t! I r .!

t, -3s

\\ Ntttr
a
,

2 ], 0t[ t018 ;
I

5 I tut. ?019

\ "I r
l

,.rl! A
I
I
T-
i'\
6IL.*
ill,ho
I

I
OLGA MARINESCU
I

i:
*

,t
l
ixvAT sA
I

I
CROIESC
0 1 FtB ?005

Bibli<iteca
Qgn'ra!a F eEionalA
..Y. A. URT-CHIA,.
' GALATI-

L"/
lTl.zl'J
EDLTURA TINERETULUI
- 'il
 r4^'
ffi'Trtt
0 2. 0tc 2019 @,,

.q '
Ti'l
'Ji.
\i A.

!ri

$$$\ " " I

IMBRACAil/ilNTEA lN DMRSE OCAZ,II

0L lul. lt1l De-a lungul secolelor, imbricSmintea a prezentat

\qtg
-
\
variate aspecte. La inceput omul nu gi-a acoperit

$ tl'o corpul decit pentru a se apira de asprimea iernii,

cu timpul insd i s-4 dezvoltat gustul pentru frumos
gi a inceput s6-i adauge diferite podoabe. Acestea
au ajuns una dintre preocupdrile de seamd ale
clasei exploatatoare gi costume bogate din tesituri'
grele cum ar fi catifeaua sau brocartul, garnisite .

cu fir gi pietre scumpe, erau purtate ani de-b o,j ;

rtndul, uneori de cite doud-trei generatii. Ne putem
I llu["'875 ugor inchipui cunoscind mijloacele si interesul
pentru igieni-al timpului
- cum arf,tau
aceste

1 f) -n- ,,luxoasett costume !

4F-
"i OmuI muncitoro insfl, din cele mai vechi timpuri
tr
s-a imbrdcat simplu, ca si nu fie stingherit in
mi$cdri la muncd de mantii lungi qi incomode, iar
acest costum s-a pistrat la diferite popoare pind
in zilele noastre.
i-q*@ Unele popoare, cum sint japonezii, chinezii, ara-
0 1 AlJ{j. 1997
bii gi-au pistrat aceleaqi costume pind azi : costum

lbb,gJe'
-lrF--

extrern de potl'ivit cu clima {drii lor; in conti_

nentul nostnl, el a luat insd forme variate gi
ln casi
dacd
in secolul al XIV-lea bdrbafii purtau ciorapi bine
ajustati pind la qold, azi numai la spectacolele Iatd un tinlr care
de
balet mai intilnim a$a ceva. Femeile au purtat ;r sosit acasd. Pri-
pdl5rii, care uneori au atins indl{imea de rnul lucru pe care-l
B0 cm.
in timp ce azi, pe timp cdldurr:s, irsi lasi, capul :u'e de ficut este
descoperit. sa-gi schimbe hainele
Astdzi tineretul din fara noastri duce o viali
cu 5i incdllSmintea cu
totul deosebitd de viala intunccatd de griji gi nevoi cele comode pentru
a tinerilor din veacurile trecute.: El ipi ar:e viafa casd. Hainele pe care
lui, pe cit de variatd, pe atit de frumoasa. Fe pri* le-a dezbricat, le va
mul plan, bineinleles, este munca, fie la invdldturd, pune neapdrat pe
pe cimp sau in uzind., ln timpul liber tinerii umera$ gi Ie va
practic[ diferite sporturi, iau parte la manifestdri scoate afarS sd se
artistice, asistd la spectacole, cdldl;oresc aeriseasce, chiar dacd
Ai organi_
zeazd diferite aniversdri in familie sau la locul
de nu rimine acasd
muncd. multd vreme. Aeri-
Pentru fiecare din imprejurdrile ardtate, un tindr sirea este necesara
trebuie sd qtie cum sd se imbrace, nici intr_un caz atit pent,ru imbric6-
nu poate pleca in cirldtorie cu trenul sau cu auto* rninte cit qi pentru
buzrrl in linuta in care va asista la o aniversare' corp.
la un spectacol ; nici nu va circula pnin r:raq in Aceast5. recoman- fie. !". Rochie comod5
u* timp
finuta de sport, pe care a imbrdcat_o ca participant dare implici o alta ""tjirf""l"'rtu
.la un meci. La un spectacol nu poate apare imbrdcat de care urmeazi sd
in sal'rpeta purtatd iir uzind, nici in halat alb, aqa se lind seama ; indiferent cd este iarnd sau var[,
cum a h.lcrat in laborator 6i nici in cdmagd fdrd pentru motive igienice Ei practice, in casd nu se
cravati.
poartd aceleaqi haine cu care ieqili pe stradd.
Astfel hainetre se vor mentine curate qi in bunii
Agadar, iatd prima grijd pentru {inuta potrivitd
stare mai mult timp gi nu se vor umple de pete.
cu locul. in care te afli : acasd, Ia muncd sau in Aqadar este neapdrat nevoie ca fiecare dintre voi
oricare alti irnprejurare. ';5 aib6 rezerwatd o imbrdcdminte de cas5 si una
 pentru treburile gos-
Bdielii, care au gi
podireqti. Aceasti ni anumite indato-
imbrdcdminte se con-
ferr:tioneazd de obi-
riri gospoddreqti, nu
eei din materiale de
lc vor indeplini,
bineinteles, in finuta
bunrbac, lavabile, a-
dicd rr$or de spdlat.
cu care pleacd de
acas6. La spartul
Vara, irnbrdcdmin-
lemnelor, Ia ciratul
tea de casd este Ior, la curSlatul z6-
simplS 9i lejerd. Fe-
tele iqi vor pezii etc. vor im-
rezerva brdca un costum
o rochifi din ma- uzat, special pdstrat
terial lavabil, fird pentru , aceste tre-
mineci, pe cit se
poate incheiat6 in buri; in acest fel
fafi cu nasturi, ca hainele bune vor fi
si fie mai ugor de ferite de pete Si
uzur5.
imbrdcat. Tot aga de
bine Se pot imbrdca Imediat ce fiecare
qi cu o fustd c0- gi-a terminat treaba
modd gi o bluzd qi trece in casd, igi
va dezbrdca hainele
largd pe deasupra rezervate numai pen-
fustei. tru treburile gospo-
Fig. 2. $ort pentm Pentru curifenie ddregti Ei va imbrdca
gospoddrie pi bucdtlrie iqi vor tinuta de casd, aeri-
pune o rochie ugoard sitd gi curatS.
gi comod5, care sd nu stinghereascd migcdrile, Fig. 3. lmbrdcdmin'te
gorfulef pe deasupra gi o bdsmdlufd un In timpul foarte pentru curdfenia casei
pe cap. Aceste c5lduros, fetele pot
condifii sint cerute atit de igiend, care purta in casi o fusti cu o biuzi largd pe deasupra,
impune
desdvirgiti la pregdiirea bucatelor, cit
.cur5_fenia
iar biiefii o cdmaqi 1arg5, peste pantalon. ..
$i de faptul cd feresc corpul, plrul, rrrfdria sd Ca imbrdclminte de. casi, fetele mai obignuiesc
prindd miros de mincare gatiH-
sd poarte un capod lung, inchis in fat5 cu nasturi
 rrrr vcli imbrdca ha-
l,rlrrl sau capodul
, rrrrl primiti o vizitd
;rrirrn!atd,Ia o reu-
Irrlule de prieteni
l:r voi acasA. In a-
r'r'rsti ocazie veli
rrr rbr'6ca o linutd
,;irup15, de strad6.
Numai in ocazTt
r;Pcr:iale ca aniver-
rrrri, revelion la voi
;rr:asi, veti imbrica
(inuta de seard, la
l'r:l ca to{i ceilalli
irrvi,tati. Pentru anu
lrrrne invitalii intr-o
r;itualie de inferiori-
l;rtc, gazda nu va
rrnbrica haine prea
prctenlioase gi mai
r,lcgante decit cei- Fig. 6. linutd de strad5,
lrlli; ea iSi va re- fustd gi bluz6
zcrva aceastd pH-
Fig. 4. IIaIat birbitesc Fig. 5. Capod de cas6 t:r:r'e pentru altd ocazie, cind va figura printre in-
sau numai petrecut gi legat cu un cordon. Acest vitafi. Podoabe ca cercei' colier, inele 9i brdldri pot
lipsi sau vor fi preferate cele care atrag atenlia mai
capod poate fi confeclionat pentru vard din materiar pulin. Datoria unei gazde €ste ca prin tinuti 9i
lavabil (care se poate spdla), iar pentru iarni fie
din barchet, molton, fie din purtare sd facd a;a fei ca fiecare invitat sd se simtd
catifea etc. lrine qi si plece cu amintiri pldcute de la reuniunea
"*rr"rru,
Un musafir sosit pe neagteptate poate fi primit
tn finuta de casd, nu insd. in aceea de gospoddrie la care a lua"t Parte.
(cu gorf sau cu basma pe cap) In linuta de casd nu se circuli pe stradi, nici
; dar nici o datS chia.r pini la locuinla unui vecin. Aceastl imbrd-
l0 11
T ;".r,t,*.il-"
",;t.5 t'.C {::1iri . al*
.t

tr, lruie si se imbrace 3

,,

,r,;ru)te de a p6gi t.""..--

t,r ;rtluI casei sale ?

Pe stradi

Vara bdielii vor

l,urta haine rico-
lolrse de doc sau ma-
lcrial de balonseide
'i in picioare gosete
',:i sandale comode.
I'c timpul cildurilor
rrrzltoare, puteli P5-
uisi haina ; rdmineti
rrrrmai in cdmaq6 cu
,"ineci scurte $i gu-
ir,r'ul r'5sfrint. Cd-
nliljia poate fi iuni, Fie. 9. Bluzd de bdiat,
comodd, pentru var&
nr culori deschise
Fig 7. Rochie de strad{ Fig. B. Rochie de stradd riiru cu carouri mai
din material in dungi din stofi rrriri sau mai mici, in culori vii., Cdm5gile de culoare
inchis6, maron, albastru inchis sint mai practice,
c5minte comodi este rezervatd numai pentru interior riar nu incintd ochiui ca una de culoare deschisd,
gi nu constituie o imbrdcdrninte cu care vd putefi r:Lu'ati gi frumos c51cat5. Cimiqile gen bluzi se
infifiqa in lala trecdtorilor. poarti pe deasupra pantalonilor 9i sint comode 9i
Cunoscind toate acestea, cum vefi judeca un r;icoroase.
tindr care intrl si tirguiasc5 ceva tn magazinul Pantalonii vor avea intotdeauna dunga cdlc'atd
vecin cu casa pi care a uitat sau n_a qtiut cum :r'eproEabil.

13
 ( rrrrr sir vd imbrd-
,,,1r lrlrrtlu o plim-
lr , t ,, Ilt parc ?
Fie
' ;r r,:ilc zi de lucru
,:ru tlt' sS.rbdtoare, o
I'lrrnlrlrlc in parc o
l;rr' ,Ii pentru a vir
rr.r r'r';t dupd munca
,lrrr limpul zilei sau
r ::rrptliminii, pre-
, ililr iii pentru a v5
r rrl rlrri cu prietgni qi

;r pcl.rece impreun6
r'rr ci citeva ore in
rrrr.j locul naturii. A*

,,:rrl;u', cu aceeagi ti-

rrrrlir simpld de stra-
rl;r vi veti plimba
.,r rn parc, cu incdlfi-
Fie. lO. _Rochie simpld rrrirrte comodd. Dar...
de vard Fig. 11. Bluzd fd"rd
mineci, qi fustd largl v-rrf i fdcut un cos-
Pe timp cdlduros, fetele poartA Irrln nou, o rochie
rochile ugoarc
1'"^:1f::1t p"",.o'T;r* 5di:, ;',:1'T" :l:il; rrrrui cu geantd asor-
Fig. 12. Ro,chie forma;td
11,,:: ::]:"] de rochifd,
1",1?: i-l".iu^i*e;"ul': l.rrlii Ei pantofi cu din doud piese
ltr:"::y^ 1,1ochird .ai"_
bine pe srradd
o""a
i"
n,;;;; ;i?lj:,: l.rrcinalt qi subfire.
31.":::..1:
murddrindu-se repede, se pot
u-p"r 1""r."
^"i; d;ffi:
"d,e*ff.
( lum si nu le imbricaticind faceti o piimb,are in parc?
s"fri_U" Un costum u$or de var'5 Ei o rochild simpld din
astfel cii nota de cochetdriJ
$i d";i;;"* ; ;;
curdtenia sclipitoare a toaletei. rrraterial travabil desigur ci pot fi imbrdcate la
plimbare in parc, dar nicidecum un costum din
.In picioare, fetele vor purta sandale uqoare din
piele sau pinzi, dar fdrd rt,ofd de culoare inchisi sau o rochie cu un model
ciorapi. rrrai cornplicat gi din materialpretentios-- stofdsau
14
15
 tafta de culori inchise. De
asemenea pantofii
tocuri foarte inatrte vor fi incom cu
'r,n I ru un miting,
de antilopd, negri, cu totul ozi, iar cei inchigi
|

nepotrivi{i in lfr nn;r grijd a celor

imprejurare. aceastd
| r. iitu parte va
;r r

r
:;; i-;i pregSt,ea's,c5
fl,"1j":^i:^jt"lr, Tirtu cd un
I
costurn nou, de
Ir,ntrr, li mai ales ln-
orir lnrlo cr^ ?-*-^ -1,
;"'J;"'"rll ,,rl[;rt)]inte comod5.
Praful il rlon.rl rrr,nna >x -: . ,
il'lJ"'-rJT; I , ,t'l i ilc vor fi largi,
I r

ll?l Ar.tncr
^X
;i*ffi;'Tfr mai
- . t-^ ,Lt v
facefi notd Ji..o,danta fafs
IraI
ru
.
r I'uste
r'(, sri impiedice la
s,t,rimte,

;:Tff::r"?TTrjll:
,r

t:#,T# ;;ir:;-l;;'d# ffi_;:l; n u.r'.s, o bdsmdluld

;*,, T_.l,imbar.-
afiqarea u""i r , u'( , s[ str,ingd pd-
::: j:,T:_"T, .,1:r: 1",_,1ffi. ;#
s5 sfii c,X nX^r-^^-.: ;;'#;;,# r rrl va completa
Ii- iQ

";i;; ffi;=#il#"il
rrrrl;r care va fi cit I
imbrdcdminte
irnhr.ir.X'-^i*e^
in diferite
1. a
.(. lroute de ingrijita.
ocazii. "l
rarna, fiecare poart' un palton,
va avea qi toli nasturii cusu{i bine periat, care ol
precum qi o agd{d-
toare solidd care sd nu cedeze
cind aceasta este atirnatd i" greutatea hainei, La muncil
ra cuier.
Este o finuta incorecta qi
neglijentd mersul pe
stradd qu haina desfdcutd,
ti" cd are sau nu nasturi. l)c bdncile qcolii,
Pe timp ploios sau pe ninsoare,
fiecare iqi apiird I r(. un scaun la bi-
hainele cu un balonseide sau
cu o manta din mate.. l { }u sau lntr-u.n ate-
rial plastic' Deoarece hainele din I r, ,1'., hainele se u-
slnt mai ieftine qi mai practice, material plastic
in caz de ploaie .,r,itzir, fiind purtate Fig. 13. Fusti pi bluzh
ar fi de dorit ca fiecare sd-qi crufe ic ore
pentru locul de munc6
pdstrindu-l pentru timp baronseide, ,: r lr r i,ntregi.
frumos qi pentru cdrdtorie. .'\ r'c,usta nu inseamnd cd la locul de muncd te poli
Pe ploaie qi pe noroi se poartd r rr l';"rfiga mai pulin ingrijit decit in
galoqi, pc care orice altd im-
ii scoatefi din picioare cind intra{i
n-avej;i galogi, purtafi pantofi in casd. Dacd I 'r'{ '.iurarg.

cu talpa groasd, iar 'l'inerele fete vor avea o linut5 simpld : fust5
cind intrafi in cas', nu uitagi I bluzd sau o rochie din material 1avabil vara qi
pe picioare' ca sd nu l'safi s5 vt gtergefi bine,
, lin stof6 irarna. Indicind o
urme pe unde treceli. linutd sim,ptrd, nu in!e-
l.r fcm prin aceasta cd la locul de muncd fetele
16
L7
 1"ritrr'l lol.usi toaiete simple. La locul de rnuncd
t'' { n totul nepotrivitd o inrbrdcdminte preton-
r,!,.r',,r, rrrodetre com'plicate gi Ia mind sau la
'bijuterii
.rt l,l Io;rrte practic ca fetele s5 pistreze la locul de
t,'rn(;r o rochi{5 usor de sp5lat qi de cdlcat, in-
,1,,.r;rl;r cu nasturi in fat5. Venind la lucru e1e vor
lrrlr .r lilbrdca aceastd rochie sau un ha1at, pdstrin-
,lrr ',;r rrstfel mai curate, mai proaspete hainele de
lr,rrlir.
li;ric{.ii se vor ingriji ca dunga de la pantaloni
.i r.;r pistreze direcfia, cdma$a s5. str5luceasc5 de
,
'rr:r{r:nie Si cravata - cind nu poarti cdmagd
t,',r'l. -* sd fie corect lnnodati. Nu uitati niciodati
, .r inrrinte de a iegi din casd, 'dimineala, pantofii
l r r ,lrr r ic bine iusLrui{i.

Ar;tl'el, pentru locul de rnunc5 nu e potrivitd

,l, t'il, {,inutia simpld, dar foarte ingrijitd.

In viziti

Fig. 14. Fustd din stofd
cu bluzd cu minecd tr.ei
sferturi, pentru locul de
muncd
Fig. 15. Rochie de stofd ( t vizitra intre prieteni este cit se poate de pld-
pentru servici
, rrlrr. CLt nerdbdare se pregAtegte fiecare urrul
-
. r primeascd, altul si ajungd la timp. Faptul cd

sd renunle la orice cochetd.rie : un 'rrlcli buni prieteni de vreme indelungatd nu vd

lreb-uie l),'r'rr)ite sA ve prezentali oricum: cu rochia necdl-
impletit in culori contrastante cu rochia dd cordon
o notd ,'rrlri sau cu cdma;a neschimbat5.
tinereascd; un gujerag fantezie
dd o notd ingrijitd; l,tt o vizil.d. obignuitd, cind sinteli siguri cd nu
doitrei rnasturi pot forma o garniturd
ginald gi. astfel, cr-t mici nimicuri, pu'teti ori_ l,rrrt.icipi decit prieteni bine cunoscuti, linuta sim-
fi cochete. 1,1;i de dupi amiazd este cea mai potrivitS.

18 t9
 in cazurile :ind
vizita are rrn sccp
sdrbdtoresc, fie ci-i
vorba de o aniver-
sare sau revelion, !i-
nuta va fi mai p"r^-
ten{ioasd.

La spectacol

Daci in trecut sd-

lile de spectacol erau
pulin frecventate gi
numai d'e o anu,mitd
categorie de specta-
tori, astdzi amatorii
Fig. 16. Rochie pentru gle spectacole de tot
o vizitd. obipnuitd feiul qi dorinla de
a se instrui atuturor l,'ig. 17. Bluzb din Fig.LB. Fustb 9i jerseu
oamenilor muncii le fac neincdpitoare. Opere cla, rniitase pentru vizitd pentru dupS amiazi
sice qi moderne se joacd la matineu
Ei seara, in
zilele de lucru gi in zitrele de sdrbdtoare, iar pentru r,rulirfii albd sau de culoare deschisi, cravate asor-
tinere,t se dau spectacole anume. Ne vom opri la Lrl;r. Fetele pot imbrdca o fustd de culoare inchis5
fiecare gen de spectacol gi vom da indicafiile ne- ';rll nu se gifoneazi gi o bluzd de relon, de danteld,
cesare pentru felul cum trebuie sd vd imbrdcati ,1,' niritase natural5 albd sau in culori deschise.
in aceasti ocazie. .'\r'r'rrstd linutd este cit se poate de pr:acticd, de aceea
La spectacolele de teatru sau de concert obig_ , :rrri indicat-o mai inainte. O rochie de stofi cu
nuite, bdielii pot merge cu haine de culoare inchisi, lrrrrcci trei sferturi, uqor decoltatS, este gi mai po-

20 2t
 trivita, iar la Sit u.1 lirag de margele poate irrrrlr .r r' (llll()ilscil.
toaleta. Pdrul va intregi
fi coafat grij"a, iar fetele vor I l, ,lr r r.;l ii.it lUat
p"ltl ciorapi gi pantofi asortaii"
"u la poqetl 9i Ia rrlrr, r rrrl r ir r;irrtbirt[
rochie. .' ,r.r ..t ii(t rr|guni-
La spectacolele de matineu, dupd amia er i rr :rrililc de
teatru sau concert _ zil ,_- la
{inuta este aceeagi pe care rI'rl, .rrt rlc I'c.stivi-
o imbrdcali cind mergefi in vizittt. lrrIi rlulliuni dan-
Dimineala puteli
participa Ja spectacol in i'tilrlr. llt ('iII'e Vine
linutd de stradd.
$i acum, ce {inuti e potrivitd pentru llrr, r,'lrrl I'irbricii, u-
o competilie de sport ? in nici .rr, a asista la .n,{ r 'i;lr I'LrcultSlii.
linuta de
: o "",
sportiv, ci una sirnpld de spectator 'l'rrrrrlrr la aceste
rochie simpld
sau. o fustd gi bluzd, sau u-in
costum taior cu acce._ ir iutillni va Jli cit se
soriile potrivite. La costumul taior se
tofi
incalti pan- 1,,,,I rlr, ingrijitd,
tocul jos, geantd gen sport. In funclie ,lrr ',rrrrplii, o linutd
.cu
anotimp atit fetele cit gi bdielii rror de
purra o beretii, ,l'. rlrrp;r irmiaz6.
sau basc. l,.r r'('uniunile stu-
Iarna sint anumite competilii de sport r l, rrtr,r.;l i organizate
loc seara, in sala inchisd Si incdlzitd. In care au , rr rrrvil,ir{ii oficiale,
acest caz,
chiar dacd e vorba de compelilii internalionale, r.ltr' ;tt.t loc mai I.ar,
linuta va fi aceea de la speciacolele obisnuite. de Irrrul;r va fi de gald,
sear5. I ir :.;i lir spectaeolele
,l, r r';U'li.
La o reuniune
Fig. 19. Tinuti pentru
Sint dese ocaziile cincl instituliile gi revelion, aniversare
l,ir restaUrant (Rochie din stofb cu o
derile organizezd. un festival cu programintreprin_ frumoasd garniturd din
cultural, urmat de dans. Daca fesfivalul artistic catifea)
,1u1, yuli purta {inuta de dupd amiazd;
are loc
in l,'ic v&ri, fie iarnd, la restaurant se merge de
cind festivalul incepe la o or; mai tirzie, cazuJ. ,,l,ir;ci pentru consumalie ; azi insi restaurantul este
va fi aceea de sear5. linuta
r rrn local unde tineretul are prilejul si danseze.
Tineretul, care munceste serios timp de l'cntru cazul cind intrali intr-un restaurant sd
tdminS, simte nevoia sd se destindd gi
o s6p_
in acelagi , ,,nr;umafi ceva, linuta de stradd este destul de

22
 r r,.r I rr l:r cit se poate de potrivilc.
..r rtrl lrrt;tt,t', sitrt
l.ri,,r rrl {t' distreze dansind intr-un
\'()l'Sii lic
1,,, .,1 r ,,r ;rr l,; rl;t o I,inutl mai elegantd, la fe1 ca
.1, i tl.r

La mare

\ r.,i.r l;r lrriu'c cere un echipament special, po-

rr' i! r rr lorrrli{.iile de climd ale localitdiii. SA vedem
.,r !r,,, {'rr cr, Llcbuie si fie preg5titi cei ce pleace
t,, r,lr rr lrlirnir datd Ia mare, pentru a fi scutili de
r.i I'r r:r(' trt'p)ircute.
\'r.r[,r lir mare se desfigoari destul de monoton,
,1, ,lrr,rrnr.irl,ir pine seara, la fel, in fiecare zi' Dimi-
r,,.rt,r plaj5, apoi ghiol, masa de prinz' Urmeazi
,,, lrlrrrrr rlc dupd arniazil) phmbarea pe falez5, masa
,t, .,.;rr';i urmatd de participarea la diferite spec-
r r, , ,1r. l iJm, teatru, concert etc.
l', nlr'(.1 fiecare parte din acest program se cere
,, .rlt,r irlbrlcdminte.
l',' plaja toatd lumea va remine in costum de
Fig. 20. Rochie din Fig. 21. linutd p,entru l,;,r'. Moda este cit se poate de inventivd in ma-
stof5, cu o frumoasd reuni'une, spect'acoJe de t, rr,' tlc costume de baie qi in fiecare an apar mo-
fundd de catifea
, 1, I. noi. Astfel, bunicile noastre nu-$i dezveleau
sear6.
potrivitd ; dar atunci cind in local se danseaz5 ,r, razelor binefdcdtoare a1e soarelui decit talpa
l;r{rL
gi aveli intenlia si dansali, trebuie neapd.rat sd. l r rr rr.rlui, iar costumul lor de baie
rr r consta din
purtali haine de ocazie, la fel cu toli ceilalfi con_ 1,,rrl;rloni lungi pind la gleznd $i un ,,camizol", o
sumatori. I'i,r,::i largi cu mineai iungi qi i,nchisd pind la git;
linuta in localurile de vard este mai pulin pre_ este expus aproape in intregime la
tentioasS; se danseazi la loc deschis si rochiile de ,l;li,l ""t0"1
24
 &

l,'irl. 24. Rochie de ptaji cu bretele ;i bolero

Fig. 22. Costum de ptajd
Fig. 29. Jachetb prac icb
pentru plajd r (ic locuiesc in vilele situate chiar pe malui
I 'r
,,' irrr pot merg,e la plajn cu un halat peste
,,, trrrrrul de baie avind in picioare sandale de
1'l '1,, 1u talpd de lemn.
l,,r rrrasd se cere o tinuti decentS; nu este admis
,irrrr, ui Ia cantind sau la restaurant in costum de
I'rt,'
lll,r'c seard, la plimbarea pe falezb tinerii obiq-
ri,ri.;(' si imbrace fie un pantalon lung sau pes-
FF*

socotim absolut necesar sd ddm citeva

r,rlirr
l;;i-i ferim de surprize nepldcute, care
rr,r,r i 'r' pr)t, transforma in suferinfd.
li r r lrlr.c,afi in excursie, mai ales pe munte,
I l,rrrlulr incomozi, cu tocuri inalte. Numai cu
La rnunte ,r,rll,lrrrrrlc comodd puteli line pasul cu ceilalli
r rr .rr'rri:,rli. In timpul iernii, bocancii gi ciorapii
1,11;1 1,;1 lr-'resc de degerdturi.
t lr;rirri de vint este necesari atit iarna cit
t
i \.rir. ('lriar in miezul verii, pe munte puteli
ilir '.ilI1)liza unei scideri de temperaturS sub 0'.
L l'rrsli strimti este absolut incomodd. Nu
lr,, rlr l';rrii o fusti 1arg5, un pantalon sau un Eort.
l,'rl iarnir, fie vari, luali-vd pulovere groase.
l,ri lrrrrt. sa regretali ci le-ali purtat degeaba, decit
ii r ir rrrl.oarcefi bolnavi pentru cd nu le-ali avut
,r lt r lrtrtind.
I rrl rrrg bagajul mincare, haine de re-
I r\'.r - Ie vefi a.,seza in rucsac pi le ve{i purta in
y;rlr, l,,t trmpul; este comod. pi practic. Nu plecali
lt ,. ,( rn'sie cu valize, plase, pachete.
In excursie

In cEldtorie

l r':ilitorie poate fi mai scurtd sau mai 1ung5,

,trrrr.i cind se face cu scopul de a vizita anumite
i,,,,rlrliiti din lard sau din strdindtate. Se poate cil6-
r,,r | ('u trenul, avionul, vaporul, automobilul sau cu
,
'
r, , l lc ir:l eta.
2B
 In tren linuta de stradd completatd cu , l.r rl;rrr,. vt'fi imbtaca aceeaEi linutA ca
seide este cea mai potrivita.
un bal
avina iir vedere cd r, !.rrrr iurl. 1rt' uscat.
sfirqitul cdldtoriei, d.in cauza fumului
de la masi r ,,,,t ,,,1 rrrr'rIr pc uscat s5 vizitali anumite loca-
5i al prafului 1ucrurile purtate **i
cate, e de preferat sd se imbrace O", ,, ,r"U,
", pe drum ! ,, ! ! . , I r rrr rlrr';rr:;t haine sirnple de stradd, nicide-

lncrur :, ! .!ir ,r \,.1i lllimba in;orturi, nici fetele Ei nici

cele mai ugor cle spdlat qi cdlcai.
',' {rl
Pe'ntru mragini e foarte necesar \,. , ,.,i, r'rrlirtolifi in tinuturi in afarb de gra-
. un
;i un basc, obiecte ca,re apdrd hainele ;ibalons,
pdnul ;r,i, r.irrr, 1r'r'l:ttic sA fili foarte atenli cum vi pre-
O pereche de paniofi comozi comple ,.i ,r! 1,, r;lltrrlii sau in locaIuri, pentru a nu pro-
l::l;
flnuta. ,, , ,1, .r1,r'olr;rrca localnicilor ; nu trebuie s5 uita{i
O cdidtorie cu motocicleta cere neapdrat ,rir nrrl))oIil cd reprezentali lara qi poporul
echi
ment special, care sd apere de curent'ul
rece qi
praf. eatulli' .,oo
".1"u';;;r*r;;#fiffi"
bocanci, haind de vint, boneia
iur" qi
;t;"
""., ,i_pfa ochela
Fentru fete pantalonii gi o bluzd
formea
llnula cea rnai potrivita. pantofii ,po.i ql
p6rul strins intr-un basc intregesc .sosete O TINUTA INGRUITA
echipamen
sportiv pentru motocicleti gi chiar pentru
bicicle
Tindra nu va apare nici cu gearrta
f*
in min5, nici cu cercei sau ,nalrgel*, ,ul, ,rma.
cr_r pA
Pentru cazul cra se simte .rurroil, veli t,,, .ri.,,r crlm e piScut sA privegti un tablou frulnos
imbrdca r
pulover de .culoare inchisd, dar nu
cel mai bu i,, rrr I i vine sd-!i desprinzi ochii de la vitrina
r

pentru cd va trebui sa reziste la praf

gi Ia trans ,,,! Ilonirii in care sint expuse flori proasp5t
raIie. ,,,t,. lrumos colorate, la fel 9i un grup de tineri
:,ri
Pantalonii pot fi iniocuili la o plimbare ,r ,, serioas5, te facer
I irnbrica{i gi cu o atitudine
cu rno , ir rrrt,irzii cu drag privirea asupra lor'
cicleta cu o fustd uqor evazatd, nicidecum
cu lrilrci-nai cum pentru a te purta cuviincios trebuie
larga. tr5rul poate fi strins cu o
bdsmdluld vi r r rf rccli anumite reguli, la fel trebuie s[ qtii cum
coloratd.
, r,. rrnbraci.
i', lrrL cum se prezinti un tindr in orice impreju-
,,. irtil prin purtare cit qi prin imbrdcdrninte
,i r adesea un rol insemnat in relaliile dintre
,

rrrr,nl. Iln tin6r cu o lnfdligare modest5 qi demni

-T}F: -

ca prima impresie sd_i fie favorabild,

llce urn
rui sd vi"a €t lr r,1tl ,r cusf,ture a plesnit, guleraqul s_a des_
:,1^"1::i"::."
cind .:.1litdtl?r
unul cu gulerui timpur,
"u
de la cema;;;#':: I ilt.t ';itll l'(.1'moar.ul nu
se inchide bine. Toate
l^" ..ll]Tl I*u
toli nasturii, _fir"ar", ri r.,lr tnt(.1 rcparatii trebuie fdcute imediat ce
sint
drr".suriozitate nu poate inspi"" "i,
rri"i;';;H;JtJ lr+t't vrrlr.
*dicalii l,ir rrrt,r;u (.(,t'()) haina nu se trinteqte pe scaune sau
din 3
,,,,|:?:il: 1:-,
tc'ialelor "1"p,"?,aereror ,ei r
care se confeclione"rr";;'J;; 1p, 1rill, r r :;r,ir1{iltd in cuier sau in dulap,peunume-
obiect de imbrdcdminte, *r 'lrr;r,r r,r' nrai intii a fost !inu:t6 la aer pentru
sd vedem l"-irrt"f"S"*
tr-o ginuti ingrijiti. Orl rt ,,r tr r.
rrr.rrrii de. transpir,a{ie sd dispard.
Inainte de a se imbrdca, orice ,'\r:r .s se pune pe um,eraq, d.ar la un spe,cta_
l1;1i11;r
tind.r tre,buie
I l,r ..,',,;11;1. Ia bibliotecd, tra o vizitl. egti obligat
n:.;i""^"-
ales. I
t. "y"dt:liu
in anotimpul ^pd"rf, J.la,ri*qite,,
"orro"ate
cdlduros. ;;*#:,'ir; a 1t l;r..r lrrrll.onul la cuier. De ace,ea nici o haind
l'?"::..511'1
gi imbrdcdmintea ""sliilt.
curatd.
un
"*o ;;, pdstrer
lr lr r'lrrrir, sii aibd agilitoarea ruptd. sau lipsd.
r!rtrrir l,rr;r irgi{;dtclare, aruncatd pe un cuier, iSi
O

lr t,,r l,innil 5i uneori riscali s-o gdsifi pe jos,

;ilr.rl;r rrr pir.ioare.
l,' rrr ripctctacol cit se poate de neest,etic un
l'.
',ri, r r'u lrrinc.le aruncate unele peste ajtele din
r',r un()r'il. din ele le lipsegte agdldtoarea.

Calcatul pantalonilor

Il,rlrtr.rll a-i cdlca, pantalonii se perie, Ii se

Mai ales pentru vard, trebui,e alese rr!rrr,r l,r14rrnill.ele, mangetele qi se scot petele. La
ugor de spdtat gi c6tcai.
-e"r"f"
materiale
:u?tl:, tinere ','r rl,,rrr, (llrn.qa trebuie sd-gi pdstreze in perma_
trebuie sd uite niciodati cd, ,,,r lrrrr;r r:orect5, de aceea bdie.lii trebuie si se
intr_o ,o"rri* U"
-ol:^tlli. * aspect rnu,.[L mai i"g"i;it. ., ,,i'.r,(.;r si qi-i calce singuri; este lucrul cel
Uneori se intimptd
^rr1 ca un .' i, , r lit'incinge fierul de cdlcat, s,e udi qi se
_
sd stea gata sd cadd; alteori ""*";-H fie lipsi sa
ti.rrf"*uti".rd intr_ ,, t:ilpJr curatS, preferab,il de culoare in_
, ! l,'.nllu panialonii de stofd de culoare inchisd.
32
33
 Cdlcatul pantalonilor incepe prin scoaterea
genunchilor. Iatd cum s,e procedeazd :
se
pantalonii bine periali pe masa acoperitd cu
o
turd gi cu un cearqaf de cdlcat, apoi se indoaie
cusdtura in exterior, astfel ca genunchii pan
nilor gi dunga lor sd se afle deasupra. Cirpa
gi stoarsd se agazd pe locr-rl ce trebuie cdlcat gi
pllmbd fierul incins peste cirpd in cercuri, aqa
incit sd nu se form,eze mici cutiqoare pe locul
nunchilor. Se controleazd gi dacd stcfa n_a in
complet se rnai repetd o datd operafia.
Apoi se a.gazd pantalonii cu cusdturile una
alt4, potrivindu-le in partea de jos a pantalonilor
se continud cSlcatul pe dunga pantalonului. pe
a.ceastd operafie se udd din nou cirpa de cdlcat,
stoarc'e, se asazd peste pantaloni gi se calcd cu
fie
incins, trecindu-l in sus gi in jos, ap5sind bine
dungd, pind ce se zvintd. Apci se lasd pulin c
coperit pind ce se risipesc vaporii, apoi se calcd
fe1 gi pe cealaltd parte. Daca sint migcali din
cind sint incd umezi, se qifoneazd.
Pantalonii se agazd d_in nou pe pdturd qi se
calcd incd o datd, numai pe dungd, inlocuind pi
cu un jurnal stropit u$or cu apd. prin acest
cedeu dunga se pdstreazd mai mult timp.
Pantalonii astfel cdlcafi nu se imbracd im
ci se lasd citeva ore sd. se usuce bine, cdci altfel
pifoneazd uqor.
Dunga de murddrie ce se formeazd in jurul
zunarelor se trroate qterge cu un tampon muiat
neofalind.
i ., r.,,1 ,. ..,,;rlr, r.;rlr.irrrl panlalonii cu cirpa udd
r,,,.,.r, , ,,, ,,1, | ..';rlr. ('irrrl sl,ofil cste incd uqor um,edd
I i r .r;,,,t i,rr r;(i uriltcc bine. StOfa devine ca
;,, ,..
t, ,, ,,r,,1 rr (.rrrrl, o clatd cu c5.lcatul dungii de la
I.i,!,,,,r,r .,. rrrllrl.rrr.;i qi lustrul.
! ,,rr rr .r 1r, 1;;lr:r l'olma bUzunarelOr atit la panta-
r ,,i , r r l.r lr:rllon, nu se lin obiecte volumincase
i', ', t r ,r':,.n1('lloil este cit se poate de urit obi-
,,,r :r ,l;r t rr n'riinile in buzunarele de la panta-
i,," ,,1,'l;1 ;ltll,on. Este socotitd necuviin{d, cind
,',, r'r,,! rrlir r;ri-;i scoatd miinile din buzunare, in
i:,.,t, ., .,t.r rlr: vorbd cu o alt5. persoanS.
Sprrlrrlul cdmdgilor, bluzelor qi rufdriei
I,rl n-am cdmagd curatd ! Cum si md duc la
',1:rrl.r r.rr asta purtatd doud zile ?
:irrrl. spdlate, dar n-am avut vreme s5 le calc,
,,, l,rrrrrlr' mam,a care, intr-adevdr, a fScut casa
.,,!.rt.r 'in urma voastrS, v-a pregdtit masa gi pe
,t. r rrpril v-a mai spdlat qi cdm5qile.
r', ;rti zice dacd vi le-afi spdla $i cdlca singuri ?
l, r,.li av€& la indeminS. curate in orice moment.
I rl;r o retetd care spald singurd: vd va fi greu
l,!t!.r ('o veti incerca o dat5, de urmare nu ne in-
,l"ru, nu veli mai admite sd vd spele altcineva
,.rtrl.l:,iilg.
 Pregdtifi urmitorul amestec intr_un lighean
ma
nl,are : 5 litri api, 1b0 grame sdpun
ras, 2 lingur
rr,eofalinS, o lingurd amoniac lichid.
Totu1 va fi bin
mdsurat. In apropiere nu trebuie sd. existe
nici
foc aprins, pentru ci veli lucra cu neofalini. u
Sd
punul ras se pune la dizolvat intr_un litru
de
fierbinte gi numai dupd ce este bine dizolvat
adaugd restul de apd rece precum gi
celelalte su
stan!e.
ln aoest amestec rece inmuiali cdmdgile, proc€
dind astfel : fine{i cima;a de guler, o ridi,cafi
I
sus gi-i dali drumul apoi in lighean sd
cadd in voie
Nu trebuie sd stea in lighean nici ghemlritd, nic:
rdsucitS. A;ezali astfel cite cdmd;i cirprinde
can
tatea de lichid.
Le ldsali la muiat timp de 24 de ore. In
timp le mai intoarceli, aqa fel ca si nrl rdmi
pdr'fi neinmuiate .Dupd 24 de ore, sccateli
cdmdgil
din aceastd ap5 gi pe unde au fost mai murdare,
I , ,, r rr .lr,t,ii ap5, frecindu-le cit se poate de
fre,ca"fi uqon gi le treceli la lirnpezit in prima
ap
care trebuie si fie pulin cdlduld gi mai insista
pufin pe unde credeli cd n-au ieSit rlestul
curate.
Ilaci murddria ierse singurd, iimpezitul vd revi
voud. Trecefi cdmdgile in albie sau in baie
ti!i-le' irr nlai multe ape ,__ 4_b chial., aga ;ifel.
cl
uitirna si iasd limpede.
Urmeazd scrobitul, uscatul qi apoi cdlcatul cdmd
qilor. La inceput veli fi neindeminatici Ia cdlcai
experienla se cap5td prin prac,ticd.
Este mult mai usor de intrelinut curat,S rufdri
ciin fibre sintetice. pentru rufaria gi bluzeie de
lon se preg5ie$te o apd cdlduld, poate fi chiar rece,
: ij. i ,1, .,'l,rur .silu cu sipun ras dar numai
; !ii r l,rrrr;r r.irlitatc: ,,Cheia,, --
sau sdpun de
., \'nrlrlir apa bine cu mina, pind ce sd-
.: , ,li rrlr,;r. irp6i se mo,aie rufa gi se freacd
', !r rrr,ir;tinciu-se mai mult in pdrli1e mai
i , r.,, r.l;rli';l,r: dupd aceasta in mai multe ape
. rr ri.('tl !;(\ preseazd in miini ca sd se scurga
,1, ,:tirrl, cJr rufSr'ia gi bluzele de relon nu
r ,. ' , rr,r1';r I'icrbinte, nu se freacd qi nu se storr-,
,,,rrrr,l l;r soare, nu se usuci ling5 soba fier-
r rr :;r. r'lrlcii, pentru cd sint foarte u$ot
,.,1,r1,.
:,,r rul:u irr ;i bLuzele de mltase se preglteqte
, , ,i, ,1',rl;rl, r:irldn!5 cu s5pun ras, de buni cali-
i ,' Irrrrr;tlale de lingurild de neofalind. Se
, I'rrr. irpit ca si se dizolve sdpunul gi se
, r lr,lt'. Se lasd cam doud ore qi apoi se
rr
.
Ir,'t' la limpezit in mai multe ape curate
i ., ::i sc storc prin presare intre miir:i sau
. i r,r .riilti de tifon.
rrrl,'ic sau bluzele sint colorate sau infio-
!, rrllirrra apd de cldtit se adaugd o linguri
i . i1r I'cdd luciul Ei-i invioreazd culorile.
,. r'lind Ia soare, ci se rul"eazd in prosoape
' , 1il;rvr:, se calcd pe dos cu fierul nu prea
,i| illt;.
,l, ll rk' jerseu de md.tase se spale la fel, dar
,'.r l)(' masd rulate in cirpe uscate ce se
,1,.r l,rrr;r la uscarea complet[ a obiectului spd-
itrrrr, uscst€, se calce pe dos, fdrd sd se stro*
 Incdtfdmintea gi ciorapii l',, ,r, rrr,. rrlrlirr cind strSzile sint murdare, obig-
rili ,,r ., lrru l.;r[i galogi ca sd nu intrali in casd
Urmeazd controlul incdll6mintei ;r.rtrl,,lrt rt:'i r;;i mUrdari de nOrOi.
: iustrul la r li,rl' ii ..,' r:r'ot intotdeau.na la ugd.
periatut'ru *u- ou
ue
*"^rot:1"^:::lillri,
lopd 9i spdratul r"'"u, J" ;;; o,uru o" nn
Prete de l ii'r,r1,il lrr,lruic controlati inainte de a-i incdlla
rl,r,r ;rn r) Ilirur'd cit de micd, se pun deoparte gi
.o 3":;:":ide g.:
., pereche l*y"dere, e bine sd aveli in
qireturi rezervd,
r.rrr irllrt.
O""O, i., .rl
nn$
-de
punctut "j:o^L,^::intimpld
de ptecare
.t ; ;# qi ""
sintefi ;
\',rr,r, 1,,. r';ilrlur5, ciorapii se schimbd in fiecare
irr lrrrr;' r'r' illrna, in bocanci, ciorapii de lin6 se
:i. "l """.;;";;;,i";"li'j*!
,11, obrigali ,; ;""r";i il,r,rr r 1,r.:rlo un ciorap subfire care Se schimbd
:il1:":":j.j:
pufin pantori rrma
asortali sau mai-irrcom.o)r."*-r"r' vd,rLull
['r, 1r,1 s1l sc pistreazd curat numai punind cio-
."li:?,3r1':1_"-" :" roade la virr si ra.
ta roc,
uuu' rilf
iar uun
ori igi schimbd forma-
"^ "^tr^r^-"-^
din iy,:ffi i:'ffi " i " Jiili;X1;,:' i" :;;'J "o
*" :timp la reparat, I . ,r lr,r'it.clor categorii de ciorapi.
r lr
nu ldsatd pind se def
r:omplet. I r,r1;1pri tlin fire sintetice se pun in api rece ime-
!rl ,,' r.rrrl. scogi de pe picior. Dupd 2-3 ore se
irl.r rr ;rlrri clldutd sdpunitS. Dupi ce se lirnpezesc
I irr ,rlr;r ciilduld se intind la umbrd nestorqi. Nu
,.rl',r
t'trrr.rtrii de bumbac se spald in apa cdldutd, in
r.l . '. ,r <lizolvat un grdunte de sodd de rufe. Se
i.rl,ur!,..:l(. bine Ia virf qi la tdlpi, apoi se freac5.
ri.. l!nr|,'zt,'sc in citeva ape tot c5ldute, se storc qi
.:r: nrtrrrrl. Nu se ca1c5, ci se imperecheazd qi se
t',, lr,.r::;i in gifonier.
, :--
Nu ldsati pantofii murdari de r'r,,r;rpii de lini se scuturd bine de praf gi apoi
stricd pielea.
noroi, clci se
. t,:rl;i in apd cdldutd de ploaie bine sdpunitS.
-_- gogonii sau galoqii
se spali imediat ce_i des_
|,,,;r r,;i lipsegte apa de ploaie adiugali neapirat o
cdlcati, ca sd nn-gi piardd t;r,1'rrr;r de amoniac lichid in prima apd de spdlat
lustrul.
 in care afi dizoivat qi sdpunul. Ii
frecafi $i ii I I'rrluria 5i gapca
pezifi ca qi pe ceilalii ii intindefi la umbri sd
9i
r.lsuce. Nu se calcd.
Dupd spdlat ciorapii se repard,
altfel rupturile
i ' I !r,,,, ,1,. lr'tnt <:a si-qi pistreze prospelimea
meresc. 1,.,,. ,r,, r r;rt,r lt4lri intii se perie cit mai des cu
f ,! ' i, ,ir l,.rr rrl rrroillc. Praful neperiat imbicseqte
r'rl , I rl,., rrlort'irzii. Ca sd ferili fetrul s[ ab-
'ril'.: r,,,, l,rr;rIi;r r:apului, introduceri in interior,
Cravata rr, t,i,,r .r l)jrrullici-"i" o fi;ie de hirtie sugativi $i
'!,,,',1',tr rlr, t ilr' riri este nevoie. Aceleaqi ingri-
r,,r r rrrrli ;epci.
Cravata, dacd e {olositd mai
multd vreme, L ,,1 .;,;rl;i dupi indicaliiie date mai sus la
murdiregte la nod. pentru atit i:il'ii '1, lttr;r.
nu te desparli cle
cravatd de bund calitate, care 1r,r ,r,trlrrrl lilicri care nu-$i scot pildria cind
hainele cele bune sau la cele
!i se potriveqte ,,, ,r,!, nrr loc::rl lnchis sau cind intilnesc un
de toate zilele. Cr , ' rrr
vata se spald Si ea ca toate lic bilbat, fie femeie -- de teamd
celelalte obiecte r,.,t,,1 ,r rrlt-qii deformeze pdldria sau se nu 16-
imbrdcdminte. Totul este sd
gtii cum s-o speli, :i:, iii irr r ilr,rir.Lclor pe borul pdldriei. Acest lucru
sd n*o pierzi.
Cravata se descoase, i se scoate
,. t,r rrrri:r ;;.i cel ce procedeazd astfel este so-
pinza din in ':, , , ,,,r ( ul)oagte bunacuviinld.
rior gi se spald cu neofalind, dacd
orr cu apd cdlduld, sdpunitd, dacd.
este de mdta 1,, r it.i p;rliiria se pune in cuier, nu se las5 pe
este din ma ! .i t,, ,lrrl;rp sau pe scaun gi nici nu se pistreazi
Bine uscatd,
ll:ibrr: forna pe se calcd frumos, apoi se (
dindu-i
,!r!i,, .r{r l)(, genunchi.
care a avut_o mai inainte pi
inleles ldrd a uita sd-i aqeza\i bi
in interior;;;;
care afi scos_o inainte de a
o spdia. Minuqile
Cravatele se pdstreazd fie intr_o
cutie lungd, i
tinse, ca sA nu se gifoneze sau
se mai obignuieq
un irrocedeu practic Ai simpiu. pe l,i,'r rlr. sint un obiect de imbricdminte absolut
dosul ugii de
garderob, batefi doud
fintigoare mici pe care i
',,' ptrrtru iarnd, dar Si un obiect de lux
tindeti un $iret subfire. pe acest giret ,,'r,, rrizitd, un spectacol etc.
inqirafi cr ' , "ilr ocupa in special de cele albe, de piele,
r.atele fdrd nici un risc de a
Ie gdsi qifonate. ,,,,, n('cesitd o ingrijire speciali.
40
41
 Minugile albe din piele
se murd5resc foarte ,, ,, rl)l{,Ii (:u lucruri grele qi voluminoase
rrrr
ates dacd toateta esre
R:O?^iit
De aceea esre nevoie cte cutoare incl
n ?t! !, 1,:r, llr'1,', clit'ti, pentru cd igi strici folrna,
tu ;;;r"F ;:ffi"...'?J ',,ir,,' 1,,, l;rlolt', pentru vizite, pentru diferite
fiecare pe"d
mind, se moaie bine
"^T.,i$t::d
neofalind gi cu cirr curat3 =!i ',,, 1, rr lrorjr,ti"-t mai mic5, formi fantezi 9i
pi; ;;':*";"t"rJ-'#l apoi intinse ^si-
uscate se r
', ,,'!,' Iir. ;r':{rl lill,ir la toaletS. Aceastd pogeti se
supra rrnoi cirpe
s.rnrn unei - ''t,"' se mai tr"u"ipe masd,
^.-^^ curate, i,, .r ., ,,, ,lrrl;r1t, infiquratd in foili subtire sau
cu o flan , ' !,,t.,r r .r'.r;rlri intr-o cutie, feritd de praf. Cum
ffi:i: ,1,".,:it1?:"
capete luciul. Nu se itl', ut,b;;- ;:;;;; ca bd-;r
Lq sd-si 'r i, ,,, ;,r r',; r rii o goliti de continut introduceli
intinrr u--.,^*""111
ra inceput pe
,

fiindcS frecindu_re. 1^t*tro .de m .rrlorr indoit, care ii pdstreazd forma,

rJa ,-,,*r:.-:_ r , pe o parte, se formeazd o du ,,;.,; I'r.,iilrrrrl rrstfel veli putea pdstra geant.:
de- murddrie la margini.
Vasul in care se pune neofalina l.,rr, , l;rr ,. rrr;ri mult timp.
perfect uscat : orice strop 'eoure s5
trebui ri',,!,,, 1,,' r.l;r l'ol'mat plic se line la subsuori. Pe
a" upa p#"re *in -,.1i 1,', , Lr :rr' {ine linigtit in mind.
_ Minuqile albe se pdstreazd irrtr_o-*cutie inrzr
::"T:::':f r1;". ; ;" ""ffi"jT;i*";,:ir'H;
spectacol, dacd le scoateJi
Am mi"a,le pSstrafi
geantd sau in buzunar qi Batista
nu in mini .;^i .^^ -^
Jd"u.". Mi",i'" T;11'J;":i,'l"ilt'jil ;il n':
se spald la fei ca ciorapii.
il, l, batista este un accesoriu cu o
rr,;u;l.r'c),
Pe stradd, in local, li o
";;,,r"
vizita, nu
."""t",i_"a
intindeli m irrrl.,r. lrirrc cuhoscuti 9i nu poate lipsi, sub
:ifj:*"iu
stringeli l{1 sd
fdrd Tmi
scuturalr'_;*';;;;f"t;" qi a
.- i ,,,, , rr, rrrl, nilni:inui.
t,,'. , ,r l.i'r ;r rlt:venit un obiect absolut indispen-
-
nului sau a persoanei cu care ,rlJtri
de vorbd. op.it se -1,:l l,r ,!,{ ''l)ulul secolului al XVI-lea, cind a
I'i,rt t', rltrr lrritna datd, ea constituia un obiectde
., | , r. r lr,.rr I rrr oamenii avuli qi era purtati, fie
,

r ',,,! 'r',:r,', lio la mangeti etc., adici aqa fel ca

Poqeta :i r',.,,, lr r,;rzrrl.;i qi admiratd de oricine. De aceea
. r,!'i lnn;r rlin danteld scumpd sau din mdtase
Pogetere pe care le purtali z'nic sint
mai rn ! ,1, !,,ril, ,'r l,rccut pind ce igiena in luptd cu
:::-,:":l:t:u'.",. dintr-o piuru---r",r"",r.,
plastic mai trainic gi o cuioa"u pJi"rr"d, mate i , l,rrrril. 5i azi batista a ajuns un accesoriu
asorteazd cu imbrdcdmintea. care
Chiar a""a pogutu u i,r{ rrrlr:;pt'ttsltbil fiecdruia, de Ia copil pini la

42
43
 ,_Batistele se gdsesc in comerf, totupi este bir
ciSm citeva indicatii, ca sd gtifi'ce trebuie r*r i:t rinnr lrlor', ii lipsepte un nasture de la
Batista de culoare aiba, sd ale r1,s1 -,i rlr ;rrr,r,ir ltu-i mai incheie
nici pe ceilal{i.
iin _"t;;; mai fin, I' r r,l 'l' l;r
cea mai elegantd, nu.
ocupd loc prea mult gi
r',1111;16i1 e tOCit qi mUrdar, pantOfii
umfld buzunarut ; dimensiu;;; -*rj1""r" I 3rr,rlrrilr '.,, vr,(lr: Cr gaUrd Ia CiOrap. O tinarS,
este l;r,:t r t,';1lr' 11.11. irritate mai sus, nu-Si contro-
timpul cind munca "oro.uiu .,"i^i""",ce
l;:::t^.:,'1f*"".r,r, "'ru srdutrce pe
o
pe' +{ rlrrru'ir rl. llr ciorapi, care a luat o direcfie
; ;' ;; ; fi ;:?';:'i IJ',l,:i, ;;': ti;i r", lri r rr ;rl.rrnl pe $old din palton, tivul s-a
,"# : ;:: '
"T, f ;rr rtl
""
r;rr privi[i in oglindd inainte de a
, ir',ir r,;i controla{i-vd linuta. Fili cit se
, r'r,r'i l'a1,5 de voi pi nu vi treceli nimj.c
Nrrnriri dacl totul este in ordine parS-

slradd tineri in urma cdrora adia

1rc
r lr!,1' n' r,rrl llarfumat. Obiceiul de a se parfuma
!
O;icum ar fi purtatd, prima rr:. ,,rt r".lr. rlt: prost gust qi-l practicb mai ales
-, fie curatd.
sd condilie este ca
,.i,.,!, 1,,1,,;t.sc mai pufin apa Fi sdpunul. Par-
Dupd ce a fost folositd, r:rrr' il, 1'lrrr' ot'icui Ei le puteii folosi, insd in mod
batista nu se impdtu
ci se pune in buzuto:: in po;etd ugor gifo =, r, r , rrrrrrriri dupd o atentd ingrijire a corpului.
n-i:x sa
Arraii grijd _: aveli intotauurnu
-t""
|veiigi nu
min5, #:;; i;:
- mutati de Ia prieteni.
imoru.
^i*r ..--: implejurare afi ln r
_:inj qiintr_o
restituiti-o posesoruiui ,pataia
to.i-ritili tn ,.
il" "Uf""rU *rr.,
r'll'l,lVA CUVINTE DESPRE MODA

O {inutd neingrijitd

' r',1 ,t,ircluce moda nou este frumos. O cu-

,
V:'.!i sd qtili cum aratd un tindr ,ir ,, imbinare de culori moderne, o linie
sd-qi -;;;""".&fi:'T::;::::lcare nu vt
dea osteneaja
tH;::: ,, l{)r'r))ir originald lansatd de creatorii modei
Hainere r* , .,'!,i rrrr, oricui sau nu sint potrivite sd fie pur-
, :t, ,,r'icc ocazie. O linie modernd care nu avan-
 tajeazd o anumitd siiuetd trebuie fie i |. :! , :ril,,yrl.rlr lol, t:(: v5: Ofefd mOda-
rncderatd.
,! ., ! ., ,t ii , ,r,. rr ;rrr viir{,i"t lungd, gi faceli
Inventivitatea celor ce creeazd moda
in. fiecare sezon apar
este r, 'r . ... .r. r.r, ,, rl,rr.;r r;r.zr)llul ur.mdtor trebuie
noutlli pentru tot ce , i i ; ,t, ,,tr,,,lrrl r.,'l;pr:r:tiv, fiindcd nu mai
tuie obiect de imbrdcdminte. bu no"""
!,1.,
sar sd gtilri cd nu e suficient sd adoptafi ""tu
o i :. , - r r!!r: r.r,.;r r'tt gusl; in orice impreju-
noud de geantd sau de pantofi, o
pentru rochie. sau pentru palton,
linie de < , t. , lt(r :.,' r',,r;lrcctafi anUmite fegUli.
ci trebuie sd
-r,rrorr,r'ur"* ., i , i l.r l,rr',' I;r(ir buna in orice impre-
intreaga 1i.,rte,-- i" l" .: rrl.r .';iirl.l('l'aLi, de multe ori cste
,*_.tr"i :i,
la inc5l!5mlnte, sd se armonizeze gi nimic
facd notd discordantd. De exemplu
" ,i , .r rrr lr ,r ; rl q'l;1[,1"y, mai ales la tineret,
:
pantofi cu tocul inalt gi sublire gi v_a1i cu i r. i t', ,i.r l.rr;t rrriisuri poate duce 1a extra*
alb5, care se poartd. Afard, vremea
o geanta ;, , , rrlr ir.il,lrt<:. O fusti strimtd este
este incl , r: r. r i1 r L tlt: strimta incit te lmpiedicd
,
rece. deci veli imbrdca un balonseide , i!,. ;r:'..t il|c, menitd sd atragd atenJ,ia
model
cu care mergeli in timpul zilei peste
tot. Cu ' '; 'r lrtct'i irOniCe'
ardta in balonseide model sport cu pantofii
gi ! , , I r lrlr olir;inali in imbrdcdminte, s5
cea noud ? Oricit ar fi ele de moderne,
acasd qi veli imbrdca pantofii cu
le vell i.,! :r .r.r,ll;t, <:iici devenili caraghiogi,
tocuri joase i : ,ii , ,irr r,{,rr ;LI vostru in imbrdcdminte, care
geantd obiqnuitd, mult mai potrivite
cu rest !i, , , ir l{'n t.ii personalitatea.
nutei.
i., ,. t;i ,. l'r'r'ifi-v5 de a deveni ridicoli prin
Creatorii modei au lansat fusta Iargd,
plisat i, ,,,,,r,1'
tergal, neqifonabild ; v_a!i cumpdrat qi
voi r
vrefi sd gtili cind o puteli prr.i" pu.riru ca
voastrd sd formeze acel tot ur_orrio, !
in imb
minte de care am vorbit mai sus ? Dimi
punefi o bluzd iuni sau in carouri,
iar dupd IIINAREA CULORILOR
Ia o vizitd, sau la un spectacol o imbrdcalian IM
c
pulover sau cu o bluzi elegantd.
V-a{i fdcut un costum nou, de culoare
pentru ocazii; dar in momentul plecdrii i
afard bate vintul qi luali din cuier in
afla i ,:,,r, ,1,' rr vd imbrdca, chibzuili ce {inutd se'
tocul p6 r,' p('nl.r'u locul unde plecali. Ap'oi, obi$-
-- bascul, socotind cd e mai potrivit cu vre ,!'i | .,r ;rl.tlcli lucruriie ale cdrcr culori se asor-
Dar se ptriveqte bascul cu resiul
finutei ? .\, r,:;1, lrrcru nu este chiar aga de ugor Ei de,
 aceea ve dam o serie
cle strgestii de felul cu
pot imbina intre ele obiectelJ
de dilrite .,r,t.,,
9 fustd gri de stofd ,u-"J"I"""a
culoare, gi nuanli, deci o ",
putuli-puriu Iu o"i"u
sau pulover, afard de culoarea
U_:. puteli c lrr qr li r,,rrl,untl, tr;rsturii, pltecum gi celelaite
f':..T.t":laiu] c1 vd prace, i"d;iJ;.;; "*, cd esre i , i.ii,r Ii , ,r l,rrt''ti irrrilrira tot din combinaliile de
in dungi sau in buline. cautali i ,tirrrl I'lrr..:r, :,ri I'uste. O garniturd poate fi
stau bine. "uil;r:X.: 1i,,r,,r1.'.rr, I i,rrir;r:rllrnllt, de exem,plu la negru
O f ustd be j se poafe purta,ca pi --
aceea gri ,l ,',,r,,11'r
pulove., i.,
:i.i::,llrrrmaisautari
Nuanlelg "i"ra-iJ^"rrou.uu
sint de preferat
I I ',li tr r r ,lr. t:ont.binatiile : verde_porto,caliu,
in locul , ,.t;. r,,.,, 1,,,r Lrr.;rliu-r.oz, bleumarin*verde. maron_
urT::,__:"""u_-
Pentru fusta f,:.*.l"J., "o""i"-i"rrr,_,,
bteurnari" u, nu
bteu, gri, alba, roqie *;-^;;";d
*^*r&r"rj 1,, ,,, ,,, , ,t rirr r.orrrbinafi mai mult dr: doud-trei
?,*." in nu ,rt,,r: , l,r rr r Lrr.;r tjt, itsort,eazd intre ele.
deschise. Materialele
sint Eu po"t*r"t,
-iunipentru | ,11,,r irr \ ll .,ilr1, rnai pretenliOaSe ; nU se pot
convin tenului qi pdrului. r11!.i ii1 ,,r r,,. rrr'rrZi(', de aceea nu le pr,tftali ziliric.
""t"i"tt" .r',"
aveti o grijd deo.sebiLd la .u_Uirrl.u"-;;r;ffi;. r! ! ,,! r'rl,trr rrr 1r:rll.orr r.o$u nu poate fi imbrdcat Si
se potriveqte btuza
de culoa.eiaron
-,liji:li
rul verde, coJai, g.,, ;;j, ";;; "r"
si pulc
,rr,,,, rriiirr:rr r. ( 'ul(' vlca numaidecit un palton roqu.
gi bleu. ,r l"r;, , r,r.rr ;ril;;j unUl de O CUlOare mai pUlin
Fusta neagrd poate fi purtatd cu
.loare orice r:il 1i,l1

de bluz6 qi putover , Ir ' r',or iilr.toaletei.

ble,u, Inciildmintea, minu-
galben, cicJ.amen, corai
;i din ";g;;'-;Ib,
or]ce t.i a" mutu rtr rit ,,t,r:r ,.t p;rliir.ia intreges,c toaleta, deci trebUie
Matenalul negru este mai p*t""rtr1o, ir 'l',s11 ..,r rlr,r:1rrr! ele. Nimic nu se poarti Ia in-
este de bund calitate, se Ou"otoruur'e ; dacl ir,.l.l.i,, l,,lrrl lor.rrreazd un ansamblu complet.
;i_gl F
j_t: j::lltj_"!. D". aceea nu este o cutoare pe I i, t,,, r I I r r.lrrrie bine stabilit : in orice finutd
r
s-o purtafi zi de ,
zi. , r,, , rrr,rtr lrr.buie sd impunefi prin arrnonie.
Fusta
-inrbrdcalineagr,d din stofd, din rips, din tafta, la ci !. , , r ,rrn,,rrr{' l)r.ovoace prima impresie. prin ar_
o bluz6 de mdtase, ;; ;;j"", devine
toaletd de ocazie si po,ate fi p*tui,ai 'r trrulir in.felegem cd ali adoptat cea inai
l, !, i i!,r t,r,.l,llrrri"rturd, inCdlldminte, aCCeSOrii Ca
la dans, la o anivbrsare. .i.: i rr!rnu:,ii, ltiil5rie, sau beretd qi ci ali avut
Costurnul taior, adicd fusta qi jacheta ,:ir , r urt,r r;;r l"ir: potrivitd cu cealaltd, aqa cd nici
feclionate din aceeaqi stofd, se
O""lrat cu bluze .r ,,r, rrr, r llcnul lor sd nr: fie certate.
 Pentru imbrdcdminruu._0". fiecare
zi, incdltdm
cl1odd, ia"
I:,: ].T.:tr_-T"t
idria vor fi mai pulin prete"1ii"r" "ii mlnuqite
.geanta,
din material trainic, in culori mai i_'"?i, 1,r , ,rr.r..,r ;rlllrst.l.u inchis, maron inchis gi
iulin tra
pentru a le asorta se obipnuieq,.,-pl".ii^ii r111;
Irt.{l.t 1.:,1,
ca accesoriile sd aibd aceeagi culoare g
I ,,,, ,, !,1;1q 111, lr;ri1c bej se pOartd
restul ansamblului,^.adicd la rochia cu rochia f. ,,' .i .r, ,lrr r' 1.1r r:r'avate in nuanJeCdmiqi iUni,
,reagrd ,a d'e maron,
sint potrivili pantofii, geanta qi 1!i . ii ; r i ;11,., lrgj, in nUanta COStUmUlUi.
"ri""UifJ-".",
o rochie maron sau bej sint indicale I i, I . 'i,,,r,'lr t,r.i qi bej deschis se poartd in
culoare maron sau bej. .. -i .t, I,i nu.rvilil r,ilu de vard, Seara, in diferite
O regul5 de care trebuie neapdrat .,. i !r,rl,r ;1,.., numai cimaga albd, iar cele
searna este urmdtoarea : accesoriile,
sd se
cind nu si r i ,r :, ,i,, I'r',.r rrrurrai dimineala gi dupd amtaz6..
culoarea rochiei, trebuie sd fie to"iu-Ju i ,, i,i,!, ,1,' rlol'ti in carouri sau pepit nu se
aceeagi
loare : pantofii, geanta gi minugile.
,!! 1,,! ! , ,,r ,.;rrn;rilli in dungi sau in carouri, ci
Desigur cd e greu sd aveli pentry ,.rr*=i ir1 , rri,,.tt' ir ir.llti, aSOrtat[ Ia nUan{e}e CafOU-
- fiecare
alte accesorii. De aceea inaint; de
geantd sau pantofi,,trebuie sd chib2ujfi
; ,rU .u_ !! r l"lrllltt.
bine. 1 =... I, , ,,il,r,.:r ll(,n sport, descheiati 1a git, nu
De aceea pirivind latura practicd a
acestei . | ..,,1 'r r'.ti,t.
vd veti cumpdra o geanti gi pantofi ",
negri, bej r - .. r, .,!,, .rr,.;r l.inutai, nu nesocotili ciorapii pi
albi,. cu care putefi face fald f"
cul.oare ! ''! !:i
rochie gi in orice o,cazie. ""i"u
Un eostum negru pentru seare se poartd l,.i r.t, t,rir;r 'r';rl;1, \7afi inCdlta Un CiOrap fin, iUni,
maSd aIbA gi cravatd sau papion gri_argintiu. cu .r. , ,,i rrr 111';,, l,sortat fie CU CulOarea costU-
Un costum maron inchis se poart; cu'camaqa ,,,,i.,, t., ! u ,rr'r,('il it cravatei. Iatd un exemplu: la
sau albd Ei cravatd in nuanfe au mu"lr, i,r,,, r,r.rrlrr inchiS cu cdma$d albd qi cravati
Un costum de haine bleumarin in*hiu ,"u ,
. i , i, I'trr l;t ltn ciorap maron SaU Verde inchiS.
cu cdmagd albd, bleu gi cravatd bleumarin,u i . .. i,,..,...ilt llr un costum negru veti purta un
diferite nuanle de gri sau rogu. i r ,, , i, , rtl{ )llt'c neagrd.
Un costum gri inchis se poartd cu cdma$d ' ,,' {irrrrl.t rlo stradd veti putea incalla orice
cravatd in tonuri de verde, gri, albastru, all , . ,i, .,' trrmonizeaz1. cu restul. culorilor ce
ro$u
Culorile indicate pentru cravate .il;;j#; ', 1.., ,lr
pentru cravatele in dungi, cu condilia ! !r r1qr.;rl(;t niciodatd un pantof sport cu talpd
sd se a
nizeze cu nu.anfa costumului i:, ; r ,,r ' il ;rr l'i <le nou sau de frumos, ia o {inutd
50 5l
 r,t, ....r , rl, , .lr;rr,;ryi;rnfir sau de ridicol
. r! i,, ,,i r, r. r,r,;17i1,, preferali O
linUtfl
!'!': r,..
,, ,.,.., ,i, rlrlr,rrlr, I'or.nic qi culori nu se
! r t,r.rlr.l;r r,ri in orice imprejurare.
. ,! .r Lr trr.rlrri;rlir, la sport vefi renun{a
,,r rr ,r:,oll.;rt.i cu celelalte accesorii
,
.,, L,rrtr:,;orr.r I dc la git se va pune
, !.. ! ,,,r ,i, r.ollrLt,r: sau pe jerseuri fine de
Alt5datd oamenii iqi atirnau
de nas inele; ! .: ,,,, Irr;ir,. I)crsoanele cu gitul gros qi
s-a renunlat la impodobirea
acestei parli a f ! i! .! t,url;r rrr lungime, chiar peste rochie.
Alt5datd se mai obiqnuia ca
pdr sd fie impletit un bdnu!;
de tiecare quvild ., j , ,i r,rtrrl rniti lung, il vor ata$a numai
azi ;i lu .. i , "rllr
renunlat, o datd cu guvilele ""urrt,
de pdr. Altddata ,
; ,! r , L, rlrr, riuri mici la colier
bdrb_alii purtau bijuterii grele ,.
; cele mari
totul.
; azi au renuntat i .,,t,ii, rriri rrrull. spre e1e decit spre chipul
(ri , : , ,r r;lllL in dezavantaj.
Aliaje noi gi prelucrdri artistice
prilej de impodobire ca qi aclrm ne dau , ,irr.r r;rnl, prea multe, incomodeazd; unul
citeva mii de :ilr,.rr'rrl.. La o vizittt, Ia un spectacol se
Iatd citeva recomanddri pentru
acestor podoabe sd ne infrumusefeze
ca purt ! ,1, I ,r rrrr' .si al doilea. Cine are o mine cu
, : ! ,, r r' c bine sd evite purtarea 1or.
in ]oc sd ne facd ridicole.
,, ,r ii,. , u (:ilre se impodobesc azi tinerele fete
La u'rechi se poartd cercei la git ,.
mdrgele sau un ldnliEor;
; un Eirag ;i,,,, ,:,,' si lucrate cu artd. Una singurd este
la miiil inele sau ,,, , l);rr::1. aveli miinile groase mai bine re-
brdiard.
,,rr.r ircc€rrtueazd for.ma miinilor.
Purtarea acestor podoabe nu
dimpotrivd, de multe ori supird
este obiigator ' , ;,rilrc:ti toate aceste podoabe odatd ca sa
ochiul gi nu si r, ' rrrrprcsia unui pom de iarn5, de crengile
in avantajul celei ce le poartd. Atunci
pdra{i sau vrefi sd le folosifi, privifi_vi
cind le cu 'rrrrri l,ct felul de lucruri. unele mai str.i-
bine in
oglir r'; i al'r,ele.
 CE MODEL SA ALEGI ?
,,...,i, irrlirr lr(.nl,l.rl rochii $i pal_

f r! ... . ,! , 1,, ., uril;r, lit,irraltd,poates5-$i

.,:: }

r+i:, ,. I ,rlrr' ;,,rlt tll (ilifguri; inse mate-

, i I : i 1,,,,,1i, 1)ull.tr numai CU dUngile
'+r.! r i ,r r t1 lllllliitlt(1.
+ ?el
e{.i : ,1, r rrl,rr I vii sau de culofi pastel
.. r, ,,l,rlrr,. Culorile inchise, in spe-
! . , .!, .rrl,lr;r,,;i silucta, va fi purtat cit

l' t,r rr r,:,;lc rrrod€Iul, se va feri de linia

Putem alege oare un model la r ! , ,rl,lr;r:,,:r $i o va adopta pe aceea eva-
__ intimpl ,r ,, , rr rl rr.rrr:ii mult mai bine. Astfel va
Nicidecum.
f,ineti minte: I i, ,., r, i r,,r.lrii crete in talie, plisate, cloq, in
-_ Acelagi model nu se poate confecliona !,; , :,, . .ii. l'1 .nlru palton qi pardesiu se va res-
orice fel de rnaterial "- mitase, olandind, a !:: :: , r t,.,.,rtnandafg.
stofd
*- Acelagi modei nu se potriveste pentru ! .i,r.!r ,;l;rbri iqi poate alege fdrd grijd un
!
c
desen : in dungi, inflorat, cu buline, . r i ,r.,, ,t,,n;r picse, o rochitd cu bolero, o rochie
iuni etc.
Nu orice model, nu orice desen, nu i r ''
-
culoare se potl:ivesc la orice silueti.
'

i'r (;r funde mari, volane, jabouri, buzu-

Asupra acestor puncte ne vom opri mai m l,r'(loane late avantajeazd silueta inaltd
gi. vd. vom da mai multe indicalii. , ,l.rr nunlr pe
ne una scundd si slabd
scrrndi qi slabE deoarece
deoareee
Jurnalele de modd prezintd modele variate,
i ! ,iirrlrrri taie din in5ltime.
cind pentru unele din ele gi ocaziile cind se r , ,' i,ri lc car€ au gitul mai lung, vor purta de
purta: rochie pentru stradd, rochie de dupd m ,
I r.t, , rr', rlccolteul drept, alungit cdtre umdr, gi
rochie pentru seard. etc., iar genul de material, , r,r;rri, bogate.
cd este specificat in notilele 1dmuritoare, fie r , , , rrrr,lc cu gitul scurt vor purta un guler
reiese din desen. Ne mai rdmine sd vorbim , 'r;1. $i decoiteul in iungime. Nici intr-un caz
des
siluetd gi despre culorile care o avantajeazd. ,',;rlL pe git.
Vom incepe cu silueta unei tinere fete slabe t , ! ,rr;rli scundd gi grasS va prefera materiale
inalte, care este cea mai avantajatd in ceea i.,,,, ,' imprimeuri cu motive mdrunte; de ase-
 menoa (:ul()r.ilt' miri inchise,
care subfiazd in
silut'lir.
I tr,rr I lrr ;rcr,rl !{(.n dc siluetd
rrrrrrlr'li,lr,r,rr t,iiictuli in lungime.vor fi prefe
ie ra e.rita
lrr ur or.ir.t' linic sii fie marcatd
,lrr;rr. r,oclrii |ira cusdturd talia; se vor
i" t"h";i fdrd co
r;.r r'
.jrrt.lrc{,i1, ajustatd pe talie, va fi
('rrlr,lc, cr.elii gi liniile iva
"ri.t mai I
evazate ,, rru r..."
cuutl
clalc pcrsoanelor cu siluetd l\\ \t sn t,UC[iF]U CR,OITORIE
.".r.ra5- gi-grasd.
garniturile
..,3:.,^T"ienea
ccrculefe, ", "oiarrrqe, buzun
dezavantaje_azd. Decoltu,ri'-rrJ'ri
poate purta qi un guler gal, asculit,
d.ar ,rrrn"i cu conrl t',' ,';rrc-l ai cie fAcut este sii-fi pre-
sd fie ingust qi sd se prelungeas"a
de talie.
pina af ,r l;r indemind toate uneltele qi
.,,r'(, {)cntt'u lucru. Fiecare gen de
Persoanele cu qolduri mari
^ se vor feri sa vorba de cusdturi, broderii sau
fuste evazate, cordoane strinse i"^,",r" , ,.t'u1l"I cu anumite unel.te care
ajustate, care scot in evidenld sl
pot adopta cute, creluri, cerculeiu, q"id*il". La bl , rr loati grija in cutiuta de lucru"

bustul mic ,r_"i "dacd

cu linia dreapt6. - fusta insd trebuie sd fie Iejerd
Agadar, r'ochiile foarte largi
siluetele slabe; cele pline
la tiv avantaj
iarr" ,oi linia drea
;i Jejer:d, chiar la materialele "orl
sublirl.
r r il'tr,t,t $t MATERiALELE

r nrrlr,r'ialcle absoh-rt necesare pentru

r',r r,,
nu incap toate in cutir-ila de lucru :.

l , l,ur( sir-ti rezervi un col{ din oddi}5.

! I,rlosi pentru preg5tirea tiparelor
,,r,11 rrrrmai dacd este perfect neted5.
,l rrr;l;ri ;;i iucrezi direct pe mas5, adicd
',:.!r rrrtii tipalul, croie5ti, dai semney
57
 prinzi cusdturiie. Daca masa are
este netedd, o acop erl cu crApdturi q
.r,,1| nrai groase $l neas-
.{^ *^^: _ , .- o mLigama, nu cu o lr',:r rtrme in material. Cind
de masd pentru cd ai putea
rialul croit. ,-;;;;;'o"u ,r,i; ;1;.;{,ig in toate Pdrlile le
,1
"u
' rrrrrlt;i osteneald Ei fdri pier-
r,,l rrrr tnagnet. Acest magnet
i,r,'rrr. ln timPul Iucru1ui, cind
, r irr,ri :ritrt necesare, cind le des-
,1 r;rl in locul insemnat de ele
sd le
' rr lt mai Pierzi vremea cutie,
1,, lrt'rtto sau si Ie pui in
I r) p|oajma magnetuh-ri: acesta
Cutiufa cu cele necesare pentru r lr' piistreazd pind iti faci timp
cusut (ace, ,i' o datf, la locul 1or. $i mag-
1:1"t:'l
..vei "lp':, copci, ili ,,
"".tr.if "" J" mutt fo , I rrr cutiuld, alSturi de celeialte
pdstra $i pe
9*".r,
croitorie vei mai av nevoie "u "ii'_u] "pio"pu. e
_ de ald pentru in
c,i
si ^^
pe care "u
^^- o gdseqti a" :;rril absolut necesare o foarfecd
""*fe";;-J;";#"i;
pentru cu.ut ra maqind, ,rrj.r r,;i o f orf ecu,f d mici Pentru
?"* qi
donet :,r";.11,.:utT
bumbdcet pentru butoniere
(
' , tt l imetru-panglici nu-!i poate
In cutiuld vei mai pdstra o cretd ;'il:,.ri; , ,rr;r:rrrile de care ai nevoie pentru
speciald qi ,,,1,r'. 11 vei pistra totdeauna strins,
seinne pe
ti_n_arului qi pentru a
.t.ij dupd t ,;t/.i\ repede, in special i se scirno-
'i:::ft11-::.Lt:
l-uryl Un face
c1eio1 ei o gumd ,U "o.*"r.rilrl"
oi , ' . r l; Lr:l-r rbmine desf acut Ei nu i se
rI

::,":^"
orlce rnoment, deci i;i vor gisi
aceeaqi cutiuld. Aldturi
de acJstea'vei mai n;
un qir.ct iung cam de 1,b--2
de ccntimetru, pentru a -,-;
.taje
iei rnasurile.
,l"r' necesare 1,r,,. :rrbdiviziunile.
gi ele locul , I r;r't'veEte si dai semnele pe mate-
i,irrili: tiparului. Ruleta nu trebuie si
;;;T: i; ':r :rscu!i!i, fiindc6, apisind mai tare,
fi folosit atunci "ri;rlurl, dacd este mai sutrlire.
,t e h ain e prinde bine Ia curilatul
,1. r.jc&file. Tot de perie te serveqti, 1a
.i avea de lucrat un obiect de catifea'
1 ,pat mai intii de micile unelte pe
, 1;rocura mai uqor ;i i:e care le vei
 pAstra in per.m ,,. !, !ru I :,;r,r.puicEti. Numai dup[
in cutiulele lor ; rr !, ..rrlul tlt' lt coase la magin5,
ie vei ldsa i l: , , ,rrl,,.lrorrczi la inceput obiecte
gtiate prin i:! r. , , r-ul;rl, lrpoi mai mari pi mai
trevei rdtdci,
momentul cind . i : ,,, i,, l,rrrr' irrgrijita in mod special.
avea nevoie , , i,.t, , lczr:. Zllnic trebuie ptearsi
gi nu le vei g
r , ,, ,i , i, lrrr.;rnanul ei cel mai aprig.
r
vei pierde din i,, I i,, , ,|.r'il. atunci cind se coase la
pul destinat I i ! ;ri incetat lucrul, o cureli dc
ca sd le cauli , :,, ir, ;rl)ilcul qi o acoperi cu o inve-
colo, prin casd. i, l, ,l,r;r,:ili de ea in permanenli,
MaSina d,e i ,j.r ,r1rrrri, o ungi cu ulei special pentru
sut este u i ,,r ,;1 r-]i1 mearga mai u$or.
principald de
nel'oie in 'r .r rrr;rrinJt de cusut foloseqte un anu-
croi ! r,'lrrnde sau pilite. Nu vei incerca
gi de care t
r, : : I rr';r l.a
de cusut decit acele potli-
vorbim mai in : , t, , rr;u1. la maqind sint de difelite
mdnunt.
, lrirrrbi Ei se folosesc in ra"polt r:r.r
Sint mai mul
,!, rr;rlului : 1a o stofd mai groasd este
puri de magini ,, rr:ri gros, la o pinzd sublire un ac
cusut. Vei coase
una din ele du I'l lr!ne sd ai intotdeauna citeva ace
mai intii ai inv , l', r'llrr cazul cind ti se intimplS sd se
,,.,,t rr, lirnpul lucrului.
cum sd pui
cum sd pui acul , r',,, ji ln fiecare moment ai nevoie fie sd
cum, sd ingiri ala , , !,r,;rl,Lud, fie sd calci materialul pentru
suveicd. Te exe ,;r l'ie ireproqabild Ei mdsurile perfect
mai intii sd tragi
tighel mai mare r,, ,, rrlti unea1t6. absolut necesard Si de
mar mic pe o 1,o(iiipsi este maEina dg cdlcat. Aceasta
catd de pinz5 : a :
' ,.Ir,ch'icd sau cu mangal. E prefer:abil
Fig. zs. Ruieta faci exercidii ca '1,, , r,;ti de cea electricS, pe care o incdlzqti

61
 numai cind ai nevoie de ea. pentru ca magi
c5.lcat si funclioneze fdrd defecfiuni e bine I
cii firul nu se scoate de la maqind ci rJm
pcrmancnfi ataqat de aceasta intreruperea
; se
scoJ;ind-o numai din prizd. Firul treluie
fer
s,e atingd de magina incinsd, iar
dupd ce ai ter
de cdicat, o lagi s6 se rdceascd complet, cu
cit mai intins sau cu el bobinat pe o suveir
lemn sau de carton latd cam ae :O_*+O
cm. M
de cdlcat electricd e pdstreazd feritd de
de umezeald, intr-o cutie sau intr_un dulap
inchis. Magina electricd nu se
in prizd in
pul cind nu te servegti de ea,line cdci in afard
consumd curent de prisos, se uzeazd qi rezir
maginii, care apoi trebuie inlocuit5 cu o chel
care poate fi evitatd.
In cazul cind nu te poli servi de magina de ct
electric5, o vei folosi pe aceea cu mangel, care
insd rnai multe clezavantaje. De cite ori ai
ne
trebuie sd pierzi timpul s-o aprinzi. N_o vei
in casd gi nu vei cdlca decit cu cdrbunii pe a
l,:i,.1;i bioxid de carbon, ('irr. ilrt.i
, IL' l-lt.1 gaz otrdvitor carc l)ro\jrrrr,6
;rrrreleli.
'
l, rrninat, maEina de cdlcat sc lilr
,r :rl)r'ingi gi se iasd pe cimcnt, r;;rrr
', r;i<:eascd complet, apoi sc 1lrrrr,.
1 , ,lr, Lltrl€Zeali, ca sd nu rugin<:lsr';i.
' l, i()lose$ti de ea, dacd se intinrltl;i
, l:rlc, uzi o cirpd groasS, o implrl-
, ,. r ;i rrir pe deasupra de citeva rlri,
r. rtrlicient ; nici intr-un caz. tt-o
i, r'r', cdci poate plesni fonta din
i, , lricri
cit Ei cea cu mangal, irr
,
' {in un suport de metal s;ru
pe
l
r'pr) sd calci nlaterialul cc-l lu-
,,
, I i si ti se pirleasc5, e binc sl.r
, ,' cilpd ce trebuie s-o ai la in-
lc calci nu sint incheiatc, 1<r

, , ,, rlt) Iucru, pe care ai agtcrnu[

,r rrl ;1p116s pdstraie nuffiai pentru
'
r ;ril;ir nici o cusdturd sau vfc()
r , rn r rni:i imprimate pe obiect.
r, rrrlhciaLe ai nevo:e de o scin-
, i r)rinccar ryi de o pernitl anum('

E=:
ii
' rl ru'ti o lungime rie 1,5 m ;i o
,
1
, r 1 r lr : 25 crn iar la cel5-lalt de
Fig. 26. Fierul electric cu corclonul bobinat
navetd de carton
pe ' ,;rpctcle scindurii sint rotunjitc
r,,,1;r introduce rochia sau fusta cL1

62
 u$urinfd pe scindurd aitfe] ! ' ,' t,,i , :;<:indur6, dar de dimctrl;ittrrt
; co1{urile ar putea
materialul. pentru ca scindura i ! i !, ,,, ' i,i lrrrrllime gi la un capdt 16 t:rrr,
,le
mult.loc in timpul cind nu te cdlcat sd nu . i !.n i: ; rrr l.rlirrrc. $i rninecarul are amitr
un picior demontabil, prins i" totosesti ae ' '1,.-r l. r,'trrrrlrlr, pentru acelagi motiv cll
,"r"a""a f,
,lr:il 9"""U
gduri pdtrate, cu tatura
cam de b. I., r .s,,trrl rrr;ri lat al minecarului c'st,r'
-T^i:1t..::si" scindurii se sprijind pe m t,, , .,,, 1,', r,,r' rttalt de 18-20 cm de utl
il.
Scindura de calca,t .: ! ! ,,r' r l,rl trit Ei minecarul. Pentru ir
ton sau pdtura moale,se imbracd _ui*rnrii
p"
",-, , l. , i r , ,1, ,.1, il agezi pe masa de lucru.
ei cu puncte dese si cu""r*-r"*iluru.ir.rn,
ala ,""*""ral"peste ac, :, ::i .,,.1.r.rr .rl rt:indura de cdlcat, vei prtl-
1mble:ipinte groasd, se confecfioneazd ,, ,;rci te vei servi de el la cil-
montabild, din pinzd (poate '"fri"."aino alta ,i ,r I't',.ilnr qi la unele cusituri rcili
vechi sau dintr_u,n cear.gaf
fi mat
dat la reforma). Acr lr Lr rttttt:r'i, la subra!, la corsaj.
irnbrdcdminte se incheie pe ;.;;i-'scindurii , i. 'i, 't ,rr,' o formd ovald, cu lungimc;r
nasturi, pentru ca i t,rrrrr.;r <lc ?-B cm la un capdt qi
cincrtrebur",per"taiHltl*Jilffi"Hil ! ,,..!, ,,1,1;rll.; o vei confecliona singut';i.
Er cea de pinza nu trebuie .a .: r : r'. , ', , rlt v;r servi si poli chlcir umcrii'
cusdturd, pe partea pe care ,rj"i un f
"iUafiindcd
se calcd, ! -. !, ,r, r,,lutrzitnele de la rdscroituri.
rimine imprimatd pe material. la r
, ,t.i.{,, rrrr,'ll.r:lc ardtate mai sus ili sittt
, i.' , 'l' .rl. lit't:at'e igi are rostul ei. Nc:-lr
, r,,r l,irrt de cea mai simpld dintrtl
,..,1, , rri'1(rserveqti foarte des pi cart:

ti

I
il
ir

W til
iii
':i
Fig. zt Scinduc.a de cdlcat lrirt. 28. Minecarul

64

'-,as$lK€l{BMC
 confeclioneazl" din mate-
nu se poate $or!uie!uJ. de lucru se
lipseascd. E bine riui pinzd sau qifon, pentru a se putea spdla
fie tivitd, chiar
"if -desl dar pentru infSliqarea artigdtoare
,r;"" Ei Ei
este din materi r:e o caPitd aceea cd il Poarti'
vechi. De cite ori
foloseEti cirPa tre
. Fig. 29. Perna de cllcat buie sI fie
clar bine stoarsi
se a$terne pe material ca sI nu se lustruiascS DIFERITE CUSATURI
tirnpul cdlcatului'

lnpaginile acestei cdrti ne vom ocupa nunaar

TINUTA IN TIMPUL LUCRULUI
fi-ai transformat un colf din odiiitl intr-un mic
atelier de croitorie. Ai invri[at curn sii menlii or-
dinea gi curdfenia, aqa fel cit in ot'ic:tl moment sA
poli stringe lucrul qi sd pdriisc;li odaia, iar in urm[
sd nu rdmind nici o urmil d<: s(rillnc Ai resturi
de material.
Rdmine si vorbim pulin dc finuta din timpul
lucrului. linuta corpului trcbuic si-r fic dreaptS,
fdr6 tendinla de a devia coloana vcrtcbralS' Ne
vom opri pulin la qorlul de lucru' $ortul iti crup
rochia si nu se imbicseascd de scamt-'le 9i perii
materialelor de bumbac qi de linl ; totodatd el
apird lucrul de prafui de pe rochie 9i il p5streazdr
curat.
de cusiturile care se folosesc in special la
croitorie'
A;J;, pregeteqte-{i ac qi a!5 qi un petic de pinzd
p"rrtru' *a inveli bine cum- se executd fiecare
""
cusituri, iar in momentul cind trebuie s-o aplici'
sd nu mai intimpini nici o greutate' iar
cusdturile
sd iasi cit mai corecte 9i mai frumoase'
lnsiilatul. La croitorie, aceast[ cusiturd sd se
executd cu punct inaintea acului qi serveEte
prindi pdrfile ce trebuie probate pi apoi fixate
definitiv prin cusdtura Ia maEini ; astfel jum6- fiind'
punctele ie vei executa egale, la distanld de
proceda astfel
tate de centimetru unul de altul' Vei
de trainic' atit
Ourrtt" ca insdilatul si fie destul la maqin6'.
-lrr""piprobd cit Ei pentru cusitura
ferrttu
'-
insdilatul cu nod la a!d' iar cind termini'
intdreqti cus1tura impungind de dou5-trei
ori in
acelagi 1oc, ca sd nu se desfaci ugor'
Semnul intins' Aceasti cusdturi se iliexecutd
cu puncte inaintea acului neegale, a$a cum
aratA
I
t

I
figura 30, adic6
punct mare de
centimetru, urmat de
uh
un

altele doui mai mici.

Semnul intins il
vei folosi pentru a
77ffi

I marca corecturile de
I
I
1a probd qi pentru a J-LLLI_LU IJ LL
I
t- _ _ da sernne la indoi-
tura materialului,
pentru a marca li-
Fig. 30. Semnul intins
nia de mijloc a spa-
tclui, mijlocul fetei
etc. La capdtul cu-
slturii, intdr.eqti fi-
rul.
Scmnele lar- punct
i. Acecagi cusSturd cu de
g Fig. 32. Surfilatul: sus - surdilatul
-- iurfilaturl cu punct oblic
l.lrlnnAAnnAnA / inaintca acului se
loloscate pentru sem-
feston; ios

ncllc largi, cu deo- gi o tai pe mijloa aEa fel ca si rdmind semnele qi

pe o part-e 9i pe ceaialt[, dupi cum arati figura
scbirca cI a1a nu se 31'
intindc, ci s,e las5 cu largi'
bupi probi toate corecturile se fac semne
bucle nr,ici pe fali. S u r f i la t r'l l. Toat'e cuslturile
cu marginile Ii-
Accste scmne se dau
bere, dupS ce au fost date la maqin6' qi apoi au
pe matcrialul dublu iost'aescatcate, trebuie surfilate ca si nu se des-
pentru a imprima trame. Cus5tura cu marginea surfilati
devine mai
conturul tiparului rezistent6.
deodatd pe ambele
lnainte de a le surfila, se indreaptimarginile
pdr{i. Dupi ce ter- cu puncte
qi lpoi se surfileazi cu punctul oblic
sau
mini de dat semnele
,ur" a" feston. Surfiiaiul cu punct de feston di
b
Fig. 31. S,emnele largi : a- largi, desfaci pirlile
semnele largi netbiate
' ; b.
atit cit permite a{a lucrului o inf5ligare mai ingrijiti'
semnele largi tiiate
69
 rind de crefi'
Punctul as- Obignuit nu se d5 numai un singur
rinduri t: "T.9""1e
un s. $i acest punct r:i doui-trei rinduri. Urrndtoarele
c
cum se vede in figur6'
se executd tot pe do- t; l;i ca qi cel dintii, a$a
sul lucrului gi este i. alto*fi cam de jumdtate de de
-centirnetru'
creli' se lucreazi
tot o cusdturl ina- Cind se dau mai *Lttu rinduri
cu fiml intins toate rindurile
qi se incnelesc toate
intea acului, ce se cerut6'
folosegte la o d.at5, pentru ca si se oblin6 regularitatea o
cusutul crelii Ia platc6'
Pentru a se ' utu"5u frumos pulin
tivurilor. doud rinduri
Fig. 3e. Tiv cusut cu punct Pentru ca sd nu la mangete etc' se """"''ta cel platca
ascuns
apard cusdtura pe ;';;;ti; se regularizeazh $i se ,insiileazitotdeauna
sau manqett p" p"ii'-tt-t-i"a
h" crefi' care
fat5, puncteLe sint se d5 Pe semne'
Ileegale, aga cum se ved,e in figurd. pe dos, apar
punctele m,ari, carn la depd.rtare de 1 cm, iar
punctele mici prind pe fald numai un fir de ma_
terial. Aceastd cusiturd se executd cu ald de aceeagi
culoarre cu m,aterialul, ca sd nu fie vizibili pe fa{d.
Cre{ii. Foarte des vei avea prilejul si te fo_
losegti de creli la confecfionarea diferitelor obiecte
rle imbrdciminte ; I'a mineci bufante, la platcd, in
ralie se dau doud-trei rindurii de crefi. De aceea
este bine sd te exersezi qi sd' deprinzi bine cum
se dau crelii.
Te foloseqti de cusdturd inaintea acului foarte
regulat executatS, cu puncte mici gi exact pe semne.
Se iau pe ac 3-4 fire din material qi tot atit se
lasd pe dos. Se lin pe ac mai multe puncte gi se
trage firul o datd. Pentru a obfine crelul, la sfir_
gitui rindului se scoate firul din ac Ai se trage,
finind lucrul intre degetul mare gi cel aritdtor Fie. Cretii
de la mina sting5, ca in figur[ ; se trece apoi acul
vertical prin fiecare cref ce s-a format, pentru a
da regularitatea ce trebuie s-o aibd.
 CUM SE EXECUTA UNELE LUCRARI Rejansa astfel pre-
DE CROITORIE gdtitd se ataqeazi de
fustd, cdreia i s-a
l'[cut o indoituri pe
Fiindcd cunogti punctele ce se cer Ia croitorie Iinia de talie latd
pi poli da gi semne, inainte de a trece la confec_ de 1 cm.
fionarea unui obiect de imbrdclminte trebuie si Bieul este ofiryie
cunogti cum se executd. unele lucrdri de finisaj. croitd din material
Ferrnoarul inchide o fentd la fustd, ia indoit pe linie pe
la rochie sau la buzunar.e. Aqadar inainte blirz6"
de a
diagonald. Poate fi
coase fermoarul, trebuie pregdtitd fenta. mai lat sau mai in-
Tighelegti gust, dup6 obiectul
fenta de jur imprejur, la jumdtate de centimetru
de margine. Calci qi apoi prinzi fermoarul cu ace la care se ap1ic6.
de gdmSlie, astfel ca mijlocul sd fie la marginea De bie te servegti
fentei, pentru ca atunci cind este inchis, sa nu fie la finisarea marginei
vizibil. Incerci fermoarul dacd se inchicle gi se des- urnei tdieturi. In mod Fig. 35. Cum
arat5 fe'rmoarul
chide cu ugurinld, apoi il insdilezi qi_l cogi pe fald obiqnuit, bieul se cusut
in urma acului pe tighelul de mapinii. Dupd aceea, coase astfel : pe o
cu punct oblic pe dos, ii prinzi marginile. linie curbi sau $er-
Ala ce o vei folosi trebuie si fie dcstul de rezis- puiti se agazd bieul
tentd gi de aceeagi culoar.e cu materialul din care cu fala peste fala
este executat obiectr_rl.
materialului gi se

R,ejansa se pregdte$te astfel: la unul din ca_ dd la magin6, intin-

pete se f,ace un tiv lat de un centimetru la zindu-I pu{in. Se in-
care
se cos qi copcile. Dupd aceasta, pe toatd lungimea, Loarce peste margi*
la distanld de 10 cm se fac pense cu o a,Jincime nea obiectului, se in-
de jumdtate de centimetru qi pierdute cdtre virf" doaie cam jumdtate
cusute de mind. Se mdsoari grosimea tali.ei gi se de centimetru qi se
terminS la celdlalt capdt cu un tiv la care se cos coase de mind Pe
perechile copcilor de la primul capdt. dosul obiectului, cu
Tot pe rejansd se fac qi bridele care servesc grijd sd nu fie vizi- Fig. 36. Rejansa
pentru a agdla fusta de umera$. pregititd Pentru
bild cusitura. frrsti

72

Fig. 37. Calcularea bieului (a), inddirea
bieului (b)
Fie. 38. ApJicarea bieului
Se intimpl5 uneori ca bieul sd msrgineascd Si
trinii drepte. In acest caz Ia colfuri, bieul igi con-
Linui drumul aqa cum se vede in figurS.
Butoniera. lncheiatul cu nasturi implici gi
oxecutarea butonierelor. Butonierele pot avea di-
t'ecfie orizontald sau verticald.
Lungimea butonierei trebuie si fie cit diametrul
nasturelui plus 2-3 mm, pentru ca acesta sd treaci
u$or qi sd nu forleze deschiderea butonierci;
aceasta ar avea drept rezultat destrdmarea -.i in
scurt timp.
Mijlocul nasturelui il socotegti drept capdtul bu-
tonierei qi insemni cu creionul lungimea, in jurul
cdr.eia urzeqti la distanld de 2 mm de jur imprejur'
cu puncte mici inaintea acului. Crestezi pinza de-a
Iungul semnului qi agezi butoniera in lungul dege-
tului arititor de la mina sting6, aqa fel ca sd-qi
pdstreze pozilia gi sI nu se desfacd in timpul lu-
crului.
Incepi lucrul de la stinga la dreapta, de la un
capit al butonierei folosind punctul de butonieril
?5
d#
executat astfel : introduci acul in taietur"a butonie
dinspre margine pe sub 3-4 fir:'e din pinzl qi t
firul de atd din urechea acului pe sub vi
acestuia de ia stinga spre dreapta. Scoli apoi ac
trdgindu-l spre fa!5, iar fir"ul innodat form
punctul de margine a butonierei. Operafiunea
repet6 pind ce ajungi 1a capdtul butcnierei.
amindoui capeteie se intEreqte butoniera cu ci
o cheild festonat6.
Pentnr a incheia un obiect de imbr5cSminte ne
servim de nasturi, capse gi copr:i, fiecare din eIe
la locutr potrivit nu Ie putc.m folosi pe unele in
;
,lc ald cu care sc I'ixt';ti:lt tr;t':ltttt'ltl se lasd ceva nlirl
liu'gi intre nasturc r,ii ttt;tl''t l'rl . t :r'' inl'i6oard apoi
,:tr a!5 atit cit sd linir ll;tr:ltttt'l'' " t Irr:ri tlt'pirtat
ric material. Nasturele ast lt'l crr:'rll I rr' lr' io fru-
nros gi prezintd mai multii I't'zt::l' rr{ '
Se gdsesc nasturi fantezi ('ll tltrtr'r I r"r I ttr;tti'
."t'} M!! ri' l
Aceqtia se cos astfel : se petr(l('(' ltl llr t
;rle cdrui capete se scot pe d<lrirrl lrt:tlr i "! 'l'rr r tr
:r.jutorul unui impunsitor qi s(' ptltrrl r 'r l !:" i''
,lcse pe dosul fentei.
In cazul cind materialul pe cal't' llrrlrlt' 'rlr
rrasturii nu este dublu, ci are ntllrlhl , ':!r:' rr 'r

locul altora. 11rosime, pe dos fixim un

pStrdfel dc rillfn 'l'
Nasttirii. Cu nasturi i'ncheiern fenta la o care inlocuieqte dttlrlrttrt f""' '
l,rindem nasturele $i
bluzd. 1a o rochie, la fustir ctc. Nasiurii se cos pe Capsele. In comer! se gesesc cap$t'lllrri trr-'i
un obiect dupi ce acesta a fost confr:clionat, aqa ;i -ui rnici ; cele rnici se folosesc ltr lttrtlt=r l< !

fel ca sub nasturi materialul de r:are ii prindem -rubliri gi. cele mari la materiale mai grollatr

sdr Iie dukrh:, cbci O capsi este format6 din doud pdrti: lllrl srF
al l,fcl se pcate in- i.r.n virf, care se prinde de a doua
parte in tt t'Alel
timpla s5" se rup6 ld-incituri iqi fixeazd virful'
Toate jumbtSlile cu virf se cos pe o parte
u fetttel
cll mater:ial cu tot"
fli.rstilrii pot avea ii toate perechile lor pe partea opus6'
dublu' iat' ltt
dolril salr patru g5* $i capsele se prind pe materialui dubleazd materialttl
uri. Pr: cei cr-i patrn cazul c[ aceasta nu-i posibil, se
griuri ii pui;erc coase :u un ;iret.
cu firr-rl incnicigat Jumdtdlile de capse cu virf se cos cele dintll'
srru cu fiieic para- Eie se fixeazA pe partea interioar6 a pirlii de
Ceasupra a fentei, 1a distanle egale' fdr;i
sd se vadd
leie. Oricum am Se dA cu creta pe virful
petrece firul de ata impunsdturiie pe fa!A'
o"ir"i qi se irrchide fenta pe linia respectivb' Se
prin giur"i, sub na- upasa bine partea de deasupra a fentei aEa fel ca
sture scr lace un pi- ufine pe
virfurile capselor albite de cret6 sd lase
cioruq astfel : firele partea opus6 a fentei' Pe locul insemnat cu
cretS'

-: I rrrt :-1rj4rw{wQql
r
I
se vor coase perechile capselor. Ca sd
nu se
semnele, pe locul 1or se infig in cruce doud
;
cu gdm5lie, care indicd unde trebuie plasatd ca
ca virful sd vind in dreptul perechii respecti
Capsele se prind de material cu punct oblic
se intdregte bine Ia sfirgit, ca sd nu se
u$or.
Copcile. Cu copci se incheie de obicei rej
la o fustd. $i copcile sint formate tot din d
bugdfi : un cirlig gi o cheild de care se prin
cirligul. Cirligul se coase pe latura de deasupra
fentei gi cheila pe partea de dedesubt, aqa fel
si iasd in afard numai partea de care se agald.
cirligul.
Se prind mai intii cirligele gi apoi, cu ace de
gdmdlie, se marcheazd exact in fali locul cheilelor.
Cirligele se fixeazd cu picioruqele pe materiatr
si prin citeva puncte se fixeazd gi partea
de sus,
de sub cirlig. Cheilele se fixeazd pe material numai
cu extremitSlile anume 1dsate pdntru cusut (picio_
ruqe).
ln ioc de cheife de metai, se mai folosese
-lucrate din ald cu punct
cheile
de feston.
GARNITURI
T i g h e I u l. Tighelul tras lp mapind pe materiale
iuni, in rnai multe rinduri, perfect pe linie qi la
distanle egale, poate constitui o garniturd cle efect
gi uqor de executat.
7B
Garnitura din mai muLte rinduri dc t,lglteh' *-'
Ioloseqte mai mult pentru bordurl, de cxctttpltt
lrr clapa unui buzunar, la marginea gulerului rrrrr
rr m,anEetelor, de o parte qi de cealaltd a fentci,
la bluzele care se inchid in fald Ei la cordoane'
Numdrul tighelelor 9i distanla dintre ele depinde'
rle model. Distanla poate fi intre 1 9i 3 mm' Se
I'olosegte ald in culoarea materialului qi in cazul'
cind tighelul trebuie sd fie mai reliefat, se intre-
buinleazi cordonetul, o a!5 mai groasd'
Tighelul in culori contrastante di o noti de'
t,inerele unei bIuze. Tighelui poate fi executat'
intr-o singuri culoare contrastantd sau in rinduri
diferit colorate, care alterneazd intre ele' De exem-
plu : tighelul alb poate garnisi o bluzd din mate-
lial bleu, roz, galben sau verde deschis' Aceeaqi
bluzi poate fi tighelitd cu a!5 de aceeaqi culoare,
ctar de o nuanld mai inchis6.
La buzunare, gulere, manqete, tighelul poate
face joc de culori sau de nuanle.
inainte de a aplica tighelul pe obiectui respectiv,
vei incerca pe o bucat[ de material qi numai cind
combinalia de culori este potrivitd, vei porni la
tucru definitiv.
SutaE qi col{iqori. O alti garnituri ugor
de aplicat este sutaqul care se gdse$te in cornerf'
Sutagul are avantajul cd SE poa"te aplica in linii
-serpuite, in zig-zag sau in diferite
alte modele"
Pentru aceasta vei desena modelul pe foi!6, apoi
vei insdila foila pe obiect 9i vei aplica sutaEul,
cosindu-l cu puncte mici, invizibile' drept pe rnijloc
sau il po{i da la maqinS, dupd ce mai intii l-ai
79
 rn;,;ulrl. I)upd ce ai terminat, rupi foifa qi desfacl
purrctcle cu care a fost insdilatd.
SutaEul se foloseqte mai mult ia rochifele de
vard din material plin.
Aceleaqi indica{ii date pentru garnitura de ti_
ghel te pot cdliuzi qi la aplicarea sutagului.
Col{iqorii se gdsesc in comer! pi constituie
prin forma lor o garniturd completi ; de aceea nu
se cos decit in linie dreaptd gi nu se pun decit
cel mult trei rinduri de colligori, la depdrtare de
1-2 cm. Se poate intercala o culoare contrastantA
intre cele doud rinduri mdrginaqe. Fantezia gi gustul
te poate cdlSuzi in combinarea culorilor gi a mo_
delelor.
Nasturii. O garniturd cit se poate de variatd
ne-o dau nasturii. La orice imbrdcdminte care se
incheie cu nasturi, vei cduta sd asortezi nasturii Ia
.culoare gi la obiectul respectiv.
ln afard de nasturii necesari pentru a incheia
obiectul respectiv, se pot coase nasturi de forme
mici, cumpdrali sau confecfionafi in cas6. Ei se
,pot aplica izolati, la distanle egale sau in grupuri
,de cite 2-3. Felul cum sint prinqi acegti mici
ndsturagi in cruce sau in linii paralele _ cu ald in
culoarea materialului sau de alti culoare, pot forma
.de asemenea garnitura la o bluzd, la un buzunar
etc.
Acegti n5sturagi se imbracd numai din acelagi ma_
terial din care este confecfionat obiectul respectiv.
La fel poti imbrdca ndsturagi de lemn mai mici
sau mai mari. Cei mari pot fi garnisi{i cu mici
monograme sau cu aite figuri colorate, croite din
postav, fetru sau piele. Aceste garnituri se fixeazd,
8t
pe material inainte de a se imbrdca nasturele de
lr:r'nn. La materiale cu carouri sau cu imprinleuri,
rrasturii se imbracd to{i la fel ; pentru aceasta alegi
ircelagi carou sau acelagi desen pentru toate ron-
delele.
Bieuri. Se croieqte un bie lat de circa 2 cm
iare se coase la magini, unindu-i marginile. Dup6
aceasta, te ajuti cu un ac mic de siguranld
Si
intorci bieul pe fa!5 in intregime, il insdilezi aqa fel
incit cusdtura sd cadd la mijloc. Fartea cu. cusdtura
tra fi socotitd dosul bieului, apoi il calci.
Ldlimea bieului intors poate avea intre D-_10 mm,
dupd curn cere garniiura ce vrei s-o faci; cu cit
este mai ingust, cu atit este ilai frumos.
Cu bieuri de culoare contrastantd poli garnisi cor_
donul, buzunarul, gulerul, mangetele la o rochild.
Aplie a{ii. Monogramele sau,micile figuri din
.letru qi piele pot constitui si ele garnituri pe buzu-
narele de la o bluzi sau de la o rochie, pe sacii cle
plajd san de sport.
Modelul ales il desenezi pe fetru sau pe piele,
il decupezi, il insSilezi gi-l coqi apoi cu punct
jqSCUnS.
Cordoane. La o rochie, cordonul se poate
confecliona in nenumdrate feluri, constituind prin
aceasta qi o garnitur5, de multe ori chiar singura
garniturd.
La o rochie sublire de mdtase, cordonul poate fi o
figie lati de 3 cm qi mai lungd decit talia cu
40-50 cm cu care se inconjoard talia, iar la spate
se leagd cu o fundd sau cu doud capse.
6. * c. 3??6 B1
 l,rr o lor'lri{;r rlr, rl,rrll, (:()l'(lonul inconjoard talia
'..r r.r'lr,'ll,.t,,rrr l:r{;r crr n;rsl,ttli sau cu o cataram6
l:lrlr', tr'. ;r;,or'l;rl;r cu llltlit.ut'ii cu care Se incheig
rrrr lil:r
Irr ;rl,rr;r rlt' r'ordoanele care se confectioneaze din
cu rochia, o garniture originale o
rr',.1;r,;i llr;rl,('l'ial
;rr r;rlc l)l czont,a un cordon fantezi, lucrat din alt
rrurlt'r'ial cu diferite terminalii gi aplicalii.
La o rochie de stofd gri se poate purta un cordon
de catifea neagre, pe care s-au brodat floricele cu
mdtase sau cu Eirelel de mdtase. La aceeagi rochie
gri se mai poate purta Si un cordon simplu din
catifea albastrd sau roqie. Se mai pot face cordoane
din fetru gi la cele din material (se fac aplicalii
din fetru).
Fig. 40. Cord,orane de fetru, d,in doui culori
Fig. 41. Cordon din stofd, pus pe pinzd tare
gi cu aplicatii din fetru
Un cordon drdguf Jrt'ttlt'tt l l.r'lllr rlr. ' rrl'1111' tlr
chisd se poate facc, al)li('llr(l t'll{'\';r I ttillttt I tl'
panglicule ingusta in rinduli ltlrtltl"l" l'r rlt 'lltt['
egale. Fanglicula poate fi de 2-- it (:tll()r'r'
Un cordon de vari se poate con{cctiotrir tlitt ltrtrz;r
.le sac sau din chingi, brodat cu flori in culori vii'
Cordonr-rl intotdeauna se dubleazd cu acelaqi niit-
terial, cu metase sau cu gogrene, iar cind trebuie sI
fie mai tare, se coase intre fatd Ei dublurd pinz5
tare.
Cordonul se tigheleqte pe margini cu ate in cu-
loarea materialului.
Sint foarte frumoase 9i cordoanele de policlo-
rurd de vinil care se gdsesc in corner!' Avind dife-
rite culori sint uqor de asortat la orice rochie' fie
din stofd, fie din materiale subliri, de var6' Pentru
lin'uta sport, atit pentru bdieli cit
qi pentru fete
fo"rt" potrivite cordoanele impletite din piele
"int
Fig. 42. Diferite cordoane
 Mdsurile de 16!ime :
multicotrord in motivenalionale. Acestea se gdsesc
in comer! qi se asorteazd in mod deosebit la qort 1 lblimea sPatelui
gi fi"rstele sport. 2 16!imea felei.
Mdsurile de grosime :
1 grosimea gitului
2 grosimea bustului
CUM SE IAU MASURILE 3 grosimea taliei
4 grosirnea qoldurilcr'
Misurile necesare Pentru mineci
:

In rnomentul cind se iau mdsurile, persoana 1 lungimea minecii

respectivd trebuie sd pistreze o {inutd cit mai na- 2 grosimea bralului
turald qi corect5, adich sd se sprijine egal pe amin- 3 lrosimea bralului sub cot
doui picioarele, iar umerii sd fie La aceeaqi
+ irori*"t incheieturii miinii'
indliime.
misurilor :
Pentru imbrdc5minte subtire, m6surile se iau pe Cum se procedeazd 1a luarea
corpul irnbriicat in haine subfiri, pentru imbr5- pind in talie : porneqti cu
L Lungimea spatelui
cdminte groasS, de iarni, se vor lua peste haine mai cefei pind in talia
groase.
pangiica metrici - di*-la^- osul jos a qiretului'
Inainte de a trece la luarea m5surilor, se fixeazd marcatl de qiret, rn partea de
talie : pentru aceasti
talia cu un qiret, innodindu-I in partea stingd a 2 Lungimea felei pind in tot la osul cefei' o
corpului, cit permite de strins. Pentru luarea m5- m6sur[ fixezi p""gtiiu metrici opreqti la punctul cel
-

treci apoi inspre fil 9l te

surilor te vei folosi numai de panglica metrici apoi o indrepli c[tre
(centimetru). mai dezvoltat a1 fustuiui' (iot in de jos
Sint trei feluri de mdsuri : de lungime, de 15!ime mijlocul felei pinJl" qit"t notezi.partea :
astfel treci
gi de grosime. a qiretului). Lt"tgi*"l i"l"i "
pind la bust'qi alSturi nu-
numdrul de centirneiri pind in talie'
Mdsurile de lungime: mdrul total de centimetri
1 lungimea spatelui PinS la talie p":"o1";Lu care nu au
Pentru copii sau pentru
2 lungirnea felei Pind in talie notezi mdsura de lungime
bustul dezvoltat, ""'*ti
3 lungimea de la subrat pind in talie pini la bust.
"l lungimea flutei.
B5
 3 Lungimea de la subraf pind in talie : se ia cu minecd trei sferturi" Se inconjoar[ brrrftrt rlnl
3 cm mai jos de subsuori pind in talie. jos de cot cu I2-IS cm, adici acolo undc skrbllhrr
"T]u
4 Lungimea fustei : aceastd mjsurd se
ia in mij- lungimea minecii.
Iocul spatelui din talia marcatd de giret gi pind. 13 Grosimea incheieturii miinii : de aceasfr lrrll-
in punctul care indicd cit vrem sd fabem fusta surd ne servim cind mineca este lungi qi ajustutd
de
runga. pe corp sau are mangetd. Se ia inconjurind incheit:_
5 Ldlimea spatelui : aceasti mdsurd tura miinii cu panglica metricd.
prinsi intre incheieturile celor doud este cu_
U61e, trecind
peste omoplafi.
6 Grosimea gitului : inconjuri gitul
sub bdrbie
cu panglica metricd $i adaugi doi centimetri
plus. in
7 Grosimea bustului ; se ia inconjurind
cu panglica metricd in partea cea bustul
mai dezvoltatd, - _-5
ldsind-o in voie.
B Grosimea taliei : se ia in jurul
mite de strins.
taliei cit per-
9 Grosimea qoldurilor : se ia in jurul goldurilor,
^ partea cea mai
in dezvoltatd
" "orprt,_ri.
10 Lungimea minecii : Ia mineca
scurtd, mdsura
se ia de Ia umdr pind deasupra
cotului ; a pentru
mineca trei sferturi, panglica
metricd trebuie sd
coboare cam 12-14 cm peste
Iurrgd, dupd ce se indoaie mina"ot,
b iur la mineca
pangii'oa metricd. se fixeazd
in forma de unghi,
cu 4_S cm de la umdr
spre spate, trece in. direcfia cotului
qi c,oboar6 pini
la incheie,tura miini c.
1l Grosimea bralului : de la umdr in jos, spre
oot, la distanla de 10 cm, inconjuri
braful, iar la
*?:"1n ce rezultd, mai ad,augi inrcd 2 crn.
12 Gnosimea br:afuiui sub cot
se i,a atun,ci cind confecliondm
: aceasta mdsurl
o bluzd sa,u o rochi,e Fig. 43. Luarea mi.surilor

B6
r MARIR,EA $I MIC$ORARtrA TIFAITULUI

Nu se poate lucra croitorie decit croindu_se dup6

tiparul construit exact dupi md.suriLe corpului.
Dar
teoria craitoriei face obiectul unui studiu de
spe*
ciaiitate. Atunci cum facem ? Renunldm sd
mai,
lucrdm croitorie ? Nu. Vom incerca sd vi ardtdm,
qi alte cdi pe care se poate construi mai u$or
un
tipar, res6iectind tctugi masurile corpului.
La sfirgitul acestei cdrli gisili o serie de modele
cu tiparele respective, constr.uite insd toate clupd. Fig. 45. Metocla de ir.
m5suri, cal:e se poate intimpla sd nu corespundd micgora tipar:ele
cu ale voastre. Itle pot fi mai mici sau mai mari,,
fie ca lungime, fic ca grosime.
Aceste tipare pot fi adaptate cu ugurin!5 qi
mo-
dificate, fie in intrcgime, iie numai parfial,
aqa fel
ca sd corespundd mdsurilor noastre.
Cum veli proceda ?
Niciodatd nu se vor adduga sau nu se vor
sca_
dea ciliva centirnetri unui tipar deja construito
pentru nici o parte a obiectului de imbrdcdminte.
Aceasta n-ar face decit sd deformeze tiparul.
Veti proceda astfei:
Si presupunem cd ali copiat cu foild transparentdr 1 Un tipar prea mic se poate lungi 9i ldrgi, in-
tiparele de la sfirqitul cdrfii qi le_ali decupat.
finind tercalindu-se fiEii de hirtie de l5lirnea necesard la
seama de faptul ci toate tiparele din planqd
calculate pe aceeagi talie (avind mdsurile de la
sint- tiparul care trebuie mdrit, aqa cum vedeli in
figurd.
pagina urmdtoare) primul lucru pe care il
averyI 2 Dacl, un tipar trebuie scurtat qi ingustat' se
de fdcut in caz cd mdsuril" ,ro""tr" diferd, este face cite o cutd verticalS gi una orizontalS pe tipar,
sd mSrim sau sd micgord.m in mod corespunzdtor:"
asa cum se aratd in figuri urmirind mdsurile res-
tiparele.
pective.
 i'
3 Un alt procedeu mai este gi acela e a copia Pentru modele noi prtlr'[r l"l" i i r't '' i
un tipar dupd un obiect de imbrdcdminte gata co ri)re Se gesesc in comcl'l'trl rl'' 'lirl
fecfionat. Aceasta insd, se inlelege cA numai dup[ r r rtl'tl' '1"1''t
Tiparele de la sfirqitui car!ii :ltttl "r
ce obiectul nu mai poate fi folosit gi se da la re- ,:rrm[toarele misuri :
forrnS, iar tiparul se potrive,ste exact dupi misurile tlr' 'rlit
Mdstrrile pentru o tinirir
vo.astre.
Cum veli proceda in acest caz ? '.l.uri mijlocie:
Pentru ca tiparul sd se poati copia cu exacti'
"tate, inainte de a-l descoase, ii veli da semne in- 40 cnt
lungimea sPatelui Pini in talie
tinse cu a!5 de insdilat la partea dreapta a fie' 33 cm
cdrei bucdli din care se compune obiectul. Mai intli lungimea Pini ia bust
lungimea felei PinS in talie
52 cnt
se va marca linia de mijloc a spatelui, a felei pre-
cum gi semnele care indicd firui drept la fiecare Iungimea de la subra! PinS in talie 19 cnt
parte. La minec5, la umeri, 1a subra! se dau Ei * lungimea fustei 66 cm
semne de intilnire, pentru a putea monta cu uqu- l5limea sPatelui
36 cnt
rin![ gi corect fiecare cusdturi a noului obiect. - grosimea gitului 32 cnt
Dr;pd ce ali dat semnele, ali descusut obiectul, - grosimea bustului 98 cm
ali cdicat fiecare parte lntindeli pirlile oblinute pe ,_
.* grosimea taliei 68 crn
o coald de hir-tie albi fixindu-le in ace cu gd-
m51ie. * grosimea qoldurilor L00/20 cm
Prindeli cu ace cu g5mdlie fiecare br.rcatd de
material pe hirtie. . Cu ajutorul ruletei sall cu ace
cu gdmiiie marcali semnele fostelor cusdturi. Nu
omiteli sd insemnali ;i semnele de intilnir"e p3 Mineca
hirtie. Intoarceli coala de hirtie pe dos ;i ct'eionali
'pe semnele acelor sau dupd semnele 15sate de ru-
Iet5. Se desprind bucd{ile de material de pe hiitie, Iungimea minecii : scurte 20 cm'
-lungd
se decupeazd fiecare tipar in parte, dupa cum arati trei sfertun - 47 cm' -
semnele date Ei apoi se adapteazd la mdsurile 58 cm oo
'voastre. zo cm
-- grosj.mea bralului
Cu acest tipar vd puteli croi un nou ol-.iect din -- grosimea bralului sub cot 22 cm
materialul dorit, respectind bineinleles toate regulile miinii 16 cm
pe care le-am dat la capitolul respectiv. grosimea incheieturii
-
90
 CONFECTIONAREA DIFERITELOR OBIECTE
DE TMBRACAMINTE
Efluze
Bluza cu minecd scurti. pentru
am ales ceL rnai simplu model de bluzi; gi
n-am f5cut-o la intimplare. Desigur, vrei sd gt
de ce am preferat acest model de bluzd cu o
in talie gi cu una la subra! ? Cu mineculd scurtA
qi cu un gulerag simplu pe tingd git ?
Aceastd bluzd poate fi imbrdcatd oricind $i
oriunde. Ce inlelegem prin oricind +i ol'iunde ?
Fie iarni, fie vard, pe ger ndprasnic sau in arqila
verii aceastd bluzd confecfionatd din material mai
plin poate fi purtatd 1a cursuri, Ia o vizitd sau in
excursie. La cursuri qi in excursie veli prefera un
material sublire, cum ar fi poplinul sau un rnaterial
etaminat cum ar fi Adi de culoare roz sau b1eu,
galben sau alb, cea mai tinereascS. dintre toate cu-
iorile. Pentru vizitl sau pentru un spectacol bluza
va fi de mdtase naturald, de relon, din tafta de cu-
loare mai inchisd sau mai deschisd, asortatd la
fust5. La virsta voastrd cea mai potriviti culoare
t
qi pentru viziti gi pentru spectacol rdmine tot cu-
lciarea albd. De altfel culoarea albd are Ei avantajul
cd ,se potrivegte la orice fust5. O blondd va pre-
fera culoarea bleu, pe o brunetd o prinde mai bine
rozul.
92
Pentru inceput ili vei confecliona o bluzlt tlt' vttt l
rlc poplin Nina sau din poplin Tirana, lat dc ll0 r:trr.
Metrajul necesar pentru bluzi se calculeazl arill'cl :
rrocoteqti de doud ori lungimea bluzei qi o dattr
lungimea minecii, Ia care se mai adaugd o rezervir
pcntru cit va intra materialul la apd, precum ryi re*
zcrvele pentru cusdturi. Dupi caIculele fdcute, ti-ai
r:rimpdrat 1,50 rn de poplin a1b sau colorat 9i grrl-
biie il intinzi pe masS pentru a-l croi cit mai
r rc?ntirziat.
Prirnul lucru pe care-l avem de fdcut e sd dbm
rnateriatrul la apd, pentru ci mai toate materialel.e
lavabile intrd la spilat. Se moaie in apd c5ldu!6 9i
1;u!in sdpunitd qi se line astfel cam 12 ore. Apoi
se scoate materialul Ei se scurge de apd prin pre-
ser:e, fdl'5 a-l stoarce. Se usucd Ia umbr[ 9i se stringe
cind e inci pulin jilav. Se calci imediat.
ir{aterialul dat ia apd se calcS numai in lun-
gime. Stofele care nu se pot da la apd inainte de
a fi croite se calci cu cirpa umedi pe deasupra pen-
tiu ca firele sd se indeseascd atib cit se cere, iar in
cazul ci obiectul confeclionat se spa15 sau se
vopsegte, sb nu mai intre la ap5 qi deci si se
si se micgoreze.
strimteze sau
Inainte de a aqeza materialul pe masi pentru
a fi croit, se controleazd dacil a fost tdiat drept pe
fir. In caz cd a fost tdiat strimb, scoli un fir pe
lilime de Ia capitul prost tiiat 9i tai apoi drept
pe acest fir.
Se intimplS uneori ca rnalerialul sd aibd un de-
fect de fabricalie, Ei deEi tiiat pe fir si se pre-
zinte la unul din capete in bie, are ,,pisc", ceea ce:
face ca la croit sd intimpini greutdli. Pentru a ia intimPlare, ct cu
media acest defect aI materialului, vei apuca multi chibzuialS, aEa
capdtul ce pare mai scurt qi vei trage de eI in l'etrca si realtzezi
oblic pind marginea iCi revine la sensul de cea mai mare eco-
drept. Daci piscul totugi nu cedeazi, vei uda nomie de mater"ial'
terialul gi-l vei intinde, incd umed pind ce se altfel riEti s[ nu-ti
dreaptd firuJ complet. ajungb rnaterialul qi
Pregdtirea tiparelor. Dupd ce ti-ar rezultatul va fi ori
tit materialele gi uneltele, urmeazd lucrarea o che tuiald in Plus
rnai importantd : pregdtirea tiparelor pentru pentru comPletarea
Croitul dupd tipar este cea mai sigurd cale lui, ori schimbarea
duce la reuqita confecliondrii unui obiect' modelului.
Teoria croitoriei, care ne aratd regulile dupd Cum vei Putea
se poate construi un tipar, face obiectul cu realiza economie de
lor de specialitate. Pentru incepdtoare, vom da i material la bluza Pe
drumiri practice necesare pentru confecli care wei s-o con-
unor obiecte de imbrdcdminte dupd tiparele de fectionezi ?

sfirqitul acelstei cdrli. Tiparele sint executate TiParul Pbrtii din 4

n{irime natural5 dupd mdsurile indicate pe tipa cti din
ruia'-"it Ei
Vei recunoagte tiparele fiecSrui obiect dupd spate sint desen'ate
din dreptul desenului. De pildd linia tiparelor numai Pe jumbtate'
bluzd este alcdtuitd din linioare alternind cu pu dar vor fi croite in
Dacd mdsurile tale puse alSturi de cele ale tiparul intregime. Pentru a-
nu prezintd diferenle, te vei servi de tiparele date ceasta vei Proceda
Copiezi cu foiti toate tiparele din care se compu astfel : materialul dat
bluza. Fii atent6: toate tiparele sint desenate nu Ia aPd qi cilcat Pe
mai pe jumdtate. toatd suPrafala, fdr6
Agezarea tiparelor pe material, Con* sfl-qi mai Pdstreze in-
fruntd tiparele cu mdsurile tale gi dacd se potrivesc doitura de ia fabri-
decupezi fiecare tipar, tiindu-l exact pe liniile ce calie, se indoaie in tiparelordeblu-
' '7a 46. Asezarea Pintru croit:
Fis.
le aratd forma lui si 1e aqezi in mod provizoriu pe lungime' astfel ca ti- ".-*"terialttta ; c - mincci ;
"j rloI,"'t-ti--
material. Bineinleles agezarea tiparelor nu se face parele aqezate cu li- " d- guler

94
r ;iria de mijloc a spateLui gi a fefei, de_a lungul
acestei indoituri sd poati fi crcite o datd, ar$a cum
se vede ?n figura 47. Indoitura materialuj.ui nu se
face la ntijloc" ci aga curn cere ldlimea tiparului,
pentru ca surplusul si nu ;:Amind sub forma a doui
figii inguste, ci ca o bancl5 latd, car..e poate fi fotrositd
:entru a croi pdrliie mai mici.
Ilfai intii agezi tiparele rnari "- fala gi spatele _
*qa fel ca liniile verticale sI fie paraiele cu firul
ele urzealS (firul de L-ingirne) al materiaiului. Ur-
gneazd. mineciie, iar in spaliile libere,
le agezi pe
'eele mici *,- gulerui etc. urmdrind acelaqi fir.
La marginea fjecd.rui tip;tr vei l"isa la croit ma*
terialul necesar pentru cuseituri" Nu pentru toate
'cusdturile este necesard aceeaqi rezervd de mate_
rial. Astfel, la linia cle umir vei ldsa B cirl, la r5s-
crcitura gitului 1 cm, ia rulscroitura bralirlui se
lasd sus, tra uirrSr, 3 cm ca::e se rnicgoreazl c5-tre
partea de jos, unCi: rdscroitura este mai accen.tuatd
{oind ce rdrnine numai L crn ; la linia de snl:ra}
3--4 cm, la linia de lungime a bLuzei -- 2 cm, 1a
riiscrcitura minecii cite l,b cm. Fentru guler +r
,manpete vei ldsa de - ju-r imprejur l" cm.
Dupi ce tiparele au fost agezate definitiv pe rna-
ferial, le fixezi prinzindu-le cu acc cu gdmaiie.
Acele ie prinzi toate in aceeaqi direclie, ca sd nu
te intepi la croit.
Nu uita cd materia_lul este dublu, deci acele vor
prinde o datd cu tiparul qi cele doud fele ale ma*
terialului. lnfige acele cu grijd apa ca tipar-u1 sd nu
se deplaseze citugi de pu!i,n.
O datd tiparele fixate definitiv pe material, iti
.rnai rimine sd dai semne cu creta sau cu ruleta in
c{i
jurui tiparului. Apoi lagi sur'plusul pentru t:tltulttttl,
marcind o linie intreruptS: cu ct'cta pe undt' lsl
materialul. Daci materiaiui este de culoare inchisll,
semnele se dau cu creta. Pe materialul nosl,t'tr,
fiindci este de culoare deschisa, sernnele vot' l'i
date cu ruleta.
La fiecare tipar vei da doud rinduri de semn'.1 :
o linie va contura tiparul, iar a doua intrerupti
sau punctati va marca linia pe -
care vei croi,
-
adici va indica rezerva de material ce trebuie sI
rdmind pentru fiecare cusdturS.
$i acum, ia foarfeca in min5, finind-o cu partea
asculiti in sus gi cea rotunjitd sub material 9i cu
siguranld incepi sd tai, urmSrind liniile punctate cu
cretd sau cele infrerupite ale rutretei, respectind
astfel toate rezervele socotite pentru fiecare cus6-
turi in parte.
Dupd ce ai croit fiecare tipar al bluzei, tiparele
se desprind uqurel, iar acele le prinzi Ia Ioc, unde
vor rernine pind ce se marcheazd conturul tiparului
qi pe material prin sernne intinse 9i prin semne
,targi pe urmele I[sate de creti sau rrrletd.
La bluza noastr[ pentru semne largi te vei servi
de urmele ldsate de ruleti ; vei marca linia de
mijloc a felei gi aceea a spatelui prin semne simple,
adicd puncte regulate inaintea acului, doui puncte
mici urmate de unul mai mare.
Obiqnuit se fac doui probe ; dar cum pentru
prima datd lucrezi croitorie vei face atitea probe
pin5 ce bluza va cddea bine 1.
I Pentru ,cd e greu sd faci singurd proba e bine sb ccri
ajutorul unei colege, prietene care s6-fi faci proba corect
ghidindu-se dupS recomanddrile de mai jos.
7 - c, 3776
 hf
-;

ace cu g[m&lle ln tlel'ctc ]ai]r:[*

Dupi ce ai dat semne Ia toate bucdlile din uqor mineca pr: fHfA' tru !l UE rl at
se compune bluza, le tai qi ai oblinut spatele in
ace" Agezi minecile fuf6 tn fr$ ugfr
doui pdrli pentru fa![ 9i doui mineci' La al[turatd, cu partea mul atlnl"lltl
din spate insdilezi pensele din talie, iar la pdt aEezate Pe masi, nu Ie vci mttl ct
din fa!i, in afari d'e pensele de la talie, insdi ii" a*uptu este mineca dreapt[ lnt' cen elln
gi pensele de Ia subra!, bineinteles dupd ce ,rrirl""" stinga. Partea cea mai scobltll 6 rnln|€llr
prins mai intii cu ace, exact pe semne' vine spre spate. La materialele carc tr-ttu lafA ;l
Pe mdsurd ce insdilezi, scoli acele cu gimd dos, pui un semn la mineca din
dreapta'
Prinzi apoi cu ace cusdturile de subra! Ei umeri dreaptrl 6l
potrivind umdrul din fali cu cel din spate' Si n Dupd ce ai stabilit care este mineca
urmd o dai la o partc' iitt'
cea stingd, pe aceasta din
te miri ci umirul din spate se croieqte mai p"?Pe.astfel: o in-
cu 1-2 cm. Aceasti l5rgime se ia pe omoplat' p" pti-"u'o pregiteqti pentru
nou pe dos ii ii insdilezi cusdtura dc:
persoanele cu omoplalii mai dezvoltali se fac torci din
purrr" micule la jumdtatea umirului sau Ia 2 subra!.
creluri ;
de Ia rdscroitura gitului cdtre umir' La capul minecii vei da douS rinduri de
primul rind pe semn, iar al doilea cu 3 mm in afara
Controlezi daci semnele de la spate corespund
cele de la fali 9i cind te-ai incredinlat ci e bine semnului.Princapulmineciiinlelegemparteade
mai sus de la
incepi sd insdilezi. Nu uita si faci nod la a!5' iat sus a minecii, cam la B-10 cm
cusdtura de subra! qi intr-o parte 9i
in alta'
cind termini si intdreqti cusitura, impungind de
doud-trei ori in acelaqi loc' Acest lucru trebuie s5-1 Prima prob5' Se imbraci bluza 9i se fat:
faci ori de cite ori ai de insdilat o cusdturi' Daci corecturile necesare.
de la Partea
nu o int6regti, la prob[ !i se desface o cusiturd fie Toate corecturile la probi se inceP
I
de Ia subra!, fie de Ia umdr qi nu mai poli con- de sus qi se Prind
tinua proba; bluza trebuie dezbrdcati 9i ins[ilatd in ace cu gdmille'
din nou. Iatd deci o pierdere de vreme din cauza La probi, Primul
unei mici neatenlii. lucru Pe care-l ai de
La linia de fentb din mijlocul felei, insdilezi pe ficut e si Prinzi
primul semn d.e la margine qi cu aceasta bluza este fenta din fa![ suPra-
gata de prob5. !i-a mai rdmas si-!i pregdteEti mi- punind'o Pe sernnul
Iecile. Proba se face pe partea dreapt6, deci vei de mijloc a.l fetei'
pregeti de Probi mineca dreaPtd' Fis. 47. A;ezarea aminecilor
Partea dreaPtd se a- i"ia ru fa[6, Pentru se deo-
Ca sd nu confunzi mineca dreaptd cu cea sting6' plicb Peste Partea
'iebi dieaPta de stinga
vei proceda astJel: prinzi cusdtura de subra! in
99
9B
 .lrrr,., .,r ,.,. lixr,azi apoi pe combinezon. Se fixeaz[ Ilupa ce s-a col.eclitl, llt: t t.llttt " ;r'! 'ii " ' li
.rl',,r ',,r rrrr.i Iot:ul spatelui. in ace gi gulerul. Se fixt:irz;r t'ttp;rlttl I'rtl' i ri Irtl
l,:r lrloIiil no pdstreazd o linutd corectd dar cit :ien'Inul de mijloc aI pdrtii ditl l';r{ir '. 1 ' ' 1l ri'rlr i'i
ill;tt lir''.ilsca, continuare gulerul spre spate lil jttrrr;rl;tlt' tl' t I rt
q1' 1;1 111 r rr''r
Vorri ardta citeva din defecteie pe care le-ar timetru de rdscroiturd, adicd atit ciL
prea lutrlf i;r' rrr
putea prezenta bluza 1a probi qi felul cum se pot ',ur6. Dacd la proba gulerul este
corecta. doaie la spate 9i se prinde cu un ac cu glttrrrrlr''
ln primul rind se corecteaze linia de umdr, prin- Se poate intimpla ca dupd ce se corecteazi rtist:r'oi
zind pe fali materialul in ace, aqa fel ca sd i se tura gituiui, gulerul sd rdmini mai mic ; in actr:rl'
dea direclia just5. Daci iinia de umdr trebuie mai caz, g;lerul trebuie croit inci o dati, dupi misut'a
adincitd in direclia rdscroiturii bralului, se prinde rdscroiturii, iar cel rnic, innddit sd rimin5' pentru
in ace tot piusul de material ce ar trebui luat dublur5, daci nu mai este material de rezervd ca
induntru. Se mai poate intimpla ca linia de umdr s5 se mai croiascd o datd'
si nu fie bine p1asat5, sd fie indreptatd fie spre gulerul se poate croi din
fat5, fie spre spate. in acest caz se corecteazi di- -ain probd,
Pentru prima
foi!6 sau alt. material vechi' La probd i se dd
reclia ei. forma definitivd qi apoi se croieEte din materialul
Se mai intimpli ca pensa de la subra! si nu cadi bluzei, Pentru a doua ProbS'
bine. Cind pensa se cere mai adincitd, se prinde cu
ace toatd lSrgimea ce se formeazd. in ciireclia bustu- Mineca dreapti se imbraci pe mina dreapti 9i
se fixeazd Ia bluzi pe fir drept, aEa fe1 ca
Unia de
lui, cStre linia de subra{. Cind direclia pensei nu apoi se prinde
este bine plasatd, se desface pensa qi se aranjeazi irrr.gi*" sd cadb de-a lungi-rl krralului'
dupi corp. .rn ac cu gdmdlie de bluzi in direclia 16{imii
"l',
felei gi cu un ult u" de partea din spate in direc{ia
in talie, dacd e nevoie ca bluza sd fie mai cam-
bratd (ajustatd) se mai face o pens5. E de preferat laii*ii spatelui' a;a fel ca mineca si aibi firul
sd se facd doud. pense mai mici decit una singurd drept. Cu un alt ac se prinde in direclia umdr-ului'
-potrivesc
cu o adincime prea mare, cdci nu se aranjeazd bluza Se crelii 9i se indoaie marginea pe lingit
frumos pe corp. creli qi apoi in continuare, de jur imprejur' l\{ineca
se iiteaze in intregime 1a prima prob6' Dacd
este
Dacd rdscroitura gitului se cere mai adincitS, se o partc
cresteazd pulin materialul gi se corecteazS pe mas5, prea 1arg5, se ia la cusitura de subra! de
pe mind'
dupd ce s-a dezbrdcat bluza de la prob5. La aceasti ii a" "ttu. Lungirnea nrinecii se fixeaz[
Dupd ce mineca este prinsd in intregime dtr
linie trebuie linut. seama cd se mai mdregte cind
bluzd, se incearcd mi;carea bralului : dacd
minecl
se atapeazd gulerul sau se pune bieul, deci nu tre-
buie adincitd prea mult. nu line la subra!, inseamni cd este prinsd corecl"
100 101
 Proba s-a termin at, iar bluza se scoate
cu mare
grijd sd nu cadi acele cu gdmblie care indicd
mo-
dificdrile ce trebuie aduse fiecdrei pdrfi; apoi
se
agazd pe masd, pentru lucrdrile
ce urmeazd dupd
probd.
La croitorie, orice lucrare se executi numai pe
masa de lucru ; dacd
lii lucrul in mind, rigti sd in_
tinzi, materialul gi sd-i dai o linie gregitd.
Frimul lucru ce-l ai de fdcut d*up5 probi este
sd dai semne intinse la minecd, la
fense, la umdr
qi la foate cusdturile care au fost corectate
si in_
sernnate cu ace. Semnele se dau cu
ald coloratd,
care sd contrasteze cu culoarea materialului
pentru
a fi cit mai vizibile.
La probd ai prins in ace mineca de bluzd deci
semnele ce urmeazd sd le dai, vor ;
fi pe urmele
acelor, atit pe indoitura minecii de jur imprejur
cit gi la linia de rF.scroitur,d a bra{ului, unde-se
prinde mineca de bluzd. In dreptul crelilor,
semnele
se lasd cit mai largi, perrtr,, atunci cind ii vei
desface sd nu se rupd ala. ""
Pentru a-!i fixa cit mai bine pozilia minecii,
trebuie sd mai dai inci trei semrie de intilnire :
cu unul marchezi pe minecd prin semne intinse
locul de intilnire cu linia de umdr gi cu celelalte
doud, locu1 de intilnire a minecii cu 1inia
de ldlime
a felii gi a spatelui.
Dupd ce ai terminat de dat toate semnele,
scoli
acele de la toate cusiturile
Ei desfaci crelii de la
minecd qi linia de cusdturd a minecii (adicd subra_
ful minecii).
Calci mineca gi privegti cu atenlie corecturile
-..
fdcute prin semnele ce le-ai dat. Se intimpld deseori
t02
ca aceste semne sf nu aibd o linie corecti ; in accsl
caz trebuie si intervii qi si faci mici modificiri
cu creta, fdri sd depdgegti prea mult semnele dcr
probd. in special, linia de rdscroiturd a minecii
trebuie s5-Ei pdstreze aceeaqi formi ca pe tipar.
Cum vei proceda ca sd pregdtegti 9i mineca
stingd ? Foarte simplu : le aqezi pe amindoui, una
6reste alta, astfel ca s5 corespundd perfect, fald Ia-
fa!5, cea corectati rdminind deasupra. Dai semne
cu creta, apoi semne largi, prinzind amindoui
minecile cu aceste semne. Scoli semnele vechi, Ie
ldrgeqti pe cele noi ;i le tai pe mijloc ; 9i astfel ai
in fald amindoud minecile colrectate la fel, cu ace-
lea;i semne. Nu uita sd dai semnele de intilnire o
datd cu celelalte.
Dacd in urma corecturilor rd.mine material de
prisos la cusdturS, il tai gi nu laqi mai mult de
2 cm in jurul cusdturilor.
Minecile astfel corectate le inchei, le dai doud
rinduri de creli qi le poti ataga la bluzd dupi ce
i-ai ficut qi acesteia corecturile necesare, fiind gata
pregitite pentru a doua probi.
La stof5, cre-tii se iau la apd astfel : inainte de
a-i ataqa la rochie ii stringi atit cit trebuie, aplici
cirpa udd Ei pusd in dou5, pe porliunea rdscroiturii
care se ia Ia cusdturS, adicd pini Ia semn, Ei calci
cu virful fierului de cilcat, firi sd depdqegti sem-
nul. Repeli aceasti operatie de citeva ori, pind ce
dispare l5rgimea de la creli, fdrl si mai faci cuti-
$oare. Rdsuceqti mineca pe perni pind iei la apd
tot capul minecii.
Calci astfel cretii la amindoud minecile, le lagi
10-15 minute ca sd se usuce bine qi apoi le poli
103
 l;t tt"'r
lrr( llr i lrlrrz.:r t'lt 1tt
Tai Ei semnelt: Ilrrlir' 'r1"rr
prinde la locul lor' mai intii mineca dreaptd, apoi
proba. l'it' l"rrlrr
cea stingi. gult'trrl I lll,ttir' lllr
Pentru a doua Probl, t:i ttlltttttr
Pentru a prinde minecile intorci bluza pe tios qi delinitiv I;r lrlitzlr,
i'iir5 insd si fie fjxai'
potrive;ti semnele de intilnire de la mineci cu cele
inseilat'
ie la b1uz5, prinzi in ace minecile de jur imprejur' pregdteqti gulerul t -Mu:",11 i'1sc'.ilrtt.
1"t

qi insdilezi mdrunt. lntorci bluza pe fatd Ei intro- trebuie i;i lil ttt:tt
lutrui la intreaga H"la"ql-g"lerul clin splttt' rr.
duci mina in minecS, ca s5-!i dai seama cum cade' liscroitura
mic cu 1 cm, p""t"--"a
Dupd ce ai terminat minecile 1e laqi deoparte qi
susline ia instilat' ;;;'
-"":t"ui T";t;" ;,,;1,,1'i
iti faci corecturil-e celelaite la bluzd, la linia de ;;;;i' in jurul rascroiturii
laqi rezerv
1 cm' I'r'i
umdr ;i la linia de subra!. nurnai 5 mm, ;*n;t;;J"g"tt"'t"i
La aceste linii corectura poate prezenta douS' '"' c' blttzir'
aspecte : 1. se ia Ia cusdturd materialul egal din "L*rli"itJX dubleaza din acelaei'material
--
g"r"*}"i fala 1i clu
fala Ei din spate ; 2' se ia la cusituri materialul Asezi cele aota eifr li"
numai din fali sau numai din sPate' fald tra ;i; ;i"#in:'1nevt
l:;,"tT:':lH"ll'
Cum corectdm ? In cazul cind Ia cusdturd se ia
ni,,u
;;;;". -Ast{el insbilat nu mai ai
d":: sco{i' Acutrt
egal din fald Pi din spate, lucrul este mai simplu tt
pe urmel"e largi, de "u'u tu-li't"i"tti '"grija ca sI ntt
Ei'procederrl mai ugor. Dai semne largi ooti da gulerul r"'*"='#" "1 l"?t'e
"" li f" indicd acele
cusdtura pe dos qi o
cu gdmdlie,
calci pe
le tai,
arnindoud
apoi intorci
pirlile o i,',iir',ri materialul i'?-;
schimbi
mai "]:: #J;1 ,;ill;l
qi mai multd siguran{6 9i 'i aslfcl : v<'t
datd pe masd, cu grijd sd nu se intind6, apoi
care lucrezi ""t' Pl:""da
din ""'"1"Utt'"'
desenezi linia corect[ cu creta' Faci aceeaqi corec-'
"
insiila gulerul t:"" i;{i"'u-: ^ :i:*;.;"::ff
'::i[]
tur6 qi Ia partea stingi a bluzei, la umdr sau la fo::ma exact[, apoi
il dai la maFlna,t
subra!.
-hirtie.
de iur "mere]; ' tri'rtrtu-u,'
-p"r*it,'
S5 presupunem cd la una din cusdturi, corectura'
,-;;;";;r;t pe Hirl ,,
i1i inJici sd iei materialul numai din talEt sau
il;t; ;; rdscroitura a gitu'lui' Dupi ce ai dat'
materialului 'e ;'irrlnie'1u "t'"t't'
ti ::^1'"11:";li:il'
numai din spate' Dupi ce ai dat semnele respective' gulerul 1u '''.'usi^J' '""ii "t"*
descogi cusitura, calci fiecare bucatS, aqezi amin- destul de '5or'. L"t :""-? "iurii"J numiri
cloud pdrlile bluzei una peste cealaltd' parte,a
:"*r'il
dreaptd peste cea sting6, adicd spate cu spate' fald
::ry*il
g"'J'"Ji"":' ilitl{+#"l" eur"'ur i i
cu fa!5, a$a cum ai croit, 9i dai cu creta o noud va pierde ai" #;;$;;"J 1it "::"ff;;J:m;f
Xinie, apoi dai semne largi dupd corectura fdcut*r d'l'
1', J:;"'*'i"'"'
lf $5 ;l'il.,1;1. l',::; l'::
"'"
ctr creta qi mai tai din rezetva de material care
prisose;te. "
105
104
bLuz5, prinzindu-I cu amindoud pdrlile o datd la
rd.scroitura gitului qi potriveqti exact mijlocul gu-r i' '' '1i
llrrgi, altfel nu vtri lrr ri rr tr ' i 'i
r
lerului pe semnul de mijloc al spatelui. Insdilezi I
La fiecare cusitulii r'1ilrl"'t l" '1"" ' '' 'r
i I

mdrunt gi scoli acele.

Bluza astfel montatd, cu mineci Ei guler, este rnaterial, tiind ceea ce 1)t'i:ror;'"'lt' 't 'r1"'i. "' :'.t'=: I t,rr ,i
gata pentru a doua prob5. i;;;i *; punct oblic sau cu l.rttttt'l :l''
''
rtt''
l::l' Itt, t tt
Dupd prima probi poli da La rnagini numai cu- ,.uti sau nu dai destulS impoilirtr'1;t ii(irrrrrr"r
de m'aterial de la cusSturi
sl'vit "l
siiurile care n-au avut nevoie de nici o corecturd. ';;.;"
L:usiturile se vor destrdma'
inainte de a da la maqina cusdturile btruzei, vei
La cusdtura de subra! dai la tYt"ul:
na-lini nltti irrltt
ince::ca mai lntii pe un petic din acelagi material
daci acul qi a{a sint poh:ivite cu gr:osimea materia- o"r-,u", apoi subralul.
Mineca .lti" l']1
"u"ce ai intalit unrr''l rr
,

:;iltura de magin5 nuniai dupi

lului ; la materialele mai sub'r,iri acul Ei afa trebuic cusdtura care incht:ir'
si fie gi ele subliri, iar la" cele gr:oase se va folosi ;li subralii' iar la mineci minecii' oynt- :"i
mineca, adica subra'lul ^l:]
ala qi ac mai gros. La fel rzei potrivi si tighelul, cu
;;;i;; se prind de biuza comptret prin cusiituri la maqLr.rit'
ajutorul butonului de reglare al maginii de cusut. confeclionatl'
La materiaiul gros punctul poate fi mai mare, la numai cind bluza a fost
minecl 9i cum trebuir'
materialul sublire punctul trebuie sA fie mai mic. Iatd cum trebuie sd arate o se sus{ine 1l
'Cusdtura la magind se face cu ald in culoarea ma- .dati la maqind' lntotdeauna mineca
felei pini in cli
terialului. capul minecii din Jireclla iblimii susfine (se incre'
Dupd ce ai tras la maqinS toate cusdturile 1e scofi r"iti" tali*il spatelui' MinecaLasemineca bufantd se
qi modet'
ala de insdilat Ei le caici. ;;;;;; aupa moaacare se aranjeazl cit mai frumos'
fac rnulli cre1i,
Dacd ai fdcut congtiincios toate corecturile cerute umeraEi de vati ad5ugati
AstSzi nu se *ui poutta e mai cdzutit'
de prima prob5, la cea de a doua bluza va cddea la umbr. T,a modeiele d'e azi mineca bine la o mineci tot
perfect. Totugi, se poate intimpla sd mai fie nevoie
de mici reti-lguri ; in acest cetz vei proceda la fel
fdri creli' Tctuqi tl ta cadi ca atunci cind o aran-
trebuie dali creli cu condilia suslinuli' iar la
ca gi la prima proLrd. jezi si ai grijb tJli" numai pulin ca sd nu so
Dupd ce te-ai incredinfat cd totul este bine, in- stofe ii calci aqa cum am mai
aritat
cepi s5-i dai forma definitiv5, adici sd dai toate observe.
execufi'
cusdturile Ia maqin5. Cusdturile de la umdr, de la Oricum ar fi moda sau modelul pe care-I
subra!, de la minecd 1e vei da pe dos ; cusdturile, sa relii' Niciodati nu
Lrnlucru ttebuie ,:: ::ti:i:
care se dau pe fa!5, se pot trage fie pe margine, bluzasaurochia'cinumaiminecapepor'!iune.&ofti-
fie 1a distanli de 5-10 mm. tat6mai*t"'Ltui'temasupraacestuilucrupentrtt
106
 lr'
a se tine seame la probd, cind se cere st strimtatrttl k Am aratat in c't
mineca. Cind e cazul, nu trebuie s5 uili sdLitccrecter,
:r,i :' pitolele Precedente
gi subralul bluzei, strimtindu-l, cdci altf eiinusrst| ;:{
ci nasturii Pot forrna
poate prinde mineca corect. drferjte garniturl.
Minecile se dau de doud or.i la magind, exact pc, Distanta dinlrc na.-
urmele insdiiaturii, pentru a fi mai rezistente ;i ca turi trebuie sd fie
sd nu se descoase uqor Ia migcdrile miinilor. in timp egal.6, cind bluza se
ce dai la magina minecile, trebuie sd intinzi bine incheie obiqnuit' Cind
cu mina rdscroitura braluIui, adica porliunea dintre nasturii sint mai
l5limea felei qi l5liryea spatelui, partea care for_ mari, distanla dintre
meazd subralul minecii. Dupd cum vezi mlneca se ei este mai mare, iar
increlegte in partea de sus, iar in partea mai sco- cind sinL mai mici
bitd, se intinde impreund cu" bluz:a, aqa cum este, gi distan{a dintre ei
insdilatS. trebuie s5 fie mai
La bluzeie care au gulerul pe lingd git, aqa cum ; mic[. Dacd nasturii
este modelul nostru (fig. 4S) fixezi gulerul de biuzd $
formeazi mici gruPe,
astfel : cr:oieq,ti un bie din materialul bluzei, lat de dlstanla dintre grupe
t,
1,5 cm Ei-l aplici exact pe insdildtura rdscroiiurii brebuie sd fie egal5'
gulerului, peste gulerul insAilat. Coqi apoi gulerul $
b
Nasturii se inchid
la maqin5 pe linia de r5scroitur[ a gitului, prinzind *T printr-o butonierS'
o datd toate cele patru pdrli, adicd gulerul gi du- f Cum se calculeazi
blura, bieul 9i bluza. Cusitura de la magind. se face .m;rirrrea butonierei ?
curat indoind 5 mm din bie pe dosul bluzei, pe t
n
Butoniera se calcu-
care-l insdilezi Ei-1 coEi de mini cu punct ascuns. leazd astfel : se a;azA
G-ulerul se prinde de bluza exact pini in semnul * nasturele la o dis-
Fie. 48. BluzA cu rninccd
de mijloc al felei. Fenta, adicd porliunea d.e 2 cnr_ $
tanli de 1 cm de la trei-sfcrluri si fusta
care se lasd pentru fent5, se face curat separat. i manginea f entei, se dleaPtS.

Pentru bluzele sau rochij,le care au rever, se du- inseamn[ mijlocul

iar
blea.zE reverul gi apoi se prinde gulerul. Gulerul se nasturelui, care va indica inceputul butonierei'
nasturelui
fixeazd pe bluzi dupd ce reverul a fost dublat. Du* iungimea ei va fi ega15 cu diametrul
si se
blura gulerului cu mal:ginea indoitd se fixeazi pe plus 2--3 mm, aceasta pentru ca nasturele
butoniera
tigheir,ll cusdturii, finisind-o cu- punct ascuns. poate inchicle cu uEurin!5' si nu forleze
109
108
 ( iu(, ri iu' I'ulxr lcp,edc. pentru butonier,eJe vertical€,
rrrr.j lrrctrl rrirslurelui marche,azd gi mijlocul buto-
rri<,rti.
Lir lenta din fa!d, prima butonierd se face la
I cm de la rdscroitura gitului in jos. Celelalte buto-,
niere urrneazd. Ia distanle egale una de aIta. Numd-
rul lor este in funclie de mdrimea nasturilor gi de
aranjamentul 1or. Nu trebuie sd. lipseascd o buto-
nierd in talie, pentru ca bluza sd se poatd aEeza
bine pe corp.
La bluze se mai poate face o garniturd de tighele
in culoarea bluzei sau o culoare deschisi.
Nenumdrate pot fi modelele de bluze cu mineci ,
gi fdrd mineci. O bluzd poate avea guler rotund,
drept sau revere, alta nu are guler, este decoltatd.
Decolteul poate fi rotund, pdtrat sau in col!.
Dar nu numai tiparul de bluzd poate suferi atitea
varialii, ci gi garniturile ce o infrumuseleazd.
Bluza f5rd mineci se poartd mai ales in timpul
verii, deci pentru a o confecliona vei prefera un
material sublire qi lavabil cum ar fi indian, poplin,
pichet, m5.tase, relon.
A.ceste bluze se pot confecliona fie ajustate prin
pense, ca bluza cu mineci pe care am descris-o mai
sus, fie larg5, dreaptS, gi in acest caz se poartd
peste fusld.
Bluza fdri mineci se confeclioneazd la fel ca qi
aceea cu mineci, deci te poli folosi de acelaqi tipar.
Trebuie sd ai grijd insd sd nu croieEti prea adinc
riscroitura pentru minecd, ci sd. o fixezi la probd-
110
Metrajul il vci t';tlcttllr lrr l' l, rrrlrrl ' lrtrtl'ritI*r
minecilor, deci vci (:tlllll)lll'll l,lllr trr rlr hrrlr t I'il lett
de 0,90 m.
lttll n Itl
Veste. O verst'd in culoitt't'lt-l'ttr;lt't :rrtt
loare contrastantd imbraci birrt'pt'ot it'itt. l'rr rr
fusti bleumarin 9i Lrluzd albd sc itsot'l't'ltzlt ltittl '
vest[ de cu]oare ro;ie sau din matclialrrl l'rtrilt'l '
la o fust[ gri se poate imbrica o vestl irlbltsllir'
iar la una bej o vestl maron'
Vesta nu are mineci. Ea se poate incheia in mii-
pesttr
1ocul felei, intr-o parte, sau se poate imbrdca
cap, lipsindu-i fenta cu totul'
Acelagi tipar de b\uzS' fdrd' mineci il puteli folosi
pentru a confecliona d'in material mai gros (stofd''
diftina, catifea) o vestd care se imbraci peste bluzd"
Le vestd, decolteul 9i rdscroiturile bralelor se fac
mai mari pentru a permite imbrdcarea unei bluze'
pe dedesubt. Acest lucru se stabileEte la probd'
La fel ca b\uza, qi vesta poate avea diferite gar-
nituri, iar decolteul poate primi diferite forme :
rotund, cu colt sau Pitrat'
Pentru bluzele cu mineci trei sferturi vei folosi
gar-
acelagi tipar, cdruia ii vei adapta tdieturile 9i
niturj.le cerute de model' Pentru minecd foloseqti
acelagi tipar, cu prelungirea pe care o
vei gisi la
planga respectivd. Pentru mineca lungd ai
tiparui
mineciiintregi'Dac[minecaaleqimanqetescazi
cind
ciin lungimea minecii ldlimea manEetei atunci
croiegti.
 ,,u' I
Fuste tru a indrePta ma-
terialul, daci este -lp
voie. 4
O fusti 'sau doud sint absolut necesare in DuP6 ce ai coPiat
.deroba oricdrei tinere fete. Cu o fusti 9i o bl t,i'oarul de f ustd in
potrivitd poli face fa!5 oricdrei imprejurdri : bt intregime, aPlicind
;simple pentru toate ziIele, o bluzi de mdtase, lungimea necesarS'
,lon sau un pulover de lind pentru diferite incePi sd croic;ti'
Cea mai simpl5 fustd este aceea increlitd in ta1 asezind linia care ili
4i fixati pe un cordon sau pe dou5-trei rinduri reprczint6 mi3locul
elastic. Se poartd mai ales vara de citre fete telei Pe indoitura
'tinere, confeclionati din material sublire Ei lava uiaterialului, Pe ca-
I
t Tiparul de fusti poate primi diferite transf re mai inainte l-ai
rndri. Astfel fusta poate fi dreaptd cu cutS sim cdlcat in intregime
sau dubld, in fati sau in spate, poate fi cu cu cirPa udi, duPi
sau mai multe cute duble sau simple, sau poate fl
indicaliile date Ia
,capitolul respectiv'
plisatd. Un alt model de fustd este acela in clini
.cu cusiturd in spate gi in mijlocul flelei, la care se La linia de talie
,controlezi grosimea
aplici in fa!5 buzunare sau clape. Alt gen de fustd taliei, I[sind in afarl
.este cea croitd pe bie, fusta cloq gen umbrei5.
-
,Mai intilnim o combinalie din fusta dreaptd cu
p'orliunoa h'aEuratS'
,ad.icb adincimea Pen"
.clini croili din bie, precum qi fusta cu clini egali. selor. Daci, spre
Noi am ales tiparul de fusti dreaptS cu doud e:<emPlu, tiParul es-
-pense in fa!d, iar in spate cu o cuti simpl5. Aceasta te mai mic cu 4 cm' Fig. 49. Fusti Plisatl
'este fusta cea mai potriviti pentru a fi purtatd cu il mdreqti cu 2 cm
bluze, piulovere, jachete taior. lntotdeauna este mo- probd
Hrlli"ii;"ililT; de mijloc a spaterui' r'a
dernd gi foarte practici.
estJ si deplasezi qi pensele'
Fusta dreapti cu doud pense gi cu po!.i vedea dacd "*"t"" care se aplici
.o cuti simpli. Metrajul pentru aceastd fustd Controlezi 9i grosimea Eoldurilor
jos' La.^grosimea taliei
'il calculezi astfel : o lungime de fustd plus 7-10 crn la 15.*20 cm de f""t"fi" in 'grosimea
la
socoti{i pentru tiv, pentru riscroitura taliei qi pen- trebuie si ai un plus de 1 cm' iar
113
112 8. - c. 3??6
 caiculat Pe jumf,'
;oldurilor un Plus de 2--3 crn'
tate, aqa cum este qi tiParul"
plus de
La grosimea totald a taliei vei avea ungrosimea
cm, care se va susline pe rejansS' iar
Ia
2 :usb.tura d.: mlilo^: rlt.:.rtlrt:r! lr.l'rrtr
total5 a Eoldurilor vei avea un plus de 4-6 il,"-*
cm;
se pentru ca in caz:t '::;;;"r,,tn"nsir
taiat. A:1:rtl;rr lrr rr'r
I

acest plus este necesar pentru ca fusta sb Poatl

formele itr mutat6, si nu tt"-j;;;;ila (uai.l ins,iil:rl:i trttr
t

ageza frumos pe corp fdrEr sd scoati

relief.
fie cd cuta este simplS sau du-
ff"li,:"*:1";J1".""'-' "".:? t;:,"',:T"l 1'II;'. Ii :"
I-a aceste furste, tite eare .tlnt?ili_t*ui'""?'u.'i"uoi tivul pc s(.nrr.) ::t'
b15, fie cd o are in fald sau in sPate,
nu se taie din la linta -^-..1i-." sii lt'
adicb insdilat Ei .eschizdl"ura cutci
lfit-"" materialutrui niciodatd' Toati rezerva' a'":tu:"1'"'Jr"J cont ;i lir
ai calculat grosimile' snre 'p'u
;".;;;;;"'e"!ii
ft'ornt care rdmine dupd ce ".r.* stinga'
"" "i;;; t*ta.prinrt
,e*itt" ca adincime Pentru cute' fustele care au -"" ;;;l'ins6ilezi fl"Tt
l-,o,,i l::;';:
Ne opr:im pulin asupra acestui punct pentru
a
toara rungt*"u .t:;r;;;- lu-:."*:, nr"i in:.,iri.
dubld'
limuri bif*r"n1" intre t cutd simpli 9i una cutd intr-o T;;;" I m.ror.iiirrrrrri
Cuta simpld mai poart6 9i denumirea -<ie il;i-:"::-1""H: 'lo"*
de dor-ri on u ,r-*i r,r;r
inseamni cb toat6 adincitura cutei
;:i;J or"r"t,- insiilat "*.t,
tr

f"rt", "".u ""

secalcanur:raiintr.oparte'intimpceadincimea
p6r!i qi se forma. .---: rejansa, care trebuie si Iit' egirl:i
cutei duble se imparte exact in doud ln talie ptit".1^i=riurto tr"rrrie s5 se-sus!ina. pt'
p" mijloc" Cuta simpld are deschizdtura in cu grosime. .l-tj:t'"J,i"i" or**tru se {ace printrt
""i"a
stinga. rejansd' Cu fusti
pe lingi tipar,
Dirpd ce ai fixat totul, dai cu creta gi dai probil' - faci la prob[ csl't'
upoi scoli tiparul' prinzi acele- pe material lucru ce trebuie sd,-1
Primul
u"-"* largi pe urmele l[sate de cretS'

cu
ia fustd
La bluzd te-ai putut ajuta cu ruleta'creta' apot
,,'n,d, ;;:::
s6 cadS "::"":_T"',"
**ria""tii Xtru"ll'"#i"'"H' :'i
{e!ei si al spatelui
;:

ins5 trebuie neapdrat sd clai semne

tclui. Se t\xeaz'a.t"'1.-"]--^.'","u
tr. talie, vei lu;r lrr

u"*rr" largi. Dupd ce ai dat semnele Iaacum poti

.
intreaga
fusti, le ibrgeqti Ei le tai prin mijloc 'si
Daci {usra
m: Tl:.ji:1"*ifl i;;;;;,"':la fcl ,'.:,?"1
t':'
probi' cusdturd din procedezi
incepe pregitirea fustei pentru 'mai ad!nc,," '#?lt
n'"rt'"5i^t"
qi in cazul cind nrt
stt'
din mij-
Mai intii insiilezi pensele, apoi cusitura Ia bluza "''
tocul spatelui, lnsind o porliune de 15-18 crrl
bine Plasate' '"I*"''iJt"r
liberS, neinsdilati Pentru fentd' 115

114

';i
r $i fusta ca ;i toate celelalt,e obiecte de
Dai semnelo nrri t'sta lll tndld ffi
minte pe un corp normal se probeazi numai montezi fusta pt:trtttt n tltrue F*l'-f
paitea dreapt5, deci vei desface pensa de la lelalte semne care ucunl su rlnvrnll ilt
prp:
dreaptd pentru a-i da linia ce se cere pe corp. lucru il faci numai la cunlll'ut'lle
tate. Vei avea 9i cusituri stlu tl€tl;s 6ffF I
Dacd fusta este prea largi mai adinceqti cuta, pf"r"t", pot fi date la mapin[ ay{ Utmf,
o't*='"intt#
prinzind pe toatd linia de cusdturi a spatelui ceed jtt accst- ltrt:r'u puntru d
"*tnunt cum $e cot'etttatlil
este cel mai important s[ Etii
cc prisoseEte.
Dupd ce ai fixat talia, verifici dacd lungimea este fusta duPi ProbS'
bund gi dacd tivui fustei este rotund. Modifici qi DupdL ce ai terminat toate
corecturile' prognlrgll
prinzi cu ace in direclia unde tivul este mai lung Jace dupll ttct'-
frrrt"'purrtru a doua probi' care- se
ptoll' Numai dupl ctt
sau mai scurt. Dezbraci fusta qi dai semne intinse i""ii i"ai""!ii date la prima
peste tot unde sint prinse ace1e, adicd acolo unde te_aiincredinlatcdfustacadebine,dupSadoua apoi le calci
trebuie sd corectezi. Desprinzi acele, desfaci cu- prob6, dai toate cuslturile Ia maginS'
;; ;#n" umedi, dupi ce ai avut griji si scoti
sdturile unde trebuie sb corectezi qi pre- toatc
gdteqti fusta pentru croit, agezind-o parte peste alele de insdilat' In cazul
parte, adicd apa curn a fost ia inceput, cind ai Surfilezi cusiturile cu punct de feston' pentru
nostru surfilezi qi pensa p" ""t" -tdiat-orejansi'
croit-o, spatele 9i fa!a. Cu o cretd bine asculitd dai ai
sernne p,e semnele intinse, pe care le-ai dat dupd di" talie' de sub
^;;";t precum qi cusat"'"
fentd curat cu
prob5. Intocmai ca Ia croit, cind se dau semne mai tivui -1ac5 este nevoie Ei-l faci
puncte rare'
intii cu creta qi apoi semne largi, faci gi acum p.rn.-"t de feston, apoi coqi ascuns
cu
acelagi lucru : dai din nou semne cu creta gi apoi ldsind ata lejeri'
Rejansa Ei fermoarul se cos dupd
indicaliile date
semne largi. Deosebirea este cd prima datd contu-
doui bride
rezi dupd tipar cu creta, iar a doua oard conturezi la capitolul respectiv' La rejansd se fac cus[turilor de
cu creta pe urma semnelor intinse ce le-ai dat dupi din a!6 sau din "*t'"fo" in- direclia pe umera$'
fusta
probd gi care ifi reprezintd precis tiparul corpului subra!, pentru a se putea prinde
pentru care lucrezi. Cutanused6ram"Ei"apin6la-tiv,ciselasS
tiv in sus'
1iber6 pe o porliune de 20-30
cm de la
Dupd probd nu dai semne decit acolo unde iti
Calcibine'cucirpaud6toat6cutaEiapoiscotiin-
indicd semnele de cretd, Ia pirlile ce trebuie cor€c- r,
,aiiatr.rru, astfel ea sd rimini
cuta liberl 9i frumos
tate. Pentru aceasta insd trebuie si 'li;ezi fusta c5lcat5.
parte peste parte pentru a nu se deplasa vreo cu- in fati
la aceasti fusti vrei sd-i faci cutainsi
Dacd re-
tipar,
sdturS. qi nu in sPate, te folosegti de acelaqi
11?
116
 gtr*ll*l€ll
mdtate **i -111'1' tlrrt'il
outea rr
ffi;;" f i
increlltu'
'trrursvrve' lt::l'l,-i,i:,,:
,rn largllnse lufrfi
n"ntru increlit dePiinJ,r
-,
t?il";;rt"- u:::..::
Fie ci €stre cuurs"r"iJ-*"
"""t""lionutit ti*"'r.rA :t:t,Tirffi
ln lfllf Fl S
cordon lat ill1l
:*',ff"'* Ji:i'1ii
de 3-4 cnr Lr'r svv'-r-
* :',*l;i1 tnre, dtel
Aceste cordoane
se lucreazd pe' plnTl "::,':.Y;
vrei sd nu se rdsuceasca'
Juponul:.r :: *1*i"lT ffi;i j;:t"l:"-:"1,
{iri se confectioneazor, ;;i.; se poate face ajustirl

2-5 cm.
ll'X1?;Tl"'"'J'#";";;;"i;:Yl*iJo,",il;"1:,
din talie Ei avanta;
Cum se croieqte un material in dungi
t?" i" :": i*'"t5t" d" "'=
slabe'
rouri?Acestematerialedauogrijideosebitacelei
ce }e lucreazi pentru a Ie aranja aqa
fel :1 te^i: fustei la trei, atuncr
Cumsecalculeazimaterialulp"."i'Tunastfelde
i;;;;ea
? se impa#
fie in discordanld o parte faln
dungile cit qi "u,o"t^il" trebuie
de
s6
cealaltS'
s-e
Atit'
potriveasci
irrnon
ITIJ" ;," ;J h"#;lnnt* 1:"fr1: 3T'€
'rezewd pentru cusarurr' '::^::- i"tio'- do'ileavolan
lacusdturadinfa{6saudinspate'Iasubrat'Ia grosimea tu1t":1- aI
qi sl aibd o continuitate' Aqadar trebuie s5 o datS Ei jumitate treilea volan va
f"rrr"
'"i"ri *"t"rialul Ia croit, potrivindu-l dungi in
grijd ca punctul
; ffi ;i''*r'"::l:1i?Xttff,;l
a""ga, iar cind aplici tiparul sd ai fie pe '"il,li",'" ,1 T:'"* ;;;; ;i:. Ei -la primul voran
J" ?"afU*e al subralului de la- .spatea si t::?"#,
aceea$i dungb cu punctul de inillime subratului *"'tJ in stin€a ;j:**
fentl'
F:":il
din fatd. pentru
-^"i:':'" ;;";;-;" un mic cirlig'
vard este practici fusta creali din
ma!e- tild ingust1, prind
Pentru
-urfrtir". -''i" "1t".
qi la celelalte volane , apoi se
Poate fi incheiatd cu nasturi in mijio- d"u" creli
,i"f
in partea sting6' unde are unul de'"ft"L Duf[ c; s-au prins fixa
toatt'
lun-
t.f"i sau cu fermoar volanele
se'rJ""-p'"tt
a se
",ri trei volanele' f'"ittl
cusStura.Aceastifust5esteugordeimbracatqi
p""t" 'ti fdcuti in doui feluri : dintr'-o
din clini
bucati
largi ;1;"1 ;+ .y ;lffi{iX'i:t; ilTi:l"'l'sdii:rie
it"-ntil Ei increlitd in talie sau 9i trebuie scbzuta c
i;#;; trebuie
mulf evazali qi increlili in talie'
---Latgi*ut .rimea danterei. -j"p:l-lYi
llngimea fustei'
totali a'taliei care se formeazi din ',err 2 cm *"i '"'iJa'J"it
rrrir"*" clinilor trebuie s[ fie cel
putin o dati Fi ju-
119
118
 " 53. JuPon din
cinc'l
Fie.
Fie. 52. JuPon alustat Pinh volane increlrt'e
Fie. 51. JuPon din trei
i;i;i;;'i,' "r ii*??,,,o'
Fie. 50. Jupon din trei
volane. Primul volan volane, cu Primul volan
pind la qold este ajustat din talie increfit din rnaterial
pe corp. iar celelalte Pentru vari se poate ionfecliona
doud increfite
- lavabilofustilafelcujuponuldescrismaisus',
Volanele se croiesc din lungimea materialului- fSridanteldlativEicuogarniturddesutagsau tiv in sus'
;il;;ii;;t in 2-3 'i"d"'i ta s cm de la in cute
Metrajul pentru un jupon este de 3,50 m de mate''" cnte)'
rial lat de 0,80 m. $ifonul este cel mai indicat' Fusta PliuutA- i"u purtatd in orice sezon l
^Fusta
sau tuui" poate fi
pentru cd se apreteazd qi se calci frurnos' "o;;i;
121
120
 aqezi s-roia Pr mrrlq
.grentru timpul verii " este indicatd fusta din mat incepe salculrrrt ltltn*
iaturali pentru "i"'u aranjeaz6 frumos -cute]1
tim Dupi cum am mrl lFlry
*""ti" mai mult timp cdlcate ; iar pentru nltel tru*ot trebuie sA fte Puttn l[
""
rece din lesdturi de bumbac sau de ]ina,
pot fi purtate atit de copii qi de tineret ;;;; cutei este *?i 11!,11,
mat mril
in
"ute Fusta in cute nu imbr ;i;"t*"" cutei va lafi fusta. 'tl
; ;; purro"rrJ adulte' grase' ;;;;i-t 6zt'r" cd
mlsa' rar vq!*v --- arc1l{
{rumos ins[ Persoanele ca Ia gold' Drol llll
fusta i trebuie si fie mai nrare
Inainte de a cumpira materialul pentru zate cutele se vor Jeschide.chi*1..f*ll'
*iri", t""U"ie calculat materialul d:jur"T" "t.i:-":l:vei
imprejur' :"T"rt?;;i";;t r" ti*p"rdecit melsului' Nu ort!
Fentru o fust6 in cute simple de Ia
.so.oti lirgimea fustei de irei ori mai mare
decit Ht"; se aescniaa cutele
o liniei"ti-
de ..- -
un mctrul
se lti pregiteEti centimetrul'
grosimea loldurilor. La fiecare cutd suprapun si calculezi cutele pr
creta bine asculiti il-i"""pi
?J rirra..rri de stofi : o parte reprezintd fala fustei' stofl dupi "'* tlo"u'a^t
misori din marginea
punc-
iar celelalte doud adincimea cutei stofei la tiv 6,5 cm'-
iar in talie 7 "T.' Unegti
Desigur ci stofa nu este atit de lati
cit ldrgimea put'"tata ?ti' nill"t^*
tele aflate p'i"t'-o' tilie
? cm misori intii 5 cm'
calcula pe apot
ce ili este necesar5 Ei in acest caz veiplus ta1ie, unde ai misurat de
.l,rtrgit""" materialului lungimea fustei
rezerva
10 cm 9i continui
t*'iJ' alternlnd distanlele
pentru tiv 9i un cm p""i"' indoitura de la talie' insemnat toate aceste
lun- 5 cm qi 10 cm pi"J1t-"i
'oi"
Ialimea materialului' Din
Poli tiia din cuponul pe care il ai socotit 16!imii
cite
ouncte cu creta, ;';;"; prima datd
gimi de fusti ili trebr'rie pentru completarea bunctul de la "lta" - "i i6t-11* dats 6 cm'
'i.*r"." fustei. Innddeqti bucSli1e pe lungime la #'#; ;;.;; "u," tot spre dreapta' prima
linia de talie'
1-2 cm de margine, cu atenlie' punind materialul tu Ia.
apoi 9 cm 9i "o''ti"ti'p'o""ai"a-t"-:f1 apoi punctele
fatd in fa!i' pind ili insemni
J" U tiv cum vezi in figura
de
Nuincheicompletfusta,cilaqioparteliber6' din talie cu cele'"t?"lt""i"f*' a doua punctati
rla subralul' sting, unde va fi plasatd
fenta' p1in6'
acesteia nu-i
rnai jos. Prima fi"L* "'tu -iar
Spre deosebire de celelalie fuste' toatl stofa'
ii-"*ti""i tot aEa Peplisate pentru probi se face
vei construi tiPar. Pregitirea fustei '
Aplici linia plind
*tutu'
Sd calcul6m impreuni cutele din stofd
pentru
astfel : pregiteqti'*"i^i"iii
oeste linia pt""tuia'
prinzi i",u"::,:poi insiilezi 9i
fusti. Dupd ce !i-ai pregbtit materialul necesar
pi"a "" termini toate cutele'
p"rrttt cute, mesori lungimea fustei plus un cen- orocedezi tot astfJ pe toatd lungimea lor'
ti*etru pentru talie 'binepi faci tivul pe fir drept' la butele ," i"'aiteJJa tilat""t
.
,fel ca 9i talia. Calci tivul .9i tot materialul gi 131t

18'
 apoi cu un petic de stofd sau cu peria gtergi
nele de creti. Dupd ce acestea au dispdrut
beri a bentifei. Se intoarce pe dosul funtcl ql re
finiseazi cu un tiv, cape se coase cu punct a$(:uni-'
cutele pe mas5, pe dosul fustei cu cirpa ud5. Fustele plisate, lntotdeauna dint fixate in tul-l
ce ai cdlcat bine toate cutele, potriveqti pe pe bentild sau un cordon, pentru cd astfel ai posi'
cusitura de subra! qi aranjezi cutele in aqa fel incit,
sd nu se observe unde este plasatS cusdtura. Du
iilitut"" sd bagi toati grosimea cutelor in acest
cordon gi totodati se face qi curati partea de sus
ce insemni unde faci cusdtura, intorci fusta pe dos a fustei.
gi insdilezi linia de subraf, lisind deschizitura ner Fusta c[o9. Fusta cloq este eleganti Ei im-
cesard pentru fentd.
bracd bine mai ales persoanele slabe ; se poate
Dupd cum vezi, la aceastd fusti tivul a fost cu- confecliona atit din material gros - lini sau
sut de la inceput, pentru cd fiind o fusti dreapti bumbac -- cit gi din mitase sau orice aJtd lesdturd
qi iargd nu avem nici o parte rotunjiti; deei pe un
sub!ire.
corp dezvoltat normal nu se poate sd nu se aran-, Cioqul cere un tipar mare ca dimensiuni, dar
jeze bine. Dacd linia de talie se cere rotunjitd, Ia
putem incerca sd croim de-a dreptui pe stofd, fdtd
o fustd, desigur c5. va trebui rotunjitd qi linia de tiv"
iip"". Cum ? Pui materialul in doui indoindu-l pe
La aceastd fustd este suficientd o singurd probdn tir de 15!ime, prinzi margine la margine qi indoi
pentru talie, gi aceasta cind fusta va ti aproape 'inci o datd tot aqa. Suprapui astfel materialul in
confeclionatd. patru foi. ln unghiul format in partea unde este
in talie, fusta se termind astfel : se aplic5 o indoitura dubli ifi desenezi cu creta exact tl4
benti{d, se insdileazd qi se coase apoi marginea ii-
dintr-un cerc. Aceasti linie, cind este vorba de
I I
I I I I
I I I !
I I I I
I I I I
I I I I
I ,}
I I
I I
I
I l
I I
I f
I
I
I
I i
I
I
I I
I
I
t
I I
Fig. 54. Calcu Iarea telor 55. Fusta clog v6zut6 Pe jum5tate
 q
alog ajustat pe corp la talie trebuie sa fic t:grrl;t t'tr poate fi inl5l,ulirllr' l:tr'trtri rrn' I i 'lr! '
L/4 din grosimea taliei minus 1 cm, circi bit'rtl lrt' egale una de al1,a s;ttt t'tt'Ir' 'l'rr r'l 't I
intinde. Fusta cloE cu cre| in talie (care cadc rrrttll ascuns, ,i,

mai frumos) se croieqte dupd aceeaqi melodli, r'tt !-usta clog este obiectul t't'l ltt'rt 'lllrl,l!l 'l' t
,8

deosebirea cd linia de talie este ega16 cu 1/4 tlirr fec{ionat. {

grosimea ta.liei, luatd o datd 9i jurndtate" Dt' l;r
aceasid linie care marcheazd talia, mdsori lungitrtrrtr K,ochii
fustei de jur lrnprejur pi pui cite un punct cu crcllt
Unegti apoi aceste puncte qi ai format linia de liv' Ai capdtat atitea nofiuni pentru a putcrr lttt't:'
La;i 2-4 cm rezervd pentru tiv gi tai materiitlul obiecte mai ugoare : o b1uz5, o fust5, incit sot:ot'irr'
ce prisoseqte. La fel procedezi gi la ta1ie, laqi 1 cttt cd nu-1i va fi greu si incerci s6-!i lucrezi ;;i
o ro
ca rezervd gi tai. Oblii astfel fusta cloq cu doul-r chie. Desigur cd vorn veni cu lSmuriri spccialt'
cus[tui:i, care pot fi plasate la subra! sau in mij* pentru acest capitol, totuqi e bine de qtiut de la in-
locul felei qi al spatelui. Aceastd fustd nu are nici rr ieput cd din acelaqi tipar de rochie poli obtine mat
nadd la tiv. multe nlodclc.
Pentru o fusti cioq bogatd, increiitd in talie, fdrS' WI o cl c I u I n r. 1. Cbservali cA aceastd
rochie:
sd innSde5ti materialul la tiv, ai nevoie de 4 metri este dreaptii, sir-nctric5, fala 9i spatele avind ace-
talie n-are
de material Lat de 90 cm. Vor mai rdrnine buc5fi leaqi tdicl.uli ; ii lipscgte cusitura din. 9i
de la rotuniime din care se poate face un corsaj' mineci. lrr riri.j lo<:r.rl spartelui Ei al felei rochia are
o

!'usta clog o Pre- ldsind liberd

gdtegti Pentru Pro-.
b5, aplicindu-i re-
jansa in ta1ie, faci
fenta in cusitura de
pe qoldul sting, sau
in mij locul iP:etclui,
iar tivul numai in-
siilat.
Partea liber6 de
1a indoitura tivului
Fig. 56. Cum se croieEte fusta fiind mai mare for-
clog, punind materialul in Patru meazd o ldrgime ce
foi
't26
cusdtuli crtr'(' s(' cLi la maqin[ pe dos'
o porliunc clc 2[) crn de la tiv in sus, care formeazir
o cutd sirrrplii. Dccolteul porneEte de la jumdtatea jos de
umdrului 5i sc termind cam la 15 cm mai
baza gitului, formind un col! bine conturat'
atit in
fala c1t gi in spate. In talie' rochia este cambrat5
prin doud pense in spate qi doud in fa!i'
Modelul este simplu qi frumos' Materialul din
care este executat ponte Ii de diferite categorii"
Fentru tiilpul t",ic,lri's se confeclioneazS din stofi
dup*
Ei are drept complclarc o jachei;i fanlezie'
cum se vede in figuri, cu mineci trei sferturi'
Fettruvardacestm'ode}sepoateconfectiontt
t2'?
 din poplin, olsn- am explicat la bluzd
din5, qantung, in, qi la fustd. La r5s-
pichet, pinzi de Ba- croitura gitului $i a
ziag, etaminS, balon- bralelor se intdregte
seide. Confectiona.,l cusdtura gi se fini--
rea acestui model din seazi cu bie.
m.aterial imprimat" Pentru jacheti te
pierde din efect. folosegti de tiparul
O astfel de rochie de bluz5, la care li-
confeclionatd din sto- nia de subrat o lagi
fd se poate pune la dreaptS, fdri s-o
o vizitd., 1a un spec- cambrezi. Nu-i vei
tacol. I se poate face nici pense in ta-
completa decolteul lie. Aeeastd jachetd
cu un qirag de m5r- este compLet dreaptS,
gele, asortate la cu- cu mineci trei sfer-
loare, cu o broq5 turi gi un guler drept.
care se prinde de Pentru a se putea
rochie, formind o inchide, ii vei coase
pensd gi cale accen- doi nasturi frumogi.
tueazd. astfel decol-
care formeaz5 sin-
gura garnitur5 a ja-
teul. Se mai poate chetei. Nasturii vor
purta un fular din fi cusuti la distantd
mdtase, relon sau de 5 cm de la rnar-
Fig' 5?. Modelul de rcchie voal iuni care sd se gine qi la 2 cm de
No. 1 armonLzeZe CU CU_ Fig. 58. Jacheta de la
la rdscroitura gitului rnodelul de rochie No. I
loar,ea stofei. in jos. Faci o clap6
Lipsind tdietura in talie, aceastd rochie se cu doud butoniere care se prinde de acegti nasturi,
eroieqte dintr-o bucatd fdrb cusdturi in talie. Rochia
inchizind astfel gi jacheta.
I i ii
are o cutd simptd atit in fali cit qi in spate. Aceastd Acelaqi tipar poate fi folosit Ia o alti vabibntd
sochie se croieEte, se pregeteqte de probd gi se in- executatd din material in dungi cu' o garniturA
€earc5, fdcindu-i-se corecturile necesare asa cum aplicatd (vezi figura aldturati). : ' ''" " i :

128 129

q-c.976
 U
Folosindu*te dc ti-
parul acestei rochil,
iti poti croi gi ro-
chia numitd sarafan,
care este cit se poate
de practici pen,tru
locul de muncd.
Modelul nr. 2.
Sarafanul este o ro-
chie formatS din
fustd qi dintr-un con-
saj fir6 mineci. Ea
poate fi confectionatd
din material nou s-au
poate fi o transfor-
mare a uned ro'chii
mai uzate.
Sarafanul primegte
qi el diferite forrne
ca qi oricare dintre
cel.elalte obiecte de T

imbrdcdminte. Ast-
Fig. 59. O variantb a fel poate fi cu cus6-
modelului No. L
(rochie in duruli)
turi in talie sau
fird, poate fi cam-
brat p,rin dou6 pense,
i se poate face o cusdturd atit in mijlocul fetei cit
gl in spate. De asemenea i se poate face o cutd in Fig. 60. Modelul No. 2
fatS sau in spate. SaraJanul ajustat pe coirp se poate sarafanul fdrd cusdturi
croi dup6 tiparul rochiei nr. 1, fird cusltur5 in in tdlie
fatd, la care se aplicd doud buzun'are mari.
130
 lllt.rtl lnr,tltt {'
Itr', cu unu sau ttr'i ttrrtt
\'r';l rlrlrttlt' f.rl'llln I turi. La guler ut'er o
rllurrrl, l)irlt'llt tlU fi'umoasi garniturlt
i rs(.u fi l .
din catifea lati de 2
llirs<'r'oil u rrr ltrn. cm, de o culoare con'
trastantd cu rochia.
lului in prrrrc'tul tlt
Rochia are mineci
inirllinrc ir sul)retlu.
Iui poate ilvctt for- tnei sferturi. Spatele
me var"iate: rotund, este drept, ajustat
a' pitrat sau in urlf, prin doul pense gi
..'.i cusdturd pe mijloc,
Ca qi celelalte ro.
chii, sarfanul eventual. cu o cutb.
$
pt'l-
megtg diferite gar. Aceasti roehie se
nituri: buzunare, cla- poate p'urta mai ales
pe, cordon in intre- primivara Ei toam'-
;..; gime sau numai la na, inlocuind uneori
'j spate, precum qi o chiar pat'rlesiul. Se
gaicd pninsi la spa- confecfioncazi mai
be cu doi nasturi. ales din stofc mai
t
Bluzele cu care se $ groa.sc\ cill'() s0 ga-
poartS sarafanul tre-.
f
sesc in t:otrtct'ful rJe
{,
buie sd fie asortate { stat sub trttnrc'lc de
atit la culoare cit qi .r*. stofe farrtr.zii.
ta material. De ex- !} Modclrrl nr.4.
Fig. 61. Sarafanul cu emplu : bluza de rer-- * Aceastl t'ocltic qsl,r: Fig. 62. Modelul de
t rochie No. 3
cusiturd in talie gi lon nu va fi purtatd ,$ confecfionirl,ii di n mir-
cordon pe deasupra la un sarafan de ma- terial in dungi. In-
terial lavabil. it treaga rrlchic arc dungile numai in linie orizontalA.
Modelul nr. 3. Acest model este acelagi eu $ Este accltrrsi tipar r:a pi la mode,lul nr. l, numai cd
modelul nr. 1 ca bazd a tiparului. In plus rochia ,!
I
are decolteul pitra.t. Acerastd rochie are o frurnoasd
are guler gi revere. In fald fenta se prelungeqte 4,
completare cu o fustS din material iuni gi care
T'l
pin6 mai jos de talie cu 10-12 cm qi se inchide trebuie sd se armonizeze perfect cu nuanta rochiei.
{

132 133
 K

\
!'ig. tib. l''rrr;llr rl.:r;t$:tlrtlit [,rig. 66. Modelul de
('il'(: l;(' 1ro:rlt' 1,ttt l,il rochic No. 5
Fig. 63. Acel.agi rnodel, Fig. 6,1. Ivlndelul No. q p{'sl(' r'{x'lli;r trt durrPli
cu trei nasturi lochie in dungi croitd
dupd acelagi tipar de la
irrodelul No" 1
Accusl,ii I'ochie avind o linie eh:eaptd, poate fi
purtalir sirnplA, sau cu fusta imbrdcatd pe deasupra.
ill o d o I u I ra r. 5. AceastS roctri'e gen pardesiu
Fusta este dreapt6, cu cite*,'o. pense libere in se confeclioneazd tot din stofd fantezi. Rochia are
talie, prinsd cu un cordon ingust din acelaqi mate* mineci trei sferturi. N-are cusdturd in talie lii este
rial. S'r-rsia se inchEie cu doi nastuni rnari de sidef. inchisd cu patru n;isfur"i ln partea sting5.
134 r35
 lntre nasturi se cos
capse,ca sb asigurc
o inchidere bun'l a
rochiei.
Modelul nr. {i.
AceastS rochie de
vari este confec{io-
nat6 din material
imprimat. N-are mi-
neci, iar decoiteul
este pltrat. Peste de-
colteu se aplicd un
gen de coleretd care
face sd nu se ob-
serve decolteul.
Corsajul este croit
dintr-o bucatd, fdrd
cusAtulil in mijlo-
cul fefei. Fusta este
croitd din patlu clini
gi incrcf it,ii in talie.
Corsajul sc aplicd
Fig. 6?. Modelul de rochie No. 6 peste fusl,il.
Colerctn stl cro- Fig. 68. Ro,chie de plaji
cu bolero
Dupd cum se vede, aceastd rochie este iegte pc fir dc bie
asimetricA,
adicd partea dreaptd_nu este la fel cu partea pentru ct1 sc. irranjeaz6 mai frumos.
stingi.
Rochia nu are guler. Are o butonierd diagonalE
cu o lungime de 5-_.6 cm, pe unde se traseazd DupI cxplir:a{,iile date pind aci, iti vei putea con-
un fectiona orice {cl de rochie, bluzd sau fustd.
fular cu buline rnici cum aiatd modelul. In partea Vci putca cu uqurintl s6-ti confeclionezi gi o
dreaptd care este butonatl, se poate da ca garni rochic pentru plaj5.
turd un tighel la 4 crn de rnargine. Acest tigt *t f Modelele pentru rochilele de plaji sint foartc
rnarcheazi gi incepu-tul butonierelor. ,
-T

variate. Ele pot fi largi, in cute, cu cre{i sau

t
136
t37

-:r!@
 strimte. Celr: nxri rn. o banti. in colt. Pe golduri chilotul s,e insheie eu
dicate sint cekr l;rr.gl, cite doi nasturi pentru a fi mai ugor de imbrdcat.
Corsajul de obicel Pentru a nu se intinde, rdscroitul piciorului s,e
are un decol,teu murtr susline cu Lln bie bine intins, dindu-se douS-trei
qi de aceea se poertA tighele pe fa{5.
pe deasupra un mic Accesorii pentru plajd. In comer! se
boler"ou cu o minc- gdsesc frunaoase pogete pentru cdlitorie, rucsacuri,
cutd rnicd sau fdrll saci de pl.ajd, care sint de diferite mdrimi gi forme,
mineci. unele mai frurnoase ca altele. Sint confec{ionate
Bolenoul se cro- din material iuni, in carouri, vinilin sau piele. Dar
ieqte eu 5-6 cm vi puteli confecliona qi singure saci de plajd din
mai scurt de talie. acelaqi material cu rochia de plajd sau din mate-
Modelul nr. ?. rial iuni, a1b, bej, maron, bleu, albastru, pe care
Modelul din figura putcli aplica diferite garnituri din fetru sau piele
aiSturatd reprezintd carc, dupi ce au fost desenate, se decupeaz5. Puteli
o rochie de plajd cu aplica : flori, pdsdri, o barcd, o ancord etc. pe care
bolero. Partea de jos le lipi{i srru le coaseli pe margine. Iatd alSturi un
a rochiei se croieqte mod'r'l tL' porsetd de plajn (tiparul il gdsiti in planga
dupd acelagi tipar cu de lir sl'ir'5il.utr cdrfii). l\{ater"ialul din care se poate
rochia nr. 6, ldsind confcr:[.iorur poate fi : in, cinepd, etamind. Se du-
la mijJ.ocul felei o bleazi"r crr irct:laqi'material li se inchide cu fernoar".
rezervd de 6 cm pen-
tru fentd 9i indoi-
turd.
Figura de la. pa*
Fig. eg. Rochie de ptajd gina 26 aratd un
costum de baie
din doud piese. Pentru confeclionarea lui fo-
losifi tiparul din planga de Ia sfirgitul cdrlii.
Sutie-
nul se f.ixeaz6 cu doud bretele care se innoadd la
:e*
\7

spate. De asemeni cele doud capete Pig.

aie sutienului se ?0. S:tc penlru
dubleazi pe o porfiune de 1b*20 cm gi se plajd
leag6
tot cu nod. La chilot, la partea din fald se aplici
138
 t
CU PNINS 1t

PARTEA DVTII

lmbrlcd,mintea ln tliverse oca'zll

ln casi r7
Pe stradb 13
La munc6 t7
ln vtzit6 l9
La spectacol 20
l,a o reujiune '22
Lg nestaurant 23
fg mare 25
Le munte 28
tn excursie 28
tn cttl[torie 2i)

31

Cdlcatul pantalonilor ' . 33

Sp[latul cimdgilor, bluzetor 9l ru-
fdriei 35
lncdlt6mintea $i cioraplJ 3B
Cravata 40
PAlSria gi gapca 4L
Minugile 4L
Pogeta 42
Batista 43
O {inuti neingrijiti t4

Citeva cuvinte desPre modA alt

lmbinarea culorilor 41
Ce m'odol sb alegi ? 04

PARTEA A DOUA

lnv6{ si lucrez croitorie 67

a
Uneitel,e gi materialele i 57

finuta in timpul lucrului 66

Diferite cusituri 67
Cum se executd uriele lrrcrdLri de croitorie 72 ?,
Garnituri ?B
Cum se i,au misurile 84 L
Mirinea gi micporarea tiParului 8B L

Confecfionarea diferitelor obiecte ile im-

bricdminte 92

Bluze 92
Fuste lrz
Rochii t27