\

ililanilra
r! t\.
-t;-
*'
C- 1 lllu I r>,*a
I

&
iF
te
lh{
t:l
rc

t;
lt
rX
IJ

Lei 7:,50

If'
ri* *
Coperta de CONSTANTIN BACIU ALEXANDRA TITU

OLIMP
ROMAN

@
EDITURA ALBATROS
BUCURE$TI, 1982
 qicr"$ffi

f"tol
*{}fi r'4fl .!
,ii1.Ii'J{"1{
'A
1:.1i,j: rti.J..]:-rui
La dreapta se intindea un lan de rapild, de un
galLren intrens, opulent, unduit leneq in bqtaia vin-
tului. Drumul inainta prin mijlocul lgi" cotea
.unCerva in depdr,tare Ei aerrrl trernura. deasupra
valurilor denlse gi galbene, le amplifica stralurcirla
gi o ,topea in albastrul oerului, la orizont.. $i mai
presu,s de t,oa,te, e'ra, in acel cimp ne-sfir:qit qi sin-
gur, linigte

Sd'incercim si ne imagindm o dimineald. Daci nu
e aproalte de adevdr, e mdcar reconfortant 9i optimist
sd'accepfi ca moment al oricdrui inceput dimineala.
Aqa incit, si ne imaginim o diminea!5.
Undeva, pe fdrmul rogietic, presdrat cu scoici Ei ri-
murele de borali, al unei insule elene, se ridici ceala.
Citeva pdsdri marine se plimbi grav pe nisip. Izbuc-
negte soarele cu acea strdlucire absoluti a diminelilor
pe mare.
In exact acelaEi timp, zdpada troieneqte cisu{ele unui
edtun din codrii nesfirEili ai Nordului, qi undeva, in
fundal, invdluit in neguri. strdjuiegte enigmatic un cas-
tel feudal. Un cocoq trimbifeazd, anuntind zorii. Peste
micile ogrdzi pluteqte paEnic mirosul vitelor adormite,
mirosul acela calm qi opac al oricirei dimineli rurale.
$i intr-un orag, unul dintre modernele oraqe tenta-
culare, strSbStut de metrouri, scinteind de reclame Ei
bintuit de visele sutelor de cinematografe' o tindri ele-
gantd, modernd ca oraqul insuqi, iEi deschide umbrela
tocmai a inceput si ploui se indepirteazd
-
gr5bite,
- Si
dedublatd de oglinda asfaltului umed.
I I
Peste deqerturi Ei peste ghelari, peste barurile de
noapte Ei peste taberele de pistori nomazi, peste trans-
+rtlantice qi peste c615re!ii ce.se strecoari lupeqte prin
stepd, mereu spre sud-vest, se ina$d celoasi qi dezolantd,
sau strdlucitoare gi magnificd, sau leneqd ca un fum in
ploaie, sau numai banali DIMINEATA.
-
...Firegte, diminelile nu coincid. Fiecare loc iEi are
climinelile lui. $i fiecare anotimp' $i fiecare fiinfd. Cici
dimineafa e la fel de inponderabili, la fel de capabili
sd se sustragi definirii, ca orice alt lucru pe care ambi-
{iondm sd-l surprindem gi si-i fixim.
$i, fiindci e greu si facem scamatoria aceea demni
de Merlyn, sau poate chiar de un wdjitor qi mai male
scamatorie prin care sd reunim toate diminelile de
-pretutindeni Ei de oricind
mai banal, folosit indeobqte in literaturd, evocind o dimi-
nea{d'anume. $i dacd nu gdsim una convenabili, o putem
confecfiona dupd metoda lui Alberti care ori e va-
pentru ori, daci nu,-btunci nu"e vala-
labild $i diminefi,
bili pentrir chiar nimic - clin elementele cele mai proas-
pete gi pure qi nostalgice. O dimineali cu eare si lnceapi
naraliunea
Am putea alege'gi o alti alternativd ' aceea a unei
.scene de teatru. Avantajul ar fi ci nimet'ri nu s-ar mai
lntreba despre verosimilul celor spuse; 'nici despre re-
alitatea lor. Deqi, iariEi, ce nevoie am mai avea' de o
sccrri ?
Circi dacd faci efortul, sE indrepli un reflector asu-
pru oricirrr.ri lloschet, sau oricirei plaje, sau oricdrei
s:Ili de blie clintr-un palat ce-qi aEteapti stipinul si
rcvirrir clin cine Etie ce rhzboi troi4n, ei bine, scena e
chiqr gata. Pus ln lumind de subita razd a reflectorului,
izolat din obscuritatea nentreruptei curgeri a istoriei,
orice fapt grotesc sau mdre{ sau banal devine exemplar.
 Iar cel ce credea c{ iqi trdieEte taina singur, in adincul
boschetului sdu, Ei tocmai incerca acolo, in intunericul
protector, sd se clescotoroseasci de leEul unei fiinle
epropiate, sau al unui ideal, sau al unui principiu, se
'trezeEte
deodatd inclegtat intr-un cerc de priviri, sub lu-
mina violentd gi abstractd a reflectoarelor de scend. $i,
in timp ce rduvoitorii de la stal se agitd fluierind qi
scuipd coji de simburi pe pardoseald, boschetul se eva_
pord qi Eroul simte prelingindu-i-se pe spinare sudoarea
inghelatd ce insoleqte orice cogmar.
Refl$torul arunci intre el qi ceilal{i un abis (deEi fie-
care dintre spectatori e drapat in propriul sdu boschet
iluzoriu, fiecare crezindu-se, la fel de inutil, ocrotit de
discrefia lui) gi Eroul devine conEtient, pe cind se agitd
e-'xpresionist sau sobru, sau sfiddtor, in pata nendurd-
loare de lumini, cd poartd un odios costum de carnaval,
cd reciti o tiradd cunoscutd de to{i gi cd nimic din ce
"face nu se va m4-i uita vreodati.
Imaginali-v5 cd sinteli Clitemnestra gi tocmai vd ocu-
pali cu faimosul omor, in intunericul aburind qi cdlduf
al unei bdi dintr-un palat micenian, considerind cd toati
pietrdria aia ciclopici e suficientd ca sd opreasci privi-
rile oricdrui martor. $i chiar cind sintefi pe punctul sd vb
descotorosili de labrys qi de plasd gi de tot ce-a mai
rdmas din Agamemnon, cu ajutorul unui mic discurs Ei
al unei mdgti funerare de aur, zidurile se evapori qi in
jur se cascd hdul organizat in semicercuri de bdnci, plin
cu negustori de mdsiine, cu oratori qi tinere perechi, al
unui teatru. Deloc pldcut. $i si nu uitdm de unchiul cel
rdu al lui Hamlet Ei de macabra Lady Machbeth. $i uite
ce u$or ajungi de la viald la teatru qi-napoi. $i e uimi-
tor ce mult aveau cei vechi gustul teatrului Ei ce asemd-
nare e intre o areni, o scend. Ei un egafod. far noi, se
IO
pare cd deqi am pierdut o sumi de virtuli Ei de defecte,
ei bine, gustul dsta nu l-am pierdut incd.
AEa cd de ce sd ne mai batem capul cit de.reale sau
mdcar de verosimile sint intimpldrile de care o sd ne
<.rcupdm numaidecit, cind, in fond, e atit de pldcut si
confeclionezi in mod artizanal dimineli universale gi sd
alergi inarmat cu un reflector prin boschete, pe plaje
gi prin vechi castele bintuite ?...
Sd revenim, deci, la inceputul nostru, Ia acea dimi-
nea{d minunatd ce iEi imparte splendoarea deopotrivd
asupra unui teatru unde se pregdtegte montarea unui
spectacol mai pulin obiEnuit...
...Ei asupra unei curli rectangulare, inchise irr peri-
metrul unor clSdiri 'cenuqiu-albastre, pe o stradi , din-
tr-un cartier periferic al unui lnare orag... ' I
Lingd ugd, pe o placl de metal, strdlucegte. discret
firma ce dd identitate clSdirii.
Redus la ini{iale, complicatui.gi ambi{iosul ei nume
strnd destul de banal: OLIMP.
Dacd cele ce se petrec in teatrul sus amintit sint o
proieclie a faptelor din aceastd curte, sau dacd aceasti
curte a unei institulii numite printr-o prescurtare intim-
pldtoare O.L.I.M.P. e doar o'proiecfie a celof ce se pe-
trec in incinta teatrului, poate albge fiecare. FiindcS,
oricum, n-are importantd.
:: .
...Acum stdtea lirrtuit in scaunul pe'rotile'Ei. viafa
lui prezentd incdpea intre ziduri-le unei incinte; ce-i dtept
oarecum'largi, lmprejmuitd cu un briu de ziddrie vop-
sit in albastru Ei ndpddit de ieder6. lintuit, deci, pe un
il
 putea fi foarte bine un piedestal'
scaun cu rotile, 4u atit de reumatism
'Qe+i lt :"p3:i, $l scaunul'fie rotite ca un dolmen'
fireqte, uneori), ci de orfiqi de eviden{6 clinici, inchisi J-pii.pa ,",, "" o piatri fg"tTe.seu nu era ln
intr-un sertar. $i asta nu fiindcd, iar69i, fiqal,aceea, care ",
Nlci rtrlcar forrrr-a ioi g"ottt"e' d? .insect*' in
staticd a birbatului
era singurul docurnent (absolut superflug)' ci exist5, ar etare sl diminueze tot"it"lt"tea peisaiul derizo-
fi fost un rnotiv demn'de luat in seamd ca s6-l $ini acolo' halat cenuqiu,' care gedea contemplindplutind peste ln-
Fiqa aceea pe care era trecrrt un nume dintre atitea (iar rlu, ln timp ce ginAuite lui se dilatau de irnaginat' ca
daci poli conjura qi lnceleui un ,obiect 'in perimetrul tlnderi nemdsurate qi chiar ii'nposibil secundetror'
unui nume ar trebui si fii totuSi . mult prea rndrginit qi i"reii t"r"ritatea nreior de nistp s1u amici focuri ptlpii-
stupid ca si-fi poli irnagina asta despre vreunul din ei)' Glnduri .ln care era loc qi pentru
qi pentru scene paq-
. Dar figa era oricum aco-lo, intr-un sertar de metal, toare sub cite un mislin slnguratic, peste cim-
ingiratd pe o vergea de metal' cam ca intr-un fiEier -de ;;d" ;.p41, qi pentru galipuri'singeroase' cim-
biblioteci (qi aici zimbi, cu infinit detaqatd ironie, nori- pii aride qi lntinse dincolJrde orice linie de orizont' sau
in soare, mir'osul de sul'find qi de cimbru
lor qi siluetelor drepte ale pinitor). Iar el era acolo, ln iii qi in fa!6'sdltindu-{i
cutia dreptunghiulard a incintei vopsite in albastru spi- "tt"i"h
numai de iarbi coaptd amelihdu-te
ldcit qi care cuprindea doud clddiri cubice cu gearnuri ;;; i""rt" roqie,' oiizontali qi asudatd a calului ' ale
miei, un cring de pini, doud alei de pietriq care se inter- Pi"loare zboari sub tine"' li lu-
sectau in dreptul unei fintini arteziene fdri apd qi doui O silueti sublire se conturd tn lumin6' umbra
"a",ri
binci de piatri ruinate. need peste pietrig gr6bitd qi lngriiitorul
de zi se'apro-
$i stitea acolo, poate pentru ci in acea incinti era pi":.*pfi.", ta"itte si apar6, cu gesturi de scamator' un
loc pentru chiar toate lucrurile pe care le-ar fi putut nis- termos qi murmurind :
coci lumea V-am adus Pulini cafea"'
gtdtea calm, lntr-un repaos la eare uneori visase, ina- -...Era loc in acele ginduri qi pentru o femeie pri-
mult
inte, ln cursul prea lungilor qi repetatelor qi, oh, atit de prea impovirdtor de fiumoasi pentru oricine
ar fi
leal qi desd-
fremitdtoarelor de fapte, peregriniri. Liniqtitd ii era fi- vit-o cu ochi de rruritor, qi pentru u1 tin6r tropiia
gura mare, osoasd, cu fruntea boltitd qi nasul coborind .ri*it in toate, pini Ei in pesibuin{efecompania
sale''
'cape
Intr-o abruptd linie elenl. $i nemiqcalt ti erau qi ochii ln upui cen-
#;;; p" ."u pini-qi chiparoEi
ingiqi, ochii ce plstraseri solemna imobilitate a orbirii taur b6trin...
aqa cum l5sau si lunece peste suprafala lor siluetele !e- Sorbi cafeaua cu plicere, lisindu-se infiorat
d: pii-
po"*" ale pinilor qi zborul unor fluturi, qi imaginea ire- fumul ei cald, tragindu;i aburul in narile largi' Er mur-
ffi il ;- ppilscit, jm-bra c"L:?"
ale a unui fum de fabrici, ce se ridica neclintit dincolo ri*l"T ti"drului -n:l*
de ghereta scoroiitd qi nipdditi de iederi care strijuia albastru peste un costum uzat de. blue-jeans' Halat sub
zid'driei qi amintea cd demult, inainte sd fi exis- n-ar fi exis-
care termosd aispaiu de parci njci micar
ca.s6-1 as-
tat ora$ul gi chiar si fi putut cineva si-l viseze, acolo
"ottttt tat, iar el ar fi p,,toi t""" sul pfn{ qi miiosul'
fusese un fort.
"""Oaundevatrraetanu-tpoafiregisinimeni'
t2 13
 $i tindrul mai intirzie nilel reflectind pinul ila
din mijloc o sd trebuiascd retezat, altfel la -prima furtu-
nA face precis vreun pocinog Ei chiar simlind deja
mirosul de rdqind al.: tdieturii -proaspete in trunchi, gi,
pe urm5, privindu-l pe birbatul cu fald abruptd gi .atot-
euprinzitoare, in timp ce se retrdgea deja grdbit, gindi
in pripd ,,Parcd, ar fi totuna cu scaunul dla. parcd ar fi
o fiin!5 jumdtate om, jumltate scaun cu rotile(, Ei simli
iar, puternic, parfumul unei tdieturi proaspete intr-un
trunchi de pin qi umbra deasi dintr-un cring de chi-
paroqi, dar fdrd sd Etie mdcar ci le simte, ci aflindu-se
numai tulburat qi parcd plutind foarte departe de locul
nnde se gisea de fapt acum, mergind spre bucdtdrie.
-:- Vezi de orezul ila cu lapte ! strigd o sord.
Ira
mare, voinici, cu aluri atletic{. finea, bdrbdtegte. o !i-
gard intre buze gi mormdi ceva foarte bdrbdtesc ca re-
pertoriu cind vdzu termosul cu cafea.
;,,Dar rnirosul de pin il urrndii incd pe tindrul lngri-
jitor de zi pe cind urca in fugd.sclrile spre camera cu un
numdr terminat in 7, castronul cu orez frigindu-i dege-
tele. $i mai tirziu, coborind eu vasele goale, opiit brusc
in fala ferestrei din tasa scdrilor de o for{d de care nu
erd conqtient, ci numai i se supunea din cind in cind, cu
oarecare nelinigte, furat de legdnarea domoald, negru-
verde.albastrd a pinilor deasupra fiinfei hibride, jwnd-
tate-om-jumdtate-scaun pe rotile, simfi nevoia sd_Ei re_
aminteascd lmaginea unui templu elen.
-,"
Fi imagineq Etearsd, cenuqie, de manual pentrir ci-
clul. inferior, se. suprapuse pedte .ritmul negru_albastru
gi legdn"d{or al pinilor, intre care se cieschidJa, drept ca
un fum, un d^rum nisipos ducind cdtre mare...
Un druna-pe ciTe inainta'selemn spre prim_plan un
bdrbat cti veqrnint,rl A" lini fluturaf de briza. mdrii...
14
I
ri
il'i
j
- O,
Menelau, cel care te aqteapti la marginea ce-
tAfii e un orb !
Regele tresdri doar v_ag, y fi^or furiEindu-se qil
rumerii mari Ei puternici. Chipul trufaq i se intunecl' Sub
pArul risucit in inele Ei strins pe timple intr-un ceic de
irur, rfala ii era mai curidd largd qi cu' liniile deja trase
irezistibil in jos, 9i numai aroganla tristd Ei instrdinatS'
clidea stralucire trisdturilor greoaie. Dar le didea, firi
indoial5, str6lucire.
Iatd cd oaspetele venise Ei era orb.' "
Aga c5 ordoni cu glasul acela'nou, in care sila. Ei
-
clezamdgirea qi trufia se contopeau fdiindu-l Ei amenin-
titor .giabsent -'ordond ca striinul si fie poftit ind-
untru.
acum implinea +i fu1-*
-* Regele, spuse ogteanul care
clia mesager' te aqteapti !
' protocolard de orbi, de o lucire matd 9i opac5, nes-
fut fala ochilor
temate palide incrustate intrun galeq contur de mig-
dald, se simli obligat sd rosteasci din nou' cu glas de
astd datS solemn (deEi mai curind gituit de uimire)" '.'
Td aqteaPti !
-$i Poetul i9i scuturd sandalele de praf, iEi neteZi
.;eEmintul cenuqiu de prbful drumurilor * 'amestei'db''
o""u, d" lumin5; de amintirea noplilor:inrouratb:rqi: 'a'
sdrii din valurile mlrii - Ei urcd treptele largi ca niqte'
socluri suprapuse, prea mari'pentru un pas de muritor'
Trepte pe- care atlelii le urcau cu elan oigolios;'ln:'salii
turi de centaur'' sau de cdprioard, qi gdrzile alergau gifi-'
ind qi blestemind', qi Regele insuqi le urca cu efbrt v6dit'
:
degi cu destuli suplete incd (gi atunci 'teti' priveau*de
izei, care'ori-
obicei in alti parte): Trepte lcroite pentru
cum nu aveau nevoie de ele ca sd fie in palat aqa cum
15
erau pretutindeni. Dar care le fuseserS menite, ca un
omagiu qi ca un test.
$i, dupd ce-qi scuturi sandalele de praf Ei-Ei netezi
vegmlntul, Poetul se indrepti din Eale, dovedind cA e
croit dupi chiar proporliile acelor scdri. $i le urci cu
mirelie
-
nu cu agilitate sau grabi sau efort mas-
cat
- ci exact ca un zeu, ca unul pentru care s-a luat
misura pasului cind s-a in61!at, pe socluri suprapuse,
palatul.
Incdlfate in sandale uzate, cu degetele noduroase Ei
gleznele puternice, irigate de vine in relief gi incrustate
cu miriade de fire de praf strilucitor, picioarele lui
pdgird aidoma picioarelor unui zeu.
Strdjerul lncremeni privind miracolul acelui urcuq
firesc, abia ln ultimul moment tresirind gi ferind dra-
peria de la intrare cu un gest bilbiit, qi ldsind magnifica
silueti sd se contureze in lumind ca o falezd roasi Ei
pe jumdtate distrusi de valuri (aproape sd se surpe,
sdpatd la temelie de toate valurile acelea) dar profilin-
du-se cu atit mai solemn Ei mai agresiv qi mai impre-
sionant. FiindcS, dincolo de mizeria veEmintelor pline
de praf gi a sandalelor prost cirpite Ei a toiagulni pupl
dintr-un mdslin la o margine de drum, dincolo de toate
acestea, aureolat de soarele acid qi de subitul peisaj in
verde, albastru qi ocru cdrlmiziu, descoperit de draperie,
oaspetele aperu in uqe ca o intruchipare aievea a
miroliei.
Mai tirziu, stind qi mestecind carne de berbec, bind
vin qi culegind cite o mdslind qi scuipind simburii cu
o neglijenld de drume!, in sine elegantS, ca toate gestu-
rile lui ample qi rurale, ii spuse Regelui :
Te-ai lngrdqat ! Pari obosit qi nefericitn Menelau !
-Regele surizind tdcut, fiindcd ce-i spusese era ade-
vdrat. Trecuse prin elocotul singeros qi apdsdtor qi in
16
fond meschin al vielii lui. $i acel episod care il acoperise
de ridicol qi it umpluse de uri fusese, totuqi, cel mai
strilucitor din toati viala lui. $i prea statuse alaturi de
morfi grandioase, de secvenle de eroism absurd, barbar
gi dezinteresat, toate stirnite de grotesca lui istorie, ca
si nu fi aflat acurn ce e mire{ia (la fel de f6ri folos
eum aflase cu multi vreme inainte ce e frumuselea)'
$i in timp ce unii sfirqiserd acolo, iar allii pribegeau
inci alungali de generos-nedreptul lor destin, el revenise
aease, si rumege intre ziduri, in penumbr5, amintirea
furtunii pe care o dezlinluise Ei o stribituse' $i si se
intereseze de recoltele de vin, de numirul turmelor qi
cle performanlele cite unui atlet local... $i, desigur,. sd-Ei
pizlasci rivnita comoarS' ce se degrada qi ea, firesc,
acum mai luminind doar prin aureola amintirii ta glo-
riei de a fi stirnit un rizboi), in timp ce imbitrinea in
umbra aceloraEi ziduri. La fel de a lui ca oricind. Fiindca
nici micar nu o dorea. Nu era el croit pentru asta'
Da, zilele de strdlucire pieriseri qi el se ingrdEase
qi era nu trist, nu melancolic, dar golit de speranli qi
de nesdbuinli qi de tot ce...
Poetul sorbi din cupa cu vin, ldsind parfumul lui
dens Ei bogat s5-l pitrundd' 9i marile nestemate oarbe
il fixard pe Rege, care aqtePta.
O, da ! El care urca treptele acelea tocite deja pe
margini degi croite dupi o misuri care-i fdcea pe oa-
-
meni sd se simti derizorii cu paqi de zeu, el putea incd
-
sd-i ajute pe to{i si simti clocotul pieritoarei Ei inimi-
tabilei lor mdretii. $i poate tocmai asta - puterea de
a nu pierde nimic din vraja efemerelor lucruri, puterea
de a-i arunca iar in clocotitorul lor prezent pierdut pentru
totdeauna Ei pdstrat de el pentru un totdeauna impo-
sibil chiar de imaginat ca duratl poate, deci, tocmai
-
17

aceaste conEtientA a miracolului il ficea si pdqeascd
aidoma unui zeu.
Incremeni{i in atitudini relaxate, sau chiar indepli-
nind cite o neinsemnatd corvoadd (sd umple cana cu vin,
sd'gtringd simburii, s6 inlocuiascd friptura cu alta, caldi,
si cure{e un fruct), slujitorii se l5saserd 9i ei absorbili
in aventura pe care nici nu o trdiseri mdcar, dar actrm
aveau privilegiul sd o trdiascd.
$i opriti in fala intririi ce ducea spre gineceu, incre-
menit6, drapirti in odioasa ei frFmuse{e, il ascultd qi
teribila femeie. Iar inima ei, despre care nimeni nu avea
vreodati sd qtie cevq, se strinse qi se umfli, Ei se strinse
iardqi, pulsind odatd cu glasul atemporal al acelui str6-
in orb. $i singele urcind qi coborind, adunlndu-se impe-
rios in inimi qi izbucnind .inddrit, prin toatd tesdtura
fragild gi -desdvirqit6 a acelui trup pe eare pingdrirea iI
poleise cu b aureoli de neqters a frumuselii, a nebuniei
qi iubirii, da, singele care pirea de mult oprit intr-un
trup de marmurd, sau mai curind de bronz qi de 'aur,
singele cintd insolent, nesdbuit, tinereqte + iubire,
iubire, iubire... Cintd atit de tare ci prezenla ei se im-
puse, explode in incdpere, 9i, deqi ticutd, nemiEcati in
cadrul intririi intunecate, ascunsi in faldul veqmintelor
de lind, ea umPlu odaia.
Poetul surise. Glasul lui risfrinse intr-o cadenti ire-
zistibili glasul, neauzit, foEnetul de slnge sdlbatic al
acelei iubiri... (Ceruri albastre, cimpii roqcate, valuri
nesfirEit depdnindu-se in adincurile zdrii-.) $i singele,
mereu de neocolit. Soarele strdlucind pe blana de leo-
pard Ei pe chipul atit de inadmisibil de frumos, destins,
inmirmurit in moarte. Chipul bdrbatului a cdrui zestre
nefastd fusese frumuselea.'Frumusetei, deci' Ei nevoia
de a o intregi fdrd sd o jigneaicd, fdrd sd se lepede de
eovirEitoarea ei povard. Nevoia de-a o rdsfringe itrtr-o
1B
frumusele pe-o potlivi. Fiindcd, o, da, frumuselea, orrle-
neascd e totdeauna injumitdtitd qi imperfectd
Ascultind, inleleserd to!i, subit qi cu un fei de uimire
amard cd acele doud frumuseli creaG si se intregeasci
strdluciserd o clipi qi pentru sine, dar qi, pentru cei din
jur, ,ca un miracol pe. care ei il sfdrimaserS, neEtiutori,
cu tolii. Miracolul frumuselii dintii, dup6 care tinjeqte
inima omeneascS, o genera{ie dupi alta' Care nu aparline
nimdnui, fiindci miracolele nu aparlin nimdnui. $i care
se implinise pentru ei. Miracol sfigiat qi distrus prin
voinla unanim6, prin ignoran{a unanim6. Toli aflind, la
capitul unei lungi violenle, numai ce duseserd cu ei -
violenfd, glorie, sete de glorie, uri, trufie, bog6!ie, vicle-
nie, osind6. Ei moarte. Dar nu Frumuselea' care nu e
ficuti pentnl a se putea impdr!!. Cit despre iubire... Se
poate oare cluce un rizboi in numele iubirii ?
Elena inaintd majestuoasd Ei frumuselea ei inutil orbi-
toare lunecd prin fala ochilor Poetului, imobi,l pe trepi-
eclul lui, cu cupa de vin intr-o rnind Ei inconjurat de sim-
burii de mdsline, scuipali cu eleganti nonEalanfi rurald
pe jos.
Se aqezd lingd Rege, nici osti16, nici indureratd acum,
nici clocotitoirre, egal6 in frumuselea ei inutild, a$a cum
era lipsitd de jumdtatea ce-o intregise.
Dar, oricum, mult prea iinpovdrdtor de frumoasi pen-
tru toti cei ce o puteau vedea cu ochi de muritor..'
Ingrijitorul de zi tresdri. O voce stridenti il chema
clinspre bucdtirie. Era nevoie de pdturi, penlru.p noud
camer6. Doui pdturi din magazie. $i de verificat'instala-
19

liile sanitare. Dar intii un halat qi niqte pituri. $i un sca-
un pe rotile, bine-nleles. ,Ur...*, mirli Ingrijitorul de zi.
olfn...tt, dar o lud la fugi pe scdri in ios cuprins de o ciu-
datd frenezie.
Sd-l vezi pe dsta ! ii strecurd compliee una dintre
-
cumetrele care fdceau curifenie, plesciind din limbi ad-
mirativ.
...Limitare sau lichidare ? intrebi noul venit. Lichida-
re ar fi mai frumos. Mi-a pldcut mereu starea lichidi.
Miqcare. Nestatornicie qi miqcare. Nu ? Lichidele
- arn
eu o sldbiciune pentru ele.
---: Limitare, rispunse sec bdrbatul cu mustdfi 9i redin-
gotd cenugie, aplecat deasupra unei fiEe nou-noute. In spa-
tele lui stitea deschis un sertar de metal cu qiruri de fiqe
ingirate pe vergele de sirmd. Oficiul de li-mi-ta-re, sila-
bisi morocinos, oficial qi uscat.
Afard, in curtea dreptunghiulard, pe aleea de pietrig,
stdteau trei fiinfe hibride, jumdtate oameni-jumitate sca-
une pe rotile, qi discutau cu infl5cdrare Ei uquratic qi ma-
jestuos deopotrivi. Curtea era meschind, dar umbra pini-
lor se leglna liber, qi dincolo de zidul scorojit se in51!a,
vertical $i transparent, un fum.
Bdrbalii pireau cd se simt foarte bine in scaunele lor
pe rotile, lingi o fintind liqnitoare, fdrd ap5.
Aga am crezut qi eu, deEi, bine-nleles aq fi prefe-
rat -invers.
Celdlalt rinji oficial qi uscat, dar amabil, in fond.
Numele, vd rog.
-
20
? intrebd noul sosit gi cei doi insofitori iEi
- Numele
intoarserd privirile nervos qi pudic, de parcd ce urma s5
se intimple nu era chiar cuviincios qi nici pldcut Ia vedere.
Numele meu ? Md rog, rosti inclinindu-se cu un gest ele-
gant, rotindu-se in jurul siu Ei cercetind cu ochi atenli
lncdperea Ei sertarul deschis. Md rog, utilizafi-l pe care
dorili. @ricum n-are chiar nici o importanfd.
Se miqci dezinvolt prin incdpere.
Sper cd nu pretinzi sd ai aici vreun nume adelrd-
rat -!
Numele exact, v-am cerut.
- Ar
- n-amfi un
ci eu
trebuit s6-mi inchipui. Aqadar exact. Numai
nume exact. Dar poli s6-mi spui Noul so-
sit (sigur, inleleg, asta doar provizoriu. Aveli Ei fiqe pro-
vizorii ? celiialt negind exasperat dar cu o eroicd apa-
-
renfd de amabilitate). Sau Piratul. Sau Vrdjitorul. Satt
poli s6-mi dai un nume de sabie. Eu am botezat citeva Ei
sd qtii cd numele pe care li le-am dat le veneau foarte
bine, qi toatd lumea a fost nu numai mulfumitd, dar chiar
incintati. Fascinati, gopti qi atunci ochii lui chiar ii fas-
cinari pe toti, ca qi chipul prelung de demon glume! Ei
teribil, chipul de om al popoarelor mdrii, sau poate al po-
poarelor adincurilor, sau amindoui deopotrivi. Da, poli
sd-mi spui Excalibor, sau Durandal. Domnul Durandal
suni chiar mai bine. Excalibor a inceput si semene cu un
nume de hotel. Sau hotelurile iqi iau nume ca dsta. Dar
me rog, sd nu discutim despre asta aici. Mulli au cdutat
sdbiile alea faimoase. Le-au ciutat pretutindeni, convinqi
ci existd, convingi ci nu exist6, convinEi ci au existat gi
deci, in mod necesar, vor mai exista cindva. Cine nu a
visat si gdseascd Avalonul ? O insuld intr-o mare atlt
de mic5... Se roti iar prin incdpere cu gesturi de mag
pehlivan, dar qi de mare senior, qi de, cliln spuneam'
21
om al popoarelor mdrii. O cicatrice luminiscenti ii pllpii
o clipd pe fatd, apoi dispdru.
- $titi, spuse nervos cel ce completa fiEa, aici efec-
tele nu sint permise. De fapt, noi trebuie sd relinem
totul.
Deasupra lui, in culori delicate de miniaturi orientald,
zimbea enigmatic chipul celui care arsese Alexandria 9i
faimoasele-i manuscrise. Reproducerea era de-o calitate
uluitoare.
FireEte. Bdrbatul cu chip de demon rise near-izit Ei
-
cicatricea luminiscentd pluti prin vizduh, poposi o clipi
pe maxilarul mustdciosului (care o ah:ngd enervat, ca pe
o muscd), lunecd pe pixul cu pastd (pe care imediat apdru
in violet inscripfia ,,Excalibor") qi se aEezd, in sfirEit, cu-
minte, intr-un sertar unde zdceau de-a valma alte mici
efecte Ei miracole dezafectate, pe lingd un ceas, un port-
chei gi o pereche de butoni cu ochi cle vasilisc.
Omul cu mustdli suspind plictisit, caligrafie pe fi95
numele Durandal, cu o mind profund neincrezdtoare Ei
scirbitS, Ei muie in tuE o gtampild micd qi foarte elcgantd
(o piesd jugendstil), cu care gtampilS palma noului venit.
O, foarte drAgu{ ! spuse Domnul Dttrandal, plin de
-
bund dispozifie. Fo-a-a-rte drdgu!, degi nu e autenticd Ei
n-are numdrul de inventar original. Daci ajungeai la ul-
timul... sd zicem... sertar, poate o gdscai pe cea aclevdratd.
Dar asta nu se-ntimpld, mi-nfelegi, oricui. Pdcat ! Pdcat !
Oricum, o sd ne mullumim gi cu asta. Acuma bdnuiesc
cd o sd-mi repartiza{i un scalln.
Iqi aprinse o {igard.
_- Vd rog, aici nu se fumeazd, interveni politicos unul
dintre insolitori.
Dar eu nici nu fumez. E doar o iluzie, dragul meu.
- Va rog, aici nu sint permise iluziile.
- 23
22
-- Dar eu nici nu-mi permit iluzii. Ele iEi permit eu,
daci pot si md exprim astfel. (tigara dispdru ca Ei cum
n-ar fi fost vreodatd). Bine, bine, sd mergem. Sinteli foarte
nervogi. Cred cd aveli cam prea mult de lucru. Cred
ci ali putea sd vd mai luali cite un concediu. Ei, dar sA
mergem.
Se indrepti cu paqi uEori, neauzi{i, spre uga ce ducea
in grddinS.
- Nu e permis direct in grddini ! (Omul cu must6li
cerceta un
cu amar mica
aer eleganta gtampild.) lntii
Ei
in camera care vi s-a repartizat. $i sd vd puneli halatul.
Nu mai spuse nimic, fiindcd tocmai observase pe Etam-
pild marca ,,Excalibor6(, apdrutd in violet luminiscent.
Nu e permis..., incepu, dar camera era deja goa15.
Nu e - permis, totugi, spuse cu necaz. Atunci precis nu e
cea autentici, conchise qi amdrdciunea crescu pe chipul
lui. Aruncd qtampila cit colo, dar dupd un timp o culese,
o viri in sertar Ei reincepu o lecturi intreruptd de sosi-
rea prezumtivului Durandal. Chipul lui pdstrd insi multi
vreme aerul acela frustrat Ei amar.
Deasupra lui, portretul emirului anonim ce arsese
Alexandria fixa interiorul biroului cu o expresie vioaie.
Citind cu atenlia numai pe jumdtate concentratl asu-
pra evenimentelor povestite in versuri, funcfionarul re-
flecta in sine la acele lunecdtoare gi ambigui izbinzi, care
sfirEesc prin a te impinge in tragic sau in ridicol (uneori
te credeai un personaj racinian, gi asta mdcar e cit de cit
consolator, dar constatai cd de fapt joci in comedia del'
arte). $i tot atunci gindindu-se cd portretul emirului sea-
mdnd cu fralii Linder, Ei refuzind sd se gindeascd la pro-
priile-i izbinzi mai pulin nensemnate decit ai fi putttt
crede. $i pe care cine gtie cine qi in ce scop i le ing6-
duise...
 tastice, pe cit de pline de inleiepciune fali de
tot ce pri-
apa' tot
vea viala qi moartea, rodul pdmintului' cerul Ei
...lntr-una dintre zilele unei siptdmini dintr-o luni a pe atlt de curioase Ei gata si se uimeasci ln fa{a unui
unui an iare are importanli doar pentru cei care numird lui'
lu"ru mi"aculos prin noutatea formei Ei a utilitd{ii gata
anii, poposi pe cimpiile de lingi Scamandros un bdrbat cum ar fi o pipd, o coa16 de indigo sau'un fermoar"
cu mustd{i, * cu trupul complet acoperit cu veEminte de deci s5 exclame o' ce incintStor, ce ciudat' ce-o fi asta ?
postav cenuqiu sau negru (cum de fapt purtau deja destul -
(Ba o ,himeri se , coborise pin5 acolo incit s6 fure
o
de mulli pe acolo), qi care aducea cu el ca arme nigte pipd, furiqlndu-se chiar in tabdra sdpdtorilor' $i neqtiind
hdrli, nigte rscrisori de acreditare, nigte cecuri, un tirn5- u, p*t"" face cu acest obiect care o incinta' ll ascunsese
cop qi amintirea unui extemporal dat in copildrie. De ase- ""
sub o- piatri qi uneori il contempla pe furiq'
visind')
menea o culturd dintre acelea ce se numesc nsolide" 9i o Deci, pind la urml se hotiriserd cu totii Ei cu toatele
cetdlenie a statului de pe Noul Continent, o cetdlenie ame- intruqi qi se adu-
se se ocupe serios de problema acestor
ricani. Drept oqtire avea o sumi de mgrcenari-sdpitori, naserd,'cu greu dar se adunaserd, intr-o vilcea'
nu departe
oameni inocenli qi obtuzi qi gata sd se devoteze oricdrei cle locul riimitorului Ei aproape neplauzibil
de absur-
eauze nedemne, ca orice m-qrcenari. Aducea qi tot feiul de Jului sacrilegiu. $i acum aEteptatt fremitind' inghesuili
lucruri qi obiceiuri noi, dar asta nu era inci nimic. El in intunericul plecut, preslrat de stele' de vuietul valu-
incepu sd mdsoare malurile riului, si caute cioburi qi mo- iilor, de respiralia calmi a vintului Ei de tildngile luna-
nezi, sd sape ici-colo, s6-i intrebe nimicuri pe ldrani qi tice'ale unor oi care se miEcau pe undeva' prin noapte'
sd alerge ca o caprd sldbinoagd, imbrdcati in redingotd, pe jumitate adorrnite.
Ei cu must6!i, printre vechile gi uitatele stinci.
*x luau locul in jurul
$i, in timp ce eroii apdreau qi--Eipilpiia dedesubt' cu
Acest bdrbat cduta Ilionul. $i avea sd-l gdseascd' dar bdtrinului mdsl'in qi al focului ce
foc din
asta e o alti poveste. Fiindqd cine spune cd L-a gdsit ? SFt transparenp roqie qi aurie s.i albastrd a oricdrui
in
fim atenli la cuvinte, miezul vechilor vremuri,: toate fipturile in$hesuite
urnbra frerndtdtoare, cu regisit entuziasm' ca in
...Pind la qrmi, agitatia lui lipsitd de mdsurd 9i aproa- marile
pe dq neinleles ajunsese s6-i exaspereze Ei s4-i revolte pe coate' exclamind
se?"i de pugilat sau de teatru, iEi dddeau
unii, pe cit de mult ii interesa pe alfii. Fiindcd, fireEte, i oO, ciisint de frumbqi, cit sint, intr-adevir'"de nea-
nu puteau inlelege ei, cu tolii 9i cu toatele, centauri 9i ,e*iit de frumoqi ! sint aceiaEi' Sint Ei' qiSint ai noEtrit' -
qi trop5-
gorgone gi himere gi sfincAi Ei celelalte multe fiinle fan- zdnginindu'qi solzii qi parurile de qerpi aripile
indrf.qi'copitele qi tuqind cu sonoritatea unor timpane
de
* Poate nu e lipsit de interes sd 'precizdm cd aceste Perso-- lrronz;'ca o'rnullime nervoasi de Ia stal'
na.ie. functionarul c-are ii inregistra pe noii sositi 9i arheologul, Iar cind ap6ru, monumental, cu chipul lui abrupt
qi'
sint de fait unul qi acelaqi, qi cd numele lui, desigur, e Schlie- in
mann
** Incerca astfel sd mdsoare pasul lui Ahile Ei aI lui Hector, ffinJ qi insondabil (fiindcd lipsit de-privire'intoarsi
trepidant
pasul din ultima lor faimoasd (qi tragic6) intilnire, uitind "cd ei afard),l qi Poetul, toate amufiri Ei freamdtul
de ceva care semina poate cu
erau niqte Eroi. i"a",e. $i toate se umplure
24 25
 mindria ,dar care era mult mai imbdtdtor, mai,profund
9.i mai absolut, fdrd-ndoiald.
-- Dacd nu ar fi el, spuse Agamernnon, ar veni altul.
Cind e sd se intimple ceva, se intimpld oricum. Coroana
din frunze de aur pdrea sd-l stinjeneascd, aga cd iqi mig-
ca uneori capul cu gestul brusc al unui taur tindr. Dar
in{elepciunea liniEtitd cu care vorbi era demnd de un rege.
Glasul lui avea acum, dupd atitea nesibuin{e, gravitatea
pulin melancolicd qi foarte mult autoritard a unui mare
rege.
Un negu{dtor de indigo cu lenevie calcu*
latd- Ahile - spuse
qi toli iqi amintiri cd in copillrie .iucase
bine teatru.- Un neguldtor de indigo clacd va puteti
-
imagina ce-i aia indigo (nimic mai important clecit praful
cle cacao sau decit un fermoar). Un neguldtor care tot ce
a vdzut deplasindu-se mai rapid in viala lui a fost o
capre. *
Pufni in ris, gi risul lui vesel ii molipsi pe to!i, qi
toli qtiau cit fusese de tindr, cit de tindr fusese silit s5 rd-
mind. $i aqa cum stdtea, ugor inclinat inainte, relaxat,
iar focul ii vibra pe splendida armurS, era cu adevdrat
croic. Irezistibil. Te fdcea sd simfi foarte tdios qi precis
qi fdrd nici un efort de a-n{elege ce e un mit. Fiindcd
el era unul, qi era asta cu desdvirqire. Dar era in acelaqi
timp gi dezinvolt, gi ironic, gi atit de fermecdtor de tindr...
_- A$a cd lasd-l s-o gaseasca ! care e biruit in felul lui. El crede cd poate face pimin-
_- De ce nu ? spuse Poetul, privindu-i pe tofi cu mi-
nunalii iui ochi opaci spre orice exterior, dar cdrora ei
le triiau transparenla ca pe o limpede ploaie de primiva-
rd. FireEte, ar trebui s-o mutdm, sd i-o punem in cale.
'i Ahile er.a rnai pu{in jignit de faptul cd numitul Schlie-
mann l;a cornparat cu o caprd, decit de nesdbuinta de .a-i fi
comparat pasul cu aI unui om (qi incd al lui insugi, negul5tor
de indigo imbogdlit 9i urmdrit de nostalgii cultirale;. Cdci,
totu;i, sd-!i compari pasul cu al unui erou, acesta e un hybris.
26
Fiindcd oricum el n-ar putea ajunge niciodatd la locul
adevdrat.
$i glasui lui umplu vilceaua la fel ca totdeauna'o
Si
m,area ie umfld, Ei suflul ei sdrat ribufni adus de pal6
clevint, ribufni etern gi concret 9i plin de viafd' $i cite-
va tdldngi sunard liniqtitor' rural gi arhaic, urmind mer-
sul adormit al unor oi rdtdcitoare'.'
_- Binuiesc cA nu mi inqel prea mult dacd socotesc
ca tot ce vrea eI sint nigte antichiteli' Citeva nimicuri
care'se pot lua in mind 9i pipdi 9i inchide undeva 9i
cdra ile colo-colo. (Ironia Clitemnestrei, care vorbise acum'
era plini cle amdrdciune, provocatoare 9i ostild, a'!a cum
amard, provocatoare qi ostild era Ei frumuse{ea chipuhd
ei farclat gi trufia tinutei Ei luxoasa eleganli a veqmin-
telor). igi prefira printre degete cele patru sute de bile
cle ambrd ale colierului (care avea s6-i uimeascd pe vizi-
tatorii muzeelor de mai tirziu) Ei ochii ii scdpdrau batjo-
coritori gi poate sPeriafi.
El vb vrea pe voi, spuse Poetul, atingind cuvintele
-
in treacSt gi ldsind avertismentul s5 se insinueze ln tice-
rea atent5, fermecatd de prestanta glasului lui atit de cu-
noscttt.
$i iar vorbi Agamemnon :
Chiar tu ai spus cd pentru el e oricum inutil' Dar
-
fiindcd a ales calea asta, 1as5-l sd ajungd la ce cautd' Fie-
tul sd rodeascd, dacS-l inleleg eu bine, Ei orice rod ar aS-
tepta de la el, eu ii respect pe cei care se indreapti pentru
tod ,p." pdmint, Ei il scurmd Ei il sapd. $i daci noi toli
am fost pldmddili din tdrini -- Homer zimbi vag, fiindcd
tlespre cum fuseserd ei plasmuiii, asta era o cu totul
altd poveste * atunci poate cE tdrina are Ei ea un glas
al ei ca s6 spunS'ceva despre noi' Chiar dacd nu ade-
vdrul.
27
 lqi intinse pipioarele lungi, cu insolenld, de rgge. Iq
bdtaia pieziEi a foeului, chipui ii pdrea o mascd de aur cu,
relieful cizelat cam brutal, dar chiar qi in acea..impresie
de ebog5.puteai ghici, intenlia mare a unui gculptor mare.-
cel opac la profetii, spuse poetul, qi
-,Agamemnon
rnasca de aur reflectd Un rinjet regal.
- Ei bine, mine unul chiar nad amw6. Mi plicti-
pe
sege, qi,uneori lmi."place si stau.pe cite o movil6, ceva
mai la .o parte qi sd-i privesc cum sapi eu nu
{ur pipe gi alte mdrunfiEuri. (Ahile era pus - pedegi
glume qi
ris gi ochii ii erau limpezi minunafi +i,li,pSgi de viclsnie.)
Pe Zeus, exclami rizind uquratic qi foarte tineregte. Cum
sapi ! O, 1as6-i si giseasci ceva ! spuse cu cildurd qi
ugurdtate. Doar gtii bine ci orice, ar gisi, ei nu pot ajunge
la noi.
$i rlsul ii fu iar uquratic Ai orgolios. Sau poate mai
curind melancolic ?
- Acum
care
au nevoie de toate astea, spuse grav al treilea
ii ascultase pe tofi cu ,un aer deferent,
ldrpgt,
dar care, vidit, vorbea acum doar pentru poet (degi la
vremea potriviti qtiuse sd-i l-orbeasci fiecAruia cu glas
ademenitor). Nu weau si te supdr pe tine, pe care pot
sd te numese lnceput qi zeu gi tat6, qi cu orice nume ai
putea dori si o fac. Pe tine care mi-ai dtrruit suferinfe
gi fericiri gi mi-ai lngdduit sd cobor tn Hades qi sd mi
intorc acasd, pe tine care poti lese Si destrdma orice
pinz6. Dar, Homer (qi rosti numele cu gravitate mai
adincd decit.rostise gi inceput qi zeu qi tat6), glasql t6u nu
mai ajunge la ei, qi ei nu te mai pot in{elege, chiar daci
ili pot lnvila cuvintele pe dinafari qi le pot conjupa prin
miei semne negre, Lor,n-o si le mai,ajqngn niciodatd un
mit, (qqhii ii scdpdrau in mii de falete de lumind),. fiindci
ei au uitat de mult.ce ar mai putea face cu el. $i nu ci
nu au urechi gi ochi pentru el, dar il folosesc altfel, qi eu
2B
stiu micar in parte ce pot simli ei, fiindci; o, Homer' 9i
eu am simfit asta. Vbr sd afle cu eertitudine ceva ce au
oi"iift puterea sx inlelea$i taratotsdceqtie' $i irici me;a1
nu mai pot cobort ln'Infern. $i le-a rdmas e 55-qi
**f"te cine sint privind niqte oase, niEte armuri
"J"CI
gi ni$te oale, qi lncercind sL cunoascd ee nu mai pot nici
visa gi nici inlelege.
Ce plictisealI ! spuse agregiv Clitemnestra, qi"dege-
-
tele ii alergau lnfrigurate pe bilele de ambri'
O clipi, tdcerea pluti peste bi, presirati de tdiingi qi
cle stele.
Pe zei, Homerr'spuse acum serios Ahile;'dacd ei nu
vor-poezia qi vor nigte ciolane, lasi;i si le giseasci' Eu
nu sint prea subtil. Dar qtiu foarte bine ce qint nigte cio-
lane qi etnd stnt vii qi cind sint moarte' Am fost viun Ho-
rner, gi asta n-am s-o pot uita eu niciodatd ! (Toati tine'
regea iui nestipinitE, eroici 5i fraeiH' le strdluci sub ochi
cu splendoarea unui cedru, bdtut de vi:tl.Du: un ciolan
mort, al meu' sau al lui Hector sau al Elenei chiar' nu
ir""t'*ui"ti.rit a""irJ cepattna de'vaci uscatd in praf'
Dae6'tot ce vor ei e sd stringi niqte oase, atunci si le
strlngi.l I ' r.
...Rise, nesibuit 9i viteaz.
Nn totu$l:uEor s6-1i abandonezi obsele' Nu atlt
de uqbr,"""rnai ales cind, aqa cum tocmai spusese, n-u loti
uita ci ai fost viu qi clt de viu ai fost tu odatS' Dar
fusese lntotdeauha leal gi viteaz'qi dispus si se dlruie
pe,sine, si se lase ingelat. $i dispus sd treaci pestp mi-
r*iitu-i subite. $i inlelegea si se achite de tot ce aqtep-
tau eeilalti de la eI. $i daci fusese in Ftare s6-gi diru-
iasc6 viala inci nlci mdcar contaminptd de. Tfl:.q"T"
gi uri qi meschinirie, incd numai tinerele qi loialitate
sd o ddruip in ciuda oricirei 'profe{ii - ei bine' era
-capabil qi de ce i se cerea acum.
29'
 Poetul zimbi in adincul lui, fiinclcl il iubise foarte
mult pe acest erou, invdldcelui lui Chiron. Fermecdtoare
Ei enigmatice gi sfigietoare intilniri ii fuseserd hdrdzite
in scurta-i linie ascendentd
Ifigenia, penthesileea"
-
Patroclu qi Hector... Ce erou, fiul zeitei cu picioare de
argint, Ahil Peleianul...
In fond, Homer, poli sd consideri ci le faci un
clar,- spuse insinuant, surizind, Odiseu. Barba-i inelati
strdlucea ca o podoabd de aramd. Iar privirea pdstra ttr
ea neliniqtea adincd Ei pdtrunzdtoare gi trista nemdsu-
rare a celui care coborise in Infern qi nu-i mai rdmdsese
chiar nimic de cunoscut, cle cistigat sau de pierdut.
(Deqi nu puteai niciodati fi sigur cd nu ar.mai gdsi de.
ciqtigat ceva, el, care Etiuse sd smulgd un ciqtig din chiar
tot ce pierduse. El care nu se pierduse pe sine niciodatd.)
Da, era un alt erou gi Poetul iI iubise qi pe el foarte
mult. In alt fel, fireqte, dar se simlea foarte legat de el.
AEa cd Odiseu igi mingiie barba ca o podoabd de ara*
md qi spuse cu glasul sirenelor,, pe care numai el il cu-
noEtea qi indrdznise sd-l afle (cdci el nu se incumetase
numai sd coboare in Infern, tiar riscase pind gi paradi-
sul, Ei era, pind la urmd, cel mai fdrd qovdiald viteaz).
cd Ie faci un dar. Singurul de care au
- Gindegte-te
ei acuma nevoie sd-qi sdrbdtoreascd victoriile. Homer,
Troia nu e decit un dar,
Da, da. Un dar. Vocea sirenelor pluti printre crengile
mdslinului, in timp ce valurile se loveau de ldrm gi
printre ,rfalezele de marmurS( * vintul respira calm, Ei,
prezenli in intunericul opalescent, se inghesuiau tdculi
centauri qi tritoni qi ciclopi qi gorgone.
* Nu vi se p,are cd .Ernst Junger se integreazd perfect in
atmosferd, m'ai bine chiar decit Winckelmrann ?
30
,,FereEte-te de greci cind ifi
fac daruri((, murmurd
- +
Poe,tul in acea incomparabild engleze ehsabetand ca-
puterea s5-i facd sd vibreze pe toli
re lnci -ai -
"rrua
sfincqii, centaurii, gorgonele gi ceilalfi. Fireqte' va tre-
bui sI i-l scoatem in cale. Vom muta agadar Ilionul !
Sub mdslin focul pilpii cu intensitatea focurilor din
virsta de aur gi luna cobori majestuoasi dupi peretele
agitat al coroanelor de pini, dinspre care plutea miros
de rdgind gi din spatele cdrora vuia, inalterabil, marea.
Vom muta Ilionul ! murmuri cimpia.
- Vom muta Ilionul, vom muta Ilionul, qoptird, cin-
- gi
tard tropdird, foqnird Ei susurari ,cu entuziasm uSu-
ratic de vodevil toate acele minunate Ei fantastice fiinle,
in timp ce se grSbeau si se risipeascd ugor imbdtate
<le rdscolit6area aducere aminte a propriei lor eterni-
titi, gi surescitate, 9i nebunatice, qi chiar amenin{dtoare.
$i se topird fredonind 9i tropditrd in misterul ce se re-
trdgea, ldsind loc diminetii. $i undeva, dincolo de cer-
cul vilcelei, sund .behditul incd somnoros al unor oi'
acompaniat de un sunet onb de talangh-...
...Da, intr-adevir, e greu s6-!i desluEegti totdeauna
victoriile adevdrate, sd inteiegi cine !i le-a acordat 9i
pentru ce...
Litografia cu emirul 6la necunoscut despre care cir-
culau tot soiul de legende, continua si'troneze intre doui
'stampe cu rale s5lbatice 9i imaginea Etearsi a unui mor-
mint micenian, toate pdrind in interpretarea unor mari
comici ai ecranului.
* A lui Shakespeare, desigur
31

... Salut, spuse Noui venit, ldfdindu-se in scau-
nui pe- rotile.
Ingrijitorul de zi il impingea zelos pe aleea de pie-
trig. Chipul lui qters masca cu multd precaulie Ei dexte-
ritate curiozitatea. (Biiatul dsta, spuneau surorile $i gu-
reqele cumetre din personalul de serviciu, n-are nici o
sare. Odatd n-a vdrsat qi el pe jos o scrumieri sau n-a
scuipat mf,car in vreunul din castroanele alea pe care
le tot card. Sau n-a tras mdcar o-njuriturd, aga, sd se
mai rdcoreascd. I-un cretin.) Dar, de fapt, el era foarte
curios. Era deja in acea epoc6 grozav de curios gi de
atent Ia niqte lucruri pe care nu le infelegea, dar intu-
ise ci existd-
Domnul Durandal, pronunld el atit de qters, incit
- o ureche subtild putea remarca
numai cit de corect pro-
nunlase (gi poate cd suna atit de qters qi fiindcd era
chiar corect).
Cei trei rdspunserd la salutul noului sosit Ei-l cerce-
tar5. cu farniliar6 curiozitate.
Te-ai hotdrit gi tu sd ajungi aici ?
- Bdnuiesc cd tu ai sosit aici primul"
Noul venit rinji malifios.
- E altceva cind un cintec e scris, spuse incet un
tinir blond Ei frumos, cu alurd romanticd. Ceva scris se
poate indexa, se poate perfora qi ingira pe o vergea de
sirmi intr-un sertar.
- In cit timp se ia ? intrebd Durandal cu curiozitate,
cercetindu-Ei qtampila din palm5. Md face sd md simt
ca un vas chinezesc.
._ Niciodatd, rdspunse calm cel mai
bitrin dintre to!i,
bdrbatui impozant cu chipul ca o superbd falezd stin-
coasd peste care planeazl. in zbar pescdruEii.
-- Bine, dar e falsd.
a4
Ca toate celelalte. Tu nu eqti fals ?
- O, cel pulin md imit foarte bine' Nu gdseqti ?
-Ceilal{ierizimbird, inveseliti. Erau in fond bucuroEi de
un divertisment, 9i dac6 nici noul venit nu reuEea sd
creeze unul, atunci chiar se inqelaserd Ei in ce-l priveqte'
qi asta era ceva cu totul imposibil' Da, da' Aveau sd
seintimPle lucruri mari.
Lucruri mari ? intrebd Durandal, Ei chipul lui as-
-
culit pilpii viclean, ca o reclamd de neon' Lucruri mari'
lueruri mici, lucruri mari. Nu, dragii mei, nu aEteptali
aEa ceva de la mine (dar expresia din ochii lui spunea
tocmai contrariul). Iqi pocni degetele'
lngrijito-
- $titi, spuse cu glas Eters Ei prevenitor
rul de zi, qtili, aici nu e permis sd "', gi-Ei trosni Ei el
stupefiat fiindcd de-
clegetele, dernonstrativ, Ei rdmase
gei'ele-i pocnird ca un clop de qampanie, qi o clipd i se
p15-
paru ca plutegte undeva, in celuri, intr-o atmosferd
cut-gtaciala qi cd pinii au o cu totul alti infiligare'
Ce mai, nu-i permis, completi cu un gest de scuz6'
-dupi ce inhdli o scrumierd plind cu mucuri de ligiri
$i
ip" .""" scria ,,fnterzis() dispdru gr6bit, Eters qi
qleam-
pit lnaPoi in clddire.
- Poate, rdspunse bdtrinul cu chipul ca o falezi Ei
-
ochii atit de plini de lucruri inclt pireau opaci' Dar
nu fi
Ai
prea sigur. Sint deja uqi care nici nu se mai deschid'
,a ,reri, dealtfel, qi singur. De fapt e pulin probabil qi
chiar cleloc verosimil sd fi sosit aici primul
-- Acolo e o fabricd' spuse cu glas nostalgic tindrul
blond Ei enervant de frumos, ar6tind fumul imobil in
cerul de vard.
- $i o berdrie, tdrdgdni cu accent insolit ceiElalt
personaj, care pini atunci tlcuse. Dar"'
E interzis, comPletd Durandal'
-
33
 Existd, slav6 Domnului, lngrijitorul de zi. poti
-
avea tot ce doreqti, lucruri chiar mai cle lux clecit ; Nu-1 impunse chiar cu degetul in burtd -_ linea ori-
bere. cun el insuEi un sandwich in mind. $i apoi, gesturile
Dar nr_i o berdrie.
familiare nu uEureazd un refuz. Dar il trata catl de sr'rs
- Dar qi idsa si se inleleagd fdrd sd insiste cd nu e dispus si
nu o berdrie.
-
Riserd tofi.
discute o propunere.
-_ $i fintina ? E interzis ? Dbi tineri in tricouri negre trecurd impingind un
reflector. Se miEcau apatic Ei perfect coordonatj de parcl
-- A, nu !S-a infundat in timp cL1 ca;tane. Dupd
nu ar fi cdrat intr-adevdr un reflector, ci ar fi ficut o
aceea au inlocuit castanii cr-r pini. Cit erau mici a fost
aici mult soare. Dar acum e mai pldcut. repeti{ie pentru o secven!5 de teatru.
Umbra pinilor fluturi iiber peste ei, parfumul Cel5lalt il examind ironic, iqi smuise un fir din sprin-
tare in acel sezon, ii.invdlui.
Ei 1or, ceand qi rinji cit se poate de insolent
Eu n-am nevoie sd sldbesc. N-am nevoie si fiu
-
sub{ire qi lucios ca un lipar, sd md strecor qi sd pot ltt-
neca. Nu md confunda, bdiete !
IEi aEezi fundul imens pe un taburet * din acelea
moderne, gra{ioase qi inconfortabile lingd re$izor'
...Sd revenim acum la dimineafa noastrd
fragedd, a cdrei splendoare invdluie inutil
arbitrard si Efectul era cle-un comic absolut. Un comic statici clacd
infelegeti curn vine asta nu era nevoie de agitafia
greoaie,"";i
teatru qi sA pdtn-rndem pe uqa lui turnantd,"faA*."
de- din filmele
-cu EiStan qi Bran ca sd oblii un
modatd (o piesd irnpodobitd qi solidd), odatd Ei debanclada
cu un autor
corpolent Ei faimos prin prestigioasele_i egecuri, efect cu'desdvirEire comic. Era suficient acest fund piu-
sald ce seamdni ca dirnensiuni
intr_o tind ca un zepelin, intr-o imobilitate imposibild, asigu-
Ei dezordine
port devastat cle uragan. In lumina sintetici "r,
,rl ratd de un fir de metal nichelat qi filetat.
"o"o_
a reflectoa_
reior defileazd decoruri trase pe rofi se agitd Cei doi indivizi in tricouri negre treceau din nou tr6-
Ei o mul_ gind un decor oarecare. Privitd din afard, scena asta cu
lime amorfd cle figuranfi. Toatd aceastd demenqd, prea
evidentd ca sd fie intimpldtoare, se concentreazd r.r., p""ronuj imens, bdrbos Ei inclinat spre bdtrinele (ge-
bitd de-o viltoare in jurul Regizorului _ un lrarbat
ca sor- nul Falstaff, dar asta numai cla'cd te luai dupi aparenle)
!ire, excentric gi autoritar.
sub_ qi un dur fercheq 9i inabordabil, unul care Etie ce vrea
E vorba de o piesd, spuse Autorul, cu familiari_ in via!6 (sau e si'gur cd qtie chiar dacd se inEeaIS), ca
tate . si era evideut cd el qi Regizorul cel un hibrid tlintre r n ogar englezesc qi un mafiot' sic'ilian,
autoritar se qi cu ei doi tineri care treceau mereu impingirld'refLec-
cunosc foarte bine.
Eram sigur. Mai bine ai lua un sandwich cu toare qi clecoruri, avea Ei ea lenta qi riguroasa' desfdgu-
dive.Eocur5cle slibire garantatd. Ar fi timpul sdan_ rare a une'i secvenle teatraie.'Mai ales cd in jur se'cdsca
gindeEti sd mai dai jos ceva din grdsime !
te hhul magaziilor cle decoruri ;i in fundal se agitau figu-
ranlii in costume anacronice.
34
il l-r
 nu mai am de mult nevoie si fac impresie,
- Eu! continui
bdiatule grasul, gi te-ai fi aqteptat de la ce-
ldlalt sd se supere. Dar el privi doar dintr-o parte, cu
ochi eritic, decorul qi ceru sd fie mutat pu{in mai aga,
pulin incd mai spre dreapta gi chiar cd aqa Ei trebuia
-
aranjat. Un grup de dansatoare exersa in fala pinzei
pictate cu un apus de soare. * Se migcau frumos, dar
fdrd grafia qi desivirEirea eelor din baletele ruseqti. Com-
pensau asta cu un plus de expresionism, dar pentru ci-
neva de mesenie nu era convingdtor. Rupt din contex-
tul spectacolului * unde trebuia sd-!i imaginezi cE se
justifica in vreun fel numdrul lor nu era ehiar atit
de grozav. - -
Eu ili propun o piesd ca lumea. Dar tu nu doregti
-
decit si faci impresie. Paiete, luminicolorate, mulatre,
seene care re rotesc qi difuzoare in plafon. Revistd ! Te
lii de fleacuri. Ai s5 ai succes cu grdmada, dar tu nu o
sd afli niciodatd cu adev6rat ce-i aia teatru.
Rise, gi persoana lui intens materiald avu citeva clipe
(€va cu totul striin lui'nii aceleia mici gi artificiale,
ceva demonic, ceva ce ar fi putut face ca decorurile sd
freamdte de via!5 qi dansul grupului de balerine sd fie
perfect, dar care, fiindcd urmirea altceva, le ficu sd
pdleasci, sd pare ridicole qi stridente.
* Ctnd o s[ fii la ananghie, sd md cau{i. Cind o sd
vrei sd te apuci in sfirqit de un lucru eu capul (se trovi
insd cu aritbtonul in pieptul puternic, undeva prin drep-
tttl inimii) !
- O
piesi despre teatru, spuse Regizorul, privind
fdrd sd cor,nenteze evolufia balerineior.
Aproape asta. Numai cd dd-!i drumul mai tare !
-
Mai ltber ! Mai sus ! degetul care mai inainte con-
- plifica dezordonat firul aceia 'de rniqcare ritmicd Ei
+ f{rd nici o preten{ie de metafor5 lstoric5.
36
fundase capul cu inima, intr-un gest ironic, descrise acum
in aer o ampl6 miqcare in spira16, ea un tel, incercind
sd sugereze planarea tinui qoim.
Se va chema Olimp, spuse dintr-odbtd, serios, Atl-
-
torul.
Viala e teatru, replicd sublirelul cu aeetraqi tirnbru
-
concentrat gi catifelat, de dur sicilian.
Viala e vis ! murmurd Autorul qi glasul lui adie
- masa acoperitd de hirtii, scrumiere, farfurii cu
peste
sandwich-uri Ei cegti de cafea, Ei infiord hiul r*agazii-
lor de decoruri ca o pai6 dulce Ei imateriald de vlnt.
Ce mai tiradi ! tdrdgdnd unul dintre actori, care
se apropiase de ei gi se servea acum cu cafea. Teatrul
e vis, completi cu o voce sonor6. Rala are doud picioare.
Omul are doui picioare. Omul e o ra!d. Sorbi cafeaua
fierbinte privindu-l malilios. Viala e vis. Viafa e tea-
tru. Viala e via{d. Teatrul e viald (tezd realistd). Visu}
e via{d...
mai la dreapta un pie ! Fetele astea
- Mutali decorul
se migcd chi'ar ca niqte mecanisme.
Fac Ei ele ce pot ! Pentru speetaeolul tdu sint
-
destul de bune.
Vom vedea. Ifl spun, mai agteaPti !
- Ci,n'd o s5-!i vini v,remea, o sA md cauli singur,
- il studia pe actor cu multd atenlie, pdrSnd foarte
Autorul
irrteresat.$i cind acesta pleci permutind incd, in joacd,
cu jumdtate de voce, cuvintele viafi, vis qi teatrtl, re-
marcd clar biiatut dsta face cit tot restul. Pe Ssta
-
{ine-l bine ! Asta e teatru pur ! Te'atru de cea naai bund
calitate !
Regizorul se mullurni sd miriie aprobator, urrndrinel
cu nemullumire dansul balerinelor. Masa figuranlilor am-
gralioasd, clar care nu avea nici destuld ordine 9i nici
,; l
destuli gralie ca sd reziste spiritului amorf al mullimii
cle figuranti qi si anuleze hiul copleqitor al sdlii'
Te-ai intrebat vreodatd cum ajung dEtia actori ?
-
Uite, ftdcdul 5sta, de pildi, care pare pregdtit sd poati
face orice, Ei totuEi e actor... Autorui zimbi viclean'
gata sd umple goiul sdlii cu istorii fascinante, gata sd
dea viati Ei justificare decorurilor Ei firiEorului aceluia
de dans, ca un ceasornicar genial aplecat deasupra unei
magini fragile Ei complicate, dar inc6 nedecis s-o repare.
Da. .Cum ajunsese oare aici, permutind cuvinte cu
voce ambiguS, declamincl replici inlelepte sau stupide
qi mimind toate sentimentele posibile, pentru oameni
necunoscufi venili s6-Ei umple sufletul cu lucruri pe
care .nu erau croi{i sd le trdiascd Ei si le lnfrunte ?.'.
***
.,.rrTatil meu e profesor de latin5.(' Copilul care se
privea in apd era foarte mindru de asta. Deasupra' lui'
de foarte stts, se aplecau ramurile unei s61cii, Ei prin
imaginea ei rdsturnati qi tremurdtoare treceau cirduri
de pegtiEori aurii. Auriu era Ei nisipui de pe fundul
apei, qi frunzele deja atinse de presimfirea toamnei
erau. tot aurii, qi chiar Ei i.ntreagd ziua dulce, parfu-
matd qi dens5, era aurie cle parcd ar fi fost cufundatd
intr-un borcan cu miere. ,,Tatdl meu e profesor de ia-
tind.e Pdrea o constatare neutri, numai cd ea imbina
rnindrie, cum am mai spus, admiralie Ei amirdciune,
fiindci sint clipe in viala oricdrui copil cind consideri
cd nu e dernn de tatil lui, 9i aga mai departe, 9i cind se
intreabi cu amdr5ciune ce se va alege de capul lui, qi
esnslatd in sinea lui uimit, lntristat dar Ei, fireEte, or-
golios, c6 va fi orice altceva numai asta nu de pildi
-
38
llrofcsor cle latin5. Tatdl, care era impundtor, sever qi
plofesor de latind nu pdrea mullumit de calitdlile astea
rrle lui trdia intr-o deplind impdcare cu sine. P5-
rea mai curiud sd invidieze copilSria cle care mezinul
sdu s-ar fi descotorosit bucuros, Ei unecri sd deteste
ehiar cd e mare gi cd e profesor, degi alteori fAcea caz
cle asta, qi toli copiii il ascultau qi pini qi edpitanul
echipei cle baschet, care era la fei de inalt ca oricare
clintre profesori, gi ieEea sear:a Ia cinematograf cu tot
felul de fete plicticoase, cLt nasrrl in vint qi cu ciorapi
transparenli, il respecta ;i ii recunoqtea autoritatea.
Dar asta pdrea sd nu conteze prea mult pentru el' degi
copilul il invidia in orice caz.
Tatil purta insd povara unor nostalgii secrete. Avea
o bibliotecd mare Ei ordonatd, o biblioteci solicli de
intelectual provincial. Gdseai in ea mai de toate, . dar
mai cu seamd literaturd clasicS. lngirate in rafturi, in
spatele cotoarelor frumos legate, se lngrdmldeau aven-
turi gi intimpldri miraculoase, incorsetate in ritmul
alexandrinilor sau antrenate de ritmul alert al vreunui
stil mai modern. O parte, copilul, le cunoEtea foarte bine,
iar la celelalte se gindea ca Ia promisitrnea unor fru-
moase ceasuri de mai tirziu. Ii plecea sd triridiveascd
citindu-le, in lungile dupd-amieze ale copildri€i. In
restul timpului se uita la televizor, in51!a zmee, bdtea
mingea sau privea,'ca acum, in lac, vorbind ctt cirdu-
rile de'peEtiqori aurii.
Dar asta nu e tot despre bibiioteca in cauzd. Izolate
de clasici, clar ocupincl un raft important, se ldfdiau in
ca o mullime de cdrfi de 'agriculturS; cu coperte pin-
zate, in culoii terne, Ei, ce mai incolo-incoace * urite,
qi care, mai cu seamd, te intrebai ce pot cduta in casa
rrnuia care. n-a pus in viala lui un arac de fgs.ole .sau
n-a piivit un strat de ceap5. Ciudat; dar cirlile astea
3ll
 despre cum sd faci sd rodeascd pdmintul, pline cu sfa-
turi neprefuite pentru cine ar fi avut intr_adevdr in_
tenlia asta, erau, in camera aceea dreptunghiulard, un
simbol al sterilitdfii qi penitenfei (Ei umbra lor plana
asupra intregii case, in lungiie ceasuri ale zilelor cle
vard). Fiindcd, de cite ori tatdl fdcea un lueru care_l ne_
mulfumea, sau care supdra pe cei din jur, alegea o
carte din raftul dsta qi se incuia in biblioteca. Aici, izo-
Iat intr-un mister respectat de toli (care insd il cunoE_
teau prea bine), versifica qi transpunea in cele mai di-
ficile forme fixe, in latind, ebraici sau greaci veche,
sfaturi despre intrefinerea utilajului agricol, metocle cle
stirpire a rozdtoarelor qi cunoqtinle despre botile verzei.
Lucra pind tirziu, cu conqtiinla amari a sterilitilii
muncii lui, ca o rdzbunare inutili impotriva destinului,
care-l privase de vocalia de-a scrie o epopee autentic6'r.,
qi cu severa congtiinld a vinovdliei lui globale fafd
de
sine insuqi gi de familie (care nu putea avea un televi_
zor nou, nu se putea muta intr-o casi mai mare, nu
putea s5-gi permiti cdldtoriile dorite)
Ei a fiec{rei vini
mdrunte de fiecare zi.
Marea lui epopee agricoid avea aspectul mozaicat al
secretelor penitenfe gi scopul cle a-l scuti si cear6 scuze,
si dea explica{ii sau sd se certe. Ii crea o situalie
aparte de orn fiber fa!6 de'tofi, in afar6 de propria vo_
in{i. Sotia lui citea uneori (tot in secret) cite un rondel
despre superfosfafi, qtiind c5 in el trebuie sd afle o
scuzi nerostiti. $i i se pirea c6 inchisi in ritmul lui
ermetic e puritatea unei lacrimi. trar o lacrimd, oricit
de derizorie qi de bine ascunsi, rimine ceea ce este.
Cu timpul, influenla raftului de pe,nitenld se infii_
trase ln toati casa, qi po5tagul, sau vreo vecini" sau b[_
--------:-
Parcurgind fnfern-ul lui agricol, el nu_gi slesese cdlduzd
pe _*
Vergiliu qi nlci pe dlt tubitor- at dirnpufui arc,adic.
- - -----
40
trinelul care venea sd ascutd culitele Ei foarfecile, pu-
teau auzi dinspre bucdtirie frinturi de rime despre mu-
ratul gogogarilor sau despre densitatea optimi a unei
budinci. Fiul cel mai mare ciEtigase chiar un concurs
Ia radio cu un Sonet dedicat de o coropignitd, unei an-
tetrupife dezafeetate Ei devenise textierul formaliei
muzicale locale, numitl Deschi.de-gi umbrela, qi care se
eompunea din ci{iva fleiei influenlali de poezia supra-
realisti qi de muzica rock. Cit despre sora mijlocie, ea
clddea in orice imprejurare sfaturi agricole extrem cle
utile vecinilor, qi ajunsese, poate, cel mai desdvirEit
agricultor oral din cili avea si cunoascd linutul acela
vreodatS.
Mezinul, insi, refuza si versifice ceva, Ei chiar qi o
rimd involuntari fdcuti de vreun coleg il infiora pini
in miezul miselelor. In sinea lui igi spunea indignat,
cind spdrgea vreun geam sau era surprins dezumflind
cauciucurile vreunui automobil insolent de luxos
,,mai bine mi-ar trage o betaie( (cum li se trlgea prie-
-
tenilor lui). Numai cd tatdl nu ii trdgea nici o bitaie.
ll privea cu amirdciune Ei imediat tot universul ince-
pea sd se tirasci zorniind de rime. $i tigdile se pome-
neau rimind cu fi"unzele crele ale morcovilor din grd-
dini, Ei albinele rimau Ei ele cu fierul de cdlcat, gi totul
clevenea odios. AEa ci mezinul ajunsese sd urasci qi ri-
mele gi agricultura gi deopotrivd limbile clasice. gi a
stropi grddina sau a conjuga un verb latin i se pdrea o
constringere de nesuportat.
ln lumina parfumati qi dulce a inceputului de toamni,
fiecare lucru pdrea insd nespus de liber $i de el
insugi. Toate pdreau si creasci in voia lor, straturile
aeum eulese se labirfaseri gi:.nu era mai riguroase deelt
niqte inofensive movile, albinele erau foarte vii qi na-
turale gi pegtii treceau cum ii tdia,capul prin reflexul
47
 tremurdtor al unei silcii uriaqe gi perfect intimplStoare.
Zmeul, care coborise leneE in iarb5, strdlucea purpuriu,
cu stele galbene Ei verzi.
,,Daci md dau de trei ori peste cap, md fac musci.
Mi-ar place grozav si fiu muscd. Vreau sd fiu muscd.('
Mascd, il corectd un biziit sub{ire, lingi ureche.
-O muscd verde gi strSlucitoare, cu reflexe de curcu-
beu cum au petele de benzin6, i se agezd delicat pe
mini. Ochii, cu multe falete, multiplicau salcia Ei cerul
Ei pdreau foarte inlelepfi.
Mascd, dragul meu ! Se fii o masc5, asta inseamnd
-
sd fii orice vrei tu !
Copilul zimbl Nu inlelegea incd prea bine, clar era
sigur cd nu volbeEte prostii, fiindcd nu te poli agtepta
la aEa ceval de la o insecte. $i, pe urmd, toli eroii lui
favori{i primiserd sugestii de la diverse tipuri de in-
secte.
Orice, spuse visdtor, qi imaginea clin api i se
-
tulbur5, traversatd de o Etiucd argintie. Mtisca privi cu
ironie silueta agild Ei mortalS a Etiucii, de care o des-
pdrlea doar acea fragild, iluzorie qi de netrecut granild
ce desparte apa de aer. Privi moartea trecind in aclin-
curi, reali gi vie, pe lingd reflexul ei din apd o imagine
intangibil5, verde cu strdluciri de benzind.
Cu condi{ia si nu crezi cd eqti cu adevdrat lucrul
in -care te schimbi, bizii bine dispusd. Sint sfaturi pe
eare e bine sd le lii
minte.
,rChiar aga, iqi spuse copilul care nu o mai asculta
prea atent. O masci. Orice mascd. Cred cd Etiu ce vreau
sd ajung cincl o sd fiu mare.s
' te intereseazi nimic mai in aminunt qi mai ln adincime
o sd fii, daed vrei cu adevdrat.'
- Asta
Vreau ! decise copilul qi-qi dori' si creasci ime-
- -
diat, sE creascd pini nu va uita sfatul mugtei, pini nu
va ajunge'sd-l ctnsidire amintirea unui vis.
42
Asta il ajutd sd suporte cu catrm orele de chimie Ei
tlc latind Ei multe mii de ore de toate fe1urile, mai tirziu.
ll ajutb sd ocupe un loc in echipa de baschet Ei sd nn
roqeascd atunci cind, peste ciliva ani, primi intiia invi-
l,atie de Ia o fatd, la un pic-nic, sI traverseze cu ea o
poieni!6 mai umbroasd.
Reugi sd rimeze cu nonEalanld cele mai anoste lu-
< ruri, spre admira{ia unanimd qi secretd a familiei.
,,Bdiatul dsta o sd ajungd deparie'(, spunealt vecinele
prirrindu-l uimite, cu cite un borcan de murdturi in
lrrafe, sau cu cite o perie de praf uitatd in min5, cind
trecea pe lingd ele, salutindu-le politicos gi indiferent.
Da, iqi spuse gi tat51 intr-o zi, privindu-l cum iqi
pregdteEte conEtiincios Ei deta$at examenele. Se pare cd
ntt e chiar totul pierdut. $i reincepu si-i citeascd pe
clasici, ugurat de povara cle a mai fi obligat sd caute un
s;ens orelor interminabile ale inserdrilor de vard. tr'iindcd
acum era sigur cd avea cine sd se ocupe ctt asta, pentru
ei to!i.
...- Poate ci ai dreptate. E un actor intr-adevir.
Ce md intreb eu nu-i cum a ajuns aici. De fapt nici nu
mi intereseazd asta.
Autorul punctd ln aer cu degetul aceasti replicd,
gest care voia si spuni ceva cam de genul ,,firegte cd
nu te intereseazi. $i cum ai si scoli tu ce e mai bun
clin unii despre care nu qtii mai nimic ? $i, in fond, nu
nici despre actori Ei Ssta nu-i decit un caz particular
-- nici despre teatrul insuqi. Dar Ia ce m-aq putea
irgtepta de la tine?(. Firi si spuni toate astea, dar'
43
exprimindu-le totuEi foarte clar in indllarea acuzatoare
a degetului.
Dar aS vrea sd qtiu cum reugeEte performanlele
-
astea. Cum reuqeqte sd faci toate lucrurile pe care le
spune (chiar cele mai triznite) adevirate. Ai dreptate
cind spui ,!ine-l bine !6 Numai cd aqa ceva, eu personal
nu cred ci poli pdstra. Aqtia sint cei care se pierd
primii. Fiindci prea cred tot ce trebuie sd spuni, qi
toate astea rod din ei. $i nu cred cd tocmai tu ai putea
confunda cauzele, si le cau{i undeva in afari. Cred cd
pur qi simplu nu po{i pdstra aqa ceva prea multd vreme.
Olimp, spuse Autorul, continuind si priveasci
-
printre genele coborite silueta actorului profilatd pe
fondul unui decor abstract. Ai ineercat si te joci cu
cuvintul dsta ? Se pot scoate o grimadd de lucruri din
eI...
Dar era clar cd se gindegte aiurea 9i aproape ai fi
putut pune prinsoare cd tocmai lese cine Etie ce istorie
fantezisti folosind chipul acelui actor 9i citeva dintre
cuvintele despre care suslinea cd sint bune sd scofi din
ele orice. AEa cd nici mdcar nu putea fi o surprizi sd
eonsta{i cd granilele silii de spectacol au dispirut qi cd
clecorul e cu totul altul, fiindcd asta se intimpli de obi-
cei in prezenla '-rnor autori de fantasme. Tot felul de
lucruri pe care te-ai obiqnuit sI le crezi reale nu mai
sint reale deloc qi te pomenegti circulind cu dezinvol-
turi prin locuri despre care nici mdcar nu !i-ai fi irna-
ginat c5 exist6.
**t
...- Md.ntreb cum ai reuqit tu sd pitrunzi aici
Nu s-a mai flcut pini acum nici o eroare.
44
Toli se intoarseri spre tinirul cu cojocel Ei cizme
sport care ii privea la rindul lui cu un fel de aviditate
nencrezitoare qi nes5fioasd.
Am o explici el tirdgdnat. $i md
- foarte legitimalie,
pricep bine sd fac lucrurile sd pari mai presti-
gioase decit sint.
Vintul ii infoia pirul qi barba crea{i, iar albastrul
sceptic Ei totugi atit de vulnerabil qi de proaspdt al
ochilor il arita neverosimil de tindr.
Nu am venit si rimin, ci s5... (qovdi)... s5 caut o
-
amintire.
Rdsufld adinc privinclu-i Ei zimbincl o cu exuberanld
pe care o au numai cei ce infruntd mereu lucruri care
le pot fi fatale (gi lucrurile astea pot fi la fet de bine
impactul cu o cometi sau riscul de a se ineea cu o inghi-
{ituri de ceai). Pentru care, deci, lucrurile sint mortale,
indiferent de destinalia gi chipul lor, ca qi, in fond,
chiar propria lor vial6 curgind secundd dupd secundd
spre un soroc stabilit.
Am venit sd vd vdd, continui la fel de tdrdgdnat,
- ii striluceau exuberan{i, circumspecli qi neve-
gi ochii
rosimil de tineri. N-o si vi rdpesc prea mult timp, deEi
bdnuiesc ci asta chiar n-ar avea tle ce si vi deranjeze,
qi ci timp avefi, dacd pot spune aga, din belEug. Sau
poate nu avefi deloc, ceea ce e acelaqi lucru. Oricum,
pot si vd amuz, sd vi ofer un divertisment (ficu o ple-
ciciune vetustd, pe jumitate glurneate, pe junritate
sfiddtoare), fiindcd asta e meseria mea. Sau pot si vd
aduc Ei eu aminte unele lucruri, fiindcd amintirile noas-
tre, ale tuturor, sint eomune, qi dacd noi sintem in
amintirea voastrd sau invers nu are atita insemnitate.
Vreau si spun cd asta avem in comun. $i de arnintiri
?
avem cu tolii nevoie. Tu, ii spuse celui cu ochii ca dou6
nestemate opace, ti{ poli aminti pe Ahile cel zdnatic,
45
 Ei tu pe Arthur sau 'pe Launcelot, sau pe oricare altul
vrei (trdgea de timp, vorbincl, in timp ce:i privea pe
rind cu aviditate), iar pentru tine aE putea incerca sd
evoc, cu ceva mai mul.t efort, o cdpitd de fin sall un
nagi!. Sau chiar sd-!i ofer iluzia unei clansatoare (ti_
ndrul cu chip romantic privi fascinat gestul cu care in_
trusul chemi in aer iluzia unei irepetabile clansatorre,
proiectate pe fundalul unei Acropole in ruini). Dar, cum
spuneanl, nu vd rdpesc mult timp gi nu vd sirnlili stin_
jenili ! Ceea ce .,ochiul meu poate fura din imaginea
voastrd va uita inainte de a putea eu sd imit.
$i chiar
dacd nensemnata mea memorie ar putea pdstra un grd_
unte de splendoare, memoria mea insdqi clureazi 1:en_
tru voi cit bdtaia unei aripi de fluture.
-_ Te-nqeli ! spuse bitrinul poet, cel c5ruia ii rn5_
surau pasul pietrarii atunci cind incepeau si inaile
vreun templu. Tot ce poli gindi tu e la fel cle fdrd de
moarte ca gi legile eare vegheazd asupra formei precise
a tuturor furnicilor din lume Ei a oricdrei furnici de
oricind. EEti binevenit. Ageazd-te qi povesteEte-ne ceva
de acolo de unde vii.
Mi-ar face pldcere (Actorul, fiindci el era, se in_
- iar,
clind politicos acum, ca un clesdvirqit om cle lume).
Mi-ar face pldcere si stau pufin, dar Ei glasul lui
trdda inceputul unei nelini,;ti cred -timpul
-- cd meu s_a
incheiat. De fapt m-au dus ia o clinici de clezintoxicare
qi tocmai toarni in mine tot felul de chestii ca si md
trezesc, Ei cred c5 trebuie sd mi intorc imediat. (Ddclu
multd demnitate gi decenld acestei informafii de scuzd.,
destul de penibile, dealtfel.) O chemare imperioasi ii
tulburd albastrul pur al ochilor. Asta e. Timpul meri s-a
isprdvit. Aqa cum spunea Autorul... Vd mutrlumesc. Ag
l'rea s5... Aq vrea... O, dac-aE putea sd vd ascult p,.rfir-r...
Sd-mi spunefi... s5...
46
Doi insolitori apdrurd pe alee qi-l incadrard pe in-
illls, care, stind intre ei, salutd pe Nemuritori, mascin-
,ltr-Si tristefea. Privind bucata de cer in care vedea ceea
t'c insolitorii nu putuseri vedea niciodat5, qi fumul ver-
tical, Ei freamitul pinilor, cu nostalgie, cu bucurie Ei cr-t
:rlidare, rdmase citeva clipe imobil intre siluetele negre
<'are-I incadrau, drept Ei de neuitat ca o efigie a cura-
jului de a fi muritor. Se rdsuci Ei plecl fdrd si le mai
spun5. nimic.
Mai tirziu, Ingrijitorul de zi le povesti cd intrusul
1rc. care-l alungaserd de acolo le declamase, in timp ce-l
imbrinceau pe scdri in jos, insuite nesdbuite de scanda-
lagiu in care reveneau cuvinte absurde ca amintire,
lransparenld Ei nemurire. Le povesti toate aceste lu-
cruri aparent ca pe o anecdoti fdrd importanld, dar c1o-
cotind de curiozitate, in timp ce tLrrna cafeaua inter-
zisd nensemnatul lor secret comun.
- pe sciri, aqezat lingd un leu de ciment, Acto-
Oprft
rul trdgea cle timp, incercind s5-gi stringd ln jurul lui,
('a pe o mantie de recuzitd, somnolen{a.
O muscd vercle, care strdlttcea intr-o raz1 cle soare,
ca L1n fastuos curcubeu intr-o patd de benzinS, se opri
pe gheara leului.
-- Ar cam fi timpul sd te intorci, bizii, aga, ca sA
iLrceapd vorba. Mentorul tdu, Autorul, poate s-o peteasca
rlaci nu te-ntorci...
Du-te clracului ! spuse Actorul. Du-te dracului I
.,\i -Ei tu o vind in toate astea. O mascd, nu ? Dd-te cie
1 rei ori peste cap gi fd-te o mascl qi o sd po{i fi tot ce
vrei (trdsdturiie ii erau crispate cie parcd tot univer:sul
;rr {i ndvSlit peste el rimind nebuneqte) ! O mascd, ho-
lroti sumbru, cu un ris ca al fantomelor clin teatrul eli-
:rirbetan. $tii ceva, inleleapto, mai bine ai Eterge-o de
pc gloaba asta de ghips pind nu te fac pldcintd acoio !
t7
 Musca il privi cu duioqie $i ochii ei multiplicard
chipul crispat strdlucind faletali qi infelepli.
Ai avut mai mult decit ar putea visa alfii, qopti
ea -cu dulcea{d. $i o sd mai ai parte de asta, mai cu-
rind decit crezi. Poveri sau daruri, trebuie si qtii sd le
inlelegi.
Musca nu-l putea uita pe bdiefelul in a cdrui ima-
gine reflectatd in api se reflectase Ei ea, sficlind moartea
intrupati realist intr-o gtiucd, o fiinli a adincurilor gi a
apei.
Ce-!i pasd lie ! spuse cel alungat. Ce-i poate pdsa
- leles,
unei mu-Ete? privind-o cum se r.dsfafd in pata de
-
soare ieqiti din cea{i anume pentru ea.
Ai putea si mI crezi cind ili vorbesc despre rib-
dare,- pe mine, care inainte de a fi zburdtoare am fost
vierme. $i si nu crezi cd nu am invdlat pe atunci ce
lnseamni si fii atotputernic in intuneric qi n-am invd-
tat ce-i umilinfa, gi nu rivneam la aripi Ei nu rlram
ce-mi era la-ndemind, qi ce acuma mi silesc si nu uit^
Intrusul intinse spre ea o mini obiqnuitd cu gestu-
rile semnificative, obiEnuitd sd redea qi si mascheze
emolii, o mind prin imaginea cireia siluetele platanilor
se conturau verticale Ei argintii.
- Nu uita cd acum nu egti declt un biet suflet. O
umbrd. $i ce poate face o sdrmand umbri cu o musci. ?
illai bine te-ai hotiri odatd sd te-ntorci, fiindcd riqti sd
pierzi ceva ce n-ai si mai intilnegti a doua oard !
Ce bine vi pricepeli voi la cuvinte ! murmurd
-
umbra. Dac-ai pretinde ci inainte sd fii muscd ai fost
Shakespeare, nici miear n-aq fi mirat.
Ochii faletali ai mugtei multiplicard spectacolul ine-
clit qi bizar al umbrei ce se destrdma, in timp ce pe sci-
rile bine intrelinute eoborau bocinind doi investigatori
,18
cu pardesie cenuEii Ei pStdrii moi, imitind borsalinele'
gangsterilor din epoca prohibifiei.
Portarul dsta s-a cam ramolit, spuse unul dintre
-
ei. 1l poate cluce de nas orice pezevenghi' Orice iiuzio-
nist sau actor.
* Las5, spuse al doilea. Nici noi nu mai sintem ca'
brazii. $i generalile astea care cresc." Dddu din mini a
lehamite.
Un biziit zeflemist trecu in zbor pe lingd urechea lui'
Ei, ziceam Ei eu aEa. Nici o generalie nu-i, binein-
- mai bund.
Parci vdd cd la sfirEitul sdptdminii plou6 iar"
-
spuse cu ranchiunS celdlalt, dup6 un timp, tirgiindu-9i
plcioarele qi uitindu-se nemullumit Ia raza de soare in
.""" ," zbenguiau citeva muqte. MuEteIe astea, ce le'
pasi lor ? Uite, au un pic de soare $i nici cd Ie pas6'
Dar el nu-Ei dori sd fie musc6' Existi o ordine irn
toate. Dorinlele sint qi ele repartizate conform unei
scheme care se respecti. Altfel ce am face cu osia asta
a ittmii ? Nu, el nu-gi putea dori si fie o musci'
Fiindcd"
claci incepi s6-!i doreEti, ei bine, nu te mai opreqtir
chiar niciodati. $i nici micar si fie frumos la sflrEitttl
slptiminii nu-gi dorea. 1l supdra numai presim{irea c5'
nu va fi...
o mullime de lucruri'
...F15c6uI ista imi aminteEte
Stipinul absolut al iluziilor teatrale se plimba pe'
alee, ignorind regulamentul gi ldsindu-Ei scaunul pe ro-
tiie si aqtepte gol lingi fintind. Igi aruncase pe umir
pledul in carouri, ca pe o pelerini, qi mergea cu o pl5-
49
 cere atit de evidentd c5ili trebuia multd stdpinire ca si
nu te scoli gi sd-l imi{i. Aga cd lngrijitorul de zi nu
avea inima sd-i aminteascd de scaun qi se fdcea pur gi
simplu cd nu-I observd, atent sd tepartizeze por{iile de
mincare in nigte seturi de carton cerat, oblinute la pre!
redus de la o companie aviatica falimentard.
Nici nu mai Etiu de cind n-am mai intilnit unul
care- sd inleleagd atitea despre ce i se intimpld. De nu
mai Etiu cind n-am mai incercat clorinla asta sd spun
cuiva ceva aclevdrat.
(lngrijitorul de zi rogi, spre surpriza lui, gi, cleEi nu-i
venea sd. cread6, se simli intristat pini in adincul su-
fietuiui, amirit qi jignit. lqi lud tava gi se depdria gri-
bit, clar numai pentru a reveni ceva mai tirziu, cll pre-
textul desertului, ca sd rdmind sd-i asculte, in ciucla
amdrdciunii Ei a senzaliei de pericol, atit cle constantd
in ultima vreme).
Se-i spun aclevdru1..., mai auzi in timp ce se gr5-
bea- cu tava sub bra! spre clddirea care, in lumina
amiezii, igi ardta decrepitudinea, fisurile tencuielii gi
urmele urite ale infiltra{iilor de api.
Adevdrul ? intrebd Durandal (pe care, in foncl,
- s5-1 numim
putem cu oricare clirrtre numele lui, inclu-
siv i\{erlyn, sau Malory, sau Maloryn, ii spunea
in glumi Launcelot). Crezi c5 acum ar fi mai gieu decit
altdclatd ? Poate sd fie. Dar eu nu cred cd s-ar,r schimbat
chiar atit de mtilt. Numai c5, sd le spui adevdrul, nu e
ca Ei cum le-ai da chiar nemurirea ?
In ce te priveEte e cam acelagi lucru, interveni
- in iarbd,
troetul cel orb. Tu nu prea ai ezitat atunci cind s-a i.iit
prilejul s-o faci.
Durandal chicoti Ei Ingrijitorul de zi se grdbi cu cle-
sertul, fiinclcd nici o tristele sau jignire nu pot justi-
50
fica prostia si te liPseEti de amintirile unui ins atit cle
fascinant ca Durandal. Nu Si-ar fi ieriat asta niciodati'."
**
spuse nottl sosit, personajr-rl bi-
....- Nu te deranja,
zar pe care orice om matur l-ar fi gisit cel pulin neli-
:'riEtitor. In fond, eu nu exist decit pentru tine'
Fldcdiandrul clin mijlocul riului continud insi s5
pescuiascd liniqtit. Descuhl' cu picioarele cufunc"late in
apd, pirlit de scare, pdrea sd se simtd foarte bine acolo'
Nu arita sd inleleagd prea exact ce spunea noul venit
clar era sigur, dupd zimbetul lui, cd nu se teme de 1oc,
cd nici prin minte nu-i trece si se teamd sau sd se de-
ranjeze gi ci li place aceasti inediti companie'
Vreau si spun cd nu exist decit fiindcd tu crezi
-
lucrul 5sta, in momentul dsta. $i c5, dacd incetezi sd
crezi, ntt meritd nici mdcar sd-!i mai bali captil' Nu o
sd mai fiu Pentru tine.
Un nor lunecd ironic si prevestitor prin lumind' O libe-
Iu15 incremeni suspendatd in aer ca un element de deeor'
__ Te cred ! Chiar te voiam * adolescentul negri-
cios qi lat in umeri surise iar, cu un fel de curtenie prea
sincerd Ei prea delicatd pentru a o atribui educaliei'
Nu-i nevoie de atitea vorbe ! Eqti, intr-un fel, noioctil
meu, nu ? Binenteles c6, dacS-mi std in putin!5, ?e cred'
cit timp o sd fie nevoie !
Trase afard din apd un peEte care luci dramatic in
soare gi se zbdtu pulin inainte de a ajunge in iarba de
pe mal.
Oaspetele se intinse cu distinclie qi lejeritate
de stinjenei sdlbatici, stu-
printre tufiEuri de mentd Ei
pe altul l-ar fi fdcut si
AiitrA.t-t cu un interes care
vadi roEeala urcind in
rogeascd, qi pdrea s5 aqtepte sd
obrajii tindrului Pescar.
51
 _- Sper ci nu te agtepfi si fiu inocent, replici ti-
ndrul (amuzat ci cineva ar incerca s[-l ia prin surprin-
dere), sdrind gi el pe mal, sprinten ca o fiard a pddurii
qi elegant ca un principe ($i asta Ei era ca singe un
Fendragon). $tiu foarte bine ce agtept de la tine -(Ei te
agtept de oarecare timp), qi daci tu vrei s5-mi dai asta,
agtepfi qi tu de la mine ceva !
Nu !i se pare eam simplist ?
- Oricum vrei ceva de la mine, cd doar n-ai venit
- o partidd
pentru de pescuit ! Sau cu mine, dacd a$a
.crezi ci-i mai pu!in... simplist
lungindu-se gi el in
- pe
iarbd qi cercetindu-l la rindul lui noul venit, cerce-
tindu-i chipul gi gtumef qi teribil, ingust ca o sabie, cu
urechi ascu{ite qi pdrul de un roqu aprins, cercetindu-i
veqmintele de cavaler, qi mai ales atent la felul in care
firele de iarbd, ldcustele, peqtele muribuncl qi pisdrile
de api se comportau in prezenla lui, solidaritatea aceea
pe care nu o au niciodati fali de oameni.
dacd eqti pregitit pentru asta. Fiindcd
- Md-ntreb
inocenla, dragul meu...
* Doar nu vrei sd mi pui sd caut Graalul ! Nu am
eu timp pentru a$a ceva. Daci pentru asta ai venit, poli
sd faci cale-ntoarsd de pe-acuma. Aici e o mullime cle
treabd. Iar de greu nu m-am plins niciodati. $i-am spus
cd qtiu o seami de lucruri, chiar dacd nu destule, qi cd
sint dispus sd te cred cit va fi nevoie. ,,Sint al t6u qi egti
,al meu,{' fredoni refrenul unui cintec la mod6, dar nu
arita ea un biie{andru care se amuzd. Nu vreau nici si
'qtiu prea multe, continui ($i era foarte grav, ba chiar
'chipul lui de om de ae{iune pirea in clipa aceea pro-
fund meditativ). Despre lumea asta, adici. Degi uneori
cred cd nu existi altceva decit gtiutul care si merite
mai mult s6-fi pierzi timpul. Numai ci fiecare eu dru-
rmul lui. Nu poli si Ie ai pe toate. Ridici din umeri. gi
52
sd nu-!i inchipui cd mi gindesc la vreo Margaretd.
Astea-s fleacuri, in ce mi priveEte. Continud s6-1 pri-
veasci deschis, degi in glasul lui era acum o notd de
suspiciune. Ce vrei mai mult ?
Cavalerul aprobd zimbind qi juclndu-se cu un mic
stilet argintiu care semdna cu un stilou sau cu o seringi"
Dar ezitau incd amindoi.
Arthur privi peqtele care incd se zb|tea, Ei-l iud de
coadd Ei-l aruncd inapoi in apd.
Asta ?
- $i asta.
- Se nu-!i inchipui cd mi tern de tine ! spuse ti-
-
ndrul ridicindu-se.
$i, proiectat pe fundalul compact al pddurii, 39on
descul!, cu cdrnaqa desficuti qi cu undila intr-o mlnd,
ea o parodie domestici de lance, era un adevdrat Pen-
clragon. In glasul lui nu era trufie, dar fermitate era ctl
siguran{5.
Nici n-aq fi venit daci te-ai fi ternut, susur6
- care putea fi al cavalerului cu chip asculit, sau
glasul,
cloar al vintului, sau doar al pddurii, Ei ochii oaspetelui
ii suriserd roEietici, de parci ar fi suris lnsuqi crepus-
culul reflectat in ap5, luminind prin leasta lui tdioas6-
Da, proiectat pe fundalul solemn al pddurii, tindrul
bastard regesc ardta chiar ca unul care nu se teme, care
nu are nevoie de o armuri ca si pard cavaler, nici de
o bucatl de catifea scumpS, drapati in jurul lui, ca sb
pard nobil, qi poate ci nici mdcar de o lard anume ca
sd pard rege. Fiindcl era fdrd-ndoiali toate astea. Dar
mai ardta ca qi cum nici mdear de un timp anurne nu
ar avea nevoie si stea legat pentru a nu se pulveriza
in neant, cdci verbul vielii lui s-ar fi putut rosti Ei la
viitor ,ci la trecut la fel de bine pe cit se rostea'la pre-
zent in aeea clipd scurtS, transparentd, imbibatd, de mur-
53
rnurul grav aI pddurii, de scdpdtatul soarelui in api,
cle tdcerea circumspectd incd, dar deja convertitS, a fi-
relor de iarbd gi de prezenla inalterabiid a unui vrdjitor...
...lngrijitorul de zi se poticni cle scaunul abandonat
linga fintin6 qi profitd de timpul cit igi ceru scuze ca sa
stringd seturile alea de masd, cumpdrate la pre! recius
de la niqte nenoroci{i de afacerigti falimentari, care se
viriserd intr-un bucluc cu avioane.
Intrerupere scurtl gi, poate, binevenitd.
...- Intii Ei-niii - spuse tinarui rege, stind pe tion
sub bolliie ce se indl{au greoaie (apdsind indlfimea, fd-
cinci-o sd pard mai pulin rniirealA decit ndzuise arhitec-
tul, clar atit de transparente Ia ecouri) _. intii gi-ntii o
sa oprim migraliile astea. O sd-i oprim pe saxoni. (Po-
poarele mdrii pe de-o parte, popoarele adincurilor pe de
altir parte, nu era o sarcind prea ugoard regalitatea pe
atunci. Dar de temut nu era Arthur cel care sI se team5,
nici mdcar de amdrdciunea infringerilor.) Si mai
era gi ordinea in regat, legea, friul pus violenlei (dacd
po{i nutri iiuzia cd existd un friu pentru asta).
l\'lasa rotund5, clarul de nuntd al unui socru inlelept
qi abil, stdtea deja in mijloct-tl silii tronului. Iar drumu-
rile paduroase ale regatului, qi chiar a1e regatelor inve-
cinate, vedeau trecind pe sub umbrarele lor fiin{ele
acelea enigmatice Ei complicate de metal, strSlucitoare
pe dinafarS., inzorzonate gi greoaie, gi strdlucitoare de
tinerefe in miezul carapacelor lor, care se indreptau spre
palatul Regelui Arthur, fascinate de mirajul unei figuri
geometrice perfecte. Cavalerii. Treceau qi treceau, sin-
guratici, vulnerabili la susurul riugoarelor vesele, la nim-
fele care-gi spilau cochet cite un picior in ele, la cer-
turile melodioase ale mierlelor gi la mirificul colorit
al r.'reunei poieni cu brinduge, Ei la visuri de mdrire,
desigur clar foarte pregitili pentru meseria lor aspri
- -
54
gi uritd de oqteni. $i, degi pierdeau o mttlfime cle timp
cu tot felul de convorbiri ceremonioase (fiind, indeobqte,
binecresculi), cu aventurile prin tufiEuri cu cite o nimfd,
care nu degeaba iEi tot splla picioruEele pe acolo in
drumul 1or (Ei cel mai complicat lucru se dovedea atttnci
si te descotoroseqti de armuri), sau cu cite o luptd pentru
eliberarea vreunei dornnife, vreunui ora$ sr-rlt vi:ettttei
riscruci, pind la urm5. tot ajungeau Ei-n fala Regelni. $i,
cu toate cd Regele le cerea lucruri foarte grele, le plAcea
la nebunie toatl Istoria asta, gi n-ar fi schimbat soarta
1or, in care reumatismul, diabetul Ei paradentoza erau
rAspl5lile celor in stare si rdmind in via{d, n-ar fi schirn-
bat-o pentru chiar nimic in lume.
...- Md-ntreb, spuse odatd Regele, retras pe o terasd
cu Vrdjitorul, dupi un dineu obositor la care Regina Ei
primul 1ui cavaler se ddduseri in spectacol cu iubirea
lor nefericitd qi scandaloasd (dar pe care el, Arthur, o g5-
sea foarte omeneascd, qi, intr-un fel ii asigura multi
liniEte, qi timpul necesar treburilor complicate a1e rega-
litetii sale care didea chiar o aure romanticd intregii
-
acelei curli cam sumbre Ei rdzboinice, unde se discuta
mereu despre politicd gi miracole Ei idealuri qi Regele
-
Etia ce necesElr e romantismul, oricirui ideal cavaleresc"
Datoritd Reginei gi iubitului ei primise, deci, curtea re-
gelui acea incintdtoare tentd trandafiriu-argintie a ori-
cdrei idile, qi tinerii aveau prilejul si viseze, Ei parcd
toat5 trucla lor obositoare qi deseori sortitd eEecului clo-
bindea farmec. $i el se glndea privindu-i cd in foncl era
o porcdrie sd nu te mai poli opri micar o clipi sd asculli
o mierld sau mdcar ecoul liniEtitor aI bollilor' 9i sE mai
pescuiegti pentru pura ta plicere
- dar resemnat fiindcd
;tia ci el iqi dorise asta. Dar micar si priveqti cum se
naqte o libetuld)... Md-ntreb qi Merlyn (fiindcl aEa il
l-r l-r
 gi prin ochii lui zimbiri cenu-
*i*, vreau'e :l:l;-iTILn;l::;: "$T;*liiil:
chema pe atunci) zimkri'
;':t#.t""t:ttl?
;;ltii" pline^de ecor-rri - ce
ar
"a "" ryti"'-:$T:j;:% :i
siu qi distant
"hiJ "Lt*
ce ai sifaci tu cu toate as-
** ;;". si mai gaseEti
"u:-:::"'. ?' l; c6, de ce
urmdrit tu pini l" ;;tt '.i-*"."t tt fie "i;";;;
perfect cu adevaraL'
1ea ? Cu noi toli ? t"lt:il1 H;;"'ci s6-i sifonul. Da, era clno
foa^rt1
-- Un cintec' rdspunse visdtor pe fundaiul continua
t.":lt!l,j;
luqi-o sa-lr v"* l" ales
surise inveselit' qi' Prot Durandal u ui", mai
R"g"I"
Si f"t drapati in mantia purpurle
colonadei greoaie tit""t"
si terminata fa viri cucarefloarea rapace a unei nici o
coroane'
#ift?"h'$l;. pe ":*m:ilil
mine'
"11i"1i :il;:^"
iide-airu;re-
n-are nevoie de chiar * Ce mi uimeEte '1t cum
€ra cea a unui baJat t,,l -
i-'riJ""'"' ""r "" incepuse l" *t ^1t^t"^11';' ut i'it'
ilftiil'T;i: itffi""ui:T'*:am
''Ui"'iind
gincrit ra asta ?
r u-
zistat gi *u i-ai clat o portili spre "]r"tt *"u,"""ncelot'
el t-ai iubit
auta tttt
O libeluli t"u"i
nasul proeminent
pe lingi i\I Fiindci, de faPt' Pe
i"""n"11.un dialog sprinlar qt i
m6-n$e1"'
d"J;;;;iu spaniolul' :"i
al Regelui si desiEul grldinii"' -- Arthur' spuse :1, Tif;-,il :o'tj' T:;1
virtuoz, de undeva din foarte mult sf, devin -\ clupl asta' Siclevinl' "^t::";^=,
un Erou"' -
un cintec ffi:^;i]ar pi*"" tiniesc
liliil a"pa i'to"ie' Launcelot ::i il;dli
i"it""t' Laun-
- I
asta. Un cintec' Launcelot ? Merlvn "ni"":t'i:;;"*"Jo' *oe iar'
I cu
tu ta^|l:l:t:
i\ celot? Si fi incercat hirqiiti pe porlelan'
un zgomot u" t"'"Jitu

vezi Durandal se risuci pulin ca si

-
A$a cd - "-'"i" vezi' eu nu m-am fo- **l

apuce paharul "" 'ilo"-tut' "t pl6-

uit i"t"'*"diar' E foarte tiu -;:fr,*"[:'::Xl*-ffi;
{osit de vreun t""'ut'-" propriul
ru; li"a i" cind in
cut si te strecori ut;; qi"J momentul si spui vreun
...Arthur,l ":" ^ff JHl1;
t"#:"h:;:x;
du-si picioarete nes.ii" iili" ou"-"
cintec. M6car "tt""i- " dispus, fiindcl ""otf;i*qri :" 1l
d"Tt
adevdr.
*-- - ar crecl ci e foarte
D ruri nu_relt$fal;;;;_ ce a ost si fi-va
Regeo.
Greu nu e si faci ce-i Plicut'insuti un Erou' unul
Ei
tut
:

ncel
;;; 6la faimos 1l ::;;;rl Uir,"-,'t"1es' Gloria'
pidcut qi chiar *i';;' "pitatur are gi prezentul
Are, deci, veEnicia' $i
: T;"are nu putea decit y::.-i3p*?li,J$,S"ffi f&il -;rrT"".:dfl".;?u'o'&, j'Xfr.ffi;1,,T:'ffi ';"'i1"fi ":i""?ll!ttl
lf;;il;- Pi"t"L. dil
"",,;iff.",X&'H"${"[mjlg;;gX]li:?+lili"#Hlii sd trryga
rrr invers,
#i"l*{i*:"tl$ffi}:l'l'$ #:! :":il#;'ffitr'"** qi a9a mai deParre"'
Sniii'i#"ffir-:*'9[1T-l*1i]tideartiqticon-
f*ii1fi ;YI!&I"1T ru*rerlYn t
#t;ffit 57

56
 rnasa rotundS, cavalerii, legile. $i pe Guinever, care-l
iubeEte, chiar dacd... Dar nu spuse nimic. Rdmase nttmair
posomorit, cu picioarele atirnate peste dunga patului, Ei
focul din vatrd lesea pe figura lui triunghiulard qi aspru-
delicatd, cu trdsdturi tdioase, pilpiirile propriei lui neli-
niqti. Fiindc6, in afara zimbetului amar clin fundul ochi-
lor violefi, era perfect iiniqtit ascultind avertizdrile vrd-
jitorului, care nu numai ci-l trezise din somn la o ord
rnatinal5, dar fdcuse asta numai Ei numai pentru a putea
sd-i spund tot feh,rl cie lucruri nepldcute, pe care 1e qria
9i aga clestul de bine. Numai ca sd-i lind o predicd.'.
,,Eu nu sint decit un cavaler(', gindi in continuare,
irr
timp ce l\{erlyn evoca cu redutabila lui qtiin!5 de a crea
imagini convingdtoare, viitorul din ce in ce mai ingust
qi mai greu de evitat, eEecurile de care rdspunzdtor avea
sd fie tocmai el, Launcelot cavalerul'
,,Da, ell n-am avut niciodatd decit mongtrii, baronii'
rebeii Ei briganzii Ei miracolele de duzin6, care se clove-
clesc totdeauna cd nu sint decit ni$te capcane- $i fapta
bund care mi se inglduie s-o fac e numai bucAfica cle
hrinzS, care momeqte qoarecele.( (S,e gindea fdri ur5, fir6
ranchiund, cu umorul ila amar 9i lehdmetit, care mai
tirziu avea sd se numeasci britanic, la fetiEcana pe care
o scosese din apd clocotitd pentru ca ea sd-l pdci-
leascd Ei si-i ia ceva ce eI se strdduise numai Dumne-
;eu qtie cu ce pre! si pdstreze,'qi sd-l'pricopseascd pe
urmi cu un fiu abstract ca o rigl5 de calcul.) Aga ci el
fusese totdeauna, absolut totdeauna, un instrument. Laun-
celot, instrumentul de cucerit cet6fi, instrumentul de
apdrat onoarea; instrurnentul de distrus monEtri, instru-
rnentu!. de procreat eroi neprihini{i. Nimic pentru el.
Totul pentru rege, pentru regind, pentru masa rotundd,
pentru onoarea breslei.
5B
$i, in timp ce Merlyn, cocolat dezinvolt pe perva-
znl ferestrei Ei rdsfdfat de primele raze de soare Ei cie
glumele deocheate ale unei mugte, ii pic rra averti.smente
qi reproEuri, amdrdciunea il inv5luia, impovarindu-l
cu arnintiri oribile Ei stereotipe, care se repezeau asu-
prA-i ca niEte rafale de pioaie capete Ei hoituri trun-
-
chiate de monqtri, drumuri prin cdtune nenorocite Ei co-
tigi minate de schilozi Ei de pitici batjocoritori cli-
pele lui de glorie. -
I-auncelot, bdiat bun la toate...
...Cind reginei i se aducea un afront (din partea re-
gelui sau a unui curtean -- Fi i se aduceau destule), ea
stringea pumnii gi-qi scinteia ochii qi se ginclea (lucru
pe care to{i i-t puteau citi pe fa{5) : ,,O sd vind .Laun-
s:elot. O sd vind, o sd-mi spund ceva pldcut, cu glasun
dia al lui pldcut de trubadur, Ei o sd-mi treac6. Amur-
gurile vor fi iar catifelate qi imbdtdtoare Ei tinereEti'3.
Cind regele primea o provocare sau o declaralie de
r'6zbci sau injurie, trimitea soli dupd Launcelot, pen-
tru ca blazonul si strdluceascd iar, Ei hotarele sd se ro-
tunjeascd la loc, qi toli sd poati iar {ine capul sus.
$i cincl vreun monstru refuza sb mai lase apa unei
fintini sd ajungd la oameni, tofi ii spllneau ,,o sd vind
Launcelot(. $i dacd era un monstru;rezonabil (gi nu unul
sinucigaE), igi stringea recuzita lui legendari qi emigra
in fintini din linuturi care nu auziseri incd de numele
eavalerului. $i chiar gi cind un copil era b6tut pe ne-
drrept de pirinfi sau de preceptor, se clucea in fundul
grddinii gi, ascuns in vreo tufd de agriEe, igi spunea ,,are
sd, vini Launcelot, qi are sd md ia cu el(' gi nu mai sim-
tea nevoia si plingd, gi in loc de asta putea sd viseze
cum are si ajungd el insuEi un faimos cavaler...
$i culmea e cI el venea, iqtr-adevdr. Te Ei intre-
bai cum poate face atitea, cqm noai poate face atitea,
59
flircdul dsta sublirel cu chip ronrantic. Venea pretutin-
cleni, cu ubicuitate tenace qi fatalistd, qi fdcea ce era de
ficut gi le spunea lucruri incurajatoare qi frumoase cu
glasul lui al cdrui farmec le rdminea misterios, fiindcS
nimeni nu voia sd descifreze in el tristelea. $i ridea cu
rlsul acela care fdcea si rdsard din pimintul iernatic bo-
bocii brindugelor qi sd se deschidd sub palida flacdrd a
soarelui.
ai avut onoarea ! spuse Merlyn, mai mult pro-
- Tudecit
vocator consolator (fiindcl el putea descifra cu
ugurinli discursul ironic qi fatalist al acelei tdceri).
Da, da. Onoarea. Launcelot mdcelarul, iEi spuse ca-
valerul, t[cind in continuare. Imaginea lui deformat5"
alungitd gi umflatd se oglindea in convexitatea purd a
unui coif de paradi. Onoarea.
...O lovituri de provocare in scut. Iarba bine tunsi
(nu cositi, tunsi) a unui teren de turnir, fdrimilati sub
copitele calului. Viziera coboriti peste ochii inci vii,
incd plini de tot ielul de iluzii absurde, dincolo de gri-
lajul cle ofel. $i acelaqi pocnet sec in fierdria armurii.
$i qocul dublei lovituri - pe care o dai Ei pe care o pri=
megti. Niciodati nefiind mai intim cu propriul tdu trup
decit atunci cind te lii in ,9a dupd o asemenea loviturd,
grafie unei echilibrdri perfecte de forfe, pe care Newton
sau cine qtie ce alt individ viitor, care are timp sd stea
sub pomii lui roditori, din livada lui, qi si urmdreascd
cum ead merele sau cum lopdie capacele pe oalele cu
eiorbd, aveau si le deseopere mai tirziu, gi-n timp ce
calul continui sd galopeze in plin avint, ii spui ficatu-
lui ,,stai la locul tdu, ce Dumnezeu" qi-!i incorzi galele
pind nu mai simli decit un briu rece de durere qi incerci
sd-{i obligi pldminii sd primeascd o quvi{d cle aer qi si
inghitd in acelaEi timp spuma singerie a oboselii, spuma
pe care calul o poate lisa sd ii curgi pe friu, dar tu nu,
60
fiindcd tu nu eqti cal, tu eEti Launcelot, campionul, impe-
eabilul, invincibilul, speran{a tuturor, care dacd ai sin-
gera in fala lor ar fi ca Ei cum i-ai lisa fdri umbrele
in ploaie. Te indepirtezi aEadar galopind, gi miine va
rnai fi un loc gol Ia o masd, intr-un pat lingd o femeie
care o sd te blesteme in singurdtatea ei. Onoarea !
Rise uEor, abia auzit, dar risul lui avea totuqi acel
timbru atit de plicut care o vrdjea pe Guinever, ca qi,
dealtfel, pe toati lumea.
Mi-ar fi plicut sd fac un ltrcru util, spuse dupd
un -timp, pilpiirile focuiui exaltind aurul roEu al mus-
tdlii care-i intretdia figura triunghiulard, Uite, si !es, de
pilcld. Ce pldcere si leEi ceva frumos, ca tapiseria aia
cu Charlemagne, de la Quedlimburg. * IEi lisi degetele
sd lunece pe cuvertura de sub el, in care erau lesute
mii de flori stilizate.
Se teqi..., tdrigini Merlyn.
- De ce si nu les ? De ce n-ag fi qi eu bun si fac
- frumos ? Toati
ceva viala si mieeliresc rnonEtri ? Nu e o
fintind in regatul dsta nenorocit gi in finuturile din jur
lingi care si nu fi fost intimpinat de o delegalie de !i-
rani sau de tirgoveli, cu eite o fatl legati de bine, de
rdu, care sd md roage sd omor cine qtie ce cd,pcdun sau
tralaur, sau zgriplor, sau Sarpe. Db toate eulorile, de
toate mdrimile, gi cu niqte ticuri unul mai triznit ca
altul : ba foc pe ndri, ba spumi - otrivitoare, ba gaze
toxice. O porcdrie. $i tot felul de nenoroeite care ba
sint, ba nu sint vrdjitoare, ei nici nu mai Etii daci aperi
chiar un nevinovat, qi gata si fie prdjite de vii daci nu
vine un cavaler si se batd pentru ele'r'*. $i tot felul de
5 Firegte, era vorba de alta, intruclt cea amintitd nu exista
incd dar Launcelot era in fond un militar,. aqa incit i se pot
scuza €nacronisrnele
1'8 Temd exploatatd cu atita gingdgie de Walter Scott.
61

sadici care tortureazd copii qi fecioare. $i eu sd trebu-
iascd pe urmd sd fac Ei inventarul victimelor atitea
-
rniini, atitea capete, atitea degete inelare... Ai numdrai
vreodatd oase calcinate ? Eu da, intr-un casiel unde ttn
conte nebun se ocltpa cu caicinarea copiilor din imlue-
jurimi... Nu crezi c-aE merita Ei eu sd star-r liniqtit sa
hrodez o cuverturd ? Sau sd cioplesc instrumente mu-
zicale ? Sau sd rePar umbrele ?
Ai reParat umbrela lui Guinever. Cea verde. Te-a
-
ndudat la toatd lumea. S-ar putea sd mai primeqii 9i
alte oferte.
Ieqi afard !
- Nu toli se nasc si fac5. lucruri plScute, Ntt'to!i
-*
se nasc sd fie egoigti. Egoismul e o vocalie.
Te rog, pleacd ! $i aqa m-ai fdcut sd spun lucr';ri
-
de care-mi pare riu.
Nu-!i cer s-o laEi in pace pe regind. Departe ie
- gindul dsta. Vreau numai sE fiu sigur cd Etii ce
rnine
faci. Vreau numai s5-!i povestesc finalul.
Nu vreau si Etiu finalul. N-am nevoie. Sau pre-
-
zi-mi ci o sb md ihghitd un monstru, miine. Spune-mi
unde e qi plec imediat sd-l caut.
- fi-am adus niqte vin franluzesc.. Face foarte bine"
Face lucrurile roz. P'oz ca rdsdritul. P,oz ca Etii tu ce..-
Nu vrei sd pleci ? Sd chem scutierul sd te con-
-
ducd ? Iegi afard !
-_ Launcelot, eqti un personaj tragic ! Md inspiri. Nu
te-ai gindit niciodati cd ii poli refuza ? Cd ie poli re-
trage ia o mdndstire ?, Cd poli sd refuzi sd;i mai sal-
vezi?
E o idee.
' -Dupd cum igi friminta degetele, era clar cd-i i.ip-
segte ceva, qi Merlyn regret5 cd nu se importase inc6
in Europ'a tn'tun'ul. Oftd privindu-I. El fd'cea parte ori-
()2
cum numai dintre eroii cie funclal ai lui Arthur, dar
le acorzi 9i
uneori era foarte greu si te stipineqti sd
pulin din libertatea qi detaqarea absoiutd a nemu-
{.or
ririi. Uneori, privindu-i. cum se zbat, cu citb demnitate,
cu citd disperati demnitate, in picbtura lor de ape'
Atit cle minunali qi de fragili.
Uite, tocmai {i vine o delegafie' Au qi un ca-
<1avru.
-
nti I Nu poli sd faci o vraj6 ? Nti poli sd"'
-O,
Ajunseser6 acum in dreptul ferestrei, purtind un
trup fdrd cap, un trup de copili, gingaq, infdEurat in
<'earceafuri albe. Capul era Ei el al6turi, o formi albd
gi ovali. Solicitan{ii aveau haine de sac 9i pirul pre-
sf,rat cu cenuE5. Un col! aI cearceafului se tira pe jos
prin paiele tocate de copitele cailor.
Istoria era clasicS. Copila fusese ucisd de un c6pc6-
ltn, un baron clin nord' Veneau de departe' Gingaqul
eaclavru, conservat datoritd frigului, nu mai era , chiar
atit cie piScut de exPus.
- Po{i s-o faci acum. Sd tragi obloanele' S6-i res-
pingi. Nu te poate nimeni sili s6-i urmezi
- !
Litania, formulatd dupd tipic, in catrene de facturd
traclilionald, in limba arhaicd a celor din nord, tlrca
pind la ei. ,;
Launcelot iEi incdtdrdma cleja pieptarui de zale'
Iegi in caclrul ingust al ferestrei 9i le spuse ceva cr-l
plind de curaj qi cle
lui atit de consolatoare, 9i cle
"o""u
tristeiea aceea indescifrabild, gi se-ntoarse repede ctl
expresia cuiva care ori are sd leqine, ori are si verse'
{Numai cd el nu-Ei putea permite nici si le+i1e, nici
sd
verse. Ar fi dezam5git prea multi lume' Ar fi lipsit pe
prea mulli c1e suportul creclinlei stupide cd miturile pot
exista). Toati onoarea aia il sufoca, in timp ce lnghi{ea
cu dificultate nodul amar al reaiitdlii pe care Vrijito-
63
rul o privea ca pe un fapt oarecare, semnificativ dar
oarecare, intr-o serie infinitd de fapte similare, iar el
o triia ca pe unicul lui adev5r.
...$i de fapt nici nu fusese vreodati onoare, deqi e
indiferent ce nume poartd. Poate ci ar fi trebuit .nu-
mitS iubire. Sau diruire. Sau, mai pulin riscant, inca-
pacitate de a refuza. Nu putuse suporta niciodatd si
vadd suferinla celorlalti. A nenorocililor care se luptau
inutil cu mongtrii. A lui Arthur, care se lupta cu idea-
iurile Ei cu nemurirea lui ambigud Ei cu spectrul iluzo-
riu al perfecfiunii. A lui Guinever, care se agdla de el,
fiindci nu avea chiar nimic (decit un so! cufundat
pini peste eap in regalitate, Ei sterilitatea ei de femeie
insemnati de destin, qi curtea care o invidia qi o pin-
dea). $i pini Ei a nenorocitei 6leia de fetigcane care st5-
tuse in api clocotiti pini reuqise si-l inEele. $i el nu
putuse niciodati sd-i lase sd-Ei poarte singuri poverile,
se simlise obligat sd punl mina Ei si incerce sd le ia
asupra lui. Da, poate era iubire, degi se exprima prin
gestul tdios al unei sdbii qi cei mai mulli o numeau cu
numele cel mai apropiat de al pdcatului atit de gneu al
trufiei. $i poate s-ar fi l6sat gi ristignit pentru ei to!i,
daci nu ar fi avut simlul mdsurii $i nu ar fi considerat
a.sta o blasfemie. Dar, iardgi, poate cd asta era chiar
faimoasa onoare.
Se-ntoarse deci spre Merlyn gi fala ii era verde-ee-
n'uqie, gi ochii nu-i mai erau viole{i, ci de culoarea le-
giei. InhSli paharul umplut de oaspete.
Cum spui cd face 6sta lucrurile ? P"oz ?
- Pe care o iei ? Merlyn mingiia teaca uneia dintre
-
faimoasele sdbii ale cdror nume umpleau cle groazd
toli rnongtrii, cdpcdunii qi briganzii.
D5-o-ncoace ! (Nu injur6, dar privirea lui avea
-
ferocitatea lapidari a unei injurdturi.)
64
$i plecd sd ucidi monstrul. Un cavaler sublire, cu
musta{a ca grful qi ochii ca legia, un cavaler ca un enig-
matic Ei elegant semn dintr-o veche tapiserie de
Bayeux.
Dar rrici mdcar pe urmi n-a avut linigtea. Dttpi ce
a mdcelSrit monstrul cu priceperea aceea fatalistd
nu atit spectaculoasd cit fatalistd. Degi avea mult din- -
tr'-un spectacol (gi nu lipseau nici spectatorii inghesu-
ili la distan{d), scena aceea cu flntina secatd in mij-
locul compozifiei, cu baronul-balaur (se schirnba in ba-
laur purpuriu in fiecare joie insorit{ qi in balaur verde
in joile celoase) scinteind de un coplegitor roEu-violet, ca
o mantie imperialS tivitd cu hermina balelor veninoase,
gi cu cavalerui pe calul sur-rotat, cu crupa uri.aq6,
modelatd gingag in lumina de mai, Ei cimpul presdrat
cu clopolei, cu crini gi cu lalele, ca o tapiserie mi'Ile-
fleurs. El, deci, argintiu, cu blindajul ermetic al armu-
rii lui de cavaler cu vergescu, * de cavaler care nu
poarti insemn, fiindcd el insuqi e un semn al cavaleris-
multri, inaintind in galop pe pajiqtea m,ille-tleurs, qi
lovind balaurul intre ochii fioroEi de reptilS vicioasd Ei
i.ntermitentd, qi cadavrul purpuriu redevenind incet,
sub ochii asisten{ei, trupul unui fl{cdu tomnatic din
nord, un trup noduros dar nu lipsit de prestan{d, in-
semnat de loviturile qi rdnile a nenumdrate rdzboaie.
$i pe urmd atinse fecioara moart6, fdrd speranla s-o
renvie, ci numai fiindcl asta agteptau de la el tradifia
qi toli cei prezenli, qi ea renvie, privindu-l nduciti Ei
cu un reproE pe care nici mdcar campionul campiorrilor
cavalerismului nu ar fi putut s6-1 suporte.
* Fiindcd, deqi toli il cunoqteau dupd staturd, dupd linutS,
clubd felul cum fdcea sd galopeze armdsarii lui sur-rotefi, Ei
dupd cum lovea cu lancea, dupd stil, cum ar spune Buffon, el
continua sd-qi invel.erascd scutul in alb, sd-qi ascundd armo€riile,
sd ineerce sA pard anonim.
65
i1

dupn ce s-a putut, in sfirqit, intinde Ia umbra
$i
unui frasin, undeva in adincimea unei piduri, si se
sileascd si doarmi gi sd uite, il regisi pe vrdjitor, care
11 agtepta cu chipul lui asculit gi pdrul ca o flaciri 9i
ochii in care puteai vedea toate lucrurile din lutne ca
intr-o oglindd fermecatd (Ei el o vdzu pe Regind rozin-
du-gi unghile pe terasi qi privind cu inima pustie ori-
zontul, a cdrui curbd absurdd nu ndqtea nici un cava-
ler, Ei-Ei plecb ochii si nu-Ei mai vadd obsesiile in ochii
vrdjitorului).
M-am siturat. Am si plec intr-adevdr la o minds-
-
tire. Eu nu sint Orfeu. Nu. Asta e prea mult pentru mine'
:..$tiind cd el ii fdcuse copilei aceleia mai mult rdu
decit chiar cdpcdunul, trezind-o dintr-un vis in care ar
fi putut uita.
::- Poti sI scapi de astea ispdEind. Poli ciuta ceva ce
Etii sigur cd nu o si ajungi sd g5seqti. Cautd Graalul !
\ls, spuse Launcelot. Nici micar nu md gindesc
-
la' asta ! Nu ! Se ridicl in capul oaselor, un bdrbat incd
foarte tindr, incorsetat in armuri Ei ironic intr-un stil
sec Ai rigid, care mai tirziu avea se se numeascd bri-
tanic. Fiindci, dac6-1 caut, il gdsesc cu siguran!6. $i
nu-i asta treaba mea ! E pentru alte generalii. Nu te
supdra, dar eu nu mai cred cd Puritatea mi-ar fi slujit
mdcar la ceva. E o treabd pentru altii. $i eu am fdcut
destul. Infelegi ? Destul ! Nu vreau Graalul ! Vreau si
eopiez liniqtit manuscrise, sau sd les ceva. Am omorit
mai mulli monEtri decit eroii lui Homer. $i pentru o
via!5 de om ajunge sd-l omori o datd. Cind tot repeli
asta, devine ca o boa16. Nu mai poate folosi nimdnui.
Nu inlelegi ci eu sint acum ca ei, cd sint mai aproape
de ei decit de toli cavalerii Sqtia tineri qi puri Ei de ne-
norocilii 6gtia c-u fintinile lor Ei cu pddurile lor Ei cu
castelele lor bintuite ? $tiu, toli monqtrii 6qtia ii omoari
trt)
pe al{ii, qi n-au nici un drept s-o facd. Dar cine-mi d5
dreptul s5-i omor, mie ? x
- Legea !
Nu-mi spune mie asta ! Spune-i< lui Arthur !
-Tdcut, jenat, fiindcd la ultima replic6 ridicase glasul,
dincolo de orice limitd ingdduitd de cavalerism,
VrijeEte*mi acuma o cupd din vinul ila al tdu,
-
burgund. Fi atita lucru pentru mine ! qi-n timp ce-l
sorbea umezindu-Ei mustafa porumbie Ei rdspindind
stropi pe armura simpli Ei rigidS, Vrdjitorul ii spuse cu
amicald voce paterni :
Trebuie sd cauti Graalul qi nu-l gdseEti ! El
-
trebuie pini la urmd gdsit, fiindci asta inseamni ceva,
o etapi intr-o devenire mai lungi decit o poti inlelege
tu (Ei nu-i nevoie si faci imediat legdtura simplistd cu
maEina cu aburi, treburile astea-s mai subtile, lasd-le
in seama altora). Numai ci el va reuqi sd insemne ceva
ce trebuie sd insemne, numai dacS e aparent de neatins.
Pricepi ? Altfel e o antichitate oarecare acolo, buni
pentru o coleclie regalS. Dar dacd e de necucerit, atunci
cel care va reuqi s5-1 aducd va deveni cu adevirat un
model, un...
Simbol, il ajutd indatoritor Launcelot.
- Va fi o competilie in care tu o sd pierzi. O si fii
-
monstrul. Ai spus singur cd egti (mai mult sau rnai
pufin) unul de-al lor, qi nici tu insuli nu qtii ce aproape
de adevdr ai ajuns, chiar daci nu chiar la adevdr.
Acum e rindul tdu.
* Cdci, dacd lumoa asta
- qisindea cavalerul n-a fost
creatd exclusiv pentru oameni ar tre ui sd aibd- un loc in
ea qi monqtrii.? ,,Pdmint al oamenilor", glndi, dar titlul dsta
optimist nu-l convingea. Ar fi trebuit angumente mai solide
clecit citeva titluri qi citate. $i pe urmd ar fi trebuit aflate qi
titlurile din litenatura monqtrilor. Ca sd fim corecti.
67
-T
T,auncelot rise fdcind pddurea sd vuiascS, Ei citel'a
cluhuri rele de mai micd importanfd, care se furiEaserd
prin preajmd, se risipird in panicd la sunetul acela
amplu qi muzical.
9i cine o s6-1 gdseascd ? intrebd dupd ce reuEi
s6-gi- reprime risul dla inconfundabil qi si-Ei oblige
maxilarele la efortul unei vorbiri serioase, Ei atunci
glasul ii fu chiar foarte serios.
Bdiatul tdu. Galaad. Ii datorezi asta, daci stai si
-
te gindeEti. $tiu cd-i porli picd (Eroul negi doar din
cap). Nu-l poli iubi, fiindcd el e prelul pentru puritatea
gi perfecliunea ta, qi dacd nu ar fi trebuit sd se nasci
el, tu erai poate, acuma, altul. $i tocmai el e cel per-
fect. Dar sd qtii cd aqa perfect cum se pare cd e, nu e
decit unul dintre cei care au nevoie de tine. Unul care
are lncd nevoie mai multd, chiar dac6 el nu poate stri-
ga dupd ajutor gi nu-ii poate rosti numele ca nenorocilii
eare te invoci cu forme fixe devenite deja literaturd
(Launcelot roEi). Chiar dacd el nr-r-Ei poate cSlca pe ini-
md s-o fac5, fiindcd trebuie si devind gi el un mit. Ai
omorit mongtri gi qtii cum e. Acuma e rindul tdu (deqi
nu-!i fi iluzii, nici mdcar n-o sd mori), dar scapi de re-
muqcdri qi pe urmd n-ai decit sd te cllugdregti cit vrei
(dar, iardqi, crede-md cd n-or sd te lase-n pace nici
acolo).
Cavalerul iEi sorbi vinul, Ei chipul lui triunghirrlar
avea mai mult ca oriclnd expresia ironicd qi incordatd
Ei lehdmetitd, umorul acela lucid gi deloc vesel care, nu
se gtie de ce, mai tirziu s-a numit britanic,
- Ai imaginalie, Maloryn ! N-am vdzut incd nicio-
datd o hieni bdtrind ca tine. Nu-!i pasi de nimic. Ai
totdeauna dreptate. Md-ntreb numai la ce slujesc toate
astea. Ce devin toate astea, pe care trebuie sd le sd-
virEim. Trebuie, repetd, ridicind din umeri gi fdcind
6B
.lrmllra sd scirfiie atunci a fost
momentul cind Vrd-
- punctul sd inceapd
jitorul era chiar pe sd ndscoceascd
ceva ca si-l pdstreze pentru veqnicie, dar nu apucd,
fiindcd era prea prins de propriile-i ginduri Ei molegit
de farmecul pddurii in lumina de mai.
mai frumos poem medieval, spuse el gi cu
- Cel
minclrie gi oarecum absent, neatent la gura care vorbea
inainte, fiindci tocmai incepea s5 intrevadi o solutie
(Zina Lacului mai putea intra Ei ea in combinalie, nu-i
aEa ?). $i masa rotundd. $i dragostea ta adulterS, spuse
la fel de absent Ei cu aceeagi mindrie.tde estet care vor-
beEte unuia al cdrui gust rafinat e cunoscut de toati
lumea... Inima Guinevrei, trandafirul nordului..., rnai
spuse.
Cavalerul ii plesni cu minerul sdbiei Ei VrdjitoruX se
rlsturnd in iarbd. DurS un timp pind cind din norul. cle
ceafd deasd Ei coloratd excentric, in care se destrdrnase
sub forla ioviturii nimicitoare (de;i nu fusese data cu
vreo intenlie ucigagi). Merlyn se intrupd din nou (spec-
tacol care era inedit chiar Ei pentru o strdveche gi in-
leleaptd pidure septentrional6).
$tii, spuse Launcelot privinC piatra de prei care
-
apdruse pe minerul armei, acolo unde o atinsese singele
Vrdjitorului
- un singur iucru md ajutd sd inclur tcate
astea. Certitudinea cd sint muritor. * Merlyn, spune-mi
cum le incluri tu, atitea (plin cte compdtimire gi aproape
gata s5 il ajute), Toate lucrurile astea, mereu Ei rnereu,
flrd sfirgit ? De ia capdt ? De totdeauna ?
cintece, dragul meu ! Tu eqti gelleros
- O, eu fac
qi minunat,
rirea...
Ei poate unic, dar nu poli sd inlelegi nemu-
x Presimfea, ca pe un premiu suprem,
,,frenezia dulce de-a
fi iarbd ,/ qi tdcerea moale odihnind inlemn... din versurile de
odinioerd el,e lui Nichita StEnescu.
(i9

.:,- Da, aE fi vrut si te vdd pe tine virindu-i ne-
murirea pe git. Nu prea qtia si glumeascd. Aq fi vrut
str vid cum ai fi reugit s-o faci.
Drdgu! Launcelot Ssta aI tdu. Cam patetic, dar mi
-
rog, gusturile se schimbd Ei ele odati cu epoca' Nu cred
ci a infeles vreodati ce-i aia un monstru. Nu mai mult,
in orice caz, decit elevii care se duc la muzeul de Eti-
inlele naturii, in grup, sd vadd pleziozaurii lnqirali pe
sirmd. E adevirat ci Ei monEtrii septentrionali au un
soi de pedanterie a recuzitei, ttn soi de naturalism..' 1l
ered ci nu prea putea inlelege ce se petrece de fapt. $i
mai era gi convins de lecturile lui interzise in evul
mediu, (qi cu atit mai tentante) ci omul e mdsura lucru-
rilor, buricul pimintului qi toate ceLelalte.'. A omorlt
deci o grdmadd de monEtri, 9i a fdeut-o totdeauna ctr
un scop practic imediat nigte apd pentru un ordqel
-
amdrit, via{a unor copii inocen{i qi aEa mai departe..., a
omorit deci o grdmadd din ei. ,,Mai mulli declt eroii
lui Homer((, dacd nu md-ngel, aga a spus, tdrdgind mag-
nificul Poet, ingustindu-qi opalele moarte ale ochilor.
Numai cd, desigur, n-a stat de vorbd, vreodatd, cu vre-
unul...
._
Hai, d5-i drumul spuse Durandal cu elegant
!
plictis occidental. Nu mai cocheta ! De-i drumul ! Nu
Oedip e marea ta temd... Bine, fireqte, Oedip e altceva.
Dar amintirea cavalerului cu vergescu, a minuna-
tului cavaler argintiu al lui Arthur, cdruia unii ii spu-
neau Leopardul, ii apiru foarte strdlucitoare, in chiar
momentul cind conturul zidurilor se destrima qi, prin
transparenla furnului vertical, incepea sd se strdvadl o
falezd inalti qi stincoas5, Si o cdrdruie gerpuind un<Ieva,
70
fr.rrrrte sus, agdlatd intre stincd Ei cer, inainte de a se
irrfunda intr-un defileu de lut roEu...
...D""-", care pind atunci Eerpuise pe o falezi
calcaroasd, de unde, de sus, se vedea leginindu-se leneq,
verde-albastrd qi presiratd de insule, marea, se lnfunda
deodatd intre doud maluri abrupte de pdmint rogu. :Suso
deasupra capului, inainte de a se deschide spre fiEia de
cer, orizontul acela extrem de ingust se dantela de G
fepoasi iarbd siibaticd, de ciulini Ei cimbru Ei de tot
fclul de flori necunoscute (sau mai curind anonime).
lci-colo, cite-un femur sau cite-un grdtar de coaste
albeau in praful roqu-auriu, punctind drumul cu aluzii
neliniEtitoare. La capitul defileului trebuia si se afl^e
unul dintre acele miracole tulburdtoare, ameninldtoare
Ei poate mortale, care presard drumul oricdrui erou.
Fiindcd bdrbatul tindr care urma clrarea asta ce pir5-
sise faleza mdrii spre a se cufunda intr-o dramaticd zi-
ddrie de lut, intr-un labirint de ripe naturale, era, fdrd
indoiald, gi el, un erou.
Avea trupul atletic, aurit de soare Ei ml5dios, gi.ochii
iscoditori qi nebunatici Ei gravi ai oric6rui erou. $i mai
avea pe chip umbra unei poveri, a unei derute, ca unul
care tocmai a sivirgit o faptd pe care o credea oarecare
gi acum nu izbutegte s-o uite, convins cd intr-un fel sau
altul va insemna, mai tirziu, ceva. $i el nu reugea sd.
lnleleagd ce anume. Poate cd Ei mirosul cu totul aparte
care plutea peste acele locuri, indbugind mirosul mdrii,
avea darul sd facd pe oricine neliniqtit. $i poate cd Ei
melodia anonimd, dulce qi imperioasS (dominind zum-
zetul insectelor) care pirea cE dureazd de foarte mult
- iI silea
timp sau, mai precis, de totdeauna sd re
-
gindeasci iar la omorul uguratic gi .necugetat la care il
77
 impinsese simpla imprejurare de a fi innoptat la ace-
laqi popas improvizat ca qi un cdldtor intre doud vir"ste
care fdcea cu stingdcie pe pdstorul Ei se purta ca un
rege travestit in mod absurd spre a se ascunde sau a-Ei
cunoagte supuEii.
Da, poate cd daci ar fi avut timp sd se gincleascd
mai inclelung la intimplarea asta gi s-o lege cle arninti-
rile lui cele mai vechi, de oracolul care il transformase
din fiu cle rege intr-un vagabond, ei bine, clacd in loc
si meargd, absorbit de muzica aceea qi cle parfumul
odios ca aI unei sere de plante tropicale, s-ar fi agezat
pe o cipdlind uscatd (deveniserd tot mai clese, acum,
ed se apropia de capdtul defileului) gi ar fi cugetat
atunci, inainte, Ei nu mult mai tirziu, poate cd ar fi evitat
si clevind un erou qi s-ar fi scutit gi pe sine gi pe cei-
lalli de consecinlele obligatorii ale faptelor care ii pecet-
luiau eroismul.
Dar nu se opri qi r-ru se agezd pe nici o c6p6!ina.
Nici somnolenla pe care i-o producea rnuzica, nici bi-
necunoscuta lui uEurinld in dezlegarea qaradelor nu il
puttrrd impiedica sI continue sd meargd, sd pund un
picior in fala celuilalt, in praful gros Ei roEietic, in timi;
ee soarele, arzind violent, ii perla trupul cu broboane
cle sudoare. Mergea cufundat in ginduri, sperind fIrA
convingere cd, odatd ce a fugit din calea destinului qi a
renunlat sd fie un erou Ei a refuzat sd pldteascd prelul
pentru asta __ pre! care i se plruse nll mare, ci necins-
tit Ei neonorabil, fiindcd se pldtea in vielile altora
nu mai e altceva decit un vagaboncl oarecare, cu nimic - intr-r.rn timp imobil. $i ar fi putut, in fond, rdmine aEa,
mai important decfu un ciine care-qi incdlzeqte labele
l:r soare. Cdci, oricit de sprinten la minte, oricit cle ra-
pid in miEcdrile ei tdioase gi precise (Ei tocmai aceastd
minte era ucigdtoarea lui zestre) purta incd povara stu-
pidd Ei patetica a inocenfei.
?2
Nttmai cd nu credea el chiar cu toata convingerea
cii a scdpat de a deveni un erou. $i adevdrul e cd nici
,r presimlire Ei chiar nici un oracol din lume nu l-ar
fi pritut impiedica, acum ci siml;ise vraja _- parfumul
:,i firscinanta muzicd a misterului - sd se opreascd.
ifiinclci, daci e sd te naqti erou, n-ai cum sd dai inapoi
rle la asta.
Nu se opri decit la capdtui strimtorii dintre cei doi
pere{i de lut str5bdtu{i cle surpaturi, 9i iegi iar pe o
ialcz5 abruptS, atirnind mult deasttpra unei plaje mici
:ii scinteietoare, apdrate de recife. O piajd ingusti, ar-
gintie, pe care se plimltau grav pdsdri marine cu aripi
irlbe. negre qi trandafirii.
$i pe partea cea mai inaltd a falezei, intre tufiguri
inflerrite de mirt, intre flori de scaieli de un violet suav
qi crir-ri sdlbatici, stitea tolSnit cu nonEalanld, cu un fel
rle aristocraticd gi ameninl5toare familiaritate, monstrul.
Iiroul nu vdzuse in viala lui ceva mai extraordina::
rle frurtos. Nu numai cd partea care era femeie eira
rle-o frumuse{e inadmisibild in perfecliunea e!. Dar qi
partea care era leu, 9i partea care era zgriplor' qi m'.r.i
rries absoluta armonie a imbindrii 1or, a acestui tot stu-
1;e-liant, te punea in situalia si admili cI deslvirEirea
cristi. Dar mai ales ci ea nu are nimic de-a face cu
onmenii. Sau oamenii nu au nimic de-a face cu eo,
('eeir ce e, oricum, acelagi lucru.
Eroul privi multd vreme Sfinxul, absorbit de con-
lcmpiare, nemigcat, transpus in stand de piatrS, deci
incleiat in eviclenla misterului, in fascinalie Ei admiralie
muti, ca o musci in rdgina unei piduri terliare, daci
Sfinxul insuEi, gata mereu de hirjoand inifiatoare, nu
l-ar: fi smuls din toropealiL punindu-i, ctl condescen-
rlurti familiaritate, citeva intreblri.
'i :l
 $i declangd astfel deznod6mintul, fiindcd in tinirul
vagabond regal se trezi (subit, cum se petrec totdeauna
aceste lucruri) Eroul. :
Sfinxul mai apucd sd remarce cd tindrul din fa{a
lui are ochi de un albastru foarte intens, ca insuqi ce-
rul acid de amiazd mediteraneanS. Nigte ochi, la rindul
Ior agasant de pdtrunzdtori (deqi incS inocenli) Ei de
frumoEi, lncit aproape sim{eai nevoia sd-i elimini de
acolo pentru a ajunge la adevdrul chipului pe eare strS-
lueeau, anulindu-I.
$i fu rindul Sfinxului sd-qi spund : ,,O, deci Ssta e
un Erou ! Cine ar fi zis ?(', in timp ce rupea o crengufi
de mirt qi o mirosea Ei se lovea leneE cu coada peste
coaste, alunglnd niqte muqte care-qi f6ceau de lucru in
blana lui somptuoasi.
Drumelul stitea deci Ei contempla minunea asta de
Sfinx. Era primul qi ultimul pe care ii era dat s6-1 vadi
in viala lui, dar era, oricum, destul ca si umple o viali
de om.
CInd Sfiniul, mirosind floricelele de mirt, li zlmbi,
se intrebd cu curiozitate (sd nu uitdm cd era doar un
adolescent qi se sim{ea emolionat qi confuz ca un elev
in fala unei comisii impundtoare de baealaureat, sau ca
un flicdiandru la prima aventurS de amor)
- ,acurna
ce o sI se-ntimple ? Ce o sA mi se-ntimple ? Ce o si
facd ? $i eu ce trebuie s5 fac ? Ce o sd fac eu ?'(
Sfinxul il apucd de bdrbie cu doud degete o atin-
gere delicatd Ei electrizanti privi .cu -
un soi de
- Si-t
curiozitate provoeatoare (monqtrii nu reeurg la artifieii
cum ar fi cochetiria, ci procedeazd foarte simplu, gro-
solan qi mdre!), cu un gest poate posesiv, poate matern
Ei poate cu acea tristd gingiEie a unei vivandiere care
a ajutat foarte mulli tineri si treacd pragul din ado-
74
lescen!6 inmoarte. $i toate culorile sclnteiard deodaii
lncdrcate de preaplinul fiinlei lor iluzorii Ei perpetui'
In clipa aceea' Oedip era inci un vagabond oarecare'
r6tdcitor pe drumuri anonime ca sd scape de o aventurd
plStitn in vieii la care considera cd nu are nici un
irept. $i nu se distingea de altii de vlrsta lui decit prin
p'.rterea de a incerca si renunle la glorie qi la tulbur6-
toarele ei cornPlica{ii.
$i pe urmd Sfinxul se ridicd in pozilia lui clasicd'
gtremuit pe labele din spate, cu aripile strinse Ei bdrbia
riOicata superb qi privind undeva, in adincul, familiar
pentru el, al orizontului, in punctul unde marea se in-
tilnea intr-adevir cu cerul, iEi rosti enigma, pe care ce-
ldlalt trebuia si o dezlege sau s5 moard ($i cine ar fi
putut spune care dintre cele dou5 alternative ar fi fost
cea mai rea ?).
Iar Eroul o dezlegd. Tot privind qi el undeva in adin-
cul cerului qi mirii (care, insd, in ce-l priveqte' nu se
atingeau cu adevdrat nicSieri). O dezlegd' li respunse
surizind, incd pe jumdtate inocent, parcd nu cu totul
vinovat de ceea ce face, clar cu aerul cd, oricum' tot
n-ar fi dat inapoi. Cu destul regret delicat, insd' in orice
caz.
stiteau fald-n fa!6, a fost o clipd cind
$i, aga cum
s-au inleles integral 9i cind ceva din fiecare a trecut
asupra celuilalt, qi inocenta s-a contaminat de cunoaq-
tere, qi cunoaqterea s-a rdscumpdrat prin inocen{a ab-
sorbit6. $i monstruosul a atins omenescul' umanizinciu-se
el lnsuqi, dar ficind cu aclevdrat clin adolescentul cu
ochii ca albastrul cerului mediteranean un monstru -
aEadar un Erou. Un om matur, de asemenea' $i
nici
tntr-un caz, cel care pleci mai departe nu mai avu vreo-
datd nesibuin{a si'spere cd faptele sdvirqite' orictt de
nensemnate, ar putea rdmine firi urmiri'
75
 $i toi a,tunci se intimpid cd, in chiar clipa cind irna- yror':,i spre Cetate, unde erau oameni, singurii ctt
ginea Sfinxului (gi muzica gi parfumul
' rrr ffiri fi pufut de acum simli
in aer ca un rniraj, ca un curcubeu clupdlui) se ircserlr.r solidar.
ce soaretre a
apus, ca o amintire irecuperabild cle
cogmar _- fa eza,
mica plajd qi chiar Ei rdsuflarea sdratd a
ruri deodatd Eroului strdine, gi el se sirnfi mdrii ii ap6_
ca inchis intr-un contur, inghesuit in propria_i
in ele izotrat,
fiinfS qi . .- Chiar la timp' nu, Cetatea aia ? Slavd Domntt-
foarte departe cle ele. pra ca cum,
$i
gi violenfa Ei intolerabjla frumusele
oclatd cu teroarea irrl cd cetA{ile astea aEteapti exact acolo unde trebuie,
a enig_ui, .* *ru_ lotclerauna. O cetate cLl un templu, o colonadi gi inghe-
porase in aerul pur $i plinitatea ,rrri.il,ir intre piaja 9i o pddurice cle pini. Un decor ideal
chinuitoare a fannllia_
ritdlii cu lumea, qi el se trezise aruncat afar6
spectator infelept gi strdin qi singur.
din ea, pcnl,ru actul doi.
Verclele, pirra nt**"i Englezul se a;e25, in sfirEit, in scaunul lui 9i lngri-
crud, al peisajului se prdfui natinA in jil,otul de zi ofti ugurat (nu puteai Eti, totugi' cind i se
negru, rogu1 Iu_
tului se estompd inspre ocru, lnmintr cleveni prea
acidd rrizare vreunuia sd facd o inspeclie).
pentru ochii lui omeneqti lumea clin jur
Ei se incl.rise Da, da, continud el, luincl cu nonEalanli Ei pledttl
intr-o carapace volatild de aparenfe, care puteau
fi, cle_ -
rrckrs pentru Durandal (lngrijitorul de zi injurd in
sinea
sigur, indepdrtate, corectate, pdtrunse, dar agale sd mi trimitd
dincolo de Iui :
- ,,na, cd acuma iar or sA md
care nu mai rdminea mare lucru, decit corrqtiinfa
ed se_ ciupa un pled, 9i precis fetele or sd mI pund sd car
mdnau cu ceva cle care !i_ai fi putut aduce ce'vfl la vreo camer5. E aproape ora cinei"'(')' Magnific
aminte dacd
nu ai fi avut motive temeinice sd te sileqti sd r,rifi. lnagnlfic ! Numai cd au mai rdmas totuqi atitea de
Lacrimi sdrate de sudoare i se prelingeau pe brir{e, spus. Da, sint tot felul de forme de monEtri' nu cre-
r-1e!i ? Vorbeai de re'cuzitd, clacd nu mi-nqel, de
pe piept qi pe pulpe, fiindcd soarele parcd
ardea cu un soi de
furie absentd, concentrindu*se asupra Eroului ca-ntr,o Sfinxul n-ar utiliza 9i el asta din plin' Dar mai sint Ei
lentild. alliiL care se lipsesc de ea' ln orice caz' nu o afigeazd
in
La capdtul micii piaje, Eroul zdri ceva ce acela,qi fel. Uite, de pildn monstrul dsta fdri labe de leu
atunci, preocupat numai cle magnificul Sfinx, ,.,.,-, 1:ind 9i sini de femeie gi aripi de zgriplor'
fSrd o sutd de ca-
sese sd observe _- un contur gra{ios cle
,rl,-r,-r_
pete Ei culoare roEu-purpurie, clar destul cle material qi
cle neal ca sd ucicld ia fel de mult dacd nu qi mai mult"'
cetate.
Culese o rdmuric;i infloritd cle mirt, cu un gest
inainte nu fusese al lui, qi o mirosi, in treacat, qi
care monstrul dsta care nici mdcar nu are nevoie sI fie mai
privi o datd, Iung, punctul uncle o clipd aproape
mai mtrt'f,i ca si umple lttmea...
ilur.tuse -_ Puterea, spuse melancolic spaniolul'
si vadi cum marea se unegte cu cerul. $i cobori, stir_
Puterea. Homer zimbi ermetic unei aduceri amin-
nind in jurul lui o sumedenie de pietre spre Cetate. Xn_ -
toarse spatele labirintului de lut te. $i-l aminti pe Agamemnon, in vremea cind trigea
Ei falezei stincoase qi sforjine si ajungS conducltorul aheu, de ziua neguroasi
76
ll
 gi fdrd vint cind se hotdrise s-o jertfeascd pe Ifigenia, <lrrngitul ciogital clopotului, duminica' sau de dovlecii
cind via
gi ar fi jertfit $i mai mult pentru asta, inconEtient sau r^qi""if p" ""i-p Ei c1e gustul vinului toamna'
pustii, colindate
poate indiferent cd iqi hotdra de fapt propria pieire. De cra strinsd gi semdndtulile remineau
inutila furie Ei durere Ei nebunie a Clitemnestrei. De nurnai de cirdurile ie ciori. $i-Ei
c6ina nefasta dorin{i
durerea derutatd qi pasivd, de fldcdiandru provincial, a de pricopseald qi de aventura' Suferea realist 9i fdrd
lui Ahile, sfiEiat intre dorinla de glorie ti stupoarea vio- mizerie qi din foame
ieEire, f6rd putere cie a evaila clin
prin forla iu-
lentd a dragostei qi mor{ii. Agamemnon, cel opae la qi'ain frice, suferea ca orice tdran care' fdrd capdt
profelii... crurilor, trebuie sd urascd marea qi drumul Numai ci
Puterea, desigur. Nu avea, natural, nevoie de ghea- sf, urascd migcarea'
Qi aventura' Care trebuie
re, aripi gi capete (decit cel mult ca simboluri, in po- el nici mdcar {dran nu fusese weodatd pe deplin' - ci
urise de multe
doabe stilizate qi abstracte) ca sd ucidd in toate colfu- numai un pierde-vu"a 'tuti" de 1a tar6' $i
rile lumii.
* Puterea, relud spaniolul... *i qi ardturile nisipoase qi clovlecii aqi cdror frumusele
chiar 9i via cea
rotundd pentru e1 nu ins""tna nimic'
Visa, privind fumul, la o cilAtorie pe mare... d,Stdtoare A" pta"e"i' o urise
pe cincl o sdpa transpirind
O cdldtorie intreprinsd de un bdtrin cavaler bintuit in soare, incloit de qale peste vi1ele ei cr-rrgdtoare' ce-i
de idealuri (era atit de greu sd se recunoascd pe sine ?) drept, Ie urise cu familiaritate' pe cind marea o ura
Ei un bdrbat vulgar Ei gras, un fel de raisonneur popu- intr-unfelnou,cuspaimlgiumilin!6.$ipoatec6toc-
ajunge puternic
lar (dar asta numai la inceput)... mai spaima sddi ln el dorinla c1e-a inceput de poft6
Cici ura marea Ei cu inviclie' Ei cu un Dar toate
pentru puterea ei arbitrard qi tlemhsttratS'
t'itzlu' dupS ce
astea aveau sb se cristalizeze mult
mai
picioare'
*t"" .a regdseascA p6mintul ferm sub
intindere verde' pe care
:
Pimintul, ca o nesfirgiti ci numai sd o
...Pe corabia care strdbdtea oceanul, solitari dupl o nu avea nevoie se o semene qi sh o are'
furtund cind se pierduse de convoi, Sancho cel gras pracle...
suferea de rdu de mare, de sete, de abstinenle cle tot bitrinul cavaler cdldtoria in
In timpul dsta, -savura
felul, de groaz6. cd ar mai putea avea de infruntat weo fiecare clip6 a ei gi-niciodati viaia
lui' deloc iipsitd de
furtund (Ei chiar avurd parte de citeva memorabile) gi aventuri, nu-i Pdruse mai intensS'
de neliniqte pentru ce o si-l agtepte. $i, uneori, iqi adu- a apusurilor pe
El era sensibil la inimitabila feeriespumd a cordbiei'
mare, la dansul deUinilor in trena
cea aminte de satul lui c6{drat in podiEul sterp, cu case de
absoluti
ta verdele schimbitor al apei' la
de ziddrie masivd, ca niEte fortlrele pe care nu incer- violenla -a
marinarilor' la legendele cu p-i-
eau sd le ia cu asalt decit vintul din nord, idealismele furtunilor, t" "it't""ufe monotonie a 'm5-
qi sdrdcia. IEi aducea aminte de toate astea de cite-un ra!i. Da, el qtia 'a pri""u'"l nesfirqita glasurile pline
cocoq cintind pe vreo grlmadd aurie de gunoi,- sau de rii cu t"hi m"""t iroaspit qi sd asculte
78 79
 de violen{d Ei de zornditul monezilor inc6 neciEtigate,
glasurile vrdjite de mirajul cine
Etie cdrui iluzoriu Ei
Dorado...
in timpul teribilelor furtnni, se luptd cu vela,cura
ingleuiatd de apd, cu fringhiile, cu butoaiele care se
bdlibdneau de colo-colo, cuprinse de o veseid clemenfi-
sinucigaqd. $i mai tirziu, iEi amiirti chiar sd fi vdzut
sclipind fastuos dintre talazuri capul familiar al ilnui
monstru de tip clasic.
Vintul Ei valurile depdnindu_se sub clopotul leneE
al zilelor de navigare ii rdsfringeau vechea nelinigte
dorinfa nepotolitd de miEcare. Iar serile, in cabina lui
;i
care se potrivea atit de bine cu setetr
;i gs fs21111gi1 _
o chilie de ascet, cu perefii r.itmafi cle arcuirea concnvd
a scindurilor, in care se Iegdna un hamac cr_r Srrnchcr
cel Gras qi luneca, odati cu tangajui, un cuf6r plin clL
- in eroice
manuscrise vechi lumina gov6itoare a feEtilei, ci-
tea cu incintare istorii
gi tratate cie filozofic". $i
ritmul legdndtor al versurilor se impletea cu haluci_
nanta cadenfi a valurilor, Ei nimic, nici mdcar ciullga
.,'reunei amintiri, nu mai ajungea
sd te impieciice sr.i vi_
sezi. Nici mdcar sforditul mustrdtor aI lui Sancho cel
Gras, nici blestemele lui, nici veEnica navetd intre hu_
blou Ei hamac a acestui insofitor cicilitor gi grosolan,
in care nu reuEea sd intrevad-ii teribilele metamorfoze,
mascate incd de preocupdrile lui derizorii gi presante (sa
verse' s5*qi insuqeascS portiile de ap5 are inso{itorului
sau,
Cavalerul, care i Ie ceda oricum de bund-roie, sd incerce
clacd seul lumindrilor se poate minca la clesert).
Nu era
atent in acele clipe nu putea fi atent _ la ce se
-
ascundea sub masca plingdreafd cle
ldran emigrant, cle
om al gliei care nu se prea omorise nicioclatd cu eira-
gostea pentru glie. Era mult prea absorbit de
libertatea
de-a visa, e'ombinincl versuri din caualerii mesei t atwmde
80
cu fraze ciin Platon $i navigind cu sufletul spre Cetatear
soarelui qi insula LaPuta.
Cdidtoria durd, ca toate cAldtoriile, mult. Trecurd pe'
lingi cordbii incdierate in spectaculoase b6teiii, care ii
familiarizau deja cu romanlurile piratereEti din acele'
miri inflicdrate, pe llngd bancuri de peqti zbur6t'cri Ei-
pe lingi citeva baiene.
Dar, ca orice c5l6torie, ca orice miracol, ca orice vis,
ca orice calvar, 1ud qi ea sfirqit, pe o coastd de un ver-.
cle frenetic, in care totul se agita, totul era miEcare sdl-'
batisi gi misterioasd, totul era imbelEugat pind tra,
insulti.
infruntard cu totii, cot la cot, sttrpriza Ei tentalia
iibertifii absolute, cerurile catifelate Ei infinit rotitoare,"
iebra, care era cloar o formd fireascd de a te l5sa ame-
lit d-e noutatea acelor bdtrine locuri inocente, qi moar-
tea cu mii de chipuri, pindind in foEnitoarele aclincuri
a1e pidurii.
ln frenezia Ei deruta gi ilaritatea generald, in furia'
aceea (care ii cuprinsese Ei pe cei mai in{elepfi) de a
trdi pind ia caplt nebttneasca lor libertate, igi aleseri
un conclucdtor de paroclie, atunci cind cdpitanul cordbiei
muri mumificat de febri, cu ochii cdscali si inghiid
cerul acela nou, cerul speranlelor sale, Ei pddurea care
pentru el nu rimase decit o plati suprafalE de I'ercle
miqcdtor...
Legea inflexibiid, degi stupefiantS, care guverneitz&
hazardul il puse in fruntea lor pe Sancho cel Gras'
pentru motivul simplu ci se dovedise cel mai capabil
si-i determine pe altii sd facd pentru el tot felul de tru'
cruri, pe care el era prea leneE, prea nendeminatic qi
prea stupicl ca sd le poatd face. $i desfdqurd atita ener-
gie ca sd-i pund pe ceilaili in situalia de a face ceva in
t)1
 Iar Cavalerul plecd mai departe, cici acesta era des-
plus fa!6 de ce credea fiecare ci trebuie si facd incit tinul lui...
pdru un conducdtor lnndsct-tt.
Rezolvd, ca un Solomon cle paroriie (Ei chiar arita'
€Sa gras, murclar Ei violent, cu graiul lui amestecind ***
paran-
'fascinant o viclenie rurali cu cele mai triviale
teze ale limbajului mariniresc' a personaj menit tea-
Ia.ti o
trului sau poemului parodic, numai cd el era cit se Idealismui qi
Puterea, chicoti Durandal.
din - deloc nou5. O temd
temi eternd, dacl mi-e ingdduit s-o'
poate de real), rezolvS, cleci, certuri 9i nemuilumiri
miruntacolonie.Cubonomiedebeliv,subcareSeaS- spun.
cundea tot mai neglijent adevirata nepisare
pentru Ne-ntoarcem de unde am Plecat, conchise engle-
,ceilalii, Ei ldcomia, Ei cruzimea, condamni la torturi qi zul--
!a moarte, confiscd bunurile celorlalfi, lud iniliative de- Durandal se foi in scann qi ceru era 9i de"
se infrupti din tovdrSgia a$teptat -- sd i se aducd qi lui un p1ed, fiindcd se f5-
'zastruoase, obligi la muncd 9i cuse rdcoare. Auzi ! Ricoare ! Ingrijitorul de zi pleci'
celor mai frumoase prizoniere' Era, in felul lui' perfect
'irentru rolul. ales Ei, mult mai tirziu, B6trinul Cavaler agasat. Era doar gtiut ci Durandal Ei-ar fi putut vrdji
avea s6 inteleagi cd aventurierul nu fusese el' ci fiinla oricite pdturi ar fi avut nevoie, degi era, fireqte inter-
,care pusese in miEcare cuplul lor bizar era alta decit o zis. Dar aqa cum iEi wdjea paie montate in argint, ca
a"urar*".AstainaintedearecunoaEte,iar,c6nicimS- si sugd limonadd, "si pipe orientale qi cutii cu muzic6;
,car culmea tic5logiei nu se naEte fdrd impulsul inilial ar fi putut s5 o faci qi cu pledul. Dar nu, trebuia s5'
i'l ceard lui, tocmai in momentul ista.
'al unui ideal. Ne-ntoarcem de unde am plecat' Puterea Ei ne-
$i dacd Sancho cel Gras ii respectd un timp
morm6-
-
murirea. Mai e aEadar gi nemurirea' Culmea e c5 ei o'
.ielile qi mustrdrile, la ora siestei qi dizertaliile despre
citau. Au cautat-o generatii de-a rindul, la fel ca; $i'
Onaqul ldeal, ei bine, veni o clipd cind inlelese
deodatd
comorile alea, ca Ei aurul dla.
-ci de fapt nu e silit sd-l asculte, cd igi poate permite Un riu nu are niciodatd puterea unei miri, dar
si nu mai respecte chiar nimic, nici mdcar cuvintele -
intr-un caz anume nici o mare nu are puterea untti:
;prea pline cle tilcuri ca sd 1e fi inteles
vreodat5' nici
riu... '
nndcar chipul acela ascufit, blajin qi incoruptibil' $i
!.-o-spuse Cavalerului pe Eleau, in noul sdu grai tn care
'-
proverbele de Ia lard se imperecheau cu gluma deo- t -

cheatd Ei cu onomatopeele irezistibile ale magnificei

pdduri. * Da, relud ironicul spaniol, privindu-Ei cu o €x-:
Ei rdmase singur sa dom- presie greu de definit ciotul brafului pierdut intr-o.b6-
' El alungS, deci, cu ocard iefie navali din Mediterana. E totdeauna o sl6biciune''
'neasci in miniaturala lui colonie.
83
B2

sd-i faci sd inleleagd nemurirea asta' Si le spui ade"
virul despre ea. Dar uneori te imping pind acolo cA il
spui. Cum mi s-a intimplat mie cu solddloiul 6la pus sd
lransforme tot ce atingea in aur... $i care visa gi el sd
descopere nemurirea, in apele unui riu, 9i pe regele care
'r" ,"Ai.l" pudrat in pulbere cle aur, intr-un lac miste-
rios clin mun!i... Dar care n-a ajuns si descopere decit
,o lTlare...
...Asta fr-rsese dupd clespirlirea cle Sancho cel Gras,
tiranul...
Cind bdtrinul Cavaler inlelesese cd nici o inlelep-
,ciune qi nici o filozofie Ei nici o formi de bun-sim! nu
mai au acces la acest ,rrege(( care nu fusese toatd viala
lui decit un ieneq agdlat de unicul vis de a nu trebui sd
facd vreun efort pentru a supravielui Ei nici 1a po-
porul sdu care ii semlna, in fond' ciestul de mult Ei
.care iqi uitase de sine descoperind Ei clilatind vioien{a
plecase.
- acolo, gi cit din eI era opac la prezent Si era amintire,
Flecasefiindci nu avea nimic altceva cle fdcut, pe
o gloabi de corabie putredS, numitd suav Rosinante'
'O corabie pe care avea sd pund stdpinire un ins cher-
cheilt, sumbru gi murdar'r', care ieqise cu un ciine sub
;bra{ dintr-un butoi qi care devenise dupd asta mai sol-
dat decit oricare dintre aventurierii de acolo, d'evenise sol-
dat cu aceeaEi pasiune cu care mai inainte fusese excloc
qi jucdtor.
Cdci, stind in butoi, Ei poate alipind invSluit in du-
hoarea de untdelemn rinced, a doagelor' in mirosul
'f Aceastd anecdotd e pusd uneori in seama lui Nuiez
Balboa
&4
acru de belivan qi de ciine, qi cu capul plin de rachiu
din trestie de zahdr, vdzuse clar in fala ochil:r cei
patrtt agi, in cea rlai buni formafie, cea care prezice
rrictorie pind la moarte (cit de grabnici avea sd fie acea
moarte cdrfiie poate o spttneau, dar el nu gtia ci o ci-
teascS, aEa ci nimic uu-i umbrea fericirea).
Pe corabia pe care un f6uritor al Lumii Noi se niis-
cuse, deci, dintr-u,n butoi (loc propice pentru metarnor-
foze, in care qi alte lucruri mai de pre! decit aventtt-
rierii iqi afld, tiospinci, adevdrata tdrie gi se limpezesc
plni la urmd), Bitrinul Cavaler visd mai pulin declt
atunci cind strdbdtuse oceanul. Vechile qi nivalnicele
rime pileau anulate de verdele covirEitor al pidurii ;i
de cintecul pdsdrilor exotice Ei de sdlb5ticia, meschind*
ria Ei grandoarea oamenilor pe care-i insolea qi pe care-i
lntilnea. $i la fel, incepu sd se indepdrteze de simldminte
mai vechi de tristefe, de neliniEte, cie simpatie 9r de
-
mild. Cdidtorind ia-ntimplare pe corabia guvernatd de
omul cu ciine gi ndscut profetic clin butoi, ajunse si-qi
dea seama de un adevdr care il sperie la-nceput, iar
apoi il intristd, inainte de a se obignui cu el. $i dupi ce'
ajunse si inteleagd cine era de fapt, qi cit de rnrrit era
nu-i rimase decit ironia, singur drumeag qerpuit Ei ld-
turalnic spre oamenii cu care era legat in aceeaEi aven-
turd. $i care-l rugau din cind in cind sd le recite din
Morte d'Arthur ! ,qi cdrora odatd le povesti, instrdinat
gi intimplitor (fiindcd trecuse vremea cind rizboinicii
aveau acelagi suflet cu poe!ii), despre argonauli qi des-
pre Odiseu.
Debarcard Si pornird in adincul pddurii, str6bitind
siptdmini de surpriz5, de friguri qi de speran!5 Ei -"'dzu
aurul rimas in brazdele de cenuqd ale unor pddtrri in-
de cendiate qi aurul rostogolit in unda riurilor transparente-
E5

'Trecu prin mlaEtini multicolore, dormi legdnat in ha-
rnace, acompaniat in vise, fdri ca asta si-l mai incrin-
ceneze sau s5-1 rnai ajungd micar, de zbieretele celor
ucigi, qi care nu insemnau acum pentru el mai mult
decit florile carnivore qi cirdurile de maimule'
Intr-o seari predestinatd, desigur se flcu vino-
- -
vat de a fi luat ln ris visul lor colectiv, istorisindu-le'
toropit de plictiseald povestea regelui Midas' Le pre'
zentd ca pe o grotescd pedeapsd inutila qi splendida
.lume de aur, dobinditd de rege. $i cipetenia lor, cuce-
ritorul care strdbdtea orice suferinld Ei ignora orice pld-
cere urmindu-qi clrumul spre El Dorado, fascinat de
'luciul metalului rege, il judecd gi-I condamnd Ia moar-
te. Cdci el, ca orice adevlrat rdzboinic, ii ura pe cei
,care ii judecau acliunile qi le in{elegeau mai bine decit el'
.,.Da, uneori oamenii chiar te imping sl le spui ade-
vdrul...
ln timp ce dulgherii ciopleau cu entuziasm (ca tot-
.deauna in asemenea oaazii) spinzurdtoarea rangul
€avalerului nu ingdduia s5 fie spinzurat simplu, de un
copac, qi apoi spectacolul qi-ar fi pierdut din bogalie qi
.din sensul sdu exemplar * conquistadorul cedi dorin-
plnd
{ei de a se justifica, sau poate numai de a-Ei savura
la capit puterea, vorbindu-i osinditului, care aEtepta
-liniqtit lingd un copac Ei urm5rea cu interes lucrul dul-
.gherilor.
posomorit
- M-ai silit sA te omor, spuse ,,cdpitanul
poporului(( (titlu pe care Ei-l asumau cei ca el ori de
,"itu o"i erau destul de departe de bralul puternic al
'Imperiului). M-ai silit, cu toate balivernele astea ale
-tale, care pot indemna la rdzvrdtire'
Dupi cum vezi, nu protestez. Mi se pare' bine-n-
- cd egti stupid. Insd qtiu, de asemenea' cd nu eqti
$eles,
decit un om ca to{i ceilalfi.
a6
Tocmai tu spui asta ! de urit ii ura, fireqte' pe
-- -
cintdre[i, poeli qi hirlogari. Dar, in fond, orice rlzboinic'
nutreqte dorinla ca aceEtia s6-1 rernarce qi s6-i pretu=
iasci valoarea. O clipd, aprins pe dinduntru de nebu-
neasca lui ambi{ie qi vitejie qi de licomia lui ca un abis
auriu, strdluci in umezeala inserdrii. Tocmai tu ! Crezi.
cd sint mai prejos decit caraghioqii dia cu Lina lor de
Aur ? Sau decit 5la care ba sufla, ba nu sufla din corn.?
+ [s1 spus co tofi ceil'alfi. Nu rnd sili sd-!i spun
mai mult.
...Dar pornise deja pe lunecuqul ironiei Ei nr-r mai'
putea sd se oPreascd...
...AEa c5, a doua zi, spre cumpina serii, cind conquista-
dorul se indepdrtase de focurile de tabdrd aprinse sd
alunge linlarii qi melancolia celor lipsiii de fabuloasetre
istorii, qi pe cind cadavrul Bitrinului Cavaler se le-
gina trist unCeva, mult in urmd, in spinzuritoarea tr'ui"
i1 regdsi pe Cavaler, la fel de virstnic' cu aceea$i figurd
ironicd, ascutitd 9i vis6toare qi cu aceeaEi armurd nea-
r6toasd, aqezat pe trunchiul unui arbore necunoscut, ca
toli arborii acelei pdduri nebunesc de frumoase.
* Nu veni prea aproape' spuse Cavalerul' Precum'
\rezi, terenul e mliEtinos Ei s-ar putea sd te cufunzi' $n
sper ci nu agtepli ajutor de la mine.
Eqti o fantomS, spuse plat aventurierul, cu o vo-
-
ee liniqtitd, degi pielea i se increlise pe trup Ei o sim-
lea rigidd ea o Piele de caiman.
Ce modest ! Nu, nu sint o fantornd' Nu sint c1-
-
tugi de pulin o fantomi.
Se privird multi vreme peste ochiurile de apd m169-
tinoasi gi peste trunchiurile prdbuqite in iarbd' in tirnp'
ee Steaua Sudului lucea deasupra lor, suveranS'
Nu poli si omori decit fiinlele omeneqti' spuse
-
trist gi indepartat cavalerul. Poli rntrcelari foarte mult6
87'
 batjoeorili qi ldudali singele qi aurul"' Nici nu mai
qtie
,carne. Te poli amdgi cd ai sd laqi in urm5. un nume prea
tnrpovdrat de crime ca si fie uitat. Sau c5, m5car, ce omttl ee sd creadd dacd se ia dupf, voi"'
faci tu are vreo importan!5. Amigiri, dragul meu, amd- Uiti cd noi le-am qi ndscocit' Singele' aurul Ei
:giri ! Dacd rdmine din tine o poveste, citeva cuvinte
-
iubirea. Ce ar fi ele fdrd noi ? Nici nu v-a!i fi imaginat
care apar{in altuia, rostite cle altcineva pentru care poli mdcar cd existS.
fi o parantezl interesantd sau un argument, atunci es'ti AlinuraCavaleruluideveniseintretimpargintieca
luna, gi obiectul lung qi ascutit de lingd el' care
putuse
norocos. Da ! DacI ai acest noroc' $i in toatd povestea
asta, suferinlele qi curajul tdu 9i strategia qi tdria sd nu pdrea umbra unei spinzuritori, clevenise o splendicid
crapi cle febrd sau de foame au tot atita importanld ca lance cie turnir.
qi anecdota eu butoiul in cale te-ai ascuns sd scapi de p2, noi am nSscocit o multime de lucruri' conti*
datorii. Fiinclcd pdmintul dsta e nou doar pentru cei -
nud el 9i glasui i se fdcuse gi eI strilucitor Ei
trufaq in-
tr-un fel care nu avea nimic asemdnitor trufiei
grosc-
cr tine.
voi
--- Vrei si spui... Da, vSzuse clar cei patru aqi, pe lane a rdzboinicului. $i tot ce vi strddui{i orbegte

sd faceli, fir6 mScar si qtili cd o faceti

fiindc6 pentru
cincl fierbea ;i se limpezea in butoiul lui stringind la
piept c5ldura osoase qi miEcdtoare a unui ciine' Vrei sd asta rr-ali ndscut Ei ali scdpat de anghini
Ia doi ani' qi
c1e o loviturd
spui cd eEti nemuritor. (Rise, cu risul lui de pirat, de om cie o muEclturd de viperd la doudzeci' 9i
violent gi fdrd teamd, cu risul lui de jucdtor). Cd Ne- cle cr.ilit la treizeci ce faceli pind la urmd cu
*
mnritorii existS. 1VI5 rog, ar trebui sd pieri fulgerat dacd atita trucid gi larmd qi flecireall Ei risipd de violenlA
clevine cuvinte. Cuvinte care cleja existd'
qi care' e1e'
imi fac semnul crucii. pro-
Incearcd. Dar nu-{i fd iluzii. Una cu alta n-au ni- in for-i.d, au devenit faptele voastre - zimbi subtil in
-
mic, Aq vrea sd-{i spun deqi vorbele astea sint ca o rrriuhii s6u paraclox (;i, in celdlait plan al ficliunii' in
- niEte pensionari
siminli aruncati la goareci, cdci ce importanld are dacd ,,griclina inchisd(, uncle flecdreau un zimbet la
qtii sau nu Etii... Vreau insd sb-!i spun cd... .Ju.r,.u pe rotile, Durandal ii rdspunse cu
Eu trdiesc toate astea, spuse grdbit jucdtorul. Crezi fel cie conotativ 9i de fin' Iar in planul qi mai lndepdr-
-
cd-mi pasd daci ajung sau nu o legencld ? Cd-mi pasi tat, Autorul iEi freci meditativ bdrbia)' *
mai mult decit de rds6ritul de miine ? Daci mi-ar pasa Md-ntreb, spuse trufaq Ei sfiddtor jucdtorul
citugi de pufin, ag incerca si ajung prin mlaqtina asta
-
mi*r-rtreb dacd o sd ajung Ia cealaltd mare'
Marea aceea
noud (sublinie cuvintul, fiindcd lui ii ajungea
ca o mare
la tine, te-aE inchide intr-o sticld, cum am auzit cd se de care
face cu spiritele astea fdrd odihnd, qi atunci aq cieveni sall L1I't pdmint sd fie noi in ce-l priveqte)' Marea
precis o legendd, acolo la voi unul care a linut un rrorbesc indienii...
-
Nemuritor intr-o sticld. Dar vezi, nu risc pentru atita O, da' Nu md ocup cu profeiiile' dar fiindci am
-
faeut imprudenla sd te caut, ti-o spun' Ai s5 ajungi,
fi-
Voi n-avefi ce cduta in treburile noasire. Voi, care nis-
.reEte,
cocili tot felul de legende ca si innebunili oamenii, Ei Pini la mare.

8B :89
 Piratul trase adinc in piept aerul fognitor qi parfi.l-
mat al pidurii, de parcd ar fi cdutat in sunetele gi in
gustul lui apropierea mdrii celei noi.
Pentru prezicerea asta ili mul{umesc. In fond, til
-
trebuie sd qtii. Dar asta nu inseamnd c5 nu cred ace-
cd oricum nu aveli ce cSuta prin-
lagi lucru despre v6i
- mai justificat disprelul pen-
tre noi. (Nicdieri nu pdruse
tru poeli decit in acele colonii migcdtoare, pline de pasi-
uni " Ei de vise brutale). Nu md intereseazd, {i-am mai
spus-o, ce devin toate astea pind la sfirqit !
- Ridici
din umeri. _. Cuvinte ? Praf 9i pulbere nu e mai bine ?
Decit cd noi am urzit toate visele astea (continud,,
-
de parci nici ntt l-ar fi auzit, Cavalerul. $i chiar un pri-
vitor din afard ar fi putut avea senzalia ci fiecare von-
beqte doar cu sine, inchis, ireductibil in adevdrul lunnii
sale). Toate visele astea care vi minl 9i vi cdlSuzesc. $li
uneori, pe marginea filelor, am desenat cite una din-
tre figurile alea geometrice care vd vrdjesc' Un cerc, de
pildd.,.
Jucdtorul rise. Steaua Sudului stdtea acum nemiEca-
td, intr-un efemer echilibru gralios.
I)in doi paEi, conquistadorul ajunse lingd Cavaler 9i
se agezd pe trunchiul de copac. Il atinse, Ei ggstul pdrea
cd wea sd pipdie noaptea senzual parfumatd, stribdtlnd
o fantasmd cu armurd de culoarea lunii palide. Dar se
opri pe un olel veritabil, sau mdcar verosimil, qi i:ntilni,
lnfiorat, cdldura unei miini, vii intr-un m.od absolut.
- Ei bine, spuse Cavalerul, precunl vezi este inutil
si incerci sd md inchizi intr-un clondir. Ann, fost robo
mai demult, qi seara trecutd chiar tu m-ai eliberat din-
tr-un fel de libertate care era aidorna r#iei-
90
Existl un riu, nu-i aga ? Un riu care trece pe aici ?
-
Un riu care dd nemurirea !
'CavalerulzimbicuironieEipoatecunostalgie'cao
vreo-
amintire ce se precipitl in prezent f5rd s6-l stingd
.datd.
Un riu. Piclurile din jurul lui sint nemuri-
- Da, da.
toare qi verzi. Lumea din jurul lui e veqnic tindrd 9i
chipul iui
noud. (lngrijitorul de zi incremenise ascultind Ei
.avea un aer dac6 nu prostesc, in orice caz u$or depdgit.
Un
Dar poate doar extaziat, ca in cazul unei revelatii')
riu, spuse rar Cavalerul. Armura ii devenise acum al-
bastri qi chipul ii era cel al unui bdrbat in floarea
virstei.
Toate riurile se varsd in mare' Ai spus cd voi
gdsi
-
rnarea aceea a fiLet,
Aventurierul se riclici rizincl Ei-l pirZrsi pe Cavaler'
care strdlucea mineral 9i fantastic intre pdsdrile de noap-
te, qi fiuturi, qi flori carnivore. $i se indepirtS cu paEi
rnari qi uEori de leopard, cu ochii atintiti spre mirajul
unei rndri nesfirqite, desenate in simbolismul naiv al unor
agi cle tarot. Se indepdrti imperios Ei grdbit (ca un actor
ieqincl din sceni) sd gdseasci marea aceea in care se
varsi toate riurile.
Da, nu e prea corect sd le spui adevSrul' Asta nu
-. deloc viala mai uEoar5. Dar fdrd eI, viafa lor cum
le face
ar fi oare ? E ca Ei cum i-ai sili sd simti durerea unei
rinl pind la exasperare sau s6 viseze sd atingd cu palmele
'un riror de neatins, o iluzie sau un vis"' Dar fdrd puterea
gl
de a dori sd pipdi o fantasmd, sau si atingi un nor, mrd-
ear un nor, ce ar fi viafa asta a lor ?
spus cd a plecat si caute ? intrebi riisdtor
- Ce-ai
b5trinul Aed. Nlarea ? Ai spus marea ?...
era in doi peit,
- Iei
tindrtrl
masa cLl mine ?
- invitalia
regizor tdios Ei spilcuit, pirind ci sperd rna!. cu-
rind intr-r-rn refuz (d:rr nimeni nu s-ar fi putut ha;.rrda
si-i citeascd interrliile adevdrate pe chipul qlefuit cle edu-
calie gi cle frecuEul inevitabil al parvenirii).
-Decenu?
AEa cd urcard in maginS, :\utorul continuind si- tarS-
nince cu satisfaclie o gogoagd cu zacuscd, ceva orieill,al,
foarte gras, condimentat qi indigest.
$tergdtoarele cle parbriz smulgeau ritmic din te,ifd
bucSli de peisaj, giruri de vitrine gi spalii verzi, silLr-.te
de trecltori in impermeabile qi, la intersec{ii, buchete
decorative de umbrele.
- Olimp,
o mdsu{d
deci
ctt tot felul
chelner:ul tocmai sosea implngincl
- de hors d'oeur:re excentrice. n"arn-
briurile, imita{ie de stil Tudor, cl:ideau separeului o at-
mosferd impundtoare Ei oarecum sumbrd. Era ca.ld eu
discre{ie qi coniacul avea parfumul a nenumdraie rreri
comprimate, saturate de amintiri gi fericire.
.4r.utorul zimbi naturii moarte care sosea qi era r-rinlr-
tor si vezi pe fala aceea latd qi deja buhditd, min.lti cle
o via!5 dusd aiurea, clupl impulsurile unei imaginaiii
imperioase, sdpatd de memoria nenumdratelo,r experieirle
de tot felul, acel zimbet cu dinli albi qi duri fdcu{i
anume sd apr:ce qi sd desprindi qi sd rnestece feiii de
92
via{i,, felii din lumea largd qi sd le stoarcl sucul - zim-
betutr rapace al unui bdrbat foarte tinir'
I.tru e o idee rea ! Un pisc de munte peste care se
-
perindd anotimpurile * nu ? $i in vale, un golf Ei pa-
no.t;r*u unei cet6!i. Asta i{i perrnite destul cle muite (Iqi
imagina deja un cor antic, o echipi de balerini atietici
qi ctrefilarea unor imagini de trireme in fundal)'
Autorul cl5tind doar din cap, iqi bdu coniacul Ei, dupi
ce goli farfuria, apreciind cu o mimicd de experi uEor
cabotin rafinamentele bucitarului, spnse' in sfirqit :
OLIMP. f,i-am spus cd din cuvintul Ssta se pot
-
scoate multe. De ce neapdrat un pisc la malul m6rii ?
Nici vorbi ! Lasd asta pentru tradi{ionaliqti ! Nu-!i tre-
buie nici un pisc ! Numai o curte pdtratd de azil Ei o
quviti cle fum in funclal, qi o anticatnerd in care s-td un
personaj cu statut incert, unul care nu-i nici cal, nici
mdgar, tun sa Eteargd praful de pe cdrli Ei oale' Unul
care nu-i ln stare sd le facd, dar qtie exact ce inseamnd
ele qi ce valoare au. Ce zici de Schliemann ?
N-o sd te surprindd, probabil, daci-fi mdrturisesc
-
cd nu-nleleg *.
Agteapte. OLIMP. E foarte simplu' O de la oficiu
-
sau de la ospiciu sau de la oraE, Ei aEa mai departe' Os-
piciul pentru lichidarea imaginaliei maladive Ei parazi-
tare. oiiciul de ldrgire a influenlei marilor prestigii. Sau,
cel mai simplu, Oficiut pentru Limitarea Imaginaliei'
Me'[afizicii Ei Profe{iei-.. N-ai fdcut niciodatd legitura
intre bibliotecd Ei azil? Yia\a freamdtd in jurul zidui-
1or, se deapdnd tumultuos qi orbeEte, Ei inlelepciunea
zace induntru. Asculti, ai auzit vreodatd de vreo
socie,t,ate veche care se fi cunoscut institutii
de felul
-- pe Ren6 d'Anjou' nici
'.[)e ,rttde se vedea cd nu-i citise nici
pe Croce, nici mdcar Pe Diirenmatt'
93
 Asta azil, adici ? Noi avem infelepciunea depozitat6
bine,-n-avem nevoie de bitrini si faci legdtura intre
generafii qi sd rza uite. S6-q1 poatd aduce aminte. $i
nici pe Poefi, sd find minte ce nu e nimeni destul
de bdtrin ca si-gi rnai poatd aminti, gi sd-i inve{e
pe ceilafti arninti.rea. $i nici de monumente fu-
nerare. Cine are arhivi gi aparat de fotografiat qi
magnetofon, incepe sd fie agasat de bunici Ei de Poe{i,
fiindcd tot ce doreqte e sd uite, Ei trebuie sd bea ca, si
uite. $i n-ai observat cd noi to{i bem nu ca si cunoaq-
tem, ci ca sd uitSm ? Ci povara amintirilor lumii e prea
grea ? Cei vechi, ei beau ca s5 comunice cu zeii, care le
rer,'elau adevdruri pe care le uitaserd din negiijen{5 ,9i
fiindcd asta era soarta lor de muritori. Adevdruri dupd
care sufletul lor tinjea... Ei beau ca sd comunice cu zeii..-
$i belia era o stare de gra{ie. far acuma e realmente nu-
mai un viciu nedemn qi penibil.
Sd nu vorbirn despre societSlile care-qi omorau
- Jirrtii l-ui de cipcdun rabelaisian croit si devoreze lumea
bitrinii...
De ce nu ? Orice are un inceput. Sd nu crezi cd
- qi mai mare.
incercatul dsta de a scdpa de trecut qi deci de viitor, de
timp, cu alte cuvinte, nu-i la fel de vechi ca qi speranfa...
l\[ai ceru un pahar de coniac eu o autoritate mdrea-
!i, sorbindu-l de parci el chiar ar fi biut intr-un scop
nobil Ei extraordinar, dar conEtient cd in fond nu era de-
eit o mascaradS.
Imagine az|-!i citeva dintre marile fosile ale Poe-
ziei- -- Ei poti sd-l alegi pe oricare (tot are publicul de
azi mania top-urilor). Aqazd-i pe niEte scaune fixe (niqte
fotolii de paralitici sint foarte bune, foarte in stilul
tdu imagisticd qocant6, metaford ambigud,
- de cusut pe o masd de operatie etc.). umbrele
qi magini $i di dru-
mul la acliune in jur. Poli da drumul la tot universul
si se migte printre roatele de la scaunele 1or. Md urmS-
94
Poli si pui dedesubt Ei o sceni transparenti
qi
negti ?
prri mulatrele sE danseze Ei si risipegti cite confetii "si
"a-ti puiu*" wei. Nimic nu e, in cazul Ssta' de prisos'
"i,"
-t'lrrgtiuinci...Dardupdcumsefoiainscaunqi-Ei
cobora pleoapele sd nu i se vadi cumva in
privire en-
tuziasmul, era limpede cd qtie foarte bine cd o va face'
-- Ce-ar fi mai curios, spuse Regizorul intr-un tir-
qi lichiorurile
ziu, clnd chelnerul aducea deja desertul
(cdci pe tot parcursul felurilor intermediare' imaginalia
qi de Eam-
iui, stimulatd- de zimbetul viclean al Autorului
greu de imaginat
eu"i", nu stdtuse locului, aqa incit qi replici elocvente
era
ceva -"i piin de fapte, de evenimente
decit tdcerile lor interferente, ritmate de felurile
de
t"ipirr"i, salate Ei biuturi"')' Ce-ar fi mai curios' ar
fi si
existe intr-adevdr undeva OLIMP-u1 Ssta al
tiu"'
chiar deloc' deEi ochii
$i acum celSlalt nu mai zimbi de incredibili ca Ei
ti ardeau in cap la fel cle inumani Ei
gi s-o renasc6 de trei ori mai frumoasd, Ei mai viteazd'
Fiindci totdeauna in prezenla unei ficliuni incepi si
pare
clevii nesigur gi sd nu mai fii chiar acolo unde se
ci te gdseqti...
Ingrijitorul de zi cobori din autcbuz, sprinten 9i grd-
geanta
bit cJ tttdeauna. Iqi trase clintre uqile maqinii (tradu-
--- care imita o geantd de reporter de televiziune
* in chiar momentul
cind o de mult uitatd cochetirie)
cind,autobuzul pornea clin nou, preocupat de
cuvintele au-
zite in treacSt de la doi actori pe cinci cumpara cafea"
95
 Ii ascultase pentru cd pe unul dintre ei il cunoqtea
vag, Ei tocmai se intreba unde mai vdzuse chipur dsta
melancolic cu barbd. aurie gi ochi atbagtri, pind iEi amin_
tise de intrusul din zilele trecute, gi se jenase irnediat
de parcd el i-ar fi putut intui gelozia. Da, ii ascuntase,
itgteptind ca vinzdtoarea sd termine cu
;ugotitul despre
,,cine igi bea cafeaua la o mdsutd din micul lor magazin
cu bar, doud celebritdli, cloi actori, atit de celebri I; de
tineri, fetelor, rsi
.- Ei sd-i impacheteze- o, cafeaua.
ce frumos e dsta bloncl cu barrrr l(.
Cei doi vorbeau despre un spectacol, despre un regi_
zor celebru care tocmai se apucase cle ceva din cille a_
fari de interesant, cleqi, fireEte, putea fi un ege: _
- tisfaclie inexplicabiid Ei poate chiar il ldsa s5 intre pri-
Ei despre un autor incd mai celebru, care de fapt pusese
la cale toatd treaba asta. ,,Aha
spusese celdlaLt ac_
tor, unul care deEi bine croit qi -elegant reugea si pard
nel.alocul lui, nesuferit Ei inedit in orice loc s_ar fi gdsit.
unul care ar fi fost in stare sd facd sd ricld qi automatul
de cafea dacd. ar fi vrut asta _- aha, pdi atunci r-ra fi
incd urrul din glorioasele dezastre I Asta e tipui cu
fnfernul6(...
Ingrijitorut de zi nu auzise mai mult, fiindcA fetig_
cana care servea tocmai reugise sd termine cle impachetat
cafeaua, intr-o frumoasd hirtie cle mdtase imprimati
cu
turci care beau cafea Ei cu texte care versificau dr.spre
efectele pozitive ale acestui produs, aga cd se grdbise
sd
nu piardd autobuzul. Dar acum se ginclea la disculia asta
cu mult interes, cdutindu-gi ecusonul in geanta lui cle
fals jurnalist, printre comisioanele clandestine
Ei flea_
curi qi legitimafii pentru diverse terenuri de sporrl pe
care nu le frecventase niciodatd, dar la care
se aboni_r in
fiecare an, congtiincios. Odatd intrat pe poartd
se ri.ecise
sd uite discufia aceea, aga cum se deciclea mereu (dar
t)6
in ultima vreme fdrd succes) sd-Ei uite visele de peste
noapte.
Nu fusese niciodatd inclinat si viseze (cel pulin aga
reieEea din recomanddrile incluse in minuliosul dosar de
personai). Sau poate nu fusese inclinat sd acorde viselor
weo importanfd. Ceea ce insermna qi cd nu meritau we-
una. $i dacd vreodati se culcase fldmind qi visase o ge-
ind friptd sau o bucati de brinzi sau un borcan de gogo-
nele, dimineala pdstra doar dorinla de a minca btinz6.,
pui sau murdturi, Ei intra intr-un birt Ei minca Ei asta
era tot. Sau dacd se certa cu vreun vecin qi visa cb il
pilmuise sau ii trdsese un picior in fund atunci, daci ll
ved.ea cumva dimineafa, il privea doar cu un fel de sa-
mul in lift.
$i poate sE fi avut - qi chiar trebuie sd fi avut -
gi alte feluri de vise banale. ln copildrie visase, fireEte
ca toli copiii, mingi Ei biciclete, Ei uneori visase chiar o
vaci tircatd cu roEu, familiari gi de care ii era fricd -
pdrinlii pretindeau ci pe vremea cind era foarte mic,
o astfel de vaci iEi virise capul pe geam peste leagdnul
Iui. E drept cd el nu igi amintea si fi locuit decit ln-
tr-un apartament dintr-un bloc de locuinle, undeva, la
un etaj unde nici o vace n-ar fi trebuit sd poatd ajunge
sd intre pe fereastr5. Dar, cum se qtie ci amintirile nu
se pdstreazd chiar de la primele clipe de via!6, poate
c5 demult, pe cind mai avea nevoie de leagdn, si fi fost
$i undeva la !ari, unde vacile fac treaba asta in mod
eurent iqi viri, adicd, pe fereastrd capetele lor bla-
jine qi -neliniEtitoare. In orice caz, nici acestor vise nu
le acordase weo importanfi. Dar, dintr-odatd, dupi rnai
mulli ani de cind avea slujba asta modesti pe care'me-
reu se hotdra s-o pirdseascd (dar de pdrdsit, nu'se $tie
de ce, nu o pdrdsea totuqi) ineepuse sd viseze, 9i lnci
g7
 vise din acelea care se lipesc de memorie Ei te urmd-
resc zile-ntregi
- vise
minunate. $i intr-o
inspdimintitoare, tulburdtoare Ei
noapte visd un animal absolut fan-
tastic. Nu fiindci ar fi fost plin de cdngi, de solzi, de
capete gi cozi, ci fiindci era desi'u'irEit intr-un mod cum
nu mai vdzuse incd ceva pe lumea asta. $i, pe urme,
n-ar fi putut nici el, qi nici altcineva si-l fi vh.zrtt aievea
vreodatS. Semdna poate cu un leu, sau cu un imens
ciine de vindtoare, sau chiar cu un om. Stdtea ridicat pe
labele din spate, era negru, presdrat cu pete, Ei avea
nigte ochi aurii care nu erau nici de leu, nici de ciine,
cu siguran!5, qi cu atit mai pulin de om. $i imaginea
fiinlei dsteia pe care nimeni n-ar fi putut-o vedea vreo-
datd, dar pe care el o visase atit de amdnunlit, il urmdri
multd vreme. Insi nu vorbi niminui despre acest vis.
$i nici despre cele ce ii urmar6. Degi uneori era tentat
sd o facd. {Jneori, ascultlndu-i Ei tresdrind, nu fiindci
nu ar fi inleles ce spuneau, dar fiinded simplele lor gla-
suri gdseau niEte drumuri in el, pe care el insuqi nu le
binuise ci existi spre ceva care il putea face sd viseze
qi sd-qi lini minte visele, qi chiar sd doreascd asta,
deqi il speria. Spre ceva ce cu siguranld trebuie sd fi
existat in el, din moment ce glasurile il gdsiserd ca sd-l
facd sd tresard. Da, uneori se simfea tentat sd aduc6
vorba despre noile lui vise stranii. Dar se oprea de
fiecare datd, eonstatind cu surprindere cd intre cuvin-
tele lor qi cuvintele iui, deEi aparent aceleaEi, existi
granile de netrecut, cI atunci cind ei vorbesc despre
lucruri pe care crezuse cd le cunoaEte Ei el foarte bine
copaci, stele, scaune, ferestre, pini, fumuri, un zid,
-piciturile de ploaie despre ceva cu totul
necunosout. $i iEi dddea- vorbesc
seama cd acele lucruri pe care
le numeau ei cind spuneau pini, sau scaune, sau stele,
gau ploaie, el nu le cunoscuse cu adevirat niciodatS. Se
98
oprea deci, in{elegind asta cu tristele gi rdminlnd si
incerce de unul singur s5-qi uite poveqtile nocturne Ei
sd se convingi cd sint lipsite de orice impottanfd.
Apoi visd, intr-o noapte, ci sti ghemuit intr-o g5-
oace, dorind intens si iasi afari, fiindcd incepuse s6-i
simtd apisarea, si-Ei simti trupul ca pe altceva decit
geoacea care-l inchidea, qi izbi in peretele alb, strdbdtut
de nervuri. Dar ecoul venit de dincolo de el il sperie. Era
un ecou inghelat qi profund Ei la fel de dulce, de ln-
spiimintdtor qi de imperios ademenitor cum trebuie s5
fi sunat pentru Ulysse glasul sirenelor. Aqa cd se ghemui
la loc Ei-gi spuse e incd prea devreme. Sint incd prea
-
crud. Sint incd necopt pentru atita splendoare. Mi-e frici.
$i se ghemui iar inddrdtul zidului alb qi boltit Ei opac,
clincolo de care vuiau ecouri ademenitoare gi feroce.
$i nici acest vis nu avea sd-l povesteasce nimenui.
ln timp ce impingea pe mozaicul bine spdlat de cume-
trele gureEe Ei rdutdcioase cSrucioarele cu mincare qi
scaunele pe rotile, in timp ce golea scrumierele, sau
gusta fiertura de orez, sau fierbea pe ascuns cafeaua, se
gindea, insi, destul de insistent la el.
Mult mai tirziu avea sd visese un lan de rapi!6, de
un galben opulent, silbatic gi imperios, aEa cum se le-
gdna sub vint. $i pe acesta avea sd-l inleleagd dintr-o-
datd. Dar asta, cum am spus, mai tirzitt. $i atunci avea
sd gtie ci venise momentul sd asculte chemarea ecou-
Iui de clincolo de zidul alb Ei boltit al gSoacei, deqi ii
era incd atit de copleqitor de fricd. $i atunci avea si
recunoascd qi fiinla atit de desdvirEitd gi fdrd nume...
DeocamdatS impingea cdrucioarele alea pe rotile de
care nimeni nu ar fi avut nevoie, dar toatd lumea era
de acord cd sint necesare, privea pe furiq miracolele in-
grimidite prin sertarele din sala de inregistrdri, le
99
 aducea pensionarilor cafea ilegal, qi bere ilegal, Ei dul-
ciuri, qi ziare, Si tot felul de alte nimicuri cotidiene, cu
dexteritate de contrabandist Ei fdri sI agtepte vreo re-
cunoEtinld pentru asta. $i asculta lucrurile acelea pe
care nu era chiar in stare si le priceapi, despre per-
soane pe care nu le cunoscuse, sau de care doar auzise
uneori in cursul primar (sau mai tirziu, in cine qtie
ce disculie culturali care traducea emofii reprimate, de
cu totul altd naturd, sttnd pe vreo bancd, in parc, sau
hrdnind. porurnbei in cornpania weunei tinere cu profil
gingag, care il citea pe Eliot sau pe Proust sau pe Ma-
dame de Stadl). Persoane care trebuie si fi existat,
dacd se ficea atita caz de ele. $i care ajunseseri s5-i
pard mai vii qi mai concrete decit ldptireasa din col!,
gi decit sora cea voinici, aia care fuma intruna gi care
incercase odati, demult, sd-l inve{e ce e amorul, intr-o
rezervi goald, Ei constatase ci nu are ce preda la un
curs privat cr-r un elev pe care-l crezuse nov!,ce, aqa ci
il agtepta uneori la cite o intersecfie de coridoare sau
in fa{a unui birou gol, spunind cu dispre! magnific ,,iia
pot minca orezul qi rece. Pentru ei tot nu conteazds. Da,
rnai concrete qi mai apropiate chiar decit ea. $i visa,
alergind pe scdri, tot felul de lucruri, fiindcd acum nu-i
mai.ajungeau noptile pentru atitea vise. $i ajunsese sd
se impiedice, alergind pe sciri cu cite o tocani de ie-
glrrine, sau o ciorbd sau cu un castron de orez in miini,
de ancore ndpddite 6s alge, de schelete de cordbii, de
coifuri ruginite gi de fantomele vioaie ale unor eroi
dispdruli de mai multe sute de ani. Impietindu-gi gindu-
rile despre un pin care trebuia retezat, despre fintina
care trebuie, ce naiba, desfundatd (urmind sd facl un
referat in acest sens, fiindel nu se poate si iei pur gi
simplu o grebli ca si o desfunzi) sau despre o pereche
100
de pantofi care trebuie duEi la reparat, cu altele despre
cine qtie ce iubire nemuritoare din insula Hispaniola,
sau cu amintiri despre poeti orbi qi atoatevizdtori, cir-
cuiind pe faleze stincoase, qi cavaleri care aruncd un-
di{a in riuri, aparent inocenli, gi pescuiesc in loe de pis-
trdvi, vrijitori Ei regate qi sibii din r,remea regelui
David...
...Acum era nerdbddtor si le povesteascd despre
spectacolul dla faimos (degi inifial fusese hotdrit si
taci, numai cd prea ardea de nerdbdare si le spund gi
si vadd cum or sd primeascl vestea asta), qi intrebin-
du-se in sine daei nu cumva s-ar fi putut Ei el strecura
la weo repetifie, gi nedumerit de ce il neliniqtise atit
de mult actorul necunoscut, eel care il insolea pe b61a-
nul pe care il qtia de la vizita furig6, de la scandalul
din urmi cu citeva sdptdmini... Lunganul dla comic fi-
cindu-l si se simti ciudat, dindu-i senzalia aceea de ne-
siguranfd, de ezitare, pe care o are oricine cind intil-
negte bruse, fdrd. nici o pregdtire, o oglindS.
Repezindu-se aqadar cu vestea, pe care le-o comu-
nici in felul lui modest. in timp ce despacheta comisi-
oanele.
a spus, deci, celdlalt actor ? ,,Cel cu fnfer-
- Cumpoetul
nulc ? elizabetan pirea foarte amuzat. trarci
-
am auzit ceva despre asta. Nu cumva ce1 cu reportajul
din Infern ? Un fiasco celebru... Nu eumva cel care a
organizat rdpirea lui Homer ? ceilalli foindu-se cu-
qi
rioqi surescitafi.
-
Lasi-l aeum sd spund ce-i cu spectacolul. Avem
-
tot timpul si vorbim despre rdpiri Ei eqecuri gazetd-
reEti. Sigur s5 dla trebuie sd fie. Ala care se striduia
sd inventeze OLIMP-uI.
i01

...A$a ci incepuserd chiar s5 repete. Cu toate cd for-
mula spectacolului nu era completi incd. Cu toate ci
unele epiSoade mai lipseau qi cine poate, oare, spu-
-
ne!i-mi, si viseze un spectacol exhaustiv ? Cu toate cI
unii interpre{i nu erau chiar cei dori{i (dar cine, md
rog frumos, poate spera si aibd parte de tot ce e mai
bun ?) $i chiar dacd Autorul ii speria uneori, sau ii plic-
tisea cu excesele lui de imagina{ie, fdcindu-i sd se simtd
imbuibali de fapte iluzorii ca de o mincare prea grasd...
Ddduserd chiar Ei citeva reprezentalii fragmentare in
eadrul unor ,,zile culturale( qi manifestalii in beneficiul
a tot soiul de handicapafi, in diverse zone provinciale,
avind ca spectatori acea conservatoare, sensibili Ei sus-
picioasd intelectualitate provincialS, care se lasd mai
greu antrenatd in joeul experimentelor qi, delectatd mai
rar cu spectacole de calitate, line Ia valoarea lor negtir-
biti de vreo umbrd de indoiald. Pentru care viala iEi
ritmeazd curgerea ei lenti Ei solidd in citeva mari eve;
nimente de tipul l-am vdzut jucind pe cu-
tare tragedian, l-am- ,,atunci
ascultat pe cutare bas, violonist,
sau pianistd, l-am vdzut pe dirijorul cutare((... ln fala
unor asemenea figuri asprite qi interogative, incadrate
de permanente demodate, sau de favori{i in modd. acum
un secol, bronzate, traversate cu franchefe de niEte ri-
duri afigate cu mindrie, simli prdpastia ficliunii ces-
cindu-se sub tine Ei finindu-te totuEi deasupra, mult
deasupra, in purele inillimi amelitoare, spa{iu de zbor
sau de pribuqire, ca aviatorii lui Malraux in cerul vi-
tejiilor qi nesdbuinlelor lor rdzboinice...
Iatd o asemenea seard, cu un spectacol (un fragment)
jucat in aer liber, cu recuzitd improvizati qi toate ce-
102
- una dintre
t, iirltr"t'... Subiectul secven{ele acelea me-
,ll.r,':rk', pline de melancolie, de grandoare paseistd qide
lrirz, rlar al cdror cimp aluziv nu-l controla decit Autorul.
\rrtonrl, care travestit el insuEi intr-un confortabil cos-
trrrrr cle cdliu, cu gluga trasd pe ochi qi torsul go1, de-
t;rlil din ochi asistenla...
Ne af15m, deci, in perimetrul unei istorioare medie-
vrrlc, influen{ate copios de Walter Scott, al cdrei punct
, rrlminat e un turnir. Miza e viala unor pelerini acu-
;'rrfi de o vind oarecare. Din grup face parte qi o ferme-
li'rtoare Ei inocentd tindri medievald. Campionul ei nu
t. gdsit (el zace, in manieri Walter Scott, in ingrijirea
;rltei frumoase mai putjn inocente dar intens medievale
- recunoagteli ecouri din povestea celor doud Isolde ?).
IIn grup de cintdreli, jongleuri qi actori ambulanli de-
lide sd ia in mlini soarta prizonierilor moment ba-
roc, in care comicul Ei tragicul se impletesc- qi pot fi
fructificate deopotrivd. Sarcina de a-l inlocui pe ca-
valerul rdtdcit ii revine unui comediant al cdrui suflet
t, plin de cintece eroice qi a cdrui inimd tinjeqte dupl
o idild.
Scena cuprinde citeva tribune rurale la culme, im-
provizate lingd zidul rudimentar al unei fortdre{e (care
i-a .,.i inspirat Autorului . secventa in cauzd). Tapiserii
mincate de molii qi covoare populare acoperd aceste
iJrosolane construclii de scinduri, pe care troneazi fru-
muselile locale (ale cdror bonete danteleazd decorativ
('cnuEiul zidului) gi cavaleri ln costume de gald pom-
poase. Printre tribune se agiti o mullime de gurd-cascd
1i de argali. Tot din spafiul rezervat convenliei teatrale
firce parte un farc in care stau inghesuili prizonierii, o
pajigte cositd in grabd $i grupul cavalerilor, gata sd sus-
'l' Dar nu cu actori improvizeti ca in cimpeneqti,le Virgi-
rrioi Woolf.
103
 FnA: Aprr4a-te4 1 ciliva fldcdi din elita locald, care ,vi_
seazS tar;g:l.o{,ie gi la Cuge, gi iau leclii de scrimd cu un
brifrin soldrat pripdqit in regiune (reminiscenli cornicd
cr.uciadelqn)- care recitd,ln continuu din Morte
a rul, de
d'Arthur.
De notat ci Autorul nu i-a inzestrat pe acegti tineri
cu
nici un fel de complexe morale sauifrimintiri sufleteqti.
, ($ilmetric, cu tribunele spectatorilor din fic{iune,.
sint
tr,ibunelg cu nimic mai pufin. improvizate; aie specta-
torilor"reali, elita aceea intelegtuald a regiunii, de,
care
vorbeamo qi. care'se simte cu neriniqte confruntatd
cu o
irnagine ce, pare si o dedubleze _ deqi poate cd
nu
aees0a e sensul parcdic al inscenirii. Cdci,
oare, e doar
o" reconsti,tuire, ietoricd ceea, ce i se
oferd, sau e.o paro-
die pe aare eEti obligat s6 o,descifrezi ?)
Liziera pddurii, in fundal, coneentreazd atenliar cr€_
ind: suspenee-utr. Daci, pind La o o16 dati cdmpionul, gi
lnsofitorii. sii nu_r apar; pelerinii vor,fl argi de vii, sau
ceva similar. $i intr-un caz, gi in altul, se presupune
un
sfii'g{tr tbtat gi' un speetacor. ora pini- ia ou"u 'p.n
.ori
apdrdtorii,, e bproape.
Dincoace de lizieri se fac pronosticuri, se angajeazd
pariuri, tinerele locale cocheteazi cu tinerii locali"
S;, ;;
furig; o cerceteazd pe prizoniere. Nu ;;t *;" ;Jprrii
ci doar mimici (indicafii de regie).
Dincolo de zidui de trunchiuri qi tufiguri joase, ac_,
joace propriul rot, se
1:]ii:.:""lli ";;ri;;d;;;*i
aparifia- Cel care il va interpreta pe Cava]erl
incdti_
rdmat intr-una dintre armurile de reeuzitd.
r cintdr{ul de poerne comice Ei rupdtorul de lanluri afiii- a"i
* Soarele e aproape de apus. Un nor urci galeg din
costuqna{i in scutieri. Un individ dubios qi
TlTpa,A, -
pitoresc vopseqte gi incearcd sd insufle o""""u"u
JirrJ-
mism unor modeste exemplare eabaline, le
lustrui.egte
qi rle freae& ,dir4ii cu diverse
ierburi.naisterioase. -
104
tn sflrglt, cei trei incaleci. Asistenta
- fictivi
qi
rsclA slmte ci ln aer plutegte un eveniment.
- dupi gluga lui de c51iu, Auto-
domind firele acestei
plnze ambigui de convenlii.
Rahattd 6sta imi intri-n ochi
- in ritmul emiq-
- Actorul in
luptd cu panagul somptuos oare se bi{iiq
clrllor lui. Cineva, su un b*f, indreapti obiectul.
,,O si fie bine, spllo€, eonvins, de inepfia aeestei fra-
ze, conducitorul trupei,, un bitrln venit Ei, el tot din
cruciade. Le reciti, la plecare, ceva.eroic, ceva, fireqte,
tot din Morte d,'.4rthur. poate aceleagi versuri cu care
tl transpune intr-o stare eroi,ci, dineolo de dunga pi-
durii, bitrinul sotrdd{oi, pe adversari. Autorul savureazi,
ea pe un. plicut joe secund,. aceste simetrii.
- Mizeria asta. de parmg. irni intr[-n ochi, scripnegte
Actorul. (Sub gluga lui de e6liu, Autorul se pripidegte
de ris el gustd concomitent propria,i fic{iune gi pleonas-
mul Actorului ce, joaci pe Actorul, gi curiozitatea
exasperafd a celor ce joacd publicul, gi a publicului pro-
vincial, circumspect gi curios care agteaptd, solidar pu-
blicului din sceni, cu ochii absorhifi de liziera pidurii...).
- Dacd gloaba asta nu cade-n ,bot, spune rupitorul
de lanfuri, inseamnd cd e un Dumnezeu ln cercuri.
O clip5, liziera pddurii e dunga de separare Ei de
unire a tuturor emofiilor, semnul lapidar al intregii in-
trigi. E spaliul sustras oricirei dimensiuni reale, spafiul
in care se poate naEte sau poate egua un miracol.
stinga.
Din iinia pidtrrii, se, desprind, in sfirqit (in ineeput
de aseglmi. Dar qi,in,cumflend; cici acest moment cen-
treazd nmaliunea), cei trei cdlirefi. pe colfurile lor de
105
 carton poleit, soarele singereazd. Umbrele lor se lungesc
insinuant peste eimpia cositd.
Apoteotie, soarele apune in spatele siluetelor ce ina-
inteazS.
@rice murmur sau fognet inceteazd. Totul e simplu,
rural in amploare qi improvizat in detalii, dar cele trei
siluete solitare pe fundalul pidurii sint invdluite de
srdlul trufaE qi eroic al marilor poeme. Unul dintre crll-
cialii-cerEetori continud sd recite, transportat, din cla-
sica chanson d,e geste.
Cei trei cdlSrefi, cu aerul lor baladesc gi bizar, inain-
teaz6, ficliunea e un cer pur, strdlucitor gi reverberant,
qi, sub soarele dramatic de apus, cimpia cea reald qi
opac5, pe care se joacd acum in teatru o scend jucatd
poate de atitea ori in adevdr, emand parfumul amefitor
de fin cosit...
Inirnile tuturor inghea!6 Ei plrul sensibil de pe bra{e
se zbirlegte de emofie. Brusc, au uitat cu toli sI se in-
trebe despre semnificalia parodici a acestei anecdote.
Opozilia intre tribunele simetrice se anuleazd. Toli de-
r.'in reali simultan Ei omogen, intr-un timp a cdrui or-
dine nu mai conteazd. Autorul simte o picdturd de su-
doare prelingindu-i-se insistent pe obraz, clar un face
nici un gest sd o gtearg6...
...Md intreb cum ar apare cealalti alternativd, spune
seara Autorul legdnat de ldcinitul trenului, unei asis_
tenle toropite de succes. (To!i erau ugor epuizali gi ame_
106
ti[r irir:ir de spectacol. To{i se desprindeau cu greu clin
, l',r r,,i lirtea ficfiunii.)
Aceea a unui rizboinic silit de lmprejurdri sd
li):r{'(' rolul unui
actor...
Acl;orul zimbeqte, iarAutorul rdstoarnd cuvintele Co-
rrrlrliirnului care incdleca resemnat, spunind ,,Nu Etiu ce
:,,iursc am, sint doar un actor, iar acelea sint niEte l6nci
,rrk.rvirrate,..(', qi pleca si infrunte moartea, dintr-o arn-
lrilic cle a confrunta realitatea cu poezia, cu aceea cu
rrirnic mai pulin curajoasi a unui rdzboinic care ar iegi
rlirr culise spunindu-qi ,,In fond nu sint decit un rdzboi-
rri<'((, conqtient de superioritatea generalizatoare a poe-
:rici in care tocmai pitrunde, fald de concretul fdrl adin-
, ime al condiliei lui de oEtean...
Actorul se entuziasmeazd gi adoarme ca sd viseze
;rccirstd versiune.
...Dar trecuse anotimpul acestor peregrinlri pline de
(.xperiente savuroase qi de pdlanii comice, de trenuri
l.rierdute, de pene de autobuz ,5i mese frugale sub viEini
irrflorifi, de efemere legituri sentimentale gi de obo-
.,r'irld...
$i acum se puseserd pe lucru, qlefuind spectacolul,
,'orqtienfi de toate imperfecfiunile incd prezente, dar
r'(.petind pe o scerri clasicd, unde nu mai are ce cduta
prrrfumul florilor de cimp Ei apusul solidar al soarel.ui,
rrrrde totul trebuie sipinit gi condus cu mdiestrie Ei mi-
riirlii... Repetau, deci, pe o scend clasicd, dintr-un teatru
,'rl se poate de clasic...
to't
T
,rrrr'lrumos qi devotat... Cei pe care l-ai omorit era un
,,rrr rlcja cdrunt, cinic Ai care te tridase. Te sfida salu-
Scena asta, majestate, !i se pare micd. nrrtlrr-te de sus fiindcf, avea qalele inlepenite de reu-
- podit
unghi
Un drept_
cu lemne, inldnluit intr-un cerc de fdclii qi rrr;rt.ism qi pe picioarele altidati suple avea vine cit
in- care, inconjurali de copaci
Ei ziduri de pinzi, inveE_ rlr.gctul degroase... Dar tinere{ea celorlalte femei Ei a ce-
mintali in poreieli ieftine qi in armuri care nu
apir' nici t,rrlirlli birbali care iEi petrec noplile imbrSligali $i stau
de-o impunsituri de pdduche, clidesc
Ai ctistrug imperii rrr fata vremii tinlndu-se de mind a rdmas intactd. Caqi
niqte oameni pe care poti si-i spinzuri 'irrgurdtatea ta, Majestate. Da, eu stdpinesc nigte copaci
sau numai sd_i
laEi si piard rle foame, in orice p" care_i pldtegti pi<:ta!i pe pinz6 Ei un cer de catifea destrdmatd' pe care
cu aplauze qi-i pedepsegti cu hohoie "tipi. de ris. O nimica ',lr.lele sint cloar g6uri mincate de molii, prin care str5-
toatd, majestate ! O nimica toatd in
eare ineape chiar lrlte lumina unor ficlii derizorii. Dar, Majestatea ta,
tot universul. $i dacd ajunge amintirea unui :rlturci chiar nu ai stdpinit nimic, niciodati.
copac pen_
tru a cuprinde in ea toate pddurile din lume, gi itaca Nimic ? Alianlele gi rdzboaiele sint nirnic ? Insu-
Icle- alea necunoscute din care vin atitea bogifii, nimic ?
ajunge desenul unei stele pentru a imagina
drumilrile
etern miEcdtoarelor astre, qi o singuri
tacrima de ceard. si \titea destine la care ez le-am schimbat cursul, nimic ?
recunogti in ea toate durerile tot
Ei zbuciumul de tot_ Stipinegti ceea ce ai creat, regind. Numai ce ai
deauna, o, regind, seena asta e chiar cu
mult mai nen_ - Ce ai ucis nu stdpinegti niciodatd. Moartea ?
<'reat.
chipuit de vastd decit un imperiu cu nenumdrali
paci, cu mdri, cu insule, cu riuri adevdrate co_ NToartea nu o poate stdpini nici un muritor. Nici mdcar
Majestatea Ta mdcar o clipd o stea adevdratd
t a stapinit propria lui moarte nu-i aparfine. Cum i-ar putea apar-
? O stea {.ine moartea altcuiva ? Destine ? Morfi ? Nu stdpineqti
numai a Majestdlii TaIe ?
Cortina ta e plind de stele false, saltimbancule ! rlecit ee ai ddruit qi ddruiegti din tine. Insutre de de-
Vrei- sd spui c6 ai stipinit cu adevdrat nigte regi parte ? Le-ai vizut ? Le-ai plitit ? Le-ai visat rnicar
i-ai putut pune sd se gituie qi sd se mdcerdreascd? Cd tr.r. vreodatd ? Stipinegti oare cu adevirat ceva ce e doar o
intre
ei_? Eu am stdpinit, dacd nu stele, mdcar
niqte oameni r:ifri pe un pergament ?
adevdrali qi nu poti s_o mistifici _ vii. NiEte Te-am prins. De data asta te-ai trddat tu insuli,
oameni cirora - tuasta
le-ai inchinat sonete. $i am putut sd_i -
(:a sd fii elocvent. Ai uitat cd elocinla nu are secrete
fac ferici{i sau s6-i ueid. $i wei sd md faci 1-rentru mine Ei ci erorile altora nu mi-au scdpat nicio-
sd cred cd
astea sint nimicuri ? Nimicuri pe lingd o rlat6. Cu ce sint, deci, cuvintele mai bune? Cuvintele
bucati de ca_
tifea putredl de mucegai gi poleita ctJstele
care niei mi_ l)e un pergament. Cuvinte toarse din cuvintele altora,
car nu mai strdlucesc de vechi ce sint ? ,rle altor poe{i qi cronicari ?
Niqte iiuzii. De ce nu spui _ nigte iluzii gi (Aici regina zimbi sfiditor, sub sulimanuri gi sub
fost- Essex, cind l-ai trimis la moarte
? ce_a
? Iluzia unui bdr_ {'oroana atit de baroc decoratS, incit umbrele Ei luminile
bat tandru, puternic qi indrdgostit. Amintirea l,r:ansferau in infloriturile ei arabescul ridurilor de pe
unui ti_
108
l0f)
 sdrmana-i fafd ruinatd de timp, de ambilii qi
de singu-
rdtate. Un zimbet sfiditor care stirnea mild.)
E o distanld intre cuvinte qi numere, fird_ndo_
iald'- Dar nu despre ]ucruri atit de subtile vorbim
noi
acum, cind m-ai chemat s6-!i aduc un omagiu
de despdr_
lire Ei sintem amindoi prea bitrini _ ne cunoaEtem de
prea mult timp * ca sd ne minlim
chiar qi cind sintern
singuri. cuvinte spui ? cuvintere astea re-am
creat, eu.
lnlelegi ? Tu nu ai creat nimic. Nu ai
"""*-
cifre, nici aceie {drmuri. Al{ii le_au trdit, ";;-;i;
lu_ru
le-au pldtit cu singe, pentru ei mai intii gi doar. "u"""il
apoi
pentru tine. Nu po{i chema in preajma
ta nici o amin-
tire cu chipul acelor insule sau batahi. Tot ce poli
chemi sint citeva fantome cu incheieturi
sd
ingroqate Ei
pdrul cdzut de bdtrinefe. Fantome ale unor
au incercat pe truptrl qi sufletul lor aventura.
creaturi care
nebunia Ei iubirea Ei toate celelalte gi care,
Aventura,
ca nigte ac_
tori, sub faldurile unui cer de stofd cirpitd, s-au impo_
polonat cu peruci gi corsete, cu demnitate
Ei tinerefe
iluzorie, Ei au ingenuneheat stringind din dinli in fala
butucului spre care i-ai trimis. Stringind din dinli nu
atit din urd (cdci uneori speranla odihnei face tolera_
bile orice poartd prin care am putea trece ldsind in
urmd zbuciumul gi ura. Chiar qi un butuc.), cit de
reu_
matism-
Rdu de gurd mai egti ! Md_ntreb, tu, care ai dd_
ruit- mdrefie unor ficfiuni, care ai prosldvit puterea qi
curajul gi iubirea imaginare, cum poli fi atit de hain
cu lucrurile adevdrate Ei reale ? Cdci pe noi, care nu
sintern chiar atit de rdi, ne imbraci in costume
Ei mdqti
de comedie. Tu, care nu ai scris niciodatd comedii ade-
.,.5rate.
il0
. In felul meu, !i-am spus cd ai fost o mare reginS'
Deja la trecut...
. - Ce ai fost o regine cu adevirat mare. Fiindci un
r'{,gc, asta ar fi trebuit s[ o Etii, nu are' a lui, ca singurS
,'omoard qi singuri jertfi, decit singurltatea. Iluzia,
ilrrzia suprem6, nu se imparte cu nimeni. O sabie nu e
irnpreund cu altd sabie decit in luptd. ln teaca ei, in
irrtimitatea ei, e singurd intotdeauna' $i ca regind ai
lost, desigur, foarte, foarte mare.
Aici un reflector piipii Ei se stinse, chiar cind inter-
lrreta reginei se ridicd din jii! cu un gest mai
pulin ma-
jcstuos Ei mai pulin obosit decit o cereau indicaliile de
rcgie. AEa cd Regizorul spuse ceva foarte usturdtor Ei,
in timp ce reflectorul era schimbat, cel ce iuca rolul
rrctorului-poet, avu timp nu s5-9i pregdteascl cu deta-
llre replica Ei sd o gindeasc6 in toate nuanlele ei, ci s6
rrucli biziitul unei muEte, undeva prin preajmS' $i cind
tegina, urmind cu ficlelitate indicaliile Regizorului, rosti
rlind glasului ei o adinc batjocoritoare rezonanld ,'$i ttt,
tu cine eEti, mdsciriciule ?r' rdspunse infiorindu-i pe
toti, fiindce toli furd o clipi in alti parte qi in alt tirnp.
;i chiar qi decorurile moderniste Ei sumare dobindiri cubit
o densitate Ei un adevdr (nu verosimilitate, ci adevdr)
inspdimintdtoare :
Ai vdzut vreodatS, Majestatea Ta, firele de praf
-
in umbrd ? Eu nu sint decit o taz6' oarecare' O razi in
care firele de praf prind contur qi toti pot si ie vadd'
,\i fost, in lumina mea, o fiinld cu un contul' care te-a
rlesprins cle celelalte. $i sint singurul care o si depun,
<'indva, o mdrturie Pentru tine'
ln
O lume lntreagi prindea chiar atunci contur
cursul sinuos Ei ironic al acestei replici, pe care o rostea
I'ascinat el insuEi, Si care nu-i plicuse niciodatd, fiindci
111
 urise totdeauna sd se compare cu ceva, chiar gi
simulind
(deqi dorise sd poatdfi orice. Orice, nu eeva anume).
Acum se simfea, insd, plin de ceea ce mima cd este
Ei
plin pind la refuz de sine insuqi, de propria_i fiinld,
care, deodatd, merita si fie.
@ muscd bizii discret zburind printre reflectoare.
Cineva suspind in sali (un figurant care asista la
scena
asta finald in doud personaje).
- Eu,Poetul
spuse cel ce se simlea in aeel moment, in mod
- Ei inspre
absolut, acele clipe chiar gi etra _ eu,
spuse, deci, inaintind rampd, sint un actor. Dar
mi-am scris totdeauna replicile singur. Eu sint oricine
qi orice fiindcd eu sint o mascd. Sint totul, fiindcd
sint
o mascd. Sint totul, fiindci sint orice. Numegte_mi, re-
gind, ceva mai adevdrat decrt o mascd ! un
singur lueru
ireductibil la o mascd. Numeqte-mi ceva cE n_ag putea
sd fiu ! $i pe urmd, intreabd-md cine sint !
sd-!i rdspund.
$i poate o
In timp ce el inainta spre,rsrrrpd, tot mai sculptural,
smuls din penumbrd de reflectoarele de la marginea
scenei qi multiplicat de o lesiturd de umbre miqcdtoare,
pe decorul in rogu :stins, in negru qi ,in argintiu_violet,
regina, impinsd de povara replicii qi de gestul eloevent
al Regizorului, ducea o mini la piept qi se pribugea in
jil!, inecatd de umbre.
Cortina cobori lapidar peste aceastd promisiune in
doi peri, gi Regizorul sdri pe scend.
Cineva ii oferi interpretei o sticld de limonadi.
O muscd bizii discret, dispirind in hdul rdcoros al
s51ii.
$i, din loja cea mai indepdrtatd, o irecuperabild Ei
de neuitat secundi, interpretului ii surise fantorna unui
bdrbat cdruia, el, aqa travestit qi grimat, ii semdna per_
11.2
fect. $i care, surizind lnci, se dizolvd 9i dispdru, in
timp ce Regizorul se apropia de el vorbindu-i grdbit Ei
entuziast gi oarecum nesigur Ei,privindu-l cam cum ar
privi cineva o bombd care poate exploda in orice mo-
ment.
...Si pluteqti peste abisul tirnpuiui cd{drindu-te pe o
pasareld de cuvinte, gindi Actorul, scrutind ioja goa16.
Ce are in ea replica asta nici micar deosebiti ? Cine
mi-a intins mina asta inghelati peste timp ? Ce am
strins ln palmi ? A fost o iluzie ?
...Di-te de trei ori peste cap Ei fd"-te o mascd..'
O si punem fragmentul 6sta in spectacolul de
Anul- Nou, spuse Regizorul radios. Nu cred cd dispunem
de ceva mai potrivit. Nu mi-a pldcut niciodat6 piesa
asta cam livresei. Dar avea dreptate gmecherul dla
gras ci spectacolul e... cum sd spun... O, sint sigur cd
va merge !
,.Femeia de serviciu, care tocmai irecea pe acolo in-
cdrcat6 cu perii s,i cirpe de praf, ii privi matern, ca pe
niqte puqti care se joaci, niEte puEti de care toatd fa-
milia e mindrd, in definitiv. Ea ii cunoqtea pe toli foarte
bine. Aqtepta, bine-nfeles, qi ea ca toatd lumea, specta-
colul de Anul Nou. Avea sd fie cu siguranli foarte fru-
mos, cu toate costumele de catifea qi de paiete, cu tur-
ntirile, voldnaqele gi peierinele de blani artificiald, cu de-
corurile poleite in argint qi cu r,'orbiria aia pe'care nu
era cine qtie ce mare scofali sd o infelegi (ea imbitri-
nis.e, slavi Domnului, fSrd si-Ei batd capul cu asta),
dar care, impreuni cu reflectoaretre Ei cu 'paietele Ei cu
muzica, te fdeeau sd te -simli nu qtiu eum, altfel decit
in celelalte zile. $i, micar odatd pe an, poate ci trebuie
sd te simli altfel. Avea qi ea hiLetul ei de favoare la
spectacolele de soiul dsta, qi, in ziua aceea, printre toate
113
 figurantele qi toli actorii, coifJeur-ul avea sd_i facd qi ei, 'irrr pregetea, toamna, murdturile, era probabil* mai feri-
gratis, un onduleu caraghios, care o va face sd semene , itir decit ar fi putut el visa si fie vreodatd'
cll un sparanghel, dar pe care-l va invidia tot cartiertrl Trecu cu periile Ei cirpele ei cle praf' Ei unul dintre
Iiguranti ii sirecurd niqte bani Ei o rug6 si-i aducd
un
--- aqo, ca un cadou din partea teatrului. $i in ziua in-
, ,,rton cu prdjituri. Voia sd i-l ofere actrilei
care o
aceea avea sd se imbrace in rochia de gali, si_gi puni
pilirie, sd mdnince la cofetirie o prdjiturd cu gust de l<-'rpretase pe reginS. $i un buchelel de flori' daci rd-
cauciuc dulce Ei sd se simtd ca o regind. rnin ceva bani.
$i poate ci, Erau, in fond, niEte tineri de treabd'
clupd spectacol, avea sd meargd sd se distreze la bilci, la bdrbatul
hardcile de tir... Sd se simtd ca o regind... Cldtind din $i totuqi seara' in timp ce pregetea cina' Ei unui
ei citea ziarul aqteptind se inceapa transmisiunea
cap, zimbind gi mutindu-gi peria in altd mind... ezitind, cu un smoc de
rneci, se pomeni cu surprizd
Numai cd ea, ca orice femeie simpld, care nu_Ei do_ furculile in mind :
regte sd fie altceva, nici micar rege (Ei nu existi regine, qtii"'
Piesa asta noud, de care ti-arn Porrestit,
existi doar regi. chiar ,si cind poartd fustd, gi un rege, -
Parcd i-a lmbolndvit Pe to!i.
chiar dacd a fost odat6 femeie, a incetat irevocabil sd _* Da, da, mi-ai sPus ! - crainicul tocmai anunla
rnai fie in clipa cind qi-a pus pe cap coroana), qtia, deci, meciul.
cu inlelepciunea ei solidd gi fdrd amploare, de femeie * $tiu qi eu ? E ceva, aqa, nu qtiu cum' cu ea'
simpid, ci nici cea mai banald clipi, din cea mai banali Aseard parcd tot mi se uita cineva
peste umdr cit am
via{d, nu meriti si o schimbi cu nici o iluzie, oricit de ficut cur6lenie... - qi relud ilupd un timp' lustruind
micl' mi-era
grandioasd gi de frumoasd gi de covirEitoare. cu energie absentd furculilele - cind erarn
intr-un sat de munte'
Feritd (cel pufin aparenr, qi pini la un punct), de tare fricS de fantome (copildrise
unde fantomele erau destul de familiare cu localnicii)'
orice iluzie, ea splla parchetul qi stirpea Eoarecii Ei .-
muqtele qi curdla firmele de neon care clesenau in Mi-era fricd, mai ales in noplile cle iarnd rdsturnd
in farfurie carnea cu sos de marar, Ei rin abUr irezis-
noapte siluetele apetisante sau necru{dtoare ale eroilor
tibii umplu bucdtiria tapetati cu chipuri de actrile ce-
de teatru, se urca pe scara mobild, greoaie ca un sac qi solidS'
de cartofi, qi gtergea chipul supraclimensionat al Divei, lebre. Un aer de belqug Ei de fericire paEnici
Da' tot timpul aq fi vrut s5 intilnesc una din alea care
qi o admira cit e de f,rumoasd. $i avea, acasd, lnrdmate qi
cu autograf, chipuriie rnai tuturor actrilelor celebre nu-s prea fioroase $i nu fac cine gtie ce riu' Muream
care puseserd piciorul prin teatrul dia, cdci le fdcuse * Cdci, in fond, nu-i-i"ti"itt"""
aqa, ce uqqlTe, ce, tdgaz' ce liniqte' c9
tuturor mici sen'i.cii indispensabiie. Avea fotografiile 'a4ii pentru tine roata qi -sd
iac."ta u ta
acelea, pe care le pdstra ca pe nigte frumoase amintiri,
"i"ta Ii tiii'i'li ;'*';;.""iteis*a, qi- s6. cinte faptele sd
;;:$d;" eroice
iu-
si marile iubiri, ba .^hi;; ;t le qi trdiascE' Sd viseze'
orostimii. in timp
inEirate deasupra bufetului. Dar nu ar fi schimbat cu i,L"'J#,', r"a'ilitfliht"""ri,iiiiu ainin"-' ei - risetere qi pe urma
ele niciodate. $i, in timp ce lustruia un ceainic nichelat ce tu nu ai alt rost p"^iirk" a..it'sd pui murdturi
sA le mdninci in tihnd'..

114 115
 de fricd,, da' grozav aq fi vrut eu si vdd una, micar
aEa, in treacdt.,.
El dddu inlelegdtor d,in cap, privind jucdtorii care
tocmai trdgeau la sor{i terenul, gi adulrnecind cu un aer
de recunogtinld placidi mirosul acela de bundstare mo-
destd 9i neelintitd.
Cind am fost rnici, to{i am dorit o groaad de pros_
tii...- (era plin de recunogtinfd gi conciliant, pitruns. de
parfumul de mdrar Ei cle rasoi pini in strif,undurile
fiinlei lui cumsecade, chiar daci oarecum. grosolarre, gi
era de fapt mindru de nevasti-sa eare lucra la un teatru
Ei cunogtea atitea celebritd{i gi le trata cu familiaritate).
Eu credearn ci dacd scap intr-o cofetirie o sd" pot s6-n_
fulee toate prdjiturile de-acolo. Mi gi mir ci n-am spart
nici o cofetdrie cit am fost mic, mai continui bine dis_
pus. Uite ce l-au cotonogit pe dla, exclamd privind en-
tuziasrnat cum unul dintre jucdtori e scos pe brage din
teren. Mam5, ce l-au rnai pocnit.
.Ceea ce insearnnd ci redevenise o seard absolut nor-
mali.
* Foarte interesant
!
Poetul elisabetan aprobi ciin cap, iar ochii ii erau
strilucitori Ei pufin melancolici, ca ai oamenilor cind
toemai se smulg dintr-o pasionantd ficfiune literari.
- Grozave mai ales ultimele dou6 personaje ! Fe-
meia de serviciu qi bdrbatul ei cu meciul.
Ingrijitorul de zr se simfi foarte ciudat auzind
aceasti apreciere la adresa femeii de serviciu, care il
ldsa de obicei sd se sirecoare la repetifii, contra unui
116
rre-nsemnat bacqig. Il facea sd se simtd gi el un ,rrol('.
Se grdbi, agadar, sd dispard (dar nu era niciodatd con-
secvent'in nelinigtile lui).
fnteresant, intr-adevdr ! Ca sd vezi, pind la urmd
-
nu s-a llsat. Dupd toate faimoasele aventuri care ii asi-
guraseri celebritatea, respectul oareeum nefast qi bat-
jocoritor qi temdtor cu care 1l pri.r'eau contemporanii,
te-ai fi aSteptat sd renun{e. Dar uite cd nici prin'minte
nu-i trecea aga ceva! s6-qi trddeze, adic5, voealia far-
selor rnSre!e...
Cel care a pus la cale r6pirea lui tr{omer...
-
1il i 'i
...Era o amintire foarte tristS. Mult prea tristi pen-
tm a rnerita sd o povesteEti. Se intirnplase cu ocazia
unei sirbdtori, a unei victorii intr-unul dintre nenu-
miratele'rdzboaie moderne, cu tot felul de maqini, avi-
oane, tancuri, orage pulverizate de bombe, Ei lagire de
exterminare gi rnasaere la a cdror atrocitate Launcelot
nici n-ar fi putut 'mdcar sd se gindeascd, nici in eele
rnai negre cogmare ale lui pe wemea cind lncerca si-i
apere pe oameni de tot felul de monqtri din afar[...
Degi nu puteai"sd nu observi ce mult ii seamind clte
unul dintre ofilerii armatei invingdtoare de pildd
-
unul insdrcinat sd inventarieze resturi calcinate de copii
qi de oameni rnaturi, sute qi sute de femure, occipitale,
tt7
 degete inelare... Da, sd observi cum ochii lui dobindesc
aceeaqi culoare de leEie, culoarea furtunii, culoarea ce_
rului peste pidurile incendiate, strdbdtuli de congtiinla
cd orice bine fdcut cu arma in mind e un bine odios, un
alt rdu care nu repard nimic. $i scormonind in maldd_
rele de victime ale celor invingi, se intreba cu cit mai
mari trebuie sd fie maLddrele de victime ldsate in urmd
de cei care izbutiserd sd iasi victoriogi...
$i, la un,a dintre oeremoniiLe prilejuite de triumful
acela insingerat Ei trist, o ceremonie la care toatd lumea
se imbulzea fiindcd, in fine, era pace, fiindci de ani de
zile nu mai fusese o serbare adevdratd gi pentru care
se .ridicaserd tribune grandioase Ei se proiectase o pa_
radd'r', cineva, un ins cu vocalia intreprinderilor
Eocante,
avusese ideea si pund fafi-n fald dou6 timpuri pe care
le gindea el pereche, la fel de glorioase qi de necruld_
toare (sau poate cd voia doar sd le compare cu ironie,
gtiind bine ce avea sd se intimple). Dar spunind, gi
poate gi cll oarecare bund-credinfi, cd vrea sd dea sdr_
bdtorii aceleia imuabila Ei nestrdmutata strdlucire a tim_
purilor mitice. $i il adusese de undeva, nimeni nu avea
sd afle vreodatS de unde gi cu cit circulau mai multe
zvonuri, era Si mai pulin- probabil sd afle cineva _ pe
Homer. Cd nu era o excrocherie, un truc din acelea
ieftine, ca intr-o superproducfie de cinema, o demon-
strase dezastrul sdrbdtorii, frenezia trecutului gi viitoru-
lui ndvdlite ca un taifun emo{ional, ca o halucinanti
profefie, peste prezentul cleodatd qovditor un prezent
construit din blitz-uri, discursuri, jerbe de- flori, stoluri
de porumbei, baloane colorate, tiribombe qi nerdbdiri,
dincolo de care se inghesuiau presante amintirile mize_
riei gi foametei gi urii. Toate astea schimbindu_gi in!e_
x Remarcali ce limitate
.-. sint, de fapt, posibilitd{ite unei
bdtori.
118
Ir,sul, pierzindu-Ei identitatea gi devenind altceva, orice
,rltceva, proiectate pe fundalul sufletului vrdjit al unei
rnullimi sceptice qi ignorante in felul ei, dar incd in
';l,are sd se mai lase rdscolitl gi cuceritd gi indl{atd de
rrn miracol.
$i, dupi ce poetul clispdruse rapid pe cit cle rapid
reuqiserd s5-l facd sd dispard (dan nri- inainte de a-i fi
ldcut si simti ce inseamnd de fapt un triurnf Ei ce in-
seamnd mdre{ia qi care e singura poartd reald pe care
po{i s-o deschizi ca sd intri in timpul nernuritor, al glo-
riei adevdrate) -- nu mai era chiar nimic de ficut cu
sdrbdtoarea aceea in care r5bufneau incd, sub cintece qi
printre tarabele de cirndciori Ei cuvintele discursurilor,
r,'echile spaime Ei uri.
$i acelagi iste!, acelaEi ins cu capul plin de intreprin-
cleri grandios-ironice, acelaEi mag gural!1:, impertinent
qi crincen, iEi mai incercase o datd puterile Ei norocul,
coborind in Infern. Poate cd nu intimpldtor il cdutase,
Ia timpul sdu, chiar pe Homer. Poate cd incd de pe
atunci se gindea la asta, gi, pe cind se hurducau in
maEina gangsterului care operase rdpirea (expert in
contrabanda de valori autentice qi antichitdli) qi a aso-
ciatei sale, Doamna Pandorina, o fi incercat sd prindd
cle la el tehnica acestor lucruri a Coboririior in In-
-
fern. Fusese, deci, Acolo. $i se intorsese cu un reportaj
senzafional, qi cu o serie de interviuri, Ei cu fotografii
pe care oamenii dispuqi sd-l creadd nici nu ar fi avut
cum sd le infeleagd, deEi erau, poate, chiar pe mdsura
sufletului omenesc. $i cu unele mostre care erau pe
punctul de a declanga un scandal. Doar cd un scandal
ar fi insemnat deja un inceput de crezare. A$a cd tre-
huird cu tolii sd aleagi risul, ca singuri armd sd se
apere de genialele iui indiscrelii. Risul, degi nici micar
sdr_ nu puteau fi prea convingi de cine rid, qi dacd nu cumva
119
 el urmdrise chiar asta. Aqa cd to,ti il considerau acurn
mai mult. sau. mai pu{in nebun, cumva, ca, pe cale siguri si-Ei regdseascd adevdrata identitate qi sd se
de comedie amuzant pini la lacrimi (qi aici
un. erou relntoarci la ce,erau dintotdeauna. Dar asta numai ln
granila intre ris Ei disperare se qterge). totdeauna ce-i priveqte pe ei. $i, pa urmi, fuseserd qi martori !a.
recupereazd
Un erou caf,e nebunii de tot felul...
cu tenacitate cufdrui pierdut printr_un ha_
zard, benefie, sau chiar ascuns intr_un Merlyn se gindea la nebuniile ciclice ele lui Lar-rnce-
loc pr*stiu, de lot, la acele sirmane vacanle pe care gi le ingdduia
eroul pozitiv, cufdrul.ln care e ascuns lun""""i-""f"i
jertfit prin vot unanim pentru binele tutr"rror., atunci cind se adunau prea multe (prea mulli monEtri
$i pe care
el iI aduce cu amabilitate qi surizind, ctriar'elnO lingd fintini secate, prea multe idealuri absurde gi iu-
rdsuflau uEurafi cd in fine au reuqit sd toti biri trecind prin inima sa), qi cind realitatea devenea
necrulitoare amintire gi probi, cd au reuEit
scape de aeea mult prea insuportabild. FiindcS, dacd lncerci si dai
seze undeva unde e inofensivd, gi
si o pla_ tuturor ce ai mai bun in tine,.qi faci. asta mereu, indife-
se pregdtesc de un rent ce !i-ar cere cu tofii; Ei mai +i vezi cI de fapt nu
- si de
hq:pW end taie un tort, sau sd se sdrute; sau sd
miroase o floare rdmlne decit rdnl, ci orice dai cuiva e in riul altcuiva,
magnolie. Exact momentUl pe care cd ddruirea ta e cea"m"ai rnare pacoste, nu e de mirare
.i-I alege el si apard cu cufdrul blestemat...
Tipul care acum se strdduia si inventeze OLIMpUL. cd,,intorci spatele. lrrmii Ei arunci naibii nu nutnai ar-
Lumea il considera, iiregte, nebun.
mura, dar gi toatd amintirea poverii la care te-ai in-
hdmat.
Nebun, desigur. Nebunia asta de un soi
eare- dd un nume..., dar aici se opri. Numai cd nu renunla totugi, niciodatd, sd se in-
special
-
toarcd la realitate. Avea prea multi disciplind ln el. $i
.- Nebunia ? intrebi bdrbaiul cu barbiqon
plisat. Nebunia. Clitini din capul qi gu.ler poate ceea ce numeqti tu iubire. Eia destul sd strige
acela irnpodobit cu unul mai tare dupd ajutor Ei se gi sim{ea obligat sI re-
ly"h. Era lirnpede cd subiectut it paslona, ca qi pe
lal{i, care toli incercaserd, la vremea lor, cei- devin{ Eroul. lgi culegea annura de'pe unde o drun-
rect ce e moartea, ce inseamni si fii si inve{e di_ case, iqi rddea barba, inc5leea gi-Ei lua scutulrf;la fai-
mur,itor. O"+i mos cu vergescu (mai cunoscut deeit orice blazon) $i
reugiserd niciodatd sd uite cine "u
sint cu adev6rat... Ne- apdrea in momentul'cind tofi, cu sufletul la gurd, ac-
bunia, desigur...
Care putea fi o memorie prea fideld, qi prea ceptau cd numai un miraeol i-ar putea salva. $i chiar
acutd, cind credinta fierbinte cd miracolul'trebuie sd se pro-
ca o lurnind mediteraneand care decupeazd umbra
c.drei frunze, anulindu.le pe toate. Sau,
fie- clucd ajungea in ptrnctul de echilibru precar, cind ar fi
";;*e aa.-;; o
din,
gtijenfa Ia orice amintire, g.indul gribit, ,uu"ina trebuit;si devind dezlluzie gi disperare, apdrea dintre
s.igeata spre viitor. Nebunia _ aorinqa niEte frasini oarecare, sau de dupd proeminenfa unui
turibunAe ae ;
gti totul, ca gi refuaul tenace de a. gti cnva. pentru deal, sau-pur gi simplu pe drumul prdfuit, poleit' de
parte, dintre ei, dintr.e cei ce incercaser6
o
soarele crepuseular.. * $i eta suficient gi numai atit.
si, cunoascd
fascinanta taini a vielii muritoare, nebunia-
f;;""-; * Efect exploatat cu abilitate de .dutor in spectac'olele lui,
120
].27
 Silueta aceea supld, leapdnd Ei simpld de metal, linincl
suiila inclinatd intr-un unghi inimitabil, care era al
perfecfiunii, iar scutul de parcd era turnat odatd cu
bra{ul Ei zorn6ind in ritmul galopului ca lln tunet intr-o
furtund de vari.
nu de nebunia asta vorbeam.
- Dar
O cunosc, spuse poetul bdlan qi mai tindr. Cunosc
- asta. Lumea e de multe ori o povard grea. Eu
nebunia
Etiu asta. Am sim{it fdrd nici un interpus sau ajutor (fd-
cea aluzie la centauri qi alte fiin{e de soiul dsta) povara
asta a lumii care-fi cere mereu gi tu ii dai, qi ea se nd-
ruie Ei se ofileqte sub povara darurilor tale prea strllu-
citoare, qi care erau singurul lucru bun, singurul pe care
qi i-ar fi putut clori ca sd fie fericitS. Numai cd se pare
cd nu e fdcuti sd fie fericitS. Da, toate darurile acelea
pe care !i le azvirle cu furie Ia gunoi.
Nu e un fel de a fi singur ?
- Singur ?... Da. Singur, poate e chiar asta. Singur,
- cttt 6i"rr1 Prin!.
firegte. lnchise ochii, amintindu-qi singurdtatea chihlim-
barie a unei lunci gi lipdtul unui nagi! solitar,.. Dar era
mai mult decit atit. Era sfiEierea aceea intre o lume trd-
iti qi una a continuei visdri. Intre dorin{a de-a sta liniq-
tit intre lucruri cunoscute de cind lumea, Ei neliniEtea
care te impingea de colo-colo gi te fdcea sd urdqti Ei si
iubeqti aceleaEi lucruri, sd te indepdrtezi cle ele urindu-
Ie gi iubindu-le qi neputind sd le ui{i...
...Sd stai pe loc. Sd treci mai departe, prin ploaie,
prin noapte... Sd stai incoldcit lingd foc, ascultind tdce_
rea, qi sd agtepfi neclintit dimineafa. Si cregti, sd te inalfi,
si rodeEti, si te scuturi iar gi iar, sI adormi qi sd te tre_
zegti cu miracolul aceloraEi lucruri sub ochi.
$i sd treci, sd treci, printre multele, statornicele lu_
cruri, privind miracolul mereu altor locuri...
122
Acesta era inceputul, versificat greoi, aI unui basm,
,rricntal ca toate basmele, qi care povestea despre un
lrlcstem gi despre o nesdbuin{d, gi suna cam aqa...
Cindva, un b6iat, un prin! copil, rdtdcind prin oddile
irrsorite ale palatului pirintesc, pltrunse intr-o incdpere
plind cu qoimi, cu pajure, cu vulturi qi ereli qi cu multe
;rlte pdsdri singeroase ale cdror nume s-au pierdut gi s-au
r;pulberat odati cu penele 1or.
El era un mic prin! Ei aceea era singura incdpere in
('are nu avea ingdduinla sd intre (in schimb se putea
lrlimba pe terasele pavate cu dale trandafirii gi aurii qi
llbastre, gi in pidurile din preajmd Ei prin toate ascun-
ziqurile unui palat luxos cum sint palatele din basme).
EIe erau niEte pdsdri de pradd, Ei nu puteau pdrdsi
cu nici un chip incdperea aceea unde bltrinul Rege in-
lelept le inchisese pe vremea cind era tlndr Ei viteaz qi
:ie ocupa cu lucruri eroice, mult inainte de a se fi nds-
Pdsdrile stdteau ghemuite pe stinghii, dupd gratii. Ste-
Ieau imobile, cu umerii stringi, ca nigte negre statui fu-
nerare. Dar privirile lor, lunecind printre gratii, strdpun-
gind zidul Ei intunericul, planau larg gi stdpinitor peste
stepe fdrd mdsurd. Erau pline de mister, de un dor insu-
portabil, de orgoliu qi de cruzime. De zbor, de fericire
;i de moarte. Erau dulci, fdrd speranld Ei feroce. AEa cum
era de aEteptat, copilul clesfdcu zdvoarele, deschise fe-
restrele, Ei toate pdsdrile acelea intunecate zburard.
ZboruL lor intunecd cerul, pliscurile lor uciseri tot
(-'e era viu in cale, de pe ghearele lor se imprdgtie un
mi-
ros de hoit Ei de singe, aripile lor de bronz ascunseri lu-
rnina soarelui. $i in calea lor totul rdmisese pustiu. Dar
in ochi, in ochii lor, cind priviserd cerul Ei nu pe nen-
:;cmnatul, stupidul prinf, strdlucea, de neuitat, libertatea.
r.)')
 Sufletul prinlului rdmase pe loc sfigiat odati cu ora_
gul, cu pddurea gi cirnpia, inecat ln neputinla pdrerilor
de riu. sufletul rui zbur6 odatd cu aeele minunaie
Ei ne-
trebnice pisdri.
nSd nu ai odihnd, rosti bdtrinul Rege. Sd nu ai odihnd
pind nu o sd le prinzi qi nu o s6 le inchizi inapoi. Sd
nu poli muri Ei sd nu poli privi in ochi pe nimeni, gi ni_
meni si nu te poatd privi pe tine, adiugd (plecindu_gi
ochii el lnsugi). Sd ritdceqti qi s6 nu te poli intoarce ni_
ciodatd gi sd nu poli prinde rdddcini. 56 nu te pofi smulge
sau pleca niciodatd de aici niciieri, iar sufletul tau sa
rimind pe veci rupt in doud..s Aqa rosti glasul Regelui, qi
prinlul-copil simli eum in pieptul lui bat incleEtaie doui
inimi dugmane, doud potrivnice inimi. $i Tindrul prin!
in pieptul cdruia se biteau doui harpii, doi balauri, doi
lei, plecd intr-o zi, incins cu o sabie Ei linind in stinga
un scut gi cu arcul pe umdr. $i oamenii iqi intorcea,, o"hii
in altd parte cind ii privea. $i norii se destrd.mau cind ii
privea. $i pdmlntul tremura sub copitele calului care
purta silueta lui de vultur, inzduatd, cu umerii strinqi
gi povirnili, ca o intunecatd statuie funerard.
$i el pri
vea miracolul mereu altor.locuri Ei lucruri, dar in el nu
era loc decit pentru o singuri imagine pentru un sin_
Ei
gur loc qi pentru o singurd amintire. $i fiecare pas ina-
inte il alunga cu un pas lnapoi.
...Aceastd poveste o caligrafia cu chiriiice silnice
Ei
decorative un tindr copist, un cdlugdrag dintr-o m5nds_
tire pierdutd intre pdduri de mesteceni Ei inchisd in op_
tul sinuos al unui riu. prin ferestrele joase se
calm lumina rdsfrinti in frunze, Ei dincolo de ingustele"""rr""
deschideri, trunchiurile albe se pierdeau intr-o nesfirEitd
fugd neclintitd.
Era un basm oriental, ca toate basmele. Dar pe tind_
rui cdlugdr cu pdr bilan qi ochi ca apele lenegului riu,
124
rlbustre $i stribdtute de lurnini aurii, il durea inima tran-
'.<'riindu-l gi tdlnricindlr-l qi visind la drumuri nesfirqite
itrdbitute cu arcul ln spinare, tn gFlop, peste frearndtul
'rl,cpei qi visind la fel, gi ln acelaEi timp, la o cdsuli
- cu paie Ei la o vacd mugind blind intr-o bd-
;rcoperiti
titurd...
I-a fost dat sd le revadi aievea, ambele miraje vi-
'iate cu ochii deschigi in lungile dupi-amieze cind cali-
grafia slnguincios ln chilie basrne morale gi profetice.
Nu mai era chiar atit de tindr dar nici bitrin sau
mdcar in plini birbSlie nu ajunsese - cind visele lui
prinserd, chipul viefli; -
Ca un stol. de fiare inaripate trecuri peste stepe c5-
Larelii pe care ii auzise de atitea ori galopind in visurile
lui. Trecuri peste Si prin zidurile mdnistirii, de parci
nici n-ar fi fost ziduri, de parci nici n-ar fi fost ceva
clddit sd opreasci in loc al.tceva. $i: dupl ce trecuri ei,
zidurile n-ar mai fi putut line in loc nici mdcar bezna,
r;au,ploaia, sau vintul.
Le vizu, agadar, caii iu{i, arcurile lungi Ei privirile
t:e scrutau depirtarea, piine de nep[sare, de dor, de ld-
comie qi de moarte. 9i inima lui se frlnse ln doud. Fi-
indc6 ,ctiu cI ii uriqte de moarte, dar cd ii va urma ln-
totdeauna. Fiindci inlelese cd iqi intilnise destinul. $i
dupd ce ei plecard, adund din zdpadd o sabie gi un seut
qi porni, descul!, bilan gi inarmat qi cu ochli plini de un
vis in fafa clruia toli igi luneeau privirile in l5turi. $i
cada'vrele cdlugdrilor ucigi qi filele rnanuscriselor pline
de vechi parabole profetice qi ingelepte rimaserd rdsfi-
rate lntre zidurile eare chiar rl:ar rlai fi putut stlvili de
acum lnainte nimic.
Infrunti gerul gi trddarea qi foamea gi drumurile prin
stepa arid5. lnsoli armate care se adunau qi se destri-
rnau in ciocniri singeroase cu acele fiare-pisiri cu chi-
t25
 puri de oameni. $i revdzu, intr_un sat devastat, gi cisuta
cu acoperiq de paie, gi vaca roEcatd privind peste bdlliie
de noroi insingerat din curte gi mugind j"1", inchisd
in tinguirea ei de dobitoc. " Fiindcd chiar cine ar fi avut timp pentru bdtdturi cu gar-
Compuse pentru oqtenii bdlani cu ochi ca riurile
toamna, care mureau prin stepe sfiqiafi de iulii cildrefi
cu
chipuri de pisdri migratoare, gi care cind nu mureau se
imbitau pe lingd focurile de tabdrd, compuse gi cintd pen_
tru ei qi pentru cnejii tineri qi viteji, cintdri eroice. in
cintecele lui zdngdneau armuri, se inEiruiau coifuri ascu_
$i
!ite, galopau cai cu cozi mdtdsoase gi zdbale pline de
spurnd. $i mureau eroic cnejii viteji qi armatele
plete de aur Ei scuturi rudimentare.
acelea cu
$i oamenii cu chi_
puri de pdsdri migratoare galopau prin noapte mai cle*
parte.
Ii auzea, gi avea si-i audi sute de ani dupd aceea,
galopind noaptea, prin ploaie, spre apus.
Da, vdzu aievea mirajele visate cu ochii treji intr_o
incredibild, paEnicd, chilie de mdnistire, pe cind copia
un basm venit ca toate basmele, din orient...
Era acum un birbat in floarea virstei, cu pletele ca
griul gi ochi intunecali ca olelul unei sdbii ort"rrit" rl"
singe, gi plini de prea multe doruri gi prea multe stepe
qi prea multd moarte, in fala cdrora ceitalli iqi plecau
privirea qi Ei cnezii, gi cintdrefii
- luioqtenii, rdtdcitori.
Cintecele (Cintecul despre oastea cutdrui crLeaz _
Constantin, fgor, Iurii, Vladimir, Dimitrie) erau cintate
gi aveau sd'fie cintate de al{i flicdi _ cintdrefi_cilu_
gdri-ogteni, de al{i teribili Nimeni ce aveau s6 alerge des_
culli prin zipadd, prin praf gi noroaie, pe lingd scara
vreunui cneaz. Sd alerge spre lupte, cu sabia in mind, qi
cu ochi mai teribili decit tot ce poate fi o sabie. Fiindcd
inqiEi cnejii trdiau in acei ochi. $i poate numai prin acei
ochi.
726
Cinti multd vreme cintece eroice. $i multe alte cin-
tece despre bdtdtura pustie Ei stogurile de fin Ei nagi{ii
plutind peste lunci nu apuci atunci si le cinte nim5nui'
dul de nuiele, pentru o vaci din copilirie Ei pentru plin-
setul nagililor pe lunci ? Cine ar fi avut timp pentru nos-
talgie in acele timpuri singeroase Ei vechi ?
...In 1380 fu unul dintre cei ce izbindiri la Kulikovo,
in oastea norocoasd a cneazului Dimitrie. Oaste care
anule acolo un imperiu ce pustiise lumea, un imperiu de
flicdri qi miEcare. Fu aqadar unul dintre cei care stdviliri
in acel loc galopul frenetic revirsat odati cu fiecare
primdvar[ din adinc'ul pustiei. $i muri acolo. Apoi plecd
gi igi -urmd destinul mai deParte.
...Un timp a fost nagit, plutind Ei tipind singuratic
peste luncile care erau totuna cu el, aga c[ el nu le clnta
lor Ei ele nu-l ascultau ce Ie cintd, dar glasul acela
rdmase pdstrat undeva ln el, Ei nu-l mai pierdu nicio-
clati. $i mai fu incd multe alte lucruri - copac care std
pe loc, vint nestatornic, frunzd purtatd de vinturi, stea
norocoasd gi stea cdzitoare, cdribug de mai, clopolel ani-
nat de gitul unui cal, intr-o iarr,tS' qi cine le-ar putea
numira pe toate cite a fost ?... Fu vis visat de sine in-
suqi. inainte de a apuca sd poat5 sd cinte din nou qi ci-
ncya sd-l asculte.
$i cind iar avu un suflet qi un trup Ei un glas cu care
sa cuvinte Ei memorie ca si-qi aduci aminte cine e'
ldsi ceasurilor de singurdtate 9i pace' norilor ce luneci
[]e cer, glasurilor de pdsdri qi cintecului ploii, si ritmeze
catifelat Ei nostalgic o intreagd lume vdzuti intr-o clipd
cle liniqte o lume care insemna liniqte in fragila ei
-
nesehimbare. lqi lnchise in versuri ca ln grosimea trans-
parentd a unei rdEini prelioase amintirea, atunci cind
vintul istoriei o Ei mitura in trecut liniEtea aeeea.
-
127
 Pribegind au sufletul dezbinat
gesturile indescifrabile aie unei
in doud, cdutind in rrnul Ales. Dar poate cd asta nu e nehunie ci stupiclitate.
oasele ruine ale vremurilor
ctansat;;;'$i;';;";t_ t)ar iardEi, pind la urmd, poate cA au dreptate.
vechi linigtea aceea care nu Dacd e s-o ludm aga, eu nici mdcar n-atn eristat.
mai era decit o amintire in el, -
strJbitu lumea, ,-,"Abj;, l)acd e sd md iau dupd exegelii irgtia. I{oiner zimbi gi eI
succesul, strdbitu instrdinarea
qi injuriile qi ,i"g*ai"_ bine dispus. $i nici mdcar nu-i carzul si spurrern ca se
tea gi iqi ddrui incd o datd moartea
intr,_o oclaie de ho_ inqeai6. Poate cd e un fel ai lor de a-i numi pe Nemuri-
tel anonimd, pentru a se putea
. intoarce in neelintirea tori cu numele multipliciiStii sau nefiinlei.
amintirii. $i pentru a pleea mai departe... -
Mustdciosul se mr-tllumi doar si r:idice din uinei:i, pri-
vinci printre genele coborite curtea dreptunghittla'r'ir, cle
palrcd ar fi fost un drum cieschis spre toalc v:rgabonda-
t**
iele imaginare.
:

liric care se creeazd qi se cintd pe sine, spuse -- I{tt e nebunia lol cloar o fci'ma cie :rperaii!5 ? ln-
- EroulDurandal.
flegmatic 1,r'ebd. Ca gi moartea. Sa intorci spatele iLrriiii inseamnA
Md_ntreb de ce naiba voia Laun* incd sd te crezi mai tare ciecit ea. Nr-t-j rr:ia'/ Chirr ciir.i
celot sd brodeze gi nu i_a trecut prin
cap sd scrie poeme. e: o nebr,tnie lucidd. $i chiar cincl e o t-iel;riirie absuiti:i;i
* Foarte romantic. Foarte... Bdrbatul
cu musteJi; cu
haini de vagabond_proletar Ei figurd cle revolu!i"";;;;_ !'iri intoarcere. froate fi o i;aiLs5. Dar :;ii-rt tili iia i:lre
r-ru-Ei pot permite asta. Care stau inlirnluili in vial;5 ;i
T"lti," tuqi cu
pitolul
infeles. M6 rog, tlinAca tot sintem
la ca_ in propria lor neputin{5 de a uita cd sint acolo ;i :rtunci
dsta, poetul nebun. Erour nebun.
nuguru-rleb,r". qi ce sint atunci Ei acolo. Oameni rnarurtii 1i alironimi c:rre
N-am auzit inc6 nici-un cuvint despre
cel interpelat se mul{umi si suridi uqor al tiu. (Dar s-au nlscut si care in spai;e o povilri, ;i fari si,'eriltil;',1
Lear
poate chiar curios.) Alesul nebun _
provocator Ei sA o poati pune ios r.rcodatl. Care nu'9i. pot 1:ermite
fiindca Oe asta e luxul dsta. Luxul sd fie Regi, Eroi sau Nebuni. Sau Po-
vorba. Fiindcd in fond oriee nebun
e un ales. Adicd un e{i. Peste care viala trece flri stavili g,i mo.rr'iea t'ecc
rege, un erou sau un poet. fmaginar
sau real, dar eine {drd stavild, firS sd le aducit t'reo schirnbr"c sittl \'1'eu
s-ar_hazarda sd spuni care e
mai aclevdrat? Bdnuiesc speran{5. (Spunind asta in timp cc se gitrc}e'a cir t'l iir-
cd Yorik nu era decit una dintre
mdEtile tale, nu ? Mi_ suEi imaginase, totugi, ttn azil cle noirpte Ei un cl'mm iirt-
nunat prilej si stai groapd, sd respiri miros a" pj_
_intr_o
mint reavdn qi sd filozof.ezi cind cirtre speranli.) $i fac illeretl ce qi-ar ciori din to1
despre frumusele Ei despre sufletul sd nu trebuiascd sd faci qi r,'icl tot ce dor:esc sir
rnoarte. Cu viermi Ei hirci qi tot tacimul..
Celdlalt zimbind acum cu toatd gura nu se fi ndscut vreoilatJl ca sI tr:ebuiascti s:;'r vacli. $i cale
eator.
la fel de provo_ dau rlgazului clintre cioi pa.,.,i ntttnelc fi'r-icirii. $i fArli
Are oar€ o masci nevoie de o mascd r'arc cirrc am fi rroi ?
- unii
cum, ? Rise. Ori_
au afirmat ci eu am fost un colectiv. poate -- Noi'?
cd qi dsta e un soi de nebunie. Sa Niqte intermecliari, rdspunse lin',qtit Durandal.
nu accepli cI poate fi -
Asta am fost Ei vom fi totdeauna.
728
r29
 * Dar, intr-adevAr, cle
ce numai Eroii avea coquri
Eroii ?
dqtia ? De cer timire Ei uqurare, qi chiar parodia{i uneori) carii den-
juveuile, sau hernie, sau albea!6 la dn ochi' sau
imaginat vreodatd cum o amanti mai
ar ardta lumea iu**, Ei cd mai 9i trdgea la mdsea' sau avea
"rr;*n|r!rTi-ai r,irstnic5, una care-l- mai 9i intrelinea
cu bani pe dea-
supra, ei bine, asta nu inseamnd ci ei
nu au dus povara
iria car:e nr-r seamdnd cu a ceiorlalli'
atita cit le-a fost
cind. ceilal!i..: jl":
i,',gaa.rit sd o clucd qi chiar Ei atunci
aqa' numal o
ieiau Ei-i luau in ris. Idealismul ista nu-i
ActoruJ il urmdrea foarte uaselni!f, pentru o poveste ctt zine
!

celcase si-rsi irnagineze atent Ei aprobd. Da, el

in_
lumea fa"e'u.oi gi i se
clestul de rezor]abitd. priruse
probleme rnai si i"^ro,,a,-!alel- ca sint multe alte
'stringente. $i *,,i-".n qi probJem.
deticatii -* ce asteap"ra foaite
i"#";;'lr'i..j, L.o.,
,r

asta
-- Nu-i cam alegorici toatl povestea
?

Regizortll qi Ar-itorttl se priveau

pe furiq' 9i era evi-
p6rea insf, pe
rlent cit cle iritali erau amincloi' Actorul
ceva ce
pnnctr-rl c1e a-Ei aminti certa foarte important'
-'-_ FoartE bin ,,,,,-Ei putea ierta cd a uitat, Ei
pe care textul analizat
Homer ridicd or.r'l- "t ,vorbim despre poveri. poveri *- 1,i,ra il inclemna sl-l caute printre ttmbre cefoase
"ir*ai
-- E totde*":i,ilt*iilHr r'J#,,,,.,..,",," *", 0,,*
cle ..risrtr:i...
foarte din
decit allii' Decit toli ce'alti. Da, Regizorul privea toate astea practic'
celorlalli nici nu le_ar $i;; se duce acoro r.'rcre punctul de- veclere al spectacolului pe care l-ar putea
trece prin mintr prejudecd-
gi se gindeEte ra lucruri
despre
lcoate de aici, al .,caracterelot( Ei al tuturor
putea trece prin minte
cii ar "r,." "*,i,X*l,ri;i"lTl.Hli iilor sale cle meseriaq impecabil qi abil qi careqicunoaqte
,,de ce cade un mdr, in loc sd -""1i"
si te gincle;ti. La I'oarte bine monstrul dla incd l6sat la o
parte pr-rrtind
parte. gi care iqi ia oi;;;;;a ?(,, 9i aga mai de_ url nume la fel cle urit ca al qi celor1alli sfincqi qi mon-
asup"d-i ;;-; Ori' fi-
gtiu cd ar trebui dusd, ioru"a de care toii
dar .r,, ." inc.umetd nimeni stri * publicul- Privea deci toate foarte rece' Ia
gre-
sa o re;te, alegoria i se p6rea, cle pe pozitia asta'
o formi
lTi"; :j":T::"ff:d mai sti- "a ".urnur crintre ei (din_ ,:roi" gi clesuetd ,5i clificil de manevrat' $1
poate chiar inu-
r 0,, ;;' il ;;ii",: ti'tii. Nu se ptitea opri sd nu recunoasci fascinalia
unora

- -;-;,,n
"'
:::J: T fi f,",1 l":, iil X,J,
":;_ rlintre episoaclele pe care i le oferea asociatul sdu tira-
se lini Id
consaciat *
-"a",.i,fi1"$tti:.i"ttT*,d;,!
cu int€
bunur simf popurar rric. malilios, gras qi antipatic' Dar mdcar sd
rlistan{d, sd rdmini in afar5, asta reuqea' (Sau credea
130
l,) I
 ce reuse$te, cdci sintem inclinali mereu sd ne
facem iluzii r:legant Ei cle inutil o zaharni!5 dincolo de maPa cu
despre tiria noastri.) plan,se pentru costume, incit chiar qi cineva foarte atent
Autorul nu acordd, insd, importanfd repiicii acaleia s-ar fi l6sat inqelat...
tdioase qi detaqate gi foarte intelige:rte clespr.e
alegorie, Rdmne de rrdzut, rdspunse in doi peri Autorul.
qi cit e ea de desueti. $tia cd clin pinza de paianj*en
a
-
pldsmuirilor ce i se feseau in amintire (cdci
el, slave
I)omnului, se numdra printre cei care nu uitd nin:ic),
in
minunata lui imagina{ie pe care o simlea, cu pldcere,
itr-
finitd gi supld gi viguroasi Ei_gata sd infrunte orice clis_
tan{i qi dificultate prdsmuih deveneau cuvinte, .-..-Cincl intorci spatele lumii te crezi, firi-ndoiald
-
.- nu se putea desprinde nimeni""octi adevd.rat, oricit de mai tare decit ea. Pregitit sd infrunti alte adeviruri'
,rlu rece(. era pornit sd judece. Fiindca atunci cincl aceia Homer se 15sd pe spate ln fotoliul lui, cu o grimas*
ajungea sd -.e gindeascd Ia preca'{ia inteleciuald
a rdcelii. cle nepl6cere pe chip. E paradoxal si fii nemuritor'
si
era cle n:ult infdgurat in firele plasei...
{ii poate ceva similar unei fictiuni grandioase qi si
rocmai se pregdtea, deci, sd continue sd
comentind acum decorul, recuzita cie tapiserii suferi de reumatism. IEi frecd un nmSr'
'orbeasci, mult
fleurs, de fintini, de mongtri, de tufiguri cll mirt
mtille ,rUite, si fii victimd, asta cere fdr6-ndoiald
curaj.( Dar uu se ginclea acum la Ifigenia' ci la Euri-
fragmente de scherete (utilizar:ile cu toatere in Ei de il
multe scene, Ei asta doar cu minime moclificdri),mai clice. La scurtul moment cind, in chiar pragul lumii,
coifuri, scuturi gi secvenfe cle peliculd cu cavalerii de privise in ochi pe Orfeu Ei, ruptS din vraja muzicii lui
made, pentru fundar, cind Actorur. interveni
,.o_
preo- imbdtitoare Ei corupitoare ca orice befie, se precipitase
cupat, induioEdtor poate, Ei poate pulin naiv, ;i el. inapoi in neant. La momentul cind reuEise si scape"
gi. mai
surprizdtor, in orice caz, clecit Regizorul cel plin Acolo, in chiar marginea nefiin{ei, imaginile' fasci-
de bun
simf. nantele, ademenitoarele, mereu noile chipuri de fiare 9i
ci nebunia e intr_aclevir o for.md cle spe- flori Ei pdduri qi cascqde qi nepieritor-efemerele chipuri
- Poate
ranf5, cum ai spus. poate cr e chiar u'ica form6 de spe- cle nori plutind in lumind ii prindeau deja sufletul
in-
rantd. Sau, poate cd orice formii cle speran{d e
cloar o circindu-l de clorinld Ei nirzuinti Ei bucurie qi durere'
nebunie travestitd. (Autorul punctd cu clegetul
in aer I)ar avusese puterea si se smulge' $i recunoscuse deo-
aceastd ipotezd romanticd.) Dar moartea ? E
moartea o rlatd Ei chipul brun, melancolic ai inclriznet care didea
formd de speranfd ? E adevdrat asta ? r)ume siluetei ce-o insofise pini la granila lumii' chipul
Glasul lui invifase cle mult sd imite orice
interes qi tle pirat-cintiret aI bdrbatului care o conducea cu gin-
si ascundd orice interes. pdrea atit cie impersonal, cle 1;rlgile dar implacabil spre lumea
ce tremura risfrintd
profesional gi de dezinteresat cind plrnea
intrebarea irrl,r-o picdturd de roud, noui-nouli Ei splendidS, in fafa
asta... $i, i* timpul cit vorbea, muta cn r,i. $i in el recunoscuse tot zbuciumul lumii pe care
un gest aiit de
132 t:t:|
 reusise si o uite. $i avu timp sd ipleleagd gi s6 fugi. , lrise morli fdrd nutndr, intrun destin ce se amnlificl
Sd inleleeg5, sd sprrnd nu gi sd se intoarcl. , ircular * ca si clea libertate intregului sdu trecut' si!
;;,;J, qi nu nuinai intregului trecut' ci intregii lui
- Numai dacd a fost chiar aga, spuse,Du.randal.
I{emer aprobd. Ea. De fapt fusese altfel. Fusese unul I.riciri cle fiinld muritoare' $i se intorsese privind cu
rrrtensitate conturul palid qi tremuritor al acelui
dintre acele momente de o clelicatele infiniti, in care chip'
'l.oate dorinfele
Ei regretele qi sentimentele acelea care ,',,." p"ntru el insemnase mai mult decit riurile Ei di-
nu se pot numi fiindcd au doar frinturi de nume, gi care ,ninetiie gi aclincimile catifelate a1e pddurii qi decit
intrd !n urzeala unei iubiri, se cumpdniserd. Cind Euri_ Jloana lunaticd cu lupii in noplile
viscolite' ale iernii"'
clice, ascultind muzica poetului, care reugise s6 redea Deci se intoarse, qi, eliberatd, nefiinla aceea' in care
sufletului ei eliberat de orice consistenld amintirea, amin_ plinauu a rdsiri fiinla se topi intr-un nor de lumini"'
tirea iubirii lor, in[eiese pustiul ldsat in urmi cind. mu_ Dar pentru toate astea, trebuise sd coboare in In-
rise cu atita inocentd uEurdtate. $i era clecisd sd infrunte fcrn...
iar durerea gi fdrimi{area in secuncle qi zile gi nopfi Ei
anotimpuri a vremii, gi irnbdtrinirea lentd a trupului
Ei
toate. Numai cd tot atunci, Orfeu simlise acea genero.asl
remuEcare pe care Eiio reamintesc toli cei care, in copi_
ldrie au prins vreodatd o pasdre, sau un fluture sau
NIe rog' spuse in cloi peri Regizorul' $tiu eu
micar o efemeridd, Ei le-atr vd,zut tremurul pi"io"rrq"fo; .* pe
gi al 4ripilor, zbaterea aceea neajutoratd Ei ta"a ,p"- rrnii care mai mult decit un amor pentru
ran{d. $i au deschis atunci palma, incet, cu tot regretul """r"""ifi""
rremurire...
de a pierde ceva ce Ei-au dorit foarte mult, gi pentru a * Nu fi meschin' spuse Autorul' Oricum' Nemurirea
rrn o dobindesc decit cei cdrora li se cuvine' $i rinji
cbline au cheltuit o mullime de iscusinfd Ei ribdare qi cu
pindd, dar deschid patma fdrd ezitare, gi-Ei spun o buni clispozilie provocatoare"'
,,Zbori
pas5re, zbori fluture...( $i atunci infeleg pentru 'prima
oar[ libertatea. Da, poate bi numai coborind in Infern
invd{ase Poetul ci libertatea nu d doar alergatul odati
cu cerbii; boncSluind cu ei, prin hdfiEuri, Ei nu inseamnd r *-'*
doar sd deschizi ochii pe miracolul unei climinefi noi
gi sd te scalzi cu vidrele Ei somnii in apele foEnitoare ...Deci, pentru asta' trehuise si i nfrunte moartea-
S;r ia clrumul Infernului, ceea ce e' oricum' o fapti
dintr-un ochi de riu, de sub boita pddurii. Atunci in!e- nu
lesese pe deplin nemurireia din el, nemurirea aspri Ei Nici mdcar a
;rrea la*ndemin6. Nu la-ndemina oricui'
f: ;ri, zdgaz, gi gisise puterea sd deschidd purnnul. lui de ,,ri< i-rrtti erou.
Poet, pumnul lui in care se adunau toate constela{iile A fdcut-o qi Ulysse' spuse cu viclenie Durandal'
9i-n care qerpuiau fluvii gi treceau clrumuri gi erau in- -
:.li rrlilia altii.
:
134 liJlr
 Nu ca si smulgd de aeolo altce-,,a clecit oracole,
qi sfaturi.
A coboli cineva qi pentru asla. E drept ca uncleva,
ln -Orient, unde mereu se intimpld lucruri de astea...
- Cealaltd
O
era o Zeifd.
zeitd ? chicoti Durandal. C zei{d ? Adicd cineva
- r rr
imun la Moarte. $i Orfeu, dacd nu mi-nEel, era un Ar-
tist. Parci am tot vorbit despre asta, despre poeli gi
Moarte. IJnui Artist nu am auzit sd i se fi intimpiat
cave rdu in fala nici unei forme de divin. Tu
Etii, doar,
asta mai bine decit noi tofi. Numai oamenii sint atit
cle stupizi ca sI le facd rdu artiEtilor, atit cit le std in
putinf6. Dar sd-i infelegem qi pe ei
cautd o cale de a se apropia cle nemurire,- fiinclcri 9i ei
o cale care
poate fi chiar qi blasfemia...
FireEte ci e inutil sd cobori acolo inarmat cu o sa_
bie po{i s5 te duci foarte bine in cazul dsta gi cu o
-
scobitoare. Ca efect, md-n!elegi... Dar inarmat cu o lird...
Ceea ce nu inseamni ci el a fost mai pu{in temelar.
Au
-Brazii, mai fdcut-o gi alfii, spuse Cintdre{ul.
b5tul;i de vint, vuiau ritmic.
Norii se tirau
foarte jos, cu pintecele incdrcate de fulgere, cle ploaie,
arzdtoare gi fecunde, dar incd mut inchise in sine. Se
tirau atit de jos incit te agteptai s6-i vezi zdrenfuinclu_se
In virfurile brazilor, si-Ei sfiEie pintecele gi sd se cles_
carce chiar acolo, deasupra lor. Orfeu aEtepta cu un fel
de dorinld dureroasi, cle exasperare, primele trdsnete,
care sd sfdrime incordarea lui insuportabild. AEtepta vio-
r36
a luminii ca pe o eliberare' Eliberarea din
l, rrj,rr ilce€ii
incorclatd care nu mai 15sa loc nici unui alt
",11'p*,irea
,"rrliment, nici unei tristeli sau bucurii sau nostalgii
,rrr rlorinte. Sau amintiri.
Noriicontinuausialunecelentqit6cutprinfalaadd-
lor irnProvizat.
r:il.Lllui
-- $tii mdcar ce cutezi ?
Da.
- Egti unul clintre aceia care nu se tem de Moarte ?
-
,rrtrebd bdtrinul Mag, cu o inflexiune de deferenli qi
,lt inlelegere dar ;i oarecltm provocator
-NuDa.era un cla cnm ar fi spus un rdzboinic' sau
riurnai un simplu om curajos, fiindcf, nu de curaj era'
,, orba. Ci c1e afirrnalia profund meditativd a cuiva care
'rlic cd moartea nu e <loar o cortini final5, odihna riv-
nitd gi poate meritatd (dar pe care nu Ei-o doreqte un
rin.:rr). Nu numai regasirea calmi a !6ri:rii originare"
l):rr care, Etind cd e un clrum in necunoscut (Ei nu necti-
noscutul dsta ii tulbura gi pe eroii lui Shakespeare ?)'
.ra gata sd pdtruncli in labirint, fird nici o altd cdlduzd
rlccit un chip neclar qi cleja irecuperabil aI unei fiinle
irrlrite. $i ca singurd armd, o formuld iniliaticd Ei c51-
r lr.rra cintecelor sale...
,,Ce pierd...t', igi spuse. ,rCe pierd'(( Nu era
numai
de a privi brazii intunecali in*
'. irLfa, posibilitaiea asta
;llri{ifi de picla Ei de neguri.'. $i nu numai adincimea
rrrrintirilor... Nu numai puterea de a face copacii sd vi-
i,r'(,ze cle glasul siu, qi darul cdldurii aurii a soarelui"
'irntitd pe umeri Si pe brale, qi suflul fratern al vintu-
rilor... Ci era insdqi libertatea lui (iqi spunea) libertatea
l.r,rcnirii lui pind in punctul culminant al destinului,
,litlrr miracole la care ar fi putut asista, la care ar fi
l;,'
 putut fipertas. Toate schimbate intr-un ciestin cle pri-
zonier al nopfii qi al ticerii...
,r@, de-4P fulgera odatd !( ,
Din tdciunii licdritori in seara tulbure, apdsatd de
imingnfa furtunii, se ridica un fum cu gust afiptor...
Proiectat pe zidul peqterii, chipul Fgetplui era clur
qi.gingag gi incisiv. Ochii afinti{i peste fldq5ri aveau o
strdlucire tulburdtoare qi absent{. De deschiclerea peq-
l'erii se apropiaserd cifiva lupi, gi pe silueteie lor fan-
tomatice pdrul se zbirlea in ristimpuri, gi.. se alungau
fiori de nerdbdare si de neliniqte, gi ochii le strdluceau
solidari cu tinirul cel temerar. Lincqi, cobre gi vulturi,
cerbi reticenfi qi uriasi tauri sdlbatici se alinteau la
marginea pidurii. Vintul atingea rezonanle de o muzi_
calitate cople$itoare zgilliind brazii.
,rO, de=ar fulgera micar...((
Fumul umpluse incdperea Ei lupii se cldtinau amefili
de parfumul semin{elor de cinepd gi Orfeu simli cum o
imensd povard ii lunecd de pe umeri, cum un cerc i se
desprinde de pe timple, iEi simli inima neingrdditd cle
niei o zidire trupeasci, gi ne-roia imperioasd si cinte...
Focul trdznetului gi apa, irrtr-o perdea aproape ne-
clintit5, se niruird asupra lui Ei a lirei sale. Toate vln-
turile lumii se izbird in trupul lui fdcindu-l sd vuiasci
la fel ca pddurile de brazi. Dar el nu se incovoie, sim-
lindu-gi picioarele cum urmeazi lunatic un drum ger-
puitor qi descendent, Ei apa furtunii qiroindu-i pe obraji,
qi al5turi, lupii fantomatici alergind prin furtund.
,rNu te temi de moarte ?(
,rDe moarte... de moarte...(.
Ud, cu chipul acela incisiv, gingag gi dur, de poet, gi
cu ochii plini de lumina orbitoare a furtunii Ei cle intu-
nericul qrbitor al furtunii, Orfeu se opri in fala Stdpi-
nului Morfii.
138
De undeva, de alituri, o voce care put€a aminti pe
;r('eea a unei femei, daci nu ar'fi avut ln ea suavitatea
indescriptibili a mor{ii, pledl pentru el'
._ Au mai coborit qi altii in Infern.
Dar nu ca:si ia inapoi ceva ce a petruns aici, ris-
l)uns€ glasul de llngd ea, un glas
pe lingi care furtuna
pdrea un gingurit de Porurhbel.
$i pentru asta.
Aceeaafost oZei\6'.
Orfeu, sint un Poet' $i surise' eliberat
- Eu,despuse
orice teami, fremdtind de nemurirea scipi-
<leoriatd
pof-
rAtoare ce se ndEtea atunci in el. FArd ca nitneni s5-1
teasc6, se aEez5. pe pardoseali Ei-Ei instrund lira' O mare
rle chipuri himesite de amintire, hdmesite de durere' de
pldcere, de tristele qi de felricire, fliminde de ILUZII
rAldzui din adineul necuprins c6tre el. ochi goi, in care
rrtr-Ei mai gdsea ecoul nici un apus 9i nici mecar forma
rrnei libelule, se afintirS asupra lui. $i el se sim{i plin'
<lcbordind de cite avea si le poati spune' ddrui, aminti'
<'dci el nu venise si-i hrlneasci cu ci{iva stropi din sin-
gele unui miel negru... Cdci nu e oare amintirea o hrani
pentru cei care au uitat ? Pentru cei care"' rotindu-se
rlc colo-colo in destinul lor de stele cazitoare, uiti mereu
1i mereu imaginile lumii prin care trec, pierzindu-Ei
polenul amintirii cle pe bietele lor aripi, in vinturile Ei
:rpele mor!ii... Sdrmani bdutori din Lethe, iEi spuse, Ei
pur' cu
1;lasul lui, cum nu mai fusese altul, se inilld
,'rrtifeldri vegetale Ei cu asprimi ca ale fiarelQr plecate
I:r vinat, roEu ca singele, stribdtut de flicdrile tuturor
l'or:ttrilor la care se incilzise vreodati vreo fiin!6 ome-
rrci$cd, qi de pulberea reee a stelelor pe care nu s-a
rriiscut incfl nici un om Ei nici un zeu' Ei de dragoste'
, rrrc incl era in stare si produci destule fiinle ca si
r.11)
 umple infinitul acela subteran, pin6 ce umbrele lor ar
fi izbucnit, prin chiar mullimea 1or, in afar6...
i
De iubire clocotitoare, inepuizabild qi neinfrinti..,
Siluetele lupilor cenuqii il incadrard primele. Apoi
panterele, cerbii, erelii qi qerpii, bufnifeI,e qi bourii regali
s;i jderii gi pdstrdvii... $i sfioase, se aprinserd irizirile
tufelor de clopolei sSlbatici, Ei parfumul de mirt Ei de
cimbru inundi locul acela. $i de undeva, din spatele
eroului, o lumind incepu sd se leasd, tot mai densd,
ficindu-l si strdluceascl de nestematele picdturilor de
api ce ii rdmdseserd incrustate pe haine qi in pdr. Cdci
el cinta acum, tot mai imperios gi mai convingitor, qi
mai inevitabil, despre un risdrit de soare...
Opreqte-te ! spuse Stdpinul. Ajunge ! pofi s6 pleci !
-...Cit mai vibrard
ultimele ecouri ale acelui glas qi
ale lirei, toate iluziile furi insd acolo, fremitdtoare, tan-
gibile aproape, dar deja irosite.
Un suspin, care putea pdrea al unei femei, dacd nu
ar fi avut in el rdceala alindtoare a morlii, fdcu sd mai
zdboveascd o clipi rdsdritui de soare.
Ruga ta, spuse Craiul Morfii, a fost ascultatd Ei
-
impliniti. Ia-!i femeia !
Nfai cintd ceva ! ceru Criiasa, pe care o podidiseri
-
brusc amintirile. Cdci qi zeii au amintiri
Dar Stdpinul o opri cu un gest, gi tot cu un gest opri
qi tresdrirea buzelor temerarului Poet.
Te va urma, iar tu sd nu o privegti ! Sd nr_l o
- decit
privegti dacd vrei sd o pierzi... $i in glasul lui r,'ibrd
o undd misterioasd de zimbet, Ei Orfeu tresiri.
in jur se aEternuse o pace fdri seamdn. poate ci
pacea asta era chiar dinaintea lumii.
Unde erau chipurile pentru care cintase ? Chipurile
acelea avide, dar in fond goale de orice gind ? Intiini
doar priviri transparente, intr-o colonadi infinitd de chi-
I40
l)rlri, reverberind pacea aceea' 9i printre tofi ochii
care
il evitau - sau' mai precis' care nu-l mai puteau cu-
prinde intiini o privire care ii pdru umani, fdrl si in!e-
-
leagd de ce...
Se ridicd Ei plecd, qi pe mlsurd ce tilpile lui regdseau
<lrurnul ocolit qi ascendent, inima iEi pierdea libertatea
;tceea nefirmuritS, Ei povara propriei lui cirni ii apisa'
clastici gi viguroasd, trupul Era un sentiment ciudat, de
gratitudine qi de regret, si-!i regdseEti 9i s6-ti inlelegi
dir, ,uo,, trupul. $i brusc avu revelalia de ce acea privire
intre toate chipurile liniqtite qi goale ii pdruse umani'
ln ea citise spaime qi dureri gi nazuinle nepotolite care
nu se puteau riscumpira cu nimic. Cici trebuie sd fii
<'roit pentru asta, pentru povara amintirii' E o povarl
pe care o Poarti Poe{ii qi zeii...
...Cind Orfeu deschise ochii lntilni privirea bdtrinului
rnag. LiniEtitd, poate ironicS, poate doar trist5' Linga
intiarea pegterii, lupii fumurii igi lingeau blinile zbir-
lite qi in ochii lor strilucea singeriu ecoul faptei de curaj
;r nopfii.
N-am crezut niciodati cd ei sint in stare si iu-
-
beasc6. Sd inleleagd iubirea.
Orfeu ii surtse cu surisul cuiva intors acasd dupd un
t imp foarte lung, 9i cdruia acest acasi atit de drag ii
p?rre acum induioEdtor 9i iipsit de amploare"'
._ Nu iubirea, spuse el. Ci Poezia..'
._ Dar tu, tu te'ai intors qi ai privit-o."
Oh, tu'
Etii'bine de ce am fdcut-o, spuse cu tris-
lcle- Foetul, privindu-gi palma in care se irizau discret
rrlme cle polen ca ale unui fluture ireal de frumos"' Pudra
,trirlucitoare de pe aripile iluziei. lqi aduna cll greu s€n-
.::r!iile Si gindurile,'rsi se sim{ea imprdqtiat in cele patru
,,,irrturi... Giasurile morlii il pdtrunseseri, 9i cind atinse
rll

corzile lirei, ele r"irnplurd eii 6 infinitd, irnbietoare dul*
ceald peqtera, gi pind gi bdtrinul mag se infiord.
Dar Orfeu. care simlea in el aldturi de glasurile celui-
lalt tdrim, gi de Nemurirea aceea ca o nelinigte qi ca o
putere fdrii margini, sfiEietoarea amintire a imaginii albe
qi irecuperabile pe care o privise o clipd, gtiu ci e incd
c,m... ln pdrul castaniu qi ud atirna un buchet cle clopofei
sdlbatici, de-o consistenfd fragild Ei prea perfecli ca sd
fie reali, qi magul ii aruncd in fldcdri cu gestul unui exor-
cist.
$i poetul igi lud Iira gi ieEi in poiana largd, peste care
rdsdrea soaretre, conturind cu lumind crestele Carpafilor qi
facind sd strdluceascd fiecare fir dc iarbd gi fiecare ramuri
gi penele fiecirei pdsdri, qi glasurile mierlelor umplurd
pddurea, qi Lumea pdrea noue, atunci ndscutd, perfectd"
inocenti Ei Fdrd Moarte...
- Tinerefe fdrd bdtrinete $i via{d fdri de moarte, se
trezi spunind Ingrijitorul de zi Ei cuvintele li sunari stu-
pefiant, fiindcd in fond, nici mdcar nu se simlea el cel
care le rostise, gi era lirnpede ci el nu avea ce cluta in
conversa{ia la care asista numai intimplitor, in scurtele
rdstimpuri cind reuEea sd-qi gdseasci ceva de fdcut in
grddind. Aqa cd tdcu, descurnpdnit el insugi, in timp ce
Durandal, cu tact qi elegan{a, ii puse iri brale o umbreld
cie soare, ruginclu-l sd facd ceva cu ea, fiindcd ii incurcd
nu se vede ? mai ales cd nici nu e soare gi nici micar -
-
nu se qtie in ce scotr) a fost aduse acolo o umbreld de
soare portocalie, cu texte cle reclamd pentru - un vermut
742
rlirlienesc. $i toli fur5,.foarte rnulfumifi' $i bine-n{eles
rri c'lupd ce incidentul cu umbrela apiruti printr-un sal-
r,rrtor deas er machina se rezolv6, Durandal se flcu pro-
prietarul replicii cu linere{ea gi bitrinelea qi moartea 9i
loate celelalte, povestind el insuqi despre tinSrul prin!
oliental care plecase in'cdutarea vielii fdri de moarte
:1i .a .veqnicqi tinereli si le gdsise uitind lurnea. $i care,
rrtr clin intimplare, ci ademenit cle cintecul imperios al
rrnei pdsdri, cintecul ca o capcani de senzalii pentru
;uflet, capcana cel mai ttEor de intins sufletr-rlui pentru
cIL e atit de aproape de el qi atit de aproape de lumea
irrslqi, ajunsese in Valea Amintirii' $i regdsise durerea
Iuturor lucrurilor pierdute, la care renunlase intrind in
lirimul eternitdlii gi nefiinlei qi a cdror imagine aclrm o
legdsea, dar care, ele, fireEte, nu-l aqteptaser5, urmin-
rlLr-qi destinul 1or. Le regdsea aflind ci e1e ar fi trebuit
rt'r-i aparlind sau el sd fie a1 lor' daci nu s-ar fi strecurat
prin fisura uitdrii clin amdgitoarea lor urzeald. $i intilni
rrcolo un monstru incd mai de temut decit frica sau t'!o-
lenla sau puterea, un tnonstru dtilce Ei fard chip Ei sonor
si parfu-mat 9i fdcut din iubire ratatd, din nostalgie, din
rior, clin regretul dupd tot ce,ar fi putut si facd 9i reu-
.lise.sd dea Ia o parte Ei si uite. $i exact cum Launcelot
smuls din nebuniile lui circulare de vreun nefericit
rrflat la ananghie iEi regdsea armura 9i o imbrdca cu stoi-
tism, Ia fel qi ,el iEi regdsi trupul, inveligul cle carne
1i cle putere de a simli suferinla Ei de a dori Ei de a iubi
inveligul de timp. $i se intoarse la lucrurile vdzute
irr ingeldtoarea oglinde a unui cintec de pasSre mdiastrS.
:ii gdsi pulberea rnirificd ln care se mistuiserd toate, qi
rrroartea care-l aqtepta implacabild qi majestuoasi qi'con-
olatoare, ca si-l ajute si ajungi inapoi in locul unde
rrrrt'ori trec cintincl pSsiri cu pene de atir, pdsdri-pirali
tl:l
 ce intind sufletului capcane lesute din chipuri de dorinfe
in
uitate (din chipuri de domnife, din poiene cu toporaqi '' Poate cf, dsta, spuse' incercincl sb transp'r'lnd
albagtri qi eascade qi tufiquri de mirt qi de crini silba_ matisuri qi catifele Ei pietre prelioase petele cle guaEd'
imagine' I{umai cd
tici, 9i din fulgerdri de ldnci Ei platoEe Ei sdbii. Din ;i sd clea un chip ovalului ""ioletladin
costume in momentul
zarva puterii Ei violenfei qi iublrii...) Dar unde, atita r',., pe""u si se gindeasci chiar
vreme cit nu le observi Ei nu te lagi furat de uguratica acela, privir:d planEa pe care vintul i-o
fdcea sd vibreze
dorinli de-a le prinde, nu existd nici dorinld, nici a.min_ in nlind.
tire, nici timp...
II mingiiase cu rdsuflarea ei glaciai-mitdsoasi, in care
orice cintec de pasire mEiastrd, cintecul oricdrui Orfeu,
se mistuia fdri putere...

Ce surprizd ! (Era clar cd nu e o surpriz6')

Ce
-
a,-itinare impunitoare ! Ce zi minunatS
! Ce"'
Actorul comic se propti lingi masa lor 9i suplini
ctt

un gest lucrul acela care era atit cle minunat incit

era
ros-
Lumea e, nu-i aEa, rnai tare ? Sau rrroartea ? Sau tie tie prisos a-l numi, fie chiar nici nu reuqeai sd-1

cel -care are puterea sd spund nu uneia dintre ele ? Dar teEti. Aga ci se pro{5pi lingi mas5, Ei toti
se simliri
ciintr-odat5 prost, cam ca mesenii din basm'
cind ndv6-
cdreia dintre ele ?
lise pe fereastrd fata lmpiratului Roqu' numai cd' in
Incet, spuse Actorul, ia-o incet ! Eqti incd neuit
prea- tindr si te gindeEti la toate astea. gi pe urmd, la acetraEi timp, nu puteau sA nu se
prdpddeascf, de ris uite
ce-{i trebuiegte ? EEti un actor. Dai glas la tot felul c]e og*, ier6 rnotiv, cici nu exista destul farmec
in toatd
caprifoi'
baliverne. Dar si nu-mi spui mie cd le crezi. Nirneni zitta aceea minunatS' gi-n florile parfumate de
poatd pistra
n*are ne\roie sd Ie creadi. Auzi ce-ntrebare ! Astea sint ;i.-n reflexele soarelui in api, care s6-qi uqor
ne?llterate puterea in fala acelui individ degirat'
niqte poveEti, ce mai incoace-incolo. $i pe urmd, ce, crezi
groresc (9i asta cu toate c5 era croit chiar ca
un ero'-i
ed eu sau altul mai breaz ca mine {i-ar putea da un
roz' Care se rdEchira
rdspuns ? Leclieval) Ei care lingea o inghelatd
in soare ca un motan dintr-un desen animat 9i iingeae
-Aha!
Regizorul alese una diiltre planqe, care reprezenta o inghelati cu aerul cuiva pentru care universul nu
a"-clt o glorioasi bagateld' Oh, s6-I inhami
pe 6sta ia
siluetd de femeie, cu gitul lung gi flexibil, imbricati
treabd era nu ca Ei cum te-ai fi urcat fird sciri
la ga
tntr-un costum complicat, confecfionat din tot feL-rl cle
vdluri, egarfe, nimicuri Ei accesorii de bazar, intr-nl-r stil in spatele unui cal sdlbatic, ci ca 9i cum !i-ai fi dat dru-
pe mo-
incert dar sugestiv. rnttl in Niagara cu o hiclrobicicletd ! Acum fdcea
rlcstul qi pe jignitul, dar asta reuqea doar si-i facf, pe

1,14
l,l5
 ltr-nceptlt
ei toli sd se-ndoiasci de valoarea acelui spectacol extra_ rilr s€ qtie de ce, cle el, la fel cle intens cum
ordinar. rloriserd sd-l facd se plece, qi el lnlelesese asta' 9i ei
Soarele indulcea umbrele galeE. Dinspre lac venea un inleleseseri ci el infelesese' Ei aEa mai departe
pin[ se
parfum sllciu de peqte, de mil, qi de moarte vegetald, instalase situalia asia penibild, ambigui
qi, in fond,
gi un grup de liceene in costume de tenis treceau fle_ a[ildtoare. Singurul care se bucura din toatd
inima fiincl
cdrind. Cineva fluiera cu ardoare Clementine... inghe* celdlalt actor, fiindcd ei eratt prieteni cu adevdrat' 9i
\ata roz se topea pe degetele Actorului comic, dar e[ nu prezenla nonqalantuiui gi inteligentului qi zeflemistttlui
pulin
ii acorda nici o atenlie, privind cu aclmiralie retoricd ,a,r p"i"t"r, il fdcea sd se simtd mai sigur gi mai
grupul de fete ,si umbra liliachie de caprifoi, in care tulburdtoarelor intrebdri ce fluturau ca nigte vin-
stdteau, cu un aer uqor jenat, Autorul, Regizorul. Acto- ""pt.
turi pustiitoare in jurul Autorului'
Actorul comic p"i*i deci Ei eI o halbi de de
bere'
rul dramatic qi Primadona.
,,Asta e((, iqi spuse Autorul, urmdrindtr-i prirdrea exa- fiindcd asta fdceau cu to{ii, aEteptincl sub umbrarul
gerat insinuanta qi gestul exuberant s,i precaut cu care-gi flori deja atinse cle suflul toamnei' care se scttt'urtru
costume' clr ul-
extr6gea dintr-un buzunar al hainei batista, si se gteargd rrmetitor gi nostalgic, pe designerul c1e
cine
pe miini, qi melancolia explozivd Ei pinditoare din ochii timele mape cle clesene, Ei discutind despre .ar
putea face muzica de care aveau nevoie --
r,'erzi adunali la rdd6cina nasului de vulpoi. .,lJite,,. Ac- o mtlzlca
absolut nou[ qi originalS qi convingdtoare'
torul dramatic, care lnainte il intrebase acele prostii Ceva care
induioEatoare despre viafd gi moarte qi lume gi aga inai s;5 poatd evoca tot ce e vechi, fdrd
a se putea confttnda
departe (prostii pe care el insuEi ar fi vrut sd Ie poatd vreodatS. -- 9i nici mdcar de cei
profani cu t"echittl
- qtiau ei' in
intreba gi cdrora se strdduia sI le dea haina inEeldtoare 5la. $i cine ar fi fost, dintre cei pe care-i
a luciditdlii gi ironiei). Care pllnea intrebdri, prir.ea cu staresdofacd?Beaubere,ilaEteptaupecelCucos-
celebri qi mai
gravii lui ochi albaEtri Ei nenEea, Dumnezen $tie cu1n, tumele Ei treceau in revistd muzicieni mai
pulin celebri, strimbau din nas la cite-un nume' se
erl-
sd facd reald qi-chiar adeviratd orice inscena.re nrtifi-
mari partituri
cial5 gi sd transforme in emolie oricc. gincl nr.rd qi ai:s- tuziasmau la altul, citau episoade din
tract. Ia.r dsta fdcea sd parii artificial gi inriman gi min- de film, iar in timpul Ssta soarele ii inviluia' con-
gi le
plScut6'
cinos cel mai firesc gest, qi chior Ei parfumul unor flori bronza fetele qi miinile Ei le crea o stare
lcrtabiiS 9i ugor cletaqatd de toat5 vorbdria Ei de
inocente Ei chiar qi tinere{ea palpabild Ei tulburitoare toate
gi concretd a acelor fete in fustile albe. $i chiar Ei dul- proiectele'
Ce-i drept, de cum apdruse intrusul' tdcuserh
cu'
ceafa unei inghefate. $i .simli imediat dorin{a sd-Ei in-
cerce puterile cu forfa asta tulburdtoare care o provoca tolii, Ei citeva momente, dgpd ce se a$ezase Ei el linind
irerea in mind ca pe or'lce altceva clecit o halbi
pe a lui, cu Niagara asta cu aspect Eleampdt qi inofer-lsiv. de bere'
'AEa cd il fdcu sA se ageze, el protestind cu,atita.fal- vorbiserd despre tot felul de fleacuri
* despre ce-au
sitate incit era limpede -cd ceilalfi acurn se cramponau, tacut in concediu, despre * ,rvai ee parfum au florile

146 t17

- l
astea.., despre... EtiinrJ cd de fapt joacd
in fabula cu
vuipoiul gi cu corbul, gtiinct cd el o sd_i facd in
vreun fel
oarecare sd deschida gura cu adevdrat
Ei sd lase.sa le
cadd bucdtica de brinz6 (adicd marele lor secret)
aEteptau cloar sa vad6 curn va face asta, 9i
cum va reuEi
sd-i sileascii sa vorbeascd despre spectacol gi s5_l
si participe ;i el. $i in fond, de cL nu ? ehiar, roage
NU ? _- in timp ce el iEi sorbea tacticos
On dg
berea, mijin_
du-gi ochii de vulpoi. $i o fdcurd, firegte, cu "in-
trecindu-se care mai de care sd_i clea detalii,
tofii,
miini, chicotind qi furindu_Ei vorba unii altora. Iar
clincl clin
Antorul gi Regizorul erau de_a dreptul c.lominati cle
pofta de a inhdma forla aia ndrdvaEi gi neprevazr,rti
spectacolul 1or, de-a se amllca in apele cascaclei
la
mari pe o hidrobicicletd.
celei
_- $titi, spuse Actorul comic, cincl gdsi gi
el o pauzd
in tot fluxul cle informalii pe care le primea (lucruri
,stiute, de altfel cle la prietenul sdu, celdlalt actor, care_Ei
sorbea berea privind undeva, ailireao lucruri comentate
cu el la o cafea, in fugd, climineafa, intr_un bar mic,
cu vinzdtoare drdgufe). pe care le primea acum fdrd
fi fdcut aparent ceva special pentru asta. $ti!i, mi_acluc sa
aminte de rapirea aia celebrd a lui Homer. (Fiinclci,
intr-adevdr, clacd acel OLIMp existi ?)
cla,
-_ O si-fi povestesc ceva clespre Merlyn.
Autorul se ldsd pe spate masurinciu_l pe sub gene,
parcd intrebindu-se clacd meritd cu
adevdrat efort,ii, gi
acum clr.iar nici nu mai
Etiai care-i Vulpea, care_i Corbui
5qi care e Bucd{ica de Brinzd,
Ei dacd nu cumva Autorul
insuqi intinsese o plasd qi-l pescuise clin
cine gtie ce
vacanfd sau spectacol oarecare cu care_Ei
petrecea
timpul.
- O s5-!i povestesc cite ceva clespre Merlyn...
148
I
l
Un inchizitor, sau numai un bigot de rind din vre-
mea marilor erezii 9i vindtori de vrijitoare' ar fi ptttttt'
ir5nui cd zgomotul furiq qi strdlucirea abstractd qi fune-
rard a lunii qi muzica atemporali a vintului slnt cadrul
unui clasic sabat. $i fiinlele hibride, cu capete de mi-
gar sau de lup, cu cozi de Earpe sau picioare de tap'
toate acele malefice splendori pe care atit de bine le
clescrie Sfintul Bernard in elogioasele lui defdimdri, qi
piticii gi nenumdratele urnbre translttcide qi albistrii
care se furiqau spre o poiand delicat troienitd, inconjtt-
ratd de copaci negri, imbricafi in platoEe de gheafd,
impenetrabili Ei fdri identitate ea niqte cavaleri ai lui
Arthur, pdreau qi ele destul de uimitoare, destul de de-
parte de tot ce putea accepta fantezia nredie. Destul,
ca sd poatd sugera o intilnire intre vrdjitori 9i clcmoni.
$i, dacd stai si te gindeqti, chiar asta qi era. Numai cI,
clatoriti unor voite ingroq5ri a tonurilor' datoriti deci
stingdciilor de stil, ca Ei ignoranlei firegti a celor care
au vorbit despre asemenea lucruri (qi care n-au avllt'
clesigur, acces la ele niciodatd), imaginea noastri in ce
le priveqte e atit cle confuzS, vulgarizatoare 9i'.. fals6'
Cam ca imaginea clespre teatru a unui tinlr provincial
r:are verle colectivul de amatori din oraEul sdu repre-
zentind piesa prdfuitd a vreunui necunoscut. Nu-l poate
nimeni acuza cd in timpul spectacolului mdnincl bom-
flirt
cu o liceand.
boane qi angajeazd inevitabilul
Dar sd nu ne indepdrtdm de la subiect. Cititorul din
ziua de azi nu mai gustd parantezele, nici frazele inde-
lung qlefuite. Sd revenim la noaptea ireali din miezul
irnei piduri inghefate, intr-o poiand mdrginiti de ttn
Iac (inghelat ca un patinoar). Gerul, lupii, zdpada, vintul
I 'r{}
-
sub{ire ca o lamd de Damasc * impiedicd
pe oricL. ne_
chemat sd ajungi ra rocul ares pentru
intilnirea duhu- rrlte cloud celebre personaje ale ciciului' briton - Zina
rilor pddurii, a vrajitorilor de gracl superior gi Lacului gi Morgan the Fay. TolSnitd in genui cloamnei
fdpturi ce aparfin iluziei, imaginiliei qi legendei. a altor
In plus, de Recamier, dar pe o mobilA infinit mai gralioasi decit'
pe .gele citeva cdi de acces spre pqiand,
acea inl,enlie franceza de mai tlrziu, un fel de
p* ou"u, in u.ro_ prototip
timpu.ri mai blincle, se indreapta spre
lac cavalerii, platonic, dacd piesupunem ci ar exista asemeneei pro-
hurile pddurii au montat capcane iscusite pentru du_
ritori, capcane sub formd cle cdsule luminate mu_ totipuri qi pentru piesele de mobiliet, Zina Lacului e o
de cite_un prezen!5 deosebit de pl5cut6, sofisticatd, care te face
opai! discret Ei in care face pe gazda cite
o bitrinicd oa-ti pipai pe furiq nodttl cravatei qi sd-!i doreEti si fii
demonicd cu aspect inofensiv, afig"ind
o sdrdcie .tu op._ rndcar cu cinci centimetri mai inalt Ei s6 incepi sa-!i
reti.
suspectezi croitorul' Vorbegte mult fdrd si spund mare
- ;\dunafi in poiand, in jurui unor mese cu dericatese
clemne de o scgo culinard, participanfii
lucru, bea Eampanie, ride melodios si se comportii cam
pro-
la adunare ag- ca o vedetd de cinema (clacd ne putem imagina un
teapti inceputul programuluir core cuprinde ,rr*""o"." privindY-i' M::-
totip qi pentru asta). $i, ascultindu-i qi
dirrertismente .- dans, recitaluri cle poeme
gan- the Fay se leagdni intr-un balansoar din lemn
16-
gi inevita_
bilele Ei atit de minunatele convorbiri despre si le tirascd cu inex-
ultirneie cuit (ciintre acelea p6 care aveau
plicabild Ei patetici incdpdlinare dupd ei' prin miilocul
evenimente. ,Cdci nimic nu poate fi mai pldcut
decit
'con'u'ersalia intr-o asemenea societate. Si discufi, .mai
precis, despre oarneni, fiindcd ei au capacitatea tr.*ulo. c1e bizoni, a indienilor irochezi 9i a canioa-
claq atit de extraordinar de surprinzdtoare,
absurdi, neior, coloniqtii americani de peste citeva - veacuri)'
timpui sd curgd, sd faed lucrurile sd dobindeascd o
si facd Chipul ei are acea indirjiti frumusele greoaie a co-
virstd, sd facd timpul insuEi si aibe o virsta- ;; clrilor de coastd qi ochii ii strdlucesc ca o inserare ce-
vorbeascd, cleci, despre oameni. Despre ceva
; ,; {oasd peste o P6dure de conifere'
aproape cu orice lume, dar cle fapt nu seamSnd
ce a"o_ana
O triadd cle temut, chiar dacd cle fapt ciezbinati"
cu chiar fiindci
nim_ic, aga ci po{i cliscuta la infinit despre Fiindcd dacd vd imaginali cd Zina Lacului' numai
asta, legl_
seamind cu Danielie Darieux gi poarti pil5rii
excen-
r-rindu-te intr-un timp imobil, clar sim{ind
totrl"in
jur se fi{rimifeazd qi trosnegte clin incheieturi
"r_ sub im- trice qi chinchilla roz, e mai inofensivi clecit Sfinxul'
perioasa forfd a acestor fiin{e care chiar
cd nu seamdnd vd inqeiali. Sau cd adunitura de cipcluni' oameni-lupi'
cu nimic pe lumea asta. vampiri qi spiriduqi care acum se distreazd in poiand'
cu aerul sofisticat qi excesiv de monden aL unor
Aeum, in lumina neclintitd a lunii, aEezat pe un jil! gangs-
transparent care nu e clecit un mdrunt ciclon inghe,
- joaci rolul amfitrionului, teri pdtrunEi in lumea bun6, o ascultd pe Morgan the
lat : Meriyn seconciai de Fay numai fiindci are o voce imbltdtoare ca a utrei
" Schimburile .cu Orientul cint1rele de iazz de crlloare. Poti sd ai cea mai arzS-
toare gi mai pasionatd Ei mai generoasd voce' dar
qi influen{a t_gfmei fuseserd reluate, de unde ai
t"" p*o-pii- ii IiteraturA.
rrevoie de ceva cu mult mai greu cie definit, qi care tine
150

lirt
 de alte zone gi registre ale vrajei, ca
pind pe un popor cle demoni qi spiridugi
sd pofi sd fii st5_
...Cit despre Merlyn... O, cu ei lucrurile
qi duhuri.
titecareseinvirtesc*$i,,Haisiciutimlndiile('---:'
toate astea fiind deja prea de ajuns' Ca si nu mai vor-
lrim de automobile, zepeline Ei cite altele' Chiar 9i de

mai complicate ! Et e mai temur decit toJi.

sint incd si rrn prijitor electric, care poate pdrea atit de nensemnat'-
nul. Fiindci e cu muit mai mult decit un ;i"":;J_-E - De ce i-ai mai pus atunci s6 caute Graalul ?
un Nemuritor. E unul clintre cei ce au creat vrdjitor. l'entru ce toatS comedia cu puritatea 9i castitatea gi
c1uri, mdcar in parte, care au creat,
ace].e. lu_ ,.;fin!enia, cu miracoleie qi bircile fatale, ca sd ajungi
in orice pind la urmd la un bec electric qi la legalitatea divor-
tirea qi numele lor. $i una e sd fii stapin peste ""r,o*irr-
iului ? (Zina Lacuiui igi a\rea amintiriie ei'
lume legate de
de duhuri. $i cu totul altceva sd creezi
un poem in care Launcelot 9i cie alte iukriri nemuritoare')
ele sd existe. Iar cele doud vrijitoare,
gi-o poate aminti nici cel mai bdtrin a caror virsti nu Dinspre balansoarul stacojiu in care se iegina \'Ior-
norriului cetos, gi_l aduc aminte ca pe
copac clin codrii gan the Fay iradia o ostilitate majestuoasd' Ei' pasiunea
crurile pe car:e au deschis ochii. Ele,
unul. dintre Iu_ lui l\{erlyn pentru progres i se pdrea nu ilogicd Ei stu-
cum imobil.
al cdror. timp e ori_ pidi ca zinei cle pe coasta francezd, cea care uneori"
Aga cd toii se distreazi cu jocuri de societate cinci uita si zimbeascd Ei lumina ii cddea clezavanlajos
tinse, cu muzicd. de calitate
ciis_ pe profil, semina in mocl hilar cu Voltaire' Nu numai
1se Eiie cd fiinlele demonice
au mare sidbiciune pentru muzicd qi sint vulgard gi de prost gust, ci un riu absolut' Se teinea
public pentru acest gen de artd _ ca qi,
cel mai select cle el, natural, fiindci intre graclele lor era o deosebire
tru orice fel Ce arti), etaleazd luxoase
in genere, pen_ coil.siderabili. Dar ii era ostild clirect qi pe fati. Fiindca
gi discutd despre oameni. Despre interesul {inute anacronice gindurile lui erau abstracte, in timp ce ea era legatl
pentru oameni. Fdrd si indrdzneascd lui i\{erlyn prin toate faptele ,;i prin toatl fiinla ei cle coucret' de
ceva, dar cu o solicitudine destul de
sd_i .up"oryJr* concretul cale e prezent inepuizabil, fiirir trecut Ei viitor
ostili .a-fr"r"_ Si pe care abstrac{ia aceea
juciuEd ciin gindurile itti
reascd asupra atitudinii lor pe cineva ", cunoapte
care_i laerlyn il dddea in ldturi impinginclu-l spre dirr:cliile
dinainte de a se nagte. Discr-rtind clesprc periculo-:sele Aqa c/r se legina
Iui jocuri cu edr.rcarea regilor, cu invenfia scari{elor polare cu nume cle viitor Ei de trecut'
qa qi a brdzclarelor cle plug, de in balansoar, privincl cine Etie unde, tacind qi duqmi-
Ei cu cite o scdpir:ire de r-rincl qi l5sind, in aparenid impasibil5, si treaci
pe
foc ddruitd ca din intimplare vreunui pirlit
degerat de frig, parodiind cu eleganfd
de rnuritor iingd ea glumele qi ciorovdielile celorlaifi'
a lui Prometeu, Ei in depiini .*l*itrtu fa{a mdi.e{ia tragici De ce toate isprdvile Ei ispdqirile astea' relud
de orice -
Zina Lacului' toate procesele Ei retragerile la mdnf,s-
pasdre rlpitoar.e. Toate astea care
nici gincl sd se sfir_
Eeasci la magina cu aburi sau la jocul inocent cu
iire ? (Se ginclea eviclent la Launcelot, la Tristram Ei
atrase de forfa gravita{iei, stirnind destul
merele la altii ca ei.)
nelinigte poate pdrea ugor exagerat) printre
interes (daca Riclicd o eupi cle Sampanie, o privi in lumina fan-
strdvechile t omaticd (bule aurii qi fragile urcau
fiEiincl cu gralic
duhrrri. Lunete, ocheane, stele rdtdcitoare,
globuri tur_
;:).1
152
 spre suprafatA, qi ai fi putut sta aga, si
le privegti cum
-il fuicintitoqre, la asfintituri Frivite din virfpl cite.
aceJg.
irei croiesc drurn piin m'sa liehtd,Itti,
o unui turn medie'iral, pe care le descrie fVhite cir pri-
iqi rnutd inaediat privrrrea spne degetere ae ""+"iA"i.
ia pioloar";
le mlgcd de citeva ori; iqf eianrine-tocul sandalelqr" virea plutina pe$t€ sste $i peteee de ogoare $i mlaEtini
bdu; qi rnerFeinrquri, in tirnp ce un pai cinti, cu glas pur
-fi"" din
i:Yoltaire, qampanie, iar chipul ei rlu mai serndna
ei, avea dulcele aerl al unui poear de amor..
cu de adolesceRt, vechi eintece btritone, iar alituri simti
Da, ea fusese c€a_ care ii ejutase pe Launeelot. qi dosr, saq z6re{ti gu coada ochiului, silueta celuilalt'
pe Guinever si infeleagd ce scurtd inaccesibil, indeBeflat de lege .Ei de datini $i de onoare'
e via{a qi cum roza dar atit de oh ! - atit de ar-aetitor,de aproape ?,
e menitd si se scuture ln vintul toamnei gi -
cu
le recitase Numai c4, fireqte, parodia nu se hrdneqte numai cu
.glas
de privighetoare din Ronsara qi din p;;
qi did Anacreon gl din Supho. Ii ficuse sii priceapA cintece eroioe, gi gi cu tandrele poeme de dragoste'
ceea * Imagine azdrt!-J, chicoti Merlyn, pe I'auncelot Ssta
,"" mult timp in urmtr, pricepuseri parts gi hlena. +
::, dacA al tdu cdzut in capcana unei cdsnicii cu Guinever' Adio
$i totul se terminase .ro rdzboi, merita sd anu-
"r de
lezi toate acele tainice ceasuri aventuri, adio mari escapade, adio tdrimuri indepir-
iublre, toati waja, tate, lntilniri miraculoase Ei toate eelgtralte (chiar Ei bro'
toatd poezia ? $i, pini la urmd, nu era vorba
dragoste, ci de tot ce poate pirea superfluu qi
numai ie datul unor cuverturi mitle-tteurs) | Pentru asta ar fi
nu trebuit qcoala Penelopei. A acelei femei croite sd tini
politefe, de curtoazie, de toat6 ncea migiloasd, e, de
vapo_
enervantd qi amefitoare danteldrie eare transformi
piept agteptdrli; neclintitd Ei irnund la fantezii, la birfe
loasd,
inciierarea in turnir, devoratul hranei in banchet qi coqmaruri. Pe cind sdrmana frumoasd nordicd nu se
imbrdliqarea brutald in iubire. putea apdra de ele. $i cind a fost asediatd de fiul ei cel
'si

de pildd Launcelot... Nu,gdsise Graalul. Cu vitreg nu a gtiut nlscoci nici o pinzi fdrd sfirEit"'
atit-...Uite,
mai bine... Ginduriie lui Merlyn o Ei luaser[ spre altceva ins6'
(Merlyn privea peste umdrul ei bulele de aer dan- fiindcd spuse, cu o lumind bruscl in ochi :
stnd in gampanie.) Aldturi de frumoasa asta, adio mari migratii"'
-'_ Dar nu despre asta e vorba. El au fost fericili'
atit mai bine, cd nu l_a gdsit. Merita oare, ca
sd-l-...Cu
gdseEti, sd renunli ra toate u""r. u-,r"guri Fericili. Muritorii stiu si facd asta. E ceva al lor. Sau,
catife- in orice caz, Etiau asta inainte si inceapf, sd se ocupe de
late, mustind de presimfiri Ei de speranfd gi iu .rutirrigti
for{a aburilor qi de altele de felul 6sta, $i nu qtiu daci
I"T la istoria cu rnerele ? Merele astea, cum se cei de acuma, care nu se mai bat- pentru onoare Ei pentru
I "iungu*
rostogolesc spre oame,rri,oo* s"--**i i"tirneia- o";a:-Ba ;;;:
perd cd sint altceva aecit fericitAJ
rlrggoste, mAi cunosc termenul. Say nrl:.gulnva sensul
cd iubirea oferitd de Afncdita aolUii"au ale Raiului. ba lui g-a schlmbat prea mult. $i, ln fond, ce mai e qi cu
faima $i rdzboiul *i moa"ea, -b" A-dH^;
A ilft;ul
mal de pret deeit
are o fortS a lui asta, adio mari migra{ii ?
care sd ne pe
find lingi-.r,'si-""-*u"'ii*iL'.a am inhEma forts
*o.sl am pune-b ia riuncd, ;i ai"fi;;#;t ;li;";il-ili diifi Tocmai la tema asta a migratiilqr se gindea gi Mer-
noastrd materiard am face_o' ri lyn. Era o ternd care-l preocupa de multi vreme Ei c5-
qi distanfa ? "" ilul.i.;tl"-il;tt-"J=ti]#pfi reia ehiar ii dedicase qi un studiu, ih stilul lui sprinlar
154
155
 qi aluziv, un studiu la care lucra incd.
Un studitr, car6l cle benzin5.(etc.). $i filozofia despre cu dt e,mai silglu
se numea provizoriu De la.marile migrafi.i,Ia.ttryism,f,,
gi cafe se . ocupa ,de impulsul acela obr"t.r" sd cumperi o perl6 de la Tiffany, decit sd spinteci iu-
qi, .imperios, mdtate dintre femeile Samarkandului pentru asta. Inutil
care-i minase pe. oameni sistematic dinspre
.,ra' .f"*, de spus ci se referea Ei la gramofon, la concurs-urile de
nord qi invers, dinspre rdsdrit spre apus qi
i""pni. ii", formula urlu Si la centrifuga pentru inghefati, la auto-
toate monumentele induiogdtoare care le,,:presdraserf,
calea. La corAbiile care-i purtau,printre matele pentru alunt 9i la guma de mestecat, Ia rasele
toate ameninfdnile, de ciini de salon Ei la plajelb celebre. Poate .9.1 era un
spre vest, mereu, gi la eavaleriile bcelea
silbatice care se tratat cu adEvdrat exhaustiv, demn de un wdjitor pro-
furiqau de-a lungul cimpiilor. qi se ndpusteau.sd
faimoasele orage ale coastei. Se gindea
distrugi gresist, degi, bine-nleles, nu era de talia clntirii despre
la tot singele,Ei.ia Regele Arthur. $i poate ci, aEa cum spusese qi Zina
toati renun{atea, Ei deznidejdia celor, ce,, Ieir[nind
drumul sub picioare, visau un acldpost,. impiedica{i Lacului, Sensul cuvintului aceluia care definea ceva ce'
impulsul acela imperativ sd se opreasca qi
de le aparlinea 1or, muritorilor, se schimbase destul de
si-qi constrtr-: mult... Oambnii'iEtia care trebuiau sd facd totuL in jurul
iascd unul, gi, deopotrivd, la a celor care tupilafi
liniEtea provizorie, smulsd cu trudd gi aperatd
in lor s6,se migte, qi care tot mai reuqeau si dea un confi-
tima suflare, ascultau cum se apropie .amenin{f,tor :gi.
cu. ul_ nut (chiar daq{ cu totul altu}, in schimbare qi e!): cu-,
irevocabil tropotui celor pornili la: drum. vintului straniu nfericire'3. :

Merlyn, se gindise la pdsdrile care pleacd

$i pe urmd, ei, , Sporoviind, deci;,despre marile migrafii, in timp ce
Ei se reintorc Morgan the Fay se legina in balansoarul ei, cu miq-
firesc, fdrd dramatism, de totcleau"i.
la ee ar putea insemna hotelurile, valizele, $, mai Si"Oir"
se
carea opaei a unei ernigrante,fdri viitor' qi firi trecut,'
umlraEele
de voiai qi cdile ferate. rnclusiv industri'e de amintiri pe o prispd care poate fi oriunde cici e acasd, gi"anu-
qi de jocuri de noroc. Era un studiu un
atit optimist lind prin'acel acasd orice deplasare a oricirei migralii.
(nimeni nu putea sd nu observe cd, firegte,
oamenii Opunindu:se agadar,. amorfi qi inepuizabili : Si inertd
continuau si facd tancuri cel pufin in aceeagi
mdsurA (dar decis[ si nu cedeze nimic), oriedrei deveniri Ei' ori-
ca gi hoteluri qi autobuze), cit inspirat, in care
citir cu cdrei aduceri aminte. La fel de u$ragiat[ 9i de indife-
savoare romanlele napolitane, piramidele
clin degert (Ei, rentd ca un. cer primiviratic, re-verberind de' soare' care
in fireascd legiturd, campaniile napoleoniene) *__ se pomeneste str6puns de forma insolitd a unui zepelin'
ii
plele din jungld (cu nelipsitele citate
din Malraux), in_ $i in timp ce ei pdlivrdgeau, din intunericul ceti-
cludea cu exactitate orariile aeropoartelor gi
flcea'sta- felat, lesut din umbre violacee qi albastre al p6$urii' 'se
tisticile salariilor personarului de la caite feraie
si.;";;i" i'.'i, solitar, un cavaler. Calul qi- armura ii erau negre'
:.: Seutul, imbricat in alb, firi armoarii, si viziera cobo-
* Teme la eare se opregte gi Faulkner.
** gi din paradis ritd, il fdceau perfeet anonim. Calul inainta maiestuos,
pa g!"ryrt.;i-6;i, m,ai adinc, in Infern.
$i inapoi, prin traeice )le -"il medifind pa{ge inainte de a-qi cobqri imensele,copite ln
tatul paradis. _ cei ale labiryntelor, spre
"i"i"auia zdpad6. Iar cavalerul, la rindul siu, pdrea cufundat in
I Ct)
t57
T
poiana, fdrd si:i
'..is€re, absent qi inaccesibil. Strdbdtu
atingi sau mdcar sd lase impresia ci i-ar percepe pe
toli cei adunali acolo, Ei se opri pe malul laculr'Li. spri-
jinit in lance, c:a intr-o frtirnoasd stampi romairticS.
Era desdvirEit cle frumos, emolionant in peisajui ireal,
in care luna ie;ise cu promptitudine. Trecuse printre
toate iscusitele capcane, printre trupi, viscole Ei irimere,
gi era aici, in ceasul in care nici un muritor nu ar fi
irebuit sd fie (sau, claci gralie cine gtie cirei proteclii
sau vitejii ajungea, putea cere orice, dorinla fiindu-i
implinitd). Numai ci el era acolo Ei nu cerea nimic.
Stdtea doar privind lacul, de dincolo de viziera aceea
care erai obligat sd. presupui ci ascunde un chip qi o
privire. $i Merlyn il privi cu un suris mulfumit; visS-
tor qi pulin admirativ, inainte de a le permite ielelor
sd incerce sd-i ispiteascl - tentativ5 oricum inutilS.
Nimic n-o sd-i opreascd s5 migreze qi sd tot mi-
-
gieze, sd distrugi totul $i si plece mai departe, spuse
intr-un tirziu Morgan the Fay, privind Ei ea silueta ne-
elintiti a cavalerului cu vergescu. Crezi c5 dacd-i ptti
istuia in loc de lance qi coir" un melou Ei-o umbrela o
sd se schimbe ceva ? ror, chiar claci ii iritd, clrag tuturor insd iremediabil
Dar era cu adevdrat frumos, a.$a negru pe fondul z5-
pezii, instrdinat gi inexplicabil. $i singur. Gheala ltis-
truitd ca oglinda unui patinoar ii reflecta silueta, aqa
cd acum pe malul lacului stdteau doi cavaleri, fiecerre
singtlr, Ei mai singur incd in pereche cu celSlalt, sepa.-
rali de fata lustruiti a ghelii.
Ce face acolo ? intrebd una dintre iele, care le-
-
nunlase s5-1 mai siciie.
" Admird iratura, sugerd caustic un spiridug: 'Pei-
-" i '":
sajul,adicd.
:'
158
* Is.i priveqte chipul, spus: Mo"rgan the-
Fali' Nu
. '
stuta c& un verdict intr-un tribunal' clar ql":"l,acela
g",r*"o, Ei plin de puteri mistqrioase il izold inci ma'
iur", uEu'.ci pind 9i lumina care cddea pe el pdrea altar
clecit in restul Poienii.
Iar Nlerlyn aprobS, qi imitind glasul unui .mare Poet
antic, le servi una dintre minunatele poveqti
care
"9
iG-" a" la acele lntruniri, 9i constituiau chiar punctul
ior cel pai plin de farmec' $i citeva ziniEoare-i",-"o:-
tume britone il acompaniari clin cliverse gusle
qi aliute
:5i atrte instrumente de ePoc6" . i
-'...Deasupra unui riu, ceala se ridicd' Cerr-rl se deso-
Jiclarizeazl cle suprafala proaspati gi piini de mis'care
gi
qi a
cle cletalii fermecdtoare a pSmintului - a riului
poienii * Ei de faptele ce se petrec acolo' Fapte
pe
care,'in definitiv' trebuie sd 1e ludm in considerare aEa
curn sint, episoade din drama untti personaj drag tutu-
pierciut.
Ca gi in alte imprejuriri la care am fdcut aluzie'
ca
intotcleauna in asemenea ocazii, e dimineald'
Da. Pare cloar un intetmezzo liric cu un solist' lntre
ltitea scene singeroase 9i entuziasmante, menit'e sd tim-
ple-privitorii de ,,mili qi. groaz6((, intre atitea fratricide'
tridari Ei rdzboaie troiene Ei carypanii in Egipt 'ii ire-
vocaLrile ierni ruse.
lln tinar se apropie c1e apa limpede a riului' Ei aerul
trri e fantastic, fiindca e str5in de toate in
jur. $i poate
r59
 cA acest gen de straniu, aerul acesta
al unei cAutdri fe_
brile qi melancolice dupi ceva asemdndtor siegi, trebuie
sd*l aibd fiinfele venite de pe o planetd strdind.
Se miEcd cu gralie -_ care nu e nici pe departe gra_
lia unei tulpini de volburd sau a unei pantere _- e illl_
mai gralia pufin artificiali Ei bipedd a unui exemplar
foarte tindr qi reuqit cle om. Dar privindu_I, ui{i cd
mersul e doar o ,,cddere corectat6.(. Chipul frumos (riegi,
firegte, fafd de chipul unei cimpii sau al unei poieni
sau numai al unui leu, e plat gi palid) ii e umbrit cie o
feliciti melancolie. Inutil sd agteptdm finalui ca s-i o
- e chipul
spunem unui solitar. Inainteazd spre apA,
surd la glasul gutural, atit de cu efort cleprins sit rit_
meze Ei sd pund nume, un glas, fireqte, inuman, fiindcd
e al unei nimfe qi care descoperd sonoritatea in stare
- singura pe care a invitat-o' la fe1 de trudnic cum igi
sd invoce melancolicul chip indrdgit, o descoperi cu ezi_
tare gi oarecum neincrezitor
- Nareis, Narcis... Cu
aceeaqi delicat6 spaimi cu care cineva incearcA sd scoale
o fiin{6 iubitd dar cam iresponsabild dintr-un somn slls_
pect
- sd nu uitdm cd orice somn e un rueeck_end in
tdr:imul mirific al mor{ii.
* Narcis...
Tindrul cu nume de floare ignori, insi, glasul acela
patetie qi stingaci in pronun{are, clar atit de extraorclr*ar
- glasul unui univers ce se trddeazi clin iubire. nc_
gindu-se.
TinSrul se opreEte pe malul riului gi priveEte in adin_
cul lui transparent pietrele cu reflexe de turcoaz, de por_
fird Ei de ambrd. Pegti trec reverberind in solzi lumina
qi proiectind pe prundiE umbre ca niEte lampioane cliine_
zegti. Din feeriea adincime transparentd, tinirulLri ii
surid doi ochi necunosculi, aclinci Ei melancolici. Umbrele
i60
peEtilor se tes in densitatea lor de topaz' Vintul incre{eqte
.rgo" ,tp""fa!a apei. Uncleva cintd o mierld''3
' ,",in apd sint eu(, igi spuse visltorul, ingenunr:hind cu
aceea$i gralie abruptd de fdpturd prea verticali' Ia un
pumn din apa tranclafirie, Ei chipul ii e acolo, in palme'
qi copacii par impregnati de o ndzuinli omeneasci spre
inAltimea qi fiarele ce trec ticute prin umbri la graniga
pdcfurii, vrdjite 9i speriate cle glasul acela care strigA
inc6, glasul nimfei, un glas care e al lor dar rosteqte lu-
crurl striine -_ par s6 aibd Ei ele ceva omenesc in curio-
zitatea lor fremitdtoare qi reticenti.
Iar pddurea cu glas cle nimfi slrigi numele lui' Pe
cer, norii se alungd tesind chipuri efemere 9i delicate'
cie o frumusele melancolicd 9i absurclS' $i nimfa le di
aceleagi nume, le cheamd cu aceeaqi clureroasi siiairisire'
invalase umbletul Mica Sirend...
__ Narcis...
speriat 9i
,,Eu sint pretutindeni, igi spune surprins,
{ericit, acloiescentul aplecat cleasupra apei' Eu sint'
desigirr, tnlsura tuturor acestor lucruri, care existe
pentru mine. Nu e nimic in lumea asta care sd nu se
rasfringa in mine gi in care chipul meu sI nu-qi fi pus
pecetea.s
Reflexele de topaz Ei porfiri Ei ambrd ale apei' tri-
gindu-l tot mai spre adinc, in timp ce eI cauti sd-qi sur-
princlS privirea Ei adev5rul printre increliturile undei,
coborind in api cum ar fi coborit in sine' ,,Nimic nu e
in afara mea", ii cintd singeie tindr, incdlzit de soare 9i
de. ginduri, in timp ce se apleacd tot mai mult s5 atingd
lurnina captivi in nimicul lunecdtor al apei' ,,Lttmea
sirrt eu... Timpul... qi timpul'..('
'- Iatd o Pas5re care Pare sd fie prezentd la cam tot ce se
r ntlBrPla.
I(il
 Peqtii se retrag sfioEi clin conul
pentru orice altceva decit propriul acerei priviri inchise aEternut-o pe a sa. Enigma unui matricid Ei a unei sinu-
de o iubire nu atit cie absurcld,
sdu reflex, incArcate cideri. L-a lntrebat despre acea fdpturd care se poate
t"*gi"a qi deja condam_ numi Oreste sau Narcis sau...
natii... "it
$i {iarele pddurii fac rrn pas mai aproape. $i Oedip, privind in oglinda acelei enigme qi intil-
rrintul se oprcgte, incremenin.l ca nind ochii teribili ai Sfinxului o siluetd sublire 9i
in
$i
-
finalul acestei scc.ne aparent ne'sernnate
sd pernritir oelutir r,,erticali qi insolentd, auritd de dogoarea privirii mon-
reroase, cind tindrul inldturd,
clar atit de du_ strului, s-a recunoscut qi a rdspuns zimbind, incd aproape
in sfirgit, dintre ef gi pro_ inconEtient de tot ce inlelegea' dar tocmai reuEind szr
pria-i imagine orice fdrimi de altcev]o,
impreuni Ei o atingc. 5{ se inleleagd :
cu ea spre a nu mai fi nimic qi
nimeni. Dar sint eu !
Glasul nimfei e singurul care mai -$i pdrea incd. inocenl cincl o spunea' Incd inocerrt
amintegte, qovJiilor,
nnmele acela rostit stingaci gi inutil. _ chiar cind a v6.zut aurul teribilei priviri pilind 9i inde-
pirtindu-se qi cind a inceput si simtl povara propriului
siu trttp apisindu-l, propriul contur inchis intre el 9i
ziua insoritd, intre el Ei peisajul verde 9i ocru Ei albastru
gi plin de vuietul indepdrtat al mdrii, qi incepind deja si
Nleriyn se intrerupe o clipd, ca sd priveascd inleleagd singurdtatea...
aurii, urcind cu aceeaEi grafie nepdsdtoare bt.rlele Aici glasul lui Merlyn, care devenise cald Ei nostalgic-
masa rdcoroasd a Ei frrtila in malitios qi poate chiar uEor ostil, se opri. Dar privindu-l
Earnpaniei. dar continud dupd un scurt pe cavalerul neclintit, dedublat de luciul ghelii, malilia
r5gaz, fdrd si Ie clea timp s{
5s desprindd cu torr-rl din
torpoarea povestirii de pe chip i se Eterse 9i el pdru iaraqi doar ugor curios
;
gi ugor admirativ.
,,Cind Oedip l-a
intiinit pe Sfinx. enigma cu care l_a
confruntat mdrelul monslrrl ltu a Are dreptul la o dorinld, spuse timid ziniqoara
fost cea clespre Cirin -
care incercase inutil s6-1 seduc5. Dacd a ajuns pind aici,
qi Abel, nici cea clespre flotrrea vietii,
regele travestit in pdstor. A fost
nici cea cle_spre acuma datina spune cd are dreptul la o dorin!5' $i daci
cloar despre fiin{a c:rre noi nu pdstrdm datinile, atunci cu ce ne mai deosebim de
inclei:drteazd totul din jurul ei pind
rdmine atit de .sin_
guri incit e inutil sd trdiascA nu_i oameni ?
moard spre a se uita din nou pe
ii rdmine ciecit sd NIai multe voci o suslinuri' Ei aproape aEteptai sd vezi
sine Ei a putea cum conturul cavalerului incepe sd se topeascii' imbr6-
Despre fiin{a care intoarce spatete "o"*qr*
riurilor, torertetror., liEat de lumind, sd devini Ei el translucid qi una cu cei
deqertului, vintului, fluturilor gi
ceiorlalte,.care r.efuzd clin jur, ca intr-o picturd vene{iand. $i toate geniile smulse
sd le asculte glasurile gi_gi aude doar
cuvinte articulate intimpldtor in ci'tecul
d.;ri-p;";;;; de la distracliile 1or priveau aqteptind sd asiste la aceasta
Fiinfa aceea oarhi la frumu."t*" ,l;; lor i'fi'it. minune.
J;;';; ::I"; Et nu-Ei doreEte asta, spuse NIerlyn.
162
-
163
 ,.:t: r- *,,* . ) :. r jt I ,,.1 .,.. , , : Ilprivi:, cercetdtor ^ Ei pulin insolent pe Autor, Si, pe
privind in fundul halbei
- Uite, spuse Actorul cot-nic,
de parcd tocmai ar fi deseoperit acolo ceva foarte prelios.
'Tolir'$indacii Sqtia au tuli.t-d in gdurile lor. (Deasupra la-
cultii ,vintul se',fdcuse amenihldtor qi rindunelele zburau
ifoarte jos, qi:o fatd de rnasb f,usese smulsS de vint, care
gi-ordisputa actrm ea intr-iln baiet comic, cu un chelner.
I)ar oamenii continuau sd soseasc5, cu figurile transpirate,
hdmesite de un pic de rdcoqre Ei de o bere rece.) Vezi,
asta.i. Ginciacii ptiu cind e tiilnpui s-o tulelti acasd. Gin-
diicii SEtia triiesc chier-ca-ntr-o picturi veneliand. Simt
eind vine iarna, sirqt cind vine vara, Ei tot aEa.
Imita perfect vocea Autorului, care la rindul sdu imi-
tase grozav vocea lui Merlyn,'imitindu-I pe Homer.., :$i
imita' clr rd€S.ivirqire qi licdrirea aceea jucSuqd din"ocirii
lui Durandal, lacul insugi pdrind sd-i"ironizeze'pe to{i cei
6s,:fatd'prln ochii lui. PriVi cu ochii aceia care rdspin-
deau parfum de mil rdscolit qi de ape in miqcare, fa{a
de masd'caie zbulda in vlnt, gi fala d,e masd se fieqcdi gi
se'l5sd prin36 de ospdtar, eare o impdturi qi dispdru cu
ea in restaurant.
1{'1 .
'; Ma mir cd iiu te apuci sd ne romaniezi qi'povestea
deoclatd batjocoritor, dar cu un ton
!Y,i"""t Erie,''f spuse
fgalte, monden Ei plictisit, gi acum chiar te intrebai pe
cine imit5. Ecologia asta e o chestie mare, ce mai...
Mai cerurd cfte o bere, degi vintul se intelea dar,
fond, eilclriar nu nimic impdrlit - '
el.
in, aveau de cu
, -. Imi place groTav Merl"yn dstq, spuse dupi un timp
tlptqrul comic, decis,sd. intre in joc, Dar cred cd l-aE pre-
fera,pe lngrijitorul,cle zi, Agta rol !
* Trimiterea e ,la gnul dn studiil,e lui Commoner,
poluare
- referitor la asasiharea lacului Erie.
164
urm6, scobindu-se intre incisivi cu unghia degetu-lui mic'
sugeri cu glas mieros Ei batjocoritor : ; '.
: Sau pe tine. " i
Da,r deveni imqdiat foarte,serios, dacd nu qhiar pulin
speriat, stind cu clegetul in aer; intr-un final de gest oa-
recurn lipsit de aplomb, iar Autorul aprobS ginclitor, qi
ochii lui st'r61uceau ca totdeauna.
**a
Ur:eori, spuse Homer, am nostalgia tdcerii"'
--
Privea concentrat -,si fdrd tel fumul drept, pur Ei ab-
stract care nu reprezenta nimic. Care nu era decit atit -
o quvild de fum urcind in cer...
Poate ci se simleaU cu totii strimtora{i in haina rigidi
a unui scenariu alegoric. Poate ci simleau nostalgia im-
perioasi a ndvalnicei lor libertdti, in afara oricdrui loc
iau timp sau fiin{e. Poate cd totul era de fapt prea greoi
,1i prea rece qi prea exterior pentru a prinde mdcar Ei cel
:
mai palid reflex al 1or.
in foncl, toati alegoria asta ? - in-
Cui ii fotoseqte,
-
trebd Regizorul, stringind lingurila intre degetele lui fru-
moase cle intelectuai 5i invirtind-o in cafea'
Sentimentul neputinlei ii ficea chipul cenuEiu' A1 ne-
putinlei de a da o unitate, o coeren!6 tuturor acelor fapte
despre
;i replici.
I t-'5
 Cui foloseqte toatd vorbiria asta ? Toate ilttmina-
-
{iile astea qi balerinele care fac piruete, fac opturi, fac"'
Toate cuvintele astea ?
Autorul stltea ldbirlat peste birou cu coatele desfi"
cute larg, cu birbia in pumni, gi privea pe ferqastrd o
maqina care sp6la strdzile. sentimentul neputinfei'ii statea
qi lui in glt. 1l amira qi pe el. Degi ochii continuau sd-i
fie la fel de demonici, incit te aqteptai ca sttb incidenla
privirii lui obiectele sd se ridice in viizduh Ei sd pluteascd,
pungile de plastic sd se infoaie 9i si devini pinze Ce co-
rabie qi gospodinele incdrcate cu provizii Ei obiecte cas-
nice si devini brusc permeabile la poezie, la sensuL unei
alegorii... Permeabile la cuvinte...
Da. Ochii lui pireau incd in stare de toate astea'
Citeodatd, spuse privind o gospodini oarecare o
cu
-
punga ei plini de cutnpirituri, am nostalgia tdcerii' A;
vrea sd pot jura cd o sA tac. Ag vrea sd md fi ndscut fdrd
capacitatea de a invSla o limbi. Sau inainte ca vorbele
sd fi fost nSscocite.
Numai c5, in ce-I privea pe el, ntl era chiar sir-rcer'
pe urmi, rinji fdrd chef cel51a1t, ce-am mai face
-9i
in lungile seri de iarnd ?
Amintirea, spuse Autorul, fdri nici o legIturd, e
-
pentru cei care au uitat. **
***
... ._
S-a mai scurs un interval, spuse meditativ dar
gi cu oarecare surescitare unul dintre cei Patru reunili
sub pini.
* Aveq impresia cd de fapt citeazd pe cineva
** De data asta cita cu certitudine pe cineva.
166
Fumul urca vertical, ca tras cu rigla, Ei transparent ca
niciodatS. Mirosul dens al zdpezii viitoare plutea deasupra
curlii Ei un cird de ciori fluturl anunllnd cu mari cron-
canituri vintul de miazdnoaPte.
Dincolo de zidul albastru-spdlScit huruiau camicane'
autobuze, qi zumzdia o mullime freneticS.
Cel care vorbise asculta absorbit muzica abruptd a
strlzilor animate, a strdzilor piine de rumoarea vielii
anarhice, intimplStoare Ei minunate. Zimbetul ii plutea
pe chip la fel c1e impalpabil clar de prezent ca $i zdpada
a cdrei presimlire umplea atmosfera.
-_ I\{d-ntreb la ce s-au mai gindit acuma' Ce-or sd
rnai facd de data asta.
Tindrul romantic, care semina mai curind a erou'
privea cu invidie zborul ciorilor, qi pe chipul lui se deci-
serd sd cadd primii fulgi. Poate cd norii cdldtori, intil-
nind nizuinla aeelei priviri, iqi recunoscuserd sufletul
)or vagabond in ochii indreptali spre cer qi ii trimiseri
;Lcest semn.
Fulgii aveau forme de brazi, cle flori qi de stelule, Ei
pentru cei care puteau sd-i audd, cintau in zbor un cintec
r,:<trem de delicat, de fragil Ei de sdrbdtoresc.
Ciorile ocolird coloana de fum qi dispdrur5.
.'- Ce fac totdeauna cu asemenea priiejuri. O s6rb5*
loare. E un pret frumos, poate cel mai frumos, ca si de-
,"'ind maiin{elePli.
Bdlrinul Poet se infd9urf, rrai bine in halatul de cu-
Ioare ce;ruEie pe care strdlucea modestul ecuson cu ini-
rialele OLIMP.
-- Ce fac intotc',eauna, repetd, qin de data asta, in
gla*
'ril h.ri rdbufni ceva trltfaE 5i eroic, ceva din neuitaiele
I (;7
cadente, Ei pinii tresdrird fluturindu-Ei
coamele ca o her-
ghelie de cai la primul trosnet al unei avalanEe.
- O, de data asta o vor face cu multd pomp5 ! Du-
randal iEi aprinse pipa (care purta, ca pe o decora{ie ex-
travagantd, un numdr de inventar al unuia dintre marile
muzee). Nu se impiedicl ei de mdrunliguri' De data asta
o sd se ocupe de toate faimosul nostru l\utor, 9i zdu dacA
puteau gdsi pe cineva mai potrivit. AEa cd n-o sd lip-
seascd chiar nimic, dupi cite il cl-lnosc eu (un tip ci: arn-
bilii universaie !). Focuri de artificii, cintdreli ia modd
(trebuie sd faci pe plac publicului, dacd vrei s5-1 duci ct-t
zihirelul cdtre ceva cit de cit important). Balet pe gheat6'
$i o paradi a vecletelor interpretind marile personalitd{i
ale culturii universale (Socrate, Dante, Solomou Ei aqa
mai cteparte). Cu globuri terestre care se invirt Ei, ca fond
sonor, mesajul nedescifrat de pe o stea clin alti gaiaxie.
Iar in final o piesi a lui insuEi. Piesa aia grozavi ctl
-
care ne bate la cap bunul nostru prieten, ingrijitcrul cle
zi. O piesd care se petrece intr-ttn azil mai special... O
piesi care se cheamd OLIMP.
-- Ca totdeauna, spuse din nott rece qi ironic Homer.
-* Tu ai destulS experienta, repiicd cu gentilele I)u-
randal.
Ingrijitorul de zi, interveni ctt ironietsi simpetie
-
tindrul cel visdtor, ne pregdteEte un bracl. A poieit siilgr-ti
stelule gi tot felul de alte fleacuri Ei a sustras ciieva
efecte ,si miracole minore clin depozit. N-aE spitne cd nr-l
a dat clovadd de curaj. De curaj, repetd ginditor.
In fond, gtie foarte bine cle sdrbdtoare.
-'
O, da, dar sperd ca pind la urmd sd nu ne clltcem.
Sperd asta.
168
...Ninsoarea, la inceput delicatA gi evocatoare, nin-
soarea ca promisiunea unei noi copildrii, devenise asprd.
\/intul o viscolea, o rotea in jurul iSmpilor de neon, o
spulbera in virtejuri anarhice, qi prin textura ei nduci-
toare siluetele trecdtorilor se decupau grotesc, intr-o agi-
ttrlie de haine qi de gesturi.
Cei doi prieteni se strecurau gi ei prin aceast6 nin-
soare qi induiogdtoare qi rrrdqmaqd, cu bra{ele pline cle
pungi cu mincare, cu tot felul cle delicatese, fiindci se
cluceau sd petreaci undeva, intr-un cerc restrins, o seari
cle sfirqit de sdptdminS.
asta, spuse vechea noastri cunoEtin{i, Ac-
-' Zdpada
tortrl. Zdpada asta..., dar nu mai continud.
-NIe [pseam bucuros- de chestia asta, se hlizi celi-
lalt,- Comicul, aranjindu-Ei in brale mai bine pungile, din
c;are tot incerca si cadd un borcdnel cu castrave{i.
Dar din felul cum igi 15sa obrazul biciuit de vint, in-
gustindu-Ei ochii insolenli de vulpoi, reieEea mai curind
o bucurie fremdtitoare qi abia stdpinitd.
Siluetele grdbite ale trecdtorilor se agitau pe lingd ei,
(--a un balet de fundal. Treceau autobuze qi limuzine, Ei
intr-o fulgerare de lumind puteai zdri cite-un chip, de-
lupat din intunericul bintuit de fulgi, de fantome de amin-
lriri Ei cle glasuri fdrimifate. Borcdnelul de castraveli iqi
rlidea toatd osteneala sd ajungd pe asfalt.
-- Zdpada asta..., murmurd Actorul numai pentru el.
Amintirile ii stringeau gitul' Amintiri fdcute din re-
proEuri gi nostalgii 9i bucurii ascufite, sfredelitoare, a$a
< rrm sint bucuriile in copildrie. Atmosfera oraqului era o
presimtire a sdrbdtorilor. O atmosferd imbitdtoare, dulce
ti crincenS, dulce Ei neiertStoare, care-fi rupea sufletul
irr bucd{i.
ilill
 Du-te-n... md-ta ! iEi apostrofii Comicul borcanelul
-
cu castravefi. Repetiliile astea m-au innebunit, spuse pe
acelagi ton zeflemist Ei agresiv. Toli sint nebuni' $i en
sint nebun, de bund seami.
spuse cu un ton de confesiune uimitd Ei amard Actorul'
Mi-am dorit dintotdeauna asta. Aproape pot si spun cd
am copil5rit pentru asta.'i' Dar acuma a$ da orice si nu
trebuiascd sd o fac...
Vintul ii smulse cuvintele 9i le duse undeva, aiurea,
undeva unde nu mai aveau nici un sens. Dar Actorul Co-
mic le altzise qi era, in sinea lui, cle acord cu asta' Numai
cd rise, ii clddu un ghiont amical meditativului sdu prieten
qi spuse :
_- Te cred, te crecl. -_ cll Lln aer indolent Ei superfi-
cial (dar gi lui i se fdcea uneori fricd).
Miroase a sbrbdtoare, mai spuse dupb un timp'
- rrn ghioc veritabil, irizat in alb, galben palid qi tranda-
adulmecind cu nasul in vintul iernatic.
O vitrini cdptuEiti cu oglinzi le reflecti chipurile in-
ghelate, care p6reau vesele, qi siluetele sprintene de bir-
bali tineri. Vitrina era decoratd cu imagini de iarni sti-
lizate, intre care se prelingeau citeva guleraEe de bland
scumpS. Era o vitrinir a unui magazin de lux'
A sdrbitoare, ingind Actorul, 9i amintirile, irnple-
-
tite cu vintul, ii rdvdgird barba' care evoca un personaj
din epoca elisabetand.
... asdrbitoare..., qi se sim{i desfdcut cu brutalitate,
-
rupt de un trecut iremediabil pierdut 9i care nu mai putea
sd-i apartind, clegi el insuqi se sim{ea la trecut' ln trecut'
Trecut. Insi un alt trecut din care putea incerca sd-gi
aminteascS altceva, iar aceste sfiqietoare amintiri ime-
diate, ale copildriei qi tinerelii lui, il trigeau inutil 9i c.lu-
reros inspre ele.
* Muqtele, qi toate celelalte'
170
*- Sdrbdtorile astea..., clar restul replicii se pierdu
rrr viscol, qi ei se indepdrtard Ei dispiruri dupi col{,gi
ru se mai auzi in stradl decit o injurdturd amicald,
:rtlresaid. borcdnelului cu castraveti, qi bufnitura lui in-
l'trnclatd cind iqi realizd destinul ajungind pe asfait, qi
rrumai el rdmase (pini la prirnul tur al gunoierilor) sl
rrminteascd trecerea celor cloi actori pe strdzile acelea
irintuite de atmosfera sdrbitorilor qi de amintiri (e1,
:rlcind in stradd cu aerul acela de disperare rece, aban-
rlonatd qi inutiid, pe care iI au doar obiectele distruse-
[In aer mai imperativ decit al oricirei fiinle murltoare)-
ln Anului Nou, insd, bradul'r' acoperit cu ste-
noaptea
lu{e modeste Ei inutil poleite, cu citeva lumin6ri Ei cu
tiriu, strijui singur hoLul pustiu qi nencdlzit.
Lumindrile arserd pind la suporturi, cele citeva
cfecte se produserl cu conEtiinciozitate in mica Ei pil-
lriitoarea lor lumin6, Ei ghiocul spuse ticerii una dintre
poveStile inedite ale mdrii.
Cincl insi, in chiar clipa (insesizabili pentru orice
rnuritor) a schimbdrii anului, din miezul ghiocului iz-
vori cintecul unei sirene, clincolo, in virtejul sdrbdtonii,
toate incremeniri pentru scurtul rdgaz cit le atinse
lglarsul acela. Muzica orchestrelot de iazz se inchegd ca
rrrr cub de cristal. Dansatoarele pe ghea!5 rimaseri sus-
punclate in aer in pozilii incredibile. Jongleurii incre-
rrrcnird ca o frizd ornamentald, iar parada vedetelor ce
inlcrpr:etau marile personaje se opri Ei ea, interprelii
'r' Darul temerar Prin care lngrijitorul de zi incercase s{-qi
, r'itc destinul.
l/l
 ilumina{i de focurile de artificii incununincl compozi{ia
cu grava simetrie a unui cor antic. $i marelia lor umpiu
inirnile, cdci in scurtr-rl rdgaz cit e atins de un gias cie
.i - . i
sirend, orice simulacrr.r devine realitate.
Pe urm5, giasul acela in care stau incifrate cirdrile
atitor posibile ;i mereu ignorate reintoarceri tAcu" Totul,
in afara actorilor *, reintri in firesc.
$i, amesteca{i in mulfiine, ronlAincl pricomigdale Ei
arahide, sau cu cite o inghelatd prelingindu-1i-se pe
degete, Nemuritorii se ldsar6 gi ei contaminali cje fre-
nezia mulfimii, iar pentru scurtul rdgaz cit ii atinse
glasul sirenei, devenird, cu toatd puterea clorinlei lor,
muritori. $i admirard gi ei, mu!i, cr-r sr_rfletul la gurir,
marile chipuri incrernenite in diclactica 1or clefilare, pe
un podiurn transparent, in cai'e se desfdsurau (increme-
nite acum gi ele) scene cle dragoste gi cle l:6tilii.
Dupd care se agitard toatd noaptea, indopindu-se
cu cirndciori, cu bduturi rdcoritoare qi cu dulciuri, su_
fllnd in fluiere de turti dulce cu chipuri primitive de
pdsdri qi de animale, gi trdgind cu ochiui clupa frumoi..-
sele pulin cam cherchelite, in rochli gocante, gi c.lre
atita agtept o pri-rire mai lungd ca si se aprincld
ca niEte artificii. - liirle intimpldtoare sunau OLIMP. Un ins scund, per-
$i odati cu zorii se inioarserl plini cle voie br,rni,
cherchelifi qi ei, cam mototolifi qi cam transpirali, clar.,
in fond, intr-o procesiune ametitoare, care-i ldsd pe
toli cei ce se agitau pe strlzi la ora aceea, sA se simtd
cu sufletul imbdtat gi intors pe dos qi plin de dorin{e
neldmurite dar imperioase gi strdlucitoare. $i clupd ce
* Numai ei nu aveau sd poatd uita ce fuseserl pentru
imensa povard a unei cripe. $i-mai
aveau sd. alerge de atunci' toatd
via-la ,dypd o clipd similaid, in oare sd se poitd ,gf"ai,-ir, "r"_
-u""u"
reolali dg uJr prestigiu aproape. inspdimintdtor si misteriol,
:1 se piardd cu to{ii in Slorie, din ce in ce mai inaccesibili.
Sd se piardd in glorie, $i, pind la urmd, fireste, in ;;;t;, --'
172
,li:rpilrurd in spatele uSii pe care o cunoagtem deja atit
,1,' l;ine, strhzile rdmaserd insutit mai pustii, de parcd
li)ti chefliii, qi tiribombele cdlcate in picioare Ei afigeie
rrrpte, qi armoniul delicat gi anacronic al unei asociatii
u;rrec&r€r care lupta zadarnic pentru respectarea moralei
'.r pentru binele public, sd pard mai moarte gi mai inu-
lilc clecit decorurile dintr-un teatru dupd o premieri.
Tot personalul il privi pe ingrijitorul cle zi cu un
';oi cle spaimi gi de desoiidarizare, clar qi cle respect,
, incl cineva anun{6 cu glas funerar :
Te cheamd directorul !
-Directorul !
E clrept ci iI vedeau clestul de des pe coridoare qi
rrrreori chiar ficea inspeclii la bucdtdrie qi la birourile
:rrlrniriistrafiei (niciodat6 in saioanele pensionarilor, sall
irr spaliul de sub pini, unde se clepdnau atitea aventuri).
l)irectorul instituliei cu numele pompos ale cdrui ini-
:;rrilsi\'. cu ochelari cu rame de o!el, cu. mers neauzitgi
lr,stiiri volubiie.
Dar in cabinetul lui nu fusese cle multa vreme che-
rn;r[, nimeni. Nimeni r-le care sd-gi fi putut aminti per-
'riririul actual. Circulau, firegte, legende care-!i ficeau
l,iclea cle gdin5, despre urrii care fuseserl chema{i la el
rlt'mult, in timpuri pe care, slavi Domnuh.ti, ei nu le
,r[)ucaS€rd. Scene ca-n filmeie lui Hitchock. 9i, ca de pe
lrrrnea cealaltd, nici unul nu revenise printre colegi si
l,orrt'steascd exact ce insemnatt acele confruntdri clupd
ir:,:r loe care Scria DireCtor.
I /.|
 AEa cd toti il privird in lngrijitorul de zi cu spaima
desolidarizarea de care vorbeam, cu regret gi cu
Ei
cleferenla impicluitoare cu care se priveqte cineva
despre care se qtie precis ci nu va mai fi revizut nicio-
dat6 despre morli numai bine. Dar qi cu un grdunte
-
de gratitudine qi de protest, in timp ce el inainta qleam-
pit ca de obicei, dar deja cu o anuure prestanfi, cu un
inceput de rigiditate in zona qalelor, rigiditate care-i
iradia de-a lungul qirei spindrii, Ei cind intrd pe uqd,
cei care se buluceau la capitul culoarului curioEi qi
compitimitori, vdzurd dispdrind o persoani care li se
piru strdinS.
$i cumetrele gurege, care ii spilau cu detergenli qi
li qtergeau cu cirpa pagii presirafi pe culoar, il privird
cu admirafie, gugotind nam gtiut dintotdeauna cd ista
nu-i fitecine, un pr6pidit ca oricare altul( aga ci
atunci cind uga se inchise in urma lui, cel- pufin in
amintirea celor ce-l vS.zuserd dispirind, nu mai avea
mare lueru din personajul gters, in costum uzat de blue-
jeans, gi care-qi tirqiia picioarele pe unde r.oiai $i pe
unde nu voiai, ci, invdluit intr-o mdreald suflare in-
ghefatd, devenise deja un personaj, o silueti impodo-
bitd cu toate accesoriile teatrale ale legendei (inclusiv
costumul adecvat).
Directorul aqteptindu-l cu aerul lui malefic-inofen-
siv de personaj de Hitchock gi cu dosarul eu toate aba-
terile lui comise sau numai pldnuite, cu toate secretele
lui vise nempdrtdgite nimdnui, cu intrebdrile pe care
qi le punea gi cu incd multe alte fapte, proiecte qi
ginduri qi miraje subeongtiente despre care afla cu ui-
mire c6-i aparfin. Privindu,l de dupd :malginile acelui
dosar cu ochii oarecum blajini (Ei fdrn si-l deschidi sau
si eomenteze), spunindu-i doar ce are de fdcut.
:
774
Nu e o pedeapse. E o simpli indatorire de ser-
-
vlciu (ori o indatorire de serviciu nu se comenteazd).
E absolut normal sE o indeplineqti tu. E datoria ta.
Ingrijitorut de zi intrebindu-se ,,de ce naiba nu spune
desiinul ?(..Datoria. Asta suna a teatru elasic francez.
Strimbfr' din nas (cu un :gest 'specific :Actorului Comic),
fiindci nu e cine gtie ce plicere si te sim{i Andromaga,
sau Dofia Ximena. Era furios. Era revoltat. $i ii era,
poate, fricd. Dar nu era'lag. Nu s-ar fi putut spune ata
eeva , clespre 'el. Ii era fric5, prea bine, dar asta nu-X
putea impiedica sd...
Trebuia, cu alte'cuvinte, s6-i facd s5 dispard pe to{i.
Pe Durandal Ei pi Bdtrinul Orb qi pe toli ceilalli ale
cdroi nume exacte erau trecute pe diverse fiqe inqirate
pe cliverse vergele de slrmi, intr-un fiqier (Ei nu ci
acelea ar fi fost numele adevirate, cici aqa ceva nu
poli lncercui in perimetrul unui nume 9i nici un nume
nu le poate epuiza adevdrul). Dar figele ln cauzi se
aflau in figierele respective Si ei se aflau, oricum,
aeolo, in clddirea albastru-cenugiu-murdar, pe scauneie
lor pe rotile.',O mic6 impunslturd ln bra!, cu o seringd
oarecare arrni anonim6, cu aspect inofensiv -- qi
-
dispireau din acel OLIMP de pe o stradd oarecare' a
oragului nenominalizat unde se petrec toate bele de
mai de sus (qi ce importanli poate avea un nume de
oraq, intr-o ficliune ?), pentru a migra, desigur, intr-un
alt OLIMP..., dar asta era deja ceva mult prea indepdr-
tat qi care nu putea interesa pe un anonim Ingrijitor
de zi.
LuI agadar cutia cu seringi *, cu multi indiferenld,
sigur pe el, qi fird vreun comentariu, strlmbind doar din
* Lud deci cutia cu seringi, un obiect oaie.care, nici 4ai
bun, nici mai rdu decit ghemul Ariadnei, ,sau decit oricare altul
menit sd marcheze un drum de intoarcere qi un pact
L75
 nasul de vulpoi, gi pe cind ieqea, celdlalt se relaxi in
spatele biroului, qi, cu gestul firesc cu care cineva Ei-ar
scoate proteza dentarS, care-l siciie, qi o pune intr-un
pahar, atunci cind s-a terminat o viz!15, iEi scoase qi el
chipul, qi rdmase in intirnitate cu propriul sAu chip,
unul pe care nu-I putea cunoagte, fireEte, nimeni, cici
asemenea lucruri nu sint clgstinate spre a fi vlzute.
Degi, poate mai corect e de spus c5 privirea nu e des-
tinatd pentru a le vedea. Se gindi pre! de-o secundii
dacd nu s-a inqelat cumva. Dar, in fond, rolul lui era
indeplinit, aEa cd uitd acest gind.
...Bdtrinul Aed era primul la care intri ingrijitonrl
de zi, gi acum nu mai avea aerul acela Eters gi complice,
cu care apdrea de obicei spunind ,rv-am adus cafeaua(("
EI il aqtepta liniEtit, qi, ca niciodati de cind lngri-
jitorul de zi qi-I amintea, nu purta halatul pensiunii ci
o haind din 1in5, care mirosea a mare, a praf qi a rnirt.
Pe pat zd.cea o mascl de carnaval gi o inimioarS de
turtd dulce qi Poetul avea un aer solemn.
sd plecali ! spuse Ingrijitorr.rl cle zi, au-
- Trebuie
toritar qi rece. Cu tofii. Imi iau eu intreaga rdspundere.
(Ardta cam ca un erou din serialele americane, un eroll
cle comando, sau aga ceva.)
-. De luat ai sd !i-o iei, in adevdr. Dar acum fd-!i
totuEi datoria.
__ Datoria ? izbucni in ris, gindindu-se in treacdt
la Andromaca qi- la Cid. Chiar crezi ci. md poate ceva
obliga sd o fac ? Si nu-!i inchipui cd nu vd pot scoate
de aici. M-am gindit la asta mai de mult. De destuld
vreme. Vreme, repetd. Cel pulin destul de demult
pentru mine. AEa ci nu m-au luat chiar pe nepregitite.
lnainte chiar de a bdnui ce vor s5 facd. Fiindcd locul
t'ostru e..., aici ezit5, fulgerat de o indoiald. Era o afir-
malie cu prea multe implicafii. Ezitd aqadar, dar f6rd
776
:ta-,!i piardd aerul ferm, aerul acela deja oarecum aro-
girnt, gi intr-un fel de care doar interlocutorul lui
i;i putea -da seama superb.
-
Foetul negd din cap cu rdbdare. Era greu s5-i faci
r;ir-nteleagd. $i bdiatul dsta nu se bucurase de sprijinul
vreunui vrdjitor, sau mdcar al unui centaur. Sau mdcar
;rl vreunei insecte speciaiizate in inilieri.
tri explicd, deci, cu multi rdbdare istoria cu Sfinxul,
istorie care de altfel ntt pdru s5-1 impresioneze din cale
irfarS.
Exist5 totcleauna un mocl cle a prelua povara.
- mai spuse iritat de faptul cd trebuie si faci
Oa.n'renii,
o a-cemenea precizare, oamenii ii omoard intotcleauna
pe Zei*.
ii siti pind ia urmd si o facd, fiindcd el era chiar
in stare si sileascd pe oricine sd fac6 ce voia ei. il sili
la asta. $i cam aga se intimpli peste tot.
l{umai Poetul cel bdlan, care-l aEtepta fr-rmindtt-Ei
linigtit trabucul, aqezat picior peste picior intr-o pozd
grafioasd Ei r-rEor afectatd, gi imbricat intr-un foarte
clegant costum al anilor '20, iL consolS euigmatic ;
$tii bine ci asta se ii-itirnpiit cloar pent:'i.r tine. E
-
rrumai o aparen!5. Una din etapele se intrerupse
insd, iqi scuturd scrumul pe covor Ei reiud ginditor. Eu
ir-rsnrni am fdcut-o, Ei clestul de temeinic, crecle-ma.
,,Otrava, gtreangul Ei pumnaiul...((, declami cabotin 9i
rr;trratic (sau poate trist). Cam asta ar fi. lie !i se in-
limplA asta, repetd inainte de a-l 15sa singur in camera
irrgustd gi clreptunghiulard ca un cogciug de mai multe
Iocuri.
' Repticd, desigur, oarecum ambigui 9i problematicd, fiindcd
lirusese pe Nemuritori, ci pe Zei.
ttl
 Inutil sd-l urmirim intrind Ei ieEind in camere
Ei
repetindu-qi tot mai prompt micul gest ucigaq.
,,Datoria(' ii ocupS toatd ziua. $i poate un timp mult
rnai 1ung, un timp nedefinit.
Existd un mod de a primi povara, igi spuse intr-nn
iirziu lngrijitorul de zi, privincl pe fereastrd pinii al-
bagtri gi fumul care se clestrdma intr-o ceald fdrd icien-
titate, dar in care eI vdzu zbdtindu*se frenetic sub soare
un lan de rapifa. It visii cu o intensitate copleEitoare,
stind in camera cu miros de spital, qi cu miinile ir:ctreq-
tate pe marginea unui pat de metal vopsit in alb.
Ai de gincl si incluzi qi scena asta in spectac,:l'/
-Regizorul se trdgea ner\ros de papillotz-r-rl negn-r" Era
- afectat decit voia s-o arate. Succesul nu-l fdcr,lse
mai
sf, pari mai sigur pe el. Dimpotrivd. Sim{ea cum c?va
ii scapd, cd. se petrec lucruri peste capul lui. Ci nLi rnai
poate controla grani{ele unei ficliuni in care se trezise
inclus.
Prinsd intr-o coioana de maEini, in gituirea lillei
Sosele demodate, limuzina lui mare Ei puternicd se do-
i'edea tctal inutild. Iar eI clevenise un pachet de nerr.i.
Toatd agitalia cn spectacolul, tot succesul (md rog, aici
partenerul sdu, Autorul, previzuse perfect, fusese !-ln
succes nesperat) __ gi pac, in plind noapte, telefon'_rl
despre un accident care poate nu era chiar acciderrt ci
doar un gest nebunesc -- gi Actorul, cel care dusese in
bund parte spectacolul in spinare, interpretind Marile
Figuri, pe cei mai de seamd dintre Nemuritori ciis-
-
178
p:irrrse. Aciicd, m6 rog, fusese proiectat intr-un stilp' Ei
( u asta basta. Proiectat lntr-un stiip pe Sosea'
_. Habar n-am' mlrii Autorul, pe care hainele negre
lcLrgeau, paradoxal, s5-1 faci s6 arate inci qi rnai
gras'
llabar n-am. Despre ce spectacol vorbeEti ?
Celd1alt injurind murdar, grdbit qi in surdind'
tavlaEina porni, in sfirgit, croindu-Ei drum spre
o
chiar sd prindd oarecare
slracli mai larga 9i reuEind
vitezS.
Afigui cu marele spectacol fusese provizoritt coborii'
Chipul Actorului care' cu barbiEon Ei peruc6, semina
atit de bine cu un poet elisabetan avea si fie inlocuit
cu altul, tlupd un scurt timp. (Foindu-se pe banchetS, in
irutcrnobilul lui luxos, Regizorul nu se putea impiedica
szi-i treaci in revistd pe cei care l-ar fi putut' even-
l,rral inlocui. Urma s5 aibd loc, fireqte, un concurs')
Avea sd fie inlocuit, aEadar, cu altul' Poate la fel de
lascinant. Poate chiar mai capabil si stirneasc6 delirui
publicultri. Dar acela nu avea s6 mai apard niciodatd'
Citeva pelicule de film, citeva prim-planuri luate
r:hiar in seara premierei, aveau sd-i mai poarte efigia
indr5znea!5 a. profilului, privirea neliniEtiti Ei gravd' $i
rveau sd-l mai admire un timp spectatori rafinali care
nu uitS marile succese. $i poate, in cine qtie ce grupaj
irntologic, aveau sd-l mai revadd cu nostalgie 9i ttnii
spectatori banali, spectatori pentru care chipul lui va
declanEa arnintirea tinerefii. Chipul 1ui la fel de impor-
tunt pentru drumul sinuos al memoriei ca qi gustul fad
rrl unei prijiturele servite la ceai."
La acea ord putea fi inc6 vdzut in sala teatrului'
intre coroane cu texte patetice Ei buchete de flori albe
I 70:
 ]_ 9n chip alb qi rece, ca din material sintetic, o spl.en-
didd mascd cu fruntea boltitd, cu nas taios
cu umbre viorii sub genele inci mdtdsoase.iiO"b;;;;,**"a
incadratd de pdrui buciat qi de barba
aramd(6,
,,"" o poao#;;
Pe timpld, lingd firul inmdrmurit al unei artere, o
o musci verde gi strdJucitoare s-a oprit ca o agrafd de
smarald. Cineva din asistenli incearcd s_o alunge.
Ea re-
vine tenace, implacabild ca orice muscd.
Re'gizorul, cu intuilia lui profesionald, vede in lupta
asta surdd cu musca, la catafalcul unei veclete,
o scend
de un comic grandios. Risul ii ,zguduie *j",rrrt"l"t"
fdrd a rdbufni. ClocoteEte in el, gi Cegizorut igi treie
u
nu gtiu cita oard batista peste fa!d, ascunzindu_Ei gura
Ei ochii.
Autorul vede insd aici cu totul 'altceva. Greoi gi
imens, iqi face loc printre prieteni, rude
Ei acimiratori.
N-a trecut prea mult timp de cind a spus privind chipul
(acum definitiv inchis asupri-Ei)
,Asta face cit tot res_
tul. Pe dsta fine-l bine ! E un ACTOR(.. Cine i_ar fi
putut reline ? Vand qi uEuraticd ambifie, vand. infumu_
rare omeneascd. Fiindcd, uite, el fdcuse un gest simplu
qi la-ndemind, un gdst cufundat, pentru totdeauna in
mister
- fiindcd
o apdsare
cine Etie dacd fusese voit sau nu ? _
pe accelerator, care a rupt vraja efemerei
sale prezenfe. (Unul clintre cei care nu suportaserd bon_
fruntarea cu grandoarea modelului interpretat ? Unul
care-qi confundase destinul cu al modelului aceluia ?)
Un ACTOR. Da. Fusese asta din plin.
fnterzice cu un gest majestuos agitalia cleclanqat[ cle
rizboitii cu musca. Regizorul se reculege qi el cla_
Ei
tirrd din cap energic Ei mustrdtor :
,Nu vd e rugine ?
Ce-i asta ? O comedie cu Stan Ei Bran ? Un gag ? Terrni_
nali !s
180
l--
Acum .nq se mai aude decit muzica, discreti, de
buni calitate. Din cind in cind scapdr6 cite-un blitz sau
leEind cite o admiratoare. (Nu aveli impresia unei sec-
venle de teatru ?)
In fundul sdlii, acolo unde lumina pdtrunde mai
pu{in qi draperiile ereeazd, un loc excelent ambiguitdfii,
trece, fulgurant, chipul unui bdrbat cu barbigon Si coa-
furd ondulatd. Poate cd cineva a desfdEurat la balcon
ttn afiE cu chipul celui dispdrut, in rolul sdu celebru, qi
curentul stirnit de agitalia mullimii pe uqi il animd...
Musca blziie, acoperitd de requiemul sobru o bu-
cati preclasicd. Solemnd. Cu pasaje perlate, -unde se
poate remarca la clavecin e un virtuoz.
-
,,Dd-te de trei ori peste cap qi fi-te o masc6(.... Prin
apa ca miera lunecd, lent, o qtiucd...
Mugtele nu pllng. Nici centaurii. Nici vrdjitorii. Nici
pdsdrile mdiestre. Nimeni n-a auzit vreodatd despre vreo
fdpturd dintre cele care ii c5l5uzesc pe eroi sd fi plins
ia cdpdtiiul Eroului lor. Plinsul e ceva care line de
misterul Eroului insuEi. Ca Ei fericirea. Dar asta nu in-
seamnd ci toate aceste fiinle fantastice n-ar simli du-
rerea. Amintirea a ceva care a fost qi nu va mai fi iar.
Dar in orice caz o simt altfel; nu sub aceeaEi formd. Nu
sub o formd in care oamenii s-o rec.rlnoascd. In asemenea
momente, vr5jitorii, centaurii, insectele miraculoase Ei
pdsdrile mdiestre inleleg ce e timpul, ele care nu sint
create din materialul lui fragil 9i pre{ios. 9i poate cd
clurerea lor abstractd .seamdnd cu senzalia unei sfere go-
lite cu pompa de vid. Propria lor eternitate le apasd in
asemenea clipe. Dar rdmin la fel de inaccesibile, qi tot
ceea ce ne imagindm despre ce ar simli ele in asemenea
clipeedoaroipotezd.
,,Spune-mi ceva ce, nu ag putea fi(, iqi murmuri
pentru sine musca.
iBl
i?'

Dintr-un difuzor se desprinde magnifici, impetuoasd
gi atit de vie, plind de rezonante gi caldi, vocea celui
care fusese Actorul.
nNumeqte-mi, Regin6, ceva ce nu aS putea si
fiu'
Ceva ce nu lncape intr-o mascd. $i pe urmd intreabd-md
cine sint. $i poate o s6-!i rispund...((
Autorul iEi indreaptd uriaqa-i spinare 9i o mul[ime de
ochi se lntorc citre el. $i-a indreptat spinarea Ei ascult5
vocea aceea atit de convingitoare qi de vie, qi privirea
lui intilnegte pe cea a bdrbatului care probabil e doar
efectul iluzoriu al unui afig migcat de curent-
,,Suni foarte bine'(, i9i spune, qi ochii celuiialt ii
surid.
,,$i noi ? Noi, in fond, cine sintem ? Eu ce-aq putea
sd rdspund ?"
oNigte intermediari(, ii replicd ironic Ei linigtit Ei
gentil glasul lui Durandal.
,,@amenii ii omoari totdeauna pe Zei...tt, spune
Ho-
mef.
Regizorul se aProPie de el.
*t*
Rolul iui ? (se glndeau la lucruri cu totul diferite,
clar,- pe urmi, Autorul reveni in planul realitdlii ime-
cliate qi aprobd ginditor.) Rolul acela, desigur !
Se indepirtard discutind, acoperi{i de muzicd Ei de
zumzetul celor care intrau, igi depuneau omagiul qi ple-
cau la treburile lor.
Ceva, o nelinigte, o neribdare qi o tristele necunos-
cuti, sau uitatd daci o mai trdise vreodat5, urca insi in
fdptura lui mare qi rnateriald. Presimlirea unui soi de
sflrqit, altfel decit in aventurile lui anterioare. Fiindcd
acum se apropiase, poate, cel mai mult de lucrul acela
la care dorise mereu qi dorea incd ? sd ajung6...
- -
,,Amintirea e pentru cei care au uitat(', iEi spuse
dar fird si o mai impirtdqeascd volubilului sdu interlo-
cutor, acum pe deplin reg5sit 9i stiptn pe sine'
t**
Apa luneca cenursie Ei murdard, un riu derizoriu la
periferia unui oraq. Un riu matinal, * rostogolind qi ti-
rind cu sine sloiuri de gheald' cutii goale de conserve'
sticle, ziare inmuiate qi resturile amorfe a tot felul de
lucruri surprinzitoare, banale qi groteEti, plutind pe iu-
mdtate scufundate, ca dupd un naufragiu, in apa in care

se goleau haznalele oragului qi deEeurile industriale gi

Ce ai de gind cu ultimul episod ? nu mai era uneori iEi lepdda destinul anonim clte un sinucigag fdri
- -
deloc incordat Ei Pirea iar plin de imPortanld, incre- importan!6.
zdtor qi decis. Dar care, in ciuda tuturor acestor murddrii, rdminea,
-_ De ce nu? De ce nu, in fond ? O sd mal stdm de inalterabil, un riu. Care fusese asta inainte de a se fi
vorbi despre asta. putut micar imagina un oraq qi avea sd rEmini asta
Ce-ai zice de... (spuse numele untti tindr actor in
-
ascensiune) Pentru rolul lui ?
* Remarcaii leitrnotivul diminelii.

183
182

dupi ce nimeni nu ar mai fi putut s6-Ei imagineze ce a
fost un orag.
Acum era, ins5, fire;te, numai un riu matinal, abu-
rincl de mahmureaia llncedi a acelui oraE smuls brutal
clin somn de urletul sirenelor * qi de {iriitul ceasurilor
merell in luptd cu veEnicia Ei visarea, solidar instdpinite
peste noapte cleasupra oricSrei aqezdri omene;ti.
Omul care stdtea pe pod, sprijinit cle parapetul cle
o!el, pdrea, aga cufundat in visare, nebun. DeEi imbrdcat
decent, cu cravata innodatd sub guler, cu p6rul tuns co-
rect, cu un costum cle blue-jeans sub cojoc, Ei cizme
elegante, degi nemiqcat gi neschi{ind mdcar un inceput
c1e gest de clesprindere de ling5" parapet, pdrea deja la
fel de absorbit de undele murdare ca oricare dintre ctt-
tiile cle conserve sau ziarele inmuiate cle apd ce se tirau
pe sub pod. Dar mai infricoqitor era cd privirea lui p5-
rea sd strdbati prin riul acela, dincolo cle orice ar fi
putr,rt oraqul inle1ege prin el, ;i pdrea sd anuleze tot ce
plutea in apele iui, fdcindu-I albastru Ei pur 9i strdin
cle fabricile .gi Eirurile de blocuri grosolan-geometrice
care il strijuiatt pe maluri...
...rAga cd m-a dat jos, gi al clracului sd fiu claci
nu-mi era fric5. Putoarea asta nenorocitl cle be{iv, sar-t
ce mama lui o fi, o sd sard imecliat, mi-am zis. $i m-am
dat jos din magind Ei m-am dus cdtre el, Ei parcl mi se
tliatr picioarele..."
" Cdci iatd ce poate deveni o sirend transpusd in alt con-
text, qi trezind spre cu totul altceva.
184
Iqi trecu palma peste masd, qtergincl citeva picaturi
scurse de pe pahqr.
o,$i l-am luat de bra!, qi atunci s-a uitat la mine...(.
Dddu din mind a lehamite. Toli aqteptau sd po\:es-
teascd mai departe, dar Eoferul se mullumi sd mormaie
ceva Ei mai ceru o sutd, ridicind degetul, imperativ, gi
pind sd vind chelnerul igi aprinse o figari.
,rCe si mai vorbimi', spuse cu ton de concluzie,
aaa
...Un scrignet de frine, undeva pe chei, sfirimase
frigul diminelii. gi pe urmd niEte paEi.
_. Stai binigor, tdticu', spuse o voce vulgard gi cum-
secade, cu blindefe, Ei blindelea sd.rea in ochi ca la{ul
intr-o cursd de sticleli prost fdcutd. Stai ci-i rece... $i
o labd mare, pdtratd qi binevoitoare, pluti spre el, clar
rdmase suspendatd in aer, fiinclcd birbatul sprijinit de
parapet se intoa.rse Ei ochii lui il lovird brusc in ochi
pe cel5lalt
-- privirea, aclici, i-o lovi pe a lui, fdrd vreo
inten{ie specialS de a-i face vreun rdu sau cle a se
rrpdra mdcar, dar virindu-i-o la loc in ochii obosifi
Ei
incordafi de qofer. Aga cd mina se aEezd Ei ea pe para-
petul rece, agdfindu-se ca pentru a opri un leqin. Fiindci
ochii tindrului cu aspect de nebun ori de sinucigaq erau,
o, Doamne, nu orbi, dar parcd fdculi pentru cu totul
altceva decit pentru vdzut.
$oferul acela anonim nu avea cum sd. recunoascd,
rlar in ei rrdzuse atunci (Ei avea sd uite cu timpul asta,
tlar nu Ei inlelegerea buimacd pe jumdtate Ei imecliat
irositd) tot ce crezuse cd nu va avea prilejr,rl sd vacld
', reodati, Ei incd altele ce nici nu gi-ar fi putut
inchipui
I85
 cd existd, Ei pe lingd asta nici unul dintre toate cine-
matografele din lume nu ar fi trebuit sE mai aibd cu-
rajul vreodatd sd mai vindd vreun bilet. Aga ci se spri-
jinise cle parapet Ei continuase, numai pentru cd uitase
cI mai are o gurd pe care mai bine €rB s:o lind inchisi,
cd are posibilitatea sd vorbeascd Ei el ca oricare gi toc-
mai o fdcea in momentul dla fiindcd era obiEnuit sd vor-
beascd, fiindcS, deci, o uitase cleschisi ca pe un aparat
de radio :
Hai, domnule, fii serios, hai cu mine, nu... gi
aici- se poticni dindu-qi seama de sunetul glasului -h,ri gi
de miEcarea muEchilor care il fdceau sd {iEneasci, ociatd
cu un vdlatuc de aburi, in dimineala geroasd.
celiialt. Sigur. $i ii mai spuse, incet
- Da, spuse
qi rdspicat, adresa, sprijinindu-se in continuare de para-
pet gi lunecindu-Ei ochii peste rabla de microbuz care
aqtepta pe chei .gi fdcind obiectul dla de metal, cirpit gl
ruginit Ei vopsit in albastru si freamdte Ei sE tresard
din toate incheieturile lui de fier unse cu ulei indus-
trial.
$i porni inainte, miqcindu-se ca in vis, cle parcd ar
fi stat in acelaEi timp pe loc (gi asta p6rlnd mai normal
clecit orice mers).
$i cind "Soferul se urci la volan gi mai incercd o
datd, sperind ci a fost o iluzie a lui sau o greEeald, intre-
bind dacd sd nu*l ducd cumva acasd, el repetd aclresa
clar, acum cu ochii plecali, aEa cd goferul igi recdpdtd
deodatd pofta sd vorbeascd. gi sd injure gi puterea si
vrea sd ajungi odatd la garaj, sd lase mareina Ei sd intre
intr-un birt, puterea si doreascd. dou6 ochiuri cu sld-
nind Ei o ceagcd de cafea fierbinte gi un pahar de rachiu.
Egti unul din AIA ? intrebi Ei injurdtura veni de
-
la sine Ei dr"ipi ce-o ldsd sd se clestrame peste cheiul
186
pustiu, simfindu-se ugurat Ei piin cle deferenla
Ei poate
chiar Ei de solidaritate gi cle un inceput cle simpatie res-
pectuoasd, inghi{i in sec Ei ambald motorul, gi nu_;i
putea aminti sd mai fi simfit vreoclati din partea rablei
dleia de vehicul o asemenea bundvoinfd, dorinla aproape
pateticd de a pdrea mai iute qi mai bund mai eleganti,
Ei
ca un cal de plug incercind sI ciEtige un clerby de clra_
gttl unui neaSteptat cdldre!.
aal
_- Era unul dintre AL\, spuse riclicirrcl paharul
Si
privlndu-l in lumind Ei privincl prin el spre trotuarul
din spatele vitrinei murdare la cloui cucoane cu sacoEe
din care ieqeau la iveald frunze de zarzavat.
Chelnerul trase cirpa peste masa de zinc cie la bar gi
pe urmd fdcu sd sfiriie automatul de cafea, qi se opri
deodat5, cu un aer ndue, fiinclcd, brusc, vdzu foarte
pregnant, uncleva, in fundul capului, prin zona creieru_
lui mic, clesfiiqurindu-se in birtaia vintului un lan de
rapi!d.
$i dacd apucai sd-i privegti pe ceilalli, toli a\.ealr
niEte mutre niuce, toli pireau ci ceva nu e in regr-rli
cu ei, de parci ar fi inghi{it brusc cite o luminei gi acum
aritau exact ca niqte abajururi vulgare Ei lipdtoare puse
in calea unei pilpiiri de flacdr5, la fel de pure, in defi-
nitiv, chiar dacd inchisd sub cine gtie ce abajur.
A;a cd qoferul ceru repede nota qi plati grlbit 9i
nervos, gi cu un aer oarecum vinovat, gi ieqi, trecu
strada gi dispSru dupi colf, urmindu-le pe femeile cu
sacoqe de zarzavat Ei intrd dupd ele in acela;i magazin
\61
--v
de peEte, numai ca sd intre uncleva. Iar prin cap ii plu-
tea incd adresa aia, a instituliei al cdrei nume prescurtat
suna enigmatic Ei anonim : OLIMP.
Clddirea parea la fel cle inofensir.d ca totdear:na.
Numai c5, intrind pe coridoarele lungi, cu mozaicul
proaspdt, sp51at, te izbea sentimentul unei pttstietdli
pline de umbre, de amintiri qi de prezenle intangibile.
Intors deci inapoi.
Fiindci de ce sd plece acum ? $i unde ?
Deschise uEa unuia dintre saloane, Ei uEa ii comunici
ceva in timp ce se 15sa manevrati, ceva ce nu o tnai
sim{ise dorincl sd-i spund nicioclatS pina atunci, pe cind
era doar un ingrijitor de zi.
Sord I chem5. Sord ! gi glasul ii sund qi el
- -
strdin, strdbitind coridoareie pustii.
Patul fusese strins, aranjat, cu cearceaful intins fdri
o cut6, qi lingd el, pe noptierA, se rdsfdla lnci un bu-
chet de flori galbene, strdlucincl absent qi sSlbatic in
camera riguros anonimi.
Sori !
-
Sora apiru, fognincl din 1-r:rlatul apretat impecabii,
cu o {igard strinsd intre buze gi cu ochii mascindu-qi
parrica srrb o solicitr"rdine profesionald.
EI incercind sd se aga{e de amintirea trupului ei
voinic Ei frenetic, din dupd-amiezele cind ficeau amor
in cite-o rezervd sau in cite-ttn birou, de mirosul pra-
fului incins de soare de pe cite-un pervaz de care o
sprijinea, dar riminind Ia fel de strAin, cle indepdrtat,
chiar Ei cind ochii ei iEi pierdurd incordarea, plini de
1BB
recuiroaqtere Ei acum ingrijolali intr-un mod prietenesc,
cu soXicitudine adevdrat5.
O, dumneata ersti (nu ii spunea totuEi tu, cum
-
obiEnriia altddatl) ! M-am gi speriat... zdu clacl n-a stl-
nat ca ;i... ca glasurile... ezitir. inci nu m-am dezo-
biqnLri'c.
-
$i aici, ii intilni ochii, rds{rinli in oglincla de dea-
supra larroarului, Ei dtise repede mina la git qi pe urmd
.buzr-rnarul
la halatului qi scoase de acolo o ligard Ei rd-
ma,se cLl ea in mind, fiinclcd oricum avea ulla intre buze.
$i-qi agd$ privirea cle o fotografie artisticA in tonuri
griztl'ie, cu o pisici gi un garcl cie fier forjat gi un po-
rumbei, care atirna iingd ogiincii.
hlu fi proastd ! spuse ingrijitorul cle zi. Dd-mi 9i
rnie- c tigara -- ;i fiindci ea continua sd se uite la pi-
sica sL 1a porumbei i-o lui din mind, gi-o aprinse Ei se
aqe;zi pe patul imaculat, privinci oglinda pina ce clispAru
clin perete Ei in locui ei se deschise un geam clincolo de
car:e :.e leg6na ttn lan de rapi{d, cl.e un galben indolent
,si sall:atic, vibrat de vint, iar ochii iui dobindird apa-
renta trnor imense nestemate opace gi oarbe.
Pe marginea lavoaruh-ri stralucea stins o seringi in
care se reflecta galbenul acela opulent, imperios Ei fa-
miliar al florilor.
Sora rise nervos qi risul o scuturS, o ficu si striltt-
ceasci $i li redi dintr-ociati prestanla profesionald qi
ascenclenla pe care o avea de obicei asLlpra celorlalfi.
O fdcr-r iar frumoasd Ei sigurd de sine qi in starc sd
poarte povara oricdrui secret gi oricdrei descoperiri fdrd
vreunei imagini de porumbel sau de pisicd.
ajutorr-rtr
CldiinA clin cap privind seringa, dupi ce privise lanul
de rapila cu o curiozitate dureroasA gi incintata in ace-
lagi timp. Apoi, cu un gest foarte calm, foarte contro-
lat, aproape demonstrativ, 1u5: seringa, Ei ii dequrubi
189
acul Ei o goli in chiuvetd Ei rdmase cu fiecare bucatd
in cite o min5.
- Aidupd
imediat
un tren peste un sfert de or5, qi incd unul
el. $i existd peste o ord o curs5. aeriand.
El ridici din umeri qi ea ii spuse cit e ora, fiindci
nu ar fi suportat sd vadd ce devine un ceas privit de el.
__ $i ei puteau face asta ?
cgiinda care acum revenise la locul - intreb5, ardtincl spre
ei (Ei glasul ii era
neliniEtit, ugor intimidat gi foarte tineresc).
Da'
- Pentru
- Nu te-amine n-au fdcut-o niciodatS.
interesat.
- N-au fdcut-o
--- r-riciodatd. Pentru mine. Pentru cei-
Ialli de aici. Dar tu ai fdcut-o. AEa cd acuma trebuie sd
pieci. Pleacd repede !
El stinse figara, se ridicS, fiindcd qtia cd ar fi fost
prea comod dacd ar fi rdmas acolo, fiindcd qtia cd acum
e rindul lui, gi simlea pulverizindu-i granilele imensa
gi fremdtdtoarea qi imbdtitoarea povari a libertifii Ei a
unei nemuriri oarecum infricoqdtoare, dar oricum ire-
vocabile gi minunate. Se ridicS, cercetd incdperea goald
cu oehi care iau in stdpinire ceva $i care tot atunci spun
aclio, ii zimbi sorei ,;i ea se simli atinsd cle virtejul
- ce se petreceau in tinS.ru1 acela
amelitor al schimbdrilor
care fusese un coleg oarecare, mai apropiat ciecit aifii,
dar asta numai intimpldtor, iar acum...
Se simli atinsd de acel virtej Ei se simli strdlucitoare
gi oarecum silbaticd qi plind de curaj gi de veselie, in
timp ce el pleca.
$i mai rdmase un timp cu cele doud bucdfi de se-
ringd in miini, aqteptind ca memoria ei si se inchidd
pesie acea taind cu muchii taioase, privinclu-l cum se
inclepdrteazd, cum trece prin curte qi apoi prin poartd --
si becurile se aprinserA singure la trecerea lui, Ei poarta
190
se deschise singurd, Ei asfalttrl r;rtlr l;rl
nrelqclie rar auzitd pind atunci <'lri;rr' :;i
scattr:elor pe rotile), ca o chemrrrc irrrlr'1
fdtoare a Llnor ucigdtor de frttrno;u;r' lii
lodia conturindu-se numai vag, ;i, rL'r,r
tdlile unui asfalt).
Dar lucrurile, toate luclurilc, il :;
luci'r-irile nu-gi piercluserd, ca <)rrrrlnir,
a-i recunoagte pe Nemuritori. Sji rrrr pir
fermoar pot incd si-i recunoascii oli' irr,
alit cie inapte la asta, atit dc rroi. irr
care le poartd asupra lor pot trc'r't' p,'
car sd tresard... 9i pe urmai se nrir';i
I
fermoarul sau pixul cu pastd s(:rit. t'rr 1,,
ai intenlia s5-1 faci sd scrie...
lI urmdri cum iese pe pourt,ri :,;i r'
aprind qi se sting singure gi l.oirlc lrl
se grAbesc sd-I. salute, gi pinii llttl.ttr';r ;r
Apoi c15ti seringa gi o incuic irr rlrrl;r1r
camera de gardi, unde altc <'itt'r";r :ii
un ctejun, flecSrind.
-- Miroase a cafea, sptlsc ;i uirrrl,l
care, o clipd, le tulburd pe cclc'1;rllr'. l,ir
r:ari sd m6nince.
I
r**
lloaptea, OraEul pare irr lcl rlc Jrirr,
( apcane in pustietatea lui mitilt{io;r:r;r, , .r
mitd.
tiudeva trece o maqinl clc rro;,1r1,'. li,
rtrr r.taj de iuminS feericir, sttrj, ir('()l(, !l
l9l
 fie cerul. Nu e cerul. E numai un plafon migcltor qi
str6lucitor, in care se rdsfali imagini de aspiratoare,
chipuri de actori gi nume exotice de detergenli uni.r'er-
sali.
Jos, la nivelul strdzii pe care r6tdcesc hirtii, pachete
de ligdri goale gi siluete ambigui de vagabonzi. nocturi,
. lumina lividd, presiratd cie fulgi rari, e un alt chip al
intunericului de totdeauna al nopfii. ASa cd drttmul
cuiva care vrea sd vacld stelele qi sd inchihe cu ele restttl
din sticla unei nedemne belii solitare duce spre peri-
ferii, qi, dincolo de ele, spre cimpie, sau mare, care ar
trebui sd fie undeva. Undeva, in lumea asta...
Drumul e lung qi difieil. Mai ales cind porli povara
sticlelor golite qi eEti gras $i eqti sceptic. Mai ales cind
qtii cu certitudine cd la capdtul kilometrilor de drtrrn nu
e nici o cimpie. $i nici o mare. Dar continui sd mergi,
totugi, cu punga sub bra!, qi in pung6 cu o sticli cilin-
dricd, dintre cele mai ieftine. cu ultima inghiliturd cle.
rachiu'pdstratd pentru un toast cu stelele.
Cine ar fi zis, privinclu-l pe trec5torul gras Ei pono-
-qit, care-Si tirdqte picioarele pe strizi cu o pungd sub
braf, cd duce cu sine atitea cimpii, atitea focule{e ar-
zind sub cite-un mdslin singuratic, Ei atitea replici ce-
lebre ? Cd se poate oricind odihni lntr-un OLIMP pe'
care-l gindeEte cu minu{iozitate qi care e, in fond, ntai
real, ln ce-l priveqte pe el, decit lada de gunoi pe care
s-a aEezat sd-qi tragd sufletul.
(Dar cine si-l priveascd Ei sd se intrebe toate astea ?)
Mai departe ! fiqiie in jurul lui hirtiile purtate de
-
vint. Mai departe incd...
Nu e nici un Olimp, igi spune Autorul, Ei se rrdici El
continud sd meargi spre cartierele mirginage, fredonind.
pentru sine o melodie veche gi sentimental5.
Mai departe incd...
-
192 l
'...$i nu e loc pentru nici o uimire in sufletul lui
atunci cind aude in noaple, aldturi de pasul lui, ritmul
egatr al unor tocuri Ei cind simte parfumul suav (cunos-
cut, oare deja ?) al unei minunate tinere femei, care-l
insolegte ticuti.
Cfte lucruri amncdm intre noi qi Ea, gindeEte Au-
tonrl, mergind f5r5 s-o priveascd (fiindci ce i-ar putea
spune chipul ei mai mult clecit faptul cd o simte ald-
turi ?). Cite ambilii Ei dorin{e 9i vicii qi aqteptdri ner-
voase pe culoarele cabinetelor medicale, 9i cite absti-
nenle Ei cite fleacuri...
Zimbegte, lisindu-qi chipul scdldat in ceata nopfii,
in care''incearcd sd descifreze mesajul indepirtat al
cimpiei.
Cite nimicuri...
traqii i se fac mai uqori, prinzind ritmul egal al to-
curilor sonore de aldturi.
Chipuri ale fricii...
Se face, iremediabil, dimineali gi el continud sd
mezrrg6, sim{indu-i prezenla qi pdstrind in fundul sticlei,
acutrn, in pilpiirea neiertdtoare a zorilor, acea ultimd in-
ghilituri de rachiu inchinatd stelelor tot mai palide,
acolo, in cerul pe care nu-l poate z\ri
- adevdratelor
-
gi neuitatelor stele...
De undeva, dintr-o alti stradS, li iese ln intimpinare
r'lurnai pentru a trece mai departe la fel de ab-
-
sorbit in ginduri qi de singur, un tinir- intr-un costum
de blue-jeans, un tindr cu un chip pe care oamenii l-ar
putea considera auonim (dar nu numai libelulele qi rlu-
rile qi frunzele copacilor l-ar putea recunoaqte' ci pltld
gi un automobil sau un fermoartresar in prezenta ltti).
.o1l cunosc, igi spuse Autorul. De unde il qtitt eu pe
dsta'?4 Ei peste toatd melancolia nopfii sale, ochll tl
-
strdnucird demonici qi stdpinitori.
r93
 Tin6rul''il salut5 gi el, surprins, o clipd smuls din
visare, gi brusc Autorul vdzu la eapitul strdzii o cimpie
galbend qi 'strSlucitoare pe care se 'legdnau in vint la:
nuri nesflrqite de rapi!d... i"
:- Pe cine ai salutat ? intrebi frumoasa llsolitoare,
cu un glas cdre nici micar nu'era glas, ci numai gindul
siu rdsfrlnt, venit de aldturi. l

- ,Pe unul pe care tu nu ai cum si-l cunoEti. Pe

care tu n-ai si ajungi sd-l vezi.,yreodatd. Niciodatd...
Unul pe care l-am imaginat eu.
fnsolitoarea lui zimbind.
$i intrl cu voluptate in lanul de rapild, galben qi
nesfirEit gi legdndtor, sub cerul atlt de pur Ei de inalt,
al tuturor amintirilor prezente deodatd, amintiri ale lui
gi ale altora capabili lnci s6-gi aminteasci qi chiar sd-i
invefe, uneori, gi pe allii, amintirea...

ai de gind, intrebi'F Regizorul cu glasul lui sec,

- $ide
lustruit culturd qi de frecuqul jocului sdu ".ciqtigitor
cril societatea ai de gind sd incluzi gi episodul Ssta
in spectacol ?
-
Dar ochii igi topird aroganla intr-o uimire fremiti*
toare, cind in fala lor ptuti imaginea sdibatic Ei imperios
rninunatd a unui lan de rapild unduind in bdtaia vin-
tului...
* ta aceastd replic6, cei ce doresc''pot renunta. Nurnai cd
atunci.se pierdero anurnitd.profunzi.ne spafiald. Tot a6a, jocul'
propus de aceastti replicd se poate amplifica la nesfirEit. Dar
perspectiva devine oare astfel.ihai ampl6 ?
 Lectol : CONSTANTINA PALIGoRA
Tehnoredactor : CORNEL CRISTESCU
Bun de tipar lq.tILlgAZ. Apdrut 1982,
coml,nda nr. 2002, coli de tipd,r 12,25,

J- Tiparul executat sub comanda

Ajfu *':rxli#il,{3r",';?i'"'
urorffi,".- str' Grisore i}i?i?:;t;:""" nr' 8e-e?
R€publica Socialiste Romnnia