Sunteți pe pagina 1din 32

Latimea chilotului. Laturile orizontale AB ~i CD. al~. dreptunghiului sint ~~ale .~u 27 ern (1/2 din jumatate~ gr?

SI~ll soldurilor, conform masuru, plus 1 ern pentru toate masur ile):
(52: 2)
1 = 27 ern.

Linia taliei i pensa. Pe lini~ AB se ap lica d~n ~une:ul B


spre sstnga 23 ern ~i se note~.za punetul T (1/2 din Ju~t~te~
grosimii taliei , conform masurii , plus 3 ern pentru to ate ma;lUnle).
(40: 2)
3 = 23 em.

Din punctul r, perpendicular pe linia AB, se ap'li~r in .S~B


toate masur ile). Din punctul B se aplIeaf pe ImH~
AB spre stinga 5 cm , iar din punetul 5 spre stinga, pe aeeea~l
linie, inca 2 ern (pentru toate masurile~. J?ista.n~a de la pun~tl~ I
2 pilla la punctul 5 se i~p.arte in doua, I~r ~m pu~et.ul de d}vlziune, perpendicular pe Iinia AB, se duee .m JOS 0 Iinie lunga de
5 ern (pentru to ate masurile). Punctele 2 ~I 5 se unese cu punctul
5. Punetele 1 ~i 2 se unesco
. .
,.
.
Cusatura Iaterala. Din punctul A pe l inia AD in JOSse ~ph '!
18 ern (pentru toate masur ilo). Punetele ~8 ~i 1 se unese.p~I!ltr-()
linie punetata care .se. imparte iI~ doua. D.ll~punctul ?e d iviziune,
perpendicular
pe l inia punetata, se ap lica sp~ev stm~a. 0,5 em
(pentru to ate masur ile). Din punetul 18 se ap lica pe Iinia AD ~II
jos 7 ern (pentru toate masur~le). Cusatura Iaterala se duee dill
punetull,
prin punct~le O,5y 1~, spre punctul 7...
_Lini~ de jos a ehilotului, Dm pu~et~l C pe Iinia CD SPI'I
stinga se apl ica 4 ern (pentru toate m!'lsunle).
.
..
Linia de pe picior. Punetele 7 ~I 4 se unesc prmtr-o lI~ II'
punctata care se impar.te in trei p~ryi egale. D~n punetu.l ~uperlOl'
de diviziune
perpendicular
pe Iinia punctata, se apl ica 4 cm ,
iardin punetul inferior de d iviziune -:- 6 ern ~p~ntru t?~te masu
rile). Punetele 7, 4, 6 ~i 4 se unese prmtr-o Iinie arcuita.
1 em (pentru

Croitul si eusutul
'.
~e~tru croitul ~hilotului de baie, materialul se pune in d0111l
pe direct ia firului de lungime, ~u .fa~a in~untru. ,Tip~rele pal'! II
din fata ~i din spate se asaza cu Iinia de mIJ loc pe indoitura r:w II'
rialul~i in direetia firului de lungime, unite intre ele pe Iin ia iii'
jos a ohi lotulu i, 'N~ se la~a rezerva pentru cusatur i, i!ltrurH I,ll
intocmirea t.iparului s;,a ~mut seama de acea.st!'l' Bent ita pcnt ru
nasturi se indoaie si se dau semne cu late pe linia soldului. 1>111'11
nu se prevad fente' pe .~m~ele parti ale ?hilotu~ui, bent.ita do I'"
partea dreapta a partll dm spate s~ taie. Cusatur! latera 1,1 dill
dreapta se incheie eu e~satur~ r~!ee? Jar pe ~oldul. stmg ~e IUCI'I'"II
fenta. De partea stinga a par~ll dm -spate a chilotului, pe 1111111

~olclului, se eoase la masina hentita cro ita pe 0 la~ime de 4-5 ern ~i


Iungimsa egala eu Iungimea ehilotului pe linia ~oldului. Bentita
HIIlnsai.leaza eu fata pe dosul ehilotului i se trage la masina la
d iHLan~ade 0,5-1 ern de margine, cusatura se dezdoaie in ambelo
III I'~i, iar bent ita
se intoarce apoi pe f'ata ehilotului.
Marginoa
Iihcra a bent.itei se indoaie eu 0,5-1 ern i se tighele~te in margine.
Pentru partea din fa~a a ehilotului pe Iinia ~oldului se croi(l~Lode asemenea 0 bent ita, lata de 4-5 ern (1a eroit) ~i avind a
lungime egala eu lungimea ehilotului pe linia soldului. Bentita
HI insaileaza eu fat a pe dosul ehilotului ~i se trage la maeina.
CllsiHura se dezdoaie in ambele parti, bent ita se intoarce pe' fata
nh ilotulu i, marginea libera a bent itai se indoaie eu 0,5-1 cm si
HOtighelete pe margine.
'
Pe linia taliei se eoase eordonul, prevazut in fa~a eu unu]
HUlldoua colturi. Cordonul se insaileaza aplicat eu fa~a pe dosul
"It ilotului, se trage la masina, cusatura se dezdoaie in ambele
II r'~i, iar cordonul
se intoarce apoi pe fa~a ehilotului. Maro'inea
ibora a eordonului se indoaie eu 0,5 em"se insaileaza ~i' se tigheIIl~te in margine. Daca modelul prevede garnitura
eu paspoal,
UC10stase ineaileaza pe marginea eordonului i se t.ighelesto odata.
Po linia soldului din stinga, pe partea din spate a chilotului, se
rOB nasturii,
iar pe bentita par~ii din fa~a a ehilotului se fac butoII iere. Chilotul se poate ineheia ~i pe ambele solduri.
Linia de pe picior a ehilotului se f'iniseaza eu 0 bentita pe
hi lata de 2,5-3 em la eroit. Bent.ita se aplrca eu fata pe dosu]
ohilotului , se trage la masina, cusatura se dezdoaie in ambele
piirti, apoi bent ita se intoaree pe fata ehilotului ~i seinsaileaza
In margine. Marginea Iibera se indoaie eu 0,5 em, se insaileaza si
HIltighelest in margine. Daca se prevede garnitur~ eu paspoal ,
ucosta se introduce sub bent ita de pe linia de pe pieior a ehilotului
~i so t.ighelesto odata eu aeeasta.
('11

RI,UzA PENTRU FEMEI CU'PENSA LA UMAR


'1'lpILl'ul de baza

Infig. 109 este prezentata 0 bluza de femeie eu pensa pentru


hllsL pornind de la umar.
Pentru eonstruirea tiparului aeestei bluze (masura 50) se
01' lua urmatoarele
masur i:
-

Iungirnea
Iungirnea
Iungirnea
jumatats
jumatats
jurna tate
Iungirnea
jumatats

spatelui p ina Ia talie


fetei plna Ia talie
umaru Iu i
din grosirnea gitului
din grosirnea bustului
din grosirnea soldur ilor
m ineci i
"'"
din grosirnea mtinii la ineheietura

. ,,39
. 54
.
14
. 19,5
. 50
. 52
.
60
10

ern
ern
ern
ern
ern
ern
ern

em

16B
169

Tiparul , format dupa


descrierea de mai jos,
se poate transform a (v.
fig. 154) in orice model
de bluza.
Construirea tiparului
(fig. 110)
Se deseneaza un dreptunghi ABCD, eu laturile verticale AD ~i BC
egaleeu 57 em, reprezentind lungimea bluzei (Iungimea spatelui p ina la
talie, conform masurii ,
, plus 18 em pentru toate
masur ile}:

39

+ 18 =

57 cm.

Laturile orizontale AB ~i
CD.,egale eu 55 em, reprez inta latimea blu.zei
(jumatate din grosimea
bustului,
conform rnasur ii, plus 5 em pentru
toate rnasur ile):
Fig.'109. Bluza pentru femei eu pensa la umar.

50

+5=

+4

110

2,5

-T
,

12,5 cm.

....

';:)

~ 1~~=~ ~~~~~~~ __~~~~~


i __
T

Lima ta/iei

Linio

to/ie;

r,
Z

Linia sotdotoi

CD~,~--~~~~-AH~~L~m~j~oJeo"~~~~~Uii-=-=-=~~~
1"""

>--------

5$ -' ---------------...,.,j/

Fig. 110. Tipar de bluza eu pensala

umar (tiparul de baza). '

20,7 em.

Din punctul G se duee spre dreapta 0 linie orizontala' p lna la


interseetia eu linia BC si se notsaza punetul G1
Latimea spatelui. Di~ punetulG
se 'apliea 19,2 em pe linia
GG1 spre dreapta ~i se noteaza punetul G2 (1/3 din jumatatea
grosimii bustului, eonformmasurii,
plus 2,5 erri pentru teat
masurile) :
(50:3)

50:4

55 cm.

Adincimea rascroiturii bratului. Din punctul A pe Iinia AD


in jos se apl ica 207 em si se noteaza punctul G (1/3 din jumat.atea
,
"
'-'
grosimii bustului, conform masurii , plus 4 em pentru toate masurile) :
(50: 3)

1> in punetul G2 se duee in sus 0 linie perpend icu lara pelinia GG1,
IItna la intersect ia eu linia AB. Punetul de intersectie se noteaza
('II P.
Lafimea rascroiturlt brafului., Din punctul G2 pe linia GG}
f! ap lica 12,5 em spre dreapta
~i se .noteaza punctul G3 (1/4. din
[umatatea grosimii bustului conform masurii):

= 19,2 ern.

Completarea umarului. Din punctul G1 pe linia BC in sus se


plica 25,5 em ~i se noteaza punctul S (1/2 din jumatatea grosimii
natului , conform masuri}, plus 0;5 em pentru toate masur ile};
(50 :2)

+ 0,5

=' 25,,5e'ni.

Din punctul G3 seduce insus 0 linie .lunga de asemenea de


,5 em perpend iculara pe Iinia GG ~i se noteaza. punctul 'PIunctul de intersectie eu Iinia .A'B .se notsaza eu P2.PuTletele
1 ~i S se unesc.
1

Punctele ajutatoare ale liniei. umarului ~i rascroiturii


bratului. Liniile PG2 ~i P2G3 se impart in patru par~i egale.
,
Linia taliei. Din punetul A se ap lica pe linia AD in jos 39
em (lungimea spatelui plna la talie conform masurii) si se noteaza
punetul T. Din punetul T, se duee spre dreapta 0 linie orizontala
pina la intersectia eu linia BC ~i se notsaza punetul TI.
.
Linia de pe sold. Din punetul G2 se apl ica 3,1 em pe linia
G2G:~spre dreapta ~i se noteaza punetul G4 (1/4 din la~imea rascroiturii bratului):
12,5: 4

= 3,1 em ..

Din punetul G4 se duee 0 linie perpend iculara pe linia CD ~i punetul


de intersectie cu linia CD se noteaza eu H, iar punetul de interseetie eu linia TTI, eu T2
, Cu aeeasta se ineheie desenarea elementelor ajutatoare ~i se
treee la eonturarea spatelui ~i apoi a fetei de bluaa.
Spatele
Rascroitura gitului. Din punctulzl , pe linia AB spre dreapta,
se apl ica 7 cm (1/3 din jumatatea~gro~imii gitului, conform masur ii, plus 0,5 em pentru toate masunle):
(19,5:3) ~ 0,5 = 7 cm.
Diu.punctul
7, perpendicular pe linia AB, se ap lica in sus
i 5 em (pentru toate masurile) ~i din punctul ~,5 se apl ica in sus
i~ca 1 em (pentru toate masurile). Punetele A ~i 1 se unesc printr-o linie us or arcuita.
inclinarea umarului. Din punetul P, pe linia. PG2 in jos, se
apl ica 1,5 em (pentru .toate masurile)v
.
A
"
A
Linia umarului. Din punetul1,5
(rascroitura gltulUl) treemd
prin punetul 1,5 (inelinarea umarului) se duee linia umarului,
Iunza de 15 em (lungimea umarului conform masurii, plus 1 em
pentru sust.inere , la toate masur ile) :
.

Cusatura

duee din punetul


II'Rf,a
Rascroitura gttulul. Din punctul S, pe linia PIS spre stinga,
HO aplica 7 em (1/3 din jumatatea
grosimii gitului, conform masuri i, plus 0,5 em pentru toate masurile}:

MO

(10,5:3)

172

~ 0,5=

7 cm.

Din punetul Sse apl ica pe linia CS in jos 8 em (1/3 din jumatatea
~I'osimii gitului, conform masuri i, plus 1,5 em
pentru toate
lIIi1surile) :
(19,5:3) ~ 1,5 = 8 cm.
I unctele 7 ~i 8 se unese pr intr-o linie punctata care se imparte
npoi in doua.
Din punctul S, prin punetul de diviziune al liniei punctate,
fI" ap lica 7,5 em (1/3 din jumatatea
grosimii gitului, conform
11I1 sur ii, plus 1 cm pentru
to ate masurile):
(19,5:3) ~ 1

= 7,5 cm.

I) i Il punetul 7, prin punetul 7,5, se duce 0 linie arcuita spre pune1111 8.


Lungimea umarului de la rascroitura gitului pina la pensa
dc, IIC umar. Din punetul 7 se ap lica 4 em pe linia PIS spre stinga.
Dill punetul 4 se apl ica in jos 1 cm (pentru toate masur ile). Pune(,1110 1 ~i 7 se unesc.
Din punetul GI pe linia GGI se ap lica 10 em spre stinga ~i
I noteaza
punctui G5 (rascro itura gituIui pe linia de sus, plus
" em reprezentind lungimea umarului de Ia r,aseroitura gitului
I'lrH Ja pensa de pe umar, minus 1 em pentru toate masurile}:

, (7 ~ 4) -

,14 ~ 1 = 15 em.
Punetul1 (rascroitura gitului) se uneste cu linia umarului .printr-o
linie usor arcuifa.
Linia raseroiturtl brajului. Unghiul PG2G4 se imparte in douii
printr-o linie punetata ~i ~in pU!1c.tul G2 se apl ica pe aceasta lin.i
3 em (pentru toate masurile). LIma de pe ~old .se pre~u~ge~vte dl~,
punetul G4 in suseu 1 c~ (pentru toate I!1asurIle). Linia .r3:s~rol'tur ii bratului se duee din punetul 15 prm punetul de diviz.iuno
din mijlo~ al liniei PG2 ~i punetul 3, spre punctul 1.

Din punctul T2, pe linia TTI spre stinga


toate masurile). Linia cusaturii
laterale
1, prin punetele G4 ~i 2, spre punetul H.

laterala.

Hn ap lica 2 em (pentru

'. 10 em.

Punetele 1 ~i G5 se unese.
, I)ens~ de ~aAuma~.D~n run~t~l.!,
se ~r~lunge~te sprevsti!l~a
1111111 umarului
in direct ia Inolinarii , ap lictnd pe aceasta linie
I rI uuimea
pensei , adica 8,5 em, (lungimea fetei p lna la talie ,
HI form masurii , minus 1/3 din jumatatea
grosimii ' gitului
I nnlorm masurii,
minus lungimea spatelui piha la talie, conform
I

urii):

54 ....:..(19,5 : 3) - 39 = 8,5 em.


113

Se mascara linia pensei din punetul 1 ptna la 'punctul G5,


apoi din punetul G5 se duee prin punetul 8,5 0 Iinie e&,ala ea lun:
gime cu linia pensei din punctul1 pi,na i~ pU,netul ~5 ~I s~ noteaza
punetul P3 Laturile
pensei trebuie sa he ob ligatoriu
egale
intre ele.
Lungimea umarului de la pen~a de la, u~ar pina l~ rascroitura
bratului. Punetul P3 se uneste prmtr-o Iinie punetata eu punetul
superior de diviziune a liniei PG2 (spatele). Di.n punet~l P~
se aplica pe linia punotata spre stinga 10 e~rf(lunglI~ea u~arulUl
conform masurii minus 4 em, adica lungimea umarului de la
raseroitura gitului ptna la pensa de la umar):
14 - 4 = 10 cm.
Punetul 10 se uneste printr-o linie punctata ctr punetul inferior
de diviziune a liniei P2G3
.
Din punctul 10 se ap lica in jos ~e linia punctata 1,5 cm
(pentru toate m~sur.i.le). Pun~ul.1 ~5 ~I P 3 se~un~se.
Linia rascroiturti bratului. LIma punetata, din punetul 1,5
(linia umarului) plna in punctul inferior, ~e. diviziune a Jiniei
P2Ga, se imparte in doua: Din punctul de diviz iune, perpendle~lar
pe linia punctata, se ap lica spre dreapta 1em (pentru toate masurile) :
.
.
~.
. ,
~
. Unghiul P2G3G4 se imparte III doua prmtr-o Iinie punetata
pe care se aplica 2 em (pentru toate masl!rile) din punetul, G,a'
Linia rascroiturii bratului se duee prm punctele 1,5 (Iinia
umarului}, 1, punetul inferior de diviziune a liniei P2G3, punetul
2.~i atinge GGI, spre p~netul 1 (linia de, sl!brat).
Cusatura laterala. Din punetul T2 pe Iinia TTI spre dreapta
se ap Iica 2 em (pentru toate masurile). Cusatura laterala se duee
prin punetele 1, G4, 2, spre punetul H.
Linia taliei. Din punetul TI se aplica in jos 2 em (pentru
toate masurile) ~i punetul ohtinut se uneste eu punetul 2 (cusatura laterala).
Linia soldurilor. Linia BC se prelungeste din punctul C in
jos cu 2 em (pentru toate masurile). Punetul 2 se uneste eu punctul H.
.'
o b s e r vat i e: daca jumatatea grosimii soldurilor , conform masurii , Impreuna eu rezerva de 2 em (pentru toate masurile~
. este mai mare dectt eea din tipar, d iferenta se imparte in trei
paryi egale ~i 1/3 se adauga la spate pe linia ~oldurilor, iar
2/3 in faya.
, La lntocmirea tiparului se yine seama de particularitatile
corpului femeii.
174

Pentru corpul adus de spate (tinuta inclinata spre faya) ,de


pilda, adineimea rascro itur ii bratului ~i layimea spatelui se
calculeaza in Ielul urmator :
Adincimea raseroiturti bratulut (1/3 din jumatatoa grosimii
bustului conform masurii plus 4 cm - dimensiunea constanta ,
plus 1 em - inclinarea):
(50 : 3) + 4 + 1 = 21,7 em.
Lafimea spatelui. (1/3 din jumatatea grosimii bustului conform masur ii plus 2,5 em - dimensiunea constanta , plus 1 em _
inelinarea) :
(50 : 3) + 2,5 + 1 = 20,2 em.
. Pentru corpul inclinat spre spate, adineimea raseroiturii
bratului si latimea spatelui se stabilese in felul urmator :
' Adincime~ discroiturii bratului (1/3 din jumatatsa grosimii
bustului, conform masurii , plus 4 em - dimensiunea constanta,
minus 1 em pentru inclinarea spre spate):
(50: 3) + 4 -

1,= 19,7 em.

Lafimea spatelui (1/3 din jumatatoa grosimii bustului , conform masur ii, plus 2,5 em dimensiunea constanta , minus
0,5 em pentru inclinarea spre spate):
(50 : 3) + 2,5 - 0,5 -:- 18,7 em .
Mineca, (fig. 111)
Se deseneaza un dreptunghiABCD,
cu laturile verticale AD
egale cu 60 cm , reprezentind lungimea minecii conform
mjisuri i ~i laturile orizontale AB ~i CD egale cu 39,4 em, reprezcnttnd liitimea minecii (1/3 din jumatatea
grosimii bustului,
conform masur ii, plus 3 em pentru toate masurila, inmult.it cu 2):
~i BC

[(50 : 3):+ 3J X 2 = 39,4 cm.


lniUfimea rascroiturl! minecii. Din punetul A, pe linia AD
In jos, se ap lica 14,5 em ~i se noteaza punctul R (3/4 din adincimea rascroitur ii bratului la hluza minus 1 em pentru
toate
masur ile) :

(20,7.: 4) X 3 -

1 = 14,5 cm.

Din punctul R se duce spre dreapta 0 linie or izontala


intersectia eu linia BC ~i se noteaza punctul RI.
Llniile ajutatoare ale minecii. Linia or-izontala A B se
In patru paryi egale ~i punctul de diviziune din mijloe se
U O. Din toate punetele
de, diviziune a liniei AB se

pina la
Imparts.
noteaza
eoboara
'175

perpendieulare
ptna la intersectia
eu linia
intersectie se noteaza eu H, HI ~i H2

,_0----'------...

i-'t----x

CD.

Punetele

de

39.1,. -----;;----->-1'1

v,
~

l_R#.~__ ~ __ ~ __ ~~~

punctata. Punetul de interseetie a aeesteia eu linia ajutatoare se


noteaza eu O2. Segmentele liniilor punctate R01, 010, 002, 02R1
se impart in doua ~i din punetele de diviziune, perpendicular pe
linia punctata, se ap lica : de la R01 in jos 0,5 em, iar de la 010
in sus - 2 em, de la 002 in sus 1,5 em ~i de la 02R1 in jos - 2 em
(pentru toate masurile). Din punetul 01 se apl ica pe linia ajutatoare in sus 1 cm. Linia rascroitur ii mineeii se duee din punetul
R prin punetele 0,5, 1, 2, 0, 1,5, O2 ~i 2, spre punetul R1
PunetuI 0 este punetul eel mai inalt al mineeii.
Linia de lungime a mineeii (linia tivului). Din punetele D,
fIl ~i C se ap lica in sus, pe liniile ajutatoare, cite 1 em (pentru
toate masurile). Din punetul H2 in sus, 'pe [inia ajutatoare, se
apl ica 2 em (pentru toate masurile). Linia tivului se duee din
punetul 1 prin punetele H, 1, 2 spre punetul 1.
Linia minecii seurte. Din punctul 0 se ap lica in jos 20-26 em
i prin punetul notat se duee 0 lillie orizontala p ina la intersectia
eu liniile AD ~i BC.
Man~eta tara clapa (fig. 112)

. Mineca

Se deseneaza un dreptunghi ABCD, eu laturile orizontale AB


~iCD egale eu 13 em, reprezentind lungimea m ansetei (jumat ate din

f-

co

1
Fig. 112. Tipar de manseta.

1D
?

Ill'!:
1i5.::::

.!::IiS
,i::"t5 LIma de ...
.,::j$ indo/turd 2--

Clapa

TT3

Fig. 113. Tipar de man:;;eta eu clapa.

rosimea miinii la lncheietura, conform masur ii, plus 3 em pentru


ate masur ile, pentru fenta}:

l___J
D

11
H

Hf

Fig. 111. Tipar

de mineca.

2
1
H2

Linia raseroituri! mineeii. Punetele R ~i 0 se unese printr-o


linie punetatiL Punetul de intersectie a aeesteia eu linia ajutjitoare se notsaza eu 01. Punctele 0 ~i R1 se unese printr-o linir
t 76

--18

A~13

10
3 = 13 em
i lntur ile verticals AD ~i BC egale eu 6 em, reprezentind
mansetei (pentru toate masurile).

lii{imea

an~eta eu clapa (fig. 113)


Se deseneaza un dreptunghi ABCD, eu laturile orizontale AB
CD egale eu 13 em, reprezentind lungimea mansetei (jumat.ats
n grosimea miinii la inoheietura, conform masurii , plus 3 em
nLI'U toate masur ile pentru Ienta):
10
3 = 13 em;

177

iar laturileverticale
AD ~i BC, egale cu 6 cm, reprez inta lasimea.
mansetei (pentru toate masurile),
Clapa. Din punctul C pe linia BC spre stinga, se ap lica 2 cm
(pentru toate masur ile). Din punctul 2, perpendicular pe Iin ia
CD, se apl ica in jos 3 em (pentru toate masurile), Linia verticalil
se continua din punctul D in jos cu 3 cm. Punctele 3~i 3 se unesc.
Linia de Indoitura a clapei: Linia de Indo itura a clapei treco
pe linia CD.
GuIer pentru bluza tnchelata

ptna la git (fig. 114)

Se deseneaza fin dreptunghi ABCD, cu laturile orizontale


AB ~i CD egale cu 24,5 cm, reprezentind
lungimea gulerului
(jumatate din grosimea gitului, conform masurii , plus 5 em pentru
toate masurile}:
19,5 + 5 '= 24,5 em
~i laturile verticale AD ~i BC egale eu 8 em, reprezentind Zafi-
mea gulerului (pentru toate masurile).
.
Linia de montare. Din punetul A pe Iinia AD in jos se aplica
2 em (pentru toate masur ile). Din punetul B pe linia AB spr
stinga se ap lica 5 em (pentru toate masur ile). Punetele 2 ~i 5 so
unesc printr-o linie dreapta ..
5_- 8
~ini.a pelerinei gul~{;1='=::;:LJ;::'n;ia;::d;:::e~m~o:n~ta;r~e-~\\-1r r~IuAI.DDIllpUI!lCvt~1D P1e11ma
se ap ica III sus em
(pentru
toate
masurile).
~.~C Punetele 1 si C se unesc.
Linia eoltului. Puncto'"'"
21t-.S
""I
Ie 5 si C se unesc.
Fig.

114. Tipar

de guler

pentru

bluza

'

GuIer pentru bluza decoltata in tata (fig. 115)


_ A
7
5B
S8 deseneaza un drep<>.>'2Lima de rnof7tare
tunghi ABCD, cu 1aturil
Co
~ ..
orizontale AB ~i CD egalc
Is-g
cu 24,5 . em, reprezentind
I. 1 --.J,_
C lungimea gulerului (jumii- D
__
21,.5
__I
tate din g!osi~ea gttului,
conform
FIg. 115. 'I'ipar de guler pentru bluza
t
t masuru,
tv"1)' plus 5 em
desiacuta la glt.
pen ru oa e masurr e .
.
19,5 +5 = 24,5 em
~i laturile vertieale AD ~i BC ega1e eu 8 em, reprezentirid lal i
mea gulerului (pentru toate masurile).
lncheiata la glt.

178

~'2

~.'

Linia de montare. Din punetul A, pe linia AB spre dreapta


ap lica 7 cm (1/3.din jumatatea grosimii gitului, conformmasurii,
plus 0,5 em pentru toate masurile):
fill

(19,5 : 3) + 0,5

7 em.

Din punctul B, pe linia AB spre stinga se ap lica 5 em (pent.ru toate masurile). Din punctul 5 se ap lica 2 ern in directia perpondiculara pe linia AB. Punctele A, 7 si 2 se unese.
Linia de [os a gulerului. Din punctul D, in sus pe linia AD,
fi() ap lica 1 ern (pentru toate masur ile). Punctele
1 i C se unesc.
Linia coltului. Punctele 2 :;;i C se unese
Croitul ~i cusutul
Bluzele se confectioneaza incheiate sau deseheiate la git.
La bluzele incheiate la git se face 0 Ienta pe mijloeul Ietei , se
trag cerculete sau cutisoare de ambele parti ale fentei. Bluza se
ncheie in nasturi sau in copci.
Nasturii se aranjeaza in functie de model la distanta egala
unul de altul sau in grupe de cite doi-trei.
Gulerul se face de obicei rasfrtnt , minecile eu 0 singura
ulIsa:tura,seurte
sau lungi, incheiate cu 0 manseta, spatele drept
sau eu cerculete pe mijloeul spatelui indreptate in .afara.
Fenta precum i cutisoarele sau cerculete le (daca aeestea
Mint prevazuts
in model) se fae inainte de eroit. In acest seop,
hucata de' material pentru fete trebuie sa aiba 0 lungime egala
011 doua fete plus 4 cm (2 cm pentru
cuaatura umarului ~i 2 cm
pontru tiv).
Pe aceasta bucata de material se trag, in locurile insemnate,
orculete sau cutisoare in tcata 1ungimea materialului.
Banta pentru Ienta se pregateste in diferite feluri; metoda
leu mai obisnuita
este urrnatcarea: pe partea dreapta a Iete i se
lusu 1 em de Ia margine a materialului
(liziera se indeparteaza)
ontru indoit, iar de aici se lasa pentru Iatimea bent ii 4 em.
)aea materialu1 nu are fata i dos, atunci banta se intoaree pe
ra\u i se t igheleste die ambe1e parti Ia 0,5 cm de margine. Daca
uiterialul are 0 singura fata, atunci banta se marcheaza asa cum
-a aratat mai sus, se intoaree pe dos' i se tigheleste numai
arginea indoita (far a sa se prinda de bluza), apoi se Iixeaza de
luza prin festonarea: butoniere1or. Pe Iata stinga se lasa 0,5-1 em
Ia marginea materialului,
apoi inca 4 em. Materialul se indoaie
dos ~i se tighelests in margine.
BIuza descheiata Ia git (decoltata) se confectioneaza la fel
~i eea inoheiata Ia git. Se deoseheste numai prin faptul ci,in,
179

loe de banta are revere. Pregatirea reverelor se face in felul urmator :


de la marginea Ietelor se apl ica cite 0,5 em ~i se indoaie pe dos,
iar de aiei se apl ica pentru bezet (dublura reverului) 11 em (riiseroitura gitului pe linia de sus, plus 2 em pentru petreeut butoniera, plus 2 em pentru petreeutul reverului pe linia umarului do
Ia rascroitura gitului):
7

+2+

2 = 11 em.

Prin punctul 11 hezetul se indoaie pe dos.


Daca modelul prevede garnitura in forma de cutisoare sail
cerculete aeestea se marcheaza ptna la mijloeul umarului. Po
fetele astfel pregat ite se ap lica tiparul in asa fel ea mijloeul Ietci
sa vina pe mijloeul bentii sau la 2 em de indoitura pentru
petreeutul fentei.
Piesele tiparului se aranjeaza pe lungime pe firul de urzeala
a materialului (daca modelul nu prevede altfel). La eroit se lasa
urmatoarele rezerve pentru cusaturi : pentru rascroitura gitului
0,5-1 em, pe linia umarului 2 em, pe linia raseroituri i bratului
1,5 em, pe linia de subrat 2-3 em, pe linia rotunjimii bluzei
2 em. Dupa ee s-a eroit, se dim semne eu late pe eonturul tiparului,
iar mijloeul .spatelui ~i gulerului, pre cum ~i punetul eel mai
inalt al mineeii se rnarcheaza eu punete inaintea aeului. So
insaileaza apoi eusjituri le de pe umar sustinindu-se umarul ~i eelo
de suhrat. Cusatur ile umarului ~i eele de subrat se ineheie prin
cusatur i de asamblare sau cusatura frantuzeasca , dupa gradul
de destramare a materialului.
Gulerul se Insaileaza ~i se asambleaza sustinindu-se in colturi ,
Materialul din cnltur ile gulerului se decupeaza ea sa nu formezo
Ingrosari. Se intoaree apoi pe fata, se insaileaza pe margine ~i so
calca. Gulerul astfel ineheiat se monteaza pe rascroitura gitulu i
avind grija ca mijIoeul spatelui sa coincida eumijloeul guleruIui,
iar eapetele. gulerului cu mijlocul Ietei pe linia de montare.
Gulerul se insaileaza apoi sustintndu-se
rascroitura gitului p
taietur ile in verif.
Mineea se insaileazi; ~i. se ineheie eu cuaatura de asamblar
sau frantuzeasca, se prinde manseta ~i mineea astfel pregatita ~i o
monteaza pe rascro itura bratului conform sehemei de montaro a
mineeii (fig. 334.).
Butonierele pentru nasturi se marcheaza pe mijloeul fe~ i
in linie verticala pe Iata dreapta , iar nasturii se eos pe Iata stingu
de asemeI}eape rnij Iocul Ietei ,
180

!"USTA iN ~ASE eLINI

"In fig. 116 este prezentata 0 rochie eu fusta forrnata din


sase elini.
Pentru tiparul aeestei fuste (masura50)
se iau urmatoarele
masuri :
- lungimea fustei
... . . . .. .. . . . . .. .. .. . . .. ..
- jumatate din grosimea taliei
- [umatate din grosimea soldurilor

70 em
40 em
52 em

Tiparul de clin se deseneaza pe hirtie pusa in doua ineepind


de Ia indoitura.

Fig. 116. Roehie eu fusta in sase clini.

. 181

Construirea

tiparului

de clin (fig. 117, a)

Se deseneaza un unghi drept cu virful in punetulA.

Linia taliei. Din punetul A, se aplica spre dreapta, pe Iatura unghiului, 6,7 em ~i se noteaza punctul T (jumatate din grosimea taliei, conform masurii , impartita la 6 - numarul cIinilor):

A f- 6.7--I

40 : 6

Q5~

T,

LiniQ

Linia

to/ie'

tatiei

18

Linia

"tl Llnia

sotdutu,

Din punetul A, pe Iatura unghiului in jos, se ap lica 0,5 em


punetuI 0,5 se uneste eu punetul T.
Lungimea fustei. Din punetuI 0,5 pe Iatura unghiului in
jos, se ap lica 70 em (1ungimea fustei conform masur ii).
Linia soldurilor. Din punetuI 0,5 se apl ica in jos, pe latura
unghiului, 18 em. Din punetuI 18 se duee spre dreapta, perpend icular pe linia ee uneste punctele 0,5 ~i 70, 0 linie dreapta Iunga
de 9 em (jumatate din grosimea soldurilor conform masurii plus
2 em pentru toate masurile , iar suma ohtinuta se imparte Ia
~use - numarul cIinilor):
Iji

1-----9

= 6,7 em.

~o/du7ui

(52

+ 2)

:6

9 em.

Linia laterala a clinului. Din punetulT,


se duee prin pune9 0 linie dreapta, lunga de 70 em (1ungimea fustei conform
miisur ii) .
Linia rotunjimii clinului. Punctele 70 ~i 70 se unese.
Evazarea cllnului de la linia soldurilor in [os. Din punetele
9 ~i 70 (1inia Iaterala) se ap lica spre stinga cite 2 em pentru toate
miisurile), ~i se unese aceste punete prin linia taieturii.
Pe linia marcata se taie cIinul ~i se distanteaza in partea
II jos eu 6-8 em (fig. 117, b).
Desenarea tiparului de fusta cti orice numdr de clini - peoche sau nepereehe - se face dupa acelasi prineipiu ea ~i pentru
Iuata eu sase elini. In aeest scop, jumatate din grosimea taliei,
.onlorm masurii si jumatate din grosimea soldurilor , conform
IIsurii, impreuna eu rezerva de 2 em, se impart la numarul
linilor. De p ilda, la fusta eu 10 cIini, latimea elinului pe linia
liei va fi 40 : 10 = 4 em, iar latimea eIinului pe linia soldurilor
(,111

(52

+ 2)

: 10

= 5,4 em.

oltul ~i cusutul
2

70

70

~-----oS-8

Fig. 117. Tipar de fusta in sase clini:


a -

182

elinu!;

b -

cl inul eu evazarea

in partea

La eroitul fustei in cIini, directia firului de lungime trebuie


Lroaea pe mijlocul fiecarui cIin.
Pentru cusaturi se lasa urmatcarele rezerve: pe linia de sus
1Tl, pe liniile
laterale 2 em, pe linia de rotunjime pentru
r. -6 em.
/

de Ios.

183

Liniile laterale ale


. elinului se unese priu
eusatura de asamblare.
Marginea elinului se In. eheie prin surfilat sau
festonare, apoi se calcii ,
cusatura desfacindu-se in
doua parti sau intr-una
singura (dupa dorinta) ~i
se tiveste fusta. Mai freevent fusta in elini se f iniseaza in feIul urmator.
Linia de rotunj ime a fiecarui clin se tntoarce ma i
int.ii pe dos ~i se prindo
eu punet aseuns sau in
cruciulite , iar dupa aceea
clinii se unese prin cusatura de asamblare.

grosimea soldurilor , conform masurii, impreuna eu rezerva de


4 em prin 1atimea stahi lita a cutei (in exemplul nostru latimea
eutei este egala eu 4 em):
(104
4) : 41= 27 cute .
Cusutul fustei ineepe prin unirea eelor trei latimi (foi) de
material (eu exceptia ultimei cusaturi , intrucit pe mate~ialul
desfacut se marcheaza ~j se fae mai usor eutele). Se stab ileste

c a fie

FUSTA PLISATA

In fig. US este prezentata 0 fusta dreapta


p lisata.
.
Pentru ealeulul Iustei plisate (masura 50)
sint neeesare urmatoarele masuri :
-

lungimea

fustei
din
grosimea taliei
jurnatate din
grosimea so ldurilor .. .. .. .. ..

70 em

- jumatate
-

40 em

52 em

Pentru 0 Justa plisata de aceasta masuru


Fig. 118. Fusta plisata.
sint neeesari 324 em dr
material (grosimea soldur ilor conform-masur iiplus 4 em pentru toate masurile , inmultitcu 3):
(104

+ 2)

x 3 = 324. em.

Pentru adineimea eutelor intra doua


materialului.
Pentru a determina numarul
184

treimi din lat,im II


de cute. se imparl,o

Fig. 119. Tipar de fusta plisata.

'I

I poi

lungimea general a a fustei. Se indoaie t ivul , se insaiieaza


ineheie eu punet ascuns sau in cruciulite. Materialul se
nIdi ~i se marcheaza latimea ~j adineimea eutelor (fig. 119).
Ilpliea de la margine 1 em pentru cusatura ~i jumatato din
ncimea primei cute, se ap lica apoi latimea si adineimea
HO

185

cutei urmatoare si asa mai departe. La marcarea cutelor este


de dorit ca sa vida cusatura in ad incimea cutei. ~~tele mar~ate
se tnsaileaza incepind de la tivul fustei p ina in Iinia ~o.ldurIlor.
Latimea fustei trebuie sa fie egala cu gr~sime~ ~o,ldurIlor ,conform masurii , plus rezerva. Se vcalc.~le,aza apo! dlferenta mtr~
,grosimea solduri lor conform masuru impreuna cu rezerx a, ~l
srrosimea taliei conform masurii:
't>
T

(104
Diferenta

+ 4) -

Construirea tiparului (fig. 121)


Se deseneazii un dreptunghi ABeD, cu laturile verticale
AD ~i Be, egale cu 70 cm, reprezentind lungimea justei conform
masurii , si laturile orizontale AB si eD egale cu 54 cm,~repre-

-i

I..

24- ---~...,

0.5

Lima

0.5
2
ta lie'.~~~'t-:-r,rnr;;-~dF~"-'l"'-_B
2

3,

80 = 28 cm.

de 28 cm se imparte

la numarul cutelor:
28 : 27=1. cm (rotunjit).
Acest centimetru se
ia in fiecare cutii' de Ia
linia taliei spre solduri.:
Cutele se insaileaza ~i
se calca pe dos cu 0 clrpa
uda. Se incheie apoi ultima cusatura, se prindc
corsajul sau cordonul, so
coase tivul in dreptul
cusaturii
de asamb lare
cu punct ascuns sau in
cruciulite si se calca inca
odata, ~c~vind in prealabil sularul de pe cute
~i tivul fustei.

L-------"-

z s o t au tu

Partea
spate

2.
!

Partea din

drn

Fato

FUSTA DREAPTA CU ~ASl:


PENSE

In fig. 120 este pre0 fusta dreaptii


ou sase pense ~i cu 0 sin gura cusatura in sp~te.
Pentru
constrUlrea
tiparului
acestei fuste
(masura 50) se vor lu
urmatoarele masuri:
zentata

_ lungimea

Fig, 120. Fusta dreapta eu sase pense.

fustei
_ jumatate
din
grosimea taliei
_ jumatate
din
grosimea soldurilor .. .. .. .. ..

70 em
40 em

52 em

n~--------------~H~------------~--~IC

"---

51,. ---------Fig. 121. Tiparul de Iusta dreaptacu

....~I

sase pense.

~(lnt. tnd liitimea [ustei (jumatate

din grosimea ~oldurilor, conform


suri i, plus 2 em pentru toate masurile}:
52
2 = 54 cm.
Linia de sold (Iaterala). Din punctul A se apl ica 24 ern, pe
I in AB spre dreapta ~i se noteaza punctul T (1/2 din jumatatea

'187
186

grosimii soldurilor , conform masur-ii',


masurjle) :
(52 : 2) -

minus 2 em pentru

toate

2 = 24 em.

Din punctul T se coboara 0 perpendiculara pina la interseetia eu


linia CD. Punetul de interseetie se noteaza eu H.'
,
Linia soldurtlor. Din punctul A, pe linia AD in jos , s~ aplica
18 em (pentru toate masurile) ~i se noteasa punetul L. Din
punetul L .se duee 0 Iinie orizontala spre dreapta ptna la intersectia eu linia BC. Punetulde interseetie eu linia BC se noteaza
eu L1, iar eu linia TH, eu L2
'
Calculul adincimii pense lor pe linia taliei. Se calouleaza
diferenta dintre jumatatea grosiinii soldurilor , conform masurii
(im~reuna eu rezerva de 2 em pentru toate masurile) ~i jumatatea
grosimii taliei conform masurii:
.
'
(52

+ 2) ;-

Din diferenta de 14 em pentru


(jumatate din diferenta}:

40

14 em.

pensa laterala

se rezerva 7 em

4 : 2 = 2 em.
Di~ pune~ele 2 se ap lica in sus cite 0,5 em (pentru toate masurile). Dm punetul L3 pe linia punctata se aplica in sus 2 em
(pentru toate masurile), Linia pensei de la spate se duee din
punetul 0,5 prin punetul 2 spre punetul 05.
Linia taliei in parte a din spate a fust~i. Punetele A si 0 5
precum ~i punetele 0,5 ~i 2 (pensa laterala) se unese.
'
,
Pens a din fata. Adineimea pensei din fataeste
de 3 em
(conform ealeulului). Distanta LIL2 se Imparte in d~ua si din
punctul .d~ diviziune in sus, perpendicular pe linia L1L2, se
duc~ 0 Iinie punotata ptna la linia AB. Din punetul de interH ctie eu aeeasta
se ap lica spre dreapta si spre stinga cite 1 5
ern (jumatate din adineimea pensei din fa'ta):
'

3 :"2

14 : 2 = 7 em,

pentru pensa din fa~a 3 em, iar pentru


(restul din diferent.a) :

eea din spate - 4 em

} - 3 ' 4 em.
Pensa Iaterala. Adineimea pensei Iaterale este de 7 em (conform ealeulului) .. Din punctul T pe linia AB spre dreapta ~i
spre stinga se ap lica cite 3,5 em (jumatate din adineimea pensei
laterale) :
7 : 2 =3,5

due~ in sus .0 linie pu~etata,' p~ralel eu linia AD ~i din punetul


de intersectie a acesteia en Iinia AB se ap Iica spre dreapta si
sprestinga cite 2 em (jumatate din adineimea pensei de la spate):

em.

Din punetele 3,5 se ap lica in sus cite 2 em (pentru toato


masurile). Din punctul L2 se ap lica in sus 2 em (peritru toate
masurile). Punctele 2 se unese prin linii punctate eu punctul
2 (de pe Iinia T H). Liniile punctate se impart in doua ~i din
punetele de diviziune, perpendicular pe Iinia punctata, se ap lica
cite 0,5 em (pentru toate masurile). Din punetul 2 din stinga
treeind prin punetul 0,5 _spre punctul 2 (pa-Iinia
TH) se duc~
linia pensei usor arcuita. In acelasi fel se deseneaza linia laturii
drepte a pensei laterale.
Pensa de la spate. Adineimea pensei de la spate esterde 4
em (conform' ealeulului). Distanta LL2 se imparte Inxloua, iar
din punctul de diviziune se ap lica spre stinga 2 em (pentru
toate masurile) ~i se noteaza punctul L3. Din punetul L3 so

1,5 em.

I).in, I?unetele, 1.'~ se ap lica in sus cite 0,5 em. Din punctul
IIIVJZlUne a ImIeI LIL2 se aplica in sus pe linia punctata 2
(pc!ntru toate masuril~). Liniile pensei se due din punetul
PI'In punetele 1,5, 2 ~I 1,5 spre -punctul 05.
Linia taliei Ia jiartea din fata afust~i.
Punctele B si
11I'( cum ~i punetele
0,5 ~i 2 (pensa laterala) se unesc. '

de
em
0,5
0,5

Clt'oitul ~i cusutul
Cu ajuto.rul

tiparului

de Iusta dreapta eu sase pense se


eu 0 eusatura in spate sau in
rU~1 , yreeuI?
~I eu doua ?usat~rI - in fa~a ~i in spate, sau pe
luturi. Dupa tiparul descris mal sus se confect ioneaza si fuste in
plillJ'i,~aind tiparul in anumite Ioeuri ~i departtndu-I cu distanta
IIC f'C sura pentru
cute:
Tiparul se aplica in lungime pe direetia firului de urzeala
I I 11I11 terialului , se prinde eu ace de gama'lie si se eroieste.
Pe
t I'UI' pensele se taie, iar pe material ramtn net&iate. La croit se
II
urmatoarele rezerve pentru cusaturi : pe liniile laterale
:1mil, pe linia de sus a fustei - 1 em, pe linia t ivului - 5-6
I I. I)upa ee s-a ,~roit se dau semne eu late pe eonturuI tiparului
I I penselor. MIJ Ioeul par~ii din fa~a ~i din spate se marcheaza
puucte Inaintea aeului.
.
J)upa ce s-au dat semne eu late, se tnsaileaza pensele, cusaJ luterale (daca fusta se face eu cusatur i pe linia soIdului)
I, 10 (daca aeestea exista), apoi se face proba. Dupa proba
pOHLo confee~lO!la 0 Justa dreapt~

188

189'

---

"',""",

'pensele ~i cusatur ile se tighelese; pentru ca virful pensei sa nu


se bombeze prea mult , t ighelul se continua eu 1 em peste virful
pensei, prinzind 0,1 em din material. Se lasaeapete
lungi do
a~a care se innoada ~i se trag apoi cu acul prin pensa.
La fusta eu cute (in pliuri), aeestea se tighelese in Iunctio
de model pe dos ori pe fa~a. Cutele se intaresc la fel ea ~i pensele.
Fenta, lunga de 14-16 em, se face in partea sttnga in pensa
lateral a sau in cusatura (daca fusta are doua cusatur i, Finisarea fentei se poate vedea la fig. 346. Daca ousatura fustei
trece prin mijlocul spatelui, fenta se oate face pe mij locul acestuia. Se monteaza apoi rejansa (fig. 347).
.
De rejansa se prind doua agatatori in dreptulliniilor
laterale.
Fusta se rotunjeste la proba cu ajutorul unei rigle, masurtnd
distanta de la podea in felul urrnator : rigla se a~aza pe podea
~i se mascara distanta de la podea ptna la lungimea prciectata
a fustei, marclndu-se printr-o linie cu 0 creta, bucata de sapun
useat sau eu ace eu gamalie. Dupa linia marcata se indoaie tivul.
Se tnsaileaza intii la 'distanta de 1-2 em de indo itura ~i
marginea indo ita se calca. Apoi se insaileaza din nou ~i so
prinde tivul eu punet aseuns, iar daca Justa este Iucrata din
material gros, tivul se prinde eu punet in cruciulite sau marginea
se bordeaza eu material de captuseala ~i se eoase eu punet
aseuns.
Fusta astfel confectionata
se calca eu cirpa uda.
}l'USTA:

cu notu

CUSATURI

~I PENSE

In fig. 122 este prezentata 0 fusta eu doua cusaturi ,


Pentru tiparul aeestui model '(masura 50) se vor lua urmatoarele masuri :
-

Iungimea

fustei

[umatate

o.

000

- [umatate din grosimea


din grosimea

taliei
.
soldurilor

00

00

000000

00

00

00

00

.0

70 em
40 em
52 em

Construirea tiparului
Caleularea adineimii penselor de pe linia taliei. Se stabileste
diferenta intre jumatate din grosimea so.lduri lor conform masurii
(impreuna eu rezerva de 2 em) ~i jumatate din grosimea taliei
conform masurii:

(52
2) - 40 = 14 em.
Diferenta de 14 em se ia in adineimea penselor pe linia taliei.
In pensa laterala se iau 7 em (jumatate din diferenta}:
14 : 2
190

7 em.

n pensa din fata


se iau
,
,) em, iar in eea, din
spate, restul de diferonta:
'7 - 3 = 4 em.
')

1)arteadinspate(figo123a)
Se deseneaza un dreptABCD, eu laturile verticale AD ~iBC,
ogale eu 70 em, reprezcntfnd
lungimea fustei
conform masurii , ~i IaLur ile orizontale
AB si
CD egale eu 24 em, r~prezentind liitimea fustei
(1/2 din jumatatea gros imii soldur ilor conform
masurii minus 2 em pentru toate masurile):
(52 : 2) - 2 = 24 em.
Linia soldurilor. Din
punetul A: pe linia AD
In jos se ap lica 18 em
~i se notaaza punetul L.
Din punetul L, se duee
/! pre dreapta
0 linie orizontala ptna la inter/! ctia eu linia BC Pune1111 de interseetie se no-:
I. aia eu L1.,
'
Cusatura
laterala.
Din punetul B, pe linia
AB se alpiea spre sttn~n 3,5 em (jumatate din
ud lncimea . pensei lateunghi

ale):

Fig. 122. Fusta

eu doua cusaturi ~i pense.

3,5 em.
Din punetulo 3,5 se ap lica in sus 2 em (pentru toate masurile).
Punoe~ele 2 ~!
1:1 ~e unese printr-o linie punctata , care se imparte
pOI III vdoua ~l ?Ill punetul de diviziune,
perpendicular pe linia
~netata, se ap Iica spre dreapta 0,5 em (pentru toate masuri ls).
In pu~e~ul CJ pro~lungind linia CD, se ap lica spre dreapta
em. LIma eusaturu laterale se duee din punetul 2 prin punctele
7 : 2

191

0,5, Ll spre punctuI 3. Din punctul 2, se apl ica apoi pe linia


cusaturii laterale in jos . 70 em (lungimea fustei conform masurii):
Linia rotunjimii fustei. Punetul 70 se uneste eu punetuI D
printr-o linie usor arcuita.
,

/'

t,,-

.~

1:)

'.

)(

L,

Lima 2-soldulUI
~,

Din punctele 2, ~i2 se .ap lica in sus cite 0,5 cm (pentru toate
masurile). Punctele 0,5, 2 ~i 0,5 se unesc. Punctele A ~l 0,5, precum ~i 0,5 ~i 2 de pe Iinia taliei se unesc.
Parte a din fata (fig. 123 b)
, Se deseneaza un dreptunghi
ABCD, eu laturile verticale
A.D~i BC egalecu
70 em, reprezentind
lungimea fusteiconform masurii , ~i laturile orizontale AB ~i (;D egale cu 30 em,
reprezentind
liiiimea [ustei (jumatate din grosi.mea soldin-ilor ,
conform masurii , plus 4 em pentru toate masurile)

If ~
OIL

spre . dreapta ~i spre stinga (pe linia AB) cite, 2 cm ,(1'/Z din
adincimea pensei de Ia spate):
4 : 2 ..:..-2 cm.

0i:l

(52 : 2)
4 = 30 em.
Linia soldurllor. Din punctulB
se ' ap lica in jos 18 cm p~
linia BC s1 se noteaza punetul L. Din punctul L se duee spre
attnza 0 li~ie or izontala p inaIa intersectia cu linia AD. Punctul
de interseetie se noteaza cu L1
, " '
'Cusatura laterala. Din: punctul A, pe linia AB spre dreapta,
se ap lica. 3,5 cm jjumatate din adincimea perisei laterale):
, 7: 2 = 3,5 cm.
,
b

~
I

Par-tea din'
spate

Partea din/atii

L~707D~J
o1-01

0=---21,.

---.../

a
Fig. 123a. Tiparul part.ii din spate
a fustei eu doua cusaturi i?i pense.

*' --,0

30

I-I.~-,----

----<,..~f

Fig. 123b. Tiparul parti i din fat a


a fustei eu doua cusaturi si pense.

Linia taliei i pensa de la spate. Linia soldur ilor LLI S


imparte in doua ~i din punctul de diviziune se apl ioa spre sttnga
2 cm (pentru toate masurile). Din punctul 2, se ridica 0 perpendiculara ptna Ia intersect.ia cu linia AB, purictul de intersectin
notindu-se cu T. Din punctu1 2 de pe linia soldurilor, se aplic:ll
in sus -2 cm (pentru toate masur-ila}, D-in punctuI T se apl iell
192

Din punetul 3,5 se ap lica in sus 2 em (pentru toate masur ile),


Punetele2 si Ll se unese printr-o Iinie punctata , care se imparte
apoi in dou'a ~i din punctul de diviz iune, perpendicular pe l~nia
puuctata, se ap lica spre stingaO,5
em, (pentru t?ate I?-~s':lnle).
Din punctul D, se ap lica s'pre.sti!l~a(pe'preI~nglrea
Iiniei CD)
~ em (pentru toate masurile). LIma cusaturii laterale se -dU?8
dill punetu1 2 prin puncteleid.e , 0,5,Lr spre punctuI4.Dm
plill tuI 2, se ap lica pe linia cusaturi i IateraleIn
jos 70 em (Iung'irnoa fustei conform masurii).
.'
Linia rotunjimii Iustei. Pun'c-t:p.!"70'se uneste cu punctul C
I'" i nt.r-o linie usor arcuita.
. " . ,' 1,' " ,
Linia taliei si pensa din fafg..Linia~oldunlor
LLI se. imparte
III doua ~i din'punctuI
de divi:zi~ne se duce in sus ,0 perpel!- ,
dil'ulurapina
la interseeFtl; cuhn:a,
Pun?t~~ demterS~cyl~
111 notcaza cu T.Din puncful de diviziune al Iiniei LLI se aplwa
III sus 2 em (pentru
toatetmasur-ile).
Din punctul Y',se ap lica
"'pr'l dreapta ~i spre stinga cite 1,5 em, (adtncimea pensei din !ata):
3:'2
1';5 .cm,

1B.

0,

l iin punctele 1;5se aplica-tnsus


c,ite 0,5'erh (pentrufoate
masu~
'1111). Punctele 0,5, 1,5, 2,'1,5 ~l 0,5 ~e u~e~c. P~n?tele B ~l
0, ~i punctelb 2 ~i 0,5 se unesc formmd Iinia taliei.
l'lultul

~i cusutul

in casa

193

Croitul ~i eusutul
Fusta eu doua cusaturi se eroieste ~l se eoase IIa feI ell
fusta dreapta' eu ~ase pense (p. 186). Se lasa aeeleasi rezervo
pentru cusaturi , Finisarea /fentei si montarea
Ireja~sei sint
date in fig. 343, 347.

punetuI A se apI~ea 25 .e~pe


linia pun~tata,,,punetele
25 se
unese printr-o linie arcuita.
,.'
, .
Lungimea mstei. Din ~u~etele 25, ...spre stm~av ~l .in JOS, pe
Io.turile unghiului si pe Iinia ~~netata,
se a~lIea clte 70 em
(Iungime.a fus~e.i eonf.or~ .masurn).
Lima taliei euprmsa mtre punetele 25 se imparte
25 ..,;;.,
.' ------~

FUSTA SEMICLO~'

In fig. 124 este prezentata 0 roehie eu fusta semiclos. Pentru


eonstruirea tiparului aeestei fuste (rnasura 50) se vor lua urmatoarele masuri :
-

lungimea
jurnatate

fustei
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
din grosimea taliei

70 em
40 em

La eroitul fustei semiclos nu este necesara masura jumatatii


grosimii ~oIdurilor, deoarece ea este foarte larga
pe Iinia soldur ilor.
Construirea'
(fig. 125f

./

tiparului

/
/
/

Se d e s e n e a z a un
unghi drept 9U virful in
punetuI A ..
'Linia
taliai.' Din
punetul A, pe laturilc
unghiului,
spre stinga
~i in jos, se apliea cite
25 em (1/2 din jumatataa
grosimii taliei, conform
masurii , plus 5 em pentru toate masuri ls}:
(40 : 2)

Fig.

194

124.' Rochie eu Iusta, semiclos.

+ 5 = 25

-:

em.

.Punetele
25 se unese
printr-o 1ini~ punctata
care se Imparte apoi in
doua. Din punctul A prin
punctul de. diviziune a
Iiniei punctate se due
,0 Iinie punctata
de lungime nedeii:Q,ita, apoi din

Fig. 125. 'I'ipar

de fust1'l. semiclos.

-----670

d in punetele de diviziunev se ~plica de asemenea cite 70 em


fustei conform masurn) .
Llnia rotunjimil Iustei. Prin punctele notate cu 70 se duce
I niu usor arcuita a rotunjimi i fustei.
lungimea

n tu 1 ~i eusutul
J)llpa tiparul Iustei semiclos, s~ poate eo~fe~tiona fusta eu
I lIillJ,tura cusatura pe mijloeuI fe~el s~u ~l sp~teIUl. Pentru erolt,
I \,(
riulul se pune in' doua pe dlrectlva f,lrulUl de latime. Liziera
I \,(
rialului va trece pe arnbele partI.
195,

.Daca lungimell' fustei nu intra pe laFmeamateria


lulu i , !'l
pot face innadiri asa cum se indica pe tipar prin linia punctati ,
cu <?onditia respectarii stricte a directiei firului.
La croit se lasa urmatoarele rezerve. 'pentru cusaturi: )l(
linia taliei - 1 em, pe, linia cusaturii - 2 cm, pe linia dl
rotunjime a fustei - 3~4 cm.
.
Dupa croit fusta se prinde pe cuier pentru citeva ore, fixlndu-se 0 greutate pe linia firului in' bie (verif).
Dupa ce Iustas-a intins, se ap lica din nou tiparul pe material
i se' rotunjeste fusta pe linia tivului, apoi se coase tivul CII
punct ascuns sau incruciulite.
.
Tiparul fustei's'emiclo se poate taia in orice numar de clini.
In acest f'\COP linia taliei ~i a rotunjimii fustei se impart in pary1
egale, punctele de diviziune se unesc i t iparul fustei demisolei
se taie in clini pe aceste
linii.
La croit se lasa rezerve pentru cusaturi pe
ambele par,ti ale Iiecarui
clin. Directia firului de
lungime' a materialului
trebuie sa treaca prin
mij locul fiecarui clin.
In Ielul acesta la
croitul fustei somicloe,
in clini, se elimina partia1 directia absolut pe
bie a materialului, deoarece materialul se intinde Ia purtat.
La fel cu fusta semiclos se croieste si se
con'fectioneaza' fust~ clos
'~i314'clo~.
'
Fus'rl

Fig. 126. Fustii clos.

196

~./

<IJ

to

'r;,

./
./

c::

:t

-2

'./
./

CIJ

./

't:>

~::,

'-

/
/

/
/

~I
<:>,1

",.
0-

~I

/
/

~I

<3

''''I~
~ It:

)oj
...,

'"

'"

::l

'" 12'
!;: 1-2 <:::>

'"

I'"

euioin

80 InJlj

ijl'tS

'g 1"3
.S: I~
-{g 1'~I
.::JI

""

'""

~'"

..ell

0..

8
-:
""

"'"

bO

" " -,

CLO~

In fig. 126 este prezentata fusta clos, foarte


,larga in partea de jos.
197

Pentru
.masuri :

biparul acestei fuste (masura 50) se iau urmatoarele

- lungimea
- jumatate

Iustei: .........................
din grosimea taliei

'. .

70 em
40 em

Pentru tiparul de. fusta clos nu se ia jumatate din grosimea


soldurilor , deoarece fusta este foarte larga pe linia soldurilor.
-Oenstmlrea tiparulul (fig. 127)
Se duce 0 linie orizontala de lungime nedefinita, se imparte
in doua ~i punctul de diviziune se noteaza cu litera A.
Din punctul A se coboara 0 perpendiculara de Iungims nede-.
Iinita.
.
Linia taliei. Cele doua unghiuri formate se impart in doua
prin linii punctate ~i din punctul .,4 se ap lica spre stinga ~i spre
dreapta, in jos ~j pe bisectoarele unghiurilor, cite 12 em (1/4 din
jumatatea
grosimii taliei, conform masurii,
plus 2 em pentru
toate masurile}:

(40 : 4)
2 = 1'2 cm ..
Linia taliei se duce prin punctele notate cu 12.
Lungimea Iustei. Din punctele 12 se ap lica spre stinga, spre
dreapta, in' jos ~i pe bisectoarele unghiurilor cite 70 em (lungimea
fustei conform masurii).
Llnia rotunjimii fustei. Linia tivului se duce prin punctele
notate cu 70. Daca lungimea f.ustei nu se cuprinde in latimea
materialului,. se innadeste 0 fi~ie de material, asa cum se arata in
schita tiparului pcin Iiniapunctata,
respectind cu strictete directia Iirului, adica tnnadind linia de lungime eu materialul pefiru J
.de lungime.
FUSTA, 3f4 CLO (fig. 128),

. Pentru construirea t iparului


se iau urmatoarele masuri:
'-

hingimea
jumatate

fustei
din grosimea

taliei

de fusta 3/4 .clo~ (masura 50)


,

.
.

70 em
40 em

Pentru 't iparul fustei 3/4 clos nu se ia jumatate din grosim


.~oldu.rilor
deoarece fusta este foarte larga pe linia soldurilor.
.

Construirea' tiparului

(fig. 129)'

Se duee 0 Iinie or izontala


pe ea punetul A. Din punetul
lungime nedefinita, .

de lungime nedefinita, nottndu-sr


A se coboara 0 perpendiculars dl'
.

Linia
taliei.
Din
\Jmnctul A se aplica spre
st~.!lga.~i)? jos cite 16 em
(112.dln Jumatatea grosimii taliei conform masurii minus 4 cm pentru
toate masurile):
(40 : 2) - 4 . 16 cm.
Din punctul A se
nplicaspredreapta
11 cm
(1/4 din jumatatsa
zros imii taliei, conform ~asurii , phis 1 'em pentru
toate masur ile}:
(!~O : 4)

+ 1 = 11

ern.

Din punetul11, perpendicular pe Iinia orizonI.nlil, se apliea in jos de


usomenea 11 cm.
Prin punctele A sl
t t (inferior) se duce'o
Iin ie punctata
de lunFig. 128. Fusta trei sf'erturl clos.
imo nedefinita
Linia,talieise
?u?e pr.in punctala 16 ~i 16 spre punc~ul 11.
L~~glmea fusteI ~l Iinia tivului. Din punctals 16 16 si 11
f nph.~a spre stinga ~i in jos cite 70 cm (lungimea
fust~i conform'
, sur ii).
Punctele 70 se unesc print~-() linie arcuita,
U&FlAJUL

AJUSTAT

f)n fig. 130 este. rep~e~entata. 0 rochie cu e~~saj ajustat.


I ontru GOnstrUlrea t.iparului . de corsaj ajustat (masura
It nocesare urmatoarelo rnasur i:
..-

Iungimsa spatelui pina


lungimea fetei ptna la
lungimea umarului
~umatate din grosime~
jumatats
din grosimea
jumatate
din grosirnea

la talie
talie

' ..
.

'~it~i~i :: : : : : : : : : : :
bustului
.
taliei
.

50)

3~

em
em.
14 em
19,5 em
50
em
40
em

54

198 .
199

j
~.

r-".

<

-.

.no

<3
';:
;:l
+'
e,

....
Q)

'"
'0;
'-<

+'
>oj

+'
;:l

'"
....
Q)

'0

0,

E::
~

""....
eon

'\

Fig, 130, Rochie cu corsaj ajustat.


~ 0-__

200

---

Constrnirea

tiparului

(fig. 131)

Se deseneaza un dreptunghi ABCD, eu Iaturile verticals AD


~i BC egale cu 39 em, reprezentind lungimea spatelui ptna la talie,
conform masurii, ~i latur ile orizontale AB ~i CD egale eu 52 em,
4---7-S
!

1,

r
"
'"

5
~7

Din punetul G se duee spre dreapta 0 linie orizontala ptna la intersectia eu linia BC; punetul de intersectis se noteaza eu Gl.
Latimea' spatelui. D'in.puncful G, se apl ica 18,~ em pe linia
GGI spre dreapta ~i se noteaza punetul G2 (1/3 din jumatatea gtoaimii bustului, eonform masurii, plus 1,5 em pentru toate masur'i le):
.
(50 : 3)
1,5 ~ 18,2 em.

n
I

Din punetul G2, se ridica 0 perpendiculara


ptna la intersect.ia eu
Iinia AB; punetul de intersectie se noteaza eu P.
Latimea raserolturti bratului. Din punctul G2 se ap lica 12,5
ern pe linia GGI spre dreapta ~i se noteaza punetul Ga (1/4 din
jumatatea grosimii bustului conform masur ii).
50 : 4

Q:)

,
0)

"'>

'-~

:;

~"

t:J

Din punetul

GJ

:;

Ga se r idica

Completarea

~1~L~ln~l~a~~~~-1~~

01

f---.

'

__ ~~~L~/n~/~a~~F~~-p!Z~~~~C
2-

5Z----------------~
Fig, 131. 'I'ipar de corsaj ajustat.

reprazenttnd :latimea corsaiului (jumatate d~n g~osimea bustului,


conform masurii, plus 2 em pentru toate masurile) :
50

+ 2 = 52 em.

. ' Adi~cimea raserolturl! bratului. Din 'punetul A se ap I i('


20 7em In jospe linia AD ~i se :r'J.oteazapunctul G (1/3 din jum
tatea grosimii bustului, eonform masurii, plus 4 em pentru touLn
masurile):
(50 : 3)

202 :

+ 4 = 20,7

em.

ptna la interseot ia eu

umarului.

Din punctul GI se apl ica 25,5 em pe


si se noteaza punctul S (1/2 din
[umatatea grosimii bustului, conform masur ii, plus 0,5 em pentru
t,oute masur ile}:
(50 : 2)

perpendiculara

linia BC in sus (~i inprelungire)

'.:;:-'

12,5 em.

linia AB ~i se noteaza punetul P2

l.J

'-2

+ 0,5

25,5 em.

in punetul Ga se ap lica in sus de asemenea 25,5 em


punctul Pl"
Punctulde intersect ie eu linia AB se noteaza eu
I ~i S se unese.
Linia de subra]. Din punetul G2 se ap lica 3,1 em
111'( dreapta ~i se noteaza punetul G4 (1/4 din latimea
II \,ului) ;
12,5 : 4 = 3,1 em.

sise notead
.

P2 Punetele
.
pe linia GGI
raseroiturii

in punetul G4 se coboara 0 perpendiculara plna la interseetia eu


J , in CD ~i se noteaza punctul H.
Punetele ajutatoare pentru linia umarului ~i linia rascroiturii
I [ului. -Lin iile PG2 ~i P2G3 se impart in patru parti egale,
Cu acestea se -termina desenarea elementelor ajutatoare ,i.
t, nee la eontur,area tiparelor de spate ~i de fata.

tole
Itll.scroitura gitului. Din punctul A' se aplieii pe linia AB
drcapta 7 em '(1/3 din jurnat.ataa grosimii gttului, eonform
IUlJ'ii, plu~, 0,5 em pentrti toate masur ils}:

'I

(iQj5 : 3)

+ 0,5

=,7

em.

203

Din punctul 7 se :J.IJ:ieiUn su~ 1,5 e~ (p~ntru toate masurile)


si din acest punet se ap lica tot m sus ,mea 1 ,e~ (pentru to,a~e
,'I)
Punetele
A si 1 se unese printr-o Iin ie usor aremta.
IDaSUlI e .
,
I P
I' v,
ios 1 5 em
Inclinarea umarului. Din punetu
se ap lea m JO , ,
(pentru
toate masurile).
""
I i)
,
' Lini~ umarului.
Din punetul
1,5 (ra~e~oltur~, glt~ ur prm
t I 1 5 (inclinarea
umarului)
se duee Iinia umarulm
lunga de
pune
v." u, p 1us 1 em pentru
15 em u'v{Iungimea umarul,u1 ' con f orrn masur
sustinere
la toate masur ile):
,

14

+1=

15 em.

Punetul
1 (rascroitura gitului)
s~ uneste ,eu li~ia umarului. '
Linia raseroiturfi
- bratului, Unghiul
eu ,vIrf,ul in p~n.?tul G2
tm arte in doua si pe biseetoarea
unghiului se aph?a 3 em
se e~tr~ toate masurile). Linia de sub,rat ,~e prelung;e~te dm pun?~~l G, in sus eu 1 em, linia rase~olt~~lI
brat~l~I, se du~e prm
punctele 15, punetul de diviziune
d in mij loe al Iiniai ,PG2 ~I punctul 3 spre punetul1.
'v
1"
CD
'
Liuia de subra]. Din punet~I H s,e ,aphea pe mra
sp~e
'stinga 2 em (pentru toate masurile). Linia de subrat se duee prm
punetele
1, G4 spre punetul
2.
, v'
,,CD
lUijlocul spatelui. Din punetul
D se aphea pe ~1.nIa
spre
dreapta
1 em (pentru toate masur ile). Punetele A ~I 1, se un~se:
Pensa de pe linia taliei. Distant~ GG2 se im~arte I? d?uva ~I
din
unetul
de diviziune
se eoboara
0 per:pendlCul~ra
pma ,l~
inter~ectia
eu linia taliei.
Din punetul
de mterseet:e
s~l )pg?a
spre dreapta ~i spre stin~3: ~ite 1 em (p~nvtr,u ~oate masurr e ~nt;~
unctulde
divrz iune a liniei GG2 se ap lica m JOS 4-5 en: (p
foate masur ile). Punetul
notat se uneste eu punetele 1 ~I 1.
Fata
Rascroitura
gltului. Din punetul
S pe linia SP! se aplica
,
Vta t ea gr osimii b
aitului,
conform
stinga 7 em (1 /3 diin juma
.
, masurii , plus 0,5 em pentru toate masurile):
spre

(19,5 : 3)

+ 0,5

7 em.

,
Din unetul Sse aplica pe linia Sc., in jos 8 em (1/3 din jumatatea gro~iniii gitului,
conform masurii , plus 1,5 em pentru toat

masurile) :
(19,5 : 3)

+ 1,5

8 em.

Punetele
7 si 8 se unese printr-o linie punetat~
~a~e se im I~a~l(,
"
d .: Din punetul
S prin punetul de div iz iune a I rmr r
apor In oua.
di
tIS
ptna
1/1
. punctate
.se apl ica-? em, adica distanta
in pune u
I c

204.

7. Linia rascroitur ii gitului se duee din punctul 7 prin


7, spre punctul 8.
.
Lungimea
umaruhn de la rascroitura gitului pina Ia pens a

punetul
punetul

de Ia umar. Din punetul 7 se apliea spre stinga 4 eill'(pentru


toate
masur ila). din punetu1 4 se ap lica in jos 1 em (pentru to ate masutile). Punetele 1 ~i 7 se unese. Din punetul G1 se apl ica spre stinga
'10 em ~i se noteaza punetul G5 (rascroitura
gitului in faja pe Iinia
Hllperioara plus 4 em - lungimeaumarului
de la raacroitura
gituIIIi pil'la la pensa de la umar, minus 1 em pentru:toate
masurile):
(7

Punctele

+ 4)

= 10

em.

1 ~i G5 se unese.

Pens a de la umar. Din punetul '1 se ap lioa spre stinga (pe


Irwl inarea umarului) adineimea
pensei de 8,5 em (lungimea taliei
III fa~a conform
masur ii, minus 1/3 din jumatatca eireumferintei
~lLlIlui conform masur ii, minus lungimea
taliei in spate conform
1111sur iil:

(54 -

19,5) . (3 - 39) = 8,5 em.

Lillin pensei se masoara


din punetul
1 ptna Ia punetul
G , iar
5
/loi din punctul G5 se duee prin punetul 8,5 0 linie de lungime
1111 eu linia pensei (din punctul 1 pina la punctul G ) ~i se
5
1lIl,flll7.apunctul P3 (laturile
pensei trebuie sa fie egale Intra eJe).
Lungfmea umarului, de Ia pensa pina la raseroitura bratulut.
1I/llIlul P3 se unests printr-o
linie punetata
cu punetul
superior
jl diviziune
al liniei PG2 (spate). Din punot.ul P3 se aplica spre
111Ij.{1lpe linia punetata
10 em (lungimea
umarului
conform
uri i minus 4 em - Iungimea umarulu i de la rascro itura gttupillu la ineeputul
pensei de la umar):

14 -

4 -: 10 em.

11111'1.111
lOse unests printr-o linie punetata
eu punetul
inferior
dlvi~illne alliniei
P2G3' Din punetul10
se ap lica in jos pe linia
111'1.111.12 em. Punetele
2 (umar) ~i P3 se unese.
I, IIiu rascroiturii
bratulul.
Linia
punctata
din punetul
2
111I1I1't!aumarului)
pina la punetuI
inferior
de diviziunea
d I'l;a se imparte in dou& ~i din punetul de diviziune, formind
1111h i drept fata de Iinia punetata,
se ap Iica spre dreapta lcm
111'11I,oute masur ile). Din punetul G3 pe biseetoarea
unghiului
('
HI ap lica 2 em (pentru
toate masurile).
Linia rascroituri!
11111
i 1'10 duee prin punetele 2, (inelinarea
umarului),
1, punctul
(II' II! div iz iuns al liniei P2G3 ~i' punetul
2, atingind linia
JlI'!
punctul
1.

'205

Cusatura laterala. Din punetul H se ap lica spre dreapta 2 em


(pentru toate masur ile). Cusatura laterala se duee prin punetele 1,
G4 ~i 2. ,
Linia taliei. Din punetul C se prelungeste linia BC in jos
eu 2 em (pentru toate masur ile). Punetul 2 se uneste eu punetul
2 (de pe linia de subrat).'
,
Pens a de pe linia taliei. Din punetul 2 (mijloeul Ietei) s
aplica spre stinga, pe linia taliei, 8,5 em (distanta de la punetul
G1 ptna la punetul G5, minus ,1,5 em pentru toate masur ile):
10 -

1,5

t,atea' grosimii h'ustului


' f
~
, con orm masurii"
t oa t e m,asurile):

,plus 4 em pentru

.
(50 : 3)
4 '20 7 em'
'
Om punctul G. se duee spre d
t
, . ".
:'
scctia eu linia BC ~i se note:~~P p~~e~~/~~~lzontala

pina la inter-

8,5 em.

Punetele 8,5 ~i G5 se unese. Din punetul G6 se ap lica in jos 5-6 em .


(pentru toate masur ile), Din punctul 8,5,se aplica spre stinga 3 em
(pentru toate masurile) , Punctul 3 se uneste eu punetul 5-0.
BOeHlE NETAlATA 'iN TALIE
Tiparul de baza

Roehia netaiatil. in talie eu pensa la umar aratata in fig. 1 2


reprezinta un model de roehie dupa care se eonstruiesc ~i al Li
tipare de roehii eu modele mai complicate (vezi eapitolul "Formaroll
mulajelor pentru diferite modele de Imbracaminte pentru femei").
Pentru eonstruirea tiparului de baza al roehiei netaiata III
talie (masura 50) se iau urmatoarele masuri:

, Construirea

Iungimea
Iungimea
Iungimea
lungimea
[umatate
[umatate
[umatate
[umatate

roehiei
,,
spatelui ptna Ia talie
Iete i pina Ia talie .... :.
umarului
.. ,. . . .. .. ..
din grosimea gitului.. ..
din grosimea bustului
din grosimea taliei
din grosimea soldurilor

tipar~lui

,'

109
39

.. . . .. ..
. . .. .. ..
.. .. .. ..
. . . . . . ..

em
em
50
em '
H
em
19,5 em
50 em
00
em
52 em

(fig. 133)

Se deseneaza un dreptunghi ABr;D, eu laturile verticale 11 "


~i BC egale eu 109 em, reprezentind
lungimea rochiei conform
masurii ~Uaturile orizontale AB ~i CD egale eu 54 em reprczt II
ttnd lii(imea rochiei (jumatate din grosimea bustului, COnf(IJ'1I1
masurii , plus 4 em' pentru toate masurile):
I

'

~o + 4

54.

Lungimea rascroiturti
bratului.
Dip punetul it se 01111'
20,7 em pe linia AD, in jos ~i 'se noteaza punetul (; (1/3 din jlllll
'

Fig. 132. Roehie netaiata in talie.

.lnlu taliei. Din punetul A


I'"
,.
'
11I1/1 spatelui
pina la tad/eco~~la AD, l? jos ..se ~pliea 39 em
1111, t . Din punetul T se dude;,
orm masurll~ ~.1 se '.noteaza
I lnLorseeliia eu linia BC si s ~prte dr~apta 0 Iinis orlzontala
,',
,e no eaza punetul T1

206 ,
207

4-7-::,
1
f

\,

'

+
8

-11 - '
'"

,/

'/

Linia soldurllor. Din punetul T se aplica pe linia AD in jos;


18 em (pentru toate masurile) ~i se noteaza punetul 1, de la care
se duee spre dreapta 0 linie or izontala p ina la intersecpia eu Iinia
BC ~~i se noteaza punetul L1
'
Latimea spatelni. Din punetul G pe Iinia GG1 se aplica spre
dreapta 19,2 em sise noteaza punetul G2 (1/3 din jumatatea grosimii bustului, conform masur ii,plus 2,5 em pentrutoate masurile)
(50: 3)

""

:;
lJ

!:2

::::-.

Linio

to/iel.
15

(5

50 : 4 = 12,5 em

73

Completarea umarului Din punetul G1 se aplica in sus pe


linia BC ~i in eontinuare, 25,5 em ~i se noteaza punctul S (1/2
din jumatatea grosimii bustului, conforrnmasurii,
plus 0,5 em):

= '1.9,2 em.

Din punetul q2 se rid ica 0 perpendicularape


linia AB ~i punctul
de interseetie se noteaza eu P.
Linia ;ascroitul'ii bratului. Din punetul G2, pe Iinia GG1 se
ap lica spre dreapta 12,5 em ~i se noteaza punetul Gs (1/4 din jumatatea grosimii hustului conform masurii}:
.

~ 1 fl4=~~~--~--~~~~~tJ1~~11~~T

+ 2,5

L una

sotdutui

Lima

(50.:2)

1M L,
2

<::;

f"
ig
C:r

""-

'"c:

25.,5 em.

Din punctul Ga, perpendicular pe Iinia GG1 se apl ica in sus


, de asemenea. 25,5 em ~i se noteaza punctul PI; punetul de interscctie eu Iinia AB se noteaza eu P2' Punctele PI~i Sse unesc.
Linia de subra]. Din punctul G2, pe linia GG1 se apl ica spre
dreapta 3,1 em ~i se noteaza punetul G4 (1/4 din latimea rascroiturii bratului):
'

Q)

!1 '0

~.

13

+ 0,5

'i3
:~

'-

'0
t:l.
0

~.

is

~
~.
'to

~
~

-.j

...,

12,5:

'..".
'"'"
III

't:l
t3

c:

~.

_, D~i

~H~I~~~~Hk'~~======~f

1-.------5*
Fig. 133. T'ipar de rochie netaiata

-I

in talie

(tiparul

de baza).

=208

4 = 3,1 em.

n in punetul G4 se coboara 0 perpendiculara pe linia CD; punetul


do intersectie eu linia TTI se noteaza eu T2, iar punetul de interIH ct.ie eu Iinia LLI se noteaza eu L2:
Allincimea rascroiturtt bratului. Din punetele G2 ~i Ga se
ploC Iungese liniile vertic ale G2P ~i GaP2 in jos en 1 em (pentru
tOIlLo masur ile). Punetele 1 ~i 1 se unese. Intersectia cu linia de
Ilhloat se noteaza eu G5
Punctele ajutatoare ale Hniilor umarului ~i raseroiturii bra-.
.nlui. Liniile G2P ~i GaP2 se impart fieeare in patru parti egale.
Cu aeeasta se ineheie desenarea e1ementelor ajutatoare ~i
"c trece la conturarea tiparelor de spate, ~i de fata.
14

209

s,

Spatele

Fa~a

Baseroitura gitului. Din punetul A pe linialAB se ap lica


spre dreapta 7 em (1/3 din [umatatea grosimii gitului, conform
masur-ii, plus 0,5 c~ pentru toate masurile) :

Rascroitura gitului. Pe Iinia PIS, se a'pl~~a din 'punctul S,


spre sttnga, 7 cm (1/3 din juma~ate~ gr?Sl~ll gttului, conform
rnasurii, plus D,5 em pentru toate masur ile):

(19,5 : 3)

+ 0,5

Din punctul 7 in sus, perpendicular pe linia AB, se apl ica 1,5


em (pentru toate masurile). Di:Q punctul 1,5 in sus se aplica
inca 1 cm (pentru toate masurile). Punctele A ~i 1 se unese
printr-o linie U~Or arcuita,
'
Iuclinarea umarului. Din punctul P se apl ica pe Iinia PG?;
in jos 2 em (pentru toate masurile),
~ Linia umarului. Linia umarului se duce din punctul 1,5
(rascro itura gitului), prin punctul 2 (mclinarea' umarului) pe 0
lungime de 15 em (Iungimea umarului conform masur ii plus
1 em pentru toate masur ile pent;u sustinere):
14

+ 1 ""'"15

em. ,

Punctu11 (rascroitura~gitului) se uneste cu linia umarului pr intr-o


linie us or arcuita.
. Linia rascroiturii bratulul. Din punctul 1 (adincimea rascroitnr ii bratului) se ap'lica pe bisectoarea unghiului 3 em (pentru
toate masur ile). Linia rascroitur ii bratului se duce din punetul
15 prin punctul de divizi'une din mijloc a Iiniei PG2 ~i punctul $
spre punctul G4:

'.'
.
,
, Linia de subra]. Din punetul T pe linia TTI se apl ica spre
stinga 2 em (pentru toate masurife) .~i se noteaza punetul 1'3'
Linia cusatur ii laterale se duce prin punctele G~, Gs, T3, L2' ~i in
coirtinuare pina la intersectia cu linia CD, Din punctul 1'3 se
ap lica pe linia de suhrat 0 lungime egala cll; d istanta d intre
punctele T ~i D ~i se noteaza punctul H.. Punetul H se uneste
cu ' punctul D,
,.
Pensa de pe Iinla taliei. Linia GG2 se imparte in doua ~i din
punctul de diviziune se aplica spre sttnga 1 ern (pentru toate
masurile).
,
Din' punctul 1 in jos, perpendicular=pe
Iinia GG2 se duce 0
linie punctata rpfna Ia dntersect ia cu linia LLI ~i pe aceasta se
aplica din punctul1 in jos 5 em (pentru toate masurile).
De Ia punctul de intersectie al liniei punctate cu. Iinia taliei
se ap lica spre dreapta ~i spre sttnga cite 1,5 em (pentru toate
masur ile). De Ia Iinia ~oldurilor se aplica in sus 2 cm. Punctele
J,5 ~i 1,5 se unese cu punctele 5 ~i 2.
210

(19,5 : 3)

7 cm. _ '

+ O,!) = 7

ern,

Pe linia CS se ~plica di~ punctul S ,~n jos , 8 em (1/3 din


jumatatea grosimii git'Ului, conform masurii , plus 1,5 cm pentru
toate masurile):
(19,5 : 3) + ,1,5 = 8 cm.

Punctele 7 si 8- se unesc printr-o linie punctata care se ,i~p,arte .


apoi in doui ~i din punctul '8, trecind pri~ pD;net,:l de dlvlz~un,~
al liniei punctate, ~e, aRlica 7 em (1/3 din Jumatat~a ?rOS~nll!'
:gitului, conform masurn, plus 0,5 ?m pentru toate masur ile};
,

(19,5 : 3)

'+ 0,5

0::::;>

7 em.

Punctele 7~ 7 ~i 8 ~e unesc pri.ntr-o linie. arcujta.


Lungimea umarului de l~ ~ascroltura git~l~l pina la pensa de
la umar. Din punctul 7, pe Iinia PIS se ap lica spr: stinga 4, c~'
(pentru toate masurile) ~i din .punctul 4, }erJ:>endlCular pe lnpa
PIS, se ap lica in jos 1 em (pent:u. toate. masun~e!, Puncte!e 7 ~I1
se unesc. Din punctulGi
p.e ~m}a Gf:!1 se aplIca. spre .st,mga 10
em si se noteaza punctul GIS (rascroltura gltulUl p~ linia supe:
rioa;a plus 4 cm +: lungimea umarului ' de la ~ascroltura gitUI~1
ptna la pensa, minus 1 cm pentru toate m~surIle): .
v

+4 -

c::a

10 em.

Pensa de la umar, Lini'a care .uneste punctele '7 ~i 1 s~ prelungeste , apliciIl:du-se din punetul 1 spre sti~ga (pe i~clm~r~a
umarului) ad inoimea pensel de 8,5 ern (Iungimea f~~e:, pina l,a
talie conform masurii minus 1/3 din jumatatea groslmll gitului , '.
()onf~rm masurii, min~s lungimea spatelui ptna la. talie conform
masur ii) :
54 - (19,5 : 3) - 39 = 8,5 cm.
unesc punctele 1 ~i GIS' se m~soara distanta d~~t~e ele ~i. di~
punctul G6 trecind pri~ punctul ~,5 se duce apoi ~ Iinie de acee~~l
lungime cu aceasta distanta ~l, se n?teaza punctul P3 (Iatur ile
p( nsei trebuie sa fie in mod obligatoriu ~gale intre .ele)..

Lungimea umarului de Is pensa pina la rascroltura bra~ul~l.


Punctul P3 se uneste printr-o linie ~u:netata cu punetul ~uyeno~
d diviziune al liniei PG'/, (spate). Din punetul P, 3 .se ap lica apoi

So

211

pe linia punct.ata spre strnga 10 em (lungimea ymarului,


eo~form masur ii, minus 4 em - lungimea umarului de la rascro itura gitului ptna la pensa):
14 - 4

10 em.

Punetul 10 i punetul inferior de diviziune a li~iei P2G~ se


unese printr-o linie punctata. Din punctul 10 se apl ica pe linia
punctata in jos 2 em (pentru toate masurile). Punctele 2 ~i p~
se unesc.
, Linia rascroltnrli bratului. Linia punctata care uneste punctul 2 cu punctul inferior de diviziune a liniei P2G3 se imparte in
doua si din punctul de diviziune, perpendicular pe linia punctata,
se apiica spre dreapta 1.em ,(pentru ~ovatemasur ile). Din punct~l
- G3 pe bisectoarea
unghiului se aphca 2 cm, (pentru toate ~asurile). Linia rasoroiturii bratului se duce prm punctele 2 l 1?,
punctul i~f~rior de .?iv:iziune va li~iei ..P2G3, pr~n pu~e~u~ 2 l
atingind linia de adtncire a rascroiturii bratului, se cidica spre
punctul G4
Linia de subrat. Din punetul T2 pe linia TTI se ap lica, spre
dreapta 2 em (pentru toate ~asurile) i se noteaza punctu~ 1'.4'
Linia de subrat se duce prm punetele: G2, G3, T4, L2 l m
continuare ptna la intersect ia eu .linia
J?in punctu! T4,.t~e:
cind prin punetul L2 ,se aplica 0 distanta egala eu lu~gImea liniei
de subrat la spate din punetul T3 ptna la punctul H I se noteaza
punetul HI'
,
.
Linia taliei. Pe linia BC se ap lica din punctul TI in JOs2 cm.(pentru toate masurile). Punctele 2 i T4 se unesc.
Linia solduriIor. Din punetul LI pe linia BC se aplica in
jos 2 em '(pentru .~oate masur:il.e) .. P~llletele 2 i L2 se unes?
Linia de rotunjime a roehiei. LIma BC se prelungeste din
punetuLC in jos cu 2 cm (pentru toate masur ile). punctele 2 i
HI se unese.
'
,
Pensa de pe linia taliei (in fata). Din punctul 2 (linia talieij
se apl ica spre stinga 8,5 em (distanta GIG6 minus 1,5 em pentru
toate masurile):

qD.

10 -

1,5

Din punctul de intersect ie 'cu ac~asta linie se ap lica in sus 2 .em


(pentru toate masurile). Punetul 2 se uneste eu punctele 8,5 ,~l 3.
Pensa laterala de pe linia taliei. Din punetul G3 se duee in
jos 0 linie punctata, perpendiculara
pe linia GG1, ptna la linia
'9oldurilor. Din punetul de intersect.ie se ap lica in sus 2 cm
(pentru toate masur ile).
,
'
Din punetul G3 se ap lica pe linia punctata in jos 5, em (pentru
toate masur ile). Din punctul de, intersect ie eu linia taliei se
aplica spre dreapta i spre stinga cite 1 em (pentru toate masurile)
Punetele 1 ~i 1 se unesc cu punctele 5~i 2.
o b s e r vat i e. Daca jumatate din grosimea soldurilor ,
-conforrn masurii , impreuna cu adaosul de ,2 em (pentru toate
masurile) este mai mare decit eea prevazuta intipar,
diferenta
se imparte in trei parti egale; 1/3 se adauva la spate pe linia
'soldur-ilor , iar 2/3 in fata de asemenea pe linia ~oldurilor. Dac~?
de p ilda, jumatate rlin grosimea solduritor
conform masurii
nu este 52, ei 55 em, d iferenta este de 3 em. Prin urmare, la
spate se va adauga: 3 : 3 = 1 em, iar in fata (3 : 3) X 2. = 2 cm.
Oroitul ~i eusutul
La formarea t iparului 'de haza a] roehiei netaiate in talie
se tine seama de rezerve pentru cusaturi. Indicati ile pentru
rnzervele cusatur ilor ~i asezarea pe material pentru eroit stnt
rlute in eapitolul 'de transformare a tiparelor (modelare) (p. 306),
dooareee in general, se confectioneaza rareor i-rochi i dupa tiparul
prozentat mai sus, insa pe baza lui se lucreaza diferite modele.
Regulele eusutului sint date in capitolul "Tehniea eusutului".
1111

1 NIWA PE COT CU 0 SINGtJRA CUSATiJRA

In fig. 134 este prezentata d bluza cu mtneca pe cot cu 0


ill~llra cusatura.
Pent,ru tiparul aeestei mineci (rnasura 50) se iau urmatoare le
III sur i:
-

8,5 ern.

Punetele 8,5 ~'i G6 se unesc ~i pe aee~sta linie, din punctul


G6 se apl ica in jos 5 em (pentru toate masur ile). Din .punctul
8,5 pe linia taliei spre stinga, se ap lica 3 cm (pentru toate
masur ile). Punetele 5 i 3 se unese. Adineimea pensei din f~ta
se imparte in doua ~i din punetul de diviziune se duce in jos 0
linie punctata, paralela cu mijlocul Ietei , pina Ia linia soldur ilor ,

/,1'11

lungimea
lungimea
jurnatate
[umatate

minecii .... , . . . . . . . . . . . .. . . . . . . 60
rninecii ptna Ia eot
, . . . 33
din grosimea bustului ,.........
50
din grosimea mtinii Ia incheietura 10

irea tiparului

em
em
em
em

(fig. 135)

S( II seneaza un dreptunghi

ABCD.
213

212

,-

Lnngimea minecii. Laturile vertieale A D ~i Be ale dreptunghiului sint egale eu 62 em (lungimea mineeii conform masurik
plus 2 em pentru toate masur ile}:
60

+2

<:::I

62 em.

rochiile eu masura
20,7 em);

rjiscro itur ii bratului

50, adlncimea
(20,7 : 4)

este de

3' = 15,5 em.'

.pin pun?tul R. s:pre dreapta se duce 0 linie orizontala


mtersectia eu linia BC ~i se noteaza punctul RI.
I.

ptna la

.,

39.3

I
I

~--.'S- __ ---J8

-;
\

Fig: 134. Bluza cu mtneca - pe. cot - eu


singura cusatura,

La~imea mineeii. Laturile orizontale AB ~i CD ale dreptun'ghiului sint egale eu 39,3 em (la 1/3 din jumatatea grosimii
bustului, conform masur ii, se adauga 3 empentru toate masur ile,
iar suma obtinuta se tnmulteste eu 2):
, [(50: 3)

+ 3]

<:::I

39,3 em.

InaJ~imea raserotturlt mineeii. Din punctul A, pe linia 'AD


in jos, se ap lica 15,5 em ~i se noteaza punctul R (3/4 din adineimea raseroitlJ.rii bratului dupa tiparul de, baza al bluzei; la

_ _ _ _

O--.:...----11.
~lO'5

~'

:J,..1

H.

2
...-_-=?--:-oZ

W2

--lI

58-C

Fig. 135. 'I'ipar 'de mtne ca -, pe cot - cuo singura cusatura.


I

214

215 '

.
Linia cotului. Din punctul A pB linia'AD
se ap lica in jos
33 em (Iungimea mineeii ptna la cot conform masurii) ~i se noteazji punetul L. Din punctul L se duce spre dreapta 0 Iin ie
?rizontala ptna la.intersectia eu Iinia BC ~i se noteaza punetul L1
Liniile ajuiatoare. Linia AB' se imparte in patru parti egale,
iar punetul de diviziune din mijloc se noteaza ell litera' O. Din
punetele de diviz iune si din punetul 0 de pe linia AB se due.
in jos linii vertic ale ptna la intersectia eu linia CD. Punetele de
intersectie se noteaza eu H, HI ~i H2 (de la stinga spre dreapta).
.Linia rascrolturti minecii. Punetele R si 0 si punetele 0
~i Rl se unese pr inIinii punctate, iar punctele de intersee.tie ale
aeestora eu .li?iile ajutatoare se noteaza eu literele 01'~i O2,
Segmentele Iin iilor punctate R01, 010, 002 ~i 02RI se impart
in doua ~i din punetul de diviziune a fiecarui segment, perpen~ieular pe linia .punctata, .se apl ica: de la segmentul R01 in
JOs - 0,5 em, de la 010 in sus - 2 em, de la 002 in sus - 1 5
em ~i de la 02Rl in jos - 2 em (pentru toate masur ile). DIn
punetul 01 se ap lica pe linia ajutatoare in sus, ..1,5 em (pentru
toate masur ile). Linia raseroiturii mineeii se duee prin punetele:
R, 0,5, 1,5,2,0,1,5,
O2, 2 spre punetul RI.
o -este punetul eel mai inaIt al mineeii.
Liniile laterale ale minecii. Latimea pe linia de lungime a
mineeii este egala eu 22 em (grosimea miinii la inoheietura ,
conform masur ii, plus 2 em pentru toate masurile):
i

se aplica 1 em (.pentr:ll toate.:mastiri1~\):' Pr.inpunctale R 2 si 1 se


~uee spre pm:lCtul 10..,5 ? )inie lina, U~orareuita ..; (Di~ punctul
1), 8, pe~pe~dICular pe hUla. CD,. se aphca in sus2 em (pentru
~oate masunle). Punctele 2 ~l R1seunese printr-o Iinie punctata
tar pune~u~ de interseot ie aI, acesteia' eu linia LL senoteaz6"
c~ L2. Lml~pllneta~a
din. p~ne~uI .L2 pin~ la pun6tul 2 (Iinia
t ivului) se l~p~r~e. m trel. ~a~tl egale. Din punctul L2 ~i din.
rllnetel~ de dlv.IZ!Une ale ,lmlel'punetate,
perpendicular pe linia
punetata se aphea spr: ,s,tm~a. eIte.i- e~ (pentru toate masur ils) .
Punctele R1, 1, 1,1 ~l 2 (Iinia tivului ) se unese printr-o Iinie
ll~or arcuita.
.
.L~nia. de~lungime a.minecii (Iintativulul).
Din punetul H '.
r~ Iinia ajutatoare in sus, se ap lica 1 em (pentru toate masurile):
,Dm pun?t~I H2 de ~semeneAa p~.liilia ajptatoare se .aplica in sus
:2 em. Linia ~e lungims a mrnecu se duce din punetul 10,5, prin
punctele 1 ~l 2 spre 'punctul 2.'
. Linia cusaturii dinspre spate sesustine
la ealeatiar
cea
d mspre fapi, se intinde.,
' ."
,
.
J

.1n fi!5' 1.36 .este pr~z~mtata 0 jacheta ajustata. Pentru eonHl.l~mre.at iparului acestei jachete (masura 50) se iau urrnatoarelernasun:
.
-

jachetei
, ..............
spatelui
p ina la talie
Ie tei ptna la talie
umarului
'
- jumatate din grosimea gitului
- jumiiiate
din grosimea bustului
'
- jumatate
din grosimea soldurilor
- lungimea mineeii
- jurnatate din grosimea rn iin ii la tncheietura

(10 X 2)
2 = 22 em.
Diferenta intre latimea mtnecii pe linia RR1 ~i latimea
mtnecii in partea de jos este de 17,3 em:
,

39,3 -

22

17,3 em ..

Din punetul D, pe linia CD se ap lica, spre dreapta 10,5 em


(273 din' diferenta intre latimea minecii ~i grosimea m iin ii la
Incheietura, lmpreuna eu rezerva, minus .1 em) :
:
(17,3 : 3)

(2 -

1) -:- 10,5 em.

Din punctul ' C se ap lica pe linia CD spre stinga, 5,8 em


(1/3 din diferenta intre Iatimea mtnecii si grosimea miinii la
Incheietura impreuna eu rezerva}:
.
,
17,3 : 3 = 5,8 em.
Din punctul-vL, pe Iinia LLI se aplica spre dreapta 2' em
(pentru toate masurile).
Pimetele.2
(pe Iinia LL1) si 105 se
unesc printr-o linie punctata care se imparte apoi in doua si din
punctulde diyiziune spre stinga, perpendicular pe linia punctata,

f.

,JACHETA AJUSTATA

lungimea
lungimea
lungimea
lungimea

(Jollstruirea tiparului

65
. 39
. 54
. 14
. 19,5
. 50
. 52
. 60
10

em
em
em
em
em
em
em
em
em

(fig. 137)

Se desenoaza un dreptunghi
~gale eu 65 em, lungimea
1:110 or~zo.ntaI~e AB ~i CD egaIe
"tr'ltete~ (jumatate din grosimea
,) urn pentru toate masurile) :

~~He

ABCD, eu laturile vertieale AD'


jachetei conform masurii ~i latueu 55 em reprezentind ldtimea.
bustului, conform masurii , ' plus

50
5 = 55 em.
A,dinciD?-eal'ascl'oitu~ii bratului. Din punetul A pe Iinia AD
f ll,!h~~ in JOS20~7 em ~I se noteaza punetul G (1/2'din jumatatea
I'o~lrn.ll bustului,
conform masur ii, plus 4 em pentru toate
III IWI'de):
(50 : 3)
4 = ':0,7 em.

216
217

.
------_
.

"

...

--

Linia soldnrilor. Din punctul. T. pe. Iinia AD se apl ica in'


jos 18 em (pentru toate masurile) i se notsaza-punctul L. Din
punetul L se duee spre dreapta 0 linie orizontala plna l~ interseot ia eu linia BC ~i se noteaza punctul Ll
.
Latimea spatelui. ,Din punetul G pe Iinia GGl ,se aplica spre
dreapta 19,2 em i se noteaza punetul G2 (1/3 din jumatatea

~-\';")'fffz1~~B~:

-'r

-q

.2
..,
...

ia

tJ

...,

't~:'l',

t,

ss
<\J

.1

~:=.lJL==<I'-'

4-5
:;,

'I..l

~
~

:2

,:~

r,
2

Tj

. Fig, ,137. Tiparul


. Fig. 136. Jacheta

218

-\

de jacheta

ajustata .

ajustata.

. Din punctul
,se duce, spre dreapta 0 linie orizontala pin
la mt~r~eetla .c~ Im,la Be ~l se noteaza punctul G1
Lml,a taliei. Din punctuI A pe Iinia AD in jos se ap lica
3~ ern ~l se no~~aza ~JUnctul T (Iungimea spatelui pina la tali~
co~form ~asurll),
D III punctul T se duce spre dreapta 0 linit
or izontalaptna Ia intersect ia eu linia BC ~i se.noteaza punetuI TJ
v

,-

5S ,

I.

L,

IKlmll bustului,
sur ile) :

conform
(50 : 3)

masurii

+ 2,5

, plus 2,5 em pdntru

toate-

19,2 em.

Din punetul G2' se r idica 0 porpendiculara


linin AB i se noteaza punetul P.

ptnaIa

intersectia

2191

Lalimea rascrolturti bratului. Din punetul G2' pe linia GGI


se ap lica spre dreapta 12,5 em ~i se notsaza punetul Ga (1/4 din
jumatatea
grosimii bustului , conform masur ii):
50 :

12,5 em.

Completarea umarului. Din punetul GI se ap lica pe linia BC


in sus 25,5 em ~i se noteaza punctul S (1/2 din jumatatea grosimii bustului, conform masur ii, plus 0,5 em pentru toate masurile) :
(50 : 2)
0,5 = 25,5etn.

Din punetul Ga (pe linia GGI) se ap lica in sus de asemenea


25,5 -em ~i se noteaza punetul PI; punetul de intersectie eu linia
AB se ncteaza eu P2' Punetele PI ~i S se unesc,
Adincimea liniei raseroituri! bratului. Din purietele G2 ~i
Ga (de pe linia GGI) se prclungesc
liniile vertieale in jos eu 2 em
(pentru toate masur ile). Punetele 2 ~i 2 se unese.
Linia de subra]. Din punetul 2 de pe linia care porneste din
punetul G2 (adincimea rascro itur-ii: bratului) se apl ica spre dreapta
3,1 em ~i se noteaza punctul G4 (1/4 din latimea rasoroitur ii
hratului) :
12,5 : 4 = 3,1 em.
Din punetul G4 se cohoara 0 perpend iculara p ina la inter'sectia eu linia CD; punctul de intersectie eu linia TTI se noteaza
eu T2, iar punctul de intersectie eu linia LLI se noteaza eu L2'
Punctele ajutatoare
ale -llniilor umarului
i rascroituril
bratului. Liniile PG2 ~i P2Ga se impart in patru parti egale.
Dupa ee s-au desenat elementele ajutatoare se treee la conturarea t.iparului de spate, apoi a eelui de fata.
Spate Ie .
Rascroitura gitului. Din punetul A pe linia AB se aplica
spre dreapta 7 em (1/3 din jumatatea grosimii gitului, conform
.masur-ii , plus 0,5 em pentru toate masur ile):
(19,5 : 3)

+ 0!5

= 7 em.

Din punctul 7 se ap lica in sus 1,5


,de asemenea in sus 1 em (pentru toate
-si 1 se unese.
Inellnarea umarului. Din punctul
em {pentru toate masur ile).
Linia umarului. Linia umarului se
~raseroitura gitului), prin punetul 1,5
o

:220

em ~i din aeest punct


masurile). Punetele A
P se aplica

in jos 1,5

duee din punetul 1,5


(inelinarea umarului),

pe 0 lungime de 15 em (lungimea umarului,


conform masur ii,
plus 1 em pentru sust inerea la to ate masur.ile) :

14
1 = 15 em.
Punetul 1 (rascro itura gitului) se uneste eu linia umarului.
Linia rascrniturti bratului. Unghiul eu virful in punetul2
(adineimea rasoro itur ii bratului) se imparte in doua. Pe biseetoarea unghiului se aplica 3 em (pentru toate miisurile). Linia
de subrat se prelungeste din punetul G4 in sus eu 1 em (pentru
toate masur.ile). Linia rasoroiturii hratului se duee prin punetul
15, punetul de .diviz iune din mijloe al liniei PG2 ~i punetul 3
.~re
punetul 1.
Linia de subrap. Din punetul T2 (pe linia TTI) se ap lica
spre stinga 2 em (pentru toate masur ile). Linia de subrat se
duee prin punetele 1, G4, 2, L2 pina la linia CD.
Pensa de pe linia taliei. Distanta GG2 (pe linia GGI) se tmparte in doua ~i din punetul de diviziune se aplica spre sttnga
1 em (pentru toate masurile). Din punetul 1 se coboara 0 perpendiculara pina, la intersectia eu l inia rsoldur ilor. Din punetul de
intersectie se aplica in sus 2 em (pentru toate masur ile). Din
punetul 1 (pe linia GGI) se apl ica in jos 4-5' em (pentru toate
masur ile). Din punetul de intersectie eu Iinia taliei se aptica
spre dreapta ~i spre stinga cite 1,5 em (pentru toate masur il.').
Punctele 1.,5 ~i 1,5 se unese eu punetele 4-5 ~i 2.
II'u(,a
Rascl'oitura

gitului.

Din punetul
S se ap lica spre stinga
grosimii gitului, conform masur ii, plus
toate masur ile}:

7 ern (1/3 din jumatatea


Il,:> em pentru

(19,5 : 3)
0,5 = 7 em.
Din punetul S se ap lica in jos 8 em (1/3 din jumatatea gro1111 i i gftului , conform masur ii, plus 1,5 em pentru toate masur ile).

(Hi,5 : 3)
1,5 - 8 em.
PII netele
7 ~i '8 se unese printr-o linie punctata care se imJlIII'/'O apoi in doua. Din punetul
S, trecind prin punetul de divi11110 al liniei punctate,
se ap lica 7,5 em (suma distantelor pentru
1Il"III1I'on rascroiturii
gitului in fata, pe linia orizontala ~i vert I III/ , Ympartita la 2):

(7
8) : 2 = 7,5 em .
l'unctele 7, 7,5 ~i 8 se unese printr-o Iinie arcuita.
Ijllllg-imea umarului de la rascroitura gitului pina Ia pensa.
, punctul 7 pe linia SPI spre stinga se ap.lica 4 em (pentru

221

~oate masur ile). Din punctul 4 soap lica in jos 1 em pentru touu
masurile). Punctele 1 i 7 se unesc.
. .
,
.Din punctul G1 se ap lica spre stinga 10 em l se noteazt
-punctul G5 (rascroitura gitului in fata pe Iinia superioara p lus
,4 ern -;- lungim,ea umarului de la Tascroitura gitului pina III
-psnsa, minus 1 em pentru toate masucile};
'

+4-

1 = 10 em.

Punctele 1 i Gs se unesc.
.
Pensa de la umar. Din punctul Z (pe linia tnclinarii umarului)
,seaplica adincimea pensei de 8!5 ~m Qungimea t~li~~ ix: fa\",
.conform' masurii, minus 1/3 din jumatatea
groslmn gitului ,
,conform masurii , minus Iungimea taliei in spate,
conform
:masurii) :
54 - (19,5 : 3) - 39 = 8,5 em.
Se masoara apoi linia pensei de la punctul 1 plna Ia punctul
~s ,i -se dupe din punetul Gs prin punctul ~,5, 0 linie egal~ (\\1
Iinia pensel, de Ia punctul 1 pma Ia punctuI Gs Punctul obtinut
.se noteaza eu litera P3 (laturile pensei trebuie s'a fie egale).
Lungimea nmarului de la pensa p~na la rascroitura bratulut.
Se uneste punctul P3 cu punctul superior de diviziune a liniei
PGz (din spate) printr-o linie punctata. Din punctul P3 se aplic
.apo i pe linia punctata spre stinga 10 em (lungimea umarului
conform masurii minus 4 em - lungimea umarului de larascroi
.tura gitul ui ptna la pensa}:
14 - 4 = 10 em.
Punctul 10 i punctul inferior de diviziune a liniei P2G3 ~I
unesc printr-o linie punctata. Din punctul 10 se apl ica pe linin
punctata in jos 1,5 em (pentru toate masur ile). Punctele1,5
~i
P3 se unesc,
'
Linia rascroitUi'ii hratulul. Linia punctate din punctul J!,
.(capatul Iiniei umarului) ptna Ia punctul inferior de divizium
.al liniei P2G.3 se imparte in doua i din punctul de diviziuno,
perpendicular
pe linia punctata, se aphca spre dreapta 1 em
(pentru toate masurile). Din punctul 2 (linia adincimii rascro:
turii bratului), pe bisectoarea unghiului cu virful in punctul ~,
se apliea' 2,5 ern (pentru toate masur ile). Linia rascroiturii bru
1-1'1luise duce prin punetele 1,5, 1, punctul inferior de diviziune III
Iiniei P2G3, puncttrl 2,5 i. atingind linia adincimii rascroitueu
bratului, spre punctul 1.
, Linia de subrat. Din punctul T2 se aplica spre dreapta 2 1'111
(pentru toate masurile). Linia de sub rat se duce prin punctelo / I

G4 2, L2 yina Ia intersectia cu linia CD. Punctul de- intersectie


se noteaza cu H.'
"
Linia taliei. Din yun?tul ,!\ (pe linia TT1) se aplica in j;s.
2 cIIl: (pen~r? toate masuri le) ~l se noteaza punctul T3 Punctele
T3 ~l 2 (Iinia de subrat) se unesc,
' .
. Linia soldurtlor. Din p~nct~l LI (pe linia LLI) se aplica
in JOS 2 ern (pentru toate masurile). Punctele 2 si L se unesc
, ~'ixarea liniei de rot~njime a jachetei (tivului). 2Linia ver~
ticala BC se prelungeste din punctul C in jos cu 2 ern sise noteaza.
punctul HI' Punctele HI ~i H se unesc.
'
, ~ensa d~ ~e Iinia taliei (in fatal; Din punctul T3 (pe linia
taliei) se aphca sprestinga 8,5 cm(distanta
egala cu G G minus,
1,5 em pentru toate masurile) :
'
I 5
!

10 -

1,5 = 8,5 em.

Punctele 8,5 ~i G5 se unesc,


, ~Dj~ punctul G5 se aplica in jos 5-6 em (pentru toate'masurile}. Din punctul 8,5 se ap Iica pe linia taliei spr.e stinga 3 cm
(pen ru toate masurile).
'
.
. Incimea pens;i ~i~ fata i din' punctul 8,5 plna la punctul
3, s~ imparte !n doua ~l~din p~~ctul de d~viziune se duce in jos o
I!n~e punct~ta, paralela cu mijlocul fetei , ptna la intersectia cu
hm,a ~olduhlor. Din punctul de intersectie cu linia soldurflor se
phca in sus 2 em (pentru toate masur ile). Punctele 2 8 5 5~6
3 se unesc, ,
' "
~ensa 'de le l~nia, ,taliei (la~eral).. Din punctul 2' (Iinia de
itnCln:e a r,~scrolturn, br~tuIUl) se co~oara, 0 linie punctata
ralela,c':l mlJloc~l fetei. D~n~punctul de intersectie a Iiniei punct. ,to eu linia ~oldurIlor, se apl:ca in,sus,~ em (pentru toate masurile).
In" punctul 2 (adinClmea}aS~rolturI\
bratului), se aplica in jos
,1, em (pentru
toate masur ile). Din punctuI de intersectie a
I mer punctate.cu linia taliei se aplica spre dreapta si spre stinga
IL 1 em (pentru toate masur ile).
"
Punctele 1 ~i 1 se unesc cu punctele 3, 4 si 2. .
.
Ad~osul pentru rever. Din punctele 8 ~i HI epe Iinia BC ~i pe
lungirea acesteia) perpendicular
pe linia BC, se ap lica spre
I II P La cite 5 em {pentru
toate masurile}. Punctele 85
si H
urn ~c print~-~ Iin~e.punctata. Din punctul 7 pe.linia ;a.~croiturii
It. ilu i ~e aplI~a in JOs 2'cm (pentru toate masur ile}. Din punctul
u'phca in JOs 1 ,cm. ~unctele 2 ~i 7 se, unesc ~i prin punctul 1
I II( 0, 0 dreap~a ptna
intersectia cu linia punctata.
1 lInctu~ ~e intersectie se noteaza cu E., Din punctul E se
1 po linia punctata in. jos 7 cm ' (pentru toate masurile).

'I

Ja

223
222. '

Din punctele T3~i HI se ap lica spre dreapta cite 3 cm (pentru


toate masurile}. Linia se duce prin punctele E, 7, 3 ~i 3 spro
punctul HI'
Punctul de unde incepe montarea gulerului se marcheaza in
felul urmator : din punctul1 pe linia ce uneste punctul 2 (pe Iinia
rascroiturii gitului) cu punctul E, se apl ioa spre dreapta 4-~ cm
(pentru toate masur ile).
o b s e r vat i e. Daca jumatate din grosimea soldurilor
conform masur ii, plus adaosul de 2 em (pentru toate masuril )
este mai mare dectt valoarea ind icata pe tipar, diferenta se tmparto
in trei parti egalesi 1/3. din diferenta se adauga Ia spate pe linin
soldurilor, iar 2/3 din diferenta , in fa~a.

, ,~i~ punctu] 7 ,(partea' superioara ,a' liniei ras,croiturii:gitului)


se rr rea 0 perpe!1dlCularii ~i pe aeeasta se aplica in sus-S cm Din
punctul 9 s8',aphca perp~ndieular spre stinga 4 em iar din .
tul 4 se aphca in jos 3 cm.
'
'pU~lC-

ll'lodele de revere pentru jacheta


In fig. 138 se pot vedea doua tipare de revere pentru jacheta.
Dupa ce s-a format tiparul de baza al jachetei, se contureaz(
reverul ~i gulecul dupa modelul ales.
Jaeheta la doi nasturi (fig. 138, a). Dinpunctele
8, Ts ~i 11,
, se aplica spredreapta
cite ,9 cm (pentru toate masur ile), perpondicular pe linia verticala. Punctele 8, 9, 9 ,9 ~i HI se unesc printr-o
linie punctata. Din punctul 7 (inceputuI rascroiturii gttului 1n
partea de sus) pe linia rascro itur ii gitului in jos se ap lica .2 ern
(pentru toate masurile). Din punctuI 8 se ap lica spre dreaptu ,
pe linia punctata, 2 cm ~i din punctul obtinut se aplica in jOH
inca 2 cm (pentru toate masurile). Linia se duce prin punct 10
7, 2, 8, 2. Din punctele 9 de pe linia taliei ~i Iinia rotunjimii
jachetei se ap lica spre stinga cite 2 cm. Din punctul 2 (Iinia tali i)
se ap lica in sus 10 cm (pentru toate masurils.) Din punctul !}
(superior) se ap lica spre stinga 1 cm ~i din punctul 1 se ap 1il'lI
in sus inca 1 em (pentru toate .masurile).
Linia reverului se prelungeste din punctul 2 spre punctul I,
atinge Jinia punctata ~i apoi in continuare trece prin punctolo
10, 2 ~i 2 spre punctul HI'
Linia deindoituri'i a reverului se marcheaza in felul urmator:
din punctul 7 (linia rascroitur ii gitului) se ap lica spre dreapln
3 cm. Punctele 3 ~i 10 se unesc printr-o linie punctata.
Jaeheta la un nasture i cu guler (fig. 138, b). Din pun 'LillI'
8 $i HI se ap lica spre dreapta cite 5 cm (perpendicular pe linlll
vert'icala). Punctele 8, 5,.5, ~i HI se unesc printr-o Iinie punctaj
Din punctuI 7 se ap lica pe linia rascroiturii gltului in jos 2 (III'
Din punctu] 8 se aplica spre dreapta pe linia punctatt2
ern ~,
se ia din aeest punct in jos 2 cm. PunctuI 2 obtinut '~e Un(l~\111
cu punctul '2 (rascro itura gitului).

\\~
,\~

1'-'

':::'

I
I

10'

\
I

I
I
I
I
I
I

7j '3

.:
I
I

I
I

II
I
I

,.
I

-""""""===;;;i.._..t2~
H'_9

, :t;ig. 1~8. Tipare de revere pentru jachetii:


a - Ja~heta
,

la doi n:tsturi;
I

b -

jachetii

l<f un nasturc.
I

'

' . D.Uil'ii"c'e s-a terminat,. deseparea' elementel'or aj"utatoare 'se


~ece la conturaraa, gulerului, Punctele 3 si 2 se unesc. Din punctul
se duos .prm punctul 9 0 'linie lungii' de 6~ 7 em,

224
15 -

Croitul

~i cusutul

in cas;;

225

Punctele 6, 7 ~i 5 (superior) se unesc apoi intr-o Iinie punctatn .


care se imparte in trei parF egale. Din punetul inferior de diviziune, perpendicular pe linia punctata, se apl ica spre stinga1 crn.
Linia gulerului se prelungeste din punetul 6-7 spre punctu ~
1 treeind prin punctul 5 ptna la punetul 2. Din punctul 5 (superior) se ap lica in jos 3 em. Din punctele T3 ~i HI, perpendicular
pe linia vert icala, se ap lica spre dreapta cite 3 cm. Linia feverului se prelungeste din punetul 2 prin punctele 3, 3 ~i 3 spre
punctul HI'
,,,'
Gulerul se contureaza impreuna eu jacheta croindu-se insa
separat. In afara de gulerul deseris, exista ~i alte modele -de
gulere pentru jacheta. Se dau mai jos tiparele a doua. model
mai rasplndite de guler.
GuIer cu colt ascutit

(fig. 139)

Se deseneaza un dreptunghi ABCD, eu laturile orizontale AB


si CD egale eu 25,5 cm reprezentind lungimea gulerului (jumatat
. din grosimea gitu~ui, cvonform mas':lr~i,. plus 4-5 cm - distant,a
de la mijlocul Ietei pina la punctul initial de montare a gulerului t
plus 2 em pentru colt):
19,5

+4+2=

25,5 cm.

~i laturile verticale AD si BC egale cu 9 cm, reprezentind latim a


eulerului (pentru toate masurile),
o
Linia de montare. Din punctul A pe linia AB se ap lica spr
dreapta 7 em (1/3 din jumatatea grosimii gitului, conform masurii t
plus 0,5 em pentru toat
A 7
2masurile):
',-,~
Lirua
B
(19,5: 3)
0,5 = 8 cm.

Din punctul B, pe Ii
nia AB se ap 1ica spre stingn
2 cm. Din punctul 2 se (:(1
1
boara 0 perpendiculari'i ~I
se ap lica pe aceasta 4 ('III,
~I---ZS5,. ~.-----1'1
Punctele 7 ~i 4 se un HI'
Fig. 139. Tipar de guler cu colt ascutit , printr-o linie punctata CHI'I'
se imparte in doua ~i d i I
punctul 1 de diviz iune in sus, perpendicular pe linia punctum
se apl ica 1 cm.
Linia de montare se duee prin punctele A, 7, 1 spre punctu I ,f
Linia coltului. Punctele 4 si C se unesc.
Linia de fos a gulerulul. Di~ punctul D pe linia AD se apl il'll
in sus 2 cm. Punctele 2 ~i C se unesc printr-o linie punctata CIII'I
<1)'

2.s -- -- -.'. - j~-------~--=..c=,= .


~C
I

226

se Imparts in trei par~i egale. Din punctul de diviziune din dreapta,


perpendicular
pe linia punctata, se ap Iica 1 em,
Linia de jos a gulerului
duce prin punctele 2 ~i 1 spre
1mnctul C.
Guler cu colt drept (fig. 140)
Se deseneaza un dreptunghi ABCD, cu laturile orizontale AB
~i CD egale cu 21,5 cm (jumatate din grosimea gitului, conform
masurii , plus 2 em pentru
toate masur ile}, reprezent lnd lungimea gulerului.
19,5

+2

= 21,5

cm ,

s i laturile verticale AD ~i
IIC egale eu 9 em, reprezenI
t.lnd ldtirnea gulerului (pen----ll.5 ----~

t.ru toate masurile).


Linia de montare. Dm
Fig. 140~Tipar de guler cu colt drept.
punctul A se ap lica pe Ii- .
Ilia
B spre dreapta 7 cm (1/3 din jumatatoa
grosimii gitului ,
~form
masur ii, plus 0,5 cm pentru toate masur-ilo}:
(19,5 : 3)

+ 0,5

7 em.

Din punctul B pe linia BC se ap lica in jos 4 cm. Punctele


'1 ~i 4 se unesc printr-o linie punctata , care se imparte in doua
I din punctul de diviziune in sus, perpendicular
pe linia punctata
I up lica
1 cm. Linia de montara se duee prin punctele A, 7 ~i
, M"'0
punetul 4.
,
Linia eoltului. Din punctul C, se aplioa 2 cm pe linia CD
(11'1' sttnga.
Punctele 2 ~i 4 se unese.
l.inia de jos a gulerului. Din punctul D, pe linia AD, se
2 em in sus, Punctele 2 ~i 2 se unesc printr-o linie punctata,
I II'" 1i0 imparte.
in trei parti egale ~i din punctul de d iv i111110 din dreapta,
perpendicular pe linia punctata, se apl ica in

",ii'

\I

Lcm.

Lin ia de jos a gulerului


I'll nctul 2.
1fH'1t ('U
'(I

dona eusaturi

se duce prin punctele

2 ~i 1 pina

(fig. 141)

deseneaza un dreptunghi

ABCD,

cu laturile

vertieale

AD

I t' "gonIc cu 60 cm , adica cu lungimea mineeii conform masuri i


I (1lI'ii orizontale AB ~i CD, egale cu 18,7 cm , reprezentind
227

liUimea minecii (1/3 din jumatatea ~gro~iinii bustului , conform


,m&surii, plus 2 em pentru toate masunle):
50 : 3

+ 2 = 18,7

rn~ltimea raseroiturii mineeii. Din


in J' os s~ ap lica 17,5 em, ~i se noteaza
,
.
I
18.7
. ~
1
0'
A
"~B

-1--'
.

~.

'.f.'Ot/
.'+

/',

.'~' 15
"0

punetuI A, pe Ii,nia D
p~netuI ~P(3(4 d.l?ba t1nClmea rascrorturii
ra,uIui de Ia jacheta, plus
2 em pentru toate masurile):
[(20,7 : 4)

'I-

em.

3J

./

+2=17,5em.

Linia rascroiturii
Iajacheta):

.~

9
/1

"

I '
I I

I
2~~~~~~~~~~14

Linia

cotutut

'I
I

!\. .

Parte a de deasupra
a minecii
Cusatura din faja. Din
punetele P ~i D (pe Ii
3
.
nia AD) se aplica SP"II
Fig. 141. Tipar de mtneca eu doua cusaturi.
stinga cite 4 em (p(l~1
tru toate masurile), ])111
unetuI L se ap lica spre stinga 2 em (pentru to~te .masuril. ~
Lnia cusaturii din fa~a se duee prin punetele 4 ~l 2 spre pun:
tuI 4 de jos.

k!.::;~zt;===;~f-~c

Din punetuI P se 'apIi~a (pe linia


ras'eroiturii bratului de
.
"
.
'.

20,7 : 4 =

5,i

em.

Linia AB se imparte in doua, ~i punotul de diviziune se


noteaza eu punetuI 0 care este punetul, eel mai inalt al mineeii.
Punetele 5,2 ~i 0 se unese printr-o linie punotata, eare se
~mparte apoi in doua, iar punetul de diviziune se unesto eu punetuI
A de asemenea printr-o linie punetata. Aeeasta linie se lrnparte in
trei par~i egale. PunetuI inferior de diviziune se noteaza cu 0 ,
1
Din punetul PI (pe linia BC) se aplioa in sus 5,2 em (1/4 din
adtncimea rasel,'oiturii bratului la jacheta}:

5,2 y

Din punetuI P se
duee spre dreapta 0. Iin i
orizontala ptna Ia m~erseetia eu linia BC ~l se
noteaza punetuI
Linia cotului. D1Stanta P D (pe linia AD)
se imparte in doua ~i din
punetuI de diviziune so
ap lica in sus 2 em (pentru toate masurile) notindu-se punetuI L. Din
punctul L s~ ~uee. spndreapta 0 Iin ie orizon
tala .pina Ia intersectin
eu linia BC ~i se no
teaza punetul Ll.

minecii.

AD) in sus 5,2 em (1/4 din adtncimea

20,7 : 4

5,2 em .

Prin punctul 5,2 se duee 0 Iinie punctata orizontala pe care


~o ap.lica spre dreapta 4 em. Distanta de Ia punetuI B ptna Ia
punctul 5,2 se imparte in doua, ~i punetul de diviziune .se noteaza
\'11
O2, Punetele 0 ~i O2 se unese printr-o linie punctata care se,
rnparte in doua ~i de la punetuI.de diviziune in sus, perpendicular
linia punctata, se ap lica 1,5 em.
,
~i;inia
rascroitur ii mineeii se duee prin punetele 4,5,2; ,0 ,.
1
J, 1,5, O2 ptna Ia punetul 4.
Linia eusatur]] de la cot. Linia LLI seprelunge~te
spre
Il'papta eu 4 ern ~i punetul notat cu 4 se unests eu punetul supeior 4 de pe linin punetata. Din punetul 4 (superior) se ap licatn
1\ !) em. Din punetul D se aplica pe linia CD spre dreapta 15 em
(JurnAtate din grosimea miinii la ineheietura, conform masurii, '
hiM 5 em p.entru toate
maeurfle):
I

I(

10

+ 5 = 15

em.

Punetele 15 ~i 9 se unese printr-o linie punetata care -se


npnrto apoi in doua ~i din punetul de diviziune, perpendicular
linin punctata, se aplica spre dreapta 1 em (pentru toate
urile). Linia cusaturii de Ia cot se duee din punetul 4 (capatul
f i r&seroiturii
mtnecii), 9, 1 spre punetul 15, prelungind
C I linin
in jos eu 3 em (pentru toate masurile).
IIIIlia de lungime a minecii (tivului). Linia de lungime a
If oii so duee prin punetele 4 -~i D pina, la punetul 3.
'
lilli/it de indoitul'a (curbura) a pal'fii de deasupra a minecii.
11In(1tuI L (pe linin LLl) se ap Iioa spre dreapta 2 em (pentru
I sur ils). Linia de curbura
a minecii se duee prin punetele
I ~i in continuara plna Ia intersee~iil- cu liniade
ras_IILI.1m It rntnecii ..

22B

229

Partes

JACHETA DREAPTA SAU STRIMTA PE LINIA ~OLDURILOR

de dedesubt a minecii

Linia cusaturi! din fata. Din punctele P, 2 si D (pe Iinia


de curhura a partii din fa~a a minecii) se ap lica spre dreapta
cite 3 cm. Punctele 3, 3 ~i 3 se unesc.
Linia cusaturii de la cot. Din punctul 3 (superior) se ap lica
pe linia PP1 spre dreapta 10,5 em (1/4 din jumatatea grosimii.
bustuIui, conform masurii , minus 2 em pentru to ate masur ile};
(50 : 4) - 2

2,5 = 10 cm.

Din punetul 3 situat la capatul cusaturii de la cot a par[.i


de deasupra a minecii de pe linia de Iungime se apl ica spre stinga
2 cm. Linia cusatur ii de Ia cot' se duce prin punctele 2, 10, 10,5
~i in continuare pina la intersectia cu Iinia punctata eare pornesto
din punctul 5,2. Punctul de intersectie se noteaza cu 03,
Bascroitura pal'tii de dedesubt a minecii. Distanta de 10.
punctul 3 de pe linia PP1, ptna la punctuI10,5
se imparte in
trei par~i egale. Punctul de diviziune din stinga se noteaza en
04, Linia rascroituri i part.ii de dedesubt a minecii se duce prin
punctele 3 ~i 04 pina la punctul 03' Din punctul 03 se ap lica spr
stinga 2 em (pentru toate masur ile). Punctul 2 se uneste cu Iinia
rascroiturii par~ii de dedesubt a minecii (rezerva pentru cazn f
str lmtari i eventuale a minecii).
o b s e rv a ~ i e. Partea de deasupra a minecii se sustim
Ia calcat pe linia cusaturii de la cot si se intinde pe linia cusatur i r
din fata.
In' fig. 141 sint prezentate cele doua jumatati ale mlneci i
(partea mare ~ipartea mica). La deeuparea mulajului se va pune
dedesubt 0 a doua coala de hirtie, astfel ca pe prima coala HII
se decupeze partea de deasupra, iar pe a doua, partea de dedesuhl
a minecii (de prefer at ca partea de deasupra sa fie decupata dill
-foaia a, doua pusa dedesubt in acest scop).
.
Croitul ~i cusutul
Tiparul se a~aza pe tesatura in asa fel ca firul de lunginu
sa treaca pe Iungimea pieselor principale ale jachetei. La croll
se lasa rezerve pen+ru cusaturi, deoarece la formarea t.iparuhu
nu s-a tinut seama de aceasta.
230

10,5 cm.

Din punctul 3 (linia cotului) se aplica spre dreapta 10 cm


(1/4 din jumatatea grosimii bustului , conform masurii , minu
2,5 cm pentru to ate masurile):
(50 : 4) -

. Jacheta prezentata in fig. 142 se poate Iuera dreapta sau


mal strimta in partea de jos, pe linia soldurilor eu umerii lasati.
Pentru tiparul de jacheta (masura' 50) 'se iau ur~atoarele masu~i:
lungimea
lungimea
lungimea
[umatats
jurnatate
jumatats

Construirea

spatelui ptna
fetei ptna la
umarului
din grosimea
din grosimea
din grosimea

tiparului

la talie
talie

,. .. ..
,. .. ..

,
gitului .-r
bustului

,.....

solduriloi-

.. ,.....

, "

39
54
14
195
50'
52

em
em
em
em
em
em

(fig. 143)

Se deseneaza un dreptunghi
BC, egale eu 57 em,~.,
roprezent.tnd lungimea
[achetei (l ungimea spaf,,.lui ptna la talie eonI'OI'rU
masur-ii , plus
1K em pentru toate maHIIl'iIe):

ABCD,

eu Iaturile vertieale

AD

1;\1

---L9

+ 81 = 57 em.

i Iaturile orizontale
t /I i CD egale eu
17 ern, oonstituind Iat II 11('U jachetei (juma1111 din grosimea busI ului , conform masurii ,
!,11If! 7 em pentru toate
111 'mile):
(I

r,o 1- 7

57 em:

Aclincimea
rasrulturi! bratului. Din
1I11!'!,1I1 A 'se ap lica
lin ia AD in jos
",7 I'm ~j se notsaza
III II !'I,ll I G (1/3 din ju1,,1/011 grosimii bus11111, oonform masurii

II

II ern pentru toate


lII'i 10) :

'I) I 4 = 20,7 em.

Fig. 142. Jaeheta dreapta sau strlmta


soldurilor .

pe linia

23J