurilor sg fie cistigat si pentru totbeauna, be ce faptg
mare si bung inbeplineste oricine, in Iabul be astgzi, isi ba viata
supt steagul nostru abaus la steagurile Aliatilor.
Pentru a' profetisa se cere o gurg foarte mare: pentru a crebe,
ceva mai putin ca zgomot, ceva mai mult ca suflet.
Cei ce au cgrguntele be mustar z. al crebintei sg vorbeascg,
bar aceia singuri.
30 Octombre, 1916.
Literaturà de fazboiu.
Multg lume.$1 inchipuie pe solbat, pe solbatul bin Apus
cgc.i la noi sint conbitii particulareca pe un biet om totbeauna
cufunbat in noroiu pang la briu, care se opreste bela pinbg nurnai
in ceasul unei alimentatii be Lacebemonian.
Da fapt, nu e asa. Serviciul be transee, une ori bestul be
lung $i, fgrg inboialg, nespus be greu e intrerupt prin perioabe,
bestul -be lungi, be obihng, in care se fumeazg, se vorbeste, se
glumeste, se viseazg sise face si literaturg.
Ca orice literaturg,, ea cuprinbe si un bram be fantasie.
Poate chiar mai mult becit atita. Scriitorul-solbat isi abuce aminte
be tot ce i s'a intimplat, in fiecare clipg, si mai abauge bela el
un interes bramatic sau comic, bupg fire, ori, pe rinb, si una $1
alta. Se alcgtuiesc astfel volume intregi, impobobite une ori si
cu schite impresioniste, luate bin fuga imprejurgrilor, si cetitorul
isi poate ba sama, nu numai becum se poartg rgzboiul emobern,,
bar si be toate amgnuntele prin care a trecut autorul pentru all
putea face lucrarea. Fiecare zi isi are pagina ori paginile, fiecare
amgnunt e trecut la locul lui; istoria e complectg.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 249

Evibent 0 bin citeva mii be volume be asemenea spell isto-

ricul nu va putea scoate povestea acestel granbioase nenorociri
universale bin care avem näbejbea sä iasä macar putiná breptate
pentru suferintele tuturor celor apäsati si robiti. Dar si criticul
literar va cluta in War un lucru care lipseste, care lipseste aproape
Cu totul,
Acest lucru e psihologia acestui moment Mil päreche, in tot
ce are ea mai innalt, mai nobil si, sa abdugim, mai milos.
Cartile acestea, sincere, be sigur, abevärate, reale, se inchib
,cu un profunb sentiment be obositä scirb5. Vor fi avut.o luptetorii?
Speram cd nu toti: astfel sacrificiul ar pierbe o parte insemnatà
bin valoarea lui. Asigurarile care ni se bau cd" in inimi a fost to-
tusi altceva nu folosesc fatä be cruba elocventd a faptelor.
$i nouà ni trebuie, peniru ziva de mine, care e cea mai
interesanta pentru umanitate, altceva: epopeia eroica a sufletului
prins in suprema luptd si aläturi be binsa, màrturisirea inbuiosatä
a sufletului vesnic pus innaintea celor mai grozave probleme.
31 Octombre, 1916.
Judecati francese
asupra germanilor.
Franta ? Un putregaiu (yelp, o Soborn5 bechutd, o tard
care se coboarl pentru cd natia se imputineazd. Asa zicea Ger-
mania bespre vecina care, acum al treilea an, o impiebecdmal
ales ea---sä aib'd bomnia lumii.
Nu tot asa jubeca Franta pe busmanii el be azi.
Cetiti lucrkile vaste ale lui Huret, cartea lui Lichtenberger
bespre gDesvoltarea Germaniei,, a lui Victor Cambon bespre 'Ger-
mania la lucru,, si yeti vebea beosebirea. .
Franta avea beplina constiintä a muncH germane si a orga-
nisatiei germane. $tia cd, MA multä originalitate in ce priveste
birectia ca si mijloacele be apetenie, Germania a stiut sä imite
si- sd lege impreunä printeun superior mecanism social tot ceiace
se cucerise aiurea, in orice bomeniu, bar mai ales in acela al pro-
bucerii si impktirii bogätillor. $tia foarte bine a niairi puteri
mai mari n'au fost mai bine legate inteo mai strinsá organisatie,
0 toata aceasta tail se preflcuse inteo exploatatie sistematicA a
www.dacoromanica.ro
 250 RAzboiul nostru in note zilnice

tuturor mijloacelor be cistig, nu numai bela binsa, ci bin lumea

intreaga, ca ea intelegea sa He ca ttn sistem nervos al umanitatii
pentru ca, pe urm5, puinbu-1 in miscare, ca informatie si ca acti-
une, sä vibreze de toate pläcerile pe care le poate da viata.
Dar Francesii, in stubiile pe care le-au facut asupra rivalei
bin orice moment, asupra inirnicei be mine, au bescoperit si unbe
sta lipsa platosei germane. C abmirabil ca omul sa smulg5 naturii
puterimasineleprin care sa stäpineasca aceast5 natura, spre a
pu tea ajunge astfel la cele mai innalte satisfactii umane. Dar,
oricit5 ar fi betia probusä be invirtirea milioanelor be roll, be fume-
garea sutelor be mii be cosuri,e o scabere, o imputinare si 0
injosire a omului cinb aceste puteri il stapinesc pe binsul, minin-
bu-1 la ispravirea materiei prime, la probuctia anarhick la vinzarea
besm5tata, la tulburarea leg5turilor cu lumea toat5, la o besperata
anarhie cuceritoare. $i toate acestea pentru ce ? Pentru a anima-
All uman, iritat, exasperat, urlinbu-si neurastenia chinuitoare care
ispraveste toate triumfurile lui, s5 se rApeaba oriunbe simte pla.-
cerea care chiam5 rinjinb pentru a stoarce intr'un singur an ener-
gla mai multor generatii, si poate a unei rase intregi.
$i be aceia Franta, care e Inca vechinl otn, tr5inb, prin mune&
be sigur, bar pentru liniste si fericire, 'a inbraznit s5 primeasca
.1upta pe care i-o oferise uriasa bestie apocaliptica. $i be aceia
lupta poate fi sustinutä be equanimitatea clasica impotriva echili-
brului rupt al celei mai savante si mai stäruitoare bemente.
1 Novembre 1916.

Polonia §1 RornAnia.
Asemanki culturale in
viata poporulul.

Intre Polonia, be soarta areiafie si pentru a o insela

incepe a se ingriji toatà lumea, si noi sint atitea legaturi istorice
pe care le stie toatá lumea si pe care citeva volume ale unei
lucräri intinse ar fi in stare a le cuprinbe. Dar si intre viata popu-
tail a Polonilor si a Rutenilor cari locuiesc cu ei si intre viata
populara a Rominilor sint multe si insemnate as5mánári.
Casa be lemn be linga Cracovia ca si aceia a eGuralilor
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 251

(Muntenilor) be pe Tatra, pe care unele izvoare be pe la 1650 Inca

V bau brept Romini 1) si cari sint vestiti artisti Mil scoala, 4 cari
au bus pana la extreme hotare intelegerea artei taranesti 2), e, in
incheletura be birne a ei, innaltul coperis be branita ori be stuf,
in alcatuirea be scinburi a zaplazului, ca si in poboaba stilpilor,
coresponbenta besavirsita a casei noastre (aranesti. Aceleasi lavite,
aceleasi mese, aceleasi sculpturi maiestre. SucmanuI, lor e suma-
nul taranului molbovean. Portul femeilor are multe parti comune.
5i ca si Romincele, vecinele lor slave tese, cu aceiasi bogátie be
colori, be argint si aur.
mai beparte, olaria celor bouasau treipopoare meritä a fi
comparata. Pregatirea oualor cimpistrite, be Pasti e absolut aceia§i;
i li se zice $i la ei oua 4 scrise).
Datinile, ca vestirea mortii prin trosnitul mobilelor, etc., sint
in mare parte batinile noastre.
Scrittorul be la care lua'm aceste stiri abauge ca aceiasi arta
populara se intimpina in 13retania, vechiu lacas national celtic, unbe
asamanarile nu se opresc aid, in Auvergne si chiar in Proventa
franceskin cari locuri insa civilisatia i-a oprit besvoltarea. Pr.n-
tru intelegerea lucrului ar trebui stubii intinse si o larga expunere.
Aici ne vom multami ja abauga o precisare.
In Dorbul si Vestul fostului regat polon lumea populara e
alta. Ea samana cu aceia bin regiunile fall populatie romaneasca
ale Ungariei. 5i, la unii ca si la anti bin acesti vecini ai nostri, o
puternica influenta germana se constata be la intaia privire.
Ramine Subul si Sub-Vestul. Aid sintem pe teren be cuno$-
tinta beplina. Ruteni sau Poloni, sint oameni tocrnai ca la noi supt
cele mai multe raporturi.
Si explicatia e una singura. Ne gasim cu totii pe aceIasi
pamint be stramosasca batina traca.
tar Guralii be linga Cracovia, fiinb, cum spune De Noyers
in yeacul al XVII-lea, aceia$i populatie cu Valahii (cValahii care
se zic Gorali. ; Lettres, Berlin 1859, p. 58), nu e vorba, in arta
populara, numai be aceasta straveche mostenire, ci Inca si be a
transmisiune birecta prin noi.
t) V tnemoriul miPu despre Ucraina, § V.
2 ) Dantelowicz, in La Pologne i umorellea, p, 30.

www.dacoromanica.ro
 252 RAzboiul nostru in note zilnice

$i sa abaogim Inca o stire. Arta noastra populara abia a

trezit, id si colo, un oare-care interes. Arta populara a Ooralilor,
4 bela Zakopane, vestita statie be aiem a influentat insfirsit pe
artistii poloni. Arhitectii se servird be arhitectura rustled brept tema
unica pentru vilele splenbibe care se gasesc la Zakopane... Sculp-
torii si ebinistii, inspirinbu-se be mobelele nesfirsite ale mobilarii
gurale, creard mobiliere cu structuri inebite: sala be mincare, sa-
loane, obai be fumat, etc. Olaria a inspirat fabricele. be portelana ;
argintarii creará potire care vin bin bonitele täranesti. Manufactura
beta Sevres a creat chiar, in 1900, un serviciu be masa gural be
toata frumuséta, bupd mobelele bate be StanisIas Witkiewicz 1)
Acesta e astäzi stiluI national polonp. Si se recornandä Francesilor
a auta $i ei inspirafie in acest bogat izvor.
1 Novembre, 1916.
Doi general!.
Observam ca meritatele onoruri ce s'au bat ramasitelor gene-
ralului Dragalina arata ca s'a parasit acel spirit bin cale gall be
spartan care Meuse ca pe lima generalului Davit+ Praporgescu sa
tie boar citiva ofiteri, care plecaserä bintr'o biserica goala pentru
a buce in tacere si fara cortegiu be oaste pe acel care fusese
pentru ei un bun coleg si pentru tara un aparator viteaz.
Ni vom abuce aminte be aminboi cari au facut cu aceiasi
inima acelasi suprem sacrificiu si familiile unuia ca si celuilalt vor
vebea oricinb in poporul acesta intreg aceleasi frunti bescoperite
pentru a le saluta, aceiasi bunavointa pentru a li fi be folos.
1 Novembre, 1916.
Onoarea.
Sint comunicate care n'au nevoie be explicatii. Asa sint cele
bin urma. Din ele se vebe ce ni se opune si ce putem face in
aceste imprejurari. Cie trebuie prirnite cu o abinca recunostinla
fata be luptatorii nostri, be gompatimire ajutatoare pentru popula-
tiile ce sufar, be frateasca solibaritate intre toti ace! cari pot avea
o Inriurire asupra afacerilor publice, be neclintita increbere in
resultatul ultim al marelui razbolu.
1) Daruelowicz, 1. c., p 39.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 253

In concepfia noastra bespre batoria ce o avem, tot ce s'a

intimplat, tot ce s'ar putea intimpla nu schimba nimic. Am facut
ce trebuia. Acestea, si nu altele au fost puterile noastre. Le-am
intrebuinfat in circumstanfe pe care noi le-am hotarit. Nu ni pare
rat' be hotarirea noastra si nu ne-am teme becit numai be slabi-
ciunile noastre, pe care, obata pentru totbeauna, bela inceputul
rozboiului, ni le-am interzis.
Laptam inainte, cit se poate, unbe se poate; luptam pentru
breptul nostru, pentru viitorul nostru, pentru frafii nostri, pentru
copiii si urmasii nostri. Dar, innainte be toate, pentru onoarea
noastra.
Romantism, se va zice. Nu e romantism !
Tot ce e pe lumea noastra, a omenirii, vine beta puteri care
intr'un moment bat s'au gasit in sufletul unui om sau unei cate-
gorii be oameni, al unei societafi intregi. Daca acolo au fost sen-
timente fecunbe, ele vor probuce uneltele materiale pentru a se
atinge finta obata fixata. Dna, in locul lor, sentimente, cit be
puternice, bar sterpe, se vor furisa, puterile, ori cit be marl, se vor
vesteji, vor cabea, si ele nu vor putea fi inlocuite.
Constiinfa ca ai inecat o lume intreaga in singe, ca i-ai ars zi-
burile pentru a-i praba comorile, e un puternic sentiment, bar sterp.
Vor vebea-o Germanii! Iar cealalta constiinfa, ca ai jertfit tot ce
ai pentru a inbeplini o mare opera be breptate si ca, prin orice
suferinfä, fi-ai pastrat onoarea intreaga, chiar be nu te-ar fi ajutat
nimeni intru aceasta,e un innalfator sentiment care e fecunb.
$i aceasta vom vebea-o noi, cinb, peste oricit timp, plin cu ori-
cite bureri, urma va alege, bupa voia unui Dumnezeu, unitate be
logica si justifie a lumii, care nu incape in foile patate be singe ale
catehismului macelurilor germane !
2 Novembre 1916.
f Alexandru Zagorit
Blinbul artist, inbrägit be frumusefa vechilor noastre clabiri
pe care nimeni nu le-a urmarit mai rabbátor prin toate cotloanele
ferii si nu le-a schifat mai abevarat, a murit be moartea severa a
ostasului. Dupà ce o lurid intreaga a privit, in paturi be spital, cu
www.dacoromanica.ro
 254 Räzbolul nostru in note zilnice

grip si melancolie, minile lui harnice sfkimate be gloat*, moartea

1-a prins in brafele ei.
Acum o säptAminä 'Inca 1-am vázut. Ascunbea cu sfialá rAul
care incepuse a-I cuceri. Vorbia cu sforfare, inecinbu-se i scAlbin-
bu-si ochii in lacrimi be cite ori atingea un om, un lucru bin ce
iubise. Vorbea be munca 1W be Oita atunci, be tot ce voia sa mai
faca be acum innainte. <Nu cartea, cArtile,, spunea el cu privirea
aprinsá unuia bin ocrotitorii silinfilor sale.
Avea aceiasi bundtate be copil, aceiasi fragezime be suflet,
aceiasi incintátoare naMtate a unui suflet pentru care räul, in toate
formele lui, n'a existat. Pentru fiecare lacrima in ochi ii cerea iertare.
Asa sint be o bucatä be vreme ; iertafi-m5. Fieckuia ga-
sia o vorbS bun5 sà-i spuie. 1i ar5ta o recunostinf5 nesfirsitä
acelora cari, ca b. G. Bals, veghiaserà iubitori asupra .suferinfelor
lui si se arata asa be mirat a a putut merita atita.
Amintea cum a r5mas isolat be ai sal cari se retrasesera,
cum a fost lovit la brate r:ca be o bara be fier, cum 1-a scapat
solbatul care cu ochii gdosi pkia ingrijorat, linga-patul lui. Si bin-
cinb in dub, be cite orl voia sä facá o mi.;.care, ochii marl, umezi
si buiosi supt larga frunte plesuvä se plecau asupra zab5rniciei
bureroase a celor bouà brate inf5surate.
Toata infelecAtoarea ingrijire a boctorului cu inima be aur-
care e b. Gerota nu 1-a putut sapa. Soptinb borinta be vinbecare
p, ntru a putea lucre, el a inchis aid ochii care vebeau asa be bine,
si minile mutilate, care nu vor mai face nimic in vesnicie, s'au in-
ccucisat pe bietul piept chinuit unbe Muse o inimä mare.
Numai cinb tot ce a strins el se va tipki supt ingrijirea Era
telui pe care pkinteste 1-a crescut, numai atunci se va vebea ce a
pierbut cunostinfa acelor urme be trecut pe care le bate azi, ne-
adios, tunul busmanulA in Alexanbru Zagorif.
2 Novembre 1916.
Declaratille Regelui.
Se pot sti in sfirsit textual beclarafille pe care Regele le-a
fkut unui coresponbent al ziarului Times.
Ar fi greu sä se cuprinbá mai mull becit in acele rinburi.
be cumpMatä cusietare politick supt care se ascunbe o hotkire be.

www.dacoromanica.ro
 Il. IORGA 255

ojel, care, nefiinb probusul succesului od al unor a$teptAri optimiste,

nu poate fi atinsä be greutájile situafiei si ar supraviefui chiar unei
nenorociri.
Se aratä cum Romania avea be inbeplinit o misiune nafionald
be la care cu niciun pref nu se putea sustrage. Se califia aspru,
bar brept, politica Puterilor centrale, care nu cautau nici o inbrep
fajire bincolo be puterea lor si nu vebeau in State le mici becit
formafiuni istorice trecAtoare, ajunse acum inutile, obata ce si pe
alta cale poate ajunge cinevaba Inca mai beplinla exploatarea
isvoarelor be venit ce cuprinb.
Cu fineja se coloreaz6 atitubinea noastrá fafa be prieteni ca
si be busmani, Ungaria avinb in schimbul urii sale, aversiunea noas-
Ira, Bulgaria fiinb privitä cu o legitimä aprehensiune, Germania ffinb
socotitä prinA baunazi numai pe basa raporturilor noastre economice,
pe cinb Franfasi Italia becise bucurau be simpatiile be rasa,
mar Anglia be grespectul batorit unui mare Imperiu intemeiat pe
breptate
Romania a trebuit sá aiba hotärirea cea mai grea bin cauza
imprejurarilor ei speciale : puteri mad slabe, hotar extraorbinar be
intins. Si fotusi ea si-a fkut batoria, be $i, abaoge Suveranul, a-
bucinb inainte un punct nou be vebere, Ea avea exemplul Belgiei,
al Serbiei, in ce priveste ceia ce putem numi sistemul german.
Se releveaza cu inbignare amanuntele ucigase ale acestui sis-
tern, intarit In cazul nostru printeo beosebitä sete be rasbunare,
Infierinbu-se uciberea cu bombe aruncate be aviafie a populajiei
-civile pe care pánd acum nicio natie nä amestecat-o In conflictul,
crub, bar cavaleresc, al armatelor.
La aceste sálbátácii, El, Regele, raspunbe orboninb ostirilor
sle sä nu calce niciobatä $i fafá be nimeni vechile legi sfinte ale
räsboiului. Aceasta si pentru ca generajiile ce vor veni sá nu poatä
avea fafá be aceia care luptä acum altá atitubine becit lauba pen-
tru virtufile ei räzboinice.
Afirminb a nirnic nu ne va putea beslipi be cauza pe care
am imbrafisat-o, Ferbinanb al Romaniei abaogA : 'Dar Rominii se
-roagä Cerului ca, oricare ar fi preocupärile lor be astazi §.I uria§ele
probleme ce au be resolvit, Aliajii sä nu lase citu$i be putin a
-cäbea pe al boilea plan interesele RomAniei.

www.dacoromanica.ro
 256 Räzboiul nostru In note zilnice

Sint abevgrate cuvinte be Rege, fiinbcg in ele se cuprinbe

tot ceiace sufletul nostru a simtit beta inceputul acestor imprejurgri
be supremg criza Ong la greutgtile pe care le infrunfam cu sigu-
ranta cg, fiinb mai marl becit noi, vom ggsi in sprijinul acelora
pe cari i-am ales si i-am ajutat, tot ce ni mai trebuie pentru a le
invinge.
2 Novembre, 1916.

Barbarie imbecilä.
Dupg citeva sgptgmini be vreme nouroasg si grea be ceatä,
am avut in cea b'intgiu zi a lunii lui "Novembre o zi frumoasg ca
be primgvarg, cu soare bun si calb, care a besmortit pe Bucures-
tenii ascunsi si pe oaspetii relativei noastre sigurante.
Era be prevgzut cg busmanii femeilor si copiilor bin Bucu-
resti, abversarii mosnegilor si prigonitorii rgnitilor nu vor pierbe
prilejul be a insemna incg o (victories in carnetul lor be puscg-
riasi. 0 jumgtate be buzing be aeroplane ne-au cercetat si timp be
un ceas aproape au aruncat bin belsug probusele chimice ale celei
mai criminale culturi.
Isprava n'a corespuns silintelor. Cite-va geamuri sparte, bol-
trei rgniti si un cal mort. Peste citeva minute strabele rgsunau be
suiergturile solticilor bin mahalale si fete care nu argtau speriate
primblzu toalete care nu argtau sg vie be la pivnitä. In cutare
bibliotecg, cetitoare femei nu s'au clintit bela locurile lor cinb cgbea
ploaia be bombe a celor cari ar fi fost asa be incintati sg poata
nimici, cum n'au reusit be mutt, vre-un beposit bin acele cgrti care
cuprinb in ele vechile" ibei be breptate si iubire.
Dar, in afarg be aceastg zgbarnicie a efectului, putem .pune
o intrebare.
Ca toate lucrurile be pe lume, acest rlzbolu se va sfirsi. Vor
rgminea incg, pe lingg cei ucisi in luptg si pe lingg cei asasinati
4 *tiintific,, atijia oameni si, beIa o tug la alta, ei vor cguta sg aibg
leggturi. Leggturi be comert, bar nu numai acestea.
Si este oare be inchipuit cg se va ggsi cineva care sg pri-
nteas ca propunerile be schimb, ofertele be prietenie ale Germaniei?
Cum? Acesti oameni au %/hut in curs be mai multi ani
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 257

ce ia ce aratg, nu o miscare be pasiune, ci un infam sistem, au

vgzut cele mai teribile mijloace furate stlinjel, care Ong acum
a fost onestg, i intrebuinjate pentru a chinui i blstruge solbaji
cari aveau breptul sg cearg 4 nu li se opune becit arma franca
$i nobilà. Ei au asistat la nimicirea celor mai strglucite monu-
mente ale artei, la arberea comorilor $tiinjei. Dar mai ales au asis-
tat la jignirea tuturor sentimentelor acelora cari nu s'au luptat, la
impuscarea pentru simplä banuiala a femeilor i copiilor, la pin.
garirea cinstei caselor pe unbe au trecut barbarii i la terorisarea
prin cele mai grozave mijloace a sutelor be mii be nevinovaji.
Si minile care s'au minjit cu astfel be crime vor putea fi
strinse be oricine, fie $i be cel mai rabbator bintre neutri ?
Germania cautg prin ticglosiile ei sä impiebece incheierea
unei pgci befavorabile. Nu va izbuti. Dar, si bacg speranjele el
cele mai inbrázneje i s'ar inbeplini, nu be pace are sa se team&
ea mai mult, ci be altceva: de ceia ce va veni dupi pace!
3 Novembre, 1916.

Sienkewicz i idealul german.

In fruntea cgrjli francese bespre Polonia nemuritoare, marele
romancier polon Sienkiewicz scrie cele ce urmeaza
4F ac parte bintre aceia cari proclamä eh' ibeia patriei trebuie
sg ocupe eel b'intalu loc in sulletul $i in inima oricgrui om, $i
totu$i n'am stat atit pe ginburi sä citez cuvintele lui Montesquieu,
cad ele fixeazg, in chip hotgritor si logic, pang unbe trebuie sa
me argä sentimentul national. Trebuie sa-ji iubesti jara innainte be
toate $i sä ginbesti mai ales la fericirea ei, bar in acelai timp,
cea b'intaiu batorie a unui abevgrat patriot este sä aibl grijg ca
ibeile patriei sale sä nu fie in contrazicere cu fericirea omenirii
intregi, ci, bin potrivä, sg formeze una bin basele ei. Numai in
aceste conbijii existenja, besvoltarea $i märirea patriei vor interesa
omenirea intreagg. Cu alte cuvinte, bevisa oricgrui patriot trebuie
sa fie : Prin patrie are umanitate, $1 nu : Pentru patrie contra
umanitajii.

www.dacoromanica.ro
 258 RAzboiul nostru In note anice

Tocmai asa am injeles noi, Polonii, totbeauna ibeia be patrie

si in acest chip am iubit-o noi. 51 iatá be ce viitorul e al nostru,
aci Po Ionia e breptatea, e ibeia be libertate, e breptul be a träi,
be o potrivA pentru toji, e besvoltarea principiilor umanitare.
Se poate zice acelasi lucru bespre Germani ? Nu. 5i nu boar
ca sufletul german ca atare n'ar fi in stare sä probucä si s'a cul-
tive innalte ibei. Poporul care a probus pe Goethe $i pe Schiller,
a bovebit in be ajuns ca posebä aceste capacitäji. Dar astAzi acest
suflet e tirit in lanjuri be Prusia. Ibealul ce i s'a impus e puterea
si bogälia. Ibeia patrlei germane consista numai in aceia cä burta
nesajloasa si ghiftuitá sá mistuie cit mai mult si ca linistea mis-
tuirii sa fie priveghiatä be un haibau zbravart. Afara be aceasta,
nimic!
Dar aceasta nu e be ajuns.
Ca s'a inbreptajesti fiinja ta, trebuie &á ai, afara be pumn si
pine, o ideie morel Puterea be acum a Germaniei n'are be loc
o basä moralä oarecare, be unbe urmeaza ca besvoltarea unei
puteri ca aceasta, nu numai ca nu e be fel in interesul obstesc al
omenirii, ci se afla in con trazicere cu binsul. Caracatita a aril
rajiune be a fi este Intreagä in a suge singele altuia nu este becit
nenorocirea celor ce o incunjurá. 51 iatfi be ce Germanii trezesc
pretutinbeni $i la toji ura. Ei sint singurul neam pe lume care sá
n'aibg prieteni, si un popor isolat nu este $i nu va putea fi nici-
obata bestur be tare pentru ca, fiinb causa be nenorocire univer-
salá, sa suporte apasarea urii universale.
Aceasta e acum starea generala a chestiunii. Care va fi vii-
torul, nu ieau asuprd-mi s'a prevAb. El va atirna be faptul cä ori
sufletul german va birui sufletul prusian, ori bin potrivb..
Astki, cinb vultanii Poloniei celei vechi se aseazd in cuibul
päräsit, pretinzinb a incalzi acolo puii pásArii be mult ucise, li se
pot arunca in fajd aceste cuvinte be vesnic abevar $i be superi-
oard morald pe care le-a scris unul bin marii scriitori ai lumii, care
este si cel mai nobil represintant al rasei sale.

5 Novembre, 1916.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 259

Spre excomunicare...
Desi impgrtiti in atitea semintii care trgiesc si irebuie sä
träiascd,visul 4unei singure turme si a unui 'Astor* fiinb al mari-
lor visätori si al marilor tirani,oamenii au tintit totbeauna la
ceva mai tare becit puterea natiunilor si mult mai intins si mai
trainic becit hotarele schimbato are si nebrepte ale terilor. Fiii lui
Abam au avut in orice vreme, pe linga urile si lacomiile bela su-
prafafk sentimentul abinc a ei n'au totusi aceiasi fata si un ginb
care urmeazA aceiasi logicg numai pentru a se prigoni si a se
ucibe.
In beosebite timpuri, aceastä comunitate umang a imbrgcat
si forme beosebite. Obatá se simfiau toll citi primiserg botezul
membri ai l3isericii lui Hristos pe pamint si innainte be toate
membri ai acestei I3iserici. Apoi, in epoca mobernä, ei s'au inteles
ca elemente inbispensabile, contribuinb fiecare in rostul sau la
alcatuirea si menfinerea unei complicate masini be e echilibru*,
prin care s'ar fi garantat munca si besvoltarea fiecgruia, fArd sa-i
fie frica nimgnui a a boua zi poate o furtunä napraznica va face
praf bin toatg agonisita lui, ca si bin cele mai frumoase icoane
pe care le-a putut intruchipa mintea creatoare. Iar, in vremea cea
mai apropiatg be noi, fiecare avea minbria sä fie socotit cä face
parte bintr'o obste culturalä si moralà, care la fiecare pas al inna-
intärii sale abucea lumina in vre-un colt be veche barbaric.
, Rebeli au fost in toate timpurile. In fiecare epocg s'a ribicat
insg impotriva lor comunitatea pentru a pebepsi neorinbuiala pe
care o faceau. Si fiecare epocA intrebuinta pentru aceasta arme
corespuniatoare chiar scopului bele care rebelul, om sau natie,
besertase.
Evul mebiu arunca excomunicarea religioasä contra fiului räu
si neascultator al Bisericii, pentru acela care, jubecinb numai bupg
placul lui, primejbuia sfinta unitate a lumii, in fonbul ca si in forma
ei. Contra suveranului ambitios care calca boctrina be echilibru se
porneau armatele gligilor* be conservitie politia si, mai curinb si
mai tärziu, il boborau.
Separatismul egoist fatä be ceilalti oameni isi avea totbeauna
sanctiunea. Cel ce se osebise pe sine bin mersul lumii intregi, era

www.dacoromanica.ro
 260 Rãzbo tut nostru in note zilnice

Mat oi bat la o parte bin comunitatea umanä pe care o jicnise

oi o pAgubise.
Germaniaoi haita ei be barbari caliafi»a vrut sä fie numai
ea insasi, 6.1 sileasca pe toll a fi ca dinsa si supt poruncile ei.
Colaboratia culturalá a sfkimat-o prin actul be violent-à al egois-
mului ski; solibaritatea morala a crezuto scrisa numai pe acele
petecez be hirtie care sint oi ckfile, vechile ckfi ale copil'ariei
noastre. A vrut sä fie unica §i s'a fäcut cea singura.
Pebeapsa trebuie sä vie oi acum contra stirnitoarei be rk-
merifä. Du rkboiul insuoi al Statelor ce s'au unit pentru aphare
o va putea impune grea oi burabill Ci ea trebuieoi va fiau-
tata in chiar elementele de unitate umana pe care, in ce
-,
o pH-
veste, le-a sfarimat.
Aoa be grele lucruri aoteaptä omenirea, incit numai sniffle
tuturora vor putea rkbi, bar ele vor buce, prin grea muncl, la un
strAlucit succes final, la o mai innaltà viafa pentru fiecare bin
membrii familiei omeneoti. In nisipul materialismului cras au fost
aruncate seminfe al ckor probus va umbri oi va imbAta be mi-
resme pe urmaoii nootri. Zile rani oi minbre ne aoteaptä pe tofi.
Singure bin nafiile lumii vor fi excluse acelea care au vrut sä
bistruga in germene acest viitor : Germania oi aliatele ei. ragin5-
tatea lor va fi finut'a la o parte be munn 5i nu se va impktgoi
be izbinba.
Excomunicafia culturalä oi moralä va fi ckut asupra lor.
3 IVovembre, 1916.

Cel ce nu dau.
Lipsurile orickii armate intr'un rkboiu aoa be grozav sint
nenumkate. Intreaga bogalle nafionalä, si nu singurul budget al
Statului, trebuie sä stea in dosul lor, ajutinbu-le, nu prin zbucniri
capricioase ale inifiativel particulare, Iàsata in voia ei, ci printr'un
curs continuu, supraveghiat oi canalisat be guvern bupä ce a fost
provocat, imperios impus be opinia publia.
Acestea nu sint pkeri, ci bogme pe care le stoarce orickii
minfi logice insuoi caracterul rkboiului, care nu crula pe nimeni
fi, deci, trebuie purtat de toll, insuoi scopul pe care oi l-a propus

www.dacoromanica.ro
 N. 1ORGA '261

vi care va hotari pe veacuri soarta pnpoarelor si, insfirsit, toate

,exemplele 'pe care le vebem ori incotro ne-am intoarce-
Asa fac tofi; asa trebuie sa facem si noi. Nu mai exisfa de
drept oameni bogati si oameni saraci, siapIni pe o avert mai
mare sau mai mica, precum nu mai existä oameni siäpini pe 'Inshi
viata kr. Exista numai depositari ai unor bunuri ciOigate in aceasta
jail si care trebuie sä fie toate la -bisposifia acestei feri. Si vom
abaugi : Din venitul acestor bunuri fiecare nu e inbreptafit sa ribite
pentru sine si pentru ai sai mai mult becit cere stomachul fla-
minb, coperisul cel mai sirnplu si haina care se rupe. Tot restul
nu mai e uz, ci abuz, nu e o folosire, ci o usurpafie, nu e un
privilegiu, di o sustragere si un jaf.
' 5i aceStea le spunem pentru cine, cu subori be tinge, si-a
agonisit insusi avutul. Pentru cine I-a mostenit, pentru cine 1-a
capatat prin intimplarile viefii econoinice a lumii, care a crescut
urias renta si- la paminturile cautate fara munca si inteligenfa, pen-
tru eine are sail itnpute si cel mai mic ajutor pe care si 1-a bat,
'fie si in chip onest, viafa publica in alcatuirea bogafiei sale, bato-
ria se face be o surd be ori mai grea. Cel ce framinta azi pamin-
tul ferii cu singele lui are breptul mai muIt becit oricine la
renta acestui pamint, atita vreme cit el exista supt raportul natio.
nal numai prin osteneala si jertfele lui.
SA' nu se insele nimeni. E asa be greu acest razboiu, incit
;si cine se refusa mai inbaratnic tot va trebui sa bea. Va ba nevoii
be mini, care va fi, chiar cu noroc si biruinfa, Inca mai grea be
cit cea be azi. Ca boar nu e nimeni asa be ticalos incit sa pre-
fere a ba altui solbat becit solbatului romin 1
Mine va fi vremea cinb barul bunatafii, se va preface in
birul silei: Atuncl insa nu va mai fi acel merit, rascumparator pen-
tru multe pacate, care poate fi azi baca minile s'ar beschibe larg,
iubitor, frafeste.

5i in Frani-a ca $i la noi este, in nopfile be iarnä bin Decem-

bre batina be a merge copiii bin casa in casa pentru a stringe
baruri. Totul e lacatuit : numai o raza sfioasa arata Ca este lume
innauntru si ca ea asteapta, in obaia plina si calba, cercetarea
celor inghefall si fldminzi be afarkcaci acolo merg pentru aceasta

www.dacoromanica.ro
 262 Rhbolul nostru In note 2ilnice
_ a

numai sSracii. $i in spajiul rece se ribicA un cintec asemenea cm

al nostru, in care este si neräbbarea: «ne bati oH nu ni bag, $1.
este $i plingerea : cca murim be frig,. Dar se abauge ceva pe care
noi nu-1 cunoastem : (Dail partea lui Dumnezeu2,, S'ii vous plait,
la part au bon Dieu/
Acest cuvint '11 vom intoarce azi acelor ce n'aub Inca nevoia
solbatului care-i apärä in muntele inghetat: aDaji partea lui Dum-
nezeup, bogati ai României!
4 Novembre, 1916.
Grosolgnie.
Ceiace beosebeste pe barbar este, innainte be oHce, grosola-
nia. Celelalte lucruri toate, teorie $1 practick se pot invata, bar
omenia, frumoasele purtäri, cavalerismul sint lucruri care nu pot
rasari becit bela sine, la cap5tul unei culturi morale inbelungate
care a cuprins un intreg popor be rasl superioarä.
Se poate astfel sa fie un neam inzestrat prin munca si stä-
ruinta lui cu cele mai potrivite mijloace be a birui in lupta cu
neamurile celelalte si cu toate acestea inima lui sl aiba aceiasi
grosolanie primitivä.
Se va zice : bar el al-a atins scopul, be vreme ce a cuceritt
Ntx, cad a atinge scopul va sa zica a pdstra o situafie dominantä
pe care lumea sä fi-o primeascä.
Si grosolánia e o piebecä becisivá pentru aceasta.
Dar, pe lingd oricare alte calitati sau befecte, Germanii bau
bovezi be o neauzitá si revoltatoare grosolänie.
SA luãm casurile, recente, bela noi.

Regele nostru e bin sémintia, veche si vesta a Hohenzol

lernilor. Dar e, nu: mai presus be oHce, bar in calitatea lui poll-
tic'd intreagg, Regele Románlei, bepositarul speranfelor $i conbuca-
torul simtirilor noastre. Ce s'a petrecut in inima acélui care a vázut
lumina pe malurile Rinului, aceia o simt toti, $i nimeni n'ar avea-
bestulä putere tragia $i bestula belicateta buioasa ca s'o poatá
spune. Regele a Mut, oHce ar fi fost, oH ce va fi, marea, nobila
sa batorie regalä.
Cei be un singe cu el si mai ales aceia cari poartä ai el cr,

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 263

-coroana trebuiau sa inteleaga, bad erau si ei vrebnici be coroana

bor. Ei bine, in locul emotiei care stringe sufletele tuturora inna-
intea bramei, ei au trimes in Arbeal contra lui Ferbinanb be Ho-
henzollern pe Wilhelm be Hohenzollern, pe cel care a refusat tro-
nul Rom'aniei contra celui care si-1 apark pe frate contra frateIui...
Rafinare crubkba; insa mai ales si grosolanie I
La Arge§ borm sotii regali cari, unul prin fapta, alta prin
cintec, au bovebit, pe linga iubirea MO be noi, cei bin locurile
unbe si-au stramutat misiunea, §i o nestearsa amintire a vechii
patrii, incercinb s'à apropie tare be nastere si tara be aboptiune.
Acolo strategia germana insàsi, in convulsiunile ei cuceritoare, tre-
buie sa se opreasca plinä be respect. $i nu, pe cinb artileria tin-
teste castelul be stil renan pur bin Sinaia, in care inimi calbe au
Mut i pentru poporul german, bombe cab la boi pasi be locul
unbe intre steagurile vechilor victorii s'a coborit spre obihna Regele
Carol si unbe Regina ramasa räsleata s'a grabit sà alerge pentru
a-i tinea pe ved tovarAsie.
Ce grosolänie fata be morti I
Nu sint becit boua sapfamini be cinb o Regina si-a pus in
pamint copilul, be cinb principese tinere si-au plins micutul frate.
Sufletul färä mingaiere strabate astAzi tara, cautinb in alinarea bu-
xerilor altora o clipa be tacere a propriei sale bureri. Maria, Regina
Rotraniei, nu trAieste astki becit pentru mita fata be aceia cari
_stiu cà Doamna for are si ea nevoie astazi be mila fiecaruia. In
cite privinti e vrebnica be crutare si bin partea salbatecllor celor
mai neintelegAtori aceasta Regina si aceasta mama inburerata!
$i, ieri, aviatorii germani cAutau sä afle unbe se abaposteste pentru
a o imparfasi be soarta be care au impärtasit atitia nevinovati
cari n'aveau macar suferintele Ei.
Ce grosolanie I
$i creb oare acesti conbucatori cu suflet be rinbas supt
chiurasa be argint a lui Lohengrin ca omenirea poate suferi std.,
tpinirea unor oameni cari au in fiinta lor morala numai atita ?

6 Novembre, 1916

www.dacoromanica.ro
 264 116zbo1ul nostru in note zilnice

Discursul lul Poincaré

la Verdun.
Germania a terminat cu Verbunul, cum va c termina, cu toate
planurile ei, pe rinb, ori citä ruind $i moarte ar fi rdspinbit in
brumul el. Dupd ultimele succese francesé, care au inl5turat pe
nhälitor bin forturiTe pe care sAlbatecul lui avint le cucerise, Pre-
$ebintele Republicei s'a bus in nebiruita cetate péntru a o becora,.
$i cu acest prilej el a tinut o cuvintare bin care extragem pasa-
Ole ce urmeazd:
(Iat5, b-lor, ziburile be care s'au sfdrimat cele mai innalte
sperante ale Germaniei imperiale. Aici a autat ea s'd ci$tige my
succes zgomotos $1 teatral, aid, cu o lini$titä hotdrire, Franta i-a
rdspuns: eNu-i voie!,. Cinb, la 21 Februar, a inceput atacul Ver-
bunului, bu$manul i$i pusese innainte un obiectiv inboit : s5 pre-
vie o ofensivä generald a Aliatilor $i, apoi, sd bea, in acelasi timp
o loviturd rdsundtoare $i sd puie mina pe o cetate al cdrii nume-
istoric i-ar ribica, in ochii poporului german insemndtatea. Rama-
§i1ele acestor visuri germane zac astAzi la picioarele noastreo.
D-1 Poincaré a ardtat apoi cum oprirea in loc a milionului be
solbati germani a ingdbuit tuturor aliatilor sd facd sfortdri fericite
$1 a bat putinta be a lucra atelierelor be munitii. E vorba aici $i
be noi: astfel ts'a bat armatei be Orient vreme säii inzestreze
$i saii concentreze feluritele elemente pentru a ba noilor no$tri
aliati, Rominii, contra Germano-Bulgarilor, un frdtesc concurs.
cOnoare,, urmeazd el, csolbatilor bela Verbun ! Ei au sämä-
nat, au stropit cu singele lor seceri$ul care se ribica astdzi,.
c$i iatd, bomnilor, breapta intoarcere a lucrurilor. Acest nume
be Verbun, cdruia Germania, in intensitatea visului ei, ii bdbuse o
insemnare simbolia $i care trebuia, bupd crebinta ei, sä trezeasca
inbatà in inchipuirea oamenilor, o infringere strdlucitoare a ostirii
noastre, bescurajarea fail leac a terii noastre $i primirea pasivd
a pacii germane, acest nume infàfi$azd be acum innainte, la neutri
ca $i la aliatii no$tri, ce este mai frumos, mai curat $i mai bun
in sufletul frances. el a ajuns ca un sinonim sintetic al patriotis-
mului, al vitejii $i al generositalii... Si, timp be multe veacuri, pe

www.dacoromanica.ro
 N. IOR GA 265

loate punctele globului, numele be Verbun va rásuna necontenit ca

-un vuiet be biruintá si ca un strigät be bucurie scos be omenirea
salvatA,.
6 Novembre, 1916.
Räsfolnd un calendar...
Au inceput calenbarele. Ele vor represinta, be sigur, si anul
acesta trepte be culturä beosebita. Ace la care s'a vinbut pana acum
si pe care 1-am cercetat cu o beosebita curiositate, cuprinbe stubii
asupra bärallor inimii, in sensuI strict fisiologic, l'amuriri, in sine
interesante, bespre planete si beosebite ciurucuri si resturi be buca-
tgrie literará si stiintificl a aror insirare insgsi ar fi cea mai asprd
critia
Se va zice: Nici n'are pretentiil E boar o carte péntru popor...
Dar tocmai aici stä greseala.
Anul acesta e al poporului aceluia mai mult becit al nostru.
El, poporul, si nu elegantul tineret cu botul ras, represinta in fata
busmanului cel mai mare sacrificiu pentru cea mai slaba rAsplatä
materialä. Din el, bin popor, fac parte pribegii cari cautá un aco-
peris si o pine, ca si rábbAtorii cari rgmin supt obuze si ratacesc
printre casele mistuite be focul salbatecilor. Ale lui, ale poporului,
bin sate si bin orase, sint aceste femei care nu pot plinge becit
cu ochii burerosi in loc s6 ail:4 ca semn al boliului lor si o ele-
ganta rochie neagrá, acei copii cari nu stiu ce mare om a fost tata
cinb si-a bat viata lui si viitorul lor pentru Tara-Marnä.
Nu este astäzi lucru bestul be bun, material si moral, pentra
cit face, cit rabba si cit merita poporul.
*

Obatä un calenbar era o faptä culturall. Cine o fäcea, era

minbru be binsa pentru cit suflet al lui inapuse inläuntru. Iat,
in alt an mare, al tratatului bin Paris, cum isi anunta mobestul
calenbar un Gheorghe Asachi unui Mihail Rogglniceanu:
Domnul meu,
Anul 1856, atit be important pentru Romini, Institutul Albinei au
borit a-I aminti prin un calenbar istoric infalosat in un tablou care am be

www.dacoromanica.ro
 266 Rázboiul nostru in note zilnice

plkere a vi-I prezenta, intru beplina Increbere a II yeti primi cu acelas

sentiment care .m'au povStuit intru compunerea sa
Al b-voastrS cu aleasa consiberatie umilit serb
Iasi, 15 Fevr. 1856. Oh. Asachi1).
Frumoase cuvinte, asa-i ? Si, 1916 este pentru aceastg farg
pentru acest neam, mult mai mult becit 1856. Dar atunci be ce sä-
lint noi mult mai mid ?
7 Novembre, 1916.

D. Ferdinand Koharyi
«liberatorub>
0 foaie suebezg, a cgrii povestire e reprobusä be ziarele noa-
stre, a putut spune cg, trecinb prin arcuri be triumf la Silistra, a
rgsgrit innaintea ruinelor bela Constanfa, intr'un cobru be abevg-
rata culturg arsg $1 bárimatg, un bomn in vrista, farg infafi$area
militarg, care, abucinbu-si obrasla cu sine, a trecut in revistg tru-
pele lui Mackensen $i ale lui Mohammeb $i a pretins sg fie con-
siberat, nu numai ca un triumfator, bar si ca liberatorul pe care
1-ar fi a$teptat acea Dobroge romineascg be ieri pe care slugile
nemfesti beta Sofia o numesc astgzi Bulgaria Noug".
Acela care $i-a strigat innaintea patrulelor rgsbungtoare ale
generalului Zaharov victoria cistigatg be alfii $i n'a avut biscrefia,
bgrnicia, prubenf a be-a astepta cum vor ie$i lucrurile la urmg, e o
veche cunostinfä a noasträ. De cite ori n'a cglcat pamintul Teriir--
Romine$ti ca prieten", purtinb in ochi $i pe buze aceia$i minciunk
bemng be 13izanful pe care boreste sg-1 invie $i altfell Cutare om
politic si-I abuce aminte cinb, bupg ce stubiase o locomotivg, i-a
mArturisit cg supusii lui sint ni$te pro$ti $1 cg ar ba mult sg aibá
mini$tri ca ai nostri. Altul $tie sa spuie cg orice visitator, primit
cu o aleasg famabilitate, aube intgiu critica prebecesorului ski la
aubienfg- Si mi-a ramas in ochi icoana bin 1907 a omului obosit
$i stors, care, sprijinit pe baston, asculta in curtea Mitropoliei bin
13ucure$ti, cu aceia$i cautaturg fugarg, vorbele be prietenie ale vene-
rabilului Rege Carol.
1) Coresponbenta lui M. Kogälniceanu, in I3iblioteca Acabernlet
RomIne.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 267

0, 11 stim be mult... La orice nevoie ne-a visitat, la orice pri-

lej ni-a facut complimente si pentru orice viitor ni-a bat asigurari.
Un I3ulgar cu inima, acest boritor, cu orice pref., al Impa-
ratiei scalbate be trei marl si al coroanei be Cesar, acest imitator
al lui Crum, Simion si loan Asan? Ii lipseste viteaza brutalitate a
poporului pe care-1 stapineste si-1 intrebuinteaza pentru scopurile
ambitiei sale.
Un Frances, acest urmas al Sfintului Lubovic, acest fiu al
sfintei princese Clementina, acest Bourbon in Ifni& figurii sale ?
1-ar trebui cavalerismul, si atunci n'ar fi mers la Constanta sa
treaca reviste glorioase pe locul unbe Regele Carol bela Plevna si
nepotul be fiu al efarului liberator) isi stringeau minile, pentru
opera be pace, acum boi ani.
Cercetati insa trecutul be ofiter, pasiunea be vinator, aspri-
mea cu acei cari-1 incunjura, lipsa be consecventa politica oricinb
pasiunile isi cer breptul, si intre ele cea b'intalu rasbunarea. $i
bupa aceia consultati genealogia, care va arata pe linga un Coburg
pribeag pe o Kohdryi stäpina si pe mosiile si pe averile si pe
urma0i ei.
$i atuncl yeti injelege apoteosa bela cChiustengeaue Turd-
lor sal a b-lui Ferbinanb Koharyi liberatorul".
8 Novembre 1916.

, Comemorarea luptel dela Yser.

Belgia pribeaga a serbatorit cu lacrimi be inbuiosare ziva cea
mare be la Yser, in care ultimul colt be pamint liber a fost aparat
eroic si cu izbinba in contra turbatelor atacuri germane, si in tot
cuprinsul bietei teri ocupate n'a fost suflet care sa nu vibreze la
amintirea victoriei multamita careia s'a pastrat locul unbe sa se
infiga steagul regelui Albert.
Se imparte cu acst prilej o expunere a MEd be ofiterul
Willy Breton. Erau linga canalul care a fost astupat be cabavre
-80.000 be Belgieni, bintre cari numai 48.000 aveau pusti, 350 be
tunuri be 75 si 24 obuziere, iar ca ajutor 6.000 be marinari Iran-
cesi. Orbinul regelui cuprinbea ca privirile sä se poarte numai
linnainte si sa fie privit ca trabátor fall be Pahl% acela care va
Tosti cuvintul be retragere fara sa se fi bat orbinul formal".
www.dacoromanica.ro
 268 Rzboiu1 nostru In note zilnice

La 16 Octombre 1914, 150.000 be Germani, cu 500 be tunuri

atacau. Lupta ajunge in toiul ei la 18 si la 19. Centrul belgian,
capata intariri si bin partea puscasilor francesi. Dar la 20 Germa-
nii pot bombarba in vole tot frontul, bariminb transeele i aprin-
zinb Dixmube i Nieuport, care sint acuma o gramaba be mine.
Dar nici la 21 intaia bin aceste localitafi nu poate fi smulsä. Asa
tensiune a energiei omenesti nu se mai pomenise pana atunct.
Dar WA ca spre 22 un atac be noapte german rasbate la o
incovoiare a canalului. Abia se mai fin vitejii. Divizia francesä care
alearga se inbreapta spre Nieuport Belgienii au ramas iarasi sin-
guri. La 23 cincisprezece atacuri pagine cauta si
fringa. Francesii-
sint abusi acum la centru. Se inunbeaza terenul fàr tirea bus-
manului. Innaintea valurilor rapezite contra lor nävalitorii pleaca in
sfirsit.
Rezumat: lupta be 360 be ceasuri, continua, in transee abia
schifate sau in noroiul sanfurilor i Vara abapost, rau hranifi, expusi
la toate intimplarile, 9.000 be ranifi, 11.000 be morfi i bisparufi;
ofiferii au bisparut aproape.
Asa se apara o patrie care e totbeauna mare cit sufletul ace°
lor cari o apara.
8 Novembre 1916.
Anglia dupà D. Henry
D. Dawray 6).
Pentru a sili pe un tinar Engles voinic sa mearga, la razboiu
sint multe mijloace. Unul e sa-1. coteasca toll soloafii ce and in
cale. Femei intreaba pe trecator be ce nu e solbat. Actrife vorbesc
be pe monumentele publice aratinbu-si bespreful pentru cei ce
mu merg.
Socoteala celor ce pot fi intrebuinfafi la ceva se face be femei
care se ofera pentru ajutor la rebactarea marelui registru be ins-
cripfie nafionale, in care, cum am spus, cake Engles sau Englesä
ajunsi la majoritate Sint insemnati cu tot ce pot face pentru folo-
sul (eril.
E interesanta convorbirea cu vestitul romancier H. G. Wells.,
1) Chez les Anglais penbant la granbe guerre, Penis 1916.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 269

care prezisese be mult in ce conbitii tehnice se va ba räzboiul. El

socoate c5 s'ar face cu 10.000 be avioane, mai ieftine be sigur be
cit tunurile, ceia ce sfortärile be p5nä acum n'au inbeplinit. Fabri-
cile be arme si munitii, bepositele be hrank comunicatiile busma-
nului fiinb bistruse, el ar trebui sa se bea bâtut.
E miscator capitolul in care se infátiseazä Francesii bin Canaba
intorcinbu-se in arme asfazi ca sä apare acel pNmint frances in care
s'au näscut.
8 Nduemb.re 1916.
Ziva lui Mihal.
Asfazi e ziva Lui, a celui care a facut ca neamul nostru sä
trgiascä o clipà be suprema' fericire, bupa care a urmat lovitura
perfibk pierberea cistigului glorios al unei cinstite biruinte, sfirsitul
lui in mijlocul träbárii si batjocurilor unui inimic ignobil, insultele
care au cAzut asupra mormintului inbatà uitat.
L-am abmirat si iubit totbeauna, intru cit o asa be innalta'
abmiratie poate lása loc si pentru iubirea pe care be sigur i-o bato-
rim. Dar nu stiu bad. I-am si inteles cum trebuie.
0 parte bin fapta lui Mihai Viteazul am inteles-o. Am inteles
inbignarea Iui impotriva unor inbelungate suferinti, setea lui be a
rAsbuna burerile neamului, borinta lui instinctivk bed fireasck be
a face ca tot! Rominii sä se ggseasca' inteo singurg tat% be nea-
mul, be limba, be legea lor. L-am inteles in minbria lui barbateasca
be a fi r5pus pe busman si be a-i fi smuls acel Arbeal pe care-1
crebea legat pentru vecie be steagul lui biruitor. Toate le-am inteles,
bar un lucru pin'a acuma inck nu.
Acel lucru era incorbarea lui bela inceput, suferinta lui be
pe urmk puterile care I-au zgubuit in luptk burerile care 1-au chi-
nuit la sfirit, sufletul be resignare cu care, in ceasul mortii sale,
a inchis ochii crunti, fiinb sigur ca, mine sau cinbva, poate peste
veacuri, vor räs'ari cei cari-1 vor räsbuna.
Aceasta o intelegem insä astazi, cinb mergem pe urmele isprd-
vilor si bureribor lui, cinb pas be pas ii repetIrn lupta si calva-
riul, cinb ni facem, prin chinurile si pierberile bin fiecare zi, un
suflet ca al Lui, neinfrint, neumilit, birz parià la moarte, cum 1-a
avut El.
www.dacoromanica.ro
 270 RAzbolul nostru in note zilnice

$1, ca si sufletul lui NUM strábunul, un suflet p1M, mice ar

fi, be sacra speranta a peste acele nimicuri care sint veacurile,
pline be silintile si burerile noastre, merge spre un scop neclintit
cineva neasámAnat mai mare si mai puternic becit toti oamenii cad
au trecut pe pämint : Dreptatea !
Supt bAtaia bombelor, in preajma arhanghelilor purtAtori be sabie
Mihail si Gavril.
9 Novembre, 1916.

«Autonomlile» Germ anief.

Nu se poate zice ca Germania nu e generoasa. Generoas5
cu singele solbatilor ei, vársat pentru umflata trufie a ciuncarilor*
carei bespretuiesc si-i jignesc in timp be pace, generoasa cu banul
muncitorilor ei, cad, oricit be harnici ar fi, nu se vor plati nici in
cincizeci be ani be cheltuielile facute pe pielea lor, si nu pe a
fubuilor cad vreau bomnia lumii, generoas5 cu busmanul chiar,
cáruial trimete bin ceruri moarte pentru femei si copii, bar acum
si altfel generoasa: prin cautonomiile* pe care le b5.
"Autonomia, Poloniei e cunoscut5. Un Parlament 'national*,
ales in virful baionetei, se va stringe pentru a o primi cu multä-
mire, si inbat5 copiii poloni r5masi pe-acas5, maturi pentru mace!,
isi vor pune pe coifuri, alAturi, cei boi vulturi : albul vultur al
Patriei si vulturul, negru ori rosu, al calAilor bin Posen. Bir vor
ba, singe vor ba, ins5, in schimb, vor fi autonomi, putinb striga in
limba polona : "Traiascl Impáratul Wilhelm si cultura germanP.
Dar, cinb are cineva la inb5min5 astfel be mijloace be a fetid
popoarele, nu se opreste in bArnicia sa. De ce Belgia n'ar fi cuprins5
si ea in aceast5 opera be largá binefacere ? $i iatá ca o foaie birect
inspiratä be Cancelariu spune c5 nici vorb5 nu e sä se paraseasca
Belgia iubita in minile acelor vechi busmani ai ei cad sint Fran-
cesii si Englesii. Dar ea nu va fi anexata, ci i se va ba tocmai
ceia ce-i lipsia OM acum: cautonomiax.. Este un singur lucru be
regretat, bar esential: Ca Bel& n'a apartinut innainte altei Puteri.
Atunci multe s'ar fi aranjat tlegal*, jaful ar fi fost o contributie,
beport5rile s'ar fi chemat inscrieri be voluntari, iar robia ar fi pur-
tat fr5tescul nume be alianta.
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 271

Cine porneste pe 0 cale asa be bunä nu se opreste usor.

Germanii sint oameni consecventi teoriilor pe care le elaboreaza
cu oarecare greutate mintea lor sistematica.
De cene intrebamfuria cu care ne bombarbeaza bin masi-
nele lor ucigase, be ce navala nebund cu care calca, acoperinbu4
be ruine, pamintul bulcii noastre Oltenii bupd ce au facut praf si
cenusa minbra noastra opera be colonizare bin Dobrogea, be ce
revarsarea unei uri asa be salbatice incit uita be masurile be pre-
cautiune care n'ar strica, poate, aiurea ? Numai pentru pine si
'Acura? Dar 0 aid este gun flanc be asiguratD, macar pentru Aus-
tria confiscata. Si meritam si noi la capatul supiiciului nostru ceva
ca... o <<autonomie 1,
10 Novembre, 1916.

Henric Si enkiewiez.

in Svitera, beparte be casteIul, pe care i 1-a bat recunostinta

unui popor intreg, care bin toate colturile sfisierii sale a contribuit
iubitor la aceasta, moare Henric Sienldewicz.
A spune bespre binsul ca a fost un mare romancier, un mare
psiholog, un mare scriitor ar fi prea putin. i ar fi si be prisos.
Cine bintre contemporanii nostri n'a cetit, nu cu ochii, ci cu bataile
inimii sale, ceva macar bin operele omului care in 13artec invin-
gatorul" a slävit, zimbinb, pe bietul solbat polon al causelor stra-
ine, care intr'o serie be marete romane istorice a facut mai mull
becit Walter Scott pentru Scotia lui mebievala si care, in «Fara
bogma, a creat acel chip al Anielei, superior tuturor figurilor be
blinbe femei jertfite care ratacesc prin paginile scrisului mobern?
Sienldewicz a fost insa, si in cel be pe urma rinb al sau,
altceva, mai mare becit forma literarä care i-a cucerit gloria. El a
fost insusi sufletul polon, in parerile lui be rau pentru trecut, in
minbria be stramosi, in protestarea contra umilintei si apasarii be
azi, in cultul bunatatii si milei be care sint capabile numai popoa-
rele foarte nobile si foarte nenorocite.
El moare prea tärziu si prea be vreme. Prea tarziu ca sa fie

www.dacoromanica.ro
 272 RAzboiul nostru in note zilnice

crujat be privelistea nespuselor suferint1 ale poporului sgu, sl pen -

tru a se mingtia la veberea biruinjel, reunfrii, reintemeierii acelui
popor, prea be vreme.
A boua zi Insä bupg aceastg Inviere, baca Polonii, izbaviji in
sfirsit, vor cguta un mormint pentru a-1 mulfgmi recunoscgtori,
va fi mormintul Iui.
10 Novembre, 1916.

Un oaspete frances.
Am putut vebea la Bucuresti pe un oaspete militar frances
caie nu ni e brag numai pentru ajutorul militar ce ni abuce, ci si
printr'un talent care 1-a asezat intre cei b'intgiu scriitori bramatici
ai Franciei.
D. Robert be Flers e un zbravgn si frumos militar, cgruia
viaja ostgseasca nu pare nici sg-i besplacg, nici sg-i strice. Prie-
tenia ce i s'a arátat aid a fost generalg.
Doreste sä afle cit se poate mai mult bespre noi. Si-i pare
be neinjeles cum, best fiinb noi asa be beparte, am fost asa be
mult timp si asa be tare uitafl. Club ar fl fost asa be folositor si
pentru unii si pentru altii sg ne cunoastem..."-
Mita cgrfl bespre Dobrogea si observase acolo cu interes
vechile movile, care, bistribuite regulat pe inngltimi, ar fi bupg el
mai mult mijloace be' instiinfare.
De un lucru se mira mull: cum nu expunem nicgiri ceva care
ar putea lgmuri pe oaspejil strain! asupra rani! si asupra neamului.
10 Novembre, 1916.

Moartea impAratului Francisc-losif

In mijlocul salbatecului vuiet be arme care be boi ani tune-

buneste lumea si pe care I-a provocat el cebinbu-si tremurata iscg-
liturg be batrin supt manifestul infam al contelui Tisza se stinge
acela care pgrea cg nu poate muri fiinbcg nu s'a implinit Inca numg--

www.dacoromanica.ro
 n. IORGA
- 27'3

rul henorocirilor, al plagilor ce trebuiau sa caba asupra capulul shu,

Francisc losif I. Triste raze be soare rasfrinte in balfile be singe
ale milioanelor jertfite se joaca pe fruhtea lui bespoiata si in locul
plinsului buios pentru cei morfi se ribica bin patru coljurl ale pamin-
tuIui bocetul mulfimilor nesfirsite be vabuve si be orfani,bar pen-
fru a-1 blastama.
Noi n'o voin face.
N'o vom face, noi, crestinii, in momentul club vaile Olteniei
sint pline be solbafii lui si ai tovarasului incoronat be care 1-att
legat grele lanfuri be infringere, in momentul cinb satele minuna'
telor finuturi arb, cinb inimi brutale be ostas strain, flaminb si libi-
binos, barima usile borbeielor pentru a abuce bespoierea saraclei
si rusinarea femeilor innebunite be groaza, in momentul cinb in ini-
mile fiecaruia bintre no-i sila izbinbitoare sapa rani prin care viaja
noastra intreaga pare ca se buce.
Nu-1 vom blastama pe t bätrin). Nu vom bori ca mormintul
lui sa aiba aceiasi soarta ca ale sfinjilor nostri Domni, bätuji, bupl
sutele b e ani al obihnei lor linistite, be ghiulelele barbarilor turbafi
cari poarta tot innainte, in vechea c Valahie Austriaca*, steagul negru
si galben al celei mai fajarnice tiranii. Nu vom cere rasplatirii bum-
nezeiesti ca toata neomenia si profanarea pe care o suferim sa se
prefaca in furtuna care sa arunce in vint cenusa lui si a strA-
mosilor lui.
Ne vom opri tacuji innaintea acestui sicriu pé care-1 apara
uriasa fantasma a Fatalitajii.

El n'a vrut tot ce s'a facut supt binsul si printeinsul. Nu eta

rtascut ca sä voiasca aceasta sau altceva. Tinar aruncat be soarta
pe un tron zgubuit be revolufie, el, a fost totbeauna jucaria pute-
rilor care-1 innalfase-ra numai pentru a-1 chinui. Proclamat intre
spinzuratorile revolujionarilor unguri, el a presibat ca rege al Onga-
riei atitea alte spinzuratori. Mit be Rusii beta 1848 impotriva
popoarelor sale rebele, el a lovit be boua ori in Rusia careia-i bato-
ria existenfa Statului sail insusi. Salvat be Rominii bin Arbeal, el
a lasat ca impotriva lor sa se inbeplineasca toate actele unei bes-

www.dacoromanica.ro
 274 Razbolul nostru in note zilnice

matate tiranii. Prieten al Regelui Carol, el trimite haibaii Unguri-

mil sale sä spurce pragul mausoleului bela Arges.
*Ha asa be pufin bin toate acestea, bin orice nu era buna
lui viata placutä be burghez blajin bin Viena 1 Dar si cinb voia
mai mult sa se ascunba be orice batorie pentru a gusta aceste
placeri mobeste, Fatalitatea rasaria si in fata omului bupa ce-si
batuse joc be onoarea Suveranului. Ea ii arunca innainte cabavrele
celor mai be aproape ai lui: fratele executat in Mexico, fiul cu
teasta zbrobita la belie, sotia sa pribeaga injunghiata in Svitera,
Mostenitorul boborit be gloante in Bosnia furata. In jurul lui omor
$i nebunie. El stergea singele ce.i tisnise pe haina si se ruga be
o inburare care nu i-a fost ingabuitä niciobata. Un urias ar fi fost
frint fiinbca ar fi luptat; el s'a plecat la toafe si a trait astfel
optzeci $1 sase be ani.
il va inmorminta Wilhelm imparatul german si cu binsul va
ingropa insusi viitorul Austriei. Iar asupra mormintuItti aceluia ca.
ruia e nimic nu ia fost crutat,, Cesarul hunic va varsa, bupa batina
stramosilor pagini, singele milioanelor pe care se gateste Inca sa
li injunghie.
11 Novembre 1916.

Pribegii cel noi.

Nu e vorba be bietii locuitori ai tinuturilor napabite be bus-
man, be ai nostri be aid cari au scapat cum au putut, cu citeva
borfe strinse in graba ori numai gat capuI, si cari cauta bureros
un abapost, oricare, oriunbe, in asteptarea zilei tlzbunatoare, atit
be lung borita be noi toti. Suferinta lor e, besigur, fail be mar-
geni, $1 orice inima simtitoare trebuie sa lucreze but:4 batorie pen-
tru a li face mai watt vremea cit vor trai beparte be caminurile
lor iubite. De mama batorie a Statului nici nu mai vorbim.
Dar aceastä saracie, cazuta naprasnic asupra lor, aceasta
lipsa be abapost, aceastä alergare buimaca bupa pineplata grea
cu care, alaturi be relativa noastra liniste, el cumpara biruinta tutu-

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 275

rora, n'au in ele acel mare element sufletesc care beosebeste pe

alti pribegi.
Arbealul si-a trimes intliucum si-a trimes si 13ucovinaun
numär be pribegi ale cdror antecebente ii semnalau cu beosebire
prigonirilor unguresti sau a cdror nerdbbare nu putea sä se impace
cu zabdvile bibuirilor noastre firesti si be aceia simtiau nevoia be
a se gdsi aici, in legAturd cu viata noasträ politick pentru a misca
lumea, pentru a o agita si a brusca hotärirea. Ne-au apucat in
vremuri cinb n'aveam altà grip, in neutralitatea noastrà neprimej-
build. Pentru ei s'a fäcut tot ce se putea face. besi n'as zice ca,
fie si macar inteun singur caz, mai mult becit trebuie. S'au räsco-
lit abministratiile noastre pentru a li face loc si fiecare s'a strins
ca sa poatã afla loc Inca unul aldturi be binsul.
Dar iatä cd, pe urmä am intrat in Arbeal. 0 treime bin pro-
vincie ne-a apartinut citeva saptdmini. multi Romini be acolo ni-au
iesit spontaneu innainte, calcinb orice primejbie, infruntinb orice
razbunare a stdpinului care se reträgea furios. Pe altii 1-am rugat
i-am chemat noi, i am reclzisifionat aproape. Ei ni-au bat stiri, el
au muncit pentru noi, ei au abministrat pentru Romania.
Scdpati abesea ca printr'un bumnezeiesc noroc, pe cinb pe
altii i-a prins o represiune la care ni e si groazd sd ganbim, ei
au sosit la noi. In masura in care se beparta soarele norocului,
se coborau si ei la vale in umbra si intunerec. Fiecare s'a oprit
unbe a putut. Ajutorul nostru zabovia : ce greutati cazusera acum
si pe noi! Si iatä ca si astazi pp Calea Victoriei rásare une ori
beasupra multimii zgomotoase o largd palarie be preot arbelean,
supt care o fatá ingrijatä pare a cerceta necontenit viitorul, ca sd
stie ce se mai poate astepta si cinb vine ziva intoarcerii.
Aceastä zi de bntoarcere insi nu poate fi decit ziva trium-
fului nostru. De aceia, bad altii boresc ceasul acela rdspIdtitor,
pentru binsii el e be o sutd be ori mai mare si mai sfint becit
pentru oricine. De binsul se leagd totul ; aláturi be ibealul urma -
nit o viata intreagd, be amintirea zilelor minunate cinb au servit
in umbra steagului romanesc, e borul locurilor be nastere, tinjirea
bupd ocupatiile iubite, rivnitorul ginb la casuta parasita, cu tot ce

www.dacoromanica.ro
 276. Räzboiul nostru In note zilnice

se cuprinbea intr'insa i patima neogoita be a vebea iarási pe

ai lor.
Pe lingä oricine nu sta, azi, supt acoperämintul lui, treceti
cu p comp5timire care ?tie sa i ajute, bar pe linga nimeni mai
mult becit pe linga acela care in singurateca lui burere ascunbe
para prevestirea luminii ce se va intoarce bupa noaptea grea
si lungä be astazi.
11 Novembre, 1916.

Often ii.

In cele bintaiu ceasuri be bimineatä prin negura rece vine

bela gark intre alti bruméti minati mai mull be nAcazuri becit be
interese, o familie be Olteni pribegi. Cine stie be unbe, in focul
luptei sau supt amenintarea nävAlirii, el s'au smuls, au cucerit cu
besperare un loc in vagoanele ticsite, iatä-i aici, pe trotoarul
1

Ducurestilor, intrebinb mult bin ochi si apol, cu o tärire supremk

informinbu-se pe lingà varbistbe bun5 seaml bespre ab5postu1
ieften.
El e tinär i subtirel, obosit, patio, cu ochii aprinsi,, mai mull
be furie becIt be hick Ca, nalt5, cit binsul i mai voinick päseste
in mantia-I alba peste frumoasa catrintä veche, ca o Imparateask
Si, in brate, copilul, märisor, nu ribe, ci plecinb capul, pare impo-
värAt si el, be ginburi, be griji.
Aratá sá nu fi v5zut niciobatä aceasta C.apitaIk care, v5bit,
nu-i sperie si nu.i poate uimi.
Si nici nu trebuie, caci tot ce e aid al lor este, al lor mai
mult becit al tuturor acelora cari, grábill, zimbitori, inf5Surati
in haine scumpe, prea scumpe, trec pe linga ei, in asemenea cea-
surf, Mrä sa intrebe nici ce furtunä a zvirlit pe termul vietil
inflorite pe acesti fugari, nici ce se poate face pentru binsii.
A voastrk frati frä noroc, cad ati venit rAscoliti be viforul
eel strasnic, a voastra si a fratilor vostri este toatá aceasta bogg-
tie. Din zori si OM in noapte, ati trubit bin néam in neam, f5rá
sA intrebati be ce si cit vi se cuvine i vouk ati trubit si ati scos
www.dacoromanica.ro
 N. IPROA 277

bin jarinä griul care s'a fAcut aur. $1 bin aurul acela pe care se-
väb parcl urmele suborii voastre si a pArinjilor vostri, bin el &au,
fäcut aceste case innalte, aceste grilajuri aurite, aceastà mAtasA,
aceastA catifea, aceste blAnuri scumpe care trec pe lingA voi, l-
nu e nimeni care sa vA van
A voastrA e toatä aceastA vialA politick toll acei bomni bir
trAsuri si bin automobile cari sint acolo pentru cA este o jarl
romAneascA. A voastrá, pentru cä unul binfre vol, purtinb pe umeri
aceia$i mantie be bimie groask Tubor bela voi bin VIAbimiri) unbe
este urgie astAzi, s'a ribicat impotriva strAinilor si a jupuitorilori..
fiinbcAel a Inchis cu zbravAna lui minA be jeran, asprà ca a.
voastrk poarta be aur pe unbe veniau Grecii. Si be aceia prin
innaintasii vostri s'a fAcut România.
Vebeli steagul care filfAie sus, acolo la Palatul Regelui ? Ai
vostri 1-au- infipt prin jertfa lor bin 1877, puinb in virful sulijei
coroana StApinirii neatirnate. $1, back bupA trei luni :be nespuse
IncorbAri, el este acolo sus, ca o asigurare I osperanjä, este
pentru c frajii vostri, tn munte si pe vAi, mor astäzi pentru binsul.
Nu fill asa be strAini $i asa be sfiosi aid, pribegi ai Olte-
niei chinuite I in case voastrd aji venit. $1 vor fi oameni, in zilele
cinb se va chibzui rasplata, cari vor afirma-o si fatA be aceia cari-
Inca n'au bAgat be seamA cl a voastrA este si trebuie sä fie.
12 Novembre, 1916.

Citeva cuvinte la deschiderea.

sezAtorilor de cercetasl.

SA nu vorbim mult; nu e. vreme be asa ceva, gi pentru nime..

SA spunem alit numai, cit sà IntrAm in contact imebiat cu sufletele,
care toate ni trebuie.
V'ar putea spune cineva, vazinbu-va cum cresteji in gro-
zavele sforjari ale unei najii Intregi, care se luptA pentru tot ce
are si tot ce poate avea, ce are dreptul sA aibk cä sinteji mai
nenorociji becit alji tineri, mai nenorociji beclt cele boul generajil

www.dacoromanica.ro
 278 Rázbotul nostru in note zilnice

bin urmg, care s'au ngscut si au crescut in bine, pe cinb voi in

loc be flori vebeji singe, in loc be tovargsi la jocuri, rgnifi, si in
loc be petreceri, inmormintgrile eroilor.
Si nu, trebuie sä vg spunem tofi : ferice be voi!
Generajia pe care abia o mai zgrifi, cei bin urmg cufunbin-
bu-se in umbra, a prins zile grele. Ei s'au ngscut färg sg alba
aceasta farg. Pe strabele I3ucurestilor ei au vazut la vrista voasträ
osti be invaziune, pe solbatii acelui Impgrat care, in mijlocul cum-
plitelor bureri ale omenirii, se buce azi, fall sg-i putem face o
ving bin rgul ce-a rgsgrit totbeauna supt pasii sal. I-au vazut jig-
ninb, lovinb, uciginb cu aroganfa cuceritorului. Si atunci intr'un
suprem avint, o ming be tineri, cari n'aveau o vrista mai mare
becit cei mai innaintaji bintre voi, o ming be stubenfi, au creat,
impotriva tuturora, o jarg. $1 cum au iubit-o, tocmai pentru cg ei
o creaserg... Azi Inca acesti oameni cu pgrul alb si inima be boa-
zeci be ani, sint cei care se susjin mai bine in aceste ceasuri be
sovgeli si inboialg, cei cari nu buc bin loc in loc vestile rele, cari
nu fac ca o jarg sg-si piarbg increberea in steaua ei,cum fac
alfii, tineH la par, la suflet insg bätrini.
In bine, in huzur, incunjuraji be toate favorurile soartei, s'au
näscut si au crescut acestia. Ce a fost pentru ei räzboiul be Inbe-
penbenfa ? In trei luni, partea militarg a fost mai cu totul isprä-
vita si armata be 60.000 be oameni, care a pierbut 10.000 bin ei,
s'a incorbat mai pufin in singurele mari asalturi bela Grivija becit
singurele trupe care, azi, apgra o trecatoare. $1 nimeni nu se putea
tetne cg jam nu va mai fi si nici macar nu putea intreba cu neli-
niste cum va mai putea fi.
Dusmanul era numai Turcia, totusi becgzutg; aliatul era puter-
nica Rusie a lui Alexanbru al II-lea Si apoi, bupg intimpinarea
voloasl a vitejilor, a venit proclamarea Regatului, incoronarea, ser-
barite continue si bidlsugul neintrerupt.
Mare nenorocire ! Dacg mai continua, muriam becit bine ni-a
bat o soartg nemiloasg. Cad viaja n'am meritat-o nimeni numai
pentru cg ne-am ngscut. E un bar, care-si cere plata prin muncg,
si prin suferinjä räscumpgrarea- Nimeni nu scapg be aceasta, si

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 279

mai bine e be acela pe care-1 apuca mai curial. Decit generatiile

noastre care au inceput in liniste si usurintA pentru ca astazi beo-
batA soarta sA li cearA pe neprevestite ce n'au stiut stringe in
suflete, mai bine be voi, cari in bucuria be jertfA a tineretii vA
plAtiti pentru ca maturitatea si batrinetea voastrA sA fie mai feri-
cite becit ale noastre 1
Felice be voi insA si altfel.
VouA vi se ZIA bela inceput o alta scara a valorilor becit
acela care ne-a fAcut pe noi &A rAtAcim atita si sA n'avem la ne-
vole, supt mina tocmai oamenii cari ni trebuiau.
0 scard a valorilor trebuie sä fie, ca sA stii pe cine ti-I recu-
nosti mai mare, pe cine.l saluti, II incunjuri, il aperi si-1 ajuti a.sit,
atinge tinta.
Dar in societati ca a noastrA be ieri, cu totul si abinc mate-
rialista, aceasta scarl suia cAtre mai multA avere, mai multd strá-
lucire si risip5, mai multA piltere si mai mult abuz : case marl,
mosii intinse, poboabe luxoase, trufie si arogantA. IatA omul mare.
Pe binsul il ascult si ca el as vrea sA flu.
CA averea aceasta, cu toate urmarile ei, a puterea cu toate
avantagiile ei yin numai bin mostenire, ori bin hasarb, ori bin insu-
sirea unor Iucruri care be brept nu erau ale canbibatului la bomi-
natie, ce are a face! Omul are avere, strAluceste, ba coate si striga
tare... Osana lui!
Dar azi nimeni nu :mai poate crebe asa. S'a bat si se bA
lupta pentru tara, pentru neam. Se aleg cei mari bupA suflet ; ii
aclamAm, ii ingrijim, ii abmirAm. E limpebe cA ef sint oamenii
mari, si nu putreziciunea avutiei sterpe si a puterii lenese. 0 nouA
scarA a valorilor s'a impus ?I ea este sufleteasa, bed morale.
Si voi vett merge in viatA supt acesti sefi, cari nu vA vor
spune multe pentru a vA bovebi breptul be a conbuce, bar faptele
lor vA vor aminti cl ei au capatat acest brept prin munca lor chel
tuitA eroic, prin singele calb al inimii lor oferit Patriei!
12 Novembre, 1916.

www.dacoromanica.ro
 280 R5zbolu1 nostru In note zilnice

Atitudini neingAduite.

t cu neputinta ca un räzboiu sa fie purtat cu aprobarea una-

nima a unui popor. Aceasta nu s'a ajuns nici in terile unbe o
scoall plina be suflet, o presa ingrijita be formarea convingerilor
nationale si be crearea energiilor care trebuie O. le apere, un Stat
in sfirsit care-si ba sama be batorille lui morale, si be toate bato-
rine lui morale, se trubesc be mult sa infiga aceleasi ibei bespre
politica externa si sä le prefaca in acel instinct popular care e
astazi cea mai mare putere bin lume.
Si acolo sint cei be alta parere. In unele casuri cele mai
bese-- ei fac parte bin clasele apasate si nemultamite ori bin ace-
lea macar a caror impartasire la viata politica a fost asa be slaba,
incit ele nu s'au putut patrunbe be aceleasi sentimente ca si sta.-
pinii. Alte ori e vorba be acea manie a opositiei care stä in a fi
altfel, in boate bomeniile, becit cei ce cirmuiesc. Sint si teoreti-
ciani ale caror socoteli, care li se pareau singurele brepte, nu sint
tinute in sama be factorli hotaritori si, neaparat, li pare rail be
aceasta. Sint si oameni cu nacafale si sint si oameni cu,cum am
zice ?cu... interese.
Dar, afara be acei bin urma, cari se inchib inbata ce incepe
un razboiu, in case be sánatate sau in case be privighere, toti
ceilalti simt elementara batorie, nu numai be a tacea asupra nemul-
tämirii lor, bar be a o suprima in suflete chiar, pentru a putea
lucra mai bine in folosul exclusiv al terii si neamului bor.
Au trecut vremurile cinb emigratii bela Coblenz intrau in rin-
burile busmanllor Franciei republicane si purtau cocarba alba intre
Austrieci si Prusieni. Nimeni n'ar mai face astazi ca l3ernabotte
care totusi se hotarise asi schimba natia, a se face ,cSuebez ,
care, bin busrnanie personala cu Napoleon, se ribica impotriva stea-
gului frances insusi. Nimeni n'ar mai saluta pe strain ca izbavi-
tor be un regim antipatic si conrupator, cum au facut oamenii
politici bin Paris la 1814, la 1816 si la 1871:
Solibaritatea morala a unei natiuni nu se razima numai pa
unitatea convingerilor, ci mai ales pe unitatea datorieb Paguba,

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 281

umilirea Writ sunt burerl pentru top, chiar i pentru aceia cari au .
protestat contra unor birectil pe care in constlinta lor le-au gäsit
gresite.
Uitati-vä la Giolittj in Italia, la nerve', anti-militaristul, in Fran-
cia, la socialistii germani, bintre cari Liebknecht, isolat n'a aratat
el insusi prin nimic ca-1 misca bucuria pentru nesuccesele terii lui,
ci, bin potriva, Ca bin abincul burerilor ce simte lese strigatul lui
catre Pace.
A lest friumfator in calea 4abversarului, pentru a-ti sprijini
cteoria, pe nenorocirile Patriei, a vorbi cu singe rece be eventua-
Iitatea celor mai oribile catastrofe, a te abuna cu prietenii pentru
a serbatori oarecum, in hohote be ris, ceasurile in care inima tutu-
rora trebuie sa se fringa, sunt acte pe care ziva be azi nu le cali-
Eck numai pentru ca ziva be mine le va pebepsi.

13 Novembre 1916.

Prinosul jertfei
(In loc de articol literar
inteo zi ca aceasta).

Motto : Nu vorbiti de sufermta

noastil ; vorbiti de gloria
noastra' ; m-am regilsit". (Eel-
gieni, ettat de Owen Wister).

Pe cimpiile be lupta unbe cauta be 3 luni norocul, nebrept

Inca, ostasii nostri, abica fiii, frafii, prietenii nostri partea cea mai
voinica si -mai viteaza a na fief, Ii bau fárã crutare be sine sin-
gele si viafa lor. SA nu 1i cerem mai mult; celelalte bela Dum-
nezeu sint. Cit ne-am simti be scAzuli, ce grozave mustrari be
cuget ne.ar atinge bacA alAturi be strAbuinfile lor grozave noi, toti
ceilalti, care n'avem in mini arme apArAtoare be tart n'am ba
nimic becit borinta cistigului usor, a cuceririlor nemeritate, a tri-
umfurilor la care cu nimic n'am fi contribuit l Dar toti acei cart,
lupta nu sint slugi naimite, nici manbatari cu simbrie sa He beta

www.dacoromanica.ro
 282 Rázboiul nostru in note zilnice

sine mai rea si mai grea becit situatia noasträ, cari prin cine stie
ce privilegii am avea breptul be a munci, be a lupta si be a suferi
mai putin becit binsii.
Ei sint in locul nostru numal pentru ca noi, oriunbe ne
afIlm a fim in locuI bor. Si inima noasträ nu poate fi linistitá be
cit cOutinb cu pasiune acea suferintd supt povara grea a dreia
nici in momentele supremei primejbii ei nu se incovoaie.
Asprd ar fi fost soarta bacá niar fi refuzat.o.
SO n'o calificdm be crubá cinb ni-o bä.
S'o luám intreagã, s'o lugm cu bucurie, cu o sfintd belie sá
besertam paharul incercArilor noastre si, ca Iov al Bibliei, sd bine-
cuvintam pe Domnul bin ceruri, care poate sá ni iea tot ce avem,
tot ce am bobinbit si tot ce stOpinim, fie si pe cea mai sfintO
breptate.
Cad el ni bä in schimb ceva fdra pret, pe care citi vom iesi
bin furtunä il vom avea Panä la sfirsit si, prin tainele marete ale
mostenirii, il vom l'asa si urmasilor nostri. Ni di sufletul, care
ping acum nia lipsit la toll.
Ni bl sufletul acela, care, nebiruit, eroic, Innaintea linistii cáruia
orice atac al vremilor rele si al oamenilor pagini se sfäraml. Ni
65 besfacerea be noi insine 5i totusi siguranta be noi insine, ni ba
puterea be a inbura orice bureri si putinta be a ne ribica bea-
supra !or, ori cit be amarnice ar fi ele.
Mi bg acele mijloace prin care singure va putea träi in sigu-
rantá Rominia be miine, libératä be cAtusele sträinilor ca 5i be
atusele propiilor sale pdcate.
Fii binecuvintatà, tu, suferinta supremä, burere WA margeni,
jertfa neasAmOnata! Fii binecuvintatä cinb intri in inima noastrà
sfisiatä 5i fad sd tacä zbuciumärile ginbului care numai prin bucu -
roasa primire a Incercarilor tale s'a linistit. Tie Iti vom batori, cinb
rie vei purifica pe toti, beplin, intregul nostru viitor 1

14 Novembre, 1916.

www.dacoromanica.ro
 N. lORGA 283

Romania i Anglia.

in Daily Mail bin 4 Octombre Lovat Fraser babea solutii

,,cum sa scape Romania". El propune impiebecarea trimeteril be
trupe noun prin lovituri mari pe Somme. El combate apararea ras-
pinbita a celor ce intreaba cum se face ea Romania, a carii intrare
in razboiu se astepta sa intareasca si mai mult causa aliatilor, are
nevoie aproape imebiat be ajutor". Fraser spune: gNu asa trebuie
privita interventia romineasca, ale carii foloase se vor vebea lirn-
pebe cu trecerea vremii. Tot asa s'a spus si bespre Italia, drib
cele b'intaiu neasteptate esecuri ale ei aratarn ca are nevoie nea-
parata be material be räzboiu. Toata lumea vebe azi imensul folos
venit pentru restul aliatilor cinb Italia a intrat in razboiu. Tot asa
va fi si in casul Romaniei,.
Dupa o socotire, poate exagerata, a numarului solbatilor nos-
h'', el vorbeste be retragerea pe frontul nostru a atitor trupe bus-
mane. In ce priveste critica atacului spre Arbeal, nu spre Bulgaria,
cetim: gInvazia Rominilor bin Transilvania poate sa fi fost prea
imprastiata, bar ce ar fi be binsa azi bun ar fi prins cea mai
mare parte bin fortele ei peste Dunare ? Principala amenintare i-a
venit bin Arbeal. Un mister" i se pare slaba aparare a Dobrogii.
Si noteaza a toti generalii mari germani au fost trimesi contra
noastra : Imparatul insusi ar fi apärut in Octombre pe acest front.
Aliatii sint inbemnati sa nu ingabuie strivirea Romaniei, Ger-
mania ar capata astfel gpe portita be bin bos, ceia ce prin cimper-
fecta blocare a flotei englese, a pierbut pe poarta bin fatal,.
cFlancul sting rusesc ar fi intors,, se abauge cu litere cursive, si
e bum anul ar fi imbarbätat sa, prelungeasca räzboiul,. In sfirsit,
gcausa aliatilor ar suferi in ochii neutrilor pentru ca onoarea noa-
stra e abinc implicata in casul Romaniei,.
Sperantele be atunci sint pomenite be binsul, cu increbere.
gOrizontul la Rasarit se lamureste,, bupa socotinta lui, afara numai
bad forte coplesitoare n'ar fi puse la bispositia lui Falkenhaym,
ceia ce i se pare imposibilar.
gDatoria Aliatibor.., Asa se incheia articolul, ge limpebe..

www.dacoromanica.ro
 284 RAzboiul nostru In note zilnice

'4E1 trebuie sg faca imposibile aventuri noug in Da lcani, ei pot s'o

facg pi slut pe cale a o face*.
N'avem nimic be abäugat astäzi.

15 Novembre, 1916.

Pkatul Germaniel fatä

de ea insàO.
Aici nu voiu ba pgrerile Me le, ci ale unui neutru, ale unui
American, care fgrg prejubecatg, necum eu urg, vorbepte be cele
ce erhu in Germania bin luna lui lulie 1914, pi nu mai sint astgzi,
pi niciobatä nu vor mai putea sg fie, cAci orice bistrugere In orbi-
-nea materiall afarg be a capoboperilor artei se poate restitui,
Zar hnumite star be suflet niciobata.
$i pe acelea eermania le-a pierbut, Ie-a pierbut pentru tot-
beauna.
Germania in pace, pe care am ;laza o eu in Maiu pi Iunie
1914", scrie Owen Wister, A era, mai ales, o necontenitá placere
pentru ochi, o necontenità obihna pentru timp pi minte. Oriunbe
te-ai fi uitat, frumusefea apgrea In vre-o formä oarecare, abausä
be inteligenja omului, nu schilobitg, ci crescutg pana la extrem,
pi, in orape ca pi la fart 0 privelipte arrnonioasä era regula,.
Purtgrile frumoase erau impuse tuturora. Muljamire I intre
-batrini pi tineri be ambele sexe, aceasta era nota bominantg, mare
posesiune esenjiald.' 0 polifonie be bung stare*. Lipsg be zbrente
isi be cerpitori*. Apa era splenboarea acestui Imperiu, incit prin
-contrast starea celor boi puternici vecini ai sal, Franja pi Anglia,
'Area tristd pi pujin vrebnicg be invibie. Un suflet sosit pe pgrnint
bin altà lume, n'ar fi ales aici nimic alta beat Germania..
$i apoi? ,,La 7 Iunie 1914 Franckfurt isi abung copiii be
pcoald la Opera pentru a besvolta gustul pi injelegerea lor pentru
suprema arta' najionala germang. Tocmai unsprezece luni Mai tgrziu,
la 7 Maiu 1915, o torpilg germang cufunba Luzitania,, pi orapele

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA it5

,be pe Rin serbAtoriau si aceasta pentru copili lor be scoalA. cLumea

era in agonie*, catastrofa MA pAreche era mora1A si aid stAtea
grozdvia el, far ura ce provocase era pentru hatirul Ungurilor,
Bulgarilor si Turcilor, aceastA Germanie, care acum casasina lumea*,
sArinbu-i, pe neasteptate, in git in asaltul ei sAlbatec".
./n caz pentru alienist* spune Americanul : cmania manill-
a, unitA cu mania persecutiei.,
Nu, un caz pentru moralistul care *tie bine a orice poate
cApAta ucigasul un om sau un popor,bar un lucru nu : linistea
b'innaintea crimei.
Si, in mijlocul suferintei noastre, aceasta hi ajunge.

16 Novembre, 1916.

Tot Ungurli $1 Rominli.

in legAturA cu uneltirile Ungurilor, cari voiau sA inceapa la

hoi revolutia lor contra lui Francisc Iosif, bArn si aceastA parte
bintr'o telegramA, bela 7 Ianuar 1861, a lui A. Cantacuzino, bin
Galati, cAtre M. HogAlniceanu:
4...Trebuie cu orice pret sA se interneze Ungurii cari, bin cauza
intreruperii navigafiei, n'au putut sA piece la Ismail. E borinfa pe
care l3erzountza (sic!) mi-a exprimato chiar acum, si aceasta pAnA
va fi cu putintA sA-1 expebieze 1.
$i, la 11 ale lunii, prefectul be Covurlui, Mavrichi, instiinta
bespre trecerea baronului Alexanbtu Jellacick 2.

18 Novembre, 1916.

1 Bthhoteca Academie! Romine, m. 1178, p, 403.

2 P. 107.

www.dacoromanica.ro
 286 RSzboiul nostru In note zilnice

Din viata rAposatului trill:drat

al Austriei.

Se stie c5 boi anl be zile, in timpul razboiului Crimeii, Fran-

cisc-Iosif a crezu t a va putea ajunge stäpin pe veci al terilor noa-
stre. La una bin aniversarile sale un Italian bin State le lui, Lago-
Marsini, cinta la noi astfel:

Questo giorno messaggero

Di novelli, eterni allori,
Sorge, allegra tutti i cori
Da i Carpati a Mpennini.

Giovin sol de l'Austro Impero

Indivisa 1VIonarchia,
Te saluta Romania!
Rassereni il suo destin.

Ascendi, umil canto,

Di Cesare al Trono!
Si grafi gli sono
1 voti del con

Moldavi! Romani,
Qual gioja vi desta?
11 giorno! La festa
De fImperator.
A. Lago Marsinl
Iassy. tippis Bucemae Romanaer

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 287

Abecd pe romineste :
Aceastd zi solie be noi si vesnici lauri, se ribica si bucurd
otoate inimile bela Carpati la Apenini. Tindr soare al Imperiului
austriac, Monarhie nebespärtitä, te salutd Romania: insenineaa-i
soarta ! Suie-te, umil cintec, la tronul Cesarului : asa be placute-i
sint urdrile inimii...Molbovenii, Roinini, ce bucurie vä trezeste?
Ziva, serbdtoarea Impdratului.
A. Logo Marsini
Ia.i, Tipografia Buciumului Romin.

18 Novembre, 1916.

RuO.

I-am vdzut trecinb in noapte, pinzd surd nesfirsitd, cldtinin-

bu-se moale ca be un vint linistit. in ei toti era ca o mare liniste
sigurd, ca o supunere la o vointä care nu se va putea sa nu biru-
iascd. Erau multi si tari, orneneste tari, bar in fiecare miscare a
lor se simtia cd ei se Iasä, cu puterea si numárul lor in sama cuiva
care e si mai tare becit binsii. Musica _lor rásund o clipd si tdcu ;
apoi coruri se innaltara in neagra noapte umeba, cufunbinbu-se une-
ori ca inteo boind pentru a izbucni apoi in mari accente, in care
nu era nimic bin sfibare, bin provocare, ci numai o implorare nemár-
genitd. Simtiai bin fiecare notd cd este o rugaciune, precum bin
fiecare gest al lor simtiai ca aceste mil be oameni merg la un
sacrificiu, pe care-1 stiu, pe care-I vor si pe care linistit 11 ofera,
nu ca o batorie rece, ci ca un simt be mare si abincd multdmire
be recunostinta pentru cine-1 primeste.
Era, be fapt, o armatá crestinkcea eintaiu armatä crestina
pe care am vdzut-o.

www.dacoromanica.ro
 gss Rãzbolul nostru, in note zilnice

Francesii, au initiativa inbivibualk bira si cavalereascá; Engle-

0 mInbria be a nu se läsa, nu 1nvinsi, bar jignifi; Germanii scru-
pulozitatea be a executa fiecare precis, partea lui, pentru a tdcea,
cinb bagheta be comanba s'a ribicat. Vorbesc numai be aceste armate
mai caracteristice; acestia sint altfel. El se simt o obste sufletea-
sck nu o solibaritate masinalä si se fericesc c'ä nu sint ei, pentru
a fi o parte bin acest suflet vast. $1 nici in aceste insusi, ei nu,si
gäsesc mult5mirea ci o bescopär numai atunci cinb, WA a-I pardsi,.
II inchiná unor puteri mai mari beat ei. Germanii au pe Dumne.
zeul kr, fabricat be teologi experti; acestialalti Rusi Sint ai unui
Dumnezeu, in afar5 be care nu se rega'sesc pe ei insisi.
$i be aceia zbravenii ostasi ai Tarului eincoronat be Dum
nezee, treceau asa be multi, in neagra noapte umebä, cu seninà-
tatea unei procesiuni be pelerini bevotati, spre Moartea bine venitä.

21 Novembre, 1916.

Ca albinele ruinelor...

Nu-mi va iesi niciobatã bin minte buiosul colt be viatà in

mijlocul mortii silnice pe care 1-am vazut in brumul spre $antul
Vechiu al Sacelelor patru zile bupä intrarea trupelor, noastre in
acel Pámint al FagAbuintei care a fost i este pentru noi Arbealul
Fusese o lupta in casa cantonistului, IMO care morminte
proaspete acoperiau pe ostasii c5zuti. CAramizi arse s'ama'nau bru-
mul ; bin p5s5ri1e casei rámäsese numai o gramabä be fulgi; oale
si strächini se Infrätiau in neorinbuialä cu obloane sparte; bucAti
be postav albastru rupt si prihanit si alte ramAsite ale Inedier5rii
rds5riau bin buruieni. 0 intreagá munck o intreagá bucurie, o
viatä intreagä stateau sf5rimate supt cerul be seara, rece si mut.
Oamenii fugiserk clinii se ascunsesera in p5bure. Dimic nu

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 161

traia intre aceste ruine, bar binteun colt se auzea un staruitor 61

Dirz biziit. M'am apropiat, curios, 6i iata ca pe nite bucafi be lemn
sparte, care fusesera ()bate' sala6u1 lor, albinele se strabuiau sa in-
brepte, sa pastreze 6i sa abauge. Cra un razboiu, mii be oameni
pieriau zilnic, satele se mistuiau in flacari, in jurul bar chiar jaful
i6i intinsese cruba priveli6te; ele insä, gizele cele bune ale lui Dum-
nezeu, robotiau cintinbu-6i in zumzeful aripelor vechiul lor imn
be munca.
$i tara noastra era ca stupul plin be obinioara, care statea
in mireasma florilor multe 6i felurite. Dan' se vebeau 6i multe IA-
[aril, multe mla6tini 6i mult noroiu, gasiai 6i atita gospobarie cinstit
muncita 6i pastrata cu iubire. Colfuri be raid erau in Romania 61
prin truba binecuvintata a omului. Acuma, zeul aspru al razboiului
face bin acestea toate rinb pe rinb ruine.
Sa nu ne purtam ca frico6ii cari 61-au pierbut cumpätul, nici
ca fugaril cini prin cobri. Ci ca albinele neobosite 61 bucuroase sä
ne prinbem be sfarimaturile stupului 6i sa lucram. SA inbreptam
astfel, ca binsele, sa pastram 6i sa abaugim.
26 Novembre, 1916.
Desperatii.
Lumea e plina be mi6carea 61 be vuietul besperatilor. Daca
poarta o uniforma ei n'au tirit-o prin noroiu 6i singe. Daca n'o
poarta, ei nu s'au intrebat ban' n'au 61 ei batoria sa se ofere. Daca
au o sarcina in Stat, ei nu s'au chinuit cu ginbul baca poate n'au
facut tot ce se cerea be la bin6ii, ieri sau in viata lor intreaga.
Daca au avut-o numai, aceasta sarcina, ei uita a n'au muncit la
ceasul lor 6i creb, in prostia care-i stapine6te, infumurata, ca, baca
e nevoie be focul ceasului bin urma ca sä se aprinba canbela,
untbelemnul bintr'insa nu trebuia abunat be mult.
Straba, brumurile, localurile be huzur 6i be petrecere sint
pline be besperati. Fiecare cauta vinovatii 6i totbeauna bincolo be
margenile carba6iei lor. Cella lt e totbeauna raspunzatorul, ca qi cum
inteo ban' s'ar putea bescoperi care e porcul care el personal a
facut, lafainbu-se in ape obinioara curate, tot noroiul bin mla6tina.

www.dacoromanica.ro
 162 RAzboiul nostru In note zilnice

Desperatii nu borm; mai putini sint cei cari nu m'Aninc5; toti

piing, fie $i blAnita scumieg pe care a uitat-o bomni$oara in mo-
mentul cinb pArAsia casa be resebintA.
E un abevArat curaj sA fii besperat. Sint printre aceia cari
inbrAznesc sA fie a$a be (Mil suflet» incit, orice s'ar intimpla, nu
bespereazà.
Si iatä cum m'am inbreptätit fatà be unul bin ei, acesta bin
intimplare, un om foarte be treabA, in care vorbia mai mult obo-
seala $i suferinta :
t AstAzi nu e bine, be sigur. mine, poate s5 fie $i mai
fat. Dar, oricit be rAu va fi, pAmintul acesta va rAminea $i oamenii
be pe binsul tot a$a.
InsA atunci ruinele vor trebui refAcute, puterile ce s'au pierbut
se cer inlocuite, gre$elile inbreptate $i virtuti puse in locul pacatelor.
Pentru aceasta trebuie oameni zbraveni la trup $i la minte.
Viitorul terii $1 neamului nostru ni cere sA firn a$a!P
I-am spus-o lui $i ti-o spun tot asa $i tie, cetitorule. Un singur
motiv be besperare ar fi : bacA am rAminea tot ce am fost pAnd
acum. i aceasta nu atirnä de soartä, ci de noi!
27 NOvembre, 1916.

insusirea care ni-a lipsit.

Am plecat la rAzboiu cu con$tiinta ca nu se poate altfel. Unii
au avut o increbere absolutà, citiva chiar entusiasm. La buletinele
be victorie toate sufletele s'au beschis bucuroase. DAunAzi chiar,
la ve$tile mincinoase bespre un mare succes in Oltenia, oamenii
s'au imbrAti$at $i-au plins. SA abAugim oricit am abaugi, tot nu
e be ajuns cA solbatii au arAtat o uitare be teamA $i be interes
personal, care, oricare ar fi rezultatul actual al silintilor lor, ii a$eaz5
intre cei mai vajnici luptAtori caH au apárat vreo-obatA o tar4.
in ceasul a$a be greu, pe care-1 trAim acuma, unii se intreabA
insä: cu cit puteam, cu cit am cheltuit $1 am jertfit, oare aid, numai
aid puteam ajunge ?
De sigur cA nu. Puteam ajunge mai beparte, $i puteam ajunge
mai u$or.
Cu alti oameni, zice critica. Eu voiu ra'spunbe altfel : cu noi
www.dacoromanica.ro
 N IORGA 163

insine, ca alti oameni. $i anume supt un raport, supt unul singur:

al solibaritatii.
l3uni oameni sintem cei mai multi! Sintem primitori, barnici
si milosi, cu toate ca alta beta aveam aceste insusiri inteun grab
si mai innalt, Dar aceste calitati le aratarn numai drib crebem Ca e
be nevoie. $i e be nevoie totdeauna.
Solibaritatea e marea virtute a vremii noastre. $i ea nu sta
in a sari cinb ti se cere, ci in a trai, clipa be clipa, viata intreaga
cu constiinta ea nu esti numai tu pe lume, ca sunt si altii ca tine,
ca tot ceea ce faci esti bator a face si cu ginbul la ei, ca nici o
fapta nu ti se ingabuie baca nu e si in folosnl lor, cä tu esti ca
si aproapele tau si acela ca si tine.
Dna tii seama be aceasta, nu vei face nici actul cel mai mic
be egoism, nu ti-I vei permite. Nu vei crebe macar a ai breptul
la o portie mai mare si mai buna be mincare _becit ostasul care
singera pentru tine. Nu te vei obräznici fall be nimeni pentru si-
tuatia pe care ti-a bat-o norocul. Ifi vei auta locul in multimea
ce se aruncd la asalt,si-1 vet umplea...
Atunci si numai atunci, busmanul nu va gasi innaintea sa oa-
meni razleti, cari se pot invinge, ci o naliune, care este nebiruita.
27 Novem5re, 1916.
indatorirea Angliel.
Cine a urmarit mai be aproape presa englesa bela intrarea
noastra in actiune, cu tineresc entusiasm, pana la incercarile be acum
pe care le inburam cu... tinereasca nerabbare, a bagat be sarna
ca nu s'a cheltuit, in coloanele ei pline be slova marunta, niciun
rinb pentru a glorifica natiunea romaneasca ori, mai tarziu, pentru
a o tinea be Mu ca n'a facut imposibilul care s'ar fi asteptat be
la binsa.
Nu, oamenii acestia, cari n'au nici pang astazi multamita
noua, abeca Statului care trebuie sa initieze asemenea publicatiio
carte cu caracter mai popular, in care sa li se besluseasca ce am
facut pe vremuri si ce rost pe lume avem acuma, au pastrat cea
mai cuminte atitubine. Au inteles pe bf plin ca e vorba be o tara
mica, be un popor nou pentru inbustrie si poate si pentru bisciplina

www.dacoromanica.ro
 164 Fidzboiul nostru in note zilnice

be fier a epocel noastre, be o armatá care nu cunostea in trabi-

file sale becit rázboiul be vitejie, be o clash' bominantà formatá in
fericire si pentru fericire si care trebuie sa-si inbreptafeasc5pre-
cum spunea, limpebe $i franc, Times breptul ei be a bomina si
be a se bucura.
Toate le-a infeles cite se puteau infelege si a gicit foarte
multe bin celelalte. $i, apoi, zi be zi, ea insemna cu precisiune cele
ce se intimplau.
Cu precisiune, bar cu o vabità simpatie, care nu se inbreaptä
la ceia ce Wei* be la obiectul lubirli tale, ci la ceia ce ai bes-
coperit mai bun in el. Pe cinb aiurea eroismul absolut besintéresat
si be cea mai nobilà esenf5 a feranului romin era confunbat in
nota generalà a resistenfel o$tirilor bin care el face parte, ziaristul
engles agerul I3ourchier insusisemnala anume, in coresponberlia
sa bin Bucuresti, ca pe lume nu se poate g5si un mai nobil martir
be cit acela care, azi, luptá pang la moarte, fläminb $1 begerat, avinb
ca singur orizont cerul luminat be flAcarile ce-i arb avutul si-i rds-
pinbesc in lume nevasta si copiii. $i nicAiri numele Voevozilor no--
tH bin trecut n'au fost pronunfate cu mai multá reverenfä becit
acolo, in Lonbra, unbe n'am vorbit niciobatà be binsii.
Dar Anglia ni-a bat ceva mai mult becit simpatia ei pentru
present ni-a bat garantia ei pentru viitor.
Scriitorul bin <<Times semnala beosebirea intre vechea noastr5
epopeie militarà, singurateca, §i intre sforfkile noastre militare be
azi, solidare. Iar, acum, Seton-Watson, Englesul care ne cunoa$te
mai bine, beplinginb cäberea Belgiei $i a Serbiei isprávia cu aceste
cuvinte be energie : cRomlnia trebuie s'o ajut5m,.
Cinb vezi bocinbu-se pe straba patriofii cari visean imp5r-
Urea Romäniei intre busmani si prieteni, scuturà-i be umeri sa li
treack si, antinb cátre bepärtatul Apus, spune-li c5 acolo s'a rostit,
cu privire la soarta ce ne a$teaptä bupá ce vom fi bat tot ce putem,
asigurarea solemn5 a poporului mare si sigur be sine care a f5ga-
buit pufin, bar n'a minty niciobatä.
2 Decembre, 1916.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 165

«MucenicliD.
Un cleric cu innalta concepfie bespre menirea sa imi spunea
be curinb, bupà o convorbire bespre suferinfele pe care o carte
recentà le arata cä au fost inburate eroic, bumnezeieste, be alugärii
francezi cari, in America-be-Norb, au abus la crebinfa crestina pe In-
bienii abateci: «6 be necrezut, be neinfeles cit be mare putere poate
sä-i bea omului increberea in abevArul pentru care luptà, cit be zábar-
nica-i pare burerea, cit be mult ajunge a nu avea simj pentru binsa.
Cele ce vebem cu ochii no$tri arata ca nu e be nevoe sI ne co-
borim beparte in trecut, sä calAtorim cu mintea in jeri bepartate pen-
tru a vebea a ceastä stapinire bepling a materiei be suflet.
Un ofifer superior povestia ce au rhbat in munte timp be
boud sApfamini solbafii lui. Fara a se putea schimba cu alfii, ei au
stat in tot acest timp in n5prasnica ploaie a bombelor. Transeele
abia-i ap5rau: orice miscare atrAgea bupä binsa rhnirea sau moartea.
Mincarea nu putea s'A li vie. Doar noaptea be li se strecura in
groapa unbe se inchiseserh be vii un sac be pine pe care o min-
cau asa, fara nici-un abaus. Dici apa n'aveau, cili muiau buzele
in zlpaba muntelui. $i totusi nu s'au clintit, nu 0-au pierbut posifia.
In loc be orice alt calificativ ofiferul rostia un singur cuvint :
muceniciic !
Da, mucenici,-0 acuma...
calucenic s. e martir, $i martir e mhrturisitor in vechiul infeles
al cuvintului. Rare oH mai multl morald se cuprinbe in prefacerile
unui cuvint. Acesta ni spune ca a marturisi despre un lucru este
a suferi pentru dinsul.
Orice altä mArturisire n'are nici o valoare, ni spun mucenicii
.bin tran$ee.
$i a evita suferinta pentru un ideal inseamnä a-1 renega,
2 Decembre, 1916.
Seton Watson
despre Romania
Cunoscutul publicist engles, R. W. Seton-Watson, cel mai bun
cunoscator al imprejurarilor bin Ungaria, pe care le-a zugrAvit cu
inbignare in rasunhtoare aril be polemica, incepe, bin Octornbre,

www.dacoromanica.ro
 166 RAzboiul nostru in note zilnice

a publica la Lonbra o revistä, elle New Europe" (Europa DouS)),

menità sd stringd legAturile intre represintantii prin scris ai State lor
aliate si sä stdruie bin rdsputeri, pentru urmdrirea .zvictoriei inte-
grate', amintinb ceia ce zicea Grey, la 23 st. n. a lunii trecute,
ebacd ne oprim be la victorie, ne oprim be la orice".
Colaboratori sint mai multi Cnglezi si, bintre strdini, filosoful
Boutroux si Cehul Illasaryk.
Intr'un articol, scurt si cuprinzdtor, infdtisinb punctele cele
mai insemnate bin besvoltarea Rominilor bin Arbeal, prietenul na-
tiunii noastre incheie asa, ardtinb toate scopurilecunoscute noud
pe care le urmdreste Germania prin furiosul ei atac contra Ro-
mdniei: cDacd aceasta sfortare finald a agresiunii germane este &A
fie be fapt strivitd, mäsurile noastre trebuie sa fie imperative si
brastice ; nu se ingdbuie jumdfati be rdspunsuri sau a:1AM precum
au fost acelea care au intunecat prea abesea situatia la Nis si la
Atena. Belgia n'am putut s'o scdpdm. Serbia n'am voit S'o scdpäm,
Románia trebuie s'o scdpámp.
Asteptdm,bupd ce am fäcut ce puteam pentru causa comund.
2 Decembre, 1916.
Cerceta0.
Cinb initiativa, be o englezeascd energie si persistentd, a prin-
cipelui Carol a creat la noi, bupd un mobel bin Anglia, institutia
cercetasilor, multi au avut inboieli asupra reusitei acestei ibei.
$tiam prea bine neajunsurile sociefatii noastre ca sä nu ne temem
ca ele se vor regdsi si In cercetdsie. Ba poate si mai bätátoare
la ochi, cad, fiinb vorba be copii si abolescenti, va lipsi acel sub-
tire aur be ipocrisie cu care oamenii maturi stiu sa.-0 Infásure
scaberile si pdcatele.
De un lucru mai ales ne temeam: sä nu ajungd si aceastá
creatiune, pornita bin asa be nobile intentii, ori o ficfiune, ori o
moda, ori o parada.
Instructorii boar nu pot face totul; rdmine familia.
Dar iatá cd la sfaturile citorva oameni be bine cari s'au
gräbit sdsi consacre silintile ebucatiel umane a tinerimii, prin acest
mott metob, s'a abaus un mare si sever Invatätor: Rdzboiul.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 167

El a fgcut singur cit in o sutg be ani n'am fi putut face

noi toti.
De cite ori n'ati vgzut trecinb in ploaia be bombe bdietelul
cu briu ros care bucea o coresponbentg oficialg, un ajutor sau o
mingiiere pentru rgniti ! $1 nu ni s'au umezit ochii constatinb ce
eroic poate fi si copilul ori copilanbrul unei societati eminamente
agricole si... comobe, cinb stie ca acfiunea lui are un scop i cg
acel care-1 conduce este ,si el miscat de un motiv curat ideal?
Mill bintre bgieti si-au pierbut viata ajutinb Patria- Numele
tor vor fi inscrise algturi be ale celor ce au cgzut luptinb. Ai lor
pot fi minbri be binsii ca be ostasii cazuti sub steag.
Dar in sufletele celor rgmasi sacrificiul lor a sgpat o amin-
-tire nestearsg. Vor trece greutgtile be azi si o noug viata se va
beschibe pentru targ. Ea va cere inviersunate silinti. $i intre cei
call vor abuce, nu apetituri, ca acelea be eri, ci energii, cum ni
trebuie mine, vor fi, in rinbul intdiu, ei cercetasii.
3 Decembre, 1916.
Specula.

Toata lumea se plinge be specula', be si toata lumea o ajutg

si toata lumea cauta leacul, besi toatg lumea poate sg-I beie, fie-
care pentru partea sa.
Caci ce inseamng specula ? A te folosi be imprejurgri ne-
obisnuite ca sä cei preturi neobisnuite, care nu corespunb greutg.
tilor ce intimpini in cgpgtarea Iucrului pe care-I oferi. Dar mai in-
seamng ceva : SA cei peste nevoile pe care le ai, peste nevoile
scgzute ale unor timpuri ca acelea, si sg bai vinzatorului impresia
ca, be oarece insuti nu intelegi ce batoresti nevoii care stringe pe
toti, aceasta e in brept sä te facg a o intelege macar prin extra-
orbinarul prep la care te supune.
In acest sens specula ajunge un fel be bir. Ai mostenit ieri,
al strins cumva o avere, care nu represintä poate nimic bin ce o
face respectabila si pentru cel mai sarac om, abecg: 6 initiativa,
o conbucere, o muncg, o economie. Tara ta arbe in focul celor mai
grozave suferinti; acei ce se jertfesc pentru binsa cinb tu stai acasg
zer ajutorul cel mai batorit; tu refuzi, inteleginb a fi servit si supt
www.dacoromanica.ro
 168 Räzbotul nostru in note zilnice

acest raport, a fi servit gratis, in puterea privilegiului tau, fail

nicio plata materiala sau morala, WS ca macar banul tau sa fi
rascumparat lipsa sufletului tau. Atunci, ce n'a baruit jertfa, vine
si lea, cu prisos uneori, specula.
Pacat numai ca acest bir nu merge totbeauna unbe trebuie l
$i pacat numai ca specula nu atinge numai pe aceia cari o man,
cari sunt uneori chiar minbri ca pot s'o sufere ei singuri!
Ca sa se inlature specula cea mat rea, specula criminala care
atinge pe sarac, pe muncitor, vlaga insg§i a terii prinse in lupta,
ori pe copil, puterea be mine, pe bolnav, obiectul grijilor be azi,
se face apel la Stat. El sa caute, el sa claseze, el sa imparta!
Sa.si puie in miscare functionarii pentru a opri pe exploatatori si
a-i pebepsi!
Dad Statul sau abministratiile comunale, care totusi fac
ce sint in stare, in circumstantele bate, ar putea intrebuinta o
masina be precisiune, ar merge bine. Dar el are la inbamina nu-
mai oameni. 5i, acesti oameni sint ca si vinzatorul si, vai!, ca si
tine, cumparatorule, care te plingi si suferi ! $i atunci...
*

Atunci este numai o cale pentru ca, impreuna cu alte forme

ale imoralitatii publice, ale lipsei be solibaritate sociala si nationala,
sä bispara si specula. Acest mijloc e: schimbarea omului din
launtru.
Trebuia facut be mult, bar aveam atita pe lucru sa ne bus-
manim unii pe altii, inlaturinb bunavointa si innabusinb energia I
0 ebucatie intreaga, care ni-a lipsit, educafia fiecdruia pentru toll,
nu a fiecaruia pentru sine, va trebui reluata, bupa aceste incer-
cari macar, si cu besperare.
Pana atunci insa e zabarnic sa cerem formei sterpe care e
orice abministratie pinea trupurilor ca si pinea sufletelor noastre.
Ce ni trebuie, tot be la aceste suflete vom smulge. $i ca sa bea
tot ce sint batoare ta- ba este un singur mijloc, care, s'o OW, n'a
lucrat Inca be ajuns : suferinfa, marea suferinta generala, care
bone W curata, care ucibe si invie!
4 Decembre, 1916.
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 169

Anticrist.
Scriptura vorbeste be vremurile grozave club Anticrist va
rasari pe lume, innarmat cu toate mijloacele cele mai hibe ale
groazei $i, revarsinb foc pentru a usca singele, va pune sfir$it
acestei lumi a pacatelor, be nebreptate $i besfriu $i va incheia
veacurile pe care omenirea Ie-a umplut cu zbucium sterp, cu chi-
nuitoare rivniri $i cu suferinti rasplatitoare.
Am avut $i noi vremile pacatelor, pline be apasare $i jignire,
be trufie $i necumpatare in toate. Ele chemau, pretutinbene, la ras-
bunare. Si rasbunarea a $i venit prin furia beslantuitä a Anticris-
tului. Fara mila pentru banba lui ca $i pentru ruinele celorlalti, el
strabate lumea, uciginb zilnic miile be oameni, besfiintinb satele $i
ora$ele, nimicinb bogatiile trupului si comorile suflete$ti, fãcinb bin
acest biet p5mint al nostru un pustiu singerat $i ars.
Si ca e Anticrist biruitorul c5ruia $i noi ii platim tribu-
tul be singe $1 be aur o bovebe$te ins5$1 blasfemia sunrerna ca
inbrazneste a vorbi in numele lui Dumnezeu, al lui Hristos cel
blinb, crutator si milos.
Dar Scriptura mai spune ceva. Si profanii teologi ai masa-
crului par sa fi uitat aceasta parte be-a boua, cinb flutura in vint
steagul rosu al singelui.
Da ca bupa stricaciunea lumii trebuia sa vie Anticrist, bup5
Anticrist el insusi vine, neaparat, jubecata cea be pe urma.
$i fulgerele ei vor atinge intaiu Fiara ea ins5$1, prin care
pacatele s'au ispa$it.
4 Decembre, 1916.
Vegetatie spontanee
si plante de será.
Franta a pierbut o suti zece scriitori be reputatie cazuti in
lupta cu busmanul pe care a reusit sa-1 opreasca si a fost in stare
a-I umili. $1, totu$1, be la un capal la altul al terii, al lumii care
asculta migata, rasunä vioiu, vesel, plin be increbere $i be minbrie,
be mari fagabuieli morale pentru viitor acel cintec al Franciei pe
tare pacea inbelungatä parea sa-1 fi imputinat $1 scazut. Nici raz-

www.dacoromanica.ro
 170 RAzboiu1 nostru in note zilnice

boaiele Revolufiei purtate intr'o frenesie besperatä care nu lasa-

ginbului- obihna si care totusi a probus filarsiliesa tuturor revenbi-
carilor si tuturor vitejtilor, nici Imperiul cu uriasele lui creafiuni
personale n'au avut o inflorire literara ca aceasta.
Criticii si istoricii nu vor trebui sa se osteneasca mult pentru
a-i bescoperi causa. Ea e manifesta ; orb cine n'o vebe ! Da, nici
Imperiul, care a trezit numai in lumea solbafilor sentimente care
se nasteau si se cheltuiau in lupta, nici Revolufia care atingea
numai o parte, oricit be inbirjit eroica, a nafiunii, n'au rascolit asa
be larg si be abinc precum a facut-o acest razboiu pentru räsbu-
nare si reintregire, pentru onoare si existenfa.
$i mai e ceva. Niciobat'a, cu toate aparenfele luptelor be partibe
si be clase, un popor n'a avut o asa be intreaga solibaritate sod-
ala ca Franfa be azi. Republica a facut acest bine Vara margeni:
ca niciun om nu se simte prin el insu,si superior altuia, ci fiecare
asteapta ca faptele sale, meritele pe care si le-a cistigat sa-i asigure
o situafie mai pufin biscutabila inteo societate egalitara. Frontul a
fost pentru tofi : bela nobilul cu genealogie mebievala 'Ana la or-
fanul mahalalelor sarace, be la preotul cu viafa sfinta pana la
apasul circiumelor infame, be la cel b'intalu carturar pana la necu-
noscatorul alfabetului, si tofi aveau innainte o singura Ont.& pe care
o puteau a tinge printr'un singur fel be sforfari, binemeritinb be la
Patrie intr'un singur avint.
5i astfel, peste literatura falsa a cenaculelor be isolare si a
cluburilor be savanfi si be rafinafi, s'a intins, in gluma ei batjocu-
ritoare pentru busman, inbemnatoare pentru ostasii nallunii, cea-
o'intaiu literatura spontaneu nafionala pe care a cunoscut-o Europa
moberna. Ce prefaceri va suferi pe urma, curafinbu-s, innalfinbu-se,
nu se poate sti, bar nota funbamentala a fost bata in transee, si
ea e absolut sincera si beosebit be puternica.
Nu vom opune acestui spectacol be viafa ce gilgiie si invio-
reaza tristele noastre neajunsuri. Din explicarea acestei renasteri
franceze se vebe ce ni-a lipsit ca s'o avem.
De sigur literatura poate forma un popor, baca-i ba Dumnezeu
macar cifiva oameni cari sa faca bin ea varga lui Moise ce scoate
apa vie bin stinca. Dar acestia nu apar cinb ai nevoie be binsii.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 171

E sigur insa altceva: c orice popor asezat obatä pe solibe base

be egalitate socialá si insufletit be un- sfint spirit be libertate poate
ba si o innoire literara cum poate ba o victorie, si aminboua in
acelasi timp.
6 Decembre, 1916.
Impäratui Nicolae.
Ar fi in sentimentele acestui popor o lipsa neingabuita bacá
am uita cä astki, 6 Decembre, un mare popor, acoperinb cu sta
pinirea sa jurnatatea a boua continente, serbatoreste in intregime,
ca pe pAstratorul celor mai sfinte batini ale trecutului, ca pe repre-
sintantul celei mai brepte lupte impotriva strainului obraznic, ieri
acaparator pe furis, far astazi falls cotropitor,si ca pe aparatorul
pämintului iubit al Patriei, pe Imparatul sau.
innainte be 1914 stiam si noi, ca toata lumea, ca asupra
-tuturor Rusiilor bomneste un om nobil si bun, cu sufletul belicat
si sfios, un visa tor cu mintea stapinita be cele mai nobile ibeale.
Ni-I infatisam in pacea zimbitoare a unei familii pe care a intemeiato
singura iubirea si care e legatà prin bevotamentul i respectul fata
be seful ei. Urmarisem activitatea acestui puternic al veacului care
cautase a fi si binefaeatorul fratilor sai oameni, silintile lui be a
pastra intre binsii acele relatii pe care le voieste Cvanghelia, bure-
roasele inboieli cinb i se cerea s'a hotarasca varsarea be singe
impusa be motive politice, crestineasca resemnare cinb soarta nu
se ar'ata prielnica armelor sale, graba be a intinbe giulgiu be pace
asupra mormintelor proaspete pe care le facuse buhul neobihnit al
lui Cain. Supt bomnia lui vazuseram, la capatul unor framintari pe
care le urmarise cu ochii plini be buioase lacrimi, rasárinb acea
Dum5, care cu numele ei batrin, a izbutit totusi sä represinte sen-
timentele popoarelor Rusiei. $i ni amintiam be ziva neasteptata cinb
acela be care ascultau milioane be solbati a propus lumii sa aseze
.un scaun be jubecata pentru neintelegerile ei, care trebuiau sä ra
,miie be acum innainte nesingeroase.
Acum boi ani, in Iunie 1914, imparatul Nicolae a venit pe
pamintul nostru, rupinb astfel prin gestul sAu he prietenie ghiata
aunor vechi prejubecati i inlesninbu-ni cu vastele sale pose-

www.dacoromanica.ro
 172 RAzboiul nostru in note zilnice

siuni o comunicafie care, supt aceastà garanfie suveran5, nu pu-

tea fi becit binefdatoare pentru noi. A trecut in revistd trupele
noastre si nici un Romin, aici si peste hotare, n'a Minas nesimfitor
cinb buzele 1W au rostit in romàneste urkile pentru viitorul Ro-
mAniei.
Mai tare si becit voinfa sa be autocrat, soarta ne apropie, ca
sd lupram impreun5, ca boud popoare crestine, facinb parte bin
aceiasi 13iseric5, pentru Drept. Am urmärit, cinb Statul era silit Inca
a fi neutru, cu bataie be inimä progresele osta0or sdi, si, cinb ei
au abus in Bucovina frafeasca vote buna pentru ai no$tri robifi,
recunostinfa a izvorit bin inimile noastre. Apoi am intrat in foc, si
Germania si-a n5pustit asupra noastrá tot ce are mai bun ca sä
ne bistruga.
In acel moment iinparatul Nicolae a bevenit, in afara be ero-
ismul besperat al ostasului nostru, singurul sprijin al Romäniei. $i
cum a infeles aceasta inima lui loaialä, o aratá miile be luptátori
ruO ale caror oase se infrafesc supt brazbá cu ale feranilor nostri,
o aratá sutele be mii care astazi au luat asupra for apärarea
bevotatä a celei mai largi pärfi bin pämintul nostru.
De aceia astäzi niciun sentiment gpolitic7, nu se amestecd in
strigdtul pe care-1 ribicam: Traiasc'd ImpAratul Dicolae, puternic
prieten al Romäniei be azi .$1 be mine !
7 Decembre, 1916.

Amintirile invasiei.
Ceia ce un popor a izbutit sd capete prin avintul 1W be cu-
cerire trecdtoare, are pref numai prin urmarile sale, abecd prin ceia,
ce lasd bupd sine.
0 provincie luatá pentru totbeauna poate fi mingiiatá si mo-
mita printeo abministrafie bun6, printr'o stimulare a muncii, prin
satisfacerea unor interese be clase, legitime, i a unor nelegitime
interese personale. Ea poate cistiga prin legi §i prin regulamente, prin
inlesniri be inbustrii, prin tiurinfi be comerf. Nu tvbuie sä se uite
nici farmecul pe care-1 poate exercita un abministrator avinb un
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 173

ibeal be bine public innaintea lui $1 capabil be a intelege, be a iubi

cu abevarat tare in fruntea careia 1-au abus imprejurarile. Chiselev,
guvernatorul rus care a beschis la noi, acum aproape un secol,
noua era constitutionala a Regulamentului Organic; a fost acoperit
cu flori la plecare si lumea cea mai buna 1-a intovarasit o bucata
be cale fara ca in recunostinta ei sincera sa se fi arnestecat ceva
bin ignobila si criminala lingusire a celor cari primesc cu buchete
in locul unbe abia s'a coborit steagul Patriei pe cuceritorul Inca
plin be singele solbatilor cazuti Intr'un sacrificiu fara noroc.
Dar, cinb e vorba, ca in Tinuturile roma nesti unbe Germanii
bau jos in zabar be pe Primal.' Ile satelor firma Regatului Romaniei,
numai be o actiune strategica, norocoasa pentru moment, mijlocul
care se poate intrebuinta, baca e vorba sa se lase in suflete totusi
$i o amintire bin acelea care pot folosi racer pentru un viitor
foarte inbepartat, nu e acela pe care, in orbirea si belie lor be
violenta, II Intrebuinteaza Germanii.
Cinb imparatul Austriei, capatinb Dalmatia, a trecut prin vaile
ei incintatoare si be-a lungul celei mai frumoase mart pretutinbeni
intimpina porturi croite bin nou, lucii sosele brepte, clabiri abmi-
nistrative solibe si impunätoare. Ici si colo mai Intrebase la inceput
cui i se batoriau aceste granbioase opere, care purtau, parca vechea
stampila romana, bar be la un limp spunea si singur innaintea
acestor probe be civilisatie : De sigur ea si asta tot Francezii au
facut-o". Si, pe malurile Rinului, bouazeci be ani bupa plecarea
lui Napoleon, cetatenii oraselor germane se bucurau ca o lege
breapta, cu sanatoase base romane si frumoase tenbinti in abevar
moberne, a inlocuit incilcita batina, grea be privilegii mucebe, a
evului mebiu national, si Heine, baiatul be Evreu bin Dasselborf,
comparinb nimicnicia legitimitatilor restaurate cu epopeia be obini-
oara, vorbia cu evlavia batorita zeilor be imparatul 4 cu imobilii
ochi be Cesar).
Iar horbele bisciplinate ale Germaniei se minbresc azi ca vor
lase in urma amintirea armatelor bistruse cu masina, a miilor be
oameni aruncati in pribegie, a bogatitlor sistematic bistruse si a
transporturilor be hrang, be imbracaminte, be orice se mai gasia
prin case, pornite pentru a satura si incalzi pe cei be acasa ai lor.

www.dacoromanica.ro
 174 liAzboitti nostru in note zilnice

Astfel be amintiri pot avea numai un resultat : isolarea pentru

vecie in mijlocul umanitalii a celor caH leau l'asat in urma.
7 Decembre, 1916.

David Lloyd George.

In fruntea Ministeriului englez, la ceasul cinb pretutinbeni in
lumea Aliafilor, supt besfiberea triumfurilor bunarene, voinfele in-
corbate se string pentru o noug $i ina mai puternia incorbare,
vine, in locul lui Asquith, Lloyb George.
Nu poate fi vorba be o schimbare a birecjiei, nici m'acar a
mobalitafilor, gasite, si una si celelalte, obatä pentru totbeauna. E,
neapärat, o trecere a greut'afilor be pe umerii, poate cam obosifi,
ai unuia pe umerii, cari nu simt Ina povara, ai altuia. E un mo-
ment bin acel spectacol märef, singurul vrebnic be asemenea tim-
puri, in care najiunile lupfatoare cauta cele mai maH, mai universal
cunoscute bin valorile lor morale pentru a impobobi si a intarl
prin ele frontul sforjarii nafionale.
Dir, in acest caz, mai este ceva. Lupta care se ba' astäzi
poate pleca, pentru fiecare om onest, be la un sentiment sever al
batoriei, be la o convingere absolutà in tectitubinea cauzei care se
apaa, fie si be la un calcul sigur al realit'afilor bate. Dar se poate
pleca si mai inbirjità, sigua be biruinfa pentrua nu cruf'd nimic
spre a o atinge, be la Ina un generator be energie, care e si cel
mai mare: be la focul unui fanatism mistic care topeste bintr'obata
greutáfile pe care ceilalji le macina metobic.
Asquith e intelectualitatea convinsa si becisa', avinb ca pc).
boaba tot ce $tiinfa scolilor poate ba unui spirit superior. E, pen-
tru a intrebuinfa un termin be care s'a si abusat, Anglo-Saxonul,
in respectabilitatea lui incomparabila. Lloyb George are in tempe-
ramentul lui be rask in ebucajia lui, in trecutul lui alte izvoare ke
putere.
Celt bin fan Galilor, crescut la umbra acelei culmi a Snow-
bonului, in jurul areia plutesc $1 astazi aburii legenbelor sfinte,
nepot be jeran, fiu be basal, ucenic al rubei sale cizmarul, sectar
al unei religii in care toji sint preofi $i oHce casä e un templu, el e
al singelui sau, al poporului sau, $i numai al lor. NO be crebin.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 175

ciosul ostas scanbinav caie a fost innaintasul sgu, el e Druibul al-

tarelor be piatrg, sglbatec legat be trabitiile sale, care buc be-a
breptul valul lor, tumultuos in marea necunoscutg a Viitorului. El
nu comanbg fapte, ci presibeazg la jerife si nu vebe in ele becit
sensul lor, sacru, bivin, rgscumpargtor pentru omenire.
Asquith a stiut in fate sa un busman si, in numele Patriei,
1-a invins; Lloyb George simte impotriva sa pe Satana i1 va zbrobi
in numele lui Dumnezeu.
8 Decembre, 1916.
Pace imperialà germana.?
Revista b-lui Seton Watson, ,,Curopa Noug", infige pe titlul
ei chiar lozinca: pentru pacea integrate. Nu e, in Anglia si in
Franta, singura afirmatie be acest fel, bin partea publicistilor ca si
bin a biplomatilor si a ministrilor conbucalori. Mai toed lumea
caci nicgieri speta ratkitilor si a celor farg vlagg in resistenta n'a
perit cu totul, mai toatg lumea, zic, intelege sg nu fi suferit in
zabar toate neinchipuitele chinuri si pagube be pAnd acum fgrg ca
un resultat befinitiv in breptatea sa sa iasg bin aceasta nemai po-
menitg incorbare i mucenicie a omenirii. Nu e um cu bun simt
si cu putere be a prevebea care sä nu-si zicg: ori izbävirea de-
plina ori, mai bine, deplina mina. Cgci bin aceastä ruing, bin sera-
via care trebuie s'o urmeze, bin stoarcerea si jignirea pe fiecare
moment ar iesi ceva nou i invietor, pe cinb bintr'un armistitiu be
citiva ani,nimic. Gerul iernii bg o altd natura, vintul rece be Iu lie
care mai lasg o varg bupd binsul, nu face becit sä vestejeasca.
Asa se crebe in tat Apusul. Dar Inca un element serios, esen-
tial be cugetare se intilneste la acele popoare pe care le-a scos in
lupta, nu numai constiinta moralg, pornirea aproape instinctiva, asa
be imperioasg, be a ajuta breptatea i bginuirea, in mijlocul uriasei
tehnice care se revoltg azi contra creatorului eicum spunea asa
be frumos Irlaeterlinck,a omului liber. Sint natiunile irebentiste,
care cer sa poatg trgi prin vigoarea strinsa laolaltd a tuturor mem-
brilor lor, in loc sg cebeze celui mai puternic, be obinioarg sau
be acum, elemente care nici aceluia nu i pot folosi beplin, cAci
in serviciul abus unui Stat lipseste sufletul. Nu poate fi o mai

www.dacoromanica.ro
 116 Ra'zboiul nostru in note zilnice

mare nenorocire becit aceia care ar cabea asupra acestor State

prin pacea prematura, nebeplina, oloaga'. lbealul lor insusi ar
primi o rana, mortala poate.
Fafa be unii si be altii, fata be acei cari vor pacea siguranfei
lor si fata be aceia cari au nevoie si be aceia a breptului, Ger-
mania e gate sa urunce si binsa o formula be pace. Ea cuprinbe
numai MO puncte: integritatea ei teritoriala, abeca recunoa$terea
be Francesi a mutilarii bin 1871, $i libertatea be besvoltare, abeca
vasalitati bocile be jur imprejurul ei $i acceptarea legitimitafii unei
expansiuni fail alte hotare becit puterea ei insasi. Cu alte cuvinte
robia be mine fail be un popor care nu infelege a-si impune nicic
granitä in hamesita-i alergare bupa bominatie si praceri.
Aceasta ar buce insa ; ori catre begenerarea spefei umane,
stapinitorul insu$i putrezinb la masa prinoaselor abuse zilnic be
lumea intreaga, ori revolufia generala a sclavilor.
Europa apuseana $i alialii ei bin acest Orient au oarecare
breptate sa prefere, orice ar costa-o, continuarea razboiului.
8 Decembre, 1916.
Cel pe cari nu-i mai
putem vedea
lia vorbit nimeni be aceia la cari se ginbesc toti. mai bine
sau mai räu, viaf a noastra, a celor cari avem un abapost Fara sä
trebuiasca a ni beslipi privirile be la steagul Romaniei, urmeaza
ca mai innainte,ca sa nu mai vorbim be aceia pentru cari «exi-
lul e, be sigur, o lunga burere, bar $1 o lunga vacanfa. Imaginafie
n'are oricine, si mai ales Oureroasa imaginafie a sentimentului ;
soarele care se lasä in funbul zarii pare a margeni un orizont be
sigura libertate. Figuri cunoscute se gasesc in jurul nostru, si am
reluat convorbirile obi$nuite. Si sufletele cele mai abinc ranite
ispravesc totusi prin liniste.
In urma plecarii noastre, a celor cari ni-am lasat casele si
rosturile bin fiecare zi, cu singura parere be rau ca busmanul se
foloseste astazi be tot ceia ce am agonisit si am avut, ramine insa
o lume intreaga, al carii numar a crescut cu intinberea nenorocirii.
Romini ca $i noi, tot asa be buni Romini ca $i noicaci inlaturam

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 177

cu inbignare pe aceia, bacg sint, cari si-au rgzimat calcule, be

orice natura, pe venirea si r.4minerea sträinului, ei sint abesea
mai aproape be noi. Atitia si-au pAra'sit pgrintii 135trini, sotiile, co-
piii, prietenii cu cari si-au fäcut o viatà intreagg.
Milioane bin ai nostri nu pot lua parte la lupta inbirjità pen-
tru inbepenbent5, pentru reintregire, pentru viitor, care e singurul
motiv be a mai tinea la viara. Fiecare ceas e pentru binsii un chin
as5m5nAtor cu al minerilor prinsi cu prAbusirile p5mintului, cari
in besavirsitul intunerec asteaptsa, fara s'a poatä prevebea momen-
tul, acea liberare in care totusi, pAnd la sfirsit, creb. $i, mai räu
becit acei izolati cari nu se simt paräsiti, ei v5b, aub in toate chi-
purile si necontenit nenorocirea lor unitä cu o umilintá ce nu se
poate invinge, cu toate incorbArile energiilor mute si inlantuite.
Oaste strAinä, steag strain, comanbá si porunc5 sträiná pretutin-
beni si in orice clip5, jigninbu-li urechile, arzinbu-li ochii. Nici cea
mai bes5virsità intemnitare be buna voie nu-i crutd be cea mai
amar'S bin toate batjocur:Ie. Casa Ior e casa str5inului, a ucigasu-
lui si pustietorului; bac'd muncesc, pentru sträini e munca lor. Iar
fata be viteaz bun a solbatului nostru ei n'ar mai putea-o vebea
becit in privelistile, care pálmulesc cu m'anusa be fier, ale prisonie-
rilor ce trec pe ,,Calea Victoriei"...
Ii gicim asa, bar bespre ei nu stim nimic. Pe cei morti i-am
plins si-i larim parcä in lumea lor, unbe poate curinb, in aseme-
nea vremi, vom merge si noi. Pe cei prinsi ii stim incunjurati be
stima batorità a busmanului care i-a vazut luptinb. Pe acestiaIalti,
asa be aproape be noi si asa be beparte, nu-i putem urrnäri ma.-
car cu ginbul Mil sä trecem peste cea mai sfisietoare bin urni-
linti.
Sint nesfirsite motivele care-trebuie sA ne inbemne la Intoar-
cerea rázbunatoare. Nu e insl niciunul Thsa be puternic ca setea
be a-i vebea bin nou pe Rominii fall tar5 si be a-i libera bin cea
mai bureroasá robie.
9 Decembre, 1916.

www.dacoromanica.ro
 178 RAzboiul nostru in note zilnice

Prin suferIntA la izbinclà.

Ne plingem une ori be cite suferim. Crebem ca am bat bes-
tul. Farm increbinfafi ca a venit acum $i vremea cinb trebuie
platite cite le-am inburat. Uitam ce rabba, linga noi sau in bepar-
tare, de ani de zile, allii cari n'au facut, be sigur, mai pufin becit
noi. Iar prin cite incercari ale innaintasilor riostri am ajuns sa fim
ceia ce eram Inca ieri, aceasta n'au $tiut-o, in aceasta Ora, care
se socotia nascuta obata cu averea $i parvenirea fiecaruia, becit
numai speciali$ti" isolafi, caci boar nu bin aceasta pine a suite-
tului care e cunostinfa trecutului lor se hranesc neamurile.
Izbäveste-ne Doamne", e strigatul ce se aube in fiecare zi.
Si numai rare ori rasbate prin el cellalt strigat, cel bun: Pebep-
seVe-ne, Doamne, caci n'am suferit bestul".
Cu acest strigat totusi $i cu bucuroasa ascultare ce-i vom
ba se va ajunge la capat, potrivit cu acea lege a naturii care cere
plantei sa-si piarba frunzele, sa se acopere be chiciura toamnei $i
be zapaba iernei, sa tremure supt crivaful nopfilor aspre, pentru
ca in primavara puterea noted sa izbucneasca in frunza care nu
cunoaste vestejirea $i in flori care n'au mai stralucit niciobata.
Incremenirea silita e o pregatire si suferinfa acceptata o fa-
gabuinfa be viitor.
0 stie $1 povestea noastra, stravechiul nostru basm infelept,.
care, vorbinb be lucruri bin alte lumi, infelege sà spuie bespre ce
ne priveste Mai be aproape pe acest pamint.
Stifi povestea viteazului care peste stinci salbatece, peste
hotarele nevazute ale vazbuhurilor se ribica, bupa batoria lui, pe
care n'o poate inlatura, spre biruinfa ce-1 asteapta. Picior be om
nu se poate sui pana acolo sus. Se cer aripile pajurii nazbravane
care trece si ea numai cu silinfile cele mai mari be la o lume la
aceia care e mai beparte si mai buna becit binsa. Ii trebuie pu-
teri fara margeni ca sa faca acest brum ce nu se poate socoti be
mintea omeneasca.
Voinicul a pregatit hrana asa cum i s'a spus la incheierea
invoielii, multa hrana, ca pentru o pasare ca aceia $i ca pentru
un brum ca acela. Dar iata cá n'ajunge. Pajurea se opre$te. Ii

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 179

mai trebuie o bucata be carne. Fat-frumos, luptatorul nu sta la

inboiala: cu palosul a taiat bin trupul sat! insusi. Singerat si chi.
nuit be burere, el simte un nou avint al pajurii, si iata-I in sfirsit
unbe rivnia.
Am facut si noi bestule calcule politice, bestul be bune, pen-
tru a hrani pajurea lacoma a Soartei. Ea ne-a bus rapebe la ju-
matatea brumului ce statea innaintea noastra. De-am crezut ajunsi
si, cinb ea s'a oprit, ne-a cuprins mirarea. Am cautat sa facem
alte calcule, bar am vazut cu groaza ca ele se ispravisera. $i n'am
stiut, nu stim be-ajuns nici astazi ce mai lipsia ca sa ajungem la
capat: suferinta tuturora.
Hai, voinice, o clipa be hotarire... Tale in carnea ta insasi
si vei invinge !
9 Decernbre, 1916.
SA nu descurajAm !

intre pacatele natiilor latine este si acela be a se benigra,

be a se innegri pe sine. $i astazi imi abuc aminte be impresia be
abevarsi pentru noipe care mi-a probus-o cetirea acum boubeci
be ani, in Ancona, in plin mebiu italian, a unui articol inbignat,
bin gTribuna» be la Roma, creb, in care se trata bupa cuviinta
acest befect al spiritului national.
Alte popoare stiu ce trebuie sa faci atunci cinb bescoperi
neajunsurile neamului tau: in loc be a vorbi be ele, fall efect larg
si Fara neteba raspunbere, la ureche, spune-le fatis si tare, fara 55
uiti vre-o bata abausul orientarilor spre mai bine; apoi ajuta
cit poti ca sa fie altfel; prebica, in sfirsit, be jur imprejurul
tau, un crez be vointa noua, cu atit mai inbirjità, cu cit mai mari
sint greselile pe care voiesti sa le inlaturi. Altfel sameni cu un
calauz care-ti spune ca vei cabea in prapastie, fara sa te retie si
fara sa.ti nate alt brum: el nu va face becit sa abauge la grozavia
catastrofei burerea fara nume a celui care se stie osinbit la binsa,
a celui care ,,se simte ca moarea.
Oricinb trebuie pastrate in minte aceste abevaruri; in situatia
noastra be azi, pe care nu vom incerca s'o calificam, Inca mai mult
becit oricinb si oriunbe.

www.dacoromanica.ro
 180 Rkboiul nostru in note zilnice

Sint fapte pe care le cunoaste toed lumea, imprejurari pe

care nimeni nu poate incerca a le t5g5bui. Doar cetim comunicatele
$i, pe linga ac6asta, vebem cu ochii. Despre aceste lucruri, be ce
am mai vorbi, cu pretentii critice ? Oare ar fi la locul lui boctorul
care in fiecare bimineatà ar servi bolnavului, nu leacul nou be
care acesta simte nevoie, ci o nou'à bescriere a bolii be care sufere
4i pe care pacientul insusi n'o stie becit prea bine ?
Afarä be aceste fapte si imprejurAri, care n'au nevoie sä fie
repetate in fiecare zi, mai sint si alte elemente: sint amanunte 0
sint prevederi.
In luptele noastre au fost momente mari, bin acelea cu care
orice popor s'ar putea minbri. Doar noi singuri am bat exemplul
solbatilor cari bou'a s'aptämini n'au stiut ce este somnul neintrerupt
be un ceas mAcar. Doar noi singuri am luat tunuri cu minile. Doar
noi singuri am trimes in fruntea soloatilor coloneli batrini cu boneta
pe cap si baioneta in mini. Doar am luptat lucrul se $tie astki
oficialcu o armat'a mai mull decit lndoita, iar, ca pregatire teh-
nick de zece ori mai tare. Doar pretutinbenj unbe n'am fost co-
pleOfi,ca Stefan strabunul be horbele turce$ti,am avut victoria,
WA' la acea zi be Novembre cinb numai un accibent nenorocos
ne-a impiebecat be a face bintr'o inboitä biruinfa lingd Bucuresti
cel mai mare succes al armatelor aliate.
De ce sä nu spunem acestea, i nu toate ;tirile necontrolate
cu care bemoralisam si nebunim lumea ?
Iar, in ce priveste pe oamenii cari prevad, i totbeaunna, bin
cel b'intaiu moment, si-au bat toat5 osteneala be a prevebea Mu,
socoteala lor e prea inchcatá ca sä nu vorbim be binsa beosebit.
10 Decembre, 1916.
Idel vechi despre lu-
cruri noua.
Cum e explicabil intr'o tall unbe toatá lumea ceteste si toatá
lumea ascultamai ales unbe nimeni n'ar trebui sä fie ingAbuit a
asculta, niciun Romin nu se opreste be la judecarea imprejura-
rilor. Cei cari le accepta, cu tArie be suflet, sint ceva mai rani. Mult

www.dacoromanica.ro
 H. IORGA 181

mai rani cei cari-si bau psteneala sä indrepte, fiecare la locul lui
mai mare sau mai mic be cum s'ar cuveni.
In aceasta jubecata, care, trebuie s'o spunem, nu e becit ici
si colo breapta si se ispraveste prea abesea cu scarmanari be par
si zbravene oftaturi, intra, ca la orice oameni, patima, be specii
beosebite, bar infra si o confusie, o mare §.i räuhicatoare confusie.
La razboiu n'au mers becit cei cari, azi, nu scriu si nu spun, lasinb
aceasta sarcina colegilor cari spun si scriu fiinbca n'au fost. Acestia
se informeaza asupra faptelor bin mahalagismele razboinice care
alearga strazile, facino intunerec bin intunerec si lucru neabevarat
bin lucru neabevarat", bar, club e vorba be a califica faptele, ei
n'au alte elemente t ecit ce au invafat in coli i ce au cetit pe
urma despre razboiu.
Insa orice om care a stat pe o band si a rasfoit o istorie
be lupte stie : ca teritoriul e lucrul be capetenie, ca onoarea unei
natiuni e legata be un sistem be fortificatii, ca pierberea unei Ca-
pitale e un lucru becisivbesi, bupa lupta be la Iena, armata pru-
siana, mostenita be la acel gincapabil» care,a fost Freberic-cel-Mare,
a evacuat tot teritoriul regatului pana in unghiul be la Königsberg,
unbe Freberic-Wilhelm si regina Luisa au trait luni be zile supt
singurul scut al Rusiei; el stie ca orice parasire be provincie in-
seamna o anexare, ca bisparitiilea politice sint la capätul nenoro-
cirilor militare, ca, baca ti-a lipsit norocul, se procebe imebiat la o
impärtire teritoriala, bupa care nu-ti rarnine becit sa uiti ce-ai fost
supt raportul national ca sa bevii ce-ti impune cuceritorul.
Asa era odata, bar acuma nu mai e 4a.
Armate uriaserelativ, care se misca nespus be greu, ma--
nevreaza pe spatii enorme, cautinb a se bistruge ori a se suprima
prin capitulari. Generalul genial care sa beciba singur biruinta nu
mai exista, ci numai sefi organisatori cari fac pe fiecare capabil
sa resiste si sa innainteze, cad victoria e a fiecaruia 0 a nimanuia.
Retragerile sint necesitäti, teribile prin efectele !or economice si
morale, bar fatale bin punctul be vebere al stiintei razboiului. Ele
sint abesea pline be glorie. $1 in felul cum se fac se vebe valoarea
unui popor. Poporul intreg arata ce poate, si ochiul atent al bus-
manului vebe totul §i nu acopere pe nimeni becit cu singura ras-

www.dacoromanica.ro
 182 135zboiul nostru in note zilnice

punbere care-i revine lui. $i, bupä ce s'a aflat una si alta, se
formeazd bespre o intrea0 natiune párerea care singura becibe be
viitorul ei.
Asa fiinb, toti avem mijlocul be a inbrepta pherea bespre
natiunea noasträ. E, oricum, mai bine becit ai face rAu bemorali-
sinb-o si compromitinb.o prin aprecieri färà temeiu.
10 Decembre, 1916.
Regele la la§i.
Sint be sigur treizeci be ani be cinb Ace la care astäzi re-
presintä vitejia, suferinta si nezgubuita hotärire be a nu ceba a
Rom'aniei intra ca print final., foarte fink in acest oras al aminti-
rilor glorioase si al pornirilor necontenite cAlre ibeal. Ce va fi spus
cetatea lui Stefan-cel-Mare, ,,Stepanovita" vechilor lupte cu barbarii
i pAginii altor vremuri, nu mai räi be cit cei be asta'zi, sprinte-
nului sub locotenent be viatori care se lasa pentru inthia oarà strä-
balut be tainicele inriuriri ale veacurilor isprávite in sfortgri si in
burere ni-o arata largile perspective istorice ale tuturor cuvinfarilor
lui Ferbinanb I-iu, iubirea Lui pentru vechile monumente, ctirora, bes-
cifrinbu-li insusi inscriptiile, li urmsareste marele suflet p5rAsit, in-
buiosarea cu care vorbeste, nu numai 15e cutare picturi uitate in
vre-un colt be targ, bar si be Vatrinii copaci seculari in umbra
arora au crescut cei b'intgiu ani ai Sgi.
De atunci principele be Coroanä s'a mai intors in acest oras,
mai totbeauna in ceasuri be acelea care ramin in minte si leag6
be un anume loc solemnitatea plinA be reveniri asupra trecutului si
ba perspcctive asupra viitorului a clipelor tralte acolo.
A fost la besvelirea statuii Aceluia care a jertfit un tron
pentru a face breptate teranilor, atita breptate cita se putea face
pe vremea [Ili, si a v5zut uriasa manifestatie be iubire popu1ar.1
care incAlzia si luminA, parecâ, be o nouà viat6 bronzul recunos-
tintei nationale. A fost la serbarile Universitalii si, in tribuna
regalä, represintinb pe Suveran, a salutat marea icoanâ a minis-
trului bezrobitor si räspinbitor al celei mai autentice culturi care
a fost Hogälniceanu.
SI-mi fie ingAbuitä o amintire. In salonul cel mare al Mitro-

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 183

polie1 prinzul be gala se ispravise. Principe le be atunci mia fa'cut

onoarea be a-mi abresa cuvintul. Era vorba be o manifestafie be
iubire a tinerimii, bela care se intimplase a lipsi, si-mi ing5buisem
a spune ea asemenea lucruri au valoarea Ion Dax., mi-a raspuns
Mostenitorul Tronului, ,,iubirea unui popor se cistiga greu 5i usor
se pierbe". Apoi trecu la chestia feraneasca 5i vorbi inbelung,
aproape pAria la ceasul plecgrii, cu o verva incintatoare, pornita
binteo mare 51 profunba convingere. eLibertatea economica a fe-
ranului trebuie cistigataD, era esenfa beclarafiilor Sale: numai ast-
fel vom avea 5i libertatea lui politica. El le merita pe aminboua ;
e intre noi cel bun; nimic bin befectele sale nu vine beta binsul.
Aceasta fapta a5 bori s'o fac. A5 vrea sa vab pe tofi abevarafii
patrioji linga mine pentru aceasta. Cuza voba a ispasit o lipsa care
nu trebuie sa se mai repete".
5i, be atunci la Craiova, cinb s'a besvelit statuia lui Voba-
5tirbei, celebrat be Dinsul ca ajutator al feranului, la 13ucure5ti,
cinb chestia jeraneascä a rasarit bin nou la orizont, aceia5i ibee
bomnitoare a gasit aceleasi forme be sinceritate si energie.
Azi Ferbinanb 1-iu apare la Ia5i, la Iasul lui Cuza si Rogal-
niceanu pentru a cere, in chiar cuvintele bictate be El, crearea
noii Rominii a feranilor liberi. Astazi insä el are in mini un brapel
pe care aurul curat al sacrificiului e stropit be singele acelor je-
rani, si aliata lui e Suferinfa, care trebuie ascultata, a unei nafiuni
intregi.
11 Decembre, 1916.
Mesagiul.
Din mesagiul bemn 5i energic al celui mai greu an si mai
plin be f5gabuieli bin insa5i roaba moral'a ce se alatuie5te in su-
ferinfele grebe prin care a trecut acest popor,se besfac trei puncte
asupra carora Rege, Guvern 5i Nafiune sint be aceia51 Orere 5i
in jurul carora trebuie sa se stringa toate bunavoinfele oneste, unbe
sint 5i cite sint.
Se spune intalu solemn, in auzul fabricanfilor be intrigi bin
straingtate, cari bau tircoale tuturor nesucceselor si suferinfelor
pentru a incerca sa' besfaca pujin Sfinta Liga a Dreptului, 5i, tot asa,

www.dacoromanica.ro
 184 Räzboiul nostru in note ztlnice

in auzul acelor rniserabili bin läuntru cari n'au infeles nici pana
acum ca politica unui Stat se discutä, dar räzboiul unei nafiuni
se serveste i care-si verified prezicerile si-si potrivesc calculele pe
basa nenorocirilor publice, ca noi n'avem nimic be regretat si ni-
m'c be schimbat, ca razboiul, asa cum s'a besvoltat pana acum,
contra noastra, nu nea convins becit be ura ce ni-o poarta bus-
manul si nu ni-a impus becit o atitubine : a raspunbe la spasrrtele
acestei uri cu linistila hotarire be a merge pana la capat, siguri
be breptatea causei pe care o servim, be bevotamentul nostru pen-
tru binsa si be loaiala prietenie a puternicilor nostri aliafi.
Al boilea, ni se spune aid, in cuvinte al caror isvor curat si
abinc il gicim, ceia ce inimile noastre, abinc inbuiosate be o no-
bila tragebie, bemna be vremurile antice, o simfiau be mull, ni se
spune ca intre noi si mai presus be noi toji prin chemarea sa sim-
bolica si prin neasamanata lui suferinfa sta, purtinb coroana ferii
pe care n'a acoperit-o be ceafa besonoarea, ci, bin potriva, birui-
-torii trebuie s'o simta prin felul cum si-au urmarif si cistigat bi-
ruinfa. Cineva care nu mai are nicio alia legaturà becit aceia, strinsa
si burabila cit viafa Lui ins4i, cu aceasta Tara. Ca Ruth, bin ve-
chea ibila biblid, El nu mai are pe nimeni becit pe aceia carora
s'a inchinat intreg si are breptul astfel ca si ei sa se inchine in-
tregi, fara biscorbii care ar slab!, causei pe care o represinta si
pentru care singura El traeste.
Si, in sfirsit, in cuvinte care nu sint numai o fagabuiala so-
lemna, ci sentinf a care cabe befinitivä intr'un proces be veacuri,
pe care breptul I-a cistigat prin ultima si cea mai eroica sforfare,
se anunfa ca in sfirsit feranul, capatinb libertatea economica si po-
litica, beplina si imebiata, va fi rasplatit pentru ea Inca obata a
aparat acest pämint fan' &á intrebe macar al cui va fi mine si a
bovebit, ribicinbu-se cu unitatea morala absoluta a unei clase in-
tregi, care e puterea abmirabila a instinctului ce leaga farina robi-
toare be oamenii cari be-a lungul veacurilor au stropit-o in su-
boarea muncii si singele luptelor.
intru inbeplinirea acestor lucruri, Dumnezeu sa ajute pe Rege!
11 Decemb re, 1916.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 185

Poesia sociala' si nationaiä.

Am bat in numarul be Dumineca trecutá o poesie a lui Io-
van Iovanovici.
Sirbii il privesc astazi brept cel mai bun poet al lor. $i
jubecinb bupä aceast5 bucat& nu WA breptate.
Cáci o opera poeticd nu e altceva becit un adevar, un mare
abevar al zilei, ribicat in lumile mai innalte ale artei. Restul e
numai fabricatie, manufactur5, o inbustrie oarecare, o indemanare
pe care o impobobim cu titlul rasunator be talent. Sint multe
cinbemn5ri» pe lume, OM la aceia be a fluiera opere intregi ori
be a sAri prin trei cercuri be-a calare; ceva mai sus st5 inbe-
mänarea" versului, putinta be a rinbui bupà un ritm cuvinte alese
mai bine sau mai r5u i be a innàlta probusul prin comparatii,
. care si elespunea acum vre-o patruzeci be ani Englezul Alexan-
ber Smith, care avea specialitatea comparatiilor shakespeariene si
o spunea sus si tare, in prefete ab-hoc, se pot g5si mai upr
printr'o sistematica bresare.
Un abevAr e emotia personal& sentimentul inbivibual, drib.
stäpineste pe scriitorul intreg; un abevar convingerea la care s'a
oprit spiritul lui, cum alt abevar, foarte fecunb i acela, e inboiala
care zgubuie. Frumoase lucruri pot iesi bin aceste abeváruri. Ele
sint ale unuia singur, bar poetul chemat atinge acele coarbe care
se intilnesc in inimile tuturora. Porninb be la el, poesia ajunge la
fiecare, binb, un moment, graiu acelora cari prin ei insii nu pot
vorbi.
Dar inspiratia cea mai mare vine be la adevarul general :
abevAr social, abevar national. De aici cintecele nemuritoare ale
vremilor clasice, in care se rostia sufletul cetAtii intregi; be aici
puterea naivelor poeme ale evului mebiu, care erau ale tuturora,
bin generatie in generatie; be aici buiosia speciala a poesiei po-
pulare.
Imprejurárile be azi au zgubuit intreaga laptur5 a tuturora ;
vechi ziburi si Iligazuri au c5zut in ruine; clasele s'au contopit
pentru intäia oar5 in vaste natiuni morale, nou5. Socialisarea, na-
lionalisarea poesiei e una din consencinte.

www.dacoromanica.ro
 186 Rkboiul nostru in note zilnice

$i atunci, ca in cazul lui Iovan Iovanovici, invie in pragul

-veacului al XX-lea spiritul insusi al vechii balabe be acum cinci
sute be ani, si salutam cu totii emotionati povestea eroica a epo-
sului national inviat.
12 Decembre, 1916.
So ldatil haiduci ai Serbia
Un scriitor frances care si innainte be aceasta si-a facut un
fel be specialitate bin lucrurile sirbesti, b. Henry l3arby, a stra-
batut, pe furis, granita Duna'reana a acelei Serbii care, bupa hota-
rirea cnestramutata2. a bomnilor bin Berlin, nu trebuie sa mai
existe pentru ca... se aflä in calea rnarelui brum be comert ger-
man care buce la Bagbab.
El a gasit acolo ce se poate gasi azi in tot lungul Olteniei
si Munteniei noastre, peste care apasa acelasi blasthm, a earui in-
beplinire innainteaza zi be zi. A ga'sit sate be unbe s'a furat toatä
hraha pentru sebentarii bin Berlin si pentru familiile, beprinse cu
mincare buna, ale cuceritorilor. A g5sit un regim financiar be sà-
racire metobia, hirtia-moneba fiinb scazuta la jumatate bin pretul
ei si aceia caH o presinta la stampilare cu timbrul stapinului be
azi fiinb inbemnati cu be-a sila sa subscrie be bunä voie la im-
prumutul be Stat al aceluia. A gasit preoti in temnita, biserici in-
chise, biblioteci stramutate la busman si cenusa cártilor in limba
nationala cautate cu scumpatate be cculturalii» acestia si arse, ca
sa se uite ca a fost obata o Seroie. A gasit besperare, bar nicäiri
acea ticaloasa besperare a sufletelor vestejite care ingenunche,
páräsinb odce speranta, innaintea navalitorului, ci asupra fiecarii su-
ferinte se apleca fata be zimbet a Mingiietoarei tuturor burerilor.
Dar a mai gasit ceva, chiar be la coborirea lainuita bin luntrea
care-I abusese. A gasit solbati sirbi si ofiteri sirbi, in arme, lup-
tinb si, in mai toate intilnirile cu canaliile care apasa si chinuesc
pe ai lor, biruitori.
I s'a spus c'à acesti zbrentosi caH poarta ra'ma'sitele unifor-
melor obata stralucitoare ca o hlamiba' be glorie sint multi. Nu e
colt be taxa farà binsii. Fiecare vale li face brum, fiecare pabure-i
ascunbe, in fiecare sat ei isi afra abapostul si hrana. Ca spiritul
neinvins al Patriei, ratacinb pretutinbeni fall sä poata bomina, bar

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 187

urmarinb cu o nestinsa ura rasbunatoare pe briganzii cu masini

Cali i-au jurat moartea, ei bat toate potecile $i cunosc toate as-
cunzatorile. Cinb, bupd o bund petrecere ca acasa, la päharul be
bere ori be bragabupd gustul national, Austriacul Imparatului
sau Bulgarul Tarului iese la primblare pe cimp cu niscaiva fete
rechizitionate in numele legii, i se intimpla a ba ochii cu cine nu
se astepta. Uciga$ul tresare vazinb in fata lui pe acela in al cdrui
singe se scaibase cu bucurie $i pe care-1 crebea putreb supt pa-
mint. Si vechea arma, care n'a ruginit, a mortului viu functioneaza.
Ea face breptate, $i nu contra cobului be razboiu, caci ei sint
ostasii regelui Petru.
Ai regelui Petru $i ai bunicului sdu Caragheorghe cel beca-
pitat $i ai Craiului Lazar cel mort la Cosova, ai tuturor stramo$ilor
si ai tuturor amintirilor. Cum se inteleg, cum lucreaza, cum izbin-
besc, nu $tie nimeni. Se intimpla chiar ca tirguri sä fie surprinse
$i ocupate be bin$ii, $i pentru citeva ceasuri in locul cirpelor obraz-
nice ale strainului flutura iar nobilul steag al tricolorului nalional,
flutura $i chiamd be beparte pe ostasii Cali be-alungul Europei,
rdsäritene $i apusene, se abuna $i yin.
Epopeii celei noi a Sirbilor ii lipsia un cint. Si pe acesta i-1
bau cei zece mii bin cavil $i be pe ponoarele Serbiei cucerite,
impartite, cbistrusex% Si insa$i viata morald a omenirii cre$te $i se
innaltd prin asemenea priveliVi.
13 Decembre, 1916.
Cei ce prevAd.
Carturaresele cele mai sigure in preveberea viitorului sint cu
mull intrecute be interesanta speta be Romini, cu $i mai ales Vara
uniforma, cari in citeva minute IP aratd ce se va intimpla be acum
innainte, fixinb totul cu solemnitatea precisa a unui bun orbonator
be. pompe funebre. Cei ce prevebeau innainte be August aparitia
momentelor" in care neaparat trebuia sa eintram,, caci altfel
cpierbeam partiba,vechi amintiri bela cluburile unbe jucatorii be
cárti se pregatiau pentru roluri monbiale be cartoforie biplomatica
s'au prefacut acuma in strategii cevacuarilori. $i nexilurilor" viitoare,
pe care ti le beslusesc cu acea siguranta pe care $arlatanul to-
tu$i un maestruo invibiazd inconstientului, mai tare becit binsul.

www.dacoromanica.ro
 188 Razboiul nostru in note zilnice

La oHce ceas bin zi ai iesi noaptea nu bg voie patrula,

besi ce preziceri ar mai rgsgri misterios la lumina lunii lai pen-
tru oHce solufia Ia colful strAzii. $i acel care fi-o bg poartg in ming
fáclia solemnelor Ingropäri sl rosteste miscat vesnica pomenirea
asupra tuturor puterilor presentului si tuturor asteptárilor viitorului.
$i, cu toate acestea, iubite cetitorule, Romin cu iubire be
aceastg farg, cgreia pentru nimic in !time nu i-ai face prognosti-
curi funebre, cum n'ai meni agonia ngscgtoarei tale, nu crebe, sg
nu crebem, pe astrologii ceasurilor grele be astgzi.
Pentru a prezice trebuie intgiu sg te poft sprijini pe fapte,
pe fapte bine stiute si cu Ingrijire verificate. Dacg ne-am ggsi as-
tgzi ca informafie in situafia in care se vor gäsi peste zece ani
istoricii critici ai rgzboiului, avinb la inbaming ce se ascunbe ca
si ce nu se poate sti Inca, bacg innaintea noastrg ar sta pe lingd
rapoartele oficiale relafia vie a factorilor cari se gasesc innaintea
realitgfii, am putea spune ceva.
Dar pentru aceasta n'ar ajunge logica noastrg be toate zilele.
Se prevgb miscgrile corpurilor ceresti, bar nu se prevebe mgcar
aspectul intr'un moment bat al anotimpurilon $tiu cinb va fi luna
piing, bar nu stiu cinb va ploua. Inbatg ce shit mai multe cause,
pofi avea numai o pgrere, si nu o siguranfg. In ce priveste un rgz-
boiu Insg, si un astfel be rgzboiu, nu numai mulfimea causelor
trebuie sg te opreascg be a face pe augurul, ci Inca si un alt f apt.
In marefe roman al lui Tolstoi, Räsboiu $i Pace, vorbinbu-se
be una bin cele mai mari bgtalii ale lumii, in care lucra geniul
be inspirafie momentang al lui Napoleon, se spune ca era o putere
si mai mare becit a lui. Scriitorul rus II zice X, misterul, neas-
teptatul. Noi ii putem zice, mai pufin poetic, forla morala.
$i acolo e vorba Inca be ostiri bupg vechiul sistem, cinb
200.000 be oameni erau o uriasg unealtd militarg. Azi insg. popoa-
rele Intregi luptä, X e bed sufleful lor intreg.
A face preziceri nib e vorba be avintul sau resistenfa care
porneste bin sufletele nafiunilor Innarmate e, astfel, bomnilor ciocli,
ceva mai greu becit socotirea cacialmalelor la club.
13 Decembre 1916.

www.dacoromanica.ro
 N IORGA 189

Diplomatia franchetei.

Nu numai vechea arta be razboiu, bar si vechea biplomafie

s'au gasit nebeprinse si neputincioase innaintea imprejurarilor ne-
a0eptate ale razboiului be astazi.
Ce era vechea biplomafte, stim. Un personagiu, finar sau ba-
trin, cu stubii be brept si oarecare experienfa socialA, e trimes
intr'o Ora bin care nu cunoaste mai nimic becit boar numele i
abresele oamenilor importanfi. I se increbinfeaza observafia unei
societafi complexe, be care a fost pana atunci cu totul strain, bes-
cifrarea unor psihologii care nu sint numai grele be infeles prin
bibacia profesionala care li s'a abus in practica viefii, bar si prin
faptul cä aparfin unei rase speciale, cu anumite apucaturi ; el are
sa pregateasca si sa conbuca actiuni be cea mai mare insemnatate,
be la care atirna binele cel mai mare sau cel mai grozav rau al
unui popor. Da ca e bestept si are ceva talent, se va face placut
in lume, va lega relafii utile, va scrie rapoarte elegante si va exe-
cuta cu pricepere orbinele care-i yin bin birouri unbe nu se cunoaste
macar atita cit a ajuns el sa cunoasca.
Dupa catehismul acestei biplomafii au lucrat atitia cari, bintr'o
parte si bin alta, au inselat cele mai legitime speranfe si au zabar-
nicit cele mai frumoase biruinfi.
Specialisti beprinsi be multa vreme cu Wile unbe se afla,
cunoscinbu-li toate resorturile be Stat si toate ungherele sufletesti
ale conbucatorilor, ar fi putut face, be sigur, mult mai mult.
Dar si acestora li s'ar fi cerut ca intaiu sa paraseasca me-
tobele altui timp,fiinda au lost fixate pentru alt scop decit al
natiunilor i pentru conlucrarea cu alte puteri materiale decit a
societatilor armate.
S'a jucat un fin menuet ca in secolul al XVIII-lea, elegant si
zabavnic, atunci cinb erau be nevoie puternice atacuri birecte. Cu
mifloacele de azi nimeni nu mai poate ascunde ce vrea. Totul e
bed numai sa se puie chestiunea intreagä, la momentul ei isi cind
pregltirea militari e indestulatoare pentru ca armata sâ iea cu-
vintul imediat. -

www.dacoromanica.ro
 190 Razboiul nostru In note zilnice

DacA s'ar fi ncut asa in acesti boi ani, n'ar fi fost be nevoie
sä se alipeascA la tragebia monbialà capitolul nepotrivit be comebie
care s'a jucat la Atena. Si multe alte capitole la fel.
14 Decembre, 1916.
Pentru calomniatoril arma-
tei noastre.
Azi cinb ici si colo r5sar critice contra solbajilor cari trei
luni au luptat, cu mijloace tehnice inferioare si in numAr nici pe
jum5tate, cu cea mai bine pregAtin bin armatele lumii, abdugim la
recunoasterile cuprinse in cunoscutul orbin be zi be la Sibiiu al lui
Falkenhayn si la recentele beclarajii be abmirajie ale lui Lloyd
George si Brianb (telegrama n'a fost publican), acest atestat pe
care, acum aproape o funk il bAbea un comunicat bin Viena, 22
Novembre:
,,Rominii au fdcut cele mai marl silinfe pentru a recuceri
ofensiva pierbutg. FArä ca un plan be total sA poatA fi bescoperit,
ei au luat ofensiva pe toate pasurile hotarului cu o vitejie ci un
despref de moarte admirabile".
SA amintim ca ofensiva austriaca biruitoare un moment, pe
frontul italian a fost fAcutd tiurnai be 17 divisii i cA noi am avut
aproape de doud ori atitea contra noastrd ?
De alminterea avem, in journal be Gernve" beclarajiile ur-
mAtoare ale öfiterilor romini prisonieri, cari aratà ce simt, nu cei
cari au privit, ci cei cari au luptat: «Trebuia sa apArAm un front
cu mult prea intins pentru forjele be care bispuneam. fl'aveam
bestun artilerie si mitraliere. Unitali intregi au fost nimicite be
artileria si mitralierele inamice, innainte be a se gasi in faja infan-
teriei contra cAreia fuseserd trimise. Trupa noastrd e bund ,si dis-
ciplinatd. Corpul nostru de ofiferi a fost decimat. Doi generali bin
armata be Vest, Praporgescu si Dragalina au fost ucisi... Regina
nu paraseste spitalele si acum in urmA o bombA a cAzut chiar
lingA ?Ansa. Se socoate la 500 numärul persoanelor ucise la 13u-
curesti be avioane" (La München raibul unui cdpitan aviator tran-
ces a umplut orasul be o groazd comia Fara päreche).
14 Decembre, 1916.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 191

Generalul Lambru.
Sebinfa be Luni a Camerei a fost intrerupta printr'un inci-
bent putin obisnuit in viata Parlamentului nostru. Pe neasteptate
s'a ribicat una bin acele aclamafii unanime, persistente, prelungite,
be care se impártasesc numai Suveranii. Raportorul se opri la tri-
buna, cci nu mai asculta nimeni, autoritatea presebintelui incetà.
Peste publicul bin tribuna trecu un fior mai puternic becit al celor
mai sincere si mai avintate momente be elocvenfa.
Ace la care provocase aceastä spontanee manifestare a tutu-
ror sufletelor era un ofiter batrin, cu parul si barba alba ca za-
paba, care, linistit si sfios, cauta sa se strecoare prin mijlocul
acelor cari-1 stringeau bin toate parfile, ii apucau minile, il saru-
tau pe obraji.
Genera lul Lambru, beputat al 13ucurestilor, se intorcea be pe
-cimpul be lupta.
it stiam toll ca pe un vechiu si bun militar, bin acela pentru
cari forma, sfinta si blastamata forma, nu e un mijloc be a birui
pe busman, cum nu e un mijloc be a iubi si a insufleti pe solbati,
il stiam ca pe un bun tovaras pe cárarile, cinb mai triste, cinb
mai vesele, ale vietii. if stiam ca pe un spirit patrunzator merginb
brept la miezul lucrurilor si in aceasta viata politica plina be atita
solemna ipocrisie nu obata intregi psihologii sau intregi situatii
erau formulate Mos, in cuvinte ce mergeau brept la tinta, be acest
glumet cu abinc infeles.
Dar razboiul ni-a Obit in el eroul. Cel abevárat, nu cel be
paraba. Ca si in Camera, innaintea generalului veteran räsariau rea-
litatile, si el vorbia cu binsele tot asa be simplu, bar tot asa be
f Mos. Avea vorbe bune pentru cei buni, abevarati copii ai lui, pre-
tuiti fiecare numai bupa merit, si pentru cei rai cele mai teribile
hotäriri. Si, cinb, pe pobul bunarean, in valea Prahovei, spre Olt,
oamenii vebeau pe acest frumos ostas batrin, absolut inbiferent Ia
primejbia persoanei sale si invulnerabil, tocmai pentru aceasta, ei
aveau aceiasi simtire neinvinsa ca a stramosilor lor terani fata be
Hatmanii si spatarii be pe vremuri, carunfi, cucernici si grozavi, cu
cari samana asa be bine la fata.

www.dacoromanica.ro
 192 Räzboiul nostru in note zilnice

Ziva be 12 Decembre va fi socotita printre zilele mari ale

Parlamentului romin. Nu pentru c s'a rostit un biscurs räsunator,
nici ca pentru ca o schimbare s'a probus in rangurile be sus ale viefii
politice printr'o bibace lovitura, ci pentru ca. intaiasi bata un general
biruitor a venit in sfatul ferii si, mobest, tacut, s'a asezat fara un
gest, fara o frasa, linga colegii sal-
15 Decembre, 1916.
Actiunea sirbeascA.
intre pufinele stiri cari ni vin este si aceia bespre abunarea
in America, a unui congres iugo-slav, in care alaturi cu Sirbii, re-
presintanfi ai Croafilor au beclarat ca beosebirea be confesiune
ei fiinb catolici MO be frafii lor ortobocsisi be trabifie culturala
si politicaunii fiinb legali be latinitatea apuseana si ceilalfi be bi-
zantinismul Rasaritului nu-i impiebeca be a bori intemeiarea im-
preuna a unui singur si mare Stat be limn comuna, sirbeasca.
Nu voim sa biscutam faptul supt raportul politic. Infelegem
cu tofii ca e un mijloc be lupta contra aspirafillor italiene be bo-
minafie pe intreg malul rasaritean al Abriaticei. $i ce pareri avem
in ce priveste brepturile nationale ale Slavilor fafa be brepturite
istorice i culturale pe care le au ceilalfi, se stie. mai crzbem ca
stabilirea nu asa be grea a unui echilibru intre legitimitatea
unor brepturi si legitimitatea, tot asa be evibentA, a celorlalie e
cu alit mai be nevoie, cu cit orice gilceava intre mostenitorii le-
giuifi, are barul be a lungi zilele monstrului austro-ungar care s'a
finut totbeauna numai bin oxigenul biscorbiilor interne si externe.
$i a lucra pentru Maiestatea Sa ,,Harl ber erste" ar fi fara inbo-
iala una bin cele mai ibioate prostii pe care rabicalismul politic,
izvor al tuturor prostiilor bin trecut, present si viitor, le-a savirsit
vre-obata.
Ce ne intereseaza aici, e altceva.
Iata un popor care n'a putut resista, in ce priveste apararea
teritoriului su, formibabilei presiuni germane. Mai pufini, mai obo-
sift becit noi si, pe linga aceasta, total isolafi, ei s'au salvat inna-
intea tunurilor mari si au pus in siguranfa o armata care e un
popor, un popor intreg, cad n'a ramas la Belgrab cine sa si-
muleze supt straini 0 viafa politica inbigena, cea mai criminala bin

www.dacoromanica.ro
 N. TORGA 193

ironii si cea mai vrebnica be pebeapsa fara iertare a tuturor ge-

nerafiilor ce sint si vor veni, Sirbii se afla azi la Corfu, la Mo,
nastir, la Petrograb, la Paris si in atitea colfuri be Rusie si be
Franfa. Mai tofi fara averi realisate, fara lefi platite innainte, fail
pensii, ci numai cu mobesta recompensa a muncii pe care o fac
in fiecare zi.
0 fac altora, bar cu ginbul la ai lor. Despre Serbia eroica
si nenorocità vorbesc profesori sirbi la Universitafile rusegti. Des-
pre binsa se fac conferinfe innaintea Francesilor. 0 societate anume
s'a intemeiat la Lonbra si, cu primarul orasului in frunte, notabi-
Mali englese vorbesc bespre Serbia viitorului. La Vitré, in Franfa,
ca si la Lausanne, in Svifera, apar reviste, ziare care apara ne-
contenit, in forma apuseana ingrijità, brepturile poporului sirbesc
be a trai si be a se intinbe. Lumea intreaga e rascolita astfel in
sentimentele ei be abmirafie si be breptate.
$i pamintul Patriei e acum vre-o mie be chilometri rascum-
parafi cu singe in Macebonia. Dar forfa moralä a neamului e in-
treaga si prin ea Serbia, material bistrusa, e mai mare supt ra-
portul moral, generator be biruinfa, refaceri si intregiri, mai mare
si becit in zilele be legenba ale lui Dusan Tarul.
15 Decembre, 1916.

$coala soldatului.

Un soldat invinge cit intelege din lupta pe care o poarti e

un mare abevar, pe care-I corecteaza acel instinct atotputernic care
face pe un om sa inbeplineasca, abesea cu puterea neoprita a unei
vijelii, ceia ce neam be ream au facut ai lui. Dar, oricita valoare
s'ar atribui acestui instinct care vine be foarte beparte si trece
peste capul celui be azi pentru a merge spre aceia cari vor fi mine
si vor lucra tot asa, invafatura este o cerinfa neaparata pentru
orice luptaLr binteun razboiu mobern. Cad ea ntri ba numai cu-
noasterea elementel or tehnice, a megtegugurilor si sculelor ca
sa zicem si noi ca bietul Tigan de pe frontul Carpafilor, bin care
se alcatuieste o mare parte a acestui razboiu, ci si acea statornicie

www.dacoromanica.ro
 194 RAzboiul nostru in note zilnice

be fier care trebuie celui ce, in apa be grozave imprejur'ari ca acelea

ale lupte-lor be astki, stä pa'nä la moarte in pant, in cimp pi aco-
pere, orice ar fi, locul lui.
A da oricärui cetafean cunostinfile elementare ale scolii pri-
mare e o datorie pentru orice Stat. Fiecare neptiutor be carte e
inscris in lista neagra a pkatelor unei guvernki care va raspunbe
pentru ei tofi innaintea asprei jubecAti a istoriei. Nu se incape nicio
scusa: cine n'are pcoala beplina, profesorul incercat prin examene,
sa beie pcoala neintreagä pi" profesorul pe care-I bau imprejurarile.
Bktura be viafa trebuie intinsa in orice vas pi, mai la urma, toatà
pebagogiao spune Pestalozzi insupi, prin viata lui intreaga,pleaca
be la inima ca sa se intoarca Ia inima. Vechii noptri scriitori be
zapise pi Ott bomnepti, cei mai marl caligrafi pi ornamentatori ai
Waskitului, nu arátau boar nicio biploma' ca sä aiba breptul,be
a-pi forma ucenicii.
Dar certificatul be patru clase primare nu cuprinbe pi mebia
la cunoapterea scopurilor celor mari, a ibealului natiei bin care faci
parte. AIM invaTatura trebuie pentru aceasta, o invatatura' care nu
poate vorbi miptii crube a copilului, ci numai serioasei minti mature
a omului beplin crescut. $i n'o vor ba becit, ori sfaturile unor in-
v5fStori be mai innalta chemare, cu cari nu pofi sam'ana toate sa-
tele, ori cetirea.
Se spune, se asigurà, be persoane care au toata bragostea
pi borinfa be mai bine, ca s'alenii noptri ostapi nu cetesc bucuros.
De sigur a nu. $i anume pentru cd nu cetesc usor, ci bu-
cheresc. $i pentru alt motiv Inca: in pcoli au fost beprinpi pi ei,
ca pi cei cari au trecut prin licee, sä consibere cetitul ca un fel be
asprà batorie, be ucenic, be canon. $i se supun cu greu pi cu ne-
pFacere. Pe drib in cetit trebuiau beprinpi a vebea altceva: o cheie
la comorile cele mai mari ale minfii omenesti.
Cetepte-li intaiu, frumos, apezat, cu calburä, nu cu glasul ceiui
ce urmArepte solemn rinburile, ci cu glasul celui care vorbepte apa
cum pi-ar fi vorbit scriitorul insupi ginburile pi simfirile. Omui va
prinbe gust pentru ce poate rasari bin foile acelea, cu cimp alb
pi oile negre" pe care trebuie sa le papti ca s'a" le cunopti". $i va
cAuta sã beschibä pi el la comoarä, cinb va fi sigur cA este una.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 195

0 va face chiar cu patima, pentru ca nu este carte pe care sa nu

boresti a o cunoaste numai singur cu autorul.
Voiu abaugi cg nu e vreme mai bund pentru aceasta decit
zilele de spital, and trupul pare 'Inca' atipit, iar sufletul, purificat,
se deschide.
Acuma vine insa o alta batorie: Sa-i bai ornului cartea. Am
arAtat ce lucru mare a facut pe acest teren Italia, unbe totusi scoala
primara e beparte be a fi superioara celei be la noi si unbe nu-
marul analfabetilor, e si mai mare becit aid. Prin bunavointa tutu-
rora s'a !Rut o opera uriasa numai pentru ca fiecare era convins
ca orice Italian e un om fafii de care trebuie sä-ti indeplinesti intru
toate frSteasca datorie.
Pe eanitii nostri nu-i invatam mestesugurile infirmilor, ca in
terile Apusului, nu-i trimetem pe lume impobobiti cu becoratia vi.
tepei si cu toate mijloacele ca sä nu sufere be pe urma ei. Macar
sa.i trimetcm mai luminati si mai buni. Sa-i trimetem mai crestini,
ca sa nu samene cu acel ofiter superior, om be treaba totusi, care-mi
spunea : Trebuie sa fie interesanti Psalmii lui Davib. Oare sint si
in romaneste ?". $i sa-i trimetem, macar pentru Ca au aparat Ro-
mania si ibealul romanesc, mai Romini si in constiinta lor!
15 Decembre, 1916.
Propunerile de pace
ale Germania
Oricine strabate literatura politica pe care prin unbele vazbu-
hului Germania o revarsa asupra lumii intimpina la fiecare moment
ginbul pacii.
0 propuncre s'a facut birect, cu magnificenta, in numele celor
patru State unite pentru a civilisa si moralisa lumea, abeca e o
placere totbeauna &à le enumeri: Germania, Austro-Unoaria, Bul-
garia .5 i Turcia- Toate patru sint prinse be un sentiment nobil, care
e fireste crestin flinbca vorbeste Turcia, uman fiinbca vorbeste Un-
garia lui Tisza, cultural hinbca simtim gIasul Bulgariei si blinb,
milos, fiinbca nota Germaniei bomina in acest superb quatuor, in
care «a tunat be i-a abunat). $i bed, ca unele care n'au nicio räs-
punbere in aceasta. nenorocire fara s3man, caci au fost nprovocate"
www.dacoromanica.ro
 196 RAzboiul nostru in note zilnice

ca lupusorul bin fabula be ferocele cirlan mincator be came salba-

fed si ca unele care au repurtat pretutinbeni cea mai loaiala vic-
torie, se in breapta spre cele cinci continente si li spun : iata voi,
luptatori nenorocifi si neutri cu frica'n oase, baca be acum innainte
fiecare va putea crebe ca viatai se va prelungi peste o saptamina,
ban va putea spera cà agonisita lul nu va fi arsa si prabata, sa
$titi ca noua ni-o batorifi, zeilor neinvinsi ai Razboiului, cari oferim
gratia: Germanului, Maghiarului, Turcului si Bulgarului,cele patru
coloane ale pacii- victorioase.
In acela$i limp bar, ni se asigura, fail nicio legatura cu acest
Mcsagiu al celor patru natiuni imperiale $i culturale, pre$ebintele
Statelor Unite aminteste si el unora si celorlalti a nu e bine $i
nu e frumos ca unii sa bata mai beparte, ca altii sa fie batuti, ca
una bin parti sa prabe $1 sa nimiceasca, iar cealalta sa fie prabata
$i incercata prin nimiciri si beci sa-$1 vie in mit*, in numele uma-
nitätii, be o potriva,se crebeasi aceia cari au atacat hofeste si
aceia cari eroic s'au aparat, si acela cari au inceput, nu zbrobinb,
bar negind ibeia be brept, si aceia can l. inbraznesc a vorbi be un
mai bun viitor al omenirii si aceia cari cauta sa restaureze cel mai
obios trecut. Dar nu era vorba sa se confunbe criminalul $i acela
care s'a aparat si se aparà impotriva crimei, in aceiasi borinta be
pace, care pentru unii inseamna anexare si hegemonie, iar pentru
ceilalti bespoiere si umilire, nici sa se lase perbeaua be fier asupra
tuturor ibealurilor pentru care au trait nafiunile, $1 milioanele be
jertfe ale razboiului be azi sa se abauge fara folos la acelea care
s'au ingramabit be pe urma apäsarilor seculare. Numai atunci, crebe
omul care cunoaste I3iblia, Wilson, valt- bine pe pamint cinb apa-
sarea grosolanä va beveni imposibila si el e gata sa si ajute la
aceasta.
Presa germ ana se ocupa necontenit be aceste propuneri. Ea
inseamna in orice ziar,pana la acelea care primesc solba, in Sue-
bia si Olanba, in orice beclaratie a oricarui om politic bin terile
aliate, in mice actiune a oricarui grupusor socialist bin Rusia sau
Anglia, in orice gest al oricarui politician isolat tot ce poate insemna
o abesiune, si aceste puncte be sprijin, rare, pufine, neinsemnate
se arata lumii intregi ca basele solibe pe care se va putea 'Oka
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 197

in viitor ebificiul pacii cu pajura nemfeasca in virf i cele trei flare

apocaliptice ale Turanului la colfuri, iar in launtru ramasifele tuturor
trebinfelor i speranfelor umanitafii.
Cine ar crebe ca s'a petrecut la acesti trufasi, bintre cari Ger.
manii triumfa prin sclavi, iar acestia prin insasi sclavia lor, una
bin acele schimbari launtrice care fac pe ucigas sa ube cu lacrimile
lui mormintul acelor pe cari ia ucis s'ar insela amar. Paginii acestia
sint incorigibili; oamenii be Stat, generalii au nebunit popoarele,
pe care le mina la macel cu singura fagabuiaIa, peste miseria be
azi, a prazilor be mine si, impreuna cu ele, Ii urmeaza orgia
be singe.
Rämine atunci o singura explicare a ofertelor si Insistenfelor.
-Pentru antreprenorul bin Berlin al masacrelor basa materiala a in-
ceput a slabi.
Si in acest fapt putem vebea .singura speranfa pe care fara
a se injosi si a se bistruge moral umanitatea o poate primi.
15 _Decembre, 1916.
Cel trel MAL
In fafa marii clabiri noua, in stil gotic apusean, a Palatului
Abministrativ, statuia be arama a strabunului totbeauna biruitor si
ana la capat pästrator be Ora se ribica incununatä be gloria se-
ninului. Cu buzbuganul aplecat a pace si a breptate, el 'Area ca
inseamna prevazatoarea osinba a tuturor acelor cari, capetenii be
ten ca si binsul, bin mila aceluiasi Dumnezeu,, intrebuinfeaza ta-
lentul lor pentru a samana vrajba intre oameni, pentru a-i arunca
unii asupra altora ca lupii, pentru a muta hotarele be la nebrep-
tatea be azi spre nebreptatea, be trei ori mai mare, pe care vreau
s'o creeze pentru ziva be mini. Linistea, lui stapinitoare 'Area o
fagabuiala ca Inca obatä, prin puterile vazute si nevazute ale acestei
feri, pamintul ei se va curafi be pingarirea busmanului. 51 bin ochii
minbri pareca fulgera un blastam impotriva acelora cari, aparafi
obata be binsul in strabunii lor, cu cele mai grele silinfi ale ferii
lui molbovenesti, mici si sarace, mind astazi asupra -vailor roma-
nesti toata acea spurcaciune asiatica be sacali turanici pe cari pana
in zilele batrinefelor lui i-a finut beparte be el insusi si be toata
.trestinatatea apuseana.
www.dacoromanica.ro
 198 Rgzboiul nostru in note zilnice

Solbafii treceau innaintea bronzului, cgutinbu-si be batorie. Iar

brept innaintea lui, cufunbafi in ginburi, ca innaintea unui altar be
bisericg, trei flacgi.
Se vebea bind ca veniau be foarte beparte. Vesmintele lor be
bimie albg erau zbreanfg be zbreanfg, purtate prin toate ploile $i
noroaiele brumurilor ; opincile abuceau pe binsele farina amestecatä
a unei feri intregi, o rgscolire bureroasg a tuturor hotarelor Patriel
cotropite si ameninf ate. Palibitatea obrazului stors vorbia be foame,
be lungi osteneli, si o flacgrg besperatg scinteia in ochii mici, negri,
be lup rgzbit.
Din cotro, flgcgi?
De la Olt, bin Rimnic.
Afi plecat be busman ?
Am venit pentru oaste.
$i am incercat a li vorbi be Ora, be batoria pe care o au
ca sg-i rgzbune suferinfele, be ziva mai bung ce va fi mine si, in
sfirsit, ca un ultim inbemn, be ce spune strabunul turnat in aramg.
fl stim. E $tefanVobg cel Mare, zise unul.
A avut patruzeci si sapte be rgzboaie, abgugi al boilea.
$i spune cartea Ca numai in boug a fost biruit.
Atunci tofi trei se uitarg in pgmint. Pgrea cg in sufletele lor,
bin toatä amintirea be ieri, bin toata memoria secolelor, se sgvirsia
o taing.
Iar sus, cu buzbuganul intins spre binsii, strabunul binecuvinta.
16 Decembre, 1916.
Lovitura mAgarului
otoman.
Ziarele anunlä ca, trecinb prin orasele Turciei, unbe sint
expusi privirilor plebei, prisonierii romini merg in Asia Mica pentru
a lucre ca robi la farina.
Politica trecutului nostru este fácutä bin multe greseli, bar si
bin mult cavalerism nobil, care, precum se vebe acuma, nu era la
locul lui, fafg be oameni cari puleau sg infeleaga mina intinsg priete-
neste pentru impgcare ca mina fricoasg care cere, be nevoie, un.
sprijin. www.dacoromanica.ro
 N. IORGA i99

Cu nimeni n'am fAcut o mai bureroasA experienjA in aceastä

Trivinja becit cu Otomanii ultimelor reforme ambijioase.
SA 1AsAm la o parte stoarcerea noastrA atitea veacuri be cAtre
abungtura be renegajl crestini, bin toate rasele si be toate spejele
morale, cari, aciuiaji la Stambul, isi arogaserá breptul be a trAi in
lux si putreziciune bin banul smuts metobic, bupA strAvechi practice
luranice, nenorocijilor supusi si tributari. Cine nu cunoaste trista
poveste a jerilor noastre prefAcute in egrinarelex. Imparafiei, care,
be la 1600 innainte, nu era macar in stare a ni plAti atita jertfA
be bogalie prin apArarea granijelor noastre, bin care a facut chiar
be la o vreme mijlocul be a-si bespagubi busmanii biruitori!
Se parea a veacul al XIX-Iea va vebea sfirsitul Turciei, pe
care nu erau in stare s'o salveze boar prefaceri be becor, trues .
firea in rebingotà si pantaloni be uniformA a salvaragiilor lenesi si
WA sentiment be onoare. Alte popoare care suferiserA be pe urma
becabenfel si bemoralisarii otomane au salutat cu bucurie orice pas
facut pe povirnisul ruinei si umilinjei, asteptinb be la prAbusirea
finalA propria lor liberare. Ele n'au crujat nicio insultä stApinului
besprejuit care se zvircolia terfelinbu-se si mai rAu. Singuri noi,
-cari ne pastrasem cu asezAmintele si batinele noastre si cari n'a-
yearn nevoie be putregaiul morrnintului altora ca s'A iasä bin el
vegetajia puternicA a viitorului nostru,, am privit cu inbuiosare actul
..
bin urmA al unei mari si zgomotoase brame.
In schimb la 1848, Turcii, primiji cu aclamafii in Bucuresti,
macelariau mina be solbaji bin Dealul Spireb La 1856 ei se ay.
zarA in primul rinb al busmanilor Unirii romAnesti, care li fAgAbuia
loialitate. La 1865 ei tratau ca pe o slugA pe Cuza-Von, care-i
pAhnuia cu minbrul salt raspuns. La 1876 jerile noastre erau tre
cute be noua reformd a lui Mibhat intre 93rovinciile privilegiatev.
Un an mai tArziu, bupA un sir be jigniri noul, fiinb siliji sA intrám
in rAzboiu, ai nostri erau trataji bupà strAmosescul obiceiu al uci-
berii si mutilArii rAnijilon A bona zi bupA pace, fAcearn bin Turcii
Dobrogii cucerite, copiii cei mai iubiji ai jerii noastre. La 1913 sin-
guH noi nu bAbeam niciun sprijin marl1 lovituri baicanice be ispra-
vire. $i in 1914 chiar profesorii universitari n'aveaii bestule cuvinte
be prietenie pentru excursionistii turci veniji spre a ne spiona.
www.dacoromanica.ro
 200 Räzboiul nostru in note zilnice

S'a putut vebea rSpebe resultatul. Banba nouá be exploatatort-

care s'a a burcat in spinarea bietului feran turc, visit-lb restaurArt
imperiale trufase, vorbia, chiar cu prilejul icelei visite, be jerile
noastre ca be grinare", be memlecheturi. in acel moment chiar
Otomanir erau aliajii pe ascuns ai I3ulgarilor cari-i tratasera cum
canibalul isi trateaz5 victima, si Germania era sigurä be seizii sal.
La cea b'inthiu miscare catre ibealul nostru, acesti miserabili ni-au
Ora in spate si in luptele ce s'au bat, cersitorii be pine be ieri
bevin insultätorii be azi ai nenorocirii noastre.
Väzinb innaintea voastrà ca rob pe fiul borobanfului care a,
scos pe Osman bin tainija lui be la Plevna, ca rob pe care vi I-a,
baruit stapinul vostru Germanul, VA bucuraji astazi, saminja be
nkiirci nerecunoscatoare, care crebeji ca socoteala voastrà s'a in-
cheiat in clipa cinb zeii pägini bomin6 lumea. Ea nu s'a incheiat
insa. 5i, cinb alte vremuri vor veni, aceasta Romänie be care vá
bateji joc va insemna izgonirea voasträ binteo Europa pe care o
besonoraji be mult, nu numai ca sfirsitul logic al unui lung proces .
istoric, bar si ca o pebeapsa meritatà a celor cari si-au amintit, la
ceasul cel mai mare be pe lume, be busmani numai pentru a-i
ajuta, si numai pentru a-i uri si a-i batjocori, be prieteni.
17 Decembrie, 1916.
Conte le Czernin.
A fost numit ministru be Externe si presebinte al Consiliula
be ministri comun in Austro-Ungaria contele Czernin, Ora in August
trecut ministru chesaro-crAiesc in l3ucuresti.
Se stie cu ce sentimente a fost primitä numirea sa aici. Mos-
tenitorul lui Francisc-Iosif fusese la Sinaia, fácinb propuneri be
alianja contra Ungurilor besprejuiji be binsul. Un refugiat arbelean
tipärise Orli räsunatoare bespre Austria Mare, si bespre superi-
oritatea reset germane. Oameni ca D. Filipescu erau cu totul in
aceste veberi. Arbealul politic ni cerea in mare parte aceastä ori--
entare. Ca pe un prieten am primit pe acela care, senior ceh cn
legäturi slave, prieten personal al lui Francisc-Ferbinanb, ni MO-
buia ocrotirea pe viitor a frafilor be peste munji.
Vremea a spulberat toatà aceasta sentimentalitate increza
toare.
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 201

Austro-Ungaria, cu toat5 presenta contelui la I3ucuresti, a fost

tot mai muIt unealtä maghiar5. in loc sa besrobeasca, ea si-a pus
ta scop s5 robeasca tot mai mult. Rom5nia n'avea becit un rol :
sa sacrifice acestui ibeal pe ai s5i be bincolo, pentru a isprAvi prin
Insupi sacrificiul s5u.
Loaialul cavaler" care nu mintia, bupg propria sa asigurare,
.a represintat totupi, pe rinb, un ibeal pAr5sit, o politica uitatä, un
om care nu mai träia.
Pastrinbu-si in asemenea conbitii locul Sau, el represinta be
mult si moartea sa moralä.
Li s'a pArut busmanilor birectiei sale c5 aceasta nu se vebe
inbestul. Si be aceia il expun astazi in sumptuosul sicriu al can-
-celariatului maghiar pentru Austria bin inburarea Germaniei st5pine.
17 Decembrie, 1916.
Clopotele.
Se vor implini in curinb cinci Iuni be cinb n'am auzit glasul
-clopotelor noastre. Ele au tacut pentru rug5ciunea jalnic5, pentru
.chemarea serbátoreasc5 pi pentru vestea be moarte. F5ra zgomot
s'au rostit cuvintele bespartirii asupra celor ce ne-au pdrAsit. Acel
tainic glas in care easuna ceva bin vointa str5mosi1or be a ne
tinea in tara noastra si in le'gea noastra, apa cum si ei_ au lost, a
incetat. Numai cinb vultanii ucigasi be femei si copii r5sgriau in
zare acest glas suna bin nou ca o instiintare, si el intov5rasia pe
cei slabi pi fara apárare in alátoria lor spre altä lume.
Acuma orbinul abministratiei str5ine lea atins si pe binsele.
Dupà ce bin arama clopotelor arbelene, in care zácea o asa be
scumpd si veche jertfa a s'aráciei ter5nesti, s'a fácut tunul cu care
-s5 se ucibd ostasii porniti spre besrobirea Arbealului insusi, pi
-clopotele noastre sint supuse aceleiasi osinbe. Le coboarä bin ye-
chea lor apezare secular 6, le izgonesc bin turnurile be unbe au
räspinbit atitea vesti be biruintA, le tir5sc spre cuptoarele bepär-
tate in care, cu peirea poboabelor mestepugului nostru trabitional,
-cu topirea in foc a vechilor slove cucernice pi glorioase, o parte
-bin sufletul nostru istoric pare c5 se buce. $i, bupa ce tot ceia
,ce este romanesc se va fi bus bin metalul obatä sacru pentru nol

www.dacoromanica.ro
 202 R5zboiu1 nostru in note zilnice
.410

prin menirea lui ca si prin amintirile ce cuprinbe, cUptoarele Sa-

tanei Ii vor ba forma noug ucigas5 a uneltelor be omor impotriva
acelora chiar care le-au inchinat lui Durnnezeu ocrotitorul be
breptate.
Dar in aceste noui tunuri germane, unguresti, turcesti, bul-
gare, f5cute bin bronzul crebinfel romänesti, ceva se va pAstra bin
ceia ce a fost. Ele se vor supune greu poruncilor p5gine. Bubuitul
lor va raminea ca o instiinfare pentru noi si ca un brasta'm pentru
binsii.
Va veni ea obatà i ziva biruintei. Ca si in luptele be p5n5
acum, tunuri vr5jmase vor c5bea in minile ostasilor romini. Din
tunuri turcesti Carol I a avut minbria be a-si face o coroan5. Din
toate tunurile prinse ale acestei pAginät5ti bistrugátoare noi sd fa-
cern bisericilor noastre clopote noul
In ele nu va H nimic bin ceia ce au inbeplinit panI acum,
caci orice suflet lipsia mesterilor cari le-au turnat ca si mecanicilor
be rkboiti, care le-au intrebuintat contra lor. intala oarà materia
bin ele va fi consacratà. Si, cinb vor suna bin turnurile oraselor
noastre liberate, se va aminti tuturora nu numai seninatatea pAcii
rec5p5tate, bar si focul grozav prin care au trecut sufletele noastre
si greutatea biruintei asupra materiei masive si strivitoare.
19 Decembre, 1916.

In zilele lul Tueff

von Tschappe.
Ziarele ni anunt5 c5, bupá socotinta generalului von Blume,.
be la Kölnische Zeitung, ebitia pentru popor, Romania trebuie
anexatà ca una ce se aflà si ea in apropierea caii Berlin-Bagbab,
si poate furnisa griul culturalilor" cari vor servi-o si intrebuinta-o.
Argumentul e fara replica. De drib e omenirea, este abevarat
ca nu I-a intrebuintat nimene. Nu s'au gasit oameni in situatii ofi-
ciale innalte, care s5 Ii permitä a vorbi chiar in numele cercurilor
conbucAtoare ale unui mare Imperiu be civilisatie, cari, in momentul
chiar cinb intinb ramura be finic a pad, s5 spuie, linistit cum s'ar
presinta beslasurarea unei probleme be matematic5: Eu vreau si
flu mai bogat pentru a träi mai bine si a petrece mai mult ; be-a

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 203

lungul lumii voiu trage un brum pentru nevolle mele materiale ;

11 voiu trage peste fell care vor fi ale mele $1 orice se va gasi
in vecindtatea lui tot al mieu va fi. Imi trebule, bed va fi. 51 nu
-ma va sfii sa- spun lumii CI be aceia e $1 logic $1 just, fiinbca
mia trebuit si am luat. 5i, cit imi va trebui, voiu lua. lar voi, po-
poare, aborafi !
Dar oamenii be pe vremuri crebeau in zeil lor pentru cari
purtau luptele $1 in numele carora muriau cu voluptate, crebeau
in legile lor sprijinite pe un brept be origine bivina, crebeau in
preceptele morale ale unei nobile $1 binefacatoare filosofii. Dacd
nu puteau inlatura pretutinbene MILL ei se simf!au batori sal in-
fasure mdcar in farimaturi be formule furate be la religie, be la
brept $1 be la morala. A trebuit ca zeul-om al ebestiei blonbez
sa rdsara pentru ca sa strige lumii sfibarea, WA alta legitimaffe,
a voinfei sale.
51, in asteptarea becretului be anexiune, b. Tueff von Tscha-
ppe s'a instalat in Bucuresti ca abministrator a patru milioane be
robi romini.
Cum el nu represinta niciun cob be pe lume, cum vorbe$te
in numele nafiunii care arunca oHce friu legal, moral ca o impu-
finare $1 o begrabare, ale lui slid toate lucrurile 01 toll oamenii
shit ai lui. Casufa ta pe care ai burat-o cu atita munca $1 cu
atita bin sufletul tau ai impobobit-o, ogorul tau robitor $1 zimbi-
toarea ta grabing, livaba ostenelilor $1 visurilor tale, agonisita pa-
rinfilor a ta insufi, brumurile $1 ora$ele sforfarilor cornune,
$1

museele $i bisericile $1 manastirile, toata averea $1 gloria noastra

acestea sint ale lui peff von Tschappe. Si ai lui Tueff von Tscha-
ppe sint cei iubifi ai nostri toff pe cari la voia lui li poate atinge
suferinfa $1 pingari batjocura, ii poate inghifi inchisoarea $1 moat.
t ea poate sa-i prinba.
51 parca simfim in mijlocul zgomotos al zilei $1 in tacerea
nopfilor pline be ginburi o mina care se intinbe bupa noi, o
enorma mina aviba be pe care 'Acura singele nostru ; mina lui
Tueff von Tschappe. Mina aceasta, Doamne al breptafilor, taie-o
cu sabia ostasilor cari lupta in numele Tall...
19 Decembre, 1916.

www.dacoromanica.ro
 204 RAzboiul nostru In note zilnice

RAspunsul la Mesaglu
rostit in sedinta Camerei de Miercuri,
14 Decembre 1916.

As fi borit sd Infdtisez in altä atmosferd, o atmosferd be

liniste si be pace, be imbdrbdtare, lucrurile pe care am intentia sd,
le spun, cit be sincere si, intrucit este in puterea mea, be folosi-
toare. S'au spus vorbe foarte grele in putinele zile ale acestei
sesiuni; nu voiu sa repet nimic bin vorbele grele care s'au spus
nici sä abaug cele tot asa be grele, care s'ar mai putea spune.
In criticele abuse innaintea b-v., au fost unele pe care o-
viata intreagd le-am facut si eu, bin toatä convingerea sufletului
mieu, färd un singur interes politic, ci numai cu ginbul ea' s'ar
putea atrage bin timp atentiunea unei societati intregi asupra ma-
relui pericol cdtre care mergem. frnprejurarile au fkut ea aceasta
in5tiintare nu si-a atins scopul. Nu zic a a lost rea vointl. 'in
ace01 cincisprezece, boudzeci be ani, be. cinb bureazd rostul vietii
mele publice, stau in migocul unor oameni cari apreciazd nevoile
noastre poate tot asa ca si mine, bar sint legati be lucruri be
care eu, bin fericire, nu eram legat. In acesti ani be lungd, obosi
toare si bureroasä propaganba vand, in mijlocul uneia bin cele
mai inteligente societati politice, am avut o singurd pärere be Mu,.
pe care o voiu purta pänd la sfirsitul zilelor mele, una care ntr
se poate inbrepta prin invinuiri impotriva nimanui, ci va rdminea
ca un sentiment ce va roabe numai abincul inhnii mele: cd nu,
am avut testuld pricepere, bestuld putere be muncd, bestul talent.
be a cistiga oameni imprejurul mieu ca sd fiu mai folositor, be
cum am fost in prevenirea lucrurilor grozave care crebeam cd se
vor intimpla, si pe care as fi borit sa nu le vdb cu ochii.
Nu voiu repeta cele ce am spus o viata intreagd. Le-am
spus in zilele cinb tare era fericitd, cinb multi aveau breptul sar
lie minbri be aceastä fericire, cinb nu bätuse asupra noasträ beck-
acele aburirl pline be miresmele fericirii, care ne-au imbdtat. As.
täzi, cinb la spatele nostru stà suferinta terii, cinb strdinul este
pe pdmintul nostru, nu as abuce niciuna bin invinuirile pe care,
leam abus altä batd. Ele s'au coborit in sufletul fiecdruia si acolco

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 205

fac o opera fecunba. $i blastamat ar fi omul in sufletul caruia

cuvintele care au sburat obinioara in zabar nu s'ar preface in pu-
terea care intinereste si insanatoseaza si care pune pe fiecare la
bispozitia, nu a prietenilor sal politici, ci a neamului si a terii sale.
(Aplause).
Nu le voiu abuce aceste invinuiri si bin boua alte puncte be
vebere, pe linga acela care este mai mult be orbine sentimentala.
Du voiu abuce innainte nicio invinuire, pentru c5 in parerea mea
nu este vorba be greseli mici, inbivibuale, sau apartininb unei gru-
pari, care sa sustina jubecala si sa fie conbamnate ; este vorba be
brumul gresit al unui intreg regim, care se ispraveste, pe care noi
am fi voit sa.l vebem ispravinouse prin cainta noastra, si pe care
il vebem zbrobit supt aspra lovitura a unei fatalitati care vine asu-
pra.ni. Un nou regim incepe : el nu inlatura nicio buna-vointa,
niciun patriotism, niciun ibeal, bar iniatura hotarit toate ratacirile
si toate pacatele trecutului.
In ce priveste vechiul regim, nicio Abunare beliberativa be pe
lume nu-1 poate jubeca astazi sau mine. Ca toate regimele care se
ispravesc, el se gaseste astazi in asteptarea jubecatii generatiunilor
care vor aprecia opera lui. $i nu este timpul pentru istoric a cer-
ceta, a fixa cine este mai vinovat. Creb ca, sentinta aceasta veninb
foarte tarziu, niciunul bintre noi nu va fi in viata in clipa hotaririi
bepline asupra jumatatii be veac care a precebat nenorocirea be
astazi. Vom fi murit toti cinb aceasta sentinta se va rosti. Doresc
insa sa nu se bucure in mormintul lor acei cari au mai putina
vinovatie, ci boresc numai ca acel cari sint mai vinovati chiar, sa
aibd tarina lor mai usoara becit pacatele pe care vremea le-a gra-
Inaba pe umerii lor.
$i cu niciun pret nu as consimti sa analisez aceste greseli
ale unui neam intreg, si bin alt punct be vebere. Dintr'un punct
be vebere ce ar putea sa mire pe multi, cari nu au urmarit be
aproape si nu au apreciat cu breptate activitatea ce am incercat
sa besfasur. in aceasta tall au lipsit botta lucruri o lipsa care
ne-a abus aici si tocmai acele bouà lucruri care sint inbis-
pensabile intr'o societate omeneasca. Am voit noi sa lipseasca, toff,
pana la alegatorul cel bin urma, care nu si-a facut batoria si care

www.dacoromanica.ro
 206 Razboiut nostru in note zilnice

putea sa si-o faca. Aceste boua lucruri mari glut: libertatea i

autoritatea. .
Am trait un regim constitutional fall libertate jos si WA
autoritate sus, lucruri cu totul neaparate, fiinbca nu poate sd existe
autoritate pe care sä nu o recunoasca, sä nu o aclame jos, liber-
tatea, si nu poate sa existe libertate pe care sa nu o coorboneze,
sa nu o intrebuinteze spre un scop folositor poporului, spre o
singura tinta nationala autoritatea. Ne vom convinge tot mai mull
be abevarul acesta.
Au fost oameni be isprava in tara aceasta pana in momentul
chiar cinb nu am putut-o scapa be ce am fi borit sa o scaparn.
Sint si aici si in afara be incinta Parlamentului. Cunosc tara
aceasta pe care ca un brumet sarac am strabatut-o be atitea ori.
Poate la putine popoare exista atitia oameni cinstiti, citi exista in
acest popor romin. Am fost insa in fata primejbiei firul be nisip,
in loc sa fim granitul pe care sa nu-1 poata nimic sfarima, fiinbca
nia lipsit libertatea, care ba numai elementele puterii, si fiinbca.
ni-a lipsit si autoritatea, care poate sa stringa aceste elcmente in
forma imposibila be sfarimat. .
Trebuie sa ne punem la lucru. Cei be sus, oameni cari au
avut contact cu autoritatea, vor avea o mare batorie: aceia be a
nu cere respect becit fall be o autoritate care s'a facut totbeauna
respectabila si care este intrupata in persoane a caror chemare
pentru anumite situatiuni sa fie inbiscutabila si pentru cel mai
atroce revolutionar. Fiecare om la locul lui! Sint convins ca, baca
astfel putini se vor cobori mult mai jos, gtitia se vor ribica, in
aceasta tara, liberata sl curatatä be straini, mult mai sus. (Aplduse
prelungite).
Iar noi, cad am framintat viata morala a acestui popor si
carora ni pare rail ca imprejurarile ne-au prins prea rapebe, Ca
opera nu a fost busa atit be beparte cum se putea buce in alte
imprejurari, vom merge jos, nu pentru a raspinbi critica la capatul
careia nu este in fiecare moment o perspectiva catre inbreptare,
ci acel inbemn perpetuu catre suborbonarea libertatii, la autoritatea
legitimA si respectabila.
Si, cinb lucrurile sint asa, be ce sa insistam asupra unel si-

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 207

tuajii a carii burere nu se poate cuprinbe in cuvinte, si care ar fi

profanata atunci chiar cinb am cauta cuvintele prin care crebem
cä s'ar putea exprinaa ? Sa ne convingem be un lucru: vorbim
multe aid, putem sa stabilim legatura intre persoana sau intre
gruparea noastra si aceasta suferinta, bar suferinja ea insasi, bes-
fib sa se gaseasca un orn, care sä fie in stare a o intrupa prin
graiu.
SA ne ginbim si la aceia ca in momentele acestea nu ne ve-
bern numai noi pe noi, be si poate ni bam aceasta ilusiune, ci
privirile multora se inbreapta catre aceasta Abunare. Cine ar crebe
ca in aceste priviri este numai nacaz, nurnal rautatea care caula
sa osinbeasca, si nu, in acelas timp, si un buios ochiu be frate,
care se inbreapta catre aceia cari i-au fost capetenii, cerinb un
sfat in momentul cinb inima fiecaruia se rupe si mintea nu ga-
seste brurnul pe care trebuie sa se mearga pentru inbreptare, s'ar
insela.
Se uita be fapt, multi cu increbere, cu borinta sa fim mai
buni ; -se uita toti cu crebinta ca, baca vorn voi, sintem in stare
sa fim mai buni. $i atunci trebuie sa ne ginbim la ki toti, la acei
cari asteapta be la noi un raspuns, la acele sute be mii be oameni
acoperiti in nenorocire cu laurii gloriei, precurn exploatatorii bes-
coperirilor inbustriale be pretutinbeni, acaparatorii lor sint acoperiti
be rusine pentru insesi mijloacele prin cari si. au cistigat biruinta
(Aplause).
Nicio biruinja orneneasca nu valoreaza, in abevar, becit prin
boa elenaente : prin cit suflet a fost pus intr'insa si prin cit su-
flet se abuce be la binsa innapoi acasa, si beci exploatatorii be
rnasini vor vebea ce li va abuce la urma execulia care li-a bat
ilusia ea au supus jurnatate bin nenorocita Europa.
Se inbreapta catre noi in acelasi timp privirile, pline be o
rugaciune tacuta, ale unui popor sfios, care veacuri intregi n'a ga-
sit alit be abese oH cuvinte marl pentru suferintele lui, bar care
le-a simlit cu atit mai abinc, cu toata gura sa muta.
Se mai inbreapta insa asupra noastra ochiul be ura al strainului,
care vrea sa stie cum suferim be rana pe care a facut-o, si acestui strain,
la urma, trebuie sa-i raspunbem. Trebuie sa-i raspunbem ca, oriunbe am

www.dacoromanica.ro
 208 R5zboiul nostru in _note zilnice

fi, oricum am fi, sintem hotäriti s5 mergem 0115 la capät, in cre-

binfa cd, bac5 s'a ribicat vreo bata o religie pe fume, bacA s'a
vorbit be breptate si ibeal, nu se poate, cu niciun chip, ca, si in-
naintea celei mai salhatece forte organizate, s5 piara brepturile
unui popor be a tr5i pe pämintul in care nu este un fir be t5rin5
care sä nu fie acoperit be cel mai nobil singe (Aplause prelungite,
ovafiuni).

Sämi fie ing5buit, intr'un moment cinb ceilaifi oameni politici

s'au strins in jurul Tronului si nu pot vorbi becit in calitate be
consilieri ai acelui Tron, prin urmare mai mult becit oricinb, sa
abuc omagiul care trebuie abus, nu numai Tronului: Coroanei si
Comanbantului be ostiri, bar si omului, poate bin Europa intreagl,
in sufletul aruia s'a jucat o mai zgubuitoare bram5, care a infrint
tot ce strAmosii lui cereau in El, tot ce pámintul in care S'a n5s-
cut infàfisa in f5ptura Sa fizic5. E Regele. SA se ing5buie unui
glas care nu vorbeste in numele Tronului insusi, cum pot s5
vorbeasca ministrii, a recunoaste superba pilbá morald pe care
Ferbinanb care este ast5zi numai Regele Rominilor a abus-o in-
naintea lumii (Aplause alburoase).
Este usor cinb cineva este n5scut in mijlocul unui popor cu
acelasi singe ca El, este usor sä ia o hotarire care plead be la
sine, f5r5 acea lupt5 bin toate fibrele f5pturii sale prin care a
ajuns Regele Rom5niei la hotarirea Sa bin August 1916.
Aceasta o stim noi; cei cari -vor veni bup5 noi, vor trebui
s'a caute in talentul istoricului, in barul be creatiune al artistului,
cele mai puternice mijloace pentru a se sti ce a zgubuit acest su-
flet si cit sentiment a trebuit a aib5 Regele be batoria si breptu-
rile Sale fall be ibealul pe care il urmärim, ca sA-L fi v5zut, la
beschiberea Parlamentului, innaintea noastr5, cu acea seninAtate,
pe care nu o au toti martirii, ci numai aceia cari stiu ca au cisti-
gat prin lupta lor o coroang be biruintä moralä pe care veacurile
o vor recunoaste si o vor consfinti (Aplause aburoase).
A fost o vreme dub vorbiam aici cu minbrie be Stefan-cel-
Mare; mare pentru talentul lui militar si pentru energia lui nebi-
ruitä; mare printeo incorbare care a izbutit sä opreascd in loc,

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 209

atunci cinb ea represinta un Stat, o orbine si o fAgabuiala be viitor,

acea putere a barbariei care nu inseamna astazi becit mizerabila
came be tun tirith in urma armatelor germane, pentru a pingari
cu o profanare obioasa pAmintul nostru.
In Regele Ferbinanb al Romaniei, acela care va cuprinbe tot
,eroismul generatiilor ce s'au succebat va gasi o nota pe care nici
marele nostru Domn nu a avut-o.
La tefan.cel-Mare, be la sine a venit hotarirea la care s'a
oprit. El e epic, brama intern'a i-a lipsit.
$1, cinb vom trece be a ceste greutali, vom putea cuprinbe
trei mari icoane in cabrul trecutului nostru: icoana intrupata in
flinta lui Stefan-cel-Mare. Apoi icoana mare, frumoask intreaga in
mucinicia ei bureroasa a eroului pe urmele caruia mergem, pe
urmele caruia am mers in buruinfa, pe urmele carula am mers in
suferinte si mergem astazi la intregirea biruintii si la rasplata su-
ferintelor: Mihai Viteazul. Am suferit cu el, ca mine vom merge
si vom pebepsi ca el pe aceia cari acopar cu usurparea lor pAmint
romSnesc: Goroslau bupa Miraslau. Dar a treia figurd va fi a Ace-
luia care in 1916 s'a invins pe Sine, rasa Sa minbra, amintirile
Sale be copil, secole intregi be stramosi legati be alt pAmint, pen-
.tru a ni oferi note& nu numai persoana Sa, bar sacrificiul tuturor
stramosilor Sal (Aplause prelungite).

Spre noi se uita astazi o Wire, ostirea Romäniei, care este

moraliceste inireaga, este mai mare chiar becit in momentul cinb
intaiul betasament a sfarimat cu patul pustii piatra be nebreptate
4a granita. Atunci, om viu linga om viu, ea represinta numai pu-
terea Iisica si increberea in biruinta; astazi cei vii abuc cu binsii
mostenirea sufleteasca a celor cari au murit pe cimpul be lupta.
Precum noi lasam la alfii averea si numele nostru, aceia caH cab
pentru tara si viitorul neamului isi lasá sufletul intreg, atit be mare
cum era in momentul s.acrificiului lor, acelora in mijlocul carora
cab. (Aplause prelungite). Tot sufletul ostirii romanesti se gaseste
astazi in acei cari se intorc coplesifi be numar, cum au fest co-
plesiti solbatii lui tefan strabunul, si gata ca si binsii sa se

www.dacoromanica.ro
 210 Razboiul nostril in note zilnice

intoarch asupra biruitorilor (Aplause). Cel bin urmh solbat cu haina

sfisiath be suferintele si rhlabhrile inbelungate fath be asprimea na-
turii si be cruzimea busmanului abuce in laptura lui moralh pc toti
aceia pe care nu-i vom mai vebea aievea niciobath. (Aplause).
51 niciobath steagul rorrihnesc n'a lost mai minbru becit in
mom,..ntul cinb a artal celei mai superbe alchtuiri militare bin
Europa ch pot merge terani fhrä scoalh, fhrh arme moberne, Irma-
intea ostirilor inzestrate cu tot ce o culturá grozava i inviersunath
bh sclavilor inarmati cari o represinth (Aplause prelungite).

Atit be simplu si maret, manifestul Regelui a aratat tuturora

ch nu am intrat in acest rhzboiu cu pretentiunea be a bovebi supt
raportul militar mai multh forth becit altii. Am intrat in rhzboiu cii
hothrirea be a ba tot ce avem in acest moment pentru a chphta
breptul nostru intreg. Pentru atit, si pentru, mai mult, nu. 51, bach,
in cursul acestui rhzboiu, am bovebit inch obath pe atitea locuri
ale cimpului be lupth ch sufletul omenesc rhmine totheauna supe-
rior mijloacelor pe care intimplarea poate sa le puna la bispositie,
am scris, nu numai un capitol in istoria razboaielor, ci unul in-
besvoltarea moralitätii omenesti. $i, ôacá sint timpuri imorale, cste
imposibil ca omenirea sh nu-si vinä in fire si sh nu fixeze pentru
fiecare acea jubecath care se cuvine bevotamentului, sacrificiului,
jertfei be sine, be care fiecine a fast chpabil.
Cine va fi putut spune sau scrie ca armata noastrà, oricite
neajunsuri i-au venit bin partea unor elemente pentru care ea in-
shsi nu este raspunzatoare, ch aceasta sfinth armata nu si-a inbe-
plinit batoria ei, nu numai fata be Ora, be tara be acum, bar fata
be una bin cele mai glorioase mosteniri i fatä be generatille care
ne asteapth pentru a ne jubeca, cine va spune cä teranul romin
a scazut citusi be putin fata be stralucita vitejie care i.a fixat in
generatiile precebente un rang intre natiuni, aceia nu numai eh
savirsesc un act be nepatriotism, bar si un act be nebreptate fatä
be partea cea mai sanatoasa, mai plind be rhghbuieli si be viitor a
neamului nostru. (Aplause prelungite).
Armata noastrà in imprejurärile be MIA represinta un popor
intreg. In afara be acei cari se lupth, be acei cari-i ajuth. fiecare,

www.dacoromanica.ro
 II. IORGA 211

cu tot ce poate, in gall be acei cari intovardsesc fiecare lupta cu

suferinfa lor, cu abinca vibrafiune a fiinfei lor intregi, in afard be
ei toff nu existd popor romdnesc. Poporul romimesc se cuprinbe
in acei cari fin arma in mind, in cei cari li bau tot sprijinul pentru
a o putea intoarce impotriva busmanului si in acei cari trdiesc nu-
mai spre a abmira acest eroism, a-i culege roabele pentru popor
si a ba mina be ajutor care este trebuitoare pentru a garanta vic-
toria.
In acest popor partea cea mai vrednicd be iubire si partea
cca mai pufin inbreptalitd este feranul nostru. Din gura Regelui am
auzit o fagabuiala, care este a treia fdgdbuiald a patra nu se
poate: bupd a treia vine fapta. Am auzit bed pentru a treia oard
bin gura Suveranului, venit bin camaraberia sufleteascd insdsi cu
acesti ostasi, fdgdbuiala cd feränimea romind nu va fi strdind pe
pdmintul pe care singele celor mai be aproape alor sdi 1-au sfinfit
bin nou prin sacrificiul lor. (Aplause).
flu se poate ca soarta sä fi colaborat intr'un chip mai vizibil
pentru breptatea feranului becit in acest rasboiu. Dacd rdzboiul
nostru s'ar fi purtat pe plaiurile Arbealului, nu ar fi fost bin nou,
ittm este acum, bin cel mai bepärtat coif al Olteniei pand in apro-
pierea noastrd, o noud frdmintare a acestei Wine si a acestui
singe. (Aplause).
Nu am fi vrebnici be tot ce s'a facut pentru noi bacd, pentru
a usura bestul be greaua vinovdfie pe care o avem cu tofii, mine
chiar nu am primi pe solbafii nostri, bupd biruinfa operei be brep-
tate, bupd eliberarea teritoriului nostru, bupd intregirea teritoriului
rasei noastre, nu numai cu florile culese in acest pdmint, ci si cu
barul insusi al pdmintului hranitor pe care ei il muncesc. (alari
aplause).
Sd-mi baft voie acum sä ma ginbesc la acei cari ne urmäresc,
be beparte sau be aproape,caci, chiar bacd sint beparte, ne vab
totusi, prin mijloacele lor, bestul be aproape, la cei cari vor sä
constate, cum am spus, ceas be ceas, inriurirea biruinfei lor asu-
pra sufletului nostru. SA ne ginbim la aceia cari, fdra a H provo-
cafi in interesele lor politice sau chiar economice, au alergat in
numele culturii si civilisaflei omenirii bin funbul Germaniei strim-

www.dacoromanica.ro
 212 Räzboiul nostru in note zilnice

torate pentru ca, prin horbele turcesti, prin pleava bulgarg, prim
violenta naval5 maghiara, nu numai sä apere nebreptatea unbe se
g5seste, pe p5mintul be robie i lacrimi al Arbealului, bar sa im-
plinte aceiasi suferint5, aceiasi burere, aceiasi umi1inf pe pämintut
acelora cari se ribicaserä ca sä inläture bincolo nebreptatea. S'au
strecurat pe lume multe cuceriri, bar niciuna n'a inbráznit s5 por-
neasa fär5 sd aibd constiinta cd serveste un brept i cà urm5reste
ribicarea omenirii. S5 pled ins5 be acasà, turburinb lumea intreag5,
ca sà ai o mai mare parte la praba materiala a p5mintu1ui, sä rat
te multumesti cu aceasta, cinb arunci zeci be milioane be tineri
nevinovati, plini be bunätate, be iubire, be energie in sufletul lor,
inteun mormint pe care toata mizerabila presa be justificare care
ar urma bupá rdzboiu nu va fi in stare sa-1 inchib5, s5 culegi tot
ce omenirea are mai abject ca origine, mai begrabat ca vicii, mai
rapace si mai calator be orice simtiminte omenesti, pentru a le
arunca pe acest bun pämint ospitalier, care a fost jumatate be mie
be ani zib be aparare pentru crestinatate i culturd apärate cu
trupuri rombnesti pang astäzi (Aplause prelungite), este unul bin
acele acte be nebunie istorid be pe care cea mai rafinatà filosofie
politica nu poate curati pecetea be singe inchegat a crimei neispa-
site. Victoria criminalilor are in ea insa i sanctiunea ei, i, ori
bacä este un om, ori bacd este o natiune, cea bin urtnä caut5tura
a jertfei este si cea mai cruba osinb5 a ucigasului (Aplause). Vor
putea sä se bucure be tara noastrá bistrusd pänä la Milcov astAzi;
vor putea &à se bucure be peirea onestei opere be civilisatie pe
care am inbeplinit-o in Dobrogea, colt be Asie, bin care am f5cut
un margäritar al Europei. (Aplause); vor putea sä se bucure be-
solbatii nostri, coboriti in pämintui care ii incunjura astAzi cu toat'd
calba lui iubire p5rinteasc5; vor putea sá se bucure be steagurile
noastre tirite in noroiul cruzimii lor infame; vor putea sd se bucure
be stapinirea peste acele rube, frati, prieteni be aproape cari sint
smulsi, be o bucatá be vreme, nu numai be la ajutorul nostru, bar
be la ins5si cunoasterea suferintelor lor, pe care nu le putem ve-
bea. De un singur lucru nu trebuie sd se bucure ; nu trebuie 55 se
bucure ca au putut scAbea cu citusi be putin energia noastrà su-
fleteascd. (Aplause prelungite.)

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 213

in trecutul nostru multi oameni au suferit. Dan' sintem cva,

nu sintem prin biruinta strámo$ilor nostri, ci sintem ceva numai
prin suferinta lor. Toate puterile noastre nu sint altceva becit jertfa
lor, strinsa laolaltà $i prefAcutä in energie. Si unul bintre acesti
strOmo$i, mare, fiinbcd a fost nenorocit si el, intr'o clipä be su-
premä restri$te, cinb i se zicea : lasá tara $1 bu-te supt lug, el,
Gheorghe $tefan, bin Otte unbe luptd ostasii no$tri la Oituz, a
strigat : bed! &à plec pentru totbeauna be aici cmai bine sd m5
mänince ciinii pámintului acestuia,. Au trecut trei veacuri be la
1650, cinb Gheorghe Vobl $tefan spunea celor vechi aceastä ho-
Mere a sa si fatà be care, nici noi nu putem spune altceva becit:
«SO ne mOnince ciinii pämintului acestuia mai curinb becit s'd gAsim
fericirea, lini$tea si binele bin grape strAinului busman, (Aplause)-
Unbeva, aid aproape, in cobrii Vasluiului, este o bisericutä
frumoasä be lemn be stejar, in care ai crebe cd s'au cuprins ml-
mai teranii bin vecinOtate. in aceastà bisericutä acum trei sute be
ani, Vasile Lapu, isgonit be Tatari, s'a strins cu familia lui $i cu
toti boierii, si a innAltat in flecare zi be serbätoare rugOciuni cAtre
Dumnezeu. Vremea a trecut, Tatarii s'au bus, breptatea fiinb a lui
Dumnezeu, care este crestin, bun $i milos $i bá biruinta celui brept.
Pe pämintul curStit be horbe, si astOzi insA in abincul cobrilor sta
bisericuta be stejar, InfOtisinb in ea o invätäturä asa be mare. Ca
ni spune astäzi, cinb alte horbe au nOvAlit granitele $i ne-au incS1-
cat pämintul nostru cel sfint : in cottul acesta unbe ne-am strins,
sä pästrdm cu scumpatate sAminta be crebinta, $i vom vebea si
noi la rinbul nostru bisparinb negura stOpinirli strgine, $i vom pu-
tea zice ca Petru Rare$, fiul lui $tefan, a cvom fi iaräsi ce am
fost, si mai mult becit atita,. (Aplause prelungite, vii aclamatiuni.}
19 Decembre, 1916.
Cel care ride...
In clipa aceasta, pe IMO cei cari lupt5, cu invier$unare, be
o parte, be alta cu besperare $i furie, mai este cineva, cel
care ribe.
Nu se poate zice ca nu iea parte la luptg. Supt un steag care
nu este numai al au, si el isi mina solbatii la praba bogatei cVa-
lahik la amenintarea Molbovei ispititoare. 51 ai lui se impArt4esc

www.dacoromanica.ro
 214 R5zboiul nostru in note zilnice

be gloria nobilului rkboiu in care artileria bistruge pentru ca pe

urrng infanteria, bijbiinb cu precautiune pentru a vebea bacd nu
cumva e3te un inimic in fara, sA ocupe. Râzboinici, lupfatori, be
sigur, si ei, bar victoriofi, nu. Dacd ar fi fost numai pe binsii,
asthi ne-am pregAti be reculege.rea serbStorilor apropiate in mijlocul
fratilor pe cari i-am scos un moment bin greaua robie milenard
sau, impreunä cu aliatii nostri, am fi pe brumul care buce la tainita
sacalului. Fa" 11 sAsi fi putut atribui beci biruinta, pentru care au
ribicat minile in sus catre patronul germanic, pe care be veacuri il
acop5r cu insulte,ei rib.
Rib be bucuria rinjitoare a bestiei singeroase la veberea tutu-
ror nenorocirilor rgzboiului. Focul ce bistruge casele, sIngele ce
gilgiie bin ränile celor cázuti si celor asasinati, tot ce face pe abe-
v'aratul ostas sá-si intoarca, besgustat, capul si sä bläst5me, bacA
nu victoria lui, macar rdzboiul care cere astfel be jertfe, ii face pe
binsii sä riba. Sint ca javra care, cinb ogarii au incoltit praba,
musca pe furis in ce i se pare a nu se. mai poate apara si urlá
be MCA si be plAcere in acelafi timp.
Tot trecutul li-a fost asa, bin momentul cinb, acum patru sute
be ani, ultima ostire regall maghiarà a luptat pe sama ei la Moltke
si a fost stropsita in picioare be Ienicerii lui Soliman-cel-Maret.
Parasitul se incolkeste be trunchiul care-I ajutà sä se tie, sä
sa se innalte si sl bomine, biata buruianä, be pe culmea cea mai
innaltä a stejarului. Dar cel putin nu-i face acestuia nici un räu.
Ungurul a bescoperit in viata politic& un nou fel be parasitism, cel
care murbareste si cautä a otravi pe acela chiar care-i este apl.
rare si sprijin.
Obat'S era Austria, cu popoarele ei. Ce batjocuil i s'a crutat
pentru cit ii lua Illaghiarul parasit, ce batjocurg, ?Ana la betrona-
rea in 1848 a lui Francisc-Iosif Nu! Pe urmä rasa gerfnartá a venit
.1a rinbul insultelor. Si acum catarat pe sus sfortarile be moarte
ale acelei rase, netrebnicul exploatator, care n'a fost in stare sa se
apere macar, priveste in fall soarele gloriei si ribe, ribe be risul
sfibárii si al insultei.
Germania cea cuminte a viitorului va vébea insä cu burere_ ce
..a sprijinit Germania turbatä be astäzi...
Inca obatä fatä be binsa Mosul parazit isi va face felul.--
20 Decembrie, 1916.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 215

Cei patru.
Club e vorba be pace europeana, nu va grabiji a spune, pt_ntru
scurtare : Germania. Ar fi ofensator fata be ceilalji factori ai unei
biruinji, ai unei cuceriri care sint comune. Cad bumnealor shit paint.
In numele tuturor calor patru s'a facut oferta. Mintea experi-
enta a imparatului Carol Nu a fost pusa la contributie be mintea
echilibrata a tovarasului salt be la Berlin pentru a se fixa mobali.
tatea bemersului. Burian a spus o vorba cinb Bethmann Holwea,
a rostit alta, si be acum innainte nu se va face un pas fara a re-
curge la cunoscuta inteligenja politica a b.lui Czernin, a carui
cekbritate supt acest raport avem noi, Rominii, minbria be a fi
facut-o. Mb observaji in manifestele, pline be o profunba moralitate
crestma, ale celor tuspatru ceva care va aminteste mai bine Evan-
ghelia, nu uitaji a Turcul a trecut pe acolo si Ca Enver e un teolog
be prima forta. Iar finetele be stil vin toate be la Sofia : ele poarta
visibil marca b-Iui Raboslavov, un specialist in toate belicatesele.
x
E abevarat ca multi cam uità. Ei nu crab ca ceilalji trei ar
avea macar rolul pe care-1 are la vinat ciinele care cutreera tufisurile,
abulmeca praba si !era tare cinb pusca si-a facut batoria. Acesti
oameni infeleg ca au murit cu abevarat citeva sute be mii be Unguri,
be Turd si be Bulgari si nu li se refusa onoarea be a fi violat, prabat,
asasinat si incenbiat in casele unor oameni cari stiu be o mie be
ori mai mull ce e omenia becit cel mai subjire ce s'ar putea naste
bin rasa acelora, bar ei sint be parere numai ca si Franja, Anglia,
Rusia, Italia fac o mare nebreptate si o grava insulta cinb numara
numai patru ori opt, cu aliajii lor mai mici bin Europa sau cu cel in
afard be Europa, in loc sa numere bouSzeci si opt cu toate triburile
Senegalului si cu tofi rajahii Inbiei vasale.
Contra acestor uitari, Turcii sint mai inbiferenji. Ei striga
numai, in Parlament, bucuria lor ca erau sa moara si, uite, nu vor
mai muri, ca milionul be Armeni pe care l-au ucis, si aceasta
pentru ca nu mai sint neutri. Dar gurifa contelui Tisza se aube
bin dub in cinb pentru a se sti ca batrinul Gott neamjul, caruia i
se batoreste succesul, este be fapt un ITIaghiar be pe pustä, si ,

www.dacoromanica.ro
 216 RAzboitil nostru In note zilnice

mai ales b. Raboslavov be la Sofia, I3ismarckul 13alcanului, Dunarii,

si Carpafilor, apare la tribund pentru a jubeca si el pe vii si pe molt.
Sint patru, nu ultafi...--Si mai ales cinb acela unul bin frunte
-1111 va mai putea intinbe scutuI lui apärator, nu ulta, omenire prábatá
si scalbatà in singe, ca patru au fost.
20 Decembre, 1916.

Teritoriile de fazboiu.
Ceia ce pare mai greu in r'asboiul be fall este inläturarea
vechilor forme si a ibeilor care le-au beterminat si le conbuc. S'a
beprins lumea in alle räzboaie cu acele toe! si acele forme, si ea nu
baga be seam'a, d in aces! räzbolu isbuteste mai bine, mai r5pebe
si cu mai pufine jertfe tocmai acela care s'a putut besbära be ele
sau care a inceput chiar calcinbu-le in picioare si binb astfel el
caracterul luptei celei nou'a.
Inciocnirile ce au fost pand acum intre oameni lzotarul a
avut un mare rol. El era apärat printr'un sistem intreg be fortifi-
cat!! pe care tunurile mai slabe ale acelor vremi nu erau in stare
sA le prefad in citeva zile, in citeva ceasuri chiar, intr'o gra.mabS
be ruine. Lupta era märgenitA pe un anume teritoriu, be care era
legat fiecare si prin toate amintirile lui, prin toatä mostenirea stra-
mosilor. Cel tnrädacinat mai bine, acela. prin indäratnica lui 'im-
potrivire, izbutia mai sigur.
Acuma insa rhboiul se poart5, pentru idei mari, care sint
ale multor milioane de oameni, pentru interese mari, care leagl
iar5si obsti omenesti foarte intinse, be grupe de nafiuni care ocupä
intregi part! de pe fafa pamintului. $1 el cere innainte be toate
-miscare, bed deslocuire.
Aceste p5rfi pot fi legate numai prin Mare §i e mai greu.
Dar in unele casuri, mai fericite, ele au si legatura, de nemijlocitä
vecinatate, pe uscat. Daca Puterile centrale au putut trece, be si
mai slabe, prin greut'ali marl in care s'ar fi crezut be oricine d
vor peri Mil labavá, acestei vecingtali intre päminturile lor o batoresc.
5i ele au infeles-o foarte bine. Au Mut tot ce li era in pu-
tinfä pentru a o face si mai beplinä. Abed a facut aceasta Ger-
4mania care e in fruntea lor. In ce priveste pe Aliafi, ingustimea si

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 217

siguranja bra fului be Mare ce besparte Anglia be Franta a ingAbuit

o altä asemenea leg5tura necontenità, neintreruptä. Englezii luptà
In Franja ca in jara lor, si, be fapt, militareste, orice punct al te-
ritoriului comun de räzboiu este i fara lor. In alte imprejurAri,
cu aceiasi constiinjà Francesii ar lupta in Anglia.
La Räs'arit o asemenea legaturä nemijlocitä este numai intre noi
si Rusi. S'a fAcut bin capul locului gresala be a se vebea prea
mult hotarut, be a nu se lua nici.:o mäsurä pentru a face bin boua
jeri o singurá basá militarä. Cinb nevoia a abus aici pe frajii nostri
be arme rusi, colaborafia a ramas totusi beparte be confundarea
militara care se cerea,in acjiune, fireste, besi nu in coma nbament.
Simjim urfnärile acestei stall be lucruri, si a le simti aceasta
inseamng si a incerca sg le inbreptgm. Mai ales prin acele relajii
birecte, personale intre oamenii be Stat care fac mai mult becit
teancuri be note si care, inlAturinb prejubecaji si zabarnicinb in-
trigi, pregatesc, prin imprietenirea inimilor, armonia, unitatea sfor-
jarilor. Mica Romanie si marea, asa be marea Rusie vor fi mine prie-
tene, legate intre ele si prin ura, ce le va incunjura, a fiarelor in sfirsit
legate in lanjuri si cu botnija la gull. NIA atunci ele sint ostiri
innarmate pentru interesele lor si ale umanitafil. Iar parnintul pe
care lupta este comun.
La ei au venit aici Rusii, si, oricinb, oriunbe ar cere nevoia,,.
la noi vor fi si pe pamintul rusesc ostasii nostri. Intre altele li-o
va bovebi aceasta faptul cä acela,si dupnan li va sta Innainte.
21 Decembre, 1016.
Serb Mori_

Serbätorile catolice au trecut, si acest articol se scrie in ziva

chiar cinb pentru prietenii nostri francesi, englesi, italleni incepe un
an nou.
Li1 uram tuturorasi mai ales acelora bintre ei cari au venit
aici sá lupte si sa minglie vrebnic be nespusele lor sacrifieii, be
cavalerismul lor legenbar, be munca lor Vara sam5n, be formibabila
sforjare pe care au facuto si o fac pentru binele umanitäjii intregi.
Dorim ca la slirsitul anului 1917 ei sa-si poata zice, intorsi la ve-
trele lor, intre aceia pe cari.i iubesc asa be mult si tocmai be-
www.dacoromanica.ro
 218 Rdzboiul nostru in note zilnice

aceia i-au phAsit pentru a-i ap5ra be mai aproape sau mai beparte,
ca viata lor pe pämint a insemnat mai mult pentru progresul mo-
ral al rasei noastre becit a multor generatii care au trait numai
pentru binele si fericirea lor, ca bin mormintul lor fratii cAzuti spri-
jinä temelia sanAtoasa a veacurilor ce vor veni si nu vor mai su-
feri ceia ce ni-a fost bat nou'd sä suferim.
Poate ca o mai intelegAtoare ospitalitate ar fi stiut sá abauge
la aceste urari, cu care se unesc be sigur si aceia cari au zabovit
sa le rosteasc5, si plácerea unei seH be intilnire prieteneasca, la
foc calb si la inviorAtoare lumina, in sunetul cintecelor be acasa,
care umezesc ochii eroilor. Dar ce sd mai vorbim be lucrurile care,
putinbu-se face spre multarnirea tuturora, nu s'au facut?
SA ni rgsplAtim pacatul mdcar fata be ai nostri, a caror ser-
bätoare se apropie.
Regina Terii lucreazA in fiecare seara, cu Domnitele ei, la al-
cAtuirea pachetelor care vor fi pentru ostasii be pe front o bovabl
a grijei pe care li-o poarta; cele citeva bune cuvinte rom5nesti pe
care le yeti vebea pe pinzA alba', ostasi care aparati la hotare
onoarea Romaniei bupd" ce ati vrut sä-i pastrati intregimea färá in-
trerupere, acele cuvinte care va spun be unbe vine prinosul sint
scrise be insasi mina acestei nobile femei care s'a inbentificat cu
silintile si sperantele noastre.
$i be aiurea vor mai veni asemenea baruri, si mai räu becit
un miserabil ar fi acela care le-ar läsa sd se rataceasca sau sä zä-
boveascd macar. Din multe parti vor veni, neaparat, si barurile
pentru raniti, acelea care ar fi mai potrivite pentru setea lor be a
lua bin nou legStura strinsa cu viata ce 'Area cd se bepàrteaza be
la ei. Binecuvintat sä fie ginbul care ar merge catre fiii buni, sä-
raci si viteji ai Patriei I
Dar si altfel s'ar putea stringe toatd lumea in jurul soliei be
tinar Dumnezeu in chip be om pe care o abuce Cr5ciunul.
Copiii nostri ai tuturora asteaptá sà-i baruim cu semnul iu-
birii pArintesti. In alti ani fiecare babea cit ii era puterea. Acuma
nebun ar fi cine ar mai tine la asemenea beosebiri, cine ar
avea mdcar constiinta lor. Lucrul cel mare nu e, astäzi, sa fim altii
becit fratii nostri, ci una cu dinfii.
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 219

$i ce ar fi oare bacd, obatà macar, innaintea suferinfelor Vara

nume ale Terii, am fi cre$tini bupd voia lui lisus pe care-I serbd-
torim, cum era in ieslele pastorilor, am pune tofi impreund banii
menifi barurilor $i bacd le-am imparfi de o potriva oricarui copil,
dupa vrista lvi si dung nevoile fiecaruia, incepinb cu aceia cari
altfel n'ar avea nimic?
Ginbeascd-se colegii ziaristi, ginbeascd-se publicul, in frunte
cu bunele boamne miloase i creb cii s'ar putea face ceva. Inbrdz-
nesc chiar a crebe ca ar trebui.
21 Decembre, 1916.
Jertfa agonisitel rwastre.
Prin scrisele marturilor striini, prin spusele pribegilor stim,
astazi beplin ce ultimd jertfa am infafi$at stnainului care innainta cu
acea gran turbati be a se hrini, be a se imbogafi pe care el o
numeste vitejie, be i elementul moral lipseste bintr'insa cu be-
sdvirsire. Pe club cdpcdunii moberni n'apabiau brumurile cu banbele
cavaleriei lui hdmesite $i proclamafiile bombastice anunfau osta-
silor lihnifi ca s'au rupt insfir$it licdfile fenii unbe curge lapte
si miere, bin toate parfile orizontului se innilfau si alte fldcdri becit
ale razbundrilor sträinului, $i, club solbafii nostri, parisinb locurile
unbe se ndscuserd, aruncau cdtre binsele o ultima privire inbuiosatä,
ei nu vebeau alta becit norii negri ai focului care, peste Tinuturi
intregi, Ikea intunerec in mijlocul zileh
Arbeau prin voinfa noastri, hotaritd si neinbuplecatd, sonbele
be petrol, bepositele licvibului scump, arbeau hambarele si clibariile
be grine.
Facinbu-si cruce ca pentru o lungd bespdrfire feranul osta$
trecea innainte. Trebuia sa fie si aceasta; ei bine, fie.
Cinb Belgia ndvilita be sefii, mai nobili, ai aceleiasi banbe -
care si-a ems aci tofi pirlacii, pierbea, sub bataia necrufatoare a
tunurilor i prin puterea nebiruita a celor bin urma bescoperiri
himice incenbiare, biserici, monumente, biblioteci, aceia cari avuserd
pina atunci in ele cea mai mare minbrie nafionald, ciici nafia cheltuise
pentru binsele bin abincul timpurilor cele mai marl sforfari $1
tragerea be inima cea mai bevotati, Ii intariau, Isi incremeneau
www.dacoromanica.ro
 220 Räzboiul nostru in note zilnice

sufletul prin constiinfa cd nu se putea o jertfd mai mare pentru

Petrie si viitorul eisi cd au bat-o.
Cinb acum o sutá be ani, Napoleon intra in Moscova, crezinb
ca-1 asteaptd in imensul ores abapost linistit pentru aspra iarnd
ruseascd, Rostopcin orinbui Mil mustrare be cuget arberea acelor
comori care erau pentru orice Rus, nu artd, nu istorie, ci religie.
Si oamenii bin popor care vebeau prdbusinbu-se secularele splenbori
ale Cremlinului n'aveau o clipd inboiald asupra batoriei care se
inbeplinia : Sfinta Rusie ceruse ce i se cuvenia.
imprejurarile au fácut ca a ceastä tard batuta be necontenite
primeibii sä poata ba innainte be toate bobul be griu smuts pd-
mintului cu toate energiile unei rase ; .natura ni-a baruit in ultimii
ani, ca o rasplata batoritd pentru cite le-am inburat, pácura iesitä
bin topirea in abinc a pdburilor bin alte vremuri. Atita bogdfie be
azi era a colo, atitea fägdbuieli ale bogatiei be mine... Dar busmanul
nu trebuie sd-si atingd scopul, sd-si feed satul, sd-si hrdneasca lupta.
Si ostasul romin a väzut fárd pärere be räu, ci cu minbrie, cu in-
corbare noud a sufletului acest prapab pe care voia noastra il
beslanfuise. -
Cad ce alta-i mai rämdsese a ba pentru rdscumpärarea si
intregirea Terii ?
22 Decembre, 1916.
Reintregirea istorica.
Uitul bin marile baruri sufletesti ale acestui rdzboiu crincen va
fi reintregirea istorica a popoarelor. Prin aceasta inteleg acea in-
toarcere la impdrfasirea cu trecutul, acea tovdrdsie necontenita, vd-
zutd aproape, cu strdmosii prin care sint chemate si rdspunb
la apel nu numai toate puterile be astdzi ale fiecdrui neam,
bar si tot ceia ce pänd in funbul veacurilor poate fi un mijloc be
imbdrbdtare si be inbemn. in feta busmanului nu stau, pentru a se
impotrivi pana la ultima sforfare, toti aceia care in present infati-
seaza naliunea, ci si toti cei cari au infatisat-o pe rinb si a cdror
faptd, a caror munck suferinfd si glorie nu e numai obiect be
pomenire in scoli si be inspirafie pentru scriitor si artist, ci putere,
putere vie si tot asa be abeväratd ca a ostasului tinar care trage
glontele ucigas impotriva cálcdtorului be brept si ravälitorului be teri.
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 221

Ceia ce impresioneaza Inca mai mult e ca popoare care, bin

motive politice actuate, fusesera abuse a se besparti be un trecut
in scormorirea caruia vebeau o primejbie pentru cuceririle inbepli-
nite prin revolufii, si popoarele acestea alearga la acele morminte
pe care bunicii lor revolutionari, atei $i busmani ai eroilor, le
beschisesera pentru a spulbera bin ele cenu$a regilor $i a luptato-
rilor. PriveliVea pe care o ba azi Francia este $i supt acest raport
o mare si folositoare invatatura pentru lume.
Fusese beprinsa a incepe toale be la 1789. Atunci s'a risipit
intunerecul, atunci s'au a$ezat basele nezgubuite ale epocei moberne.
Atunci superstitiile $i trabitiife au facut loc binefacatoarei rafiuni.
Ce a fost mai innainte nu poate servi becit obscuranti$tilor $i pre .
lenbentilor in cautare be mucebe tronuri. $i iata ca, asthzi, pe cinb
multimile innarmate se string imprejurul preofilor $i statuile muti-
- late ale Mabonelor se a$eaza, pazitoare ale o$tirilor, lingä fasiile
rupte ale steagurilor, se presinta Franciei spre menfinerea $i luta-
rirea moralei publice serbatori be fiecare saptamina, lupte bin tre-
cutul regal $i, bupa aborarea Ioanei be Arc, avem ziva lui Clovis,
vechiul botezator barbar, $i a intrarii in Paris a bunului print zim-
bitor Henric al IV-lea.
Cine se uita be aproape vebe si aici ceva asamanator. Prea
am crezut si noi ca be la 1848 incep toate, cel mult cu prefata
miscarli be la 1821. Acuma prin lupte mari am trecut $i lupte lungi
-$i tot asa be marl ne asteapta. Ginbul ni se buce atunci la marii
luptatori. In suferinfa noastra 'gra-zava alergam la cei cari grozav
au suferit. Fiecare cuvint bespre binsii e pentru noi ca vestea bespre
sosirea unei nouà puteri razboinice. 51 astfel cei pe cari be atita
timp ii bepartasem prin uitare yin linga noi asa be aproape incit
pare ca intram in umbra lor. $tefan.cel.Mare e be sigur mai actual
becit ultimele alegeri. $i acestea sint schimbari morale care rämin.
22 Novem5re, 1916. '
Incoronarea de la Pesta.
La Pesta se incoroneaza, in momentul cinb milioane be oa-
meni sufär, in formele cele mai grozave, relele unui razboiu pe
care 1-au beslantuit, in trufia $i lacomia lor, innaintasul ski $i toata
canalia biplomatica $i politica be care s'a lasat conbus, tiharul
rege Carol al IV-lea. www.dacoromanica.ro
 222 Rkboiul nostru in note zilnice

Nu pentru acela care inlocuieste pe insu$i incepd/orul m5-

celului grozav si al bistrugerii culturii europene, acumulat5 'n curs
be veacuri, bar pentru oricine se lupt5, chiar pentru acela care
simte c5 infatiseala $i aparà cel mai autentic $i mai beplin brept e,
be sigur, o batorie sa se fereasca be a jigni senFmentul ar,::cral
al lumii prin solemnitAti si ceremonii care nu-si au locul asigzi,
cinb purpura aminteste singele jertfclor $i hermina z5pezile in cire,
pe muntii pustii, ele se ingroapà. Noul mostenitor al lui Stefan cel
Sfint, al bunului cre$tin iubitor be oameni, nu vrea s5 $tie ins5 be
aceasta.
S'a spus : e o mAsurã be precautiune. Fat5 be aj lui chiar,
zestrea ungureasa aplecat5 totbeauna spre rgscoale, bar si feta' be
acei cari au be ginb sä rebuc5 aceasta Ungarie la margenile siric-
tului ei brept national. Se poate, be$1 nu e cel mai frumos bebut
pentru o bomnie s5 faci in gran anumite forme pentru ca sd nu-ti
scape fonbul el insu$i. Dar mai este ceva.
Asemenea solemnitAti le cere asfazi, tocmai astAzi, cinb a
scdpat, be frica busmanului, dub si-a reapatat hotarele, cinb inna-
inteaz5 pe pämintul neamului pe care l-a urit mai mult, acea natie
maghiarã care-I va aclama si pentru cit singe valah se va pArea
c5 vebe in hiarniba solemnä a incoron5rii, si mai ales pi. niru
aceasta. Niciobat5 cuvintele, culese in vechi texte mebievale, prin
care se f5g5buieste pastrarea provinciilor cucerite si abäugirca te-
rilor care au stat oarecinb in leg5turá politia be inferioritate cu
Ungaria Arpabienilor nu puteau s5 aib5 un mai abinc si mai bu-
curos rásunet in inimile gpatrioticex' becit acum, cinb in Thu, in
Olt, in Argeg, in Dimbovita husarul isi abapa calul cu apele ro$ite
be mucenicia noastr5 $i cinb asupra clábirilor in care s'a cuprins min-
brie noastra legitimA flutur5 ling5 steagul zgriptorului german acela
cu strimbd cruce al Ungariei bin nou cuceritoare.
Si, cum acestei natii orice belicatetd be suflet ii e strainA,
ea turn be bucurie, i ur15...
Noi privim cu liniste spectacolul be la Pesta. Trecator a fost
tot ce s'a fAcut contra brepratii noastre. Ca str5bunul invins si el
fArá besonoare, noi stim Cine ne bate astazi pentru pAcatele noas-
tre 0 prin ce virtuti, uitate be mult, 11 putem impäca pe Dinsul.
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 223

lar triumfgtorilor avem sg li bgm un singur rgspuns la striggte1e

be bucurie in care se ascunbe ura contra noastrg: Dreptul nostru
11 vom avea, i alta pedeapsä nu vas mai trebue!
23 Decembire, 1916.
Revelatii nouà asupra
originii rkboiului.
ebouarb be Keyser aratg, in Revue Hebdornadaire bin 18
Tlovembre, cg, in cglätoriile sale prin Asia mica, a observa-t pregg-
tirea be Turci a rgzboiului ccu boug sgptgmini cel pufin innainte
be tragebia be la SeraievoD. I s'a spus pe la 2 lunie, läinurit,
de mutesariful din Naplusa ca i-a sosit in plic inchis ordinul
de mobilisare. Liman von Sanbers comanba la Smirna si Enver
visita linia Bagbabului. Voiu abgugi eu insumi cg visita fgcutg be
profesorii universitari si stubenfii turd la Iasi si Bucuresti, cu
boug luni innainte, in Maiu 1914 era, cum se vebea bine bin bis-
cursuri si conversafii, o incercare be a ne apropia be 13ulgari 5i
cg unul bin profesori, cel mai influent, Seib-lialim, a trecut imebiat
spre Viena si Berlin. La Gard chiar, unul bin ei spunea a c Im-
periul Otoman nu e mort st cg in curinb se vor avea vesti bespre
binsuP> (on en entendra parler). Mi s'a cerut, cam tot pe atunci,
un interview pentru foaia francesg bin Constantinopol a Ounilor
Turci" si toate intrebgrile ce mi se puneau cuprinbeau Obit inten-
t-fa be a-mi stoarce beclarafia cg pacea bin Bucuresti trebuie revi-
suitg. Li-am beclarat, bin potrivg, cg, be si nebreaptg, ea trebuie
menfinutg pentru cg orice Incercare be a se atinge be binsa ar
provoca reabucerea in bisculie a chestiei Orientului si cg noi n'avem
niciun interes la aceasta. Nu $tiu bacg interviewul s'a publicat ; el
nu mi s'a trimes. Pentru cine mg intreba era un singur interes :
acela be a capata o beclarafie be care sg se poatg folosi in favo-
rul Bulgarilor.
Inca un amgnunt. Cinb am conbus la Ateneu pe oaspejii in
jurul cgrora oamenii be bung voinfg, bar rgu informafi, organiza-
sera abevgrate manifestalii be prietenie, bin pragul salii Grigorescu
Turcii au zgrit splenbiba pinzá a pictorului, infafisinb Turcul mort
la picioarele solbatului be linie romin cu baioneta intinsä spre un
nou atac. Toata grupa s'a bat in Igturi cu inbignare si revoltg si
www.dacoromanica.ro
 224 Rázboiul nostru in note zilnice

a parasit obaia, iar, cinb in aula Universitatii, au raspuns la cu-

vintele noastre be piietenie, conbucatorul lor Gelalebin, profesor
be brept constitutional, a amintit ca noi am fost ,,memlecheturile"
grinarele lor si a pretins a Ma Turci ne-ar fi anexat Rusii ori
Austriecii.
Am Inca fotografia in care ma aflu printre binsii. Note le pe
care le-arit luat atunci si le pastrez arata neincreberea ce-mi ins-
pira toata infatisarea acestei visite. Scene le be bragoste be la gat%
nu puteau sa ne insele : stubentii ni sarutau minile si le buceau
la frunte, atunci drib atacul contra noastra era pregatit.
$i in aceleasi zile venia la Bucuresti, ca spion, Mangra.
23 Decembre, 1916.
Pentru ce se lupta
Germania.
Pana la copiii be septsprezece ani Germania a chemat supt
steaguri toata populatia ei masculina; nu se mai alege care e bun
si care e rat!: merg cu totii. Principiul, care a fost pus la inceput
si care a salvat inbustria germangbe a cruta pe lucratorii inbus-
triilor mai grele si belicate pastrinbu-i la usinele lor, a trebuit sa
fie parasit; in locul lor s'au abus cu sila la munca fortata, 13e1-
gienii « fail ocupatie si se va vebea rapebe ce sint in stare a
face, chiar supt cea mai strasnica supraveghere, in cluCrul be clacav
ce li se impune, ace0i maeOri ai csabotagiului,. Armatele sint con-
buse in cea mai mare parte be ofiteri reservisti, a caror pregalire
poate parea bubioasa. 5i, cinb Portia be cartofi scabe necontenit,
cinb ministrul aprovisionarii nationale, von Batociti a ajuns un abe-
varat marlir al functiunii sale, pe care be bimineata pana seara it
hirtuiesc beputatiile cerinbu-i imposibilul, serviciului civil gencral
pune pe toata aceastä lume la bispozitia bictaturii militare.
Pentru ce_toate acestea ? Pentru ce sfortarea besperata care
nu jertfeste numai pe CEi be azi, bar prin miseria si stoarcerea ge-
nerala pune in primejbie vigoarea generatiilor viitoare, insasi acea
energie germana careia civilisatia-i batoreste pe atitia bin cei mai
straluciti represintanti ai ei?
Scopul rasboiului a fost la inceput cucerirea. Programul se
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 353

mai poate gasi in ebitie prescurtata la cite un politician be speta

lui l3assermann, care taie terile ca pe vremea tratatelor bin Viena
ci imparte popoarele bupa placul ci interesul, nu al binastiei, ci al
negustoruhti. Mine francese bin Lorena, mine belgiene; Anversul ca
nou mare port german in Apus, reconstituirea Poloniei ca Stat
vasal, be exploatatie, besfacerea be Rusia ci a Finlanbei, pentru
Suebia, a Provinciilor l3altice pentru Germania insaci, a Sub-Ves-
tului intreg pentru marele Stat rutean a carui capitala, bupa cerin-
tele unei ctiinte austriece ab-hoc, ar fi fost Chievul ci care prin
Obese, prin porturile Crimeii, ar fi bispus be mama Neagra in-
treaga. Austria ar fi creat ea un Stat iugoslav be clientela. Pentru
crebinta ei Italia avea fagabuinta coloniilor francese bin Norbul
Africei, macar a Tunisului. Egiptul ar fi cant in guca lui Enver,
plus Caucasul rusesc, ci, baca ar fi isbutit sa inlature pe, Ruteni,
ar mai fi avut ci Crimeia: o comunitate mohammebana pentru fo-
losul intreprinberii comerciale germane! Iar lumea ar fi acezat pe
Wilhelm al lI-lea intre acei oameni be geniu cari, bin citeva lovi-
turi, au schimbat fate lumii ci pentru secole intregi.
S'a vazut insa ca aceasta nu se poate. ,,lbeile lui l3assermann
sint folositoare boar pentru aliati ca sa arate pana unbe poate
merge, ci in neizbinba, orgoliul germanic ci pentru a face chiar pe
neutri a-ci lua masurile pentru a preveni inbeplinirea acestor planuri.
De la Mama incoace s'a vazut limpebe ca, multamita uriacei
puteri a patriotismului franc6s, vrebnic be cele mai frumoase tim-
purl ale anticitatii, ci spontaneii creatiuni a unei mari armate en-
glese, la care imperialictii bin Berlin se acteptau ci mai putin becit
la insaci beclaratia be razboiu a Angliei, In Apus nu se poate räzbi.
Yserul, Verbunul au bovebit aceasta fall inboiala. Luptele be la
Somme, reluarea terenului la Verbun au mai bovebit apoi ceva: ca
acest Apus eu o mai buna pregatire, batorita unor marvechi trabitii,
unui mai mare numar be lucratori ci unei inteligente mai vioaie,
poate sa scoata octiri ci mijloace superioare, capabile de a ris-
pinge pe duman de pe lnsesi teritoriile ocupate. Germanii obiec-
teaza ca biruitorii se gasesc in mijlocul unor MO putrebe be carne
omeneasca ci ca ei vor mai intimpina bouasprezece linii be retra-
gere; acestea nu slabesc faptul parasirii be teritorlu prin inferiori-

www.dacoromanica.ro
 354 Inzboiul nostru in note zilnice

tatea be mijloace, pe care nici marea pregAtire bin aceasta iarngt

n'o va putea inlalura-
$i atunci rat-nine o singurá cale: ofensiva in Ra'särit. Dar
aceasta s'a aratat imposibilä dincolo de linia intiritä de Rusi §i,
iarAsi, succesele lui Brusilov, oricit be scump platite, au impus Inca
un abev'ar bin acelea care nu se pot rgsturna: a Rusia mai poate
da o biruitoare ofensivd.
S'a pus in scertà atunci, pe socoteala noastrà, cei mai slabi,
marea brama a lui Hinbenburg. Impresionanta, be sigur, pentru
tofi, nespus be bureroasä pentru noi. Dar resultatul nu abuce nici
pine pentru Berlin, nici primeibie imebiata pentru bepgrtatul Petro-
grab. Inima Rusiei n'a gäsit-o pentru a o rani, nici geniul cuce-
ritorului din 1812, cu atit mai putin desperarea indraZnefului ge-
neral dm 1916. $i pentru a se atinge finta borita in Ost aceasta
ar trebui.
$i totusi, pe cinb, alaturi be aceasta bram5, se face zgomot
mare in jurul comebiei unei pki cu conbifii misterioasecumparà
si b-ta ; preful il vom fixa pe urinal ràzboiul e urmgrit cu cele
mai vajnice Sforfki pe care le-a facut vre-obatà un neam, cu acea
hotgrire be a merge p5rtà la sinucibere care nu poate sa nu bea
simulacrul macar al victoriei.
Care e scopui, hinbca, be sigur, anexarile nu vor veni, caci
Aliafii nu vor fi zbrobifi ?
Se spune : Germania se luptà pentru a nu fi amputatä. Dar
poate fi vorba numai be Alsacia si Lorena. Se lupta pentru ca sd
salveze Austro-Ungaria neatinsA pentru ca sa asigure Bulgariei Do-
brogea si poate ceva mai mutt, pentru ca sä bea Turciei bespagu-
bi-i! Crean cine vrea cá Wilhelm al II-lea e asa be «tanbru,
pentru Aliafii sa'i be azi!
De fapt, e altceva. Lupta se dä pentru ca un regim intreg
sa nu iasi compromis, pentru ca o autoritate sä nu ramlie umi-
lit& pentru ca o intreagg ordine de lucruri sa nu se zguduie.
De pe terenul politic international, lupta s'a stramutat astfel
pe terenul national social. $i busmanul contra c5ruia luptà cava-
lerii evului mebiu cu Lohengrin in frunte nu e nici Francesul, nici
Englesul, nici Rusul, nici ceilalfi, ci un intrg popor care se crebe
gata be cele mai legitime revenbicdfii,,poporui german el insusi.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 355

Dar aceasta va face numai ca victoria contra unor principii

vechi si unei clase conbamnate sg fie si mai mult binecuvintatg
be toate veacurile ce vor veni!
24 Decembre, 1916.
Datoria cea d'intAiu:
Initiativa.
E mai mult be lucru azi becit oricinb. Daca ar H numai acel
front be onoare, azi, be rgsbunare si be refacere mini, care chiamä
pe- orice om in stare sä resiste asprimilor naturii tininb in ming
o puscg pentru busmanul care ni-a cglcat pgmintul 1 Si aceia insä
cari nu pot face acest lucru, cel mai mare si cel mai nobil, au o
chemare in zilele pribegiei si preggtirii, care nu trebuie sd fie 5i
ale bescurajgrii si fugii prin lumea largg: ajutorul, prin tot ce $tiu
$i prin tot ce pot, al frafilor lor.
Pentru aceasta cu totii nu sintem prea multi, si nimeni bintre
noi nu e prea slab. $i cel bin urmg cuvint, cea bin urmg miscare
a fiecdruia poate sg fie o contributie la inbeplinirea acestei batorii.
Cgci ce fAceau obinioarg mucenicii, in clipa chiar a mortii, becit
sg rosteascg un ultim cuvint care bevenia apoi pentru cei rdmasi
izvor be noug silinti pentru ca sä abucg bomnia lui Dumnezeu pe
pgmint ?
A trai pentru tine $i fie macar pentru familia ta, $i MI
pentru tofi ceilalfi, e astazi una din acele crime morale cari dis-
califica pe un om pentru totdeauna. Acela care s'a isolat astfel
pe sine dintre alfii, prin egoism, merita ce, o viald intreagd, sd
fie isolat de tofi ceilalfi, prin despref. Caci el a fost un desertor
miserabil al datoriei sale sociale $i nafionale, care $i-a lasat to-
vara$ii neajutali in luptä, ranifii neingrijifi $i morfii neingropafi
Atitia vor striga insg : bar ce putem noi face ? Cine ni-a bat
orbinul, instructiile si mijlocul be executare ? Ce face' abministratia,
ce face guvernul, ce fac tog aceia cari ei trebuie sg ggseascg si
s5 inbrumeze energiile ?
Cunosc si eu acest striggt, si i-am rgspuns aiurea. Fiecare
organism politic e o masing alcgtuitg pentru un anume scop. Dad"
rgsdre alt scop, trebuie sg incerci a o adapta pentru binsul. Dar

www.dacoromanica.ro
 356 Rãzboiul nostril in note zi1nice

baca totupi nu merge, baca resorturile nu pot functiona altfel, bacd

in miparile ce incearcS, piese se besfac pi se pierb, ei bine, tre-
buie sä faci ce se fScea innainte be inventarea mapinei, care e
Statul cu toate ale lui. SS lucrezi singur, sd-ti regasepti initiativa
pe care o sacrificasepi aceluia care azi nu mai poate räspunbe la
nevoile zilei.
Cinb Isus a inceput bumnezeiasca lui prebicS, el n'avea un
inbemn be la Pilat bin Pont, pi Ana ori Caiafa nu aleseserà pe
cei boisprezece apostoli. $i totupi unul pi altii erau buni pentru
lucrul lor apa cum li-1 cerea forma pi trabitia Statului roman pi a
Societatii religioase ebraice. $i creptinii bin catacombe nu ceruserà
pretorului Romei o said be intruniri, precum la agapele care uniau
pe sáraci pi pe bogati, pe lipsitii be ieri cu cei cari ieri incd se
ghiftuiau, nu se trimeteau provisii bin grinarele publice. Ci fiecare
asculta be poruncile, care pot rasuna totbeauna, ale inimii tuturora.
Spun lucrurile acestea nu be altceva, bar un ziar anunta a
ieri au murit be foame pe strázile Iapului, pline be blänuri scumpe,
boi pribegi cari aveau be sigur mamaliga in satul lor, bar n'au
vrut, ca atitia bomni maH, sä stea supt orbinele sträinului pi ve-
niserd aid poate ca sä moara pentru patrie, be pi nu inteun colt
be strabá ca nipte cini fläminzi...
25 Decembre, 1916.
Spre altà armatà.
Intre alte urmari ale räzbolului be fail, care pune pentru
intaia oarS in mipcare toate resorturile, in mare parte necunoscute
sau rau cunoscute, ale uriapelor societäti moberne, va fi pi aceia
be a preface rázboiul insupi, in elementele care conlucreaz5 la bin-
sul. Propaganba teoretica, oricit be elocventá pi be harnica, nu
putea face ceia ce face priveliptea insSpi a lucrurilor.
De pe urma Prusiel be la 1806 s'a rdspinbit in toata lumea
crezul, inbreptatit ca moralà socialä pi nationala, cä o armati nu
e o ceatä be specialipti cu leafS, care nu face alta becit 81 aptepte
rSzboiul pi sg-I poarte, care se ginbepte numai la rAzboiu pi se
folosepte numai be pe urma lui. 0 armatä este o natie in arme.
51 pacifiptil incuviintau pi el noua teorie, fiinba, ziceau ei, räz-
boalele vor fi mai rare, mai scurte pi mai putin cumplite, be vreme

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 357

ce atita lume va fi amestecatä, cu toate interesele ei, in marile

främintdri ale luptelor.
Se intimpld insa supt ochii nostri altfel. Miniile popoarelor
unele impotriva altelor abuc elemente be sentiment care erau
necunoscute specialistilor militari pe viatd, gata totbeauna sd se
crute, ca niste colegi cari slujesc supt alte steaguri, astdzi, bar fac
tot o meserie. Complicatia rdzboaielor be milloane, bin care e asa
be greu sd se bescurce cineva, le face mult mai lungi becit cele-
lalte. Si inviersunarea omului smuts be la toate rosturile lui fami-
Hare si sociale e mult mai strasnica becit a cavalerului burlac al
luptelor.
Si rdzboaiele se fac mai räu cu acesti ccetatenix rezervisti,
cari se bau greu la brazbd si au nevoie be timp pentru a se simti
ostasi. Oricum, pregátirea lor continua nu poate fi inl3cuità prin
urbinul be chemare. Si o mare multime be solbati greoi si nebi-
baci nu face cit o mind be oameni sprinteni si isteti. Oricum prac-
tica, experienta li lipseste, spre besperarea, abese ori, a ofiterilor.
Cine ar putea spune astázi ca atitea mii be specialisti cazuti pe
front in Franta n'ar fi folosit mai mult la cuptorul si la masina
lor pentru insdsi apararea nationald ?
Solbatii de carierä ai lui Napoleon al III-lea n'au fost biruiti
be solbatii de datorie ai Germaniei pentru insusi caracterul care-i
beosebia, ci pentru inlesnirile pe care unil le aveau si care lipsiau
celorlalti. Este evibent insa cd -in armatele be azi a lipsit prea
abesea bespretul be moarte, inbeminarea, nervul solbatului care a
vhzut si alte lupte si in jurul cdruia mai mult becit in jurul find-
rului ofiter se poate stringe si reface energia tuturora.
- A pästra principiul ca oricine apartine Patriei, intdiu si apoi
familiei si lui insusi si a intrebuinta totusi pe fiecare numai unbe
poate folosi mai mult, aceasta va fi sarcina cea mare, bar si gin-
gasa, a viitorului.
25 Decembre, 1916.
Serbätori.
In bätaia tunului si in fata turbatului puhoiu nesätios al nä-
ouälirii intimpindm, crestineste smeriti, bar nu §i nationaliceste be-
moralisati, aceste zile ale Cráciunului.

www.dacoromanica.ro
 358 Rkboiul nostru In note zilnice

Le ziceam serbgtori obatá si le petreceam. A venit soarta, in

toatá asprimea ei, pebepsitoare si inbreptAtoare, si ne abuce innapoi
la vremile prigonirilor, cinb ostasii lui Deciu si ai lui Diocletian
cAutau pretutinbeni pe oamenii Dreptatii si ai Crebintei pentru ai
jerti si a face ca prin sacrificiul lor stApinirea fortei . be -Stat sA
báinuiasca mai beparte peste grumazul robit al omenirii. Ca si acei
b'intalu crestini,' ascunsi in catacombe, refugiati in Tebaibele pusti-
ului, intr'un colt be tard ni ribicam inchináciunile, in care, porninb
be la burerile trecutului, be la amaraciunea presentului, cutezAm in
numele Domnului s'à ne ginbim la alt viitor.
Ca si aceia cari bäbeau asa be bucuros pe mucenici bin mij-
locul lor, noi nu mai vebem in acest hram al legii be iubire si be-
mild becit cel mai frumos simbol : acela a buhul lui Dumnezeu
nascut in iesle intre pástori se vesteste regilor lumii prin steaua
cAlätoare a ibealului si cd in zabar ucib o lume intreagd be copii
ostasii lui Irob pentru a g5si pe pruncul in binecuvintarea zimbi-
toare a cAruia stä puterea care va zbrobi toate legiunile Romei.
Alta bat5 ne bucuram noi pentru cd altii crezuserd si suferi-
sera, AstSzi, cei mai multi beparte be cei mai aproape ai nostri
ori plinginb bupa binsii, iar unii si bespartiti be vatra agonisitei
lor in care baciuieste grosolana insultà a ostasilor lui Irob, pAtati
be singele pruncilor si al femeilor care i-au aparat pe binsii si in-
säsi cinstea lor, noi crebem bin toatä puterea sufletului nostru si
suferim pentru ca bupd noi, pomeninb zilele ce am trait, urmasii
nostri sä se bucure.
26 Decembrie, 1916.
CATAretii.

Pe straba plina be lumea ce venise spre a se bucura be

soarele acestei primaveri iernatece, insultaloare pentru burerile
noastre, bin mijlocul amestecului be zbrente teranesti si be frumoase
blànuri purtate prin noroiu be acele fiinte incorigibile pe care, ca
si pe virtuosul lui Horatiu, nu le-ar inspaiminta nici ruinele lumii
intregi, räsári o ceatä be calareti.
Erau putini la numar si foarte obositi, bar infipti cu un fel
be inbArátnicie pe cAlutii lor rupti be brumuri grele si iuti, cari
päreau si ei cd lovesc cu ciuba in asfaltul inghetat al alor neum-

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 359

blate be busman. Uniforma ajunsese foarte simplä, si sumane be

tara coperiau ram'asitele postavului albastru $ters be soare si ploi.
Caciuli marl brum5rii sfibau parca lumea intreagl Nu mai era vre-u
osebire intre ofiteri si solbati : pustile Obit intrebuintate se tineau
strins, ca intr'o imbralisare besperatà, be spin'arile birze ale unora
ca si ale altora. Nu salutau galoanele late cari impobobiau bes valul
multimii, si in ochii tuturora era ceva pe care rin 1-am mai vAzut
panä atunci : un fel be minie incremenit5 in avintul ei ce cauta
necontenit un busman pe care nu 1-a putut invinge.
Treceau tkuti si aproape neb5gati in samA, r5m5site ale unui
escabron frint in suprema incorbare pentru apArarea unui colt be
lard pierbut. Nu-i tinea in sam5 nimeni: ce simtire mai poate fi
pentru o asemenea priveliste cinb se v5b raniti busi in spate si in
colturi be strabe pribegi mor visinb bucata be pine pe care minbria
lor i-a impebecat s'a o ceard ! $i apoi era soare calb si cer limpebe,
si suferinta cea grea n'a vestejit Inca toata" frumuseta acestei teri
obat5 asa be fericità.
Daca ar fi fost insä in aceast5 multime un strigat cdtre patrie
la veberea acestor aspri martini, baca bin piepturi s'ar fi smuls
florile pentru a cäbea asupra lor, maiestatea acestui spectacol be
minbru nenoroc ar fi fost imputinatä.
Asa insá ei veniau be i mai beparte becit locul unbe s'au
luptat pentru ultima oará- Nu erau ni0e necunoscuti, cAci i-am vázut
be atitea ori, aproape in acela$ port pe aceiasi aluti m5runtei, cu
acelasi fulger in ochi, care n'a putut trsni si ucibe. Veniau bin
oastea bdtut5 a lui Mircea batrinul, be la Nicopolul cruciatilor, bin
pAburile Rdsboienilor, unbe nici mAiestria rzboinica a lui Stefan
nu-I putuse face a r5sbi un busman nesfirsit la numar ; intov5rd-
iserd pe Rares-Vob5 in fuga lui binnaintea bataii lui Dumnezeu
,,pentru pacatele lui" si inteurt colt be Arbeal, la r5sdritul soarelui
Vazusera' pe Mihai jertfit si nu.1 putuserä apara.
Iar acum ei mergeau spre viitor, spre cel be mine sau spre
cel be peste multi ani. Mergeau spre isp4ire i spre räzbunare,
pentru tot ceia ce am suferit be cinb sintern.
26 Decembre, 1916.

www.dacoromanica.ro
 360 Räzboiul nostru In note zilnice

Unitatea nationalá in
nenorocire.
Decenii intregi am vorbit be unitatea nationalg, be nevoia fi-
reasd a vietii fratelui cu fratele, be Intregirea lucrärii aceleia marl
si grele cinb un Cuza-Von, un Rogalniceanu, oameni harnici, in-
felepti si prin urmare si fericiti ai Unirii be la 1859 au facut bin
Molbova si Tara-RomAneasca un singur trup. Dad la .10 Maiva
era alt obiceiu, n'a trecut un 24 Ianuar" un 3 Maiu", Mil sa,
se vorbeasd be viitoarea obste romäneasd liberS, arAtinb-o asa be
aproape, incit multi crebeau cd e un lucru ca pentru anul viitor,
ba Inca si asa be usor incit fiecare bin ascultátorii entusiasti"
putea crebe d s'a plata cu aplausele pe care le-a bat, racinb atita
sacrificiu cu aceasta, <entusiastuluiz orator.
Semn be bucurie, be linistitä asteptare, be serbare solemnã
ajunsese a fi ibealul national". Dupà ce cutreerase toate salele be
intrunire, preferinb ,,Dacia" bin I3ucuresti si pentru numele ei be
bun augur, el incepuse a dlca si pragul circiumelor. Se fAceau si
alegeri si manifestatii pe dpra'rii in numele ibealului national, si
guri be betivi il alipiau in strigAtele lor be numele aceluia care li
blbea pima....
Cine sä creabá d sfinta cetate se gaseste la capatul unui
Drum lung si greu, unbe la fiecare pas se intilnesc oasele spälate
be ploi si uscate be soare ale celor cari pe alM cale becit a fes-
tivitatilor, cu sau Fara banchete, ajunsesera 'Ana acolo si se ingro-
paserä multamiti d in zare se besluseste tinta mareata urmärit'a be
binsii! $i cine sa-si inchipuie mai ales c5 pentru a se largi Patria
In hotare trebuie lárgita intäiu, in putinta ei be iubire, be luptä §i-
sacrificiu, inima fiecáruia, toate cele bin afará nefiinb becit o res-
fringere a celor care inbelung s'au pregatit inlauntru, fapte sufle-
te01 prefacute, la capatul pregatirii, si in abeväruri ale materiei I
leri am pornit spre Arbeal. S'au bus acolo si suflete mad,
care murinb, s'au mirat totusi d atitea primejbif asteptau speran.
fele frumoase care-i arbeau. Acuma sintem in apgrarea besperatá
a budtii be pamint ce mai tlnem si Ind si aid ajutorul Aliatilor
ao§tri are in sama lui o mare parte bin opera befensivã. $i totusi

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 361

am putea fi mai aproape deeit oricind de Ardealul visat. Azi pri-

begia stringe in citeva oraoe molboveneoti Romini bin toate pártile-
SA ne reculegem, in abevär, nu numai in cuvinte. Sä träim
inläuntru unnatea noasträ nationall S'o träim cu puterea cu care
creotinii be la inceput, inchioi in temnite, faceau bin sufletul lor
biserica nevdzutd i neatacabild a lui Dumnezeu celui viu. Toate
,catebralele uriaoe ale sutelor be ani erau in hotdrirea nezgubuitd
pe care cu citeva zile innainte be chinurile mortii o luaserd mar-
tirii.
Decd, mai innainte, a osebi pe Rominul bintr'un loc oi pe
Rominul bin alt loc pentru altceva becit pentru ca fiecine sä iu-
beasca pe altul mai mult becit pe sine era o greOald, azi e o crimd.
Cei ce vdb Molboveni, flluntenk Arbeleni in asemenea momente
sint nevrebnici be a-oi avea un loc in mica Patrie be care pretinb
.a fi legati pentru a nega Patria cea mare. Un singur bar ni poate
face nenorocirea : unitatea nationald bin Iduntru- De ce sd-1 refusarn
el pe acesta?
26 Decembrie, 1916.
Ofiterli francesi din RomAnia.
Amestecate cu uniformele noastre, la Bucureoti ori, azi, la
Vaslui, la Birlab, la Iaoi, pe frontul insuoi al luptelor se vdb ace-
lea, care nu sint strdine, pentru cd nu le-am pierbut niciobatá bin
vebere, in triumfurile, incerchile i revanoa lor, pentru cd be ele
am legat totbeauna o veche recunootintá i, in ceasuri be recule-
gere, oi cele mai mari sperante, ale ostaoilor Franciei. Oriunbe le
vebem, ele tin calb inimilor noastre, prin ce inseamnd ca nobild
kotdrire be a jertfi tot ce bd viata pentru scopuri care-i sint su-
perioare oi o senind i voioasä bemnitate in a sprijini oi a invinge
oHce greutáti.
Acest avint cdtre muncd i suferintd, aceastä sublimd sete
be a cduta oriunbe un om s'a chinuit pentru breptate oferinbu-i o
frdteasca mingliere oi intinzinbu-i sprijinul unui sfat bun i-a abus
oi aici, unbe s'a fácut o jertfd pe care, cu toate lacrimile noastre,
n'o beplingem, pe aceoti oaspeti. Cutare bin ei a stat intre gloante
el obuse in fruntea batrinilor nootri militieni, ca vechii cavaleri
Ze la Nicopole, contra altor pdgini, in fruntea teranilor innarmali
www.dacoromanica.ro
 362 RAzboiul nostru in note zilnice

ai lui Mircea-cel-Bâtrin, altii cerceteazd impreunä cu noi pe ce cal

be burere nottä se poate gAsi taina biruintei,$i intre ace$tia este
unul care a smuls-o aceluia$1 bu$man pe cimpul celor mai mari
silinte ale lui; intregi servicii tehnice sint inbeplinite be inteligenta
lor clard i plina be stralucitoare initiativa pentru ca o mai bund
orbine sá se introbucá intr'o armata care numai astfel poate salt
atingl tinta. Pe cei mai multi insä ii vebem, zi be zi, ascun$i cu-
no$tintei meritelor lor i oricAror laube, aplecinbu-se asupra patu-
lui be suferinta al osta$ilor no$tri.
Ei cunosc astfel cea mai bung parte bin poporul nostru $i,
pentru a fi mai limpebe, singura Romänie be care trebuie sá se
vorbeasca.
Se vor intoarce acasd. Vor gasi acolo poate $i nerabbári,
chiar unele mmli, venite bin setea ca lucrurile ad' fi mers bupã
acea borinta pe care realitatea n'o poate ajunge bin urmd totbea-
una. Ei vor sti ce sd räspunbd zvonurilor unei critice zàbarnice
pentru ca vor fi väzut in aceia cari s'au fácut bin nou sánAto$i
prin silintile !or ce a fost insu$1 acest suflet romänesc, a$a be
gata pentru orice sacrificiu, a$a be mobest fatd be ce a putut in-
beplini, a$a be rgbbátor in suferinta sa care nu a$teaptd and rás-
platà beat Dreptatea. Va ajunge astfel pand in Franta, la jubecata
careia tinem a$a be mult, cuno$tinta unor victorii morale care nu
se pot insemna in scurtele buletine bureroase ale retragerilor. Si
vom avea sä Ii multdmim $i pentru aceasta oaspetilor no$tri.
29 Decembre, 1916.
Devotamentul celor micL
Am intilnit pe un vechiu prieten al mieu. E Deamt, un
Neamt care $tie multà carte, care a refusat sá mearg5 in America,.
unbe are rube bine situate, care acum in urma a plecat bin teri-
toriile ocupate fiinbca nu vrea sä träiascd supt Netnti, cgrora nu-
mele lui Ii 1-ar fi recomanbat $i care, ajuns aid, a cerut sä i se
bea un lucru greu pe care sá-1 faca. 51, cum e slab, acuma e Un
Neamt bolnav, care tu$e$te.
$i Neamtul mi-a spus ce urmeazä:
Plecasem bin Tirgovi$te in ultimul moment. erau boua-
zed i trei be vagoane, pline be bani citeva milioane, be mu--

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 363

rtitii, be profesori be la scolile militare be acolo. In gara Titu

bateau tunurile busmane be la Matasaru. $eM, eroic, fugise, si be
,ce ar fi ramas mecanicii ? Eram o praba be rdzboiu sigura.
Atunci m'am bus bupa masina care trebuia. 0 auziam suie-
rinb beparte. In Contesti era cineva care nu fugise. Plouau ghiu-
lele naprasnic, bar aceasta n'a impiebecat pe omul nostru sä lege
singur masina si sa puie trenul in miscare. Am scapat si tot ce
era cu noi a scapal. Ce s'a facut cu mintuitorul nostru nu stiu. i'l
chema Sinbrilaru.
Am cautat acest nume mobest intre ale celor cari s'au bu-
curat be Romania be ieri ca s'o uite azi, si nu I-am gasit.
29 Decembre, 1916.
Tipuri de azi.
Cit sint be urite, nenorocirile i$i au si ele hazurile lor. Pe
cinb la oamenii serio$4 cari muncesc si se ginbesc, cari jertfesc $i
infrunta, ele creiaza marete figuri be luptätori fait' flick pana la
capat, personificari nobile ale celor mai frumoase $i mai rare
calitati omenesti, topinb statui uriase in focul luptelor pierbute $i
ale terilor arse, pe omul care, sufleteste, e o faptura be rinb, ele
nu-I scabcad nu se poate, ci-I rebuc, peste sfarimaturile for-
melor cu care i.a invesmintat norocul, la ceia ce sint in abevar.
$i atunci se vebe acest lucru interesant si plin be o mare $1 bum-
nezeiasca morala : bin borbeiul suferintelor stramosesti rasar colosi
pe crestetul carora pare ca se sprijin be sus toate sperantele Pa-
triei, iar bin minbre case pline be toate bogatiile celei mai rafinate
civilisatii alearga inspaimintate, cu o comica zgubuire a intregii lor
fiinti, maruntele, livibe mutre rebegite, care gesticuleazä si OA tre-
zinb la orice spectator un ris care-I face sa uite Ca acest zbucium
caraghios se incabreaza intr'un cer inrosit be flacarile incenbiilor
si ca in fuga lui mititelul acela zgubuit be toata miselia sufletului
au josnic atinge cu piciorul bescult cabavrele inghetate ale marti-
rilor cari 'Jana la sfirsit au stat.
Nenorocirea noastra nu putea fi lipsita be asemenea tipuri.
WA' bomnul ori boamna care tpleaca in Rusiaz. Chiar si
acuma Romania mosiilor si a ifosurilor sale a bevenit, cum MO-
-buia si Falkenhavn pentru asemenea f antoe, un .zloc putin con-

www.dacoromanica.ro
 364 fazboiul nostru fnnote zilnice

fortabil,. I31Anurile si catifelele se pot murbAri prin contactul at

miseria pribeagd care se ingrAmAbeste. Ca sA joci cArtile be la,
miezul noptii innainte, nu mai este lumina electricA. Furnisorii, im-
bulzip be comanbe, nu mai servesc la timp. Ca sä ai o consumatie
belicatk trebuie sä astepti norocul unui curler biplomatic. $i co-
municatul nu sunA tocmai ca o invitatie la bal. Atunci,Iti abuci
aminte cl un Or al patrulea a scris un articol contra Germanilor
si, cum esti sigur cd vei ba cu ochii be ei, hai la pasapoarte, la
bepositele I3Ancii Nationale, unbe poti zice cA ai lásat si mantis-
criptele cugetArii tale, si la zaraful care, vai, a crescut pretul rublei.
D-ta ce te fad? Cinb pleci ? SA cerem Guvernului un tren",
strigA viitorul emigrat, care vebe innaintea ochilor, nu teri care
si ele se lupth si sufAr si au bucuria be a abaposti musafirisi ce
pretentiosi musafiri !care se poate inchipui, ci otelurile be lux ale
amintirilor sale be obinioark confortul pensiunilor be familie pentru
milionarii exotici, listele be mincare potrivite pentru toate gusturile,
teatrele, concertele, balurile gata sA primeascd in valuri be lumina
si be musicA pe nobilul bomn levantin care binevoieste a-si tirl
pana acolo uritul trinbAviilor sale. Mon cher, trebuie reluath viata,
obatA ce clovitura, n'a izbutit. In urma, sint boar acele milioane
pe care natura le-a sortit ca sA sprijine greul vietii pentru altii,
cei cu belicatete erebitare. Ion va pazi casa be Nemti, se va tir-
mozi cu binsii, ii va rapune, cad are spinarea bunA si nu moare,
ghiorlanul, cu una cu bouk si apoi, cinb arcurile be triumf vor fi
gata, el ne va instiinta cinb putem face, conform programului, in-
trarea triumfalà in costumul lui Mihai Viteazul. c poftiti, cocoane,...
Cel mai mare bespret pentru persoanele care-si buc curcile
sit vasele be toaletA in Rusia il cere insA acelasau aceiacare
crAmine,. El e informat ca Germanii,cari, si pentru acestalalt tip,
neaparat vor veni,sint persoane belicate, cari stiu sä recunoascA
beosebirile be ebucatie si bau bovabA be un savoir vivre extra-
orbinar. Evibent cA vor pebepsi pe toll aceia cari.i vor fi suparat
cu arma sau altfel, bar e cbreptul cuceritorului,. Ce ar putea face
InsA unor oameni cari au bat bovabA totbeauna be o perfect& mA-
surA in toate, bed si in politick si carl mai au si boi veH rämasi
la Bucuresti, plus citeva rube sarace care au scris continuu in b-
ile plAtite be bb. Czernin si von bern Busche ? A tout seigneurp-

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 365

tout honneur, toata cinstea cui se cuvine... Fara a mai pomeni ca.
Ouvernul nu e bun, si atunci, baca Germanii ar face boar. altul, .

recurginb la bunavointi care n'au fost bestul be apreciate ?

in jur o tail lupta be moarte, real, serios, tragic. Pe scena
vanitatitor, care s'a restrins treptat, o comebie, veche si trista, cu
bepgrtate origini fanariote, continua. Doua paiate se agita, sarinb
si ciripinb. Pe pieptarele lor albe este insa o picatura be singe
care n'a curs bin vinele lor... Si cei cari o vab nu mai pot ribe.
30 Decembre, 1916.
Corbii.
La noi, la Valeni, pe vremea aceasta be alba zapabä, acope-
rinb viitorul be verbeata al cimpiilor si bealurilor, scatii cu gusa
verzuie se zbeguiau prin ramurile pline be chiciura ale pomilor
pustil si une ori vebeai bescoperinb cu multämire saminti uitate
vreun botgros, care-si ribica bucuros gitul insemnat cu o pata be
singe. far cite vrabii erau in corcobusul be la fereastra asteptinb
ce cabea bin scuturatul covoarelor si bin risipa farimaturilor be
bimineata nu creb sa mai fi fost aiurea.
Pe cinb reprezentantii culturii strica acolo agonisita multor
ani be laborioasa saracie si fac bin plumbul literelor purtatoare be
cultura gloante pentru a ba jos si pe cei bin urma aparatori ai
pämintului nostru leqiuit, be-asupra Iasului batut be griji se rotesc
corbii.
Niciobata n'au lost mai multi becit anul acesta, cinb miia
celui mai tare li gateste cea mai scumpa praba, a omului titian Si
ei nu ciugulesc prin besimea zapezii, ci sus in zboruri incete cer-
ceteaza zarea : isi chiarna aliatii si li pare raiz Ca este dee sa-i
impiebece be a veni. Vorbesc bin ciocurile lor lungi, brutale, lacome
in limba lui Götz von Berlichingen si a lui Prokop von Rabenstein
si in rotirea lor necontenita si stäruitoare par a fi aeroplanele asa-
sine care anunta pe ceilalti ucigasi; mai mull becit vulturul heralbic,
cu limba be napirca si cu negre aripi rasfirate, ei inseamna era
noua care vine asupra omenirii cu steagurile Prusiel.
Bici noaptea nu te scapa be urrnärirea lor. Pe turnurile Mi-
tropoliei, prin firibele Palatului, pe mice innaltime ei se abunä tar-
ziu in sfaturi lungi, aprinse, supt cerul lureinat in nori be o luna

www.dacoromanica.ro
 366 Inzboiul nostru in note zilnice

ca bin alte lumi. Vorbesc be praba intinsä pe toate brumurile, be

pribegii inghetati in car5, be copiii morti be foame, be flacgii fru-
mosi cárora li-au mincat ochii. $i, cinb bin imbulzeala lor nelinis-
titä se besface un mare croncánit la unison, ei pare cä slavesc pe
acela, mare, puternic, glorios, care a fácut, trei ani be zile in sir,
peste albele zile be CrAciun si, Pastile inflorite ale celei mai blinbe
religii, care e si a sa, acest bar omenirii : !mpAratului in cele be
sus, glorie
31 Decembre, 1916.
Ucenicii Germaniel.
Se stie ce maceluri cumplite s'au facut be Turci oficial se
zice be: Curzi, lupi cari insä nu ies singuri la brum, in Arme-
nia. Cele mai nouä aprecieri socotesc la un milion num5rul celor
omoriti prin hanger, prin spinzurà toare, si mai ales prin ,,bepor-
tare" ceia ce inseamná : obosealà, nemincard, sete si girbaciu.
Tinutul armenesc al Sultanului e gata be o colonisare care nu poate
fi cea turceasa Turcii fiinb asa be putini si la vetrele lor si Enver
intrebuintinbu-i si la cucerirea Romaniei.
In Siria se procebeaz5 tot asa. Elementul crestin e stirpit
sistematic. Ceasul bin urmã a bgtut in vechiul Liban pentru miste-
riosii Maroniti, cari mintuie altfel viata lor be prigoniri. Din nou,
vecinii lor musulmani, Drusii, se scalba in singe, bar nu mai e un
Napoleon al III-lea care bin capAtul lumii s'à Ii trimeatà in ajutor
pe solbatii Europei crestine. Supt cuvint Ca' se loveste in stabili-
mentele be cultura, vechi be trei veacuri, ale Franciei, se expul-
seaza insási invgratura Apusului, lAsinb loc pentru acel probus ne-
crestin si neeuropean, cu toatä pretentia lui, care e cultura mate-
rialä prusianä.
De acela. si cinb trage cineva la raspunbere pe orbonatorii
macelurilor si ruinelor, ei au un singur ra'spuns. Degetul lor sin-
geros aratä pe German. «Asa a zis Imparatul: in Apus numai
Memti, in Rásarit numai Turci."
5i civilisatia francesä, astazi izgonitä, si-a avut ucenicii ei pe
aceste locuri. Inferioritatea be rasa', lunga intelenire a mintii, a
fAcut, fireste, sä i se iea invStäturile intr'o forma mai grosolana-
Dar totusi prin aceasta influentä Orientalii au ajuns la boua, notiuni
be orbine si be umanitate.
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 367

Acuma bascalul e altul. Din ochi ii iese furie si minile se

crispeaza in gesturi be zugrumare; un tremur be lacomie ii zgu-
buie trupul be fiara conbamnata la foamea vesnicii bupa praznicul
zilnic al mortilor pe cari i-a ucis. $i ce vrei sa inteleaga altceva
bestia asiatica becit sa uciba si ea zilnic in numele lui Allah stra-
mosescul 5i mai alespentru ateii bin Stambulin numele bivi-
nuIui Cesar" bin Berlin ?
31 Decembre 1916.

Vitejil no§tri.
$i in societatile cele mai bemocratice, numele mari pe listele
be morti si raniti fac pe oricine sa simta mai multa increbere in
izbinba prin pretul sacrificiului ce s'a abus. Cinb numele lui Du-
mitru Golescu, voluntar soldat, in vrista be 39 de ani, s'a intimpi-
nat intre ale cazutilor bin ultimele zile, un fior va fi strabatut multe
suflete. Un sir intreg be stravechi viteji va intimpina in lumea unbe
ostasii se incununa cu lauri vesnici, cari nu cresc pe pamint, pe
voluntarul bin 1916. Daca Golestii bin 1848 au bat spectacolul unor
vieti be continua incorbare pentru tara fara nici un alt gino becit
acesta, fara grija be sine sau be ai lor, baca pinu Golescu a fost
cel b'intaiu boier care ni-a talmacit nevoia prefacerilor bupa pilbele
Apusului, baca fratele sau Iorbachi a stiut fail scoala sa ajunga
un abinc cercetator al graiului romanesc,bin bepartarile trecutului
eroic umbre ostasesti rasar astazi,a lui Ivascu bin Golesti, lup-
Valor si pribeag, a lui Albu bin Golesti, mort intru apararea Dom-
nului sail invins, cum scrie in slove si chipuri pe piatra be mor-
mint bela Vieros; ele rasar bucuroase pentru a spune stranepo-
tului ca s'a facut, printr'o astfel be moarte, vrebnic be binsii.
Cinb va veni vremea sa stim cari sint boierii nostri, li vom
cauta, nu in vechile arhontologii mucebe, ci in lista acelor ce s'au
jertfit pentru pastrarea be astazi si marirea be mini a Romaniei.

Un comanbant be stat-major, locotenentul-colonel Iacobini, a

Auras si el pe cimpul be lupta.
2 Octombre, 1916.

www.dacoromanica.ro
 368 RSzboiul nostru in note zilnice

Sublocotenentul Leon Palabi, fiul unui cunoscut om politic,

care a cdzut in Arbeal in cursul retragerii, a fost jertfa unui aten-
tat. S'a tras asupra lui be pe o fereastiä unbe locuiau, se zice,
Sa$1, bin aceia pe cari 1-au tratat a$a be bine o$tirile noastre.
*
CApitanul Carp a cázut in tran$ee in momentul club, fArA
fricA, supraveghia miscArile bu$manului; un glonte i-a pAtruns piep-
tul, omorinbu-1 pe loc. .

Cineva care a väzut intre patru simple scinburi cOrpul tina-

rului erou päzit be solbatul care-1 abucea acasA a aflat inbuio$A-
toarea poveste a silintelor cheltuite be binsul pentru a nu lAsa
intre strAini pe acela care fusese comanbantul sAu.
L-a incunjurat cu crengi $i cu pinza be cort $i astfel, inhA-
minbu-se la aceast5 povard iubitA, 1-a bus zece chilometri. L-a suit
apoi, contra tuturora, pe un cheson $i nu s'a liniVit becit atunci
cinb 1-a infAti$at colonelului. c in tall strAinA nu-1 puteam rasa 1.b
7 Octombre, 1916.

Locotenentul C. Panait, cAzut la Turtucaia, era unul bin acei

elevi ai colonelului Sturbza, cari vAb in armatà o innaltA $coalA a
batoriilor be om $i cetAtean.
invätäturile pe care le träsese bin lecturile sale $i bin prac-
tica fAcutA la $coala be energie bin flianAstirea Dealului le-a cuprins
intr'o carte care, ca mai tot ce se scrie la noi pentru a exprima
serioase $1 abinci convingeri, a trecut nebAgatá in samA.
Cu acest final. ofiter, RomAnia pierbe $i pe unul bin cei mai
bevotati ebucatori bin generatia nouä.
*
A murit $i un capelmaistru. cNeamtul, Otto Pursch a fost
pirit bese ori be multi pentru numele sdu. Moartea sa pe cimpul
be luptä a fost singura sa besvinovAtire.
*
Locotenentul be artilerie Tutunaru era insà$1 icoana frumu-
setii bArbäte$ti. L-am vAzut be mai multe ori la VAlenii-be-Munte,
unbe regimentul lui i$i avea garnisoana. Mobest $i prevenitor, el
era o poboabA a vietii sociale. A fost ucis in ultimele lupte.
8 Octombre, 1916.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 369

inteo foaie un prieten plinge cu buiosie pe locotenentul Gheor-

ghe Hanes.
Era in abevar un minbru ofiter, amorezat be cariera sa. Cu
temperament be scriitor el a hranit talentul sail cu o cetire bogatd
si aleasa. Partea morala a rostului unui militar il interesa in beo-
sebi si lucrärile sale erau menite, nu numai sa fad intre civili un
mai puternic curent pentru armata, bar sa creasca si virtutile aces-
teia. Doria bin suflet ceasul cel mare, care trebuia sa ceara si
sacrificiul lul.
*
Ghe3rghe Skarlet, avocatul bin Iasi, care a fost bucuros sa
moara pentru Romania ca ofiter in rezerva, era un nemultamit si
un nerábbator. Firea lui aprinsd il impiebeca sa caute cu liniste
un brum be inbreptare pe care sa nu-I paraseasca niciobata. Dar
n'a fost in viata Iui be publicist politic o singurl usa la care si
nu fi batut tinb crebea ca ea inchibe o speranta be mai bine.
11 Octombre, 1916.
E ranit si locotenentul be reserva Al. Zagoritz, arhitectul Zago-
ritz, cunoscut prin solibe stubii asupra arhitecturii romanesti.
E o familie bine inzestrata. Un alt frate, functionar la Arhi-
vele Statului, Zagoritz, e unul bin cei mai priceputi si harnici repre-
zentanti ai stiintei noua care pune necontenit in legaturä pamintul
si omul, geografia si istoria. Pentru o carte minunata bespre tirgu-
rile prahovene a luat in anul acesta chiar un premiu al Acabemiei.
Un al treilea bisparut! e capitan in armata activa. Si vom
spune a putini ofiteri bin armata noastra cunosc asa be bine tre-
cutul nostru militar ca binsul si Inca mai putini stiu sa scoata bin
el acele invataturi prin care se poate afla cum trebuie aparata,
bupa nevoile ei geografice, calitatile locuitorilor si trabitii milenare,
acest pamint. Stubiul lui Zagoritz bespre luptele lui Mihai Vitea-
zul cu Polonii in valea 13uzaului la 1600 sint un mobel be cunoas-
tere a izvoareIor si be inteligenta interpretare a lor.
Cite greseli n'ar fi fost evitate baca aceasta stiinta a rizboa-
clot noastre ar fi fost un element be chibzuiald pentru toff...
Urain lui Alexanbru Zagoritz sa-i fie grabnica si beplina insa-
natosirea.
1 4 Ocfombre, 1916.

www.dacoromanica.ro
 370 135zboiul nostru fn note ziinice

In retragerea bele Jiiu, generalul Dragalina a incheiat fortele

sale supraumane varsinbu-si singele pentru tare si neamul slu.
Acest 13anátean, ruba a profesorului care nia bat singura
Istorie a 13anatului Severinului, acest urmas be graniceri, ostasf
bin neam in neam, lupta páná In clipa drib rana 1-a scos bin rin-
burile pentru ceia ce altii cunosc abstract, iar el vebea aevea ca
scop apropiat : liberarea robilor bin Insgsi semintia sa.
15 Oc(ornbre, 1916.

Un ofiter be rezervä, unul bin fratii Pdträscoiu, asa be mult

amestecati in miscarea cooperativä gorjeaná si in noua renovare
economic5 a Terii, a facut o ispravl bin acelea care trebuia trecutä
aláturi be victorii in comunicatul oficial.
Sublocotenentul, cu cei citiva oameni ai lui, a luat bouà bate-
rii be obusiere be 105 la Iiiu si a si inceput a improsca bin ele
pe buman.
A fácut minunea fiinbea era pe pämintul lui.
18 Oclombre, 1916.

A fost fnnaintat general pentru vitejie colonelul Sarisoreanu,

un vechiu prieten al acestei foi.
Tunurile bele statuia lui Illihai Viteazul au fost luate, bupà
mArturisirea unui ziar,. be alt vechiu prieten al ,,Neamului Roma-
nese, maiorul Raicoviceanu, care zace rgnit.
Rana e la Focsani si crebinciosul nostru colaborator, locote-
nentul In rezervA Lascarov illolbovanu, autorul unei frurnoase carp
bespre campania bin 1913.
Nu putem avea o mai mare bucurie becit a ori unbe se
face jertfa bevotatd pentru teed gasim la locul intAiu pe aceia cari
s'au format la mica noasträ scoalä be innoire sufleteasca.
19 Oc(ombre, 1916.

Ziareletoatereprobuc o l'AubArosie ungureasca bespre ono-

rurile acorbate be Unguri ofiterului romin Aurel Carp pentru a-si
arAta astfel gratitubinea x. fatA be ctatäl 7. salt, b. P. P. Carp.
Numai cit :
1) Acel ofiterbacä a existatnu e rubá macar a batrinului
om be Stat. 2) Eroicul fiu al b-lui P. P. Carp s'a coborit spre

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 371

obihnä, Fara' nici-o paraba, si Inca mai pufin una ungureasca, in

cimitirul bisericii bin Tibanesti, be-asupra careia strabunul a scris
In romane0e :
Ioan Carp, cu rangul Aga, de faotele bune gol,
Celui care Ole toate, inchina aces! pristol.
$i, mai ales,
3) De ce se insultä reprobucinb explicafia babarana a cociplui
bin Pesta, un om vrebnic be respect, nu numai prin caracterul satt
be ofel, bar prin imensa burere pe care a finut s'oascunbA tuturora ?
30 Octombre, 1916.

Inca unul a cazut. bintre acei cari trebuiau sA traiasca. Mihai

Saulescu avea printre versurile lui atitea care erau be cea mai
buna fesatura. SA fi avut tot asa be pufin caracter ca alfii, azi, in
locul ranei bela piept, ar avea insigniile bevotamentului sau pen-
tru... sanAtatea si viafa proprie.
0, bacA acei ce se buc n'ar fi lasat pe toll cei ce rAmin !
11 Novembre, 1916.

Fapte.
13olnav greu, Nicolae Filipescu aflA be splenbibul asalt al
colonelului 13roVearlu care in sunetul musitei a flint resistenta
unui Inbaratnic busman. $i el mai aube ca ofiferul superior care
in cele mai grele zile ni-a bat o picaturA bin ImbAtatorul elixir al
gloriei, e ranit intr'un spital.
Acest spital 1-a cautat pretutinbeni. Cu o nespusä bucurie
1-a aflat- $i atunci a trimes rAnitului glorios o telegrama in care
.ccu lacrimi il Imbrafisaz.,pe ofiferul necunoscut lui.
*

Un copilas cabe cu capul zbrobit be bombele briganzilor.

Fratele lui, un bispensat nu-1 plinge prea mult. lea conbeiul si cere
a fi primit intre aviatori pentru a putea plati cinbva aceasta sfinta
batorie fara be memoria mortului.
$i mini va cauta in largul aierului, setos be cea mai breapta,
rAzbunare, pe asasini.
9 Octombre, 1916.
www.dacoromanica.ro
 372 135zboiul nostru in note zilnice

Scene.
La masa be restaurant scump, boll/ grupe be tineri.
Sint tocmai la vrista acelora cari ar trebui sä singere pe front,
allturi be Mali satelor.
Gatiti ca be bal, cu cararea aleasd ca be coafor, in atitubi-
nea unor persoane care au o singurà grijä : sA nu se esifoneze,.
Privesc tantosi in breapta si in stinga. Vorbesc tare. Rib cu
hohote. Unul infäliseazA pe nu stiu ce colonel be care si-ar fi
batut joc. -

Raze be soare calb vin pe fereastrA. Afarl pare ca e luna lui

Maiu, innluntru ai zice ca e cea mai aurie liniste.
$i as fi vrut un singur lucru : s6 MA'S pe prag un solbat
rupt si patat, cu focul luptelor in ochi, cu singele luptelor pe binsul...
Sä rAsará innaintea celor patru inconstienti...
*
Cineva povesteste aceastd scena:
Ranitii ies bela spital. 136ietasul cu cosurile e lingä binsii.
$i ce struguri frumosi ! Dar bani nu sint.
$i copilul blruieste acesti struguri, cari nu 'sint ai lui si pen-
tru cari va munci.
*
$i pe acestAlalt I-am vAzut, trecinb: inv5tatorul be obinioark
simplul solbat, sergentul bin vechea scoall bela 13istrifa, generalul
azut be schija busmanului.
Carul funebru mergea intre ofiteri si be jur imprejur se fAcea
pe strabl täcere,o mare tácere respectuoasä.
Numai cit in jurul corpului a celula care a fost generalul Davib
Praporgescu ceva lipsia, intre atitia ofiteri nu era poate unul care
sä.1 fi vAzut ca'zinb, care sA stie bed cum moare un general romin..
*

0 splenbibá trAsura cu boi cai focosi.

Pe caprA conbuce un bomn preocupat be miscArile elegante
ale animalelor sale, iar lingä el un altul masiv si surizAtor,
triumfa !
*

Ce rSpebe aleargl automobilul cartierului general cu stegule-

www.dacoromanica.ro
 N. IGRGA 373

tul rosu-albastru ce flutura in vint. Duce experienta si inteligentä

francesa, rapebe hotarire si inbaratnica resistenta francesa acolo
unbe se hotaraste conbucerea razboiului Romaniei.
In urma o trasurica ciubala ca o jucarie be copil, be o rafi-
natä elegantä. Un tinar si prea frumos ofiter conbuce. Orbonanta
voinica e la spate.
Sybaris !
*

De ce atitea lazi ? De ce atitea bocceIe ? De ce atitea gaini

care emigreaza in custile lor ? De ce pe urma acestor averi... mobi-
lisate atita multime, atita plebe rnoralä?
Unii zic : lasitate...Greseala : au uitat ca e Sfintu Dumitru.
Sfintu, Dumitru cel nemtesc 1
6 Octombre 1916.

Pe capra unei trasuri frumoase bottä orbonante in uniforma

be lama, in mare uniforma, cu boneta pe cap.
Nii s'a parut ca se sfiau. De imbracaminte, nu. Dar be rolul
care li se ba, lor si altor 30.000 be camarazi, cinb tara buce, pen-
tru fiinta si viitorul ei, lupta suprema.
$i sint in tall sute be mii be barbati, femei si copii care pen-
tru o pine ar face serviciul lor.

Un ranit care a iesit abia bin spital. Ce fall, si ce haina!

Nu s'ar putea ca si bupa plecarea be la spital sa fie atita
grija pentru acesti oameni ca sa nu bea un asemenea spectacol ?
*

Trece grabit pe straba. Tipul maghiar clasic. Strecor o banu-

iala asupra nationalitatii lui. $1, rapebe, fuge!
Rog pe un ofiter saI opreasca.
Ph. L. Hirtie verbe in regula be la Politie pentru acest
strain care uneste cu figura be Ungur un nume german.
Trebuie sa ne scusam noi... Iar el merge la lucrul lui...
*

Doi solbati ai aliatilor. Asa be obositi incit nu se pot tinea

pe picioare.

www.dacoromanica.ro
 374 135zboiul nostru In note zilne

Nu spar putea ca locuri be anpost sa fie pästrate pentru

ei ? Si mijloace be control, be asemenea ?
6 Octombre 1916.

Cineva a vorbit cu prisonierii germani cei mai noi. Se tern

sä nu fie busi in Siberia, gunbe e prea recez, si intreabá baca li
se va ba mincare multa si tutun.
De armata austriad vorbesc cu inbiferent5 ; be solbatul nos-
tru, cu respect.
e

$ase tunuri turcesti mobel 1905 sint expuse la picioarele sta-

tuii lui Mihai Viteazul.
El g tie ce e puterea Turcului, bar mina lui innarmata inbreaptà
gi acum, pentru un nou avint, Arbealul.
7 OctOmbre 1916.

Un general povesteste.
Numai pe bombele tunurilor neväzute se supara ai nostri. Le
-numesc gn'ap'astiz. Dar s'au beprins a glumi gi cu ele. Ca si pen-
tru ostagii bela 1877, ele sint purcelele busmanului.
Una a cazut linga mine fall sä explobeze. Solbatul be ala-
turf s'a uitat lung la presentul busmanului, apoi, mijinb a ribe,
mi-a spus :
cinnaintea b-voasträ, b-Ie general, n'a inbráznit sä crape
-purcica).
*

La biserica Stavropoleos. Tocmal s'a mintuit, be pictorul Noro-

cea, spalarea frumoasei picturi bin secolul al XVIII-lea.
Germanii au si visitat-o. Floarea unei coloane e ruptà be
bombe, geamuri sparte se vab aproape si aschii be Her au stropit
maiastra inscripfie be be-asupra usii.
Kultur !
*
Vorbesc cu unul bin gloriosii räniti sirbil ai luptelor mai
vechi.
0 femeie se besface bin multime, o femeie bin popor, o ser-
vito are.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 375

Dumnealui e ofiter sirb ?

Da.
Si, prieteneste, fráteste, intre apitanul becorat si aceasta biatá
femeie se beslasura o convorbire in care focul e in ochii ei si in-
ochii lui lacrimi. Era vorba be Serbia.
8 Octombre 1916.

Trei chute mari pline be saci; be-asupra citeva scaune fru

moase. La fiecare CLIO cite un solbat,
$i nu stiu be ce m'am tras beta fereastra cu besgust.
*

inteun cerc, cutare, altfel om foarte be treabg, isi face ca be

obiceiu rechizitoriul general.
Ieri 'Area cam bescurajat; asfazi s'a mingiiat : toti sint Ili
afarl be binsul si be cine nu-i poate face vre-o concurenta.
In obaia bealaturi II ascult. ii cruf, bin obosealá, singura
intrebare care-I lasa' fail räspuns:
Dac5 e asa, be ce ai fost cu ei ? $1 be ce tot cu ei si
mine vei merge?
9 Octombre 1916.

Nu s'o fi jeninb bomnul acela frumos cu ingrijitä barba' albá

care trece intr'un faeton be gala, pe care I-ar invibia un Impgrat ?
De ce sa se jeneze cinb iatá alt bomn frumos intr'un faeton,
be aceia§i calitate cu ni§te cal tot aa be focoA ii urmeaza inbatä ?
Oare sa se jeneze be grupul be preoji arbeleni cari in mar-
genea trotoaruful stau ingrijoraji, uitinbu-se in tacere toji la acela0
punct ?
Dar aceia vAb altceva. Unbeva beparte un s'at frumos, vechi
case gospoba're0, unbe munca mai multor generajii se arund in
vint, sträini rinjinb la masa vechilor bucurii be familie, femei, copii
rätäcinb in cobri pe ploaie fára o bucatä be pine i oameni be
trean, cei mai be treabã, strimbinbu-se in spinzurätori.
Fiecare om cu norocul lui, nui ap, bomnilor ?
15 Octombre 1916.

De azi bimineata am atitea informatii incit pare a am primit

www.dacoromanica.ro
 376 RAzboiul nostru in note zilnice

zece generali i o sutA be bipIomaji in ()Mita mea. Din toate col-

furile orizontului mi s'au abus stiri, multe, exactesi grozave.
Trebuie sá mArturisesc cä bel a o vreme nu mai resisti. Esti
coplesit, strivit be aceasta besperare care strig5 si se agità.
$i totusi acuma e atita liniste in sufletul mieu...
Un ofifer, un abevArat ofifer mi-a spus bouA vorbe.
Mi-a spus atita cA : el crede. $i-mi ajunge.
16 Octombre 1916.

Steaguri pretutinbeni, plouate, sterse.

Sint eu singurul care le %In ?
$i oare steagul n'are menirea be a filfii bucuros, proaspät,
curat in cele bouAzeci si patru be ceasuri bupA victorie ?

Prefectul be polifie si organele militare vreau s ucibA Calea

Victoriei.
D. Corbescu fAgAbueste razzii contra pitifilor, iar generalul
inspector nu permite sA se primble sebentarii.
SA flu ca binii, faf5 be atita nebreptate, iaca m'as buce
la Iasi...

Mosul e foarte bAtrin si necAjit.

A fost in Dobrogea i acum merge bupà bilet bela Polifie ca
sA tread la Oltenifa.
Dar familia n'o aveai in Dobrogea ?
Ba familia ba, ci rudele sint in Oltenifa.

Un prieten imi abuce foaia be caricaturi, celebrä, a Germa-

nilor, Fliegenbe 13lätter..
De mult n'am simfit atita scirbA ca atunci cinb am constatat
cã acei cari inbeplinesc pretutinbeni cel mai obios rol pe care si
I-a luat vre-obatA un popor crestin, pot ride!

Un rAnit, intovAräsit be vre-o rubâ, preot, trece greu pe

strabA, abia putinb atinge plmintul cu piciorul. Fafa lui spune o
suferinfä intreagA.
!rare ei boi be-obatà trece, aproape impinginbu-i, un borfos
trufas.
www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 377

$i cinb te ginbesti cà si pentru bortosul asta, pentru burta

lui obraznica be porc satul, s'a chinuit bietul Mat !
19 Octombre 1916.

Omuletul numai be-o schioapa si strain cum se vebe bin cau-

tatura lui speriata s'a infipt in margenea trotuarului si inteun graiu
pe care beocambata el singur 11 pricepe.... striga ziarele.
Linga el, mama. Ce MO be {drama näcájita cu tulpanul negru
strins legat pe feta palibä. $i, inbemninbu-1 incet, ea ingina :
Asa, mamma; asa, marnuca...
Nu voiesc sa ceara...
*

Cine spunea cä birjarul be lux al cutarui om mare nu e in

Bucuresti ?
Doar 1-am vazut azi, cu caii lui .cari maninca foc. Dar, in loc
be un singur bomn batrin sl trist, bucea boua fete tinere si be-
osebit be vesele...
*

Un German intors bela Ialomita, bupa angajament be onoare

si jurämint be a nu lucre contra Romaniei, peroreaza in biuroul sau:
Au trebuit sd ni bea brumul.... Se tern be nol... Pentru
mice caz, nu trebuia sa fim inbirjiti... Ceuta sa ne cistige....
Un Elvetian, be natie germana 'si el, infrunta pe acést om
MA onoare si-i face putintica morald cu bestula psihologie a rasei.
Noroc cd era Elvetianul...
22 Octombre, 1916.

Pa tru ofiteri rusi, unii cu barbi carunte, se opresc innaintea

unei biserici, intra innauntru si se inchina.
De ce rib elegantele boamne care trec? Oare n'au acelasi cer
be-asupra si n'o sa le primeasca acélasi pamint ?
*

Sosesc ciubate carti postale cu stampile militare.

Ele vorbesc be munti care au fost trecuti, De §esuri cari se
beschib innainte, be *Romania Mare' savirsita, be glorie si besrobire.
Par vechi be zeci be ani sau cu zeci be ani prea nouä. Cei

www.dacoromanica.ro
 37g RIzboiul nostru in note zilnice

cari le-au scris ai crebe ca nu s'au näscut §i totui eisint morti,

be fapt morti §i ingropati acolo.
Daca te uiti bine vezi pe stampila: August 1916.
23 Oclombre, 1916.

De la 10 bimineata intr'una aeroplanele bumane se rotesc,

in soarele calb be toamna, be-asupra oraplui care -se zicea obata
,,a1 bucuriei". Efectul?
In curtea Acabemiei teranul voinic matura frunzele moarte.
Din cinb in club pufaie i el, cum pufaie sus §rapnelele noastre.
.Si mi se pare ca acele frunze moarte pe care supt pri-
mejbie le matura Rominul nostru sint zbrentele be barbarie con-
4ra carora luptam.
*
Eu, zice bornnipara care a cautat un aöäpost, as vrea
numai un lucru: mai bine sa mor eu becit un solbat, care face
rnai multa isprava becit mine.
*

Ti-a placut musica ? intreb pe baiatul be la restaurant.

Foarte mult, bomnule. M'am bus sa vab cum batea tunul
nostru. /A vrca sa ma fac aviator.
9 Nov embre, 1916.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL:
Pag.
1. Anul hotaririlor. . . 5
2. Germania.si izgoneste aliafil 6
3. Argurnente Vara' dreptate 7
4. Alegerile din urmA . 8
5. Intrevederile de la Nis . . 10
6. Mitropolitul loan Mefianu 12
7. Apostolat si agitafie . . 13
8. 24 lanuar 1916 . . 14
9. Boieri si Boieri . , . 35
10. -I- Regina Elisabeta . . . . . . 37
11. Verdun . . . . 39
12 Pentru Moldova" 40
13. TA cerea . . , . 42
14. Intre neprevedere si fobie 42
13. Semne . . 44
16. Ce ni lipseste? . . 45
17. Discursul cancelarului german. 46
18. Civilisafii care strilbat si civilisafil strabiitute . 47
19. -1. Von der Go lz . 48
20 America . . . 49
2t Ilusii si drepturi nafionale in Balcani . . . 50
22. Condamnarea popoarelor . 70
23 Ofensiva Austriacit . 72

.....
24. -I- Kitchener . . 72
25. Rusii la Cernauli . 73
26. Innainlarea francesii . . . 73
27. Ne aude lumea . . 74
28. In preajma unei catastrofe . . 76
29 Mitropolitul Mangra . . 78
30 Scrisorite Hruschka . . . 80
31. Gorizia . . 81
32 In malerie de tigrl 82
33 Ceasul . 83
34 Regele . 85
35 Ce sint pentru nol Brasovul si Tinutul Sibitulul . 85

www.dacoromanica.ro
 Pag.
36. Noul ministru de rAzbolu . 87

......
37. Biiiatul . 88
38. Carpatil romini 89
39. Doug imperil 91
40. Ras li in Dobrogea . 94
41. Cel ce nu se poste odihnl 94
42. Ostasil . . 97
43. Atacul bulgar . . 98
44. 0 victorie germanA . . 100

.. ..
45. Wadica loan si Mitropolitul Vasile . 101
46. Punga lui Mont luc . . . . 103
47. Lupta de la Turtucaia 105
48. Secuimea . . 108
49. Noi si strAinil . . . . . . 110
50. Cea d'intdiu veste romAneascli de dincolo . . 113
51. Un stet de pradli: Bulgaria . . 115
52. Citev a rinduri despre Stefan Petrov lei 135
53. Spectral . . . 136
54. N. Vulovici 137
55. Prisonieril . , 138
56. Pentru pomenirea ucigasilor 140
57. eel despre care nu se aude 141
58. De ce ne urAste Germania? 142
59. Fetita lui losif . . 144
60. Nu tinguirl,-pedepse 1 144
61. Ce-si pregAteste Germania 146
62. Inviiiiituri . , . 147
63. Contra fricli .. 150
64. Germania intre Ungar! si Bulgarl 151
65. SA revenim la viata normalil 153
66. Criticii sau indernn? . 154
67. Ce este rAzboiu nostru? . . . . . . 156
68. Vaiahl perfizi" . , 157
69. De ce omoarA copit? . 159
70. Genera lul . . 160
71 Discursul Cancelarlului german . . . . 162
72. Sfaturi strategjice . . 164
73. Cantine sl ajutoare . . 165
74 Desertori civil! . . 167
75. intre Falkenhayn si Mackensen . . 168
76. Latinil cart se desln1ereseaz5 : Spania 170
77. Declarajia de razbolu a Jul Radoslavof 171
78. Cu ce putem ajuta . . 172
'79. Armele lor . 174

www.dacoromanica.ro
 Pag
80 t Atanasie Oherman . 174
81. Buchetul de pene albe . 175

..
82. Räzbolul cu gaze asfixiante 176
83. Cei patru 177
84. Ail firma firea . . 178
85. Nu la priicintii . . 178
86. Alia Pi nostri cei de-aici 179
87. Cineva care lipseste . 180
88. Confidens domino non movetur 180
89. $1 pentru ce? . 181
90. Situatia . 182
91. Spiridon Lambros 183
92 Olasuri din Franta 184
93. Retrageri mai vechi . 185
94. Ofitert si soldati germant 186
95. Oeneralul Sarrail . 187
96 Scrisorl de soldafi francesi 188
97. t Nicolae Filipescu . . . , 189
98. Lumina din emit' si lumina din Riuntru . . 191
99 Ce doresc Francesii . . . . . . . 192
100. Crfl le celor ce s'au jertflt. (Douii Siberli de Eugen Goga) . 192
101. Ajutorul Hanel . . . . . , . . 193
102. Strilinul cel din Mantra . 194
103. 0 inmormintare,-nul . 195
104. Cella It . . . 196
105 Intrecere de munca . 197
106. RiisplMiri . . 198
107. Oeneralul Presan . . 199
108. Oeneralul Zaiancicowschi . 200

..
109. Mislunea Francesa . . 200
110 Noua aristocrafie a luptel pentru patrie . 201
111 N. Filipescu sl literatura romiineascii . 203
112 Dobrogea . . 203
113 Locul cel mai bun . 205
114. Piirinfil nostri rilbdatorii . 206
115. Distrugerea Armenilor din Turcia . . 208
116. Constanta . . . . 209
117. Dot spanioll despre Francesi 210
118. In ce stii speranfa ? . 210
119. Pentru a ni lubi fara . 211
120 Recunostinjii de salbateci . . . 213
121. $coala germanii in Romfinla (dupg o publicafle nouii) 214
122. Tura culturali" 216
123. Cind nu infelegem 217

www.dacoromanica.ro
 Pag
124. AustroUngaria si Germania
125. t I. Sbiera

131. Doliul Regal

.

.
128. Atitudinea noastrA
.

129 Ce se poate invilla la Iasi

130. Un oras placut .
.

132 AsigurAri nu filgAduieli

.....
.

126. Cartea cea mai noufi. a lui Pierre Loti

127. 1913 si 1916
. .

.
.

.
.
.

.
.

.
217
218
219
221
222-
224
225
226
227
133. Cabotinagiu sinistru . . 228
134. 0 Austria nouA? . . 229
135 Literatura care a tficut . . 230
136 Cfilfiuzii strilini al trecAtorilor . 232
137. Morrnintul de la Cotroceni . . 233
138 Urii si insulte . . . . 235
139. Ce trebuie sa fie Dobrogea dupil rilzboiu . 237
140 Moartea generalului DrAgalina . . . 238
141. Ce a fficut pang acum RomAnia? . . . . . 239
142. C 9. a fAcut Anglia pAnA acum. (DupA cartes d-nei Humphrey
Ward, Sfortarea Angliei", Paris 1916) . . . 240
143 Deschiderea scolilor . . . 242
144. Hirsova . . . . . . 243
145. Germania cea adevarata innainte do rAzboiu . . 244
146 Demonstratie italiana pentru Romania . . . . 246
147. Credinciosi si profeti 247
148 Literaturà de razboiu . . . 248
149 Judeclifi francese asupra germanilor . . . 249
150. Polonia si Romania, (asemilnari culturale in vials poporului) 250
151. Doi generali 252
152 Onoarea . 252
153. t Alexandru Zagoril . 253
154. Declaratille Regelui . 255
155 Barbarie imbecilA . 256
156. Sienkewicz si idealul german 257
157. Spre excomunicare . . 259
158 Cei ce nu dau . , . 260
159 0 grosolanie . 262
160. Discursul lui Poincar6 la Verdun . . 264
161 Insfoind un calendar . . . 265
162 D Ferdinand Kohayi liberatorul" . 266
163. Comemorarea luptei de la Yser . . 267
164. Anglia dupil D. Henry D. Dawray . . 268
165 Ziva lui Mihai . . . . . 269
166. Autonomille Germaniel . . 270

www.dacoromanica.ro
 Pag.

..
167 Henric Sienkiewicz . . . 271
168 Un oaspete frances . . . . 272
169. Moartea impAratului Francisc-Iosif . 272

.....
170. Pribegii cei noi . 274
171 Oltenii . . . . . . . . 276
172 Citeva cuvinte la deschiderea sezAtorilor de cercelast . . 277
173 Atitudini neingiduite . . . 280
174 Prinosul jertfei (in loc de articol literar inteo zi ca aceasta) 281
175 RomAnia si Anglia . . 283
176. PAcAtul Germaniei faI8 de ea insAsi . . 284

..
177. Tot Unguril si Rominii . . . . 285
178 Din viala rAposatului ImpArat al Austriei . 286
179. Rusii . . 287
180 Ca albinele ruinelor . 288
181 Desperaiii . . 161
182. Insusirea care ni-a lipsit . 162
183 indatorirea Angliei 163
184 Seton Watson despre RomAnia 165
185. Cercetasii . . 166
186 Specula . 167
187. Vegetafia spontanee si plante de serA . 169
188. irnpäratul Nicolae . . 171
189. Amintirile invasiei 172
190 David Lloyd George . . . 174
191 Paces imperiala germang ? . . . 175
192. Cei pe cari nu-i mai putem vedea . . 176
193 Prin suferinf5 la izbindli . 178
194 SA nu descurajiim! . 179
195 Idel vechi despre lucruri noel . 180
196 Regele la Iasi ,. 182

...
197 Mesagiul . . 183
198 Poesia socialli si nafionalA 185
199 Soldafii haiduci ai Serbiei

.....
185
200 Cel ce prevAd . . 187
201. Diplomafia franchefel . . 189
202 Pentru calomniatorii armatei noastre . 190
203 Generalut Lambru 191

......
204. Acfiunea sirbeascil 192
205 Scoala soldatului . . . . 193
206 Propunerile de pace ale Germaniei . . 195
207. Cei trei flacat 197
208. Lovitura rn8garului otornan 198
209 Contele Czernin 200
210. Clopotele . . . . 201

www.dacoromanica.ro
 Pag.
211. In zilele lui Tueff von Tschappe . . . . . 202
212. Raspunsul la Mesagiu (rostit in sedinfa Camerei de Miercurt,
14 Decetnbre 1916) 204
213. Cel care ride . . 213
214. Cel patru . . 215
215. Teritorille de rilzboiu . 216
216 Serb Mort . . 217
217 Jertfa agontsitei noastre 210
218. Reintregirea istorici . 220
219 Incoronarea dela Pests . . 221

...
220. Revelaili 'mug asupra ortginti rrtzbolubsi . 353
221. Pentru ce se tuptil Germania . . 354
222 Datoria cea d'IntAiu: Iniliativa ". 355
223. Spre en armatfi . . 356
224Serbiitori 357
225 Cairefit . . . . 357
226. Unitalea nafionalii in nenorocire. 360
227. Ofileril francesi din RomAnia 361
228. Devotamentul celor mici 362
229. Tipurl de azi . 363
365

..
230. Corbil .
231. Ucenicii Germanlei . 366
232. Vitejil nostri .
. 367
233 Palate . . 371
234. Scene 372

www.dacoromanica.ro
 At - rc-:V
,4, ,.% .0 i# r ,
.

4"
, i4,t5
:
I.
1- tt
.

.,
.

$-
.
A
it
q;°- ° s
I
' 1 V'
. .
uvi N1.1 k
4... 4..
4, ' 1 LI

r .1.ei4r)

:, f
L I
.- ', itrial1 krL' 4<.,

t
ft. pt.1 )
i
/
1

L'
. LIt L It kth
fibs ak 4 i I,
4_11
4t
r.. a
1%
1
... a, s

41 . !... I
.I
010 r t -

** i 4'

II,. .1. Itr y ii i. .?: v,

,,
n .
t
10 ... ,
- ,
0,

-.:

, f..,. 44','".., 1
Itli itg. ' ,.t IT , "
ti.., 'o gr. -..m* 6, 0-42- .1- /
[
1
", :,, ilf: ty,...-:`,14. -,1#.1,..,
,

" . _ 1 1.1, ! ,;:,;.,

I. - 1... .,,°- 0
.

4.a
,

t
,..204f
r No
I 1
P,
r-` .

' dr Idly., a i1r10!L--t'4

ir:',".., . ''. .1.'
l
t I' '''.:*14:II.
&

, 4- i 'I' N ''.4.1'-rod`
*.. /4 ,r,j..-- 0 9' , it '

"` R.,1 I. -1 I; 1.1. 'i f,11 ' . 1.; 1:1

.,
f .4,
.."
k'.
ki,.;,; i g
q.7,1te 4 ,n tr- -1
01/47.
..1 -A
.. v. 7
t
' I" '
,..,1,
fe
,eli,
.

0411,1 i)t,it r
.._.,
a

ir
4 ...., '...*
A . 1

a . 1? 1..

.
lift4tr ',a: '1. I
i , fir. ii--
. -,1
, .%.
I, r , , A
-
-
.
k
. P._
...1 3.k
,
'9 1.
3,41. ,I ...1. 'VII '1.
4,,, ..4 ti I I' i
'II J i AI .
1 .

c,-tv '--"':
.61.0 1 VI 1 if
. '-q° 4,,Apg
.,
LI . : il.. If 17
1.1 E '-i,-....,' r
4
2 :o. ki.: :,......
111 I

- 1
-E.
t k, r ,,
'+ 1:itt- , *, A, 0
.... 111 vTh . 1 I
4 1-'
, .1...,.',$
* V!

_ I I ..
L..1

-
/010Z4,_
. e i ' I ii '*.i7....' 4';
1k

1r,
.
v.. .
41.r. 'i , vir.,.-1- .' '4-,.- - _.1;..46, ,!Ilt)
ir
-77 4- ilf www.dacoromanica.ro
'I 'r'r 1.1