'mul:

'ala :

8.1.1. Rochia

ralei:
4 cr.
tpeaz"

Rochiile constituie sofiinreniu,

.cl

rnai impor-

:nt ca pondere vestiurentat'A.

Pc-ntru dinlineala qi

)ust i:.
ste re-

nal

a.

a unu.

:aliza-

iui dii
]0-3

. et5 ziua este adoptatd linia crrnforta'nila. uzand de ..iuri. cute. evazeuri (fig. 8.31i. De cele mai multe oli. rochiil.- atr ialia lllarcatd ::in cordoane incrustate sau detasabile. oen corse:li. alteori au culisaj in talie. Mdneca chimono sau rochia stil ..htrou" sunt ,;tuale pentru vestimenta{ia foarte eleganta. ln functie de vArsta $i destinalie. rochia poate t-r - rnfec$onata din cele rnai dir erse tipr.u'i de lesdturi ,ru tricoturi. Indiferent de model sau feshturd. pentt'u reali:,rrea rochiei. trebuie rnai intAi construit tiparul de

rzd.

Construirea tiparului de bazi. Construirea

:parului de rochie - spate Ei fala - se realizeazd pe .;eeaqi coald de hdrtie. deoarece intre aceste piese
Lll
:

.:ebuie sd existe o pert'ecta concordantd.

Pentru construirea tiparului de rochie se fblo:azd cu

:esc unndtoarele

misun:

- inallirnea corpulr"ri - lungirnea taliei - lungirnea produsului

indltimea bustului

3 lnon-

drepte.

modiguler ur.
cm.

nit
.5

Fig. 8.32; Rochia (model). - latd de rndsulile luate -l cm. ie corp - este de 3.epaftizarea dimensiunilor. mdsurile anatomice ,plus adaosul de leieritate. pe ;ele trei pdrli principale in latimea tiparului sunt asemanitoare cu cele de la -.luza. De asellenea. calcularea rndsurilor se t-ace in baza fonnulelor prezentate .e bluza (tabelul 2).

- lungimea taliei in fata - lSLtinrea spatelui - lh!inrea bustului - circum ferinta bustului - circumferinta taliei - circumferinla goldului
Adaosul de lejeritate

Ic : 168 crn: Lt : .10 cm: Lpr :104 cm: Ib : 27 cm'. LtJ : -l'1.5 cr.': /s 17 cm: lb 19 cm: CB : 92 crn: CT : 76 cn'r'. CS : 102 crn.

tei din
ioard:

:ct bu-

Construirea tiparului incepe prin trasarea unui unghi drept in coltul din jreapta al colii de hArtie: r'dr'fuI acestui unghi se va nota cu 1 (fig. 8.33). Punc:ul 1 reprezintd punctul de pornire pentru construirea tiparului. l. Addncimea rdscroielii nttnecii se stabileEte din raloarea circurnferinlei :ustului. plus un coeficient de 10.-i cm care asigur'5 Fntru un tipar clasic o

:iscroiala corespunzdtoare.
crn. in pentru

I_2:q+ - r0

10.5 =T* '"'- l0

lo.5= i9.7crn.

in cazul c6nd se proiecteazd o rochie fbra mAneci. rdsct'oiala mAnecii r.'a fi nai micd fata de un model cu mAnecA.
153

29

28

--^\
3l

\ (

l9o

l8

\J5

dr

dr

l3

lt
26

[;

I--

36

.J

F34

j
\

I ''/
s0

I
tl 6

,/\

L,

r /\.

53 qq 58
qr.

I\/
\. ,,/
L

I I

I I I
I

I I I
I

I I

57

63

5l

5-

Fig. 8.33. Construirea tiparului de rochie.

--{r

..-t!

2. Lungimea taliei in spate

stabilette dupi mdsura

40 cm; 4o cm.

luatd:

I-3 : Lt:
Lr

: lfoaz =

#^r=

La stabilirea poziliei liniei taliei. fala de mdsura luatd in cazul produc$ei

Jucfla de seiie. se mai pot folosi adaosuri speciale in funcgie de indicaliile nodeluluidat. 3. Po:ipia liniei soldulai se stabileqte astfel: I-1 = Ars + Lt : 19.7 + 40 : 60 cm.
4. Lungirnea produsului se stabileqte mdsurind din punctul

Jupd comandd Ei mdsuri individuald sau fatd de misura calculati pentru pro-

l;

l-5 : Lpr: l0'l cm.

Din punctelg 2, 3,,/ gi 5 se traseazd. cu ajutorul echerului. dreple perpendiculare. care \,or reprezenta linia bustului. a taliei. a goldului gi respectiv a tivului. 5. Cambrarea utsdturii din ntijlocul taliei:

2 cm. Cu valoarea cambratd pe linia taliei se deviazd linia de mijloc a spatelui pind la tir'. Prin aceasta deviere a liniei de mijloc a spatelui se asiguri o alungire a spatelui de la talie in sus. ceea be contribuie la imbrdcarea corebtd a produsu3-6 =

lui pe corp:

= 2 cm. Punctele I. 6, 7 gi B se unesc cu linii drepte. Interseclia dreptei cu orizontala din punctul 2 se noteazd cu punptul 9. 6. Ldyimea spatelui se stabileqte dupd mdsura luatd pe col? sau calculatd. la care.se adaugd l/.1din adaosul delejeritate (ad1:

L7 :2 cm:5-g

/r=#+5.5=?*t,5=

lTcm:

9-10 = Is + 94 = l? +X = 1g cm. 44
Repaftizarea proporlionald a adaosului de lejeritate in func1ie de dimensiunile pd4ilor principale ale tiparului (spate" rdscroiala mdnecii gi fala) este o condilie esenliald in construirea tiparului. 7. Ldgimea rdscroielii manecii la spate se determind din calculul ldlimii totale a rdscroielii mdnecii. la care se adaugd ll4 din adaosul.de lejeritate - in cazul de fa!6 I cm:

I_ll=lr!l22- lo-+l =-5.-5cm.

Se calculeazd numai jumdtatea din lilimea determinati pentru rdscroiala mdnecii,"deoarece tiparul felei se construiegte la o distan!6 oarecare de tiparul
155

spatelui. Prin aceastd solutie tdieturile cusbturilor laterale nu se suprapun la nivelul tivului. De asemenea. cu aceea$i opera{ie se stabileqte gi pozilia cusdturii
laterale.

I
lozit
-onn

JOmI

Lalimea rdscroielii spatelui se aplica mdsurAnd-o din punctul 10 gi se noteazd cu I I. Din punctul 1.1 se coboard o perpendiculard pAnd la linia tivului. atAt la spate cat gi la fata. Pentru aplicarea mdsurilor de ldlime la tiparul t-efei se mdsoard din punctul 11 o distanta de 10-12 cm spre stdnga Ei punctul oblinut se noteazdtot cu 11 intrucdt la asarnblarea produsului cele doud puncte se suprapun. B. Ldyintea rdscroielii mdnecii la tiparul felei se determind din calculul lalimii totale a rdscroielii mAnecii:
I

.ectii

(
:.ITNi
;

azul

I-12

v.to-t I

: It*

&#

:lind

= 5.5 cm.

,il ll
:e

LSlirnea rdscroielii minecii fefei se aplicd mdsurdnd din punctul I I pdnl la punctul 12. Dinpi-rnctul /2 se duce o perpendiculard in sus 9i in jos, pAna la linia

taliei.
9. Ldgimea bushtluise stabile;te dupa tndsura luatd pe colp sau caiculatS. care se adaugd 112 din adaosul delejeritate (ad1:
1a

tint

lpd

-l+ =\otoq = l9 crn: r^. t:_13: ,u * = re+

tb =

gLohl

i_trea

l=2t

D 13 de P

Ldlimea bustului se aplicd mdsurAnd din punctul 12 spre /-1. Din punctul se duce o verticald. in sus Ei in jos. pAnd la linia tivului. care constituie linia

mijloc a fetei. 10. Po:ilia pensei de bust se stabileqte de la punctul 13 pe orizontala bustului astfel:
t

'iscrr
L

3-t1=

ff .0.: = ffi +0.5 = e-7 cm.

de

-_:
.:

P,

Din punctul 1J se duce o perpendiculara in sus qi in jos p6nd la linia tirului. Dupa aplicarea mSsurilor de ldlime pe linia bustului se trece la conturarea
spatelui. I l. Layintea

l.iga

rdscroielii gdnlui la spate se stabilegte de la punctul

.--:in t-.-cul

pornire

1.'

I-t5 : * + Lo = 19+ 1.6 =6,2 cm. lu l0

::
--

r'a

-:ecl
Ld

Lr
:

Pe orizontala din punctul 1 se rndsoard 6.2 cm 9i se noteazd punctul 15. . 12. iniilyimea rdscroielii gftttiui la spate corespunde cu 1/zl din ldlimea sa. ar-And astfel o perfectd concordan{d intre inlllimea gi lalirnea rdscroielii gatului.

arl.
;lc

Din punctul 1j se ridica o verticald pe care se mdsoard'indl{irnea rascroielii

gdtului:
r

.:.zul

:i;it
":TCI

Lr

5^t

6: Uilt+

0..i =

?.

o. 5 = 2 cm.

156

-rrff

* -'j

:T

Adaosul de lejeritate de [r.5 .cr este o cotd fixa pentru toate mdsurile care -ompleteazd corespunzAtor inihin:ea riscroielii gdtului gi totodatd stabileqte :ozitia bund a cusdturii umdrului. Punctele I Si 16 se unesc cu o linie arcuitd .:rmAnd linia rdscroielii gdtului Ia sp:te. 13. Po:ilia liniei unfirulrr se siabile;te prin punctul 17, care se afld la inter.ectia vefticalei ce trece prin punctui .'{l cu orizontala din punctul -1.

/--,i.r:lcm.
Cota de 2 cm nu este fixd. ea poate i-r mdritb sau micqoratd in ftlnc(ie de col-rrmalia corpului. dacd produsul ra area sau nu pernila de vatd la umdr etc. In :ezul de fald cota de 2 cm corespunde unei confotmafii normale. produsului .iind proiectat fbrb pemila de vatd. Punctele 16 Si lB se unesc cu o dreaptd prelungiti. pe care se noteazd punc'i I9: 1S-19: l.5cm. Linia umdrului se completeazd cu i sau 1.5 cm. cotd necesard pentru a fi ::tinutd in timpul montirii umdrului. Astfel se asigurd ca [esAtura sd se muleze :upd forma umdrului pentru o proeminen!5 nonnala a omopla{ilor. 11. Linia de conht a rdscroielii mdnecii la spate se traseazd dupd detenni.rrea pozitiei punctelor 20 Si J I astfel: I' l o-20 v' to - 18 17 ,7 -1. -l ctn.
,

-l+ -

Din punctul 20 se duce o orizontalb scurtd pe care se noteazd punctul 21. 20-21 : I cm. Punctele 19. 2l qi 11 se unesc printr-o linie arcuitd. constituind linia -iscroielii rndnecii la spate. La tiparul fetei se stabilesc pentru riscroiala rndnecii punctele: r2-22 : V.10*20: 4,4 cmr I2-23: V.t0-l9o/o1,5: 17.7o 1.5: 16.2 cm. Pe verlicala din punctul 12 se mdsoard distanla de 17,7 cm stabilind punctul jj. Cu vArful compasului in punctul 12 gi cu deschiderea I2*23 (17.7 cm) se ,:aseazd un arc de cerc spre riscroiala m6necii pe cal'e se l'a detetmina inallimea -:narului la fa1d. 15. Lungintea taliei infald se stabilegte inbaza mdsurii luate pe corp sau ,rlculate. Prin determinarea mdsurii lungimii taliei in fa16 se stabileqte gi pozilia :e vdrf a rascroielii gAtului. ceea ce are o influenli directd asupra poziliei -.rrecte a produsului. La o conformafie normald. diferenla dintre Ar1 Ei Ars este de 4.-i cm. In cacAnd pozilia corpului este ldsatd pe spate (spate drept) qi cu bustul proemi-ul -.nt. diferenga va fi de 5-6 cm. In cazul cAnd pozigia corpului este adusd de irate (ghebos). cu bustul prea pu{in proeminent. diferenla va fi de 0-2 cm. in :rzul unei conformalii normale a corpului. lungimea laliei in fald va fi mai mare -:cAt lungimea taliei in spate cu 4.-5 cm. Lungimea taliei in fafd se mdsoard din punctul 21, ce rezultd din interseclia -erpendicularei ce trece prin punctul /J cu linia taliei. 21-25 = Lt + -1.-i :40 + 4.5 :44.5 cm.
157

Din punctul 25 se duce o perpendiculard spre linia de centru a fe1ei. cu care

se intersecteazd.

16. Lungimea pensei de bttst se determin[ prin mdsura luatd pe corp

calculatd:

sau

,, C8.92 lb=>7+3=A+3=26cm: +4
25-26

Ib = 26 cm.

Aceastd dimensiune se aplicd de la pozilia de r'6rf a riscroielii gatului in fala. 17. Po:ilia umdrului lafayd se stabileqte prin punctul2T;

:3-27 = ,h =46 = 4.6 l0 l0

cm.
gi

Dimensiunea de 4.6 cm se aplicl de pe arcul de cerc trasat din punctul 23 pe care se va afla vArful umdrului la ta1a. lungimea umdrului de la spate:

Din punctul 27 se aplicit lungimea umdrului la fafd care se determind din

27-28: V.l6-19ohl

cm.

Distanga 16-19 se misoard pe tiparul spatelui. Valoarea distanfei 27-28 se aplicd din punctul 27 pdnd ce intersecteazd arcul de cerc trasat din punctu"l J5. 18. Po:ilia rdscroielii gdtului lafayd se stabile;te prin punctul l9 ce-rezulti din intersectia liniei de mijloc a fe{ei gi orizontala din purrctul 25. L6limea rdscroielii gAtului la fald rezultl in baza rascroielii getului de la
spate:

29_30: v.t_I5 + 0.5:

6,7 cm.

Distanla /-15 se mdsoard pe tiparul spatelui. Addncimea rdscroielii gdtulu. in fald se stabilegte pe linia de centru a felei:

29-31

I-15 + I = 6.2+ I :

7.2 crn.

Punctele 30 gi 3 I se unesc cu o linie arcuitd care reprezintd rdscroiala gAtului in fa15. Pentru determinarea deschiderii pensei de bust se procedeazd in felul urmdtor: se mbsoard distanla 30-25 Ei se aplicd din punctul 28, pe direcfia linie umlrului- astfel:

s
-i;

28-32

: :

V.30-25.

Punctul -12 se une$te cu vdrful pensei (punctul 26). Egalarea tdieturilor pensei de bust se stabilegte astfel:

26-33

V,26-32.

Distanfa 26-32 se mdsoard pe tipar. 19. Linia rdscroielii mdnecii Iafald se obline prin unirea punctelor 22, Jqi 11 cu o linie arcuiti. 20. Cambrarea tn talie. Gradul de cambrare a produsului in talie difera de lun model la alrul. Diferenla dintre circumferinfa bustului * = OUcm qi circun.-

ferinfa taliei
158

f=38

fiind de 8 cm, aceasta ar trebui s6 fie valoarea care \:

care

rambreazd in talie. Acesta este cazul cAnd trebuie ca lejeritatea produsului sa fie .miforma. atet peste bust cAt ;i in ralie. In caZul cAnd produsul trebuie sa t-ie mai ajustat (cambrat) in talie decAt :este bust, urmeazd sd fie diminuara cola de iejeritate cu 1.2 sau cel mult 3 cm. \stfel. diferenla de 8 cm va fi majorara cu 2 cm. urmdnd a se cambra Ia cusituri.

.ntalie.

ll

cm.

fata

Cu ocazia prelucrdrii tiparului construit dupd un model dat (ales). va trebui gasitd solulia cea mai convenabild. ;i anume ca in tdieturile modelului s6 fie in;enios rczolv atd problema cambrdrii. 21. Cambrarea la tiparul felei se reaiizeazd prin aplicarea misurii de 1/4 din :ircumferinfa taliei. din punctul 34 spre linia de cenrru a fefei. pdnr in punctul 36. Distanla rdmasd intre punctele 35 gi 36 urmeazda fi cambrata in pensa de subust:
31-36 =

?3 t'.

e!y; =15vil = 18 cm. 4-t

: 21-38:
1.,5

i dir.

Distanga 35-36 rdmasd pentru cambrat se reparlizeaz6 dupd cum urmeazd:

24-37
18 s. 5.

cm.

Punctele 26, 37 qi 26, 38 se unesc prin drepte. conturand pensa de sub bust. 22. Cambrarea la tiparul spatelui. Se stabilegte pozilia pensei la tiparul lpatelui:

zult:
Je
1:

e-3e="#=f=s.*.
:7

rtulu

:oteazb cu 10, iar cu linia goldului cu 11. Lungirnea acestei pense se stabileEte .: 8 cm mai sus de la punctul y'/.

:tl 39 se coboard o perpendiculard. care la inlersectia cu orizontala taliei

1l-42
A doua pensr de cambrare
a

Distanla de 9 cm se mdsoard din punctul 9 pe orizontala bustului. Din puncse

cm,

gdtu-

tipaiului spatelui se stabileqte pe vefticala prc. rngitd din punctul I0 pdnb la linia goldului. Intersecfia r,'erticalei cu linia tiliei s: noteazd prin punctul 43 iar cu linia goldului cu 14. Lungimea celei de a doua :ense se stabilegte la 8 cm mai sus de linia goldului.

rl

ur-

linie:

14-45: 8 cm. Pensele se cambreazd cu urmdtoare.le valori: 1A-16:40-47:1cm; 13-4B=13-19:lcm.

Punctele 39,

pen-

:.lul primei

46, 42 gi 39, 47, 42 se unesc cu drepte ajutdtoare, trasand con-

pense a spatelui. Punctele 20, 48, 15 qi 20, 19, 15 se unesc cu drepre ajutdtoare trasdnd contu:el celei de a doua pense. ,7 1' de l:. :cum-

23. Cambrarea ctsdturii laterale. Linia taliei in direclia cusdturii laterale, jatoritd conformaliei corpului se cere sd fie ridicatd cu I cm. Pe linia corectatd a ..liei se realizeazd cambrarea tdieturilor:
50-51
50-52

1.6 cm;

lre

se

;, din fafd a cusdturii laterale pdna la linia taiiei.

= I cm. punctele I I, 51 si t I , 52 cu linii drepre formdnd tdierura din spate _.Se-unesc

159

Totalizdnd valoarea cambrdrii in talie. fala de ldlimea tiparului peste linia busrului. rezultd: 2 cm: 3-

16-17: 18*19:

6:

2 cm:. 2 cm:'

50-51:' I cm;

f#=;i:il:
24. Dimensionarea tiparului pe Iinia Soldului se determind in funcfle de mdsura circumferinlei goldului impreund cu adaosul de lejeritate. Pentru a se asigura o repartizare corespunzdtoare a lesAturii pe linia qoldului. jumltate din cambrarea taliei in fafd se va scddea pe orizontala qoldului:

53-s4:

j-r-jj : IAf{=

li|

= 0.75 cm.

Valoarea de 0.75 cm se mdsoari in dreapta qi in stenga punctului 53 pe linia qoldului. Punctele 37, 54, qi 3B. 55 se unesc prin linii drepte. Din punctele.54 qi 55 se coboari perpendiculare pAnd la liniativului, respectiv pdnd la punctul 56 gi 5i. Ldlimea tiparului fefei pe linia Eoldului se stabileqte in baza circurnferinlei
Eoldului:
58-

59-

cs:+

22 + 1.5+ l.-5=

5l-* I + 1.5+ 1.5=29cm.

cote de

Dimensiunea de 29 cm se mdsoarS de la punctul 5B pe linia Eoldului Prima 1,-5 reprezintd distanla 51-55, iar a doua cote de 1.5 este pentru amplasarea cuslturii laterale mai spre spate. Ldtimea tiparului de spate pe linia goldului va fi:

7-60:

t#

1.5 =

**rs

= 24,5 cm.

Dimensiune a de 24.5 cm se mdsoard din punctul 7. pe linia qoldului. 25. Po:ilia cusdturii laterale pe linia tiwiltti: F a g d : 62-63 : 58-59 : 29 cm: S p a t e: 8-61 : 7-60: 24.5 cm.

Punctele 52, 59 qi 6J se unesc printr-o linie arcuit6, constituind tdieturr cusdturii laterale la tiparul fe1ei. Punctele 51, 60 gi 6/ se unesc printr-o linie arcuitd. constituind tdietun cusiturii laterale la tiparul spateldi. Conform schilei din figura 8.33 s-a conturat tiparul spatelui qi al felei pentn tiparul de bazi, dupa care se pot face prelucrdri pentru o varietate infinita ri:
modele.

Prelucarea tiparului de bazi pentru rochie in ueder"a realizirii modelu. lui din figura 8.32. Transformarea (prelucrarea) tiparului de bazd pentru un model dat nu ar: reguli, soluliile sunt alese astfel ca sE redea cdt mai fidel linia gi detaliile modtlului creat. Deprinderea gi experienfa de prelucrare a tiparului de bazd intr-u model dat, se poate cAqtiga prin executarea unui volum cdt mai mare de lucrir"
160

Modelul din figura 8.32 reprezinti o rochie cu mAnecd lungi. cu g'uler 9i re'.er. incheiatl la doud rdnduri de nastrn.i. cu cusdturi montate la fald 9i spate. cu :lape ce simuleazi buzunare. Rochia poate fi executate dintr-o tesatura uni la care garnitura de la manEete I guler poate fi realizatl, din alta culoare asortatA. Tnieturile longitudinale pe model. pe linga faptul c5 au darul'de a da un :t-ect estetic modelului. urmiresc Ai avantaje constructive. pu6nd realiza cu u$ude
SE

lin

ingdliniarochiei.uqorcambratiintaliegidreaptdspretiV. Prelucrarea tiparului de spate redat in figura 8.34 impune anularea unei pnse qi transpunerea valorii acesteia in prima pensl 9i pe cusatura lateralh. Pensa de timdr se mutd in cusdtura montante. In figura 8.35 aspectul final al ti=arului
de spate.

se

57. r{ei

lma

rla-

ntru

ide
eluare

ldef-uu
'an.

Fig. 8.34. Prelucrarea tiparului dc spate.

Fig. 8.35. Aspectul linal al tiparului de spate.

- Manualul

croitorului

l6l

In figura 8.36 este redata prelucrarea tiparului fe{ei. Se elimind pensa de orizontala goldului in jos. Pentru pozilia tdieturii montante. sunt notate cotele

Ia
gr

direcflile de decupare. pe figura. Se mdsoarb de la linia umarului. pe rdscroiala mAnecii. 7 cm. Din pensa de sub bust. pe linia taliei se m[soard 3 cm spre cusdtura lateral6. Se u.nesc cu florarul punctele de pe rdscroiala mAnecii cu cel determinat pe linia taliei. conform figurii 8.36. Pe linia trasatd se decupeazb cu foarfecele pAnd in dreptui liniei ce une$te vArful pensei cu un punct situat la 7 cm. mai jos de rdscroiala mAnecii. Po4iunea de linie cuprinsd intre cusdtura montantd Ei vArful pensei se decupeazd. Se inchide pensa de umdr. care se va regdsi ca valoare in tdietura cusdturii montante. a$a cum rezulth din figura 8.37.

Fig. 8.36. Tiperul de bezi al

fefci.

Fig. 8.37. Prelucrrren tiparu-

lui

fetei.

t62

le la
,le

;a de

la aplicarea rezervei de petrecut. care este de 8 cm. se traseazd o linie paraleli cu linia de

lui (fig. 8.38) se procedeazi mai intii

Pentru construirea reverului gi guleru-

,c cll
COIF

mijloc a fefei qi apoi se fixeazi pozilia

primei butoniere. care se afli cu 3 cm mai sus de linia taliei. Distanla dintre butoniere. mdsurate pe verticald este e l0 cm. Distanfa dintre nasturi, mbsurati pe orizon-

ePtu
oiala

;ei

se

,etura

tal6 (nasturii fiind la doui rAnduri) se aplicd in mod cresc[tor de jos in suspentru a da impresia de suplefe.
poate trasa dupd determinarea

Linia de risfr6ngere a reverului se punctelor: . d5 30-64: I cm.

Notd: Punctele se vor numerota in continuare. de unde s-a rimas la construirea tiparului debazd - respectiv punctul 63. Pozilia primei butoniere se noteazd cu punctul 65. Se unesc punctele 61 cu 6i cu
mdsoard pe dreapta trasatd (64-66) o dimensiune egald cu

o dreaptd. ce va constitui linia de rdsfrAngere a reverului. Din punctul 64 se

'

l0 cm: 61-66: l0 cm:

66-67:
Din punctul

3 cm.

67

se traseazi o perpense

diculard pe linia de rdsfi'Angere a reverului

64-65). Pe acea$A perpendiculard

67-58:6
cm.

mdsoari ldlimea reverului (cota raliabilS in funclie de model qi cerinld): Puntul 6B se uneste cu o dreaptl cu puncFig. 8.38, Conturarea reverului 9i

tul 66 gi se prelunge;te spre dreapta cu

2 cm.

ulerului,

Construc-tia

tei 61-56.'Pe aceastd prelungire se misoari o dimensiune egald

reprezintd lungimea rdscroielii gAtului la spate:

-eulerului

se face

in continuarea reverului prin prelungirea drep-

(l-|il,

ce

'
mdsoard 3-5

6r-69:

g.5 cm.
se

Din punctul 69 se traseazl o perpendiculard pe segmentul 64-69 qi !

cm.

69-70:

3.5 cm.
163

Fig.

8.{l

8.2.'.
N4od

-l

un

c,

:inecii
Exe:

:::e inte

, orice

in.
in

:,azd co :'e linia

Fig. 8.39. Aspectul final al tiphrului fe{ei.

fe{ei.

Fig. 8.J0.

*nt#

de bazi

:ai
:

-.nstru

Punctul 70 se unegte cu o dreapti cu punctul 30, de pe aceaste dreap:(30-70) se duce o perpendiculard din punctul 70, pe care se mdsoard doud sesmente: unul de 2 cm. care reprezinta gteiul gulerului gi unul de 3.5 cm (coi: variabild) care reprezintd ldlimea gulerului. 70-71 :5,5 cm. (2 + 3.-s). Se contureaz6 reverul qi gulerul conform schitei din figura 8.38. In figur: 8.39 este redat aspectul final al fetei. Tiparul de mdnecd nu sufer6 alte moditicari decdt mutarea pensei pe lin., cotului (fig. 8..10 qi 8.41).

":iea de

;ind se intl
Pe

.e cobc
:-eaptE

::ineci i:hitei

l6l

r---]f--l lacnl
Manytd Fig. 8.41. Aspectul final al tiparului de minec:1.

Fig. 8.42. Rochia - model.

chimono.

8.2.3. Rochia chimono

- l5rii altifi

Modelul redat in figura 8.42 prezinta o rochie cu linia dreapt6. prinsa in talie cu un cordon ingust ce se leagA in fap. Debsebit [a acest model apare linia mAnecii chimono. care impune solulii constructive deosebite, Exemplificarea construcfiei tiparului pentru o rochie cu mAneca'chimono este interesantd. deoarece solutia tehnici folositd ajutd la rezoll'area problemelor
la oriee model cu mdnecd fantezi.

tzi d
rapte

seg-

cota

in vederea prelucririi tiparului de spate gi fap se copiazd dupd tiparul de bazd construit, pe o coald de hdrtie, spatele qi fa1a, separat. nu inainte de a mdri pe linia umarului spatele cu I cm. iar fala se micqoreazd cu 1cm, pentru a aduce mai in fa16 cusltura umdrului, evit6ndu-se insd distrugerea tiparului de bazi. construit. Pdstrarea tiparului debazd, afard de aspectul practic privind posibilitatea de refolosire a lui, este necesard pentru controlul tehnic al lucririi. in cazul cind se remarci o deficienld dup6 asam$area produsului. int6i se face prelucrarea tipirului de maneia astfel:
Pe tiparul de bazd construit in acelagi mod cb gi la bluzi (v. fig. 8.23). din punctul /0, p vertical6 p6ni la linia cotului, iar in continuare o dreapti paraleli, cu linia pensei. Aceasti linie va constitui cusdtura exterioare a minecii, in prelungirea cusdturii umdrului. M6neca se desf6qoari conform schilei din figura 8.43.
se coboarb, 165

gura

Inra

ol
Fig. 8.43. PrelucrnreR tipnrului tle mffnec5 pentru chimono'

Fig. 8.44. Prelucrare:r tiparului de'rochie

faf5'

li H'

H 'd

h"

E'

.H"d

H;

misoari pe corsaj circumferinfa rdscroielii mdnecii la spate Ei separat la ha li se aplic6 pe capul de mdnec5. de la cusdtura de subral in sus rezultdnd umctele I pentru fala de mAneci gi B pentru dosul de mAneci. Mdneca desfr+rratd este prezentatl in figura 8..13. D. Partea de fali a mAnecii se ya ata$a la corsaj (fig. 8.aa) astfel incAt punctul r $ se gdseascd pe o dreapti paraleli. la2-3 cm de la linia de subraf. Valoarea nprapunerii capului de mAneci peste corsaj va fi inffe 0-2 cm. in functie de
Se

deschiderea chimonoului.

Din punctul 5/, pe linia de zubra1 se mdsoard in sus 8 cm. iar din punctul :ezultat se duce o perpendiculari pe care se mdsoard 2-3 cm. Linia de subral (cusitura interioari) se va completa cu o linie arcuiti ce mette punctul5/ de pe corsaj cupunctul c de pe mAnecd. ca in schip. La spate (fig. 8.a5) se va prelungi rnai int6i linia taliei. pe care se va aplica
d'istanla

52-c (de la fatd) plus

cm. Prin punctul rezultat se va ffasa un arc de

.erc cu centrul in punctul 5/.

5

I-x = c-52 + l.

,,

3b

"t

Fig. &45. Prelucrrrce

tprntri

dc rmhie

spate.

167

Fig. 8.46. Tipar de rochie chimono gnta.

spate

aspect

Fig. 8.47. ,Tipar de rochie chimono grta.

- fa{i -

aspect

E,r*, t-rffi,.,nn-i-*[rg$E5sg;e

A!lt6..lill

l!nel nl al|ltr tlllll rle r;rnlr

Prchrernrcn lipnrrrlrri penlrlt fnli.

BEH['IEEEilFrEIH *,1Er*E

hH

r,'*siFl'ta$qiltHasi'f rf

[;

- pensa de pe linia de i::.:.. ' .:";:iui se anuleazd t'aloarea ei repartizdnl-se in pensa de mijloc gi cu:": r- ' .=:;::ii: - pentru a conferi o linie *s-: :-:.-;i spre tir'. se duce o perpendiculari pe ria goldului pAnd la tii. elinii":J.:-s: :!rrtiunea haquratd. . In figura 8.50 - aspectul t-rn"i ., .:::i.-rlui de spate pentru rochia cu manecb -rlmono. in mod sirnilar se procedeazi s. ;*:irarul pentru fa1a. Figurile 8.51 qi 8.52 -:dau etapele de prelucrare. in \ iJ.:3f, rbtinerir tiparului de fala cu mAneca
Pentru o prezentare mai susestir i ;i care si nu creeze confuzii in procesul prelucrare. pe schige se trec Crlicjc,il cere se efectueazi transtbrmarea. In -.:ura"8.53 aspectul final al tiparulur de laid. Cele doua detalii rezultate dupa prelucrare nu sunt prel'dzute cu rezerve :entru cusdturi. astfel cd la croire se vor lisa aceste rezerve. care sunt in func(ie -: model qi obiceiul maistrului. Conturul trasat cu cretd pe material pe ldnga gablon. reprezintd aspectul fi-.:I al produsului.
-:ltmono.

::

r
0a

Indica{ii tehnologice pentru confeclionarea rochiilor. Tehnologia con:ctionarii rochiilor se schirnbd in functie de gen gi de model. Dar aceste schim-iri nu sunt esenfiale in ceea ce prive$te metoda de execu{ie. Detaliile care constituie o schimbale mai insemnatd de la un rnodel la altul. ::ir ind confectionarea rochiei. sunt gamiturile gi cupele. Dupd ce s-a ionstruit qi prelucral tiparul dripl modelul'dat. se recomandd sd ,: r'erifice dimensiunile pentru a se evita sutprize ulterioare. care dupd croire ' Jicd probleme mai dificile. Jesdtura din caqe urmeaz[ si fie confeclionata rochia trebuie sa fie pregatita :ainte de croire. In funcgie de natura lesdturii. aceasta trebuie decatatl prin -jlcare in abur. dacd este din lAna. De asemenea. fesdtura trebuie decatath prin r.muiere in apa cdldufa. dacd este din burnbac sau in. Fac exceplie tesdturile din --rmbac care sunt samforizate gi nu mai prezintd pericol de contractie. Pregdtirea lesdturii inainte de croire cste o operalie imporlanta" deoarece :elijdnd aceasta. datoritd gradului de contraclie a tesAturilor detaliile croite igi ierd forma qi dirnensiunea. periclitAnd calitatea final6 a produsului. A doua operafie importantd prir,'ind pregdtirea'lesdturii inainte de croit este -:abilirea sensului fesaturii (parului). De asemenea. sensul {esdturii se mai -rndreEte cdnd materialul are un imprimeu care impune o anumitS pozilie a ::taliilor fali de modelul irnprimeului. Aceastd situatie poate fi intdlnitd la ':saturile din bumbac. mdtase sau 16n6. fesd.tura fiind pregatitd pentru croit. se aqazd pe o masd mai tnare gi se .nplaseazd toate detaliile tiparului: numai dupd aceea se insemneazl cu creta. .i itAndu-se astfel sclparea de a nu se fi croit un detaliu oarecare. In cazul producfei dupd comandd ;i mdsura individual5. in timpul croirii. :upd ce s-au conturat formele tiparelor pe tesAturd. se lasd rezen'e pentru -usdturi. Valoarea rezen'elor poate fi de 2-3 cm pentru cusdturi gi 6-8 cm pen:u tiv. Aceste valori pot fi schimbate in functie de obiceiul maistrului sau pre.erinla clientului. Dupd croirea detaliilor ce compun o rochie. se transpun semnele trasate cu :reta de croitorie Ei pe a doua foaie de 1esdturb. prin semne largi. Semnele largi :ebuie astfel executate. incdt sd nu ramAnd fire de afa (dupa ce s-au taiat) nidi :rea scufte. nici prea lungi. deoarece in ambele cazuri se scutru'd din {esdtur6. rainte de a fi sen'it scopului.
171

i*

Cuplarea pIr{ii din spate 3 ni:recii se va face astfel incat punctul c de pe .nia cotului sd se gdseasci pe arcul de cerc. Linia arcuitd care intrege$te :rsdtura de subra! se va desene c: in schild. In figurile 8.46 9i 8.47 sunt redate .:parele de spate gi fald in aspeci linal. Modelul redat in figura 8.-18 nrezinti o rochie elegantd din triplu voal. cu ,-nie ugor conicd spre ti\'. cambrata pe linia taliei. decolteu paffat. tablia dintre :ense fronsatl sub decolteu. De..sebit la acest model apare linia minecii :timono. care impune solutii consftuctive deosebite. dupd cum reiese din

i1

o o

iala) gi se executb prelucrdrile impuse de rodel. Astfel. la corsaj spate inten in urmitoarele modificiri: - se mdreqte rdsiroiala gatului cu 1 cm pe linia de mijloc a spatelui 9i cu cm pe linia umdrului (fig. 8.-19): -: -ie corecteazd lungimea mdnecii. mAsurind l0 cm de la linia cotului:

:.-rnstrucf ia anterioard. Se copiazd fiecare detaliu (spate si

+ F
a0

o
I

ra0

I
ro

Fig. 8.48. Rochia chimono

8.i9. )tirirea rlscroielii gatului qi a liniei umirului

rul de spate.

pe

tipa-

(model).

tr-r*"*-

Pentru proba I se monie.rz! ;:..cusul incepdnd de la cupele de garniturd. .\ceste cupe de obicei. SC rn-rrri3:z-r prin cusdturi deschise. suprapuse. pentru a :r ita ingreuierea unol corectrri :.r..3sJre dupa probd. Montarea rochiei pentru pr..b; i -.e lace cu multd precizie. asigurdnd o realizare uEoari a probei pe corp ;i ei iiind dir erse retuguri inutile. Rochia pentru proba I se calc: iirar-te u$or. fhri sd se preseze nicdieri. Jeoarece ar putea produce _sreu{aii ia c er entuali retu$are. Proba I se efectueaza pe corp. ar ind grija sa se obserue cele mai importante :lemente care participd la reugita unui produs gi anume: - dacd balansul rochiei este corect:

I I

In tirnpul efectudrii probei I pe corp se corecteazd numai pafiea dreaptd. Se rac excepfii in cazul cand corpul prezinta anomalii gi se cere efectuarea probei pe ambele pdrfi. Orice corecturi care se irnpun a fi executate se vor prinde pe
corp cu ace cu gdmalie. Dupd efectuarea probei pe cory. rnaistrul insemneazd corecturile inten-enite ;i lanseazd produsul in lucru pentru pregatirea probei a II-a. Se executd corecturile dupd proba I. erentual se rabat semnele largi. Se executd la gata diversele garniruri sau cupe ale rochiei. Acestea pot fi executate la gata. deoarece s-a r,eriticat forma qi pozilia lor la proba I. Pentru proba a ll-a cusdturile de rnontare pot fi trase la maEin6. Se va avea in r,edere ca semnele largi sI fie scoase din ambele p54i ale cusatulii. inainte de a se trage la rnaqina de cusut. Toate marginile rezerr'elor de cusdturi se surfiIeazd la magina speciala de sur'filat sau. in lipsa acesteia. se surflleazd de rn6nd. Dupd ce s-au scos toate insdil5rile din cusdturi. acestea se descalcd sau se
calcd pe o par"te. in funcfie de indicaliile modelului. MAneca. gulerul gi tivul rochiei rdmdn pentru proba a II-a nurnai inslilate. Se efectueazd proba a II-a pe corp. obsen And cu rnultd atenlie:

dacl estetica cupei este corespunzdtoare: dacd linia rochiei corespunde modelului conceput: daca corespund dimensiunile rochiei pe corp:
dacd lungimea este corespunzAtoare etc.

ir'

't

Dupd proba a II-a se corecteazd eventualele deficienle gi se lanseazd rochia in lucru pentru finisaj. Se cos mdnecile la magind. se termind gulerul sau decolteul rochiei. In cazul cdnd rochia este fbrd mAneci. se face curat rdscroiala
mAnecii.

- pozilia corectA a gulerului; - rotunjimea tivului gi alte aspecte importante.

- linia generald a rochiei: - pozilia corectd a mAnecilor;

Se verificd dacd rochia este corect surfilatd la rezervele cusdturilor. dacd toate cusAturile sunt corect executate. Se scot toate semnele largi qi insailarile. Se coase emblema firmei la rochie gi se calcd la gata. Atenlia deosebitd cu care trebuie executatd fiecare operatie tehnologica Ei controlul atent al calitedi lor asigurl reugita tehnicd gi esteticd a produsului.

8.2.4. Taiorul Taiorul este cel mai dificil sortiment in cadrul imbrdcdmintei pentru femei. Se pune un accent deosebit pe insugirea temeinicd a construirii tiparului, deoarece este factorul determinant in reugita produsului (fig. 8.5a).
173