i)

't$' ,

rr}:rtlir"nr'r r'de 1ll'itlrr rrr:rlirrrr'. \ rtrrr r,

in crcil{i;u r:it(lrtvl i!iiur.r I r;rul r'{ trr i
d*rfimr:ii alc acuttl t'ilt'r':: rlr',.','nir. \,'
[*:ct.at dirl nrctl itrl :rlq,in. trrlrL' r .r r -!] ri r'
lergir,:e s*;rt! Xlii:"itr1';.1 rlr;li lrirlr'. { rtrrr rri{ .. i
variate: ti"t,t;llusc{(', {lrnrui!;rl{', .,t.rt'r :,
rtilfi, $niltr[irn{i rlr.' ('iu':ii {{'r-1 inl,'li1', r ,

persevet"(:nti"l i!r :ll ilttrir-r-r':r *,t,,lrErrtlor i

[1.lltli,l:..rl ifllcn'yrt't'l:ri'{';l (' r'r';rlislir, r)irriFr, i'

iar riuptl ct: c:rti, rrl'rtn;r.,ii rnr .rr lrrrr'*.' :f ,

tltL !td;:gtahil*sr: i!i'e,.:1r(;r{r.;r. \ ilor I., I ri' rr

paf-{(l diu catcg{}t'iifi {r:tttrtttilur' 1;11 i. !r,.'rr{ l r r

trd ci d* dal"lll"ic t:rqu':tlit r,i rrr:ii .tlr : r , ','r

necli.r*{.i{#. cnn*.:ur"rlir cr.n I r':is:!l ui'ilr' :r!!,. i t'r',,i ',
tragir:*, Anca, tlinl N:1p;r.;t;r llri ( .;s*';11., 1x,1

flredinta c*aliugnlil si pcrstvtl"r'rrlr in ,ir'ti.,;r r.-

r"ea ucigilsililr' ?u.r tnclrcllt:itit ('{rrrrl}'rr:;rlr, 0 /

KrimFrilda clim {linri:c:rrl hJii,t'lrrr,rl'il,rr',

(,{ !l'rl,'l l (.1( }i'li r.(,i,

Lei 3,50 l stritufii'il {r*r {lr*lrng;i o llmcurcr,(r

I' -;F.K
Ef
*
i"
i
I
t

I
':

-)

Mihail Sadoveanu
I
'f'l
t:

Ilustrttia copertei*i
Baltagul
D. Verdes
Prefagdgi note finale de
Cornel Regman

Editura Ion Crcangi. . BuqrreEi, 1975

r PRETATJS
s

tsaltagul, micul roman d6 nici 200 de pagini at trui Mihail

Prezenta edilie reproduce textul ediliei : .li;
S{ihait Sadorreanu, lSctllctgltrl, Editura l{iR.]erva, Bucure$ti,
Sadoveanu, ap5rut in anul 1980, este, dintre capodoperele salq,
cartea cea mai rdscolitoare, gi artisticegte cea care eoncentreazl
miraculos toate darurile de rapsod ale scriitorului, E gi o carte
norocoas6. Scrisi in numai doud sdptbmini, la capitul unei expe-
difii turistice pe valea Bistrifei, apoi pe piriul Neagra $i pe mun-
tele Stiniryoara, aqadar pe locurile pe unde vor umbla gi eroii
imaginaliei sale, Nechifor Lipan qi Vitoria, naraliunea aceasta,
cdreia anevoie ii putem spune roman, e rodul unei germinatii
fabuloase, aducind rnai degrabi cu manifest[rile naturii in cli-
pele ei de ,,concentrare" maxirn6. Cu un fenomen natural a Fi
fost comparat5. Scrie Profira Sadoveanu, fiica striitorului : ,,Cum
€uprincle furtuna ndvalnic intr-o clipitd munli gi pdduri, aqa-l
cuprinde gi pe Sadoveanu imboldul de-a scrie f5rd intirziere po-
vestea acehli. baltag, pe care 11 cint[rise de atitea ori ln palmd,
gindinclu-se la loviiura nbpiazniei pe care o poate da o armd
ca aceea, $i, a;ezindu-se La masa lui cle lucru, scrie, scrie cu ar-
doare. Cind se opre;i;e o clipd ca si se plimbe prin gr6dini cu
pelerina-i larg5 filfiind, in Cosul frun{ii incruntate se vede bine
cd laboratorul urmeazir sd lucreze. E o febrS puternici, care du-
reazd zece zile." (Note la vol. Opere, X, p. 6?2).
Cdutind sd lixim locul acestei nara{iuni pe intinsul crealiei
sadoverliene, puiem lesne obseiva ci drumr"rrile care duc la
Ealtagul sint nu numai lungi gi cu destule ocoluri, clar unele
dintre ele se clarific5 numai cu timpul dintr-o seame de cAriri
lgZJ., gi trasee abia indicate. Citeva puncte cle reper se distiug totuEi,

!
L
I
)
',4/i

chiar cle la irrceput, qi ele reprezintd tot atitea indicii ale inain-
tdrii scriitorului spre o a-rti cle vaste rezonante. Iar jaloanele
a{estea au darul de a ciernonstra c5 locul romanticelor 9i uneori
surnarelor evociri (fier:a.re eirou o durere, o taini, fiecare poves-
tire o caie tle a ajlinge 1a dezlegarea lor) incepe s5-l ia in scrisul
Ini Sacloveanu desenul mr-ilt mai precis dar nu ;i mai pufin evo-
catr:r al unor destinr: umane Si al unor stari de suflet deslugite
cu finele, astfel ca farmecr.rl conlinut in actul spunerii si nu se
scuture. Constatarea a fdcut-o criticul subtil 9i de male sensi-
bilitate Perpessicius, scf iincl: ,,Cu anii, arta d-lui Mihail Sado-
veanu a cistigat in profunzime. Daci povestitorul s-a dovedit
virtuosul atitor nara{iuni ,cite au incintat generaliile ultimelor
patru decenii, scriitorui s-a coborit lot rnai mult in sine, ldrgind
perspectivele intimplSriior gi infuzinclu-le, in tot mai mirre doz6'
acel umor particular, acel zirnbet rie inlelegere 9i ingicluinfd, ce
distinge iucririle d-sale diu urmi: 9i care Ie ;i ridicd in insemnb-
tate. Aproape tot ce a sr:r'is de la llanu Ancutei inainte d' I\{ihail
Sacloveanu este inl'estit cu harul acesta, cu lumina accasta ris-
frinti, mdrtuIie a unei arte literare, verific:ttii in propriile s:tlc
ateliere ,si confirmatf, in tot atitea capodopere"'
Dintre nara{,iunile primei perioade am remarca, inainte de
toate, irnpr:esiouanta e"rocltre a BortXeienilor, picturir de 1:rcistorie
moderni, cu cele cioui iumi, a boierului qi a faranului, atit di:
felurite, atit de aslronotnic depriltate una de alta, incit nici o
comunicare in afarii de sclipirtul mineral nu e ct1 putintl. Cilerrit
figuri din aceasti pnvestile ating propor{ii mitice, ca acel Fali-
boga, fostul tilhar clever-rit ciine c1e pazfl boieresc, ori ca blajiirul,
clar nctemiitorul NilS Lepirdatu, specie de Firt-Frumos care se
ignori. De asemenea, trtr'eclnica Mar:ghioli{a, viitoarea soiie a lt-ti
Nifii, este prin citeva din trdslturile sale o prefigurar:e a Vito-
rici Lipan, ;i totodatii o primS inli't-rpare, intr-un personaj femi-
nin, a virfulilor flrinegti, in cadrul operei sadoveniene. Aceste
virtu{,i, deparl,e de a fi, cutn incd se mai crede, greu de iurpircat'
€u icleea cle trtiire firlr-o colectivitate rnai largi Ei cu ;rceea de
propdsire, clc aspiraiie sllre progr€s mater;iai gi mora1, atersti,
dimpotrivir, cxisten{n utrei viziuni scriitoricegti 'mai compiexe
6
l
despre oamenii acestor pdminturi, care pe misura maturizirii
* -
poate fi ledusl cu tot rnai pu{ine qanse Ia formula
autorului
,,regresiunii". S*a spus intr-adevar qi s-a accentuat prea mult cd
in cpera lui Sadoveanu, in special in Baltagul, ",gdsim o imagine
tipicS a felului cum se produce retra,Eterea sufletului lSrdnesc din
fala *civilizafiei" moderne burgh.eze" (Ov, S. CrohmSlniceanu),
In legdturd cu aceasta ar fi de observat c:i atita timp cit istoriile
sadoveniene nu-Ei propuneau sd depdEeasci cadrul senza.tiona-
lului, mai precis, atita vreme cit in ele predomina preocuparea
pentru senzaiional (in fclurite Iorrne : ucideri, rdzbun5ri, acci-
dente naprasnice, coinciden{e fatale etc.), I1u se poate vorbi incd
de imag!nea unei regresiuni propriu-zise. Insegi preferinlele qi
sislemul de a-gi ,,ancheta" subicctele iI duc firesc pe scriitor la
inregistrarea Ei selectarea unor fapte ieEite din comun, de excep-
tie, iar unele opere, precurn Cocastircul albastru - apirut in
1921 (,,volumul cu cele mai tnrilte infiltra{iuni de tain5, de coinci-
- cum il definea Perpessicius), sint
tlei-il5 misterioas5" adevbrate
antologii pe aceastd tem5. In prelucrarea unor astfel de subiecte,
observafia $i imaginatia artistului joac5 desigur un rol insemtrat,
ldri sd reugeascd a modifica structulai natura nara{iunilor. Iar
acestea, de obicei relat5ri ale unor tragice intimpldri de dragoste
qi moarte, con{in, la drept vorbind, tot atita ,,regresiune" citd e
si in sr:rierile animate de aceltrqi dtlh rol-rantic ale lui Agdrbiceanu
qi Gala Galaction, prozatori in opera cirora nimeni n-a virzut
o manifestare a fugii de civilizafie.
Venind, in schimb, mai incoace, la operele rnaturit6lii depline
a scriitorului - Perpessicius fixeazS, cum s-a vizut, ca punct
inifial de reper pentru aceasta Ilanu AncLt[ei * e sigur cir for-
mula ,,retragerii sufletului {drinesc" ca singura sau ca principala
lurm6 de reaclie a omului sadovenian in condi{iile traiului sdu
dinir-un trecut mai depirtat sau mai apr:opiat nu acoperi nici
pe departe realitatea a ceea ce s-a nllmit umanismul lui Sado-
vcanu gi c:rre * Baltagul sii rr-rirturie
- se constituie dintr-un an-
s;irrrrblu mult mai complex gi mai variat de trdsdturi. Bordeienii
(scriere datrlnd din i912) a indicat intr-o oarecare mdsurd capacilatea
s;i dorin{a real5 de scirjmbare sddiid in sufletul fdrdnesc, idealul

ei de perfeatibilitate qi progresele oricit de lente pe care le realii
zeazir lumea idrineasci intratb intr-un vast 9i ireversibil
proces
de conteinporaneizare, in ciuda ambianlei ostile sau in cel mai
bun caz indi{erente. BaLtagul semnifici biruinta acestor facul-
tdti carg dacd nu imlring la introire qi prefacere (nu era menirea
cirrfii si stiruie pe acest teren), nu sint mai pu{in impresionante
prin ceea ce dezvlluie $i afil'mi. lntr-adevdr, unele direclii ale
epicii rominepti, prirr Slaviei, gi allii, ne-au obi;nuit cu ideea de
a lega valorile morale ale lumii {irineqti cle anumite semne qi
manifestdri in care e1e se mai,erializeazi - tot atitea indicii
ale progresuiui de la o generaiie la alta (Popa Tanda' Bttduleo
Nimic
raicili gi chiar amintiia nar.aliune sacloveniand Bordeienii).pulerea
din tcrate acestea in Baltagut, in care iscusinla vitoriei,
de cliscerndmint, manifestate de-a lungu1 expediliei de aflare a
barbatului ucis Fi de pedepsire a ucigaqilor, nu modilicS in nici
un fel starea de lucruri anterioar5, nu 1as5 decit puline urme
mareriale. De fapt, for{a vitoriei nici nu stir in insu$iri de colo-
nizator tenace, de treptat cuceritor a1 unor noi pozi[ii din terito-
I
riile necunosculuh:i. La Vitoria Lipan {acem cunoPtinfi cu o
altl dimensiune a su[letr-rlui popular, cu f orfa excep!ional5 de'
i.radiere morali-spiritr-ral5 gi cle mobilizare a tttturor resurselor
in momente rle maximl solicitare; momentul de incercare o datd
depirsit, totul reintrir intr-un noi'mal in care automatismul mip-
clrilor pi semnele vechin-rii nu impieclicir lotugi 1entul proces de
transformare a vieIii !ir.irne;ti, cu meandreie lui caracleristice'
care selecteazi dintre cite insu;iiri are omul pe acelea ale robo-
I
rii
titoarei furnici,
l" O furnicl robotitoare e ;i Vitoria Lipan 1a inceputul cdrlii 9i
tot o furnicit va fi - pinl la sfir$ilul zileloi saie - qi dupi in-
cheierea riscolitoarelol intimpliri ia care ne-a f6cut martori'
Cadrul acesta de via{ir, f;iri evenimenle cleoscbite, nu e insi atit
de arhaic Ei nici ala c1e inchis la innoiri pe cit s-a spus' Datinile'
ritualurile de tot felul 9i mai ales grijile gospodire$ti distribuite
in funcfie de un calenclar t6rinesc $i oieresc puncteazS lntr-un
fel specific viala .acestor locuitori ai muntelui. lncit G. C5linescu
are dreptate si vorrl:cascl ilespre faptul ci ,,Vi,toria nu md"sasrd
I
\
utetnea cu calendarul cL cu setnnele eerului". Cu toale acestea,
chiar reintrarea eroinei in ritmul aut<.r.matic, in finalul clrfii,
nu se face fird evocarea citorva elemente care probeazi cd oricit
de rinduite, datinile sau programul ancestral de viafi nu inrpie-
dici afirmarea spontand qi inediti a pc.rsonalilSfii, precum 6i
luarea unor neasteptate inifiative. Agaclar, viala inainteazd firesc,
nestinjenit5 de cadrul preslabilit al datinilor arhaice, care
-
trebuie sH .accentu5m - nu au nirnic constringitor. Iar daci
formele pio$eniei, ale regretului dupi cei morli au incremc.nit
intr-un fel de porunci pietrifi'cate, promptiiudinea - ce nu cu-
noagte ingrbdire
- de a le respecta in forma cea tnai chibzuild,
e un alt mod de manifestare a iniliativei qi personalitifii eroilor :
* ,,Vini incoa'cg Gheorghif5, vorbi ea, trezitd. di,n nou rle griji
multe. [Sublinierile noastre.] Vezi de !esa15 caii, dtLpd tnoda
noud. care am aflat-o aici, qi.-i intdregte cu orz, cdci drumurile
inc$ nu ni s-au slirgit. tr'acem cu domnu Toma toate socotelile
pi-i pidiim cinstit, mu1!{rnindu-i lrurnos. Plirtim preolilor, oame-
nilor care s-au ostenit gi tuturora. Pe urm5, stdm qi ne hodinim
trei zile, dupi care facem parastasul int6i tatilui thu. Indatd. ne
incd,ldt'd.m gi ne ducem la apa Ptutului la gtefd.ne;ti, ca sd. cu-
noagtem turma de Ia Rardu, Socot cd mergind cu spor, pe vretne
buni, ne putem intoarce iar aici in Sabasa, ca sl lacem paras-
lasul de noud zile. Apoi ne d.ueern dincolo d,e Jijia, ca s(r, rorbim
at baciul Alera ;r, sd, ne alcd,tuim cu eI pentru inloarcerea oilor
cdtrd munli, unde auem tocmitd, 1td,;unea de uard.. La patruzeci
de zile vom fi iar aici pi vom ruga pe domnu Toma gi pe p:ilintele
si ne-ajute a implini datoria de patruzeci de zile. Atun,cea om
face praznic mai bun, cu carne cle miet de ia tulma cea non6.
Om aduce atuncea de la mdnistirea Varaticului si pe sorS-ta
Minodora, ca sd. cunoascd, mormintul. $-apoi dupi aceea ne-om
intoarce iar ia Migura, ca sd lud,m cle coad.d, toate cite-ant ld,sat.
Iar pe sor5-ta si qtii cva nici c-un clilp nu md. pot intoi ca s-o dau
tlupd leciorul acela nalt gi, cu nasu.I tnare al ddscdlitei lui Topor,'.
Ne*ar fi greu sb suslinem ci in aceastd ultimd pagini a Bal-
tagului predomini arhaitatea, in ciuda numeroaseior elemen{e

in
fi modelati de o minl dugminoasd scns negaliv, sirmulin-
du-i-se zonele oi:scure, in care domneqte bestialilatea. ln Mig-
rita invinle fatalitatea clecurgind clin convingerea proprie omului
singuratic, Iipsit de apdrare, cd rdul e rnai puternic decit binele'
Stabul avertisment a} mioarei - expresie a raliunii - in';lemnind
ia vigilen{i (,,Stipine, stipine, / Mai chiami g-un c?ne""') e co-
ple$it de senLimentul zidirrnicici orieirei opuneri in fala forlei
oarbe. Singura grijii a ciobanului. e ca moartea lui sd nu prcducd
su{e|in{5 celor dragi, mdicufei bit|ine. Et:ica lui, care accept6
lnfringei'ea ca pe un clat fatal, nu acceptS cruzimea - de unde
miia gi amigirea, gi una 9i alta valori ale omeniei, dar vaiori
pasive (,,Iar la cea m6icuts / Si nu spui. dregutA""')' Balada, in
versiunea ei cea mai cunoscuti, a lui Vasile Alecsan'dri, nu ne
spune ciaci m[icula a c|ezut, dac5 s-a lisat convinsi de sublirna
mincir,rni. DimpotrivS, Balta.gttl e axat tocinai pe pr:oi:iematica
miri,culei -- aici solia celui ucis - qi e animat de preocuparea
de a cir:vedi triirea activS, pasicnal,b in prezlent a sufletului
llrinesc. afirmlrea unor valori propulsive' Dintre ciie insugiri
posecla Vitoria l,ipan cea mai setllnilicativd ni se pare rezistenfa
tenacL' pe cftr'e o opune amirglrii, refttzul de a 'se rninli. Semnele
care i sc ar';tti in vis, certitudinea pe care o (:iluti in afarei (,,con-
sullarea" brbei l!{ilr'ancla, vri jitoarea serlu)ui, a preaslinlitului
I vjsarjon ii a icoanei i'Icirloare de minuni a sfinlei Ana de ia md-
nlslirea i3isil'i!a) nu sint clecil. manilcslirilc adincilor ei frbmin'
l
:i
lr tlt.i inlcIioare cafe tincl spre limpezire, spl:e inliitur:ar:ea cxhi-
,ii vocuh.ri. o cl[1,ir certituc]inea cu privire la moartea lui Nechifor
,\
ciql;igrriir (pin:r iit accst punct se poate vorbi dcspre Viloria ca
Ir clcsple rrn I'latrrlet feminin), croina se translormii intr-uir Euvoi
c1e cncr'1.r;ii ileziirnluite, dezviluincl o a doura falir a natut:ii
ei
pulclnice : vt-rini,a qi tenacitatea, lumiDate cle aceeaqi inteligenlf,
strirbirl;il,oar:e, precum si taler-rtul (care e ai omului
poliiic din
toate socictritile, ajutat in cazul cle fafii pi de farmecul feminitl{ii
gravc a Dcrsona.jului) cle a mobiliza ajutoare, de a convinge ;i
lol:iifica. dc a insinua aclevirnri, ldsind pe seama altora meritul
dc a lo li ,,desc:cperit" (de exemplu, rela{iile Vitoriei Lipan cn
aul.orilirl,ilc). $i pernlru ca ninlic clin formula ei sufleteasca sS
t2
nu lipseascd, am mai adiuga simJul ascu{ii, apr"oape
sdjbatir:
atr drept6|ii, rnai apropiat clesigur de inlelegerea celor vechi,
confo*m cSreia pedeapsa trebuie s[ con{ini tot atiJa
suferinlj
eil a produs fapta criminali, sau _ cLlm ar spune Anca din
Nd,pasta lui Caragiale (cu care Vitoria a
Si fost comparati ade_
-,,pentru fapti rlsplati qi ndpastd pentru ndpasti,..
sea)
. Dar legdturile pe care naratiunea saclovenianfi re intretine
eu balada ciobanurui din alt veac nu se limiteazi numai to ,"^-
nificaJiile generale care, aFa cunt s-a vizut, trec nu doar ampli-
fi.cate din vechea brlladd in roman, ci sint in prealabir rbsturnate.
E,xisti in Bartagur infinite nuante Di sugestii balaciegti, din qirur
cdrora n-am vrea si pomenim aici decit pe cele privinQ reiatria
om-llatui:5. Iar din categoria acestora clin urm5, pe cele care apro-
fundeazir un motiv liric dominant in Miorito, tritnspus iu moda_
litate epici in Baltagut rnotivul intrebiirilor, : ,,Cine_au cunos_
cut / cine mi-au vizut / -Mi'dru ciobinei / Tras printr-un inel ?,,.
R,Sspunsul Be care il a,steaptd rniiicuia bitrini trebuie sd vini
in baladi de la mioarS, cireia ciobanul i-a incredinlat testarnen-
tu1 sbu. ln rom;rn, intrebdrile acestea sint adresate, fire;te, mai
ales oamenilor (.,Cine-ati viizut pe un om de ia noi cdlare pe un
cai negru {intat in frunte, 9i.;n cap cu ciciuld brumdrie ?,,), dar
ele sint indreptate stiruitor' gi spre lucruri gi fenomene, spre in_
fi{i;5riie firii, ca qi spre fiinlele necuvi'tiboare, de la care vitoria
Lipan a;teaptd cu incredere r6spuns. A,ceasti chestiorrare muti
a naturii, mai elocventd in concentrarea ei decif orice ancheti,
i,1i ar:e tcmeir,rl in credinla populal'd indreptd!itii, recunoscuti
de ralir-rne, cd ,,Dacir ai cunoagte intelesurile vintului qi a {ipe-
telor de paseri, gi a scheunatului clihdniilor, gi a umbletului
Singii-riilor, qi a tuturor urmeior care sint dar nu se vid clintr-o
datd
- atuncea indati ai ajunge la cel vinov:rl,,,. Am pulea chiar
s1:une cir unele din paginile ceie mai zgudr.ritoare ale Baltagului
si't a-si.qurate de notafiile halucinante care par a infifiEa natura
necuvintirtoare in str:iduin{a ei agitatb de a da rdspu'suri, de a
i'druma pa;ii Vitoriei, de a-i confirma cit mai ncechivoc brnuie-
lilc: ,,Fe urmd a suit un drum qerpuit sirpa{.in stinc:i, ocolinC
iu singurirtili pe sub vulturi. Era ca o puslie a ghelei pi a omi_
It

il-rlui gi sus vintul avea un spullrer" q-o ptltere vie, incit te puteai
fezema cu spatele in ei, De-acolo se vedeau deptntate intinderi
eie soare, spre alJa Molclovei. Iar munteJe, cu eale gerpuitd pi cu
punti cle piatri peste pripSstii, se chen:ra Stini;oara' ft dedea
Vitoriei aceste ldmuriri un flicdua$. pe care-l luase cdlduzd' fe-
ciorul crigmarului din Sabasa"- Motivui vintului * acest cre-
dincios mesager de veqti - revine si mai incolo, ca pentru a'
prilejui Vitoriei o clipi de concentrare : ,,Soarele bdtea piezip in
feresile. Era la lln ceas dupd amiazd qi vintul i se phrea Vitoriei
ci a contenit. cinrl se incredinld cI faptul e adevSrat, sim{i ne-
linigte". Iar in clipa cind, in satul Suha, certitudinea disparitiei
lui Lipan e oblinutd, gir-rdul Vitoriei se fi:reazi f ulgeritor la vintul
care incercase parci sb-i vorbeasci : ,,Vitoria clipi din ochi
asupra unui intuneric care-i izbucnise iniuntrtt' Dornnu Iorgu
Vasitiu i$i repetii afirmarea. Cil qi cum intuirericul care se iscase
inea arrea s5 se deschicjS, munteanca stdtu agteptind pi ctigetind'
jos'
Acuma vedea adevSrat 9i bine cb vintul a iontenit' Cf,zuse
vale, ryi amulise qi el. Semnul era vidit' Mai inainte nu
p'utea
in
in ea nici cea rnai
trece. Trebuia sd se intoarcd indErit' Nu avea
mici indoial5 cd, intre cei doi, Necl,ifor nu se afla' Pin-aici nu
tatea nemijlocit:i cea mai frdrnintati, rnai ales in scrierile sale
de dupi Eiiberare. O anaiizir oricit de succintb a acestora din
urnrir va confirma o concluzie pe care Baltagul, apoi tr'ralii Jderi
au pregbtit-o fSri si fi re',rgit s-o gi definitivcze : anume ci ceea
ce se socoteste a fi vii-tufi ale vechimii in epopeea sadovenianr,r
sint de fapt virtu{i ale permanen{ei.
La 64 de ani cili avea NXihaii Sadoveanu in anul eliirer$rii fhrii,
cr"ealia- Ini pirea incheitrti in liniiie ei fundamentale gi pu!ini
se agteptau ca maiestuoasa ei coroand s5-pi schimbe, prin noi
adaosuri semnificative, infS{i;a.r'ea pe care gi-o statomi,cise. Mai
a1es cd, de la un rnoment iirainte, cam cle prin 1938, scriitorul
incepuse a-6i obignui cititorii cu un anlllrlit {ei de roade, care
Iiceau si se prelungeascit de la o carie la alta un anumit gen de
cie,sfiitare.Vslea Frumaasei, Acli de urs, Vechime, Astrauul
Lttpilor, Paue;tile de la Eradu Strtmb, apai Anii de uceni,cie ,ci
Di'ranttl ysersia,n reprezirri[ * oricit de intinse pi uneori neagtep-
tate sint planurile, in timp $i spa[iu, pesfe carc stdpineSte cu
ochiul qi cu amintirea acest lnlelept qi fecund povestitor un
tit: de liteiaturi deslinErt parce anune si inchcie o cafierd-scrii-
tori.ceascS.

ajun.sese. aici nu se mai glsea nimic viu clin eI' ("') Dumnezt:u ii lliniic nu-l put€a stinjeni pe scriitr:r s,5 conlinue pe aceastd
intr"arcd s5 le g[- cale in anii care au urmat celui de-a1 doiiea rirzboi, cu atit mai
va fi pistrat urmele. Ea are da'toria s5 se Ei
i-a 5i dal; semn, virrful 6i ir:rtorcindu-l rnul.t cu cit prin strucinril gi o::ietrta.r'q creatia sadovenian5 se
seascii" Slinta Ana 1:oprincl
pe clirr.qui siu".
dorredise a ii pi pini atunci indisolubil iegald de eauza slujirii
omul.ui 6i a libertir{ii 1ui, trn {orma suprem patcticd ce l-a con-
t sar'r:rt cind ca pe LlJl apdrirtor al ,,ofensa{i1or Ei obijdriifilor,, r'ietii,
t cind ca pe un rapsod al marilor virtuli nedezrninlite ale popo-
rr.lluin c!e-a lungul istor.iei sale, $i, de fapt, prlmele sale c6rli
din fa{a
l Subliniincl faFtul c6,,retragerea" suf]ctului f[r[nesc ap5rute dupd 23 August 1944 se pi inscriu, firi schimb5ri prea
,,intraziei capitaliste" ""
u tingttra forrnd cle afirrnare a i'umii mari, in continuarezr moclurilor tradi{ionale ale creafiei sale.
+.-.'nnacti qrrrnrins' de Sacloveanu Ei poate nici cea mai impor' Se vicleile insE curind cE rnarea personalitate care, public,
'u" -- t ptireri -
cuvine sti ren'iarcdnt - in sprijinul acestei de aur' se maniliesta ea spri jinitor activ al prefacerilor revolulionare
ls!s.r\,/!r

i"nrl,
ci acelagi scriitor care, Nopli'Ie de Stnziene' Creanga
in ciir-r {ala noastr5, nu intenliona cituqi de pufin sI se resemleze,
aceeaFi familie se arSta dispus ca sc;'iitor, la rolul cie cc,pist al amintirilor, pi aceasta in primul
PaStcIe blaiinilot', $i aite opere din
pe alte tirrimuri' revine curind rinci perrtr"r-r cir ins6pi leaiitatea ii irnpunea acum un altfel de riim
sd sondcze o arhaitate parce ae
(Fl'a$ii Jrl'et'i)' ci qi in acluaii- gi cleschidea observafiei s$le un cirnp tumultlros de fapte anevoie
dupi aceasfa nu numai in istorie
t5
l4
 sadoveniene este.mult, mai sirac de'eit al oricireia dintre operelc
de cuprins din perspectiva vechii lini,sti sldoveniene' Acestei incin' citate. Demn de subliniat e faptul cE marele scriitor a qtiut si
m5re1e linigti, iniru totul adecvatd surprinderii cu uirnire $i
rnai ,,€i.teasc6" in realitatea inconjurdtoare, delimitind 6i izolind eu
tare a rniracolelor urari Pi mici ale naturii, a1e celei umane gest sigur, din multitudinea haoticd de fire, unul din nodurile
propice intrebErilor 9i con-
cu seanri, ii ia locul o atitudine mai hotdritoare, pe care apoi l-a dezlegat cu pricepere. Problematica
Cocor (L9491'
Iruntirilor 5i tr:ebuinlei de a da r5spunsuri' Mit'rea {iranului sirac, a pro)etarului agricol ciruia experienta dra-
la inceput .,o biati schifiEoar'l de opt pagini" (cum i$i arnintegte
matici a rlzboir-rlui i-a deschis ochii, iar mai apoi lupta forlelor
profira sadoveanu), e pr:opriu-zis prima lui experien{d, totodata revolu{ioirare i-a dat curajul ,si iimpezimea s5 aclioneze, sE devind
una clintre cele clintii in tinira literature a epocii
revolu{ionare'
in plind explozie pi de a cuprincle Iactor decisiv in bdtdiia angajatd pentru transformai'ea satului,
do a da seanri clespre o re;rlitate * * cu autoritate in
inflorire s-a impus de la Sadoveanu incepind proza
in devenirea lor dostine ulrlane chemate spre maxim5 nu' desigur' noastr5.
Cartca s-a cloveclit a li o reuSitl a acelui moment'
care au covirqit-o' qi diri'tre care unele tin- Dar cartea tinerelii lui l\{itrea Cocor este gi cartea care il inti-
pe rnlsura elogiitor nere9te pe autolul ei. Intilnim aici o umanil,ate ,li in acc-ia;i timp
cleau a o socoti opera de cipdtii
a creatiei 5ade1'snigng' Buna
in orice caz pe scriitor manifestarea unei aiitudini specifice fa{5 de eceasll umanildte
prfmt." indreptaf iii l-a dctelminat
care fac sb se dislingi in citeva puncte optica scriitoi'ului de ircum
gi sd extincli mai a}eg
s5 continue a aciinci experien{a inceputa rle aceea din sci.'ierile mai vechi. Tudor Vianu lemarcase in Arta
acelor zone ale scrisului sdu
studiul clinarnicii uotiui" 9i asupra : trecutul mai aprr:- glt'ozato,rilor romfr.rti, faptui cd spre deosebire cle ..priirtele sale
constant predilectie
;;;t* care a manife'statAcestui efort de lucid6 intre- epoci", cind ,.scriitorul povc.ste6i,e din unghiul pefsonajelor: sau
piat sau mai depirtat' 'reanalizare
pragul rrirstei lc face pe acestea s5 povesteasc[", in creatia sa nrai nouti (e vorba
prins in continuaie (scriitortli trecuse la acea clatd
din simbureie unei idei cle o sur- cle cea a perioadei 1935-1940) e folositl ,,meiocla poye.qtirii din
cle ?0 Ce ani) ;i clezvoltinclu-se propriul unghi de om cnlt, intei:pretind cu no{iurriie sale oanr,enii,
ii datoreazd una
prinzltoare vi'ialitate, literatura noastre noud PotcoautL (1952')'
Nzcoatd' intimplSrile pi locurile, prirrindu-le dintr-o perspect:ivir super-ioar6,
clin opcrele sale cele mai inscmnale' alta' care a ]Jrece- uneori cu o superiorita.te ironicii". Credem cd clesple o rrariairtd
pr(lclrin qi, plin illlurnc laturi semnificative' o \a Mi'tre.a sonsibil imbogS{ild cu nuante noi (Ia constituir,ea cii'eia un rol
reveniud
clat-o, lJacio Itlorilor (1'951)' I'}entru moment' trlssturile decisiv 1-a avut apropierea scr.'iitorului de ideolr:gia nrar:istd)
cd una din speci-
Cocor, cs1'e il'rteresant de semnalat in
care ii asigurl un loc onorabil evolu{ia a metodei sus-a:nintite se poate vorbi atit in legitr-rrir cu klitrea
fice ale accstei <,,ir1i, cea fi observati in mo-
't prczei rornilncEti conteinllcrane' . n-a putut ei comentatoli'
Cocor, cit gi cu illte doui scrieri : Nada Flot'ilor si A'Lle.ntut'd, tn
r1,
I
mentul lpai'i{iei de nici trnul dintre numero$ii lunca Dund,ri.i. Scriitorul tinde spre ceea ce s-ar puiea numi pro-
nu s-a Oe'vaft'it' Abia mai tirziu' o datb zaizarea scrisului .qiru ; e vizibil mai ales un eilort de detasar"e fa{i
pentru sirnplr-rl l-,",oti" "i a ieqlt 1a
noastre'
cu precizarea p.in"'pJirc'' <rirecfii ale epiciiCocor' pe lingd alte de o realitate'piirir atrrnci aureolat[ de prestigiile vcehimii si ale
ivealS faplul ci povestea viefii lui Miffea poeziei. Aceasta insi nu e sinonim cu sir;icirea universrriui gi a
porti"ururli*ali clcosebitoare, o are qi pe aceea tle
a fi cap de serie
eroului sadovenian, circi., de. pi1d5, luciditatea cle ,,firos.cos', a lni
ulterior -de
al unei loalle ploduc'rive linii tematice' ilustrat6lui Titr"rs Po-Povici' Mitrea Co,cor se convertegte intr-o proverbialislicd inlru ni.mic
opere remarc;rbile cum sint Setea' romanul
sau romanul Catdouanti inferioarH ca expresiviiate aceleia a infelepfilor sii din scrjerile
nuvela lntlrtz:neala a lui Ntalin Preda'
ilnterioare, iar, p,e de alti par'l,e, noua perspectivb asiguri un
al lui lon Liurcran.lan. Erritlent, ,,caietul c1e sarcini" al
nara{iunii

t7
16

\
 clinral prielnic caraclerizdrii mai depline a eroilor irr crncretul
lumii lor.
De efeclele acestei pczilii beneficiaz5 mai ales Noda Flotrlor'
11;yspfirrne gref:it6 i:e o mai veche sctiere a au'Loru'lui, Imprtr&tia
awtor. Lumerr de vis a copliirriei e privitd acurn in Lur:rina unui
pr"oicctor caxe nu lasii sir-i scape nici un detaliu. Se videgte cu
ace;rsti ocazie cir daai uuele eleneent,e ,,prozaice", alt',iclati indi-
ferente scriitorului, se pot d.ezvolta pini la prololtiile urilului,
serr";ind ca:"acterizirii satirire, alle asen-!enea elemeute, cercetal"e
mai de aproape. sint capai:i1e si rlegajeze o encrSle poetic6 de cea
mai,ouliL esenfd sadcvenietni- Afa siau lucrurile cu cei doi moEi.
aBoi cu lelea Ileana 5i Crllai, familialii ostrcvului de la Nada
Florilor', care capit$ ltl tloua n:rraliune un relief deosebit pe linia
ii omenescului pe caie za-ilai't-tic vom tilcerca sil rlescifr[m din
paginiie primei versiuni. Dlr personajul cel t:riri bine cartlc-
terizat ni se parc a li un,ci:esi.rl tr'laralatnbie, pfin rn.i.ilocirea ciruia
l', lubm act gi mai clcplin cle cilcja ce numeam efor-lui detagirii pro-
I
pri'.r u.ltinrelor ct'ca,tl i saCr-rleniene, Aici eI'oriul acesta a dr.rs la
etecte interesante. intil-irite. clar rnult mai atetltlal, qi in Bolfag'ul.
Pe cle o parte, unche5ul Haralami-rie e baciul tlariifional cu cere-
cronialul sau din veac. Pe de altii parte, :rtttorul dezvilluie in firea
gi deplinclerile irr:rsona.ii-rllri sitr-r o capacitate uimiloare de ada'p-
tare, de triire in c(i/iltemil{Jr:llleitate, care face dintr-insul, pe
linia celor spuse in iegliiurll cu \Iltoria Lipan. o e''ipresie foarte
actuajir a ved-rimii. lfocnrai rle i'iceea * repeiiirn * ni se par in-
tru<:itva simlrlil'icatcirle gi tie ptisos foate acele scrtlplrie mirl'u-
ir' risite de scriilor in finalul cilr'fii, care tind sr1-l identifice pe
,,ur1cires" cu o lume clestinatii definitiv disparifiei'
li", A'iconlti Pttl.coard, este. poate, rrianifestai:ea de artir cea mai
ami:i{i,;as;i ir lui Mihaii Sadoveairtt, 9i toiodati carlea iu care
numeroase'le gi {t;trrte dificil.cie pl'r:bietne pe care gi le-a pus iqi
gisesc o rezolvare pe mS.sura marii {aime pe cilre 6i-a cucerit-o
scriil o rul.
Il o epopce tristS Nicoarir Fotccavi : in e.a ri-sun5 acorduri
maiestur-rase drapate itt ne:gru. C)rice utmi de iluzionale roman-
tici qi roman{ioasi-:.i (r;n'.le e zgorrlotoasa iresponsabilitate a eroilor
l8
q
din $oialii ?) a disp5rut de aici, dar tocrnai asprimea aceasta se
dovedepte a fi climatul cel mai prie.lnic conlruntdrii cu perma-
- ca in Baltagul ^
nenlele. De aceea, dacd lecfia finald este qi
eroismul gi nu r.esemnarea, rezistenla ln furtund qi nu compro-
misul, cuprinsul ei iI formeazi <l,escifrarea acestor permanente.
Termenul ni se pare cu atit rnai potrivit cu cit, prin insipi struc-
tura ei, cartea propune la tot pasul clileme dureroase menite
sd faci deosebit de clrarnatic$ alegerea. E in primul rind dilema
acestui zbuciumat secol aI XVtr-lea romAnesc, ales de autor ca
teatru al acliunii. Toate faptele vin si confirrne cd o rezisten!5
sericasi impotriva colosului otoman nu e cu putin!5, gi insugi
sfirpitul tragic al lui Ion Vodd, trSdat de boieri, o dovedegte
Dar jugul otoman inseamnd tron la mezat, domnii vremelnice
puse pe cipituiaid, comploturi boieregti ce se tin lan!, si, in ultim5
instan{d., dornnia bunului plac pe spinarea {drii, intinderea abu-
zurilor, lngustarea drepturilor, recunoscute din vechime, ale unei
iargi categorii sociale, aceea a firdnirnii libere. La rindul 1or, ne.
:nul{unririle fac sd se miqte poporul, ele gdsesc rdsunet in ini;nile
unor viteji cirora scutul de apdrare format din piepturile voini-
cilor le di cutezan{a sd se ridice irnpotril'a implilatorilor dinl6-
untru gi dinafarS, pentru a statornici iards,i ,,slotrozenia cea
rreche" a {6rii. Perspectiva cu totul efemerd a unor astfel de izbinzi,
repede transformate in jertfg nu impiedic6 istoria sd scoatd Ia
iveal5 cind pi cind asemenea cutezdtori. Din punctul de vedere al
destinului individual - gestule tragi€. Totul e ca in aceasti
simfonie, acordul eroic prelung rHmin6 ca un meryrento
- s5
- cum spune
ne;ters, reprezentind
noroadelor".
- Sadoveatlu
- ,,un vis al
Din .dilemeie veacului decurg in mare mdsurd gi cele ale erou-
iui, Nicoarb Potcoavd. Dacd nesocotinfa in feluritele ei forme
este caracteristic6 viteazului de aventurd, eroul lui Sadoveanu
are de partea sa luciditatea" oFteanul e un filozof, un spirit me-
Renaqterii pe aceste
ditativ gi
- cum s-a mai spus - un om al
meleaguri. Exam.enul critic nu e strSin de indeletnicirile sale, dar
acest examen nu anihileazb intr-insul sentimentul indatoririlor
hirbdte6ti, al rdispunderilor. II potenleazd chiar. Haiduc)a putea
10
2).
 i' i
fiofornrac]eacordarea.idealuluidejustitiecuafirmareane.
t' ingr[ditilapersonalitd[ii(laurnnivelelementardeinlelegere
u lirr.lui"titor sociale). Nicoar[ Potcoavi e un om de
stat' un
l,i de oqti, un riguros cumpdnitor al situa{iilor pi un
'll in{elept cap
I

toi atit de sever adept al necesiti{ii dure ;i, tocrnai de aceea'

ii' partea lui in lume e nefe{iiirea' ,,Nu I'oi pieri intreg" e singura
Lingiiere a acestui artist al faptei, al jertfei consimlite' mingiiere
I
il
lr
maidezinteresatidecitapoetului,fiindcondi{icnatddeinfSp- popoarelor"
tuirea intr-un alt veac a celor mai scumpe aspiratii ale
Crealia de dupd Eliberare a lui Mihail Sadoveanu nu e struc-
de pini atunci. Artistul- 'Stdptne, s,ffipi,ne,
lural altcexa in raport cu sqrisul s5u
ceti{ean ;i-a pus insd- probleme noi 9i $i-a impus r6spunderi noi' ,Mqi ckiamd g-un ci,ne.,,
care igi af15 in operh sa mai totdeauna colespolldentui artistic
nimerit. Orizontul sau de meditafie a devenit mai cuprinzdtor'
Si astfel au putut lua loc sub iarga
cupold a cerullti sadovenian
itu numai o umanitate noud, consecinta ,,clesfacerii de trecut,, Ei
a iegirii ,,intr-un veac nou al lumii" a asupri{ilor de pinl mai
vechii lumi, pe care operele din
ieri, ci gi virtualiiiili focunde ale
trecut ale scriiiorului n-au izbutit totdeauna si le reliefeze su-
ficient de net. Faptul acesta s-a mani{estat' prinire aliele, in
poetic' cu profund-e rezo-
consoliclarea acelei formule de realism
incoacq
nante in suflet, care, de 7a Baltagul 5i epopeea Jclerilor
pinir la Nicoard, Potcoat:d,, a mers intr-o progresie continuS' €uce'
na{ional
rind noi gi noi teritorii din vastul continent al sutlelului
CORNEL RBGMAN

lill''
I

,i,
I

i-
,l
rll

\
 Domnul Duntnezeu, d.upd ce a aicituit lutnea, a pus
rinduiaid pi seiln fiecSr:ui neam.
Pe {igan l-a lnvdfat sE cinte cu cetera qi neam]ului i-a
clat gurubul.
Dintre jidovi, a chemat pe Moise qi i-a poruncit : Tu sd
scrii o lege; gi, cind a veni vrernea, s6 pui pe farisei si
I
I

I
rlstigneasci pe fiul meu cel prea iubit Isus ; Ei dupd
I
aceea sd indura{i mult nicaz qi prigonire ; iar pentru
ac'easta eu am si las sd curg6 spre voi banii ca apele'
A chemat pe ungur cu degetul 9i i-a ales, din cite avea
pe lingd sinq jucdrii : Iaca, dumnitale ili dau botfori 6i
pinteni qi rdEinfl sd-!i facl sfircuri ]a rnusti$i ; sd fii fudul
-
.5is6-!i placil petrecerile cu sotii.
putere
S-a intaliqat 9i turcul : Tu s5' fii prost ; dar s5 ai
I
I

a.supra altora, cu sabia.

li't Sirbului i-a Pus in minS saPa.
Pe rus l-a invrednicit s6 fie cel mai beliv dintr'e tofi
Bi sd se dovedeascd bun cerqetor
qi clntdre| la iarmgroace'
A poftit pe boieri gi domni ia ciubuc ai cafea : Mdriilor
voastre vi-i dat s5 traill in desrnierdare, rdutate 9i ticSlogie ;
pentru care sd faceli bine sil puneli a rni se zidi biserici
gi mdndstiri.

\

La urmi au venit Ei muntenii g-au ingenunchiat la
scaunul ImirdrSfiei. Domnul Dumn'ezeu s-a uitat la ei
cu mil6:
*Dar voi, ndcijililor, de ce ali intirziat ?
intirziat, Prea sldvite, cdci.sintem cu oile gi cu
- Am Urnbldm domol ; suim potecile oable qi coborirn
asinii.
pripdstii, Aqa ostenirn zi qi noapte ; t[cem, 9i dau zvon
numai tdld.ncile. Iar agezirile nevestelor gi pr-uncilor ne
sint la locnri strimie intre sttnci de piatrS. Asupra noastrd
fulger5, trdsne;te 9i bat puhoaiel'e. Am dori stdpiniri largi,
cirnpuri cu holde gi ape line.
- Apoi ali venit cei din urm5, zice Domnul cu pirere
de rdu. Dragi imi sintefi, dar n-am ce vd face. Rdmineli
cu ce avefi. Nu vi mai pot da intr*adaos decit o
irrimi ugoard ca si vi bucurali cu a1 vostru, $e vd pard
toate bune ; sd vie la voi cel cu cetera ; gi cel cu biutura
gi s-aveli muieri frumoase gi iube!e'.
Foveste:r asta o spltnea uneori Nechifo;: Lipan la cumdtrii
gi nunli,^la care in vr.emea iernii era nelipsit. Zice el c-ar fi
inr'6[at-o de la un baci bitrin, care fusese jidov in tinereld,
;i binevoise Dumnezeu a-l face sd cunoascei credinla cea
ader'5ratd. Acel baci qtia 5i alleie ;i cunoqtea gi slovd, lucrtr
de rnare mirare intre ciobani. De ia el Lipan deprinsese
gi unele vorbe adinci pe care le sp.unea cu inleles la vreme
potrivitd.
Nimene nu poate siri peste umbra iui.
*- Ce vrui sd spui cr: asta? il intreba nevastS-sa Vitoria,
privindu-l piczis.
* Spun qi eu o vorbi celor care au urechi de auzit,
2{
\
l
Nevasta inlelegea ceva dar era binuitoare ca olice
ferneie gi deprinsd si rdsard la orioe inlepitur5.
.-.. A fi cum spui, bddicd ; dar cel ce spune multe
ql,ie pufine.
* Asta pentru cine-i ? se rdsucea Lipan.
pentru infelepli gi cdrturari.
-_- Asta-i? mi rog cine-i inlelept gi cdrturar ?
$qu $i,
Cine si fie ? Intreabd*md qi nu !i-oi putea spune.
- Md
.* fem,eie, tu iar caufi pe dracu !
Ce sd-l caut, c5-i de fafi !
- de poveste gi de asemenea vorbe iuti, Vitoria, nevasta
$i
Iui Nechifor Lipan, igi adr,rcea aminte stind singur[ pe
prispd, in lumina de toamn5. gi torcind. Ochii ei cflprii,
in care parcd se rdsfringea lumina castanie a p5rului, erau
dr-r;i departe. Fusul se invirtea harnic, dar singur. Satul
; risipit pe ripi sub pddui:ea de bsad, cisutele gindrilite
iutre garduri de rdzlogi, pirdul Tarcdului care fulgela
tlcvale intre stincl erau c5zute intr-o negurd de noapte,
Acei ochi aprigi gi inci tineri cdutau ziri necunoscute.
Ncchifor Lipan plecase de-acasd dupi nigte oi, la Dorna,
t-acu SJintu-Andrei era aproape gi et lncd nu se intorsese.
ln singuritatea ei, femeia cerca s5 pdtrundi pini la el,
Nu putea sd-i vadi chiput ; dar ii auzise glasul. Intocmai
lrla spllnea el povestea ; femeia ii adSogase numai puline
<'Lrvinte despre cimpuri, holde gi ape line. Aceste vorbe
tllru ale ei, izvorite dintr-o veche dorin!6, ;i, repetindu-tre
in gind, ochii i se aburiri ca de lacrimi, Viala muntenilor
(' grea ; mai ales viala femeilor. Uneori stau viduve
inuinte d€ vreme, ca dinsa.
 Munteanr-rlui i-i dat si-Ei cigtige piin'ea cea de toate
zjlele cu toporul ori cu ca!a. Cei cu toporul dau jos brazii
clin pSdure qi-i duc la apa Bistrifei ; dupd aceea ii fae
plute pe care le mind pind la Galali, la marginea lumii.
Cei mai vrednici interneiazd stini in munte. Acolo stau cu
Dumnezeu qi cu singuritSlile, pind ce se impulineazd, ziua.
Asupra i,ernii coboarS Ia locuri largi gi*gi pun turme.le la
iernat in b5"1!i. Acolo-i mai u;oar5. viala, ,g-acolo ar fi dorit
e,a s5 tliiascS, numai nu se poat,e din pricin,l ci vara*i prea
cald q-afard de asta, munteanul are rddiicini la iocul lui,
i
ca gi bradutr.
lll Nechifor Li:pan s-.a ar*tat totdeauna foarte priceput in
megte;ugul oieritului. Stinile i-au fosi; bine rinduite gi
ciobanii ascultdtori. Bac'ii nu gtiau numai istorisiri, ci
cunogteau taina laptelui acru s-a brinzei de bur:duf. Ii
veneau scrisori gi cerei'i de departe, rlin niqte tirguri cu
nufiIe ciudate. Ca si i le deslege, Lipan se ducea la
rl piirintele D$nil5, dup6 nceea trccea p,e la crigml sd b,eie un
I ;
I pahar cu al{i muntenj. ca Ei dinsul, vrednici. tovardqi in
ti'eburi de acestea. Cum se sfunlea pe Tarc5u in sus cd lui
Nechifor i*a cdzut veste cn parale, rdslreau la crigrna
hii dornnu Iordan gi idutarii, par,cil i-ar fi adus haitul.
ri Omui se intorcea tirziu acas5, ins[ cu chef. Femeia gdsea
,iil de cuviinti s5 se arate sup5ratd.
lr, r
Iar se olirdsc in tine
cei gapter draci ! ii zicea rizind- Nechifor gi-qi mingiia
n-rustafil 6Jloasd adusi a oa15. La mustala ace,ea neagrd qi
la ochii aceia cu sprincene aplecate gi Ia toat6 inflligarea
lui indesati qi spitoasd, Vitoria se uita asculit gi cu in-
dirjire, ciici ,era dragostea ei de douf,zeci ;i mai bine de
ani. A;a*i fr-rsese dr:ag in tinere{5 Lipan, a;a-i era drag
I
I
26
\
g*acum, cind aveau copii mari cit dinqii. Fiind ea ag,a de
aprigi gi ind,irjit5, Lipan socotea nnmaide,cit cd a venit
vremea sd-i scoatd unii din demonii care o stSpineau.
Pentru asta intrebuinta doua mdistrii pulin deosebite una
de aita. Cea intii se chenr"a bitaie, iar a doua o bitaie
ca aceea ori o mami de bltaie. Muierea indura filrd sir
cricne,asci puberea ornului ei qi rSminea neindupiecatd,
cu draci,i pe care-i avea ; iar Nechifor Lipan igi pl,eca
fruntea Ei ar6ta mare pirer'e de rdu qi jale. Pe urm5 lurrree,r
li se pdrea iar buni gi uqoarS, clupd rincluiala lui Dumnezeu
din povestea l:aciului care fu,sese jidov.
Avere aveau cit le tr'ebuia : poclAzi in cas5, piei ,cle miei
tn pod ; oi ln munte. Aveau gi palale strinsc ini;r-un cofdiei
cu cenug5. Fiindr"r-ie lehamit,e cie lapte, kri:inzi qi carne de
oi sfirt'bcate de 1up, aduceau de la cimpie legume. Tot d"e la
cimpii largl cu soare mult aduceau friini de pipuqoi.
Uneori se duce,a Vitoria singurS. gi o incSrca in d'esagi pe
cinci ciluli. Pe cel ditr frunte c5l.[r,ea ea brirbiterste
ceilalfi veneau in urmd cu capetele plecate qi cr-r friiele
lcgate de cozile celc.rr cllnainte.
Din gapte prunci cu cil li b'inecurrintase Dumnezelr, Le
rlmilseserd doi. Cinci rnurise'r'i de pojar oli cle di-flerie ;
numele qi imaginile li se uiturserd pi li se amesiecaseri c,u
florile, cu fluturii qi rnieii anilor. La cei liimaEi, aminCoi
se uitau cu pl6cere. Lipan desmierda mai muli pe f;rt5,
care era meli rnare pi avea num,ele Minodora, aga ,cum
auzise el de ia o maicf, de la Agapia qi-i plicuse ; iar pe
fldcduag il chema Gheorghiti qi rnaicE-sa il oclotca 5i-1
apdra de cite ori in ochii lui Lipan erau nouri d,e vtem,e rea.

Gheorghiti era numele eare plScirse Vitoriei, cdci era
numele cel ad,evdrat ql. tainic al iui l$echifor Lipan' Acest
nume i-l rostiseri preotul ;i nina5ii la sfintul botez, clndl
il luminaserd cu aghiazmd gi cu rreir intru credinta cea
adevdrat5. lnsd intr-al patrr-ilea an al vielii se bolnS"vise de
hiclropici 9i atita sldbise incit au fost poftiti preoli de i-au
licut sfintele masle. Atuncea, d,up[ masle, a venit, ;i
iiganca cea bdtrini a lui Lazir Cobzaru, qi maicS'-sa i l*a
vindut pe f,ereastt'l luind pret pentru 'el un bdnu! de
ri aram5. Primindu-I cle la mama luri, C<lbzdrila i-a suflat pe
frunte descintind, qi i-a schimbat numele, ca sb nu-l mai
I
cnnoascd boliie gi moartea. De-atunc'ea i-a r[mas nu'me]e
i
lriechifor ; clar cind n-o auzea nimeni gi erau singur-{,
Vitoria ii zicea., cu anumit glas, tot Cheorghili' Acel glas
de dulcea{d il arrea ;i feciora;ul.
Gtreorghili coborise cu ciobanii, cu oile, cu asinii ;i
clulf,ii la vale la iernat, intr-o baltf, a Jijiei, intr-un loc
care se chema Cliste;ti, nu d.eparte de tirgul Iagi" Acolo
avea si steie, dr,rpi po'runca lui Nechifor, pind. ce-a veni
ei singur si pl[teasc[ stuhul p'erdelelor, finul ;i simbriile'
'l'r'ecrtse vr,elrle qi Neehifor ntt ddduse semtt nici acolo, ca
it'' si se intnarc[ mf,car feciorul.
lltr fi venise c-o sdptdmiui in urmd scrisoare pe ca.re o
cles)egasc tot pirrintele Ddnii5. f'I$cdul didea rd.spuns cd
agteaptd pe tat5} sdu ct"t parale, ca s& impace pe ciobani gi
pe stdpinul Bellii. *Ia.r oile sint bine sdndtoase, addogea el,
;i noi, din mila lr-li Dumnez,eu, asemenea ; qi vremea-i incd
Jrurni qi ni-i dor de cas5. Sinit rn"ina, mamd ; s5'rli{
rr',itrrr, ta1A.',
28
\
Asta era scrisoarea lui Gheorghi!5 gi Vitoria o gtia
pe de rost. Vra sd zicd, Nechifor Lipa.n nu se ardtase nici
acolo. Care pricind putea s6'tr intirzie ? Mai gtii ! Lumea
asta-i inare gi plind de rdut5ti.
A tneia zi dupS scrisoarea lui Gheorghi!5, poqtagr-rl
sunase iar din trimbiti in prund gi Vitoria coborise la
piritl, ca sd mai primeasci un rdvag. Acesta,era un r5spuns
cne la baciul Alexa. scris de bdiat. Slova era a bdiatului, clar
vorbele erau ale baciului A1exa.
..F::ecii am infeles, stdpind, din epistolia pe care ai
trirnes-o lui Gheorghild, egti tot singurdacasi ; iar Nechifor
Lipan stipinul nostru g-al oilor nici pe aici nu s-a arStat'
Aga cd noi avind musai nevoie de parale pentru simbrii
^yl hrana dobitoacelor qi a noastr6, si faci bin'e sd ne
[rirnefi, Dai in tirg la Piatra paral,ele la poptd gi acei de
acolo scriu la poqti Ia Iagi si ne pl5teasci noui atifia ql
atifia hani qi dr-rpl aceea se intilnesc ei $i se socotesc
ce-aul dat q-au 1uat, treaba lor. Asta-i buni rindr"riali
yi-rni piace, nu-i nevoie si faci drum cSlare pin-aici, nici
Iotrul nu te prad5. Iar dac5 socoli ,altfel, scrie poruncd
lcciorului si vindem unele din oile cele b5trine. Tot
trebuie sd vie Nechifor Lipan stdpinul, s-aducf, oiie pentru
clr"e q1 im c-a plecat la Dotna.'"
Ce putea s5 fie cu omul ,ei ? Numai de la dinsul" nu
llriLnise scrisoare.
ln ajun se bucurase o clipd. Pogtagul trimbi{ase iar.
Clur cartea pogtalS in min6, Vitoria gribise Ia pirintele
Dirnild. Poate e ceva dinspre pirliie Dornei.
Nu era dinspre pdrliie Dornei. Era de-,apro,ape, de la
['ilh"a. Pfu.intele Danili ridea, siltindu-;i burta. Ascu]tind"
 \
obrajii Vitorici s-au imbujorat de rugine. $i pe asta aculna
o 6t,ic pe d,e rost qi-i vede inge,ragii aripali gi incununati cu
tlrr ndafiri.
Car.tea pogtal5 cu poze era adresatd domnigoarei Minq
drrla Lipan,
Fru,nzd. uerd.e rle maltar,
Te iubesc gi te ad.or,
Ghi.td C. Tapar.
Vra sd zic5, feciorul dascdlului Andrei, care face slujba
miiitdriei 1a Piatra, tot nu se astimpdr[ qi tulburi minlile
fetei. Vinovat e qi ei ; vinovati e gi maici-sa diiscdlifa,
cdreia are sd*i spui,e ea ce,le de cuviinfd ; vinovatd mai al,es
trebr"rie si fie hditqca asia de fatir care trage cL1 coada
ochiului in toate pdrlile. Cum s-a intor.s acasd, i*a bdtut
din pi.cior, a judecat-o q-;a osinclit*o cu vorbe amdrite
;i asculite:
_- Asta-i grija ta acuma, fatd, s{-mi faci asemenea
rugine, s5 riminern cle risul satului ? Acuma ai ajuns
d()mniSoara ?
-_ Asta nu-i nici o rugine, mdmucir ; aclrma a$a se spune.
Apoi qtiu eu ; acuna vd strimba{i una Ia alta qi nu
vd- mai piace catrirrga gi cimaga ; 6i vir ung la inimd
l5uta.rii cind clnti cite-un val{ nemlesc. ltri ardt eu coc,
val! qi bTuzva, ardd-t,e para fr:cuii-ri sI te ar"dd ! Nici eu,
njci bunic5-ta, nici bunic5.-rnea n-am gtiut de acestea * $i-n
Jegea noastr:d tr,e,buie s5 trSiegti qi tu. Altfel ili leg o piatrd
cle git gi te dau in Tarc5u. Nu-s eu destr-rl de ndcij:itd c-am
r5mas singur5 asupra iernii qi nu nrai gtiu nirnica de
tut[-t[u i acurna arn ajuns s-alrd pe pOpd cetind lUcruri
lu;inoase. Dar evanghelia asta i-a voastri, nu-i a lui.
--- Ar:eea-i scrisoar.ea mea ? intreb5 cu viclenie fata.
* Care scriso,are ?
--_ Aceea pe c,ar€. ai pus-o ta oglindd.
Iti ar6t eu lie scriso,are. Du-te qi vezi de trage pini
irr sard in fuqalli lina pe care ti*am pregedt-o. $i sd te
nrai prinrd c6 dai gunoiul afari in fata soar,elui, cum ai
liicut azi, c5-ti pun la git dou5 pietre de cite cinci ocd.
N-ai mili invl{,at rinduiala ? Nu mai gtii ce-i curat, ce-i
sfint ;;i ce-i bun de cin ili umb15 gdr.giuni prin cap gi te
chi;rm5 domn$oard !
Astfel s-a frirmintat, fdri si i se aline gtndurite qi flrd
sii prirr:easci vreo veste de unde agt,epta. In noaptea asta,
r:iitr'6. zori, a avut cel riintii seilrn, in vis, care a impuns-o
in inimd. $-a tulburat-o qi nrai mult. Se fdcea ci vede pe
Ncchiflor Lipan cdJ.are, cu spatele intor,s cdtr6 ea, trecind
spre as{ir.llit o rev[rsare de ape.
fl
Soarele b[tea de cdtre amiazfi rl'e pe tancul Mdgurii.
Ilidicind ochi,i gi clipind, Vitori,ei i se piiru ci -brazil sint
mai negri declt de obicei. Dar asta era o pdr,ere, cici sub
soilre lunecau pilcuri de nouri alburii. Vremea era ciildu!6
5i abi:r adia vintul aclu,cind in ogradd, ca pe nigte fluturi
lirzii, cele din urmS frunze de salcie gi mesteacdn. Se
auzir'[ pe rlnumuEor talSnci cunoscute. Venea Mitrea ar-
gatul cu cirdiqorul de oi nsi cu cele dou5. vaci. Vitoria il
 auzi ricnind qi suduind incurcat a$a cum ii era cblceiuI, Ce s-a intimi:lat, Mitl'e ?
--- Cum?
pe cind vira animatrele in {arcuri}e lor: pe poarta dir: funclui
gospoddriei, spre tnunte. Ldsincl la o parter. f'-rrcra, fe:reia Ce s-a intimPial ?
chemd cu glas cintat :
- Nu s*a inthnPlat nimica'
-_ Minodord, fati hdi !
-* Atuncea cle ce ai venit a;a devreme acas$ ?
_- r\ud, mdmucd, r5spunse fata cl.in gerndranraila ciin IIa?
dosul casei de sub phretele de la miazlnoapte.
- De ce ai venit aqa devreme acas& ?
Las5, fat5, fuqallii qi cauiS qi de altele. Vic] cS vine
-* Apoi am v6eut cd pogoar6 aili oameni din poieni
-
argatul. inainte de vreme. Trebu"ie s[ se fi intimplat ceva. olie qi vacile; le-am pogorit qi eu' Zlce cA are sa
Fata se ,ardt,d sprintend, cu cimaqi alb[ 9i cat::in!6 vremuiascd"
neagri vristatd ro;. Pur"la pdrui impietit in cunund, fdrd Cine spune asta ?
I
I

nici o brolooaCd, dupl rinduiaia fecioarelor. Era clescill!5,

- Spun oamenii. Am vdzut;i eu diinihrivencile zburincl
in-circluri spre scare. Se duc cie unde*s ele" Dar mai ales
I
'I

t' ci'ubole1ele cu potcoave galbene qi cu virful cle g'ian!.

I
curnpdrate de la Gheorgheni, le linea truntai pentxrlt hori
I
gi nunli qi p,entru drumurlle la tirg.
-_ Tie nu !i-i foarrre ? iutrehd Vitoria oltind gr Prrvlnct
intr-o parle afintit.
*- Nu rri-i foame, rispunse i:izincl fata . La cine te '.ritri,
mlmtrcd ? Ii vezi pe tata ?
li vAd, r6spunse n,evasla suspinin'C. Cine qtie pe unde
va- fi fiind, singur si fllrnind. D[ fu.ga la {intinal si ad5
i
ap[. Aiii:l focul qi pune ceaunul d.e mirrnliigl Cau"fl
. i' in cuibare vreo douir oui. Sco,atc ni.lte brinzi in scafild.
Pentru algal cautd de cea mai ir-tte.
-"- lnclati, min'tuc5, rlspunse fata lepirind prin ]rit;l'tur&
pi smuncind cofa goai6 de pe fr-rndul ei'
Milrca se str:ecur[ in ograd,ir pieziq. pe porti{a rilte]or"
Era un om fdrf, viLsti, scund gi cu ochii stcrsi" Zimbea
irrcremerrit cu obrazu-i spin. I)ucea diir cind in cinrl o lnind
cu ghiaL"e in pdrr-r*'i rogcat, buhos gi bdtucit.
32
n:I-arnuitat la un nour cHti6 Ceahldu' Nouru acela-i ctt
bucluc. De-acu vine iarna" $i eu te poftesc pe dumnea!'e'
st5pin6, si-mi dai tohoarca 91 cdciul5 9i piele pentru o
pireche nou[ de opinci. De acu-i gata' intii are sd viscc-
ieasc[ ; pe urmf, au s5 prindi a urla lupii in fundul
ripiior.
Mitrea vorbea bolborosit ;i ciin fundul gitiejuJui' Po-
menind de iarnd ;i de lupi, se holba fioros' Vitoria simfi
un fior prin spate. lVlinodora agezd cofa cu api la locul ei
6i incepu a licie.
-- Am auzit ci te-nsori, bade l\{itre'
* Ha?
Am auzit c[ te-nsori.
- Da' nu m5 tnai insor nici pe dracu. Uncle-i norocul
-
acela ! M-aq irrullumi gi c-o vadand, ori eu una caf,e a ficut
copil fatd mare. Dar pini n-oi avea oi destuXe, nu gri-
cl.e
sesc. Azi ii lumea rea qi fenreile*s fuclule' Da' nu-nri cTali ?
33
$- Baltagul

\
 :-- Ce s5.-{i ddm ?
* Apoi s5*mi dati tohoarci, oplnci gi
cdciul5, cA
de-acu se chiamd cd vine iarna.
Stdpina strinse din umeri. Omul se aqezi rnorm5ind pe
collui prispei. Fata a{ifase grabnic focul la vatra cle afar5,
umpluse ceaunul cu api qi-l a;;ezase pe pirosirii. Zvir-
lise in el un plti:tn de fIin6; presirase sare. fJeodatd
vin.tul trecu guguind prin crengile sr-rbfiri ale rnestecenilor
din preajm5. Pddurea de brad de pe l\.{igura clipi din cetjni
dddu qi ea zvon. Indlfind fmntea, Vitoi:ia sirnfi adiere
"si
rcce dinspre rnunte. $uvilele casttinii din jurul frunfii i se
zbdturii.. Ciipi din ochi, silindu*se oarecum sd se trezeascd
cleplin. Pe tcatd costiga, in gospodlriile riizlefe, se auzeau
cliemiri gi ingindri de gl:rsuri. Cinii incepeau sii zdpdiascd.
Coloanele de fum se aplecau impr5rstiindu-se lle fala pi-
rnintului.
se turlbur.d vremea, grbi gr:spodina
- intr-adevdr,
gr6bit. 'l'rel.ruie si ne mutdm in cas5. Tt'eci, filid, inlluntru
gi ld fouul in hui'n.
Cu migciir:i iu[i, fata apucd ticiunii gi l,recu in tindd.
Aburi subiiri invirluild st-,arele. Apoi nouri suit'it cu hdr-
nicie d.inspre muntele ce1 male.
* iUarnuc5, strigd fata, icse Ium. Trcbuie sir fi ficr.rt o
dihanie cuibar in hogeag.
* Asla se poate ; si se suie Mitlea pe casi.
* Bine, sd md sui, da' intdi gi intii sJL-mi dafi to-
hoarc5, opinci qi circiuia, cd vine iarna.
- A$a este ; scoate, fat5, din casa cea mici. ce-.i trebuie
holleiului istuia qi leapddi.r-i tc:s1s io bra{e, ca sii se suie
cu ele la hogeag.
3t
' - Da' nu mi mai sui eu cu ele. Ce si fac Ia hogeag ?
* Sd strici un ctiibar de stdnci.
* t:lne, am sa-r stric, da' s6-nri dali ce mi se cuvine'
Bombdnind, lVlitrea ailuse scara, pe clnd fata scotea din
oclaia nelocuitd de peste tind5, din mirosuri grele de piei
qri brinzeturi, lucrurile care-i erau lui trebuitoare qi i le
lepdda pe prispi :
Na tohoarci ! na opinci !
-Argatul se suia domol pe scari gi de sus igi intindea
intr*o parte gitul, ca si vadd daci nr,r-i ingelat. C-o prd-
iini Jungi cotrobdi in hogeag gi flrmul izbucni, abdtut de
vilnt intr-o lature. in citeva clipe, uneltele de bucdtlrie de
sub qandramaua gnbredS de-afar6 i;i luari lscul in tind5,
per prichici ,;i-n julul hornului. Cofa in{ri la locul vechi
r1up5 uqir. i\ditrea cobori gifiincl, cduti tilcica, o cufundd.
in apai gl b5u cti sete, pufnind, apoi deqert5 indirdt ce
liim5.sese. Trecu dupir aceea si cerceteze rsi s5' adrnire im-
bi'icdniintea de vrelne rea. O clipd migcarea casei se
irotoli ,si vintul i;i spcri zvonui pe cieasupra satului' Gdi-
nile se suiril pe prispi la addpost, al.ungate de cele dint6i
rii.r"opituri reci. Vitoria privi cu uimire la cucoqul cel mare
porurnl:ac, cum vine fSrd nici o ft'icd qi se aqeazd in prag.
lnjma-i bdtu cu nSdejde, agteptind sernnr.il cel bun. Dar
t:r.r,cosul se intoarse cu secera cozii spre focul din horn qi cu
pliscul spre poart6. Cintd o dati prelung 9i se mird el
sini;ur.
*- Nu vine.,. gopti cu ingrijorare gcspodina.
*. Cine ? tdtuca ? Intrebd fata infricogatd.
-- Nu vine, zise iar5gi, aprig, Vitolia. Cr"rcogtll dd semn
tlc plecare.
3rw
 * Cine are sd plece ?
Femeia nu rdspunse. Privi in jum-i cu obrazul deodat6
impietrit qi vdzu tott-r} rece gi umed sirb zloatd. Soarele
pieri.se, lurnina se impulinase gi vintul gfichiuia, din cind
in cind, fulgi care cddeau domol in tindd, se topeau qi dis-
pirreau intr-o c1ip5. Fata pregbtea repede prinzui. Rds-
turnil m5m51iga pe mdsula joasl 9i rotundd, tdie jumdtate
gi o lntinse pe un fundiqor lui Mitrea c-o scSfitd de brinzd
gi c-o ceapd.
Desfd pa1ma, s5-{i pun {j-o leaci de sare... in-
-
dernn[ ea.
Apoi cercd oudle fielte ;i le scoase clin ulcica lor c-o
lingurd de lemn intr*o strachind cu api rece. Se opri din
robotit gi se uit5 cr-r indoiald spre Vitoria.
* Dumneata nu m[ninci, m[mucd ?
Femeia cldtind din cap.
* Ar:gatul s-a dus la gura 1ui si m5nince, urmd fata,
in .soapt5. Arsa are obicei. ca sd nu-l vacl5. nimeni.
C-un gtergar acoperi masa gi se feri la o parte, cu
fafa umbriti de intt'istare, cu umbrul rezemat de horn.
Vitoria iqi trase broboada peste gurd ;i rdmase dreapt6
pe scdunaqul ei, cu bratele incrucigate pe sini, privind
lrI fdrfr sb vadd frE'mintarea de-afard a stihiilor' Din cind
fl in cind lnv6h"rir-ile de vint de deasupra satului pdreatl
cb se alind $-atunci se aLlzea sunind cu zvon mare, sus,
sub nouri, pddurea de brazi.
lntr-urn tirziu privi cele din apropierea ei.
Tu ce faci, fati ?
- Nu rni-i foame nici mie, rndmuc5, rdspunse Mino'
-
dora.
36
t
, * Ba tu si m[ le;i cu ale melc gi si mdr:inci. Til
mr gtii cite am eu, nici cite gindesc. E;ti inc& un Xllod,
care ai si cunoqti de-acu tnainte sr.rplrd,rile vie]ii. i\f5-
nincd gi mai,ales nu te gindi la lunganui acela al ddsc&Jilei.
Are un nas, drept dupS porecla care li s-a dat tu'Lur:or
clin neamul dascdlului. Cchii mititei $i nasurile topor. Cind
il vdd cd se mai desiniardl cu cintece gi cu vor:be delicate
de pe-acolci de plin strdinirt5li, mi bucur care nu se nrai
afl[. Si faci bine, domniqoari, sd-!i vezi de rinduie]iie
tale de fati rnare, s[-!i bali ti sit-li scutlui perinile ;i
Iiicerele de zestre, cdci, in ciqlegiie ce vin, am de gind sd
te mdrit. Oi gdsi eu Ltn romdn a;ezat, cu cas5. noud in sat
gi cu oi in munte, sd i te d:ru lii si scap de tine.
It{5muc5, nu te supara pe mine gi nu n:[ tlri'."
-
murmurd cu lacrimi fata'
Oricit ai i5crirm,a, sd gtii ci ginere ca feciorul d:isc5-
-
lifei nu-mi trebuie.
* Mdmuc5, sd nu rnd dai dupd ulit gi dupfl bdtrin,
ca s5 md bucur qi eu de via!5, cum te*ai bucurat durn'
neata.
Vitoria lrsi trase iar broboad"a pe gurd. qi rf,mase ne-
guroas[.
Tirziu, cind conteni zloata, vorbi iar, cu mili pulin6
asprime :
mininci.
-Ii'ata!i-am spr-ls sd
se sr-rpuse qi clezvdii
masa. Nevasta se ridicd in
picioare, igi pbturi pe ea catrinla qi*gi strinse sub sini
birneala. Apoi inti'5 in odaia clin dreapta qi-qi schimb5
bloboada. Trase in picioare cotr{uni gnopi de nini surd
 gi ciubotele. Iqi frecd palmele cu busuioe qi-pi netezi
pleoapele. Igi luir pe umeri un sumirieE.
- Eu md
scrisoare
duc la pdrintele, zise ea. Trebuie sd tr.imet
lui Gheorghi!5. Vezi de giini sd nu
se culce
fldminde, gi scoal[ pe argat. IJe bun5-sarnd s-a inr,,Elit
in tohoarcd "gi doarme cu clciula peste ochi.
- Da, mdmucd, r5spunse fata, cu fruntea plecat$.
Vitoria mai c5ut$ un bfit de corn dupd uqd gi trecu
spre poart;i. Vintul se alii:ase ;i vremea sta a ploaie, fdrd.
LuminS, cu nourii coborifi.
I"ata se migcd pe ginduri din locu1 ei, ca si treac[ in
farcul I'itelor, si trezeasci pe ,argtit. pe obraz ii apdru
un gind q-un ziinbet. Mai inlirzie pr-ifin, ca sd curdle
biideie gi sfi n:f,ture fi.mrdturile sub vatri. Din gr.lra
podului, din umbra neragr'L, o privi deodat[ un pui ce-
nugiu de mi{d, cu cciri rotunzi, gi-gi cerr-r dreptul de lapte
c*un micunaL sublirel. i\{inodor:a puse lillgd fdrrn5turi
scdfila qtirbi qi turni in ea c,iteva plcdturi de lapte. i\{o-
t5naqul {up5i delicat pe horn, pe prichici ;i jr:s. Incepu
a linchi cu limbufa-i trandafirie.
I
Umblind cu luinina-i de ginduri in ochi, fata irsi fdcea
planul. Maic[-sa are si lipseascd o vreme destul de lungd,
l,t cAci, ca totdeauna, are qi alte treburi. In acest rdstimp,
poate trimite pe Mitrea dupi Jdnici, bdiatul invildtorului.
ii place cit de repecle scrie gi cuffr se uiti la ea cu ni;te
ochigori de drac, negri ca doud masline. E bun cdrtu-
riir; inva!6 in liceu la lagi, intr-a patra clas5, gl invS-
iiitorul vra s;i*l faci doftor. Igi acluce eI singnr cerneala
;i hir:tia gi s-ageaz[ la mas6 inaintea oglinzii. lnt$i se
3S
uiti sd-rsi vadi mutra Ei pieptlnAtura, pe urm[ se inloarce
alintit Ia ea, E-aqteapti, eu condeiul gata.
Ea s-a gindit rle mai nainte ce-,are sd spuie in scrisoarea
cdtrd Ghi![ Topor ;i cum are s5 spuie' A aflat ea niryte
vorbe frumoase care au s[-i ptac*' $i Ie murmur[, sin-
gur6, privind spre mot[naq.
..Pun concleiul pe hirtie Ei incep cu dor 'a scrie ; pe
hirlie gdlbioarS, cu dor de la inimioard' $i te-ntreb de
sanitale, ca-i mai buni decit toate." WIai sint qi alletre'
La ui:md trebuie sd priie a$a : '*Cu iele rnil inctrin ia fala
durnn itale eu IVIi nodoi:a Lipe'n.""
ii pHcea de JS,nica al lui domnu J\{ironescu, cici scrie
fn.rmos gi nu iirtirzie. ii scirlie penila pe hirtie' $i pe
urm6-i cete;te zirnbind' Alli scriitori din sat au obicei
cle pun vorbe cle ale lcr; dar aceea-i serisoarea k;r ;i ea
vrea sd. i,rin:eai5 o scriso;rre a ei
* ]!'iai vrni lapi,e ? intrebi ea pe motdnag.
* l,4ai \rreail, r6spu"l:.se el subtil'el.
Ea-i {ulni lncir un fir$oi', apoi c-c inginare cie cir:iec,
se i;rdbi afar6. ca s5 trezeasci din tohoarc5 pe l\fitrea
aigaiul.
III
Vjtcria Lipan se ir:dr:eptd spre bisericS. pe ulicioare
lungi qi croite, apoi pe cdrdri printre grddini" Luneca din
cincl in cind prin mizg# ; dar altfel calea era curatd, cdci
pietriqr.rl qi ndsipul sorbiser5 zToata. Biserica era agezatH
pe-un dimb, cu {intirimul impreS'ur. In apropiere, in
pieptbnat gi impletit in coadi la ceafl' Dinlii ii str5luceau -- Cunoa'stem artil 9i nu ne paire rau'
pe
sub tufele de pdr:,ale n"rust5lilor. *- r1'ga ci e'u, cle Ei-s femeie proastS' am nurnilrat
Vitoria intr5. qi inchise uqa dupd dinsa. Preutea"sa i'5- degete zilele. S-a rrrai dus g-acu Ei:'pte
ani la Dorna
mase singuri cu stal,ivele qi-Ei aplecd mai tare fruntea s-a int'ors cu pace' A
dirpil oi. Lr:-a cumpiirat cu bine 9i pe care
*,r.rt ,rr**e si Ie ccboare la iernatic in a stat cu ei Ia
pe alesituri, in umbra amurgului. locuri}e

-
Ai nevoie de vreo scrisoare ? intrebd pdrintele' $ezi, le are rr[inriie. le-'a <iat pe Sama bacilor,
iaca aprind lampa 5i !i-o scriu numaidecit. nuindr'5toare, a faicut socoteli, a
plltit simhrii' a sLitltt
$i de asta am venit, pdrinte D5-ni1ir, risplrnse femeia' l; ;ifu la ia;i o zi, a stdtut altS ziacu la Piatra - si dupir
- a trecut de dou6'
gi m5 aduce 5i alt5 nevoie, pentru un sfat. i-rer-.i cie zile a fost inapoi' Dar
Bine ; s-ascultim ; ce este ? oii pe aiita'
-\ritoria strecur'5 pe masa rotundi din mijlocul odiii * Cr-irn se Poate ? Asta n-am ;tiut'
plicr-rl qi foaia alb5. Sl,itu pulin in cump5n5, plimbindu-ql * Apoi, pirinte, sfinlia ta nu-i e91i so! qi n-ai nevoie
ochii asupra mobilelor ordqeneqti din jun-r-i, ilar fird sf, sa stii-'nureoea-i Ia mine 9i socotelile
acestea numai eu
numai greieruX
le vadd. Ie lirc noapt€a, cincl is singura *eazd 9-aud semn i* vis'
gi un
-_ Pdrinte, rrorbi eu ,cr-r std.pinire, nr-r ;tir-r ce s*a f5cut clirr v*tri. Ac', ast6-n.rn[t", am avut
ornul meu. Am incepu.l. sS arn griji. * Las[ visr'rri]e' Is mai muli inqeliri'
Piljntele Daniil iEi aratS dinfii puternici gi rdspunsc,' *- Citer:ciare pcate*s inqelbri i clar aicea imir5spund5'
rilspund
sd-mi
cu voie ]lund :
m!,e. Cil chr:rn ryi cit doresc' trebuie
_* Ce grij5 ? Ca.utA-fi cle treabS. On'rul se afl$ la afa' neagr$'
L*arn visat riiur, t'recind cdlare o aph
cerile lui. hfini-prrimi il i sr:-irtc.i:rlce ir,r:ilsi-=t cLr chin'li;:'r"r1 piin. * .Atutlcea are s[ r'ie'
I1i aduce cle Ia Pi;rtra o casincA noud de llIat.asd. * Nut. Era cu fata incolo' , - ^^^.'1
*' Bine ar fi si lie curn spui sfinli;l ta. Eu s'tcol cd nre _- Acestea-s de-ale femeilor' De cind vA bat eLl cuPlrr
o prir:in5. de aceea in|ilzie. si vi s'or-tn sd nu credeli in cresuri'
* $tii ceva ? ai oblicil, ceva ? ' -_ Bn-i vis cu acievirat, pdrinte' nu-i el'cs'
_. Nu. Tclciliar de as'ia-s cu m.l-re gr:i.ili. In dL.rLilz-eci *- In sfirrsit, fie cum spui' Se poate s5 aibi ornul o
gi-a sclintii
de ani am a.1 ur:s eu sE-i qtiu c.[r'umur'iLc :';i iniortl'"'t'iile. prici'l de intirziere. Poate'sa fi cSzut btllnav ;
Poate zlbovi, 71 7i orr dou5, cu l5utari ,si cu peti'ecefe' cil o" min6 ori un Picior'
un barbat ce se afli ; insS dupd aceea rrir:e La s:ila,5u1 *- ilt-u* gindit Ia asta, pirinte' Ag ti primit scrisoare'
lui. $tie c5-l doresc qi nici eu nu i-am fosl. ulitd. Acuma n-as fi aici ; ars fi Ia el'
Plrintele Dar-riil rise : * Va fi f[cut vreo poztrd' Stb la poprealE'
43
t2
 Femeia clAtind din cap, neinclc.,zitoare.
_. Sf, fac o s)ujbi 9i sI cetesc la bisericd, incheie pd-
rintele. Dumnezeu ar:e s5. facd lumind 9i are sd*!i adue6
pace.
*_ A$a, parinte ; asta-i mai bine. Acu la Dumnezeu arn
.5i eu niidejCe, Ia Maica Donnului qi la sfintui Gheorghe.
Te-i r'uga. prlnim :nine pi ei m-or izbivi. Acuma n-am
la mine parale ; dar oin da cit se .cuvine, c;ici avem de
unde.
grij5. $i nici nu-mi
- $tiu, Vitorie, de asta n-aln eu
trebuiesc bani. l"{ai degra}rd !i-oi fi mull5mitor pentr*un
bdrbdcu{ cu coada groasi, de ca::e a adus Nechifrx' din
Basarabia. Cind s-or intoarce turmele la primS.r'ar5, mi-ai
face bucurie daci mi-ai ddrui unul.
Se poate, nunrai s5-mi vdcl onrul sosit acas5. Pentru
-
acesta sfat am venit. In alt[ parte n-am unile md duce.
Sfin{ia ta ne egti aici, in pusti.a asta de munte, gi primar gi
subprefect. Eu rn$, mai gindeam ca si scrii cumva acolo la
Dorna, la cdpitdnia tirgului, sd intrebi de el ce qi cum.
* I{m I s-ar putea ; dar cine-I cunoagte ?
* Nr"r-l cunoaqte nimeni ; ci eI e un strdin acolo ;
;-afard de asta oile tr:ebuia si le negufeze de la niqte cio-
l:ani de pe f-iurlr-t.
** Apoi atnncea cle ce sd mai scriu ? Pe Rariu a l:[n"]as
s tipi n 11 Mam a-Piid uri"i.
Firintele se veseli. Nevasta lui Lipan suspin{ cu mina
na gur5, lntor:cind fruntea ?ntr-o partc.
* Vdd cd ai adus h?rtie. De scrisoarea asta e rr,:rba ? *Pr"ea scumpul meu fiu ! ceti pdrintele Daniil Milieg
:- ldu" Vr"eau s5 clau o ;tire bdietului.
* Atutrcea-i bine ; s5 fi-o scriu numaidecit.
"-- Da, pdrinte, incuviinlir femeia.
Igi incrr-rntd sprinceneie 9i privi tintd inainte-i vdzindu-l
pe Gheorghifd, intre ciobanii cle 1a cimp qi intre oi, 9i
spunindu-i h:i vorbe aPSsate.
PhrinLele Daniil agtepta, cu condeiul in min5, aplecat
cil.n scaun asupra mesei qi cu pieptul p5ros des{5cut, ca
pentru o mr-tncd nu tocrrrai uEo;rr:l.
Vatalele cucoanei prelttese biturd de citeva ori in
odaia cea1a1t5.
*Gheorghieg clragul mamei, grdi Vitoria atintindu-gi
flecioi:ul de departe ; sd gtii ci tatdl tiru ntr s-a intors la
r-r.oi :rc;rsA gi eu soc,ot cd poate sd fi ajuns acolo la CristeSti,
cr-l voia lui Dumnezeu. Iar dacd n-a I'enit, tu inlelege-te
cr-r lrros Alexa baciul ;i vindefi cit trebuie din oil.e cana-
ra1e, ce s[ faceli bani. Iar daci nu v-ajunge, scrie, ca sI
vri trimet de aici, cici mai avem acas[ gaptezeci de piei
de oaie qi o sutd de miel 9i gaizeci de burdufuri de brinzS
6i. noudzecj. de pipugi de brinz[ afumatS. Vind ,si vd trimet.
fan clupd aceea sd vii de sfintele sdrbStori acas5, cdci
"'rrn nevoie de tine, fiind acuma tu singur barbat la
qospodSrie.
Falintele Daniil Milieq ascultd cu luare-aminte incu-
viinfind din cap gi zimbind cu ingirdurinld. Muind condeiul
[L.gat cu ati intr'-un qip colbdit cle cerneald violet5, i;i
pregiti mina cu citeva ihtorsdturi c{ibace qi aqternu un
prea frumos rdvag pe care Vitoria il ascultd cu religiozi-
Iate,
ciiglasLl-i gros, afiS c5, din miia lui Dumnezeu, sint

siniilrasd ;i doresc sE aflu 9i clespre tine la fel' Arn sfi
vind ploclucLe din magazie gi*!i voi trimete banii de care
ai necesilate.-
ci toate sint puse in rivag intocrnai
Vitoria in[.tiegea
cum a voit ea, numaicit mai ldmurit 9i mai cir
pt'ice-
pere. Sdruti pdrinteh-ri mina qi-i fngldui inci o datd
birbicu!r,r[.
IV
Trccu pt'in iitturneric, pe ling[ liniii:irn. f]iisr-rla" s;rrgr'.ril
a i:abei L{ar;uda trimeiea fire tle lutnin;i. sp}'e v;;le
pi'inl;r'-un geam cit palma. Cum se apt'opie cie u$ii, se
t;'ezi inlduntlu un fei de chelSiail cir-ri:lal al r-rnei iliir":inii
de pe alt 15rim. Parc-o zllgruma r:irtcvl] si ea.tr:';.:bi'itear
-bolll::ilind
iri .lpa-<trur"i de mtliirte. Glasul blind ill babci,
dupa i.r;i, nu izbuiea s*o lini5teasc'i.
*Ast;r-i cdlelu;d de vrdjit'oare, t'oil:ela in sinr: c-l:-'r"iiii'ind
din ca1: Vitolia.. Trebuie sd aibd cilnliigor.i de c.' i ii pc
care-i ascute baba Mar:anda c-o cute noixli'a.>.
Se dcschise uqa.
_- Dumncata eqli, Vitorie ? Te-apieptam.
** I)a ? se mird nevasta. Poate m-ai vdzut l.l'li:iil,j Ia
pdrintele.
Nu. Am eu veste din altd parte. Intr'5.
-
Cdteluga vldjitoar:ei tot miriia sul;fire in ccirllia rlsr
sub horn. Era o javrd sldbutl, clt ulechi ciulite Ce il:i::r:
qi cu ochii boldili. BiSnila-i sublire, de coloarea Soanr--rce-
46
lui g*a cenll$ei. clin cincl in cind tresdrea zbircindu-se'
Atr-rnci icnea, parc6 voia si sperie lumea'
-- ifaci ;i fii cuminte, fetila babei, zise b[trina ri-
gicind, asupla ei ardtitorul de la mina dreaptS'
fetila lrabei t5c'1.t, itlcovrigindu-se in cotrufd'
Vitoria intrebS, zimbind :
-* Poate-l fii in c5{eiuga asta ?
-*- Ct:afin?
l{u Etiu crim sS-i spun ; dumneata cunoEti m:ri bine
nui-nele.
* Drag6 Vitorie, se holbd baba in bagdad,ie, p5.linciu-qi
uina de alla pa1:nele ; ti-ain mai spus 9i altd c1at5 sf, nu
lrolbe$li de clinsul qi rnai ales numele s[ nu i*l rosteqti,
ca-i pL'imejdie.
__ Bine. bine, r5spunse nevasta privincl in jurr-r-i' L-ai
intreb;ii ?
*_ Ce s6-ntreb
?
Ferneia lui Lipan se a;ezi pe collul lai{ei in chilia
scuncl5" A{ii'osea 'a fulm ; flori uscate, grlm[dite prin col-
tr-r-r"i ,gi-n grinc15., an'lestecau cu fumul mireasm5 in{ep5-
in capitul 1ai!ei, sub perne 9i pocldzi, sta o 1ad5
,.",,,,,*.
mare br"agoveneasci infloriti cu roF' Ii atirna o lacati
grea in b615m51i tari... "Poate sd fie in lada acee'a'>'
se gindea cu incloial5 Vitoria. Se vestise in tot satul c5
b;rba iMaranda are ascllns la ea pe cel cu nume urit'
Dac5-l spui ,si n-apuci a-!i face cruce cu limba' lfi ia
graiul. Ce demon va fi fiind, cine putea qti ? Vitoria inclina
s6 creadd cd tot in c5leiuqb s5i6qluieqte' Tot ce se spune
pn:rte fi Ei ttinciunb ; ins5 adev5r'at este cb baba are
urnele taitrice giiinli ;i me;teqr-rguri.
 clespre solul dumnitale, Nechifor Lipan, ci a ajuns
cu
Oft5, aqteptincl. I35irina Etia bine ce r''int a aclus-o pe bj.ne in locul- acela 1a Dorna, unde trebttia s5 cunlpe::e
nc.lasta iui l,iira.lr ; li i.[si insa prlicina la o parte 9l oi <ie ia niqte ciobani" Dar" dup[ aceea s*a gEsit Lliia cll
inccptt si- se tinguric de aie sale' ochii verzi 9i cu sprincenelc imbinate, care s-a pus
* Vai de capul meu cum tr5'iesc eu aj.ci ! Ninienl nu prag ;i nu-l 1asi si treacS'
mir gtie, nimeni nu mb vede, nimeni nu-mi leapidd un Vitoria igi linu r5suflarea ; simli cd se in5Lrr'i9i'
bra! c1e lermne ori un pllmn de fiind' Idumai ci;lcl au -* Oile Le-a cumPdrat ?
o scirb5, ori o bo;1ld, atunci i;i aduc aminte' .* Asta incS nu pot ;ti, draga mdtursii' Chi;rr Cac&
't'ir:t'l' ffi;re
Eabi Mar;rndir, vorJri Vitoria privincl-o le-a cumpdrat, i-au mai rirras bani de cheltillal$' trl
te - log sd miirturise;ti Cacd ai ieqit vreoclatS clin cirse
acolo*i ,rr. fecior de crai. Ia galbanu-n gur'* oqi-tr stu-
mea cu mina goiiiS "*
peEte tocma intre ldutari.
clraga mea, daci aq spune asta, &g
pbc;i"uruli'
-_ Ila, * S5 fie adevirat asta, m5'uugi Marandi ? l/iie pl;rcir
Duirrnezeu ar"rde. tot nu mi-ar veni a crecle.
le pl.:vea 1l
Vitorj,a ridicS ocliii spre r5s5rit. De*acolo Adevdrat, drdgula babei' Pot sd-ntind 9i cirflle'
sf,
zim!:ea ascultind sfintr-il s.isoie, cal'e ar,l:e stipinire
s-sLipi:a -
vezi gi dumneata singuri cu ochii cun s-aratd' Aselnenea
unora dintre dem,onii m5runli. Era o zugr5veai& veche
rni s-a intimplat qi mie cu otnu-1" meu in tineretd'
mai ales' cErunti
f* te*r, de tei. tsarba sfintului 9i
s-a intors ?
inv5h-ritn de un vint neclintit, era ceva
rninunat' - $i S-a intors. I-am f*cr"lt eu atuncea mindrd peirecere'
mea ?
-- Atuncea de ce vorbeqti asupra Vorbesc -Baba tr',ase din briu cdrli soi'o'ase pi rupte }a colluri'
* Nr: vorb'esc asupra dumitale' de lumea 'asta
Sui pe 1ai!5 misula cu trei picioare, intinse pe'ea ptergar
rea, tringii care trdirn. qi inrsird iconile1e arnestecate cua tcate ceiexalte serrlne ale
I
B;, ilie, babi MarandS' se cnvine sd*mi vorbeqti bucuriilor qi intristdrilor'
de cel bun
de a1tele. [aca, !i*am aclus o litrd de rachiu DbduVitorieiclarnarJecup6,cfrs*onieneascdlncet
qi sd-mi
I de la lolcliin' Deqartd-l in plosca
dai giirltioAra, ca sd-!i mai aduc Ai alti
ciumitale
dat6' Iar dacd dcasuPla buzclor.
iei * Yezi, dr6gu!5, cum {i s-aXeg dumnltale lacr:imi}e "9i
te o.steneqti mini p" i" mine, nu uit;a sd-ti desaga'
scirba ? $i omul du.mn!.taIe, eraiun de spatii, rdsare
in-
pun intr-insa brinz6'
$i s-acir-rci q-o strachind, ca s[-!i gazornitei care-qi tr.altd parte, intr-o ,adi.lnare de oai'neni" Acolo-i neXipsit$
Baba rirmase cu ochi alintili asupra
pilpiia simburele de lumini de pe prichiciul hornului' cea cu ochii verzi, Preeun:I am spuls'
Lumea-i rea, draga m5tuqii, se tingui ea cu
jale' ltrevasta stirttr pe gtnciul.i, cr-li:npsnlnrr"tr in -qine adevirrul"ixe.
-
f5cindu-;i s,^Lrla pllnga li ctatinind din cap' Am inleles

48
 * Cir[ile agn arat5, se invoi ea; dar vreau s5" gtiu
clncd ;rsta s*a virzut intiii cdtrir el'
De critrii cin,e ?
-Vitoria i;i coboli ochli asupra ci{eluqei' O vdzu uitin:
di-r-sc fint[ in sti.s cdtri dins;r cu luminiie-i iroldite' $-o
auzi miriind stins, ca din phmint'
lr
B;rba Sopli :
fl *. Adev6rat este, nu te indoi de asta'
l,-;lp visat astS-noapte treciuci calare o apd treagl6"'
I -
mft:iurisi nevasl"a.
Nu spun eu ? Om calare aratA sfld6'
--
-* Sr: facea cI se duce c[tri asfin!il.'
i&l'
-* C,-rrn spnn ,ryi ciri'1;ile ; se duce spre a$ternr'rl str6in"
ll
Vitciri;,t oft[. lri striuse li*$i slrimbS" buzelc''
l{ Se poate ; numai greu imi vine a crecle una ca asta.
- c5lelu;ei, in urrni, a\.'ea un fel de scirliit de fier'5strdu.
lj -* $tiu eu c5-{i I'ine greu. Dar cirrd s-a intoalce ai
sd-1 intrebi. N-are s[ mil'turiseascS, pentru ci nll*i prost,
li r
ciar si*l intrebi..
r$ *- Am infeles. Eucr-rroasl ag fi s5-i vid aLcirsS.
1r _. Ai sii-l vezi, Aici, 1a ut'rna. s-aratd bucurie gi c1ar.
tsaba i5i purta prin ctlsii trupu-i greu, clutind plosca
de lemn, ca sd tt;arne in ea rachiurl cel bun de Ia lordan'
Ii tremr-rrau cdrnuri[e pe golduli 5i crelurile obrajilor"
$, Se intoar-se gifiind, c:r s[ ieie misufa ctt trei picioare"
Ochii ei mici nu pdr5seau o clipd pe nevasta lui Lipan.
Se;r;ezd iar pe 1ait5. Vorbi cu glas schi.mbat :
* Daci va fi nevoie, se poate trimete spre acel lo'c o
p&ser:e, care strig[ noaptea gi are ochi de om. E mai greu
ryi-i cu mare prirnejdie, dar se poate"
50
-- Se moard duqmar:ca ?
Baba incuviin!5, apisindu-gi ]:6rbia in piept. Vitoriei
i se bdtu inima ; cu toate acestea hctdr:l cu tdrie in sine
moarte femeii cu ochii verzi.
Se crezu datoare cdtri sfint gi cltri Dumnezeu. sd deie
o ldmurir,e :
Intdi am s5. fac rugd.ciunile cele de cuviinid Ia
-
M.aica Domnului, zise ea. Dupi aceea am sd lin post
negru dou5sprezece vineri in ,sir. Fin-atitnci, poate mi. se
intoarce omuL.
A da Dumnezeu... st-lspind srrbtire, c-un glas iar
-
schiml:at gi cu tolul strdin, J:abe Marancla.
Cind se gdsi iarlgi afar5, Vitoria privi in cer nc;urji
sribfiri prin cale rdzbitea slabd lumina de 1un5. Glasul
li asculti pind ce-i rS"mase numai. in urechi, ca o zvicnire.
Atr-rnci de pe moi:mintele tintirimului, tre'cu filfiind moale
piiserea aceea despre care ii vorbise baba.
Nu-i era fricd; se ;tia curatd gi cu dreptate ; totugi
grlbi paqii. Vintui contenise deplin gi s-auzea in vale vi.
jiitiii larc5ului.
La casa ei gazornifa era stinsS. Intr6 pe porti!5 gi g*si
in vatra de-afari clrbunii sub spuz5. Atunci se impiedici
de ceva moale. Era cit pe ce s5 cadd. Dddu cu b5!ul.
Glasul lui Mitrea, din tohoa;:cd, izbucni somnoros :
Care-i acolo, m5i ?
-Vitoria rise singurd, fdri a rHspr-rncle. Argatul se zvirli
ln strs cu ait racnet zugrLlmat :
5l
 C:rre-i acolo ?
v
-Impunse cu capu-Ilainle, spre po;rrtir' Se opri filrti sd
C51rd sdrbdtoriie cle iurud, Gheoi.ghil;5 veni de Ia apa
vadri pe nimeni.
__ Ce este, Mitre ? intrebd gosPodina'
Jijiei, unde ldsase oile in perdele, in sama baciu}"li eeli-ri
bdtrin Alexa. Nechifor Lipan nu se aritase incd acolo,
Care-i acolo, m5i ? slrigil algatr-ri iar5gi ; apoi se inl ca-n toli anii, dupf, iegea pe care el singur o lntoctnise ;
-
toarse citrX femeie : fecior:ul rirmase porr.tnca m.atnei din rlva;ul aicdtuit de
Vid cir nu-i ; s-a dus. pilintele DIni15.
-*- Cine ?
Vitor'ia il primi cll nlare bucurie gi-l sirutS pe amin-
Cr:l cai'e-il fost. L-am vlzt-tt cum te vdd. Am sl,rigat cioi obrajii ; dlip5 aceea trecu in a1t5 odaie 9i se incuie
-
la r:1, pind ce-ai ie;it dumneata ; 9-acuna nu-i ; parc-ar' pe dinldr-rntru, ca sti poatS ptinge singurd. lndati insd
fi intraL in pdmint. Asta mi s-a mai intimplat o 'datd in i;i aduse aminte cd feciolul ii vine de pe drum lung, cd*i
nrLrn1.e" Sd gtii cd nu-i lucru culat. trtiJit qi mai ales fl5mind. Veni iar cdlrl el, cu pitd
Bine, bine : vir6-te iar in tohoarcd, Mitre, ;i in- proaspfiti gi cu un hirzob de pistrdvi afumafi. Trimese pe
-
toarce-te pe pat'tea ceaialti, ca sd nu fi se intimple nimic' l\{itrea Ia dcmiru lordan cri;maru, s-aduci o leaci de
Care-iri fost, mdi ? strigd iar, miti moale ;i cu ln- rachiu de cel bun gi-i ceru lui Gheorghitd sA-i spuie toate'
-
c10ia15, ar-gatul. Apoi se scdrpind la subsuoitra, ridicind *- Sa intri pe dindos ! ii strigi ea din urmi argatului'
cotul. Se intoarse pe marginea lavilei 9i se pregdti s-ascuite'
Vitolkr ridea. in cas6 se aprinsese lumina'
Gheorghi{d era Lrn fldcdu sprincenat g*avea ochii ei' Nu
Dutntneata e;ti, m5muc5 ? intrebA Vlinodora din
- prea era vorbdre!, dar qtia s[ spuie destul de bine despre
nmbla prispei. Aclormisem 9i m-am spiriat ar:zind rdcnet'
cele ce l5sase gi cele ce vizuse. Avea un chimir nou gi*i
ricneqti cind vezi pe Ce1 cu coerrne ?
-- Cum s[ nu'Ircbuie p}5cea, vorbind, s5-9i clesfacd bond-ifa infloritd qi sd*;i
morniii Mitrea. adus poi:a Dirnild sd ceteascd ;i
cufr-rnc1e palmele in ctrriirrir. irltorcca un zinrbet frumos
J s6 slropctiscl cu aghiazmd. i\{a duc sd dorm de ceea parte
de gard.
ca "Ce fatd qi abia incepea sd*i infiereze tnttstdcioara'
Tiriincl tohoarca rtupd e1 ca pe-un mort' trecu in partea Vitoria il acJrnira din ceaialti par:te a mdsu{ei ; MinocXora"
cealaltii a intunericului. se cuiblrise pe un sciunel, jos, gata s$ sirr5 de cite ori
Stdpina intrl in casd, aprinse candela qi se inchind ia trebuia ceva. Afard se vedea p6dur:ea utci: rllil'ls5' subt un
icnane. Apoi ccle doud ge;rmuri clipird Pi rdmaserd lu- cc.r'albastru ;i insorit de nroin$.
cinctr slab. * Acolo*s toate bune ?
53
 Toate. Am gdsit stuh nalt pi voinic. Am durat per-
- ca
dele pe trei ierni. Ain sipat bordeie. Dinspre partba
banilor am imp5cat pe toatd lnmea. Acolo incl nu-i iarnfl
gi oile mai gdsesc verdeafS in bahiri. Dintre stipinii 1o-
cului unii fdce,au gur5, da' Alexa baciul a gtiut ce si ie
rdspund6, cdci el e om pu.rtat qi se gdseqte a cincizecigi*
cincea oari la Jijia qi la Prut, Pe urmi am num5r'at oile
gi Alexa baciul le-a insemnat 1a rirbup. Eu le-am scris in
condicd la mine. Iar mog Alexa ridea, Zice cd c{e cir:d e
el n-a v6zut oi scrise in condicS.
Fata lndr$zni de pe scf,unaqul ei :
* Ce fel de oameni sint pe*acolo ?
* Oarneni ca toli oamenii, r'ise fl5criul
* Hori sint ?
* Sint, $-apoi n-am suit in tren ;-rm nrers, F-air. lrrers,
pin5la Piatra.
Femeile ;tiau ceva nedesluqit despre tren. Nu indr'52-
nir[ sd cear[ mai multe ifimuriri.
T5curi un risti.mp. Stbtea intre ei o intrcbare crincen5.
Vitoria 15s[ sd-i treacS. valul care o iniibugea qi zise
incet, privind spre lumina de-afar6 :
Incf, n-am primit nici o qtire de la tatu-tiu"
-Ghe.orghiqd
a;ezi dcmol lingura lingn strachiir[ gi trn-
pinse deoparte pinea coapl,S anume pentru el. Se uiti
gi el pe fereastrd, Drumu;orul cotit era pusti.u.
* Ce si fie, n*am infeles, urm6 nevasta. M-am sf5luit
cu pirintele, am pldtit slujbe. Mai agtept pufin, sii r'6d
hotdrire:r de sus. Md gindesc in fel gi chip gi anr un vis,
care-mi minincl s5ndtatea gi md imbdtrinegte. Mai stau
pin5 ce g5tesc de postib cele doudsprezece vineri. Fiind
64
singuri aicea in sat 9i fdrfl nearnuri, trebuie si te trimet
pe tine, ca un barbat ce egti, si-l eaufi gi sd-1 afli.
' - M-oi duce, rdspunse Gheorghili cu indoialS' Se
poate si i se fi intimPlat ceva.
Ce sd i se intimple ? rdspunse apt'ig nevasta. Si-i fi
-
ficut farmece vreo muiere, cum spune baba Maranda'
eu n-ag crede. Acuma am inleles'cd demonul acela, dacS-l
are, e un prost. Ori ii prost, ori n-are nici o putere, de-o
nasf, pe dinsa amdritd, calici qi lipsitd de toate' DacS ar
avea putere si-l gtie unde-i, ar avea putere sd-l 9i intoarcd'
N-ar mai fi nevoie, cum md sfdtuiegte ea, sd cerce vrdji
gi semne asupra mogitdelelor de ceard, si le lmpung6
cchii gi inima ca s* rdspundd impunsitura ln ochii qi
-
ir:ima aceLeia. Visul meu e semn mai greu. Tu spui bine :
I s-a intimplat ceva la care nrd ingrozesc a gindi' Mai bine
sd fie ce zice baba, decit ce arati visul meu'
* Ce spune baba l\{aranda 9i de care vriji e vorba ?
lntrebd. fecioraqul 9i rdmase foarle uimi't, cu gula u$or
cf,scat5.
* Cum nu gtii, biiete, aqa sd nu te gtie nacazurile 9i
bolile. Griiesc qi eu ca 9i cum aq fi s!ngr:r5' lmi inchi-
puiesc cd gtiu 5i ailii' Caci 9i ziua 9i noaptea eu nu md
gtr.'ta"t. la alta. Trebuie sf, te duci 5i sd-l cauli pe tatu-tdu,
alta nLl-i nevoie sd 9tii.
* M-ol duce, daci spui ; dar e bine si-mi ardli ce 9i
cum.; ca si ;tiu ce sh fac'
Vitoria ii privi clipind. 11 vdzu sfios qi nesigur ; pe
clncl ea era plind de ginduri, de patimd qi durere' Oftd cu
n6'duf qi incepu sd stringi lnAse, cr-t miqcdri smuncite' Fata
voi s4-i ajui.e ; ea o dddti la o parte cu cotul' Bdiatul
55
 se inchind la icoane mu1ldmind lui Dumnezeu pentru
rnasd, ;rpoi iegi in sal ca si intilneascd prietini gi si intrebe
ve;ti clespre fetele cll care se afla bine. St5pina casei i1
urm5ri cu ochii pinl ,Ceparte pe hucli!5, dupl aceea, lingi
v;rtr5. cr,r cc;atele pe genunciri gi cr"r tin-rpiele in palme,
i' se cufr-rndii in starea ej ob\nr.rit5.
l{
In inchipuireer ei, binujala car:e inlrase inlr-insa era un
vierme neadormit.
l,
Se desfacuse incet-incet de lume Ei jntrase oarecum in
l.
sine. Din fala nadeiclii pe care ,si-o pusese in singurul
li
lfrr
bdrbat al casei, inlelc,gea cd Lrebuie sd dcie inapoi. Asta
:' era {r miile mihnirc. Poate se a;tepta la dinsa. Totr4i va
l{
gasi un mijloc ca mjntea ei si ajute ;i bralul lui sd lu-
i
tl
i{ creze. Fiinla ei inccpca si se conccntreze asupra acestei
;
rl unrblc, cle nnde trebuia sd ias5" lumini. Er"a ceea ce se
ir numegte o problemi cuvint qi nolir,rne cu desSvirgire
-
il
li
necunoscute uinei muntence.
r'
Timpul stdtu. Il insemna totu;i cu vinerile negre, in
F, care se pr-rrter de crilo-cc;lo, fird hran5, fdrS ap5, fdrd cu-
i
vint, cu broboada celnitd peste gurd, Slrbirtorile ;i pe-
lf,
I'il
tr"ecerile solstifiului de iarnd i.-au fost pentru- lntdia oard
strdine gi dep5rtate. Urdrile de An.ul Nou, caprzr Ei c5-
1u{ul ;i to:rt[ zvoana qi veselia cotlonuluri aceluia din
fr
munte le respinsese de cdtrd sine.
Izolate de lum.ea din vdi, rinduri dupei rinduri de ge-
nerafii, in sute dupd sute de ani, se veseliserd cle cre;-
terea zilei ;i inceputul anilor ; toate urmau ca pe vremea
iili Boerebista, craiul nostru cel de demult ; stdpiniri se
schimbaseri, limbile se prefdcuserS, dar rinduielile omului
qi atre stihiilor stiruisertr; a;a lncit se cuvenea ca $i copiii
Ctt
si.-pi aibi partea 1or. Ea insd se socotea moarte, ca $i omul
ei care nu era lingi dinsa. Abia acum intelegea ci dra-
gostea ei se plstrase ca-n linerelir. S-ar fi cuvenit si-i fie
rlr$ine, cbci arrea cclpii mari ; ins[ nu mdrtr:risea asta ni-
minui, ciecit numai sieqi, nopiilor qi greierr;iui din vatri.
in ziua de Boboleazir, cind pAlinlele Daniii MilicE a
binecuvintat fintinile gi izvoiirele qi toate apele, pddu-
rea de pe Mdgura era imbr'dcatii in promoroacd. Cerul se
boltea vercle, ripile erau pline cle troiene, drumurile la Bis-
Lrila erau inchise. Era insd intr*a ;aptea vinere cle post
li Vitoria hotf ise, in singurdt5lile ei, ttn druil la Piatra qi
la mlnistirer Bistli ia.
__ Oamenii spun c5 promoroacd in ziua de Boboteazi
arati an imbieirsugat.,. ii zjse Gheorghiti, pe cind se inlor-
ceau de la biseric5.
_- A$a se spune. ii rdspunse maic;i-sa ; dar s5 gtii cd
pentru noi nu mai poate fi nici bucurie, nici bielEttg.
Ochii ftdc6ua;ului se intristarS. In iarna aceea toate
pctrecerilc ii erau invcninate.
Sd preg5testi cu lVlitr:ea sania, ii zise Vitoria. S-o
- cu fin ; si pui g-un sac de orz pentru cai. Mini
nmpli
dimineald ne ducem 1a Piatra.
D-apoi om putea rdzbi, mdmuci ?
-* Om cerca; cine nu cearc6, nu izbindeqte.
riispunse el mjhnit in sine ; cdci
- $i asta-i aclevdrat,
nLr se mai putea bucura de hola de a doua zi,
*_ La joc s-a duce sorS-ta, zise munteanca, pri.vindu-l
cll coada ochiului, A spune ea mindrelor vorbe bune gi noi
re*orn duce la datoria noastrS.
5'
 ..Mama asta trebuic sd fie fAr'm5cdtoare ; ctmoa;te
gindul omuiui...- cugerttl cu.r-nare uirnire Gheorgirild'
Cum ajunse acasi, se duse incruntat la cbsula viielor 9i
fi alcse }a o parte cloi cdluli pagi' care se imp5recheau krine
i I:r unrblet gi erau cei mai buni la ham' Le d5du orz
#r int.r-uu ciug qi le descurci de scai coamele qi cozile' Apoi
izbi intr-o parte cu piciorul sania cu oplene E-o impinse
Ia gura podu)ui cu fin. Pregdti toate slngur, f6ri I'{itrea,
ffi ca si-Ei ieie de-o grij5, 9i se gindea la iaulte lucluri bune
pc,ste care a eirrut el stlpinil'e in munte cit a fost copil'
biri,rt cu bulbo;rneic' au fost ale lui. Potecile la zmeur6 qi
mai sus la qfine, sind sgrllea :rqa, de bnn[-rroie, umblind
dupi turmele crobtrnilor. Pove6liie la stind, sara' cind in-
viiuie focul limbi su6 sprinceana p[cl'-ri:ii' $tia si cheme
in ami-rrgit ierunr:ile 9i clpr:iorii' Toate aces;tea i le a'ducea
aminte nilosttl de fin, iu care piuteau l'ara Fi copil5ria'
Cum se i'isipe;te tnireasma in ger, a$a !r-au dus toate'
Acuma a intrat la sluji:ai gi:'ea 5i la rt6caz' Se vede cd
lH tatu-s5u Nechifor va fi clzut pe r-rndeva 9-a pierit, ori
l-au omorit holii' Pentlu tl tinei'e!5 ca a lt-ti cad'e grea
sarcina gospoclSr:iei. $i maicd-sa asta s*a schimbat' Se
uitd num:ri cu sup5rare 5i' i-au crescut lepi de aricioaicd'
Cind intrir el in casd, Vitoria innlla fruntea de lingi
vatr5.
$ Nu te uita urit, Gheorghi!5, ci pentru tine de-aci
-
inainte incePe a rdsiri soarele.
{
I
ea sd spuie ?" se intrebi el, fdri a da
1 ".Ce-a fi vrind
r6spuns.
t'
Eu te cetesc pe tine, rnacar cd nu gtiu carte' urm5
I
l
-
femeia. inlelege c6 jucariile au st"at. De-acu
't,rebuie s5 te
E8
ar6{i barbat, Eu n-atn aii sprijln gi am nevoie de bra-
tul t5u,
In glasr"ri nraicS-sa tremurau lacrimi. GheorghitS- simti
o ugoar[ induioqare; totugi nu i se putea alcdtui in minte
nici o vorbS cle mingiiere"
A doua zi, simbdt5, plecard la r5s5ril'u1 soarelui, in-
vdii{.i in cojoace. Vretnea era linigtit[ 9i blindS, dar 'dru-
mul greil, cici pirtiile nll erall bine rupte' Caii luptau cu
milre vreclnicie ; intr-o vrerne Gheorghili lepldi cojocul
gi trase de sub fin lopata de tremn' lncepind bdtS"lia cu
troianul, decclat5 simli in el putere Ei indirjire 9i nu se
opri pin5 ce nll-1 trirui c:r pe-o fiin![' Privi spre maic6*sa ;
o vdzu zlmbind 9i inlelese cd i*a dat r;ispunsul pe care
nu-1 putea gingdr,'i in ajun. "Femeile-s mai viclene' cu-
geta et apucind iar hdlurile ; e1e-s mai iscusite 1a vorbd ;
irr birbalii is mai pro,sti ; insl mai tari'de virtute''n
Asta tot rnaicd-sa o spusese cinCva'
Abia cdtr5 amiazd ajunser'5 la apa Bistrilei' Trecurh pe
pod cle ghia!6 qi gisiri cale iucie spre t?rg' Abiturd spre
.ti.rg", 1a ministire, ,si poposirA tocmai la slujba de sard'
inlrelutninigicint[ri.Toliir-lotrahiierauinstrane'cu
c;LmilafceLe aplecate, ,'.si slujea pdrintele arhimandrit Visa-
rion stitrc!ul.
FiicSul rdmdsese in urm6, ca slpuie la adSpost caii'
Nlunieanca igi lepadil cojocul lingd upa de intrare 9i
inaintd
sprintend, numai in sumdiq, pdqind moale pe covor cu
opincile. In fala iconostasului se opri ;i salut5' pe sfinti
cu
pind
mare infringere, aplecinclu-se adinc, cu mina dreaptd
gindui
la pdmint. F dcindu-gi cruci repetate, 19i r'nurmura
 care o ardea. Trecu la sfegnice qi a6ezd fdclioarele de ceard
pe care le adusese de acasd. invdlite in n.afrarrl. Cu na-
frama ceea bitutd in fluturi de aur trecu la icoana cea
mai mare gi mai de cdpetenie a mlndstirii, cdtr;i care
avea a-gi spune n5cazul incieosebi. Sfinta Ana o privi din-
tr-o datd prin fum de iumindri qi munteanca ingenunch,e
qi-i s5rutd mina. Stind umilitd gi cu fruntea piecatd, ii
d5rui nafrarta, c-Lln ban de argint legat intr-un coif, gi*i
spuse in qoapt6 taina ei. Ii spuse si visul; qi ceru r6s-
puns. I se dddu sfintei cu toatd fiinla, ca o jertff, rdnitd,
gi l6si sd cadd pe naframi lacrimi. Dupi aceea se ridicd
fhrd sd vaclf, pe nirneni gi trecu in u,9a din stinga a alta-
rului, a;teptlnd umilitd, cu rninile incrucigate sub sini
;i cu frunlea inciinat.d.
Auzi un glas blind. Simti cd-i chematd. Deschise pri-
virea spre altar gi vdzu pe prea sfinlitul Visarion. iin-
datd ingenunche .gi-i sSrutd poala straiului. El i.9i pr,rse
mina pe creqtetr.li ei. Era un ieromonah birtrin ;i uscat, cu
bai'ba alb5.
_- Pdrinteiam venit pentru intrebare qi sfat.,. Eopti ea.
*Te-ai inchinat sfintei Ana ?
M-am inchinat.
- A$teaptd...
-- ii hoi5ri pirint,ele arhimandrit.
Ea rdmase in neclintirea ei, agteptind.
Dupd sfirpitul sfintei slujbe, rnonahul ii porunci si vini
dupd dinsul. Sui treptele la stdrelie gi mai agtepti o vreme
intr-o odaie naiti, cu canapele, mese gi alese podoabe.
..Un pdrinte stare! e ca g-un boier mare...' incuviinfS ea,
fdrd a indrdzni s5 se ageze.
60
Veni prea sfintitul Visarion. O intrebi de unde-i. Iqi
aciucea amiirte ci a mai vizr-rl-o la sfinta mdnlstire cu
sotul ei.
sfinfite pirinte ; atuncea am venit cu barba-
- Da,pentru
tu-meu o boligte care ddduse in oile noastr.e la
cimp. $i sfinta Ana ne-a izbdvit. Acuma, sfinte pdrinte,
am r"enit pentru solul men, care s-a prdpidit. S-a clus
dupd o cumpSrdturd de oi. A plecat pe la Simedru, ;i nu
s-a mai intors.
Povesti pdrintelui Visarion toate, cu vorbe cam multe.
Bitrinul o asculta, dind incet din cap. Era trudit ; ii era
somn ; insd o ascu"lta cu bun6-voinfd.
* Ai dat de veste Ia stdpinire ?
stdpinire ? La noi nu este nici primar, nici jan-
- Care
darm. M-am plins numai pdrintelui Ddnil5. $i-acuma am
venit gi m-am jdluit sfintei Ana.
*-. Bine-ai ficut, nevasti. S-agteptim. Sfinta Ana are
s5 puie cuvint la scaunul lmpdrdfiei celei mari. Iar in
acelagi timp dumneata du-te la stdpinirea pdminteascd
in Piatra. Du-te la polifai qi ia prefect gi spune-le intim-
plarea, ca sd facd cercetdri.
* In{eleg, rdspunse Vitoria ; m-oi duce ;i ia din;ii,
dar nddejdea mea cea mare e in alti parte.
YI
Noaptea aceea, a privegheat lntr-o oddild de sub std-
refie, dupd ce a stat multd vreme de vorbd cu femei
venite din locuri depdrtate. Intr-un tirziu, ele s-au dus

la culcuEurile lor. A intrat Gheorghitd qi s'a lisat intr-un
cot pe-o liicioarA. A adormit indatd, parc$ ar fi trecut.
spre alt tdrim intr-o impirdlie fer:icitd. Ea rimase sin-
gur5, sub candeld gi subt icoane, gindindu*se alintit ce
are de fdcut a doua zi. I se p[rea lucr"r-'"]' cel mai greu, si
gdseascd anurne uli!5 riintre atitea de muIte, 9i, pe acea
arlu"me u1i!6, anume casd. cu mai multe rinduri' in toate
orldile qed la mese oarneni cu con'deiele dup6 ureche 9i
scriu. Iar intr-anume oclaie gede cel care-i mai mare, pri-
mar, ori prefect, ori polilai. Se uitd incruntat gi'i gras
qi birbos.'Tot igi ,.o*t* ciubucul din gur5 Ei r5'cnesie la
cei mai mici. Cind il aud, cei de prin oc16i pleaci fruntea
gi scriu mai harnic, trdgind cu coacia ochiului u"nul la
ailul qi fdcindu-Ei semne.
Acolo vra si zicd e stdpinirea impiii:dteascd' $-a;a in
toate tirgurile sint siujbaEi, pritnari, p;'efecli 9i pr'rii!'ai'
pin$ la Bucure";ti ; 9i la BucureEti std pe tron regele ql d5
porunci tttturora. Bun lucru neapll'at, s;i fie asernenea rin-
cluiald; toate si se faci dupd poruncd 9i s5' se scrie ce
s-a fdcut. Aga se cunoaqte prin tirgr"rri cine cumpir'5 vite
qi cine t inde, qi care incotro se duce' La Dorn'a 'cle*ase*
meni. Nu-i ca in sus pe Tarcdu, unde oamenii tliiesc
cllm au apucat gi cum ii taie capul. Dacd fdptuieqte unul
o pozn5, ori o moarte d.e om, se duce prin stincile iirun-
filor gi se hrdne;te cu zmeurd ca urqii, pind ce-l alungi
la vale iarna. Atuncea-l prind oamenii, i1 leagi gi-l dau
pe mina stdPinirii devale'
Adevdrat ci pini 1a ndcazril acesta care s-a abitut asu-
pra casei ei ni.ci nu i*a pisat qi n-a avut nevoie de nici
t{J
tl
r1 62
un fel de slujbaq al mdriei sale. $i-a vdzul de gospoddrie
6i cle oi ; a vindut brinz6, a dat in mina perceptorului
vama qi birul * q-atit. $i chiar ,asta era mai muit treaba
omului. Nechifor Lipan le cuno,,stea pe toate 9i rytia c'rigi-
cind 1a ce uqi sd bati gi la ce slujbagi sd se infStitteze" cici
el umbla din tinere!5 in {ara cealaltS de devale ; ea ins6,
ca o femeie, rdmSsese in sf,lbiticie. O ajungea mintea
ce are de f5cut, ins5 faf5 de o lume neclrnoscutd p[qea
cu oarecare sfiald.
Dr-rpb risdritul soarelui, a doua zi, a fost in Piatr.a. Tir-
gu1 il mai vizuse, la iarmaroace ; insd ii gtia dinspre aLte
piirfi, a imbulzelilor de lume, a petrecerilor, a criqmelor
unde-i bdteliqtea muntenilor. Poposi cu fldrcdul la un han
gtiut. Au poftit carne fript5 la grdtar qi pine a1b5 ry-au
ii[u-t o garafA de vin. Curn a deschis gura sd intrebe, Vi-
toria a aflat indatd unrl'e poate gdsi pe domnu"l prefect.
Asupra unei trebi care s-a petr,ecut in afard de tirg, in
hotarele linutuiui, numai prefectul are putere. A ldsat
s;::nia cu flSciul la han gi s-a dus singur5. A nimerit. Dacb
ai gui:'5 sd intrel:i, n.imereEti origiunde,
A gdsit o casi mare 6i frumoasl cu mai multe rin-
dLrri. S-a simfit indatd cu inima liniqtitl cind a vdzut urn-
blind pe acolo oameni imbrdcati ca qi prin pdrlile ei. I-a
inirebat. i-au spus ci acolo sint gi judecdtoliile unde se
iudecd priciniie. $i acestca le gi.ia de la Nechifor Lipan,
diu-"' se apropia intdia oard de ele"
S-a suit sus la rindul al d.oilea, pe trc.pte largi. A in-
trebat-o un aprod bitrin pe cine caut5. Cautd pe domnul
prefecl Tare bine ; s*aglepte pinh ce i-a veni rindul.
-
 sE spt'lie' cu
Aqteaptd. I;i face socotealH in minte cum
vorbe mai Potrivite, intimPlarea'
odaie fru-
I se inegureazd priviriie cind intri intr-onici nu fu-
moasd gi scumpS. Prefectul nu-i nici bdrbos'
tinSr'
meazi din ciubuc, nu-i nici incruntat' E un b5rbat
cu obrazltl ras, cu pdrr-rl scurt, piept6nat in doui pdrtl'
Cu straie cernite. 6ar zimbegte, cici n-are grijile e1'
Fdrf, a se miqca din lo'cul lui, se uiti la munteanc5'
I;i
potrivise in grata 'easinca de matasi, igi lepidase cojocul'
Nu mai era tindri, 'dar avea o frumusefd neobignuila i1
privire. Ochii ii luceau ca-ntr-'o uqoari ceafd in dosul
geneLor lungi gi rlsfrinte in cirliga;e' Simlindu-se
admi-
ratd, femeia iEi regdsi inciatd inf6fi;area pe cer'e o avea
cind se uita in oglindd, 'c-o luminl abia simliti
de ris'
? Munteanca iar dddu Cin cap.
Despre ,ce-i vorl:a, nevast[ ? Ce vint te-aduc'e ln=
- omul stlpinirii. Se juca, privind-o' c*un 'cutit de os'
trebi
-Num-a'ducevintbun,domru'ileprefect'Mi-aplecat nu s-a
solul <le-acasi acu qapteze'ci 9i tre'i de zile Ei incl
intors. S-a dus Ia Do'rna dupd nigte oi' Nu mi-a
scris' n-am
aflat gtire de Ia nim,eni. stau aqa ; il aqtept Ei nu
vine'
* De qaptezeci qi tr'ei de zile ? E crr putin!6 ? S-a dus
sfil cuimpere oi ? Avea bani ?
Avea 'cia si pliteasci ciobanilor de la Rariu'
-"_ gi n-a id,at nici un serrn ?
* Nici unul'
* Atuncea l-au pridat holii 9i l-au r6pus'
Alta nu poate fi..' qopti munteanca, lovit6 in inimd ;
-
a;a imi arati 9i visul pe care-l am intr-ula'
* S-ar Putea si fie rsi altceva'
64
Intn-adevlr; poate si se fi oprit ta o casi strAind,
-
Acurna a-5 dori si fie asta.
Prefectul c15tin5 din cap, privind-o pufintel piezig. A.vea
un spasm d.e plins, pe ,eare-l inghiti inCat5.. C-un deget
lepBdd pe rind iacl,imile din o'chi,
._ Ti:e,buie si dau ondin ,ca sd ,se ,cenceteze, vorbi ,el cu
bunivoinfd. S5-mi faci o tplingere gi si mi-o aCuci.
tl'erneia dldu din cap de sus in j.os.
* Ai inleles ?
- Am inlcles.
SA pui pe un sluj,baq de-aici. ori pe un avo,cat, sd
-
{i-o scrie ; si-i lipegti timbru, ;i sd mi-o.aduci ca sd scriu
pe rdinsa r,ezolulia.
- Ai inleles ?
Am in{e1es.
*- Nu fi prea supiratd ; incd nu gtim niinica.
Ba eu gtiu, rdspunse deodatd intunecati munteanca.
-Ii sta g-aga bine. Om,ul std;pinirii trase un chibrit gi,pi
,aprinse figma. Vitonia se inclind rlin umeri se intoarse
;
pipii clampa gi ie;i. Era ame!-itd. Nimene pin-acuma nu-i
;
de,schisese lumini inspre lo,cul ,acela de intuneri,c, ,care se
chiamd Dorna. De gi gtiu, iicoanele tac. Iatd, dintre ,oameni,
slujbaqul regelui a fulgerat un cuvint, cane-i adevdrul.
Acest cuvint sfdtea gi-ntr-insa, numai nu ind.r5znea si-l
scurme. Pe Nechifor l-au rdpris rdii.
Igi ri'dici in brale oojc,c.ul de lingd ugi qi se uiti in
'iuru-i. Nu ved,ea bine din pricina lacrimilor
; igi gterse
genele de blana asprd. Aproclul cel bdtrin gi detreabd o
65
5 - Baltagul
 B5trinelul ii dddu intSi o'c'ol,'ca gi cum ar fi vrdjit-o, c&
in t5cere, scirpinindu-;$i cu ar5titror-u1 minii stingi
o:Lrservd s-o fixeze. Apo,i ldsd clam'pa 9i cob'ori treptele, deplnin'd
bSlbufa a1b5. Cu dreaita stipinea clampa'de la uqa
dom-
repe,de din picioar'e. Vitoria 19i relui infdligarera inLcruntalfl
a-ru)r-ri pi'ufect. ;i dugmdnc'asd.
:- Ce mai vrei, nevast[ ? Poate ai nevoie de ceva' Veni jalbarul, ,cu ,cizme lustruit'e, cu vlrguti albd qi cu
* Am nevo,ie, sd-rni scrie 'careva o jalb[' nasul r.oE. N-avea paiton ; urnbla fr-r,dul firS haina aoeaista
* Se poate' de ce nu ? Ce fel de jalbi ? Pentru eare cle pris'ors. Se ,ardti dispre:fuitor'cind auzi cd-i vcrba nlrmai
pricinri ? de zece lei pentru o lucrare c,ane 'cer,e miare pric'epene gi
O ja11:5, despre omul m'eu 'care s-a dus pini-ntr-un iscusinfS.
-
tr,oc ,gi de atuncea a trecut vr.eme 9i nu s-a
mai intors' ViLoria fuge'a ,cu ,o,chii ei iuti 'de la imo'gnegel, care luase
Nu-i 'u;or lucru ; rdar se poate face' Eu ti-'aq put'ea iar in stl,pinire clam'pa, la nas'ul omului fudul, 9i-9i sublie
- buzele cu inrdirilni,cie. Ldsd ap'r'oCului prelul pe 'care i-l
gdsi un o'm 'm'e$ter, 'dar tr'ebuie sd md duc s[-1 caut' Slujba
ca si irotdrise, ,ca sA nu mai fie vorbd 9i sfad5 in lo'c strlin, igi
fileo ai,ci e una qi pentru aista mi pldteqbe statul' iar
trase pe minici ,cojo'cul qi scob,ori itreptele pind in u1it6.
caut ce-!i trebuie dumnitale, e alti slujbd'
Vitoria il Privi zimbin'd :
{Dintr-o dati luase a1t5 hotdrire. S-a duce la un avocat,
,om ,cu ,mai m.a,re qtiinli d'e ,c,arte. Ori a pune in sat la
* Soc'o!i, moEule, 'ci eu 'nu lcllnosc 'ce am d'e fAc'ut ? Nldgura pe pdrintele Dlniii s[ scri,e. Nu poate s[ fie pe
pahar de vin pentru
$tiu eu ,c[ trebuie si-!i dau de-un de cinci
lume sc.riit,or mai dibaci <lecit plrinteie. P'e urmd pirintel"e
o stuibfl mare ca asta' Si pu te sulreri, 'da' mai mult gtie toate ,cum au fost Ei le-a spune'cu adevirat. in,sd dacd,
Jej de hirtie nu {i-oi da. nu-i multi indoialS cii Nechifon Lipan ;ar fi fost ripus 'de
nnai mult'
3- Bine, clar celui ce scrie jalba sc cade s[*j dai ho[i, atuncea la ce fol,osegte jalba ? Cine mai pcate gdsi
* Ace}"ria i*oi da zece' pe-r-rn om zvirlit,cu capu-n jos intr-o fiintin5 ? Asta era. apa
Dar rpentru tirnbru ? cea neagri din asfinlit. Daci n-u 's-a mai 'aflat gtire, iflxg5
- Oi da ;i pentru timbre zece' Trebuie lipit pe jalb6' n-.a mai r',enit veste nici d,esprre mort, ,atuncea lotrii l-au
-'_ Bjrte, tl't6 ciuc s-aduc pe tnei;ter' Cum !i-a scri-o el' privdlit 1n fintinS. intr-aga inaprejurar'e, ,adevdrat cd ni-
poate si ceteasci qi Vod[ Ei si l5crdmeze' Are
acesta
rrrenea nu poate desc,oper;i ieLgul rnortului, daci ru*i ,o lu-
mai afli ; atita
lalbar o intols[turd de c'ond'ei 'cum nu se mind ,d,e sus care s6 arate. De-aceea tot la sfinta Ana de la
numai ,c[-i mare beliv, trebuie si-] caut Ia o:i9m6'
Da'
min6stirea Bistrifa ,cati sd.i rimiie nddel'clea. Vointa
pregdteqti
dumneala mI il;tepli aicea, nu te clinte'sti ryi sfintei a fost ,ca ,astizi s6-i vie o lnleleger,e. Dt'lpd aoeastil
gologanii.
6"1

ob 5*
0nlelegere sfinta ii va hotlri intr-r"m chip oar'ecare pe und'e
tr:ebuie sd meargd gi cunr trebuie's5' aute.
duci, nevasti ? intre,b[ 'omul c'el sprinten
- Unde te
tmbrdcat, atinglnd-o cu virgr"rta' Ea se opri Ei se intoarse
asupra Iu.i"
Me duc unde mi-i voia. Intinde mina s5-fi pun in-
-
tr-insa hirtiula asta ,ea ,9i a moEneagului, qi intbar'ce-te
repede de unde vii, ca si nu te injunghi'e vreo rdceai6'
_. He ! d-apoi pentru atita rni-,am l*sat eu actele 91
scriso'rile ? Crezi c-aga merge treaba ?
* Du-t,e degrabd c5-i fl'ig... il sf5'tui muntearrca rizincl"
Ornul s,e opri, mormiind o sudalmdL impotriva urrei ase-
menea muieri cu toane. ..Asta*i o disperat[>' 'o 'categorisi
el.qi viri in buzunar hirtia'de cinci lei.
Gribind spr,e han, Vitoria sirntrea cum o umplu ginduri
6i hotSriri nebiruit,e. Toate ii veneau f5r[ indoiald de ia
iocrr] unde ingenunchiase ";i urr*de c'eruse cu durere izbl-
r,'ir,e. Farcir intrau intr-insa odati cu in{'epdturile fulgilor
care o biciuiau, r,epezili de vint dintr-acolo
Drumui acela Ia sfinta Ana gi la Piatra i-a fost de cel
rnai mare fol,os. Avirul intr-insa qtiinla mortii lui N'echifo1'
Lipan ;i crinceni durer'e, se vdzu totriqi eliberatd din in-
tuneric. Cum ajunse acasd iqi ldsd numai o zi d'e 'o'dihnd,
apoi in,cepu a pun'e la 'craLe indeplinirea un'or h'otlriri nar!'
To.ate ,erau in dosui ochilor acelora aprigi 9i 'ie;eau una
duPE alta' jalba
s a pi.rie la cale
S-a d.us la pirintele Daniil Milie''s ca
catr'[:;tAPin)re.
Pdrintele Dlnild, i-a spus ea cu umilinfS, eu nu mi'i
-
plioep cum ar tr'ebui intocmitd asem'erl'ea jaibd, dar sfinlia
s8
ta ,stii toate qi tare te rog s5 pui intr'*insa, ca piper intr-o
mincrare, toate n,acazurile 'care mi usfurd. Sd sprti ag,a' curn
tot am agteptat egeaba, d,oar.doar or inlelege slujbaqii
s5, umble $ sE caute...
Bine; am s5 scriu, Vitcrie. $tiu eu ,ce si spun.
- Atit am vrut ; pe urmi facd ei ce-or gti ; cd
-
eu
n-astept de la dingii sprijin.
* Ai dreptate ; cel mai mare sprijin trebuie si-l agtep-
tbrn de Ia Dumnez'ei.r.
D,a. Dupi ce trim'et jalba, imi i.sprivesc toate cite
-
am'de ispiiivit ti m*oi,duce singurl la Dorna. Am qi primit
eu hot5rire in iniina me,a. N*'am sd mai am horlinil curn
n-ane piriul Tarcdului, pin'ce l-oi gdusi pe Nechifor Lipan
Atunc'ea de ce sd rnai scriu ialba ?
*- A$a, 'ca sd fie ; sI gtie 9i allii cit mi-i d'e neagrd inirna.
Maiam cin'ci vineri, qi pin-atunci vind ce am Ei stri4g banfi
care-mi tr'ebuie ; md spovedesc Ei md impdrtS'gese. Dac-o
int::at el pe celalalt tIrim, oi intra gi eu dupi'dinsutr.
* Foate pin-alunoea vine vr,e'o gtire.
Fd.rinte, ,asta n-o rnai cred. .A.devirul s-a dat pe fa$6
-
gi l-am primil de la ,oJ:raz sfint. Cuvio,asa Ana numai clt
s-a uitat Ia mine gi m-a stripuns pinS-n inimd' De la dinrsa
mi-au venit,gi hotS.rirlle de-acuma.
Vitorie ; dacd o:ezi, du-te. Asta-i datoria ta
-* Bine,
Iau cu mine gi pe bdiet ; sd am aliLturi o putere b6r-
bdteascS. Mini dau faurllui o bucati de fiels[ hatS din
el ,baitag gi sfinfia ta vei f,ace un bine, sd-l blagosloveEti.
* Oi face qi ,a-sta. Dar ai cugetat 'cd ai si umbli drurn
tung gi ac,olo,ai sd intirzii ? Ce taci cu fata ?
 M-am giniCit gi Ia asta. Am o sor5 a mamei mele
-
cSlugdrili la mdndrstirea Var:aticului. Dintr,e l,oate surorile
mamei, ea trdiegte acolo, gi o chiamd Melsnia' Pun intr-o
zi p'e f,at[ itr san,ie cu zerstrea ei gi md due s=o lepdd la
sfinta mdndstire, la pi,cic.arel,e mdtuEei mele rnaica Melania.
Iti rimine gospoddria aqa, 'de izbeligte.
- Sd r[miie, pirinte, c-'o intocmesc eu la loc. Las in
-
sama lui Mitrea do,ud-l.rei c,apete de vite, 9i-i spun a5a :
Tu, m5.i l\{itre, s5 ai grijd de e1e gi alta sI nu fa,ri 'decit sa
dormi pind ce m-oi int'oarcs eu.
Asta,are sd-i plac,5 mai rnult d,ecit or-ioe.
- Panci Du,mnezeu l-a ing*dtlit in lurn,e pentru ait*
- albistrim,e din brazii ripilo,r 'qi pe urmi se inbo,arserd cu
c,eva ? Fiinfa asta, pdrinte, a fo,st ,ca o pe,Ceaps5 a mameri
care l-a ndscut. Cine qti'e cu c,e-a pdcdtuit impotriva iui
Dumnezeu ori a solului ei ! $i-a vi'clenit gi Ei-a apdsat i:'6r-
batul la greu, ori i-a pingS,rit a';tcrnutul, ori a f&cut asupilll
trui farmece. Dumnezeu i-a d,at pe X{itr,ea. De-a;,a 'dar .s-a
bticurat, a inchis ocl,rii qi a pierit. Iar eu du'c spre rsctl-ll rrtell
fl5c6u trinclru ;i voinic. Asta-i clragoste,,r noastrd din tiirc-
re{d pe car,e i-am pdstr,at.o,ca pe url ban bun.
Astfel fiindu-i hotii"ririle, a licut fd.r[ nic! o s'chirnbare
intocmaj aye.
In ziua 'Ce levruade 2'7, prezni'cul cuvi,osului pdrintelui
norstru Plocopie, a lncilcat in sirnie zeistr,ea Mino'cl,orci.
tr'ata gi cit dinsa s-ar-r a$'ezat deasupr.a qi Gheorrghifd a pi;ci:t
ciilu{il cei pagi cu qfi,chiul biciu,itei. Co,pila p}ingea in
pumni ; iar obrazul maicd-sa p,a,r,cd era un po::tret neclin1it.
Abia durpd ce a fost,ieqit din sat pe val,e, s-a migcat. $i-a
f [cut se,nr nul cr:u,qii rdsucindu*se,cd;tr:d soare"
70
* Fat5, a vorbit ea fdri supSrare ; tu si ru fii proasti
gi si nu te bo,ceqti pe tine' Ast[zi e o sfint5 luni 9i incepeno
lmplinirea hoLAririi.
vxI
, Joi, i.n 9 rnartie, piriniele Darriil ,a fd,cu,t frum,oas5 sluji:i
la biseri,ci pentru cci patr"uzeci de sfinli rmtacenici din
S.evasta. Dup5. geruiri Lungi, aceasta era int5ia zi de moin6"
S1r'eqinile picnr';l-r ;i soarele impr5gtia de deasupl'a I\{[-
gurii, pe ,omdturi. o stl[iucire orbitoare. Co,rbi filfiir6 spre
zboruri invdluite ;i cro,rr,cd,niri. ca sd spargd cu ,clnnlurile
6i sd baiS cu aripile ouile inghe"fate in faur.
Vitoria 'dusese cu Ghe,orghi!,E frurnoase 'daruri ia l:isp-
ricd : colaci, co,livd, undele,rniL qi vin. Asu,pra lcr apriraese
clr mirla ei ficlii. Pe ,urmd se lnchinase la t,o,ate ir:oanele
qi se oprise in preajma altarului. Pd,rintele'Daniil i-a dat
sfinta impdrtSganie. A inchis ocirii simfincl o r5.cor-ei,-16
de roud in'ce,rul gurii ;i-n t.oatd fiinfa, ,gi a ingenunchiat.
Nirneni, dintre pcpordnii cle fa!d, nu cur-rostc'a intelestrn
acelei impirtS.ryanii. Se curdtise ,de oi-ice ginduri, ,cl,olinfi pi
rloruri in afari de scopu-i neclintit. Murmurele qi cintirrile
sluibei ii ajungeau,ca vaiuri line Ia urechi. Pldtise pbrinte-
lui trei hirtii de cit,e cloulzeri, ,ca si se roage ,gi rpentru
callloria ei. In adevdr, preotul, lntre ceLelalte chemdri qri
rugd,ciuni, a in5llat glas ,pe ,care tot numai ea singurd i-a
in!c':les, pdtSunzinciu-se de e1 piri6 tn fundul fiinlii.
'tl

*$i inci ne rugdm pen'i,ru cei eiildtori...* inSlta. frumoasf,
eintare pfrintele Dan,iil Milieq.
Vitoria suspind, bdtu metanie sdrutii-rd lesp'ede^ d;e
piatrd gi se inilld in picioare. Pentru dinsa slujba eia
isprivitd. Ficu se'mn lui Gheorghi!5 cu ociriul. Puteau s&
plece. i\{ai aveau in ziua ,aceea o mulfim'e rie trebi qi dara-
veruri.
- Bate vint cald, zise ea in1lrind aca^sd.
Se cunoaqte cd
purcede zodia primdverii.
s:avem vreme buni pe calc, rd.spunse feeiond.
- Foate
Ehe, Gheorghiti, calea noaslri-i iungf, ,s-au si n'e rnai
-
bat6 viscole, cdci trebuie sd vie asupra lumii omilul mie-
ilor q-ai cocos.fircilcn:. Pin'ce ne-nt'oarcern noi, se pot in-
tlmpla mulle.
FLicdul cl6ti din cap, fdri sd rispundl. Mama lui hotira
pleedrile gi intoaroerile. Se vede c[ hotdra gi vrem,ea. El
n-avea decit si se supuie.
Ascultd, Mitre, grli gospodina citri argat, eu am
a de porc. Lils6 asta qi incepu a scoate gi a cld;d"i pe collttl
-
pleca pu{ini. v:reme de-acasd.
Infeleg ,eu asta, rdspunse Mitrea r"izind. Te duci
-
s-aduci pe stdpin de pe unde*i st,eclesc ochii 9i petrece.
unde gtii tu asta ?
- DeAm aflat qi eu. Vorbesc unii gi alfii prin sat. Zic c-ar
fi -bine si iei q-un cdplstru, ca si-l aduci mai ugor. Daci
purcezi astlzi, apci pinf, duminicd eqti inapoi. Sd n-ai
nici o grii5, cI pdzesc eu casa.
Apoi se-ntelege, incuviinld stflpina. Eu am in tine
- nddejdea.
toati Unde pui t-u mina, p'"rne ;i Dumnezei-l
rnila. Ci'c om lipsi noi, tu sd. st,ai .ac,ol,o intr'e vite $i sd d,ormi.
Te scoli gi le duci 1a addpat, le pui sub bot rnincare ;i iar
at
te culci. Si nu uili s[ m5ninci $i tu, ca si rnr-ti sl6beasc5
puteriie. Vaca cea cu minzat lllai are oleacd de lapte'
lnuigi qi bei; Iar minzatului leagi-i ragila cea iu cuie pe
bot, ea si impungd pe mi*:sa cind a ndzui s5' sugd' $i ea
sd.l batd gi sd-I alunge. Vra sd ztcd, c:; laptetre minzatuiui
qi cu f6ina dtn sac Ai cu ce !i-am mai pus eu acotro, o duci'
tu aceste trei:zile"
* Apoi oi face qi eu economie.
* Se-nlelege ; rrici nl'r m-a$bept la risipd de la un gos-
.podar aga 'ca tine. Iar'dacb eu intii'zii 'cumva gi luni qi tu
ai vr.eo nevoie, sd gtii cd am spus'o vorbd pdrintelui Dilnild''
S5 te <iuci pe la dirx.rl
Ce sd fac la Pdrintele Deniid ?
-* fi-a spune el ; iar tu s.ascu$i.
Pa$ind in ,easd, iqi lepbdi lingi vatrd cojocelul' ApucH
cleqtele, risipi spuza qi cldrCi pe cdrbuni ag'chii de brad'
Dddu fuga dupd apd ; aqez6 'ceaururl pe pirostrii' Puse
intr-un hirb de c'eaun la sfiriit sldnini qi bucbli afum'ate
patului pociAzi gi scorluri. Gheo,rghili o privea cu acee'aqi
rnirare pe care o avea de citdva vreme pentru mai'c5-sa'
Ce te uili a;,a 1a mine ? zise Vitori'a zimtrind' Acest'ea
-
qi cu altele ai sd ]'e pui deseari pe sdniu!6 Ei ai s[ ]e duci
pe inturrcric,pind.la pdrinte)'e Ddnil5. R5min in samacu-
cr;anei preutese Aglaia. Acu vind ;i minincd' Ristoarnd
n'rd.mdligula pe fund ; ad-o 1a mE:su!5 9i te arsazd' De mini,
nu mai .aven"r tihna asta, Cit om um'bla ;-om'cdu'ta, minca-
nea noastr[ are si fie din pumn ;i in pi'cioar'e'
FlScdul i:rcuvlinfd Fi asta, 3n t[cer-e. Ca s[-qi piAteascd
Jlip.suri viito,are, inghilea f'eiie drlpi felie 9i intingea in
73
topifurd buc5li mari de m5m5ligi pe care le cbptugea apoi
r:,r brinz6. Abia intr-un tirTiu bigd de samd 'ci maic6-sa
s:.; in fa$a lui cu bralele incrucigate qi-l privegte, fdrd si
-. ;ltingd de mincare. *D,acd-i intr-adevdr vrdjitoale, cugeta
ei, apoi eu minitrc gi ea pr.inde putere."
Femeia strinse blidele nepede, le opdri qi Ie rindui pe
polild. Dupd ce ,aqezd cea din urmd str'achind, inloars'e
capul. Afar[, in bdtdturd, oameni se scuturau de omit'
lEi potrivi in pripd broboada qi deschise. Gheorghif[ r5-
mase neclintit la locul }ui, 'ca sd vadd oe mai este.
ISucur.o,qi d,e o,aspeli ? intrebi plrintele bocdnind cu
. - .; ,.
clane ma-rr ln trffta.
Bucur'oqi. Mi rog dumneavoastrd sd poftifi' Sirutdm
-
dreapta, pdrinte"
Dup6 'prerotul Milieg, intrd d,omnu lordan, crigmarul'
Dup[ domnul lordan, igi fe.ri capul, ca si nu se pdleascii 'de
pr,agul de rsus, url n:egustor na]L ;i sublire imbricat in str'aie
nem{egti. Avea barbd 9i must5fi tii'ate notunjit q;i !5pos'
parcirqi pusese pe jumitate'de obraz o mascd de arici ro,5'
Stropiiuri m6runte de aceeaqi coloar'e ii pdtau partea ne-
bl[nite a obrazului. fui trase qi eI din 'cap cf,ciula gi pofti
gazdei bund-ziua.
F,erneia arurlcase o privir,e repede de sus in ics 6i de jos
ful sus asupra lui. Apoi intrebS, ferindu-gi capul :
e negustorul ?
- Dumnealui
Dumnealui. rirspunse domnu lordan.
- Eu is.cunoscut $i prietin al sotului dumnitale, intri
-
cleodati in vorbi omul,cel nalt, uitindu-se in juru-i 6i cdu-
tind loc s6 se aqeze" in basa unuri prietin eu am sE md agez
7{
chiar dacd nu mi poftegte nimeni. Dar dupd pirintele
Daniil IntS"i sd se aqeze pdrintele pi pe urmS ain sd ged 9i
eu. Eu, nevastd, lin'dughian5, criqmd qi han la Cllugdreni'
Acolo este totdeauna loc de popas pentru domnu Nechifor
Lipan. GS.seqte o mincare bund, un pahar de bduturS g-'t"tn
pat de hotiinS.
e,qti domnu David ?
- Dumne,ata
Eu sint domn'u David. Am luat bani de la donnnrl
-
Nechifor Lipan ; ,Car i-am Ei dat' pe rnarfS' Eu i-arn f'ost
tokieauna cel dintdi muqteriu al lui' $i, at putea zice, cel
mai bun. Rareo.ri trecea rnai departe'
Bine, domnu David' Cind te intorci cXurnnea't'a acas6,
-
Ia Cdlugbreni ?
MA intorc mini, eu marfa pe care am s.o olgp:pdr'
- Atuncea de-aici pini Ia Cf,Iug5reni on:l rnelge fuq
-
vSrdqie.
Orn merge' 'Ce ce sd nu rnergem ? Tov$rdqia e
rn'ai
-
bund decit singuritatea. Dumne'ata ai vreo treabd Xa
Cdlui
g6reni ?
* Am, ceva mai dePerte.
Negustorul voi si mai intrebe ceva' Apoi se oprl' prirri
in julu-i qi ldcu'
-Marfa-iinodaiaceamalrededinc'olo,incepuia::5'5!
cuvint gospodina. Fldcdul mell a insemnat pe hirtia aist'a
cite burrdufuri de brined qi pdpuqi afutnate ,sI piei de m:iel
mi-au mai r5,mas. A'scris qi pret, dupd ce )n-a:11 sfdtujt crr.l
pSrintele gi cu d'omnu lor:ian. Anr lepddal' ceva, cs sd nu
fie vorb5. N-am eu curaj aclr,ma si mi neguteu" D"urn:lem;ta
cercetezi gi numeri rnar"fa 9i-mi pui banii pe rnas6"
va
 Negustorul privi petecul de hirtie ; tdcu. lnchise din-
tr-un c'chi. Intoarse pe cel5lalt spr,e domnu Iondan * insi
el cerceta toarte atent pe gospo'dina locului.
Dumneata ai nevoie de toate paralele ? Si li le pun
-
alcca pc masi ?
Intocrnai aga. Altfel intirzii o zi, ca sH m5 duc cu
-
marfe la Piatra.
Pofi s[ intirzii gi do,ud zile.
- poate.
- SeEu zic xA se poate si fie gi trei. Pe 'eare negustor l-ai
-
vflzut 'dumneata lep5dind banii as,a, dupd porunc$ ? Eu
vreau sd voi'bim, sb mi conving 'c[ marfa imi convine, 'cd
prelul n:u se mai poate scddea ; si nurnd"r banii Ei r"sd oonstat
daci am cit trebui'e. Un negustor se cade si simtd ,cd-i
negustor. Dumneata vrei ca regele. Pret fix.
ai spus ?
- Cum
Pref iix.
- A$a vtealt eu, domnu David. Fd o bundtate gi treci
-
dincolo cu bdietui gi ,cu d,trmnu lordan gi cerceteazi marfa"
Cint'dregte, so,coteqte. Daci dumneat,a egti domnu David
despre care-mi vorbe;te barbatu-:neu, apoi gtiu ci ai
c$tigat destul de la dinsul. Mai ciqtigi acu pi de la mine.
Asta e meseria dumnitale, ca un n'egustor ce te afii.
-_ Citeodati am rpiendut.
nu eqti bun negustor.
-* Atuncea
Am ciptigat altd datd. Bine, sd fie cum,spui dumneata.
Am si vd.d g-am sd socotesc. Ai si mai le$i celta $i facein
tirgul.
Domnu David a cercetat indelung marfa. A trecut apoi cu
domnu Iordan afarA qi s-a sfdtr"rit cu el. tr;i mingiia cu mina
76
slingd ari,ciul de ,pe obraz gi cu dr,e'apt"a suna niqte, chei' in
buztrnarul aCinc al rninti.lii de aba roqcald. .+f'
* S5-ti spun c,eva, d,o'mnu lord,an, ,qopti el venind
apr,o,a'pe, lingd wndrui 'criqma:ului, Ei inchizind o'chiul
drept ; daci n-ag fi ovriei qi insurat, 9i munrteanca asta
n-ar: avea so!, intr-o sdpt[rnind aq face o nuntd. M-ar
cununa p6rintele Daniil. Am luat marfa qi fi-am
dat durnnitatre comisionul de care mi-,ai scris.
Dupd ce negustorul a numlrat hirtiile de bancl qi le-a
plrs alit ,pe masd, Vitoria tre.a ridicat cu atentie qi tre-a rnai
num6rat gi ,ea o datd. Treizeci gi o'pt de mii de lei. Le-a
inviliib in jumitate din gazeta din ceire }e sc'orsese d'omnu
Davi,d, le-a virit in taqca ei de piele, ,a stu"ins cdtdrd:mile
qi a poftit pe pdrintele Daniii s6-i lie taqca pind a doua
zi dimineafd.
Gheorghitrd urmdrera'cu mare luare-aminte toate voi'bele
qi purtdrile m,aic&-si. Ii phcea; dar se mira. Ar fi vrut
s-o intrebe de ce dd popii banii' ..Se teme si n-o prade
careva la noapte." Descoperind acest aCevdr, se veseli gi
incepu a ride singur.
Oaspelii ple'caser5,
Apoi n*am eu baltagul pe oare mi l-a blagoslovit pd;
-
rintele ? intrebd eI.
"- Acela-i perrtru altceva, rdspunse Viloria.
CStri asfinlitul soar,elui, negu,storul a venit cu sania-i
largd, cu doi cbluli rcibi, Ei a in,cdrcat rnarfa. Cele din
urmd raze lueiri in lurlurii d'e ghiald ai strqsinei, apoi in
alba{,qtrul inali al cerului. Era linigte ,rsi fumurile salultti
suiau drepte in vdzduh.
/t
 Gospodina fdcu patu,rile devreme. Gheorghi!5 ii idsn
cuvint 'cE se" ,duge in sat pin6 ia 'cintarea intaia ,a cuc'oqilor:
Avea e1 d,e fdcut inspe,cfie la o claci 'd'e scS,rmdnat' Vitoria
stinse opailul gi rfmase in intuneri,c, dar ru adormi in-
dclungd vreme.
Cind se trezi, 'auzi sunind vintul dinspre arniaz| in cer-
cevelele f,eresti"ei. Acel sunet cu ,ciudate modulalii era
intovbr5sii de un rdcnet intdritat gi rdguqit. Cunoscu nu-
maidecit glasul lui Mitr-ea.
Sdri din pat gi-;i cdr-it5 irab5l!5rile. Apoi i1i viri nasuL
in geam. Se retrase ;i desprinse cu luare-aminte din cui
pursca cu doud !evi, ,c,are sta atirnatd de curea pe pdrete,
a;a ,curn o lisase NechiJor Lipan. ii pipai otelele ;i trase
cucoa;ele.
Trrecu; numai in sumSierg. la uga'de-afal'i. Atuncea auzi
mai desluEit strigilul l"ri Mitrea. Diduse la vite o 'dihanie'
Toli cinii din imprejurimi se degteptaser5 9i zdp5iau. Trase
zivorrul. Cind deschise, auzi gi glasul lr-ri Gheorghi![, ,ames*
tecatcu al ai'gatului, Intinse pugca spre stregind r;i slobo;li
un fo'c. In c1ipd, "Cin cornul de clindos al casei se clesprinserd
doud umbre omenepti, gi se depirrtard in fr'ig6, mistuincl';-sr:
in intuneric spre pddure.
Oamenii de la cele mai apropiate gospodirii sosEau
intr-ajutor .cu zvon. Unii rupeau qi desprindeau rdzlcrgi
din garduri. Mitrea povestea ca pe-o rninune intimplarea'
Cum lupuI sdrise peste tohoarca lui qi nizuise la scroafe]e
din fundul ;surii. $i cum dintrodati s-au sculat cu miniu-
scrnafele asupra lupuiui, cleflind qi pilind.u-l cu sfiriele,
pind oe-a avut e1 vreme s5 puie mina pe par, Avea el un
par greu cle corn, pe .care il finea ling6 dinsul pentru
78
rrevoi de ace$tea. Cind i-a tra3 una, lupul a fdcut hi ! ca
un orn. Cind i-a mai lepdrdat un'a, gata a f,ost. Cum l*au
v5zut pe o coastS, ,cei doi dul6i au $i fost cu coltij in bere-
gata lui.
Dan de ,ce rd,eneai aga, dacfl l-ai doborit ? int,rebd
-
Vitoria.
Mi-a fost fric-f tare... mirturisi rizind Mitrea 9i pdli
-
cu botr.rl opincii in lepul lupu-lui.
Femeia se uita pe ginduri la dihania zdrobitd 5i-n julu-i
urmdrea in inchipuire umbrele 'cale-i stituserd ca o pri-
mejciie aproape, inioarse ochii spre stelc, simli sub sumdieq
vint cald ; qi in toate infelegea semne, incl nedesluqite.
Cum trecu in cas5, aprinse gazornita gi puse pe fldc5u
sd incarce iarS,gi pu$ca. Acuma se ve'd'e,a cd trebui'e sd ieie
c'u clinsa arma aceasta a lui Lipan. Cine qtie ce puScd va fi
fiind ! Poate-a lovit cinriva on"I ; de aceea-i scurtat5 cu
pii.a, holegte. Lipan o cumpirase demult, de Ia un pribeag'
.5i o linea pentr.u vremuri de prirnej'die. D'ec'i trebuia sd
j-o duci cu mina ei.
Nu mai simli nevoie s5 se ho'dineascd. Se inc[ltd cu
nrpi.nci qi-qi agezd in desagi straie de schimb 9i ciubotete'
Tarnilile cu poclflziie, pentru c61u!ii cei pagi, erau gata,'
cu trdistile. cu merinde aninete de 'criochine' Surnanele 9i
cojoacele er:au ingirate aldturi. Indati ce trec cei din urmd
n,ouri de o,rndt gi vin zilele calde, pot lepdda cojoacele Ia
un han pe cale qi pot riminea mai sprinteni'
Dar cit avern sf, stdm ? intrebd, au nesfirsita-i mirarel
-
GheorghiId
vg
 umbldm, pini gdsim'ce'cdut6ra"Alt['rin'
- Nu stXm ;
duiald ,n-avem. Nu uita s-ascufi baltagul; 'ca s[ ai mai
rnulfi nideide intr-insul.
ln zo,ri-de-ziu5, vineri in 10 martie,'munteanca qi fecio'ru1
ei au lnchingat eaii cei pagi q-au in:cd'l'ecat' Au tr'ecut pe
la pdrintele naona qi Gheorghild a adus maicd-rsa tapca 'de
Ia cucoan'a przuteasd ,A,glaia. Au 'ooborit Ia 'cri$m5' F-au
tr'e'zitpe negust'or' Au rceruit domnului lor.'dan rachiu intr-o
ploscilde lemn' $i cind risir'ea so'aretre, se aflau afari din
sat, in lungul pirdului, cbtrd apa Bistrilei'
Pe o,m[turi rnoi figii'a ,austrul qi cerul era ca floarea de
z1ac. Ghe'o'rghite purta 'aninat in Iaf, in dosul 'oo'aPSei
drepte, baltagul. Vitoria potrivise 9i 1eg4se plr$ca cea scurti
dinapoi,a tarnilei. Umblau alsturi inaint'ea siniei
jidovului'-
cind izbucni soarele in rds[rit cdtrl Bistri{a, intdi mun-
teancJ gi pe urmi fi5ciul igi fdcurl de trei ori semnul
sfintei cruci, inchinind fruntea spre lumini'
YIII
Intr-o vreme' jidovul zise din urmi :
* Dumneata, nevast5, dupi cit vdd 'eu, 'e;ti porniti
pe lungl caie.
Gheorghi!5 rimas'e inainte, Vitoria ipi struni calul 9i*1
potrivi in laturea dreapti a sanlei' Intneb6, fdrS a prlvi
pe ne'gustor :
* De unde gtii dumneala asla ? fi-a spus ceva dornnu
Iordan ?
80
:* Parcd era nevoie s6-mi epuie ? Vreau s6'zic c5 nu-i
atit lungi calea, cit cotit6. Si admitern ai dunrneat'a vrei
s5 te duci 1a Dorna, ca si-!i gdseEti barbatul' Asta nu'i
mare lucru. Te sui intr-o sanie, feciorul dumnitale ori un
om mini caii 9i te cari Ia Dorna' Acuim, cit mai tine
ombtul, drumurile-rs ugoare. Ori, mai degrabS, te repezi
ptni la Piatra, te sui in tren qi gata' '
Negustorul are drept'ate, cldtini din cap Gheorghif6,
-
privind inainie.
* De oe am dr,eptate ? rise 'domnu David' N-am drep-
tate deloc. S5 zicem ci te duci cu sania. Peste tr'ei zitre dd
un d.ezghe! qi nu mai ai ce faoe cu dinsa' Dar poate ai a
umbla pe margini de ripd, pri'n locuri unde au fo'st stini'
Cu sania nu poli face nimic, - mai ales cind or porni
puhoaie. 'Cu calu, poli tr'eoe' Vra sd zicd, durnne'ata ai
pt""it cu gind si intirzii, sd c,au!i, si umbli cotind' F16-
c5u1 vid ci s-a bucur,at de tren. In tren egti otrog, mut 9i
chior. Eu pini la Dorna vre'au si poposesc 1a hanuri, ori
pe 1A oarne,ni ,d'e prin s'ate, si vdd, s*altcl. Nechifor Lipan
poat'e nici n-a,ajuns la Dorna. -
,Femeia,asculta, ginditoare.
* Vra si zicd, do,nrnu Iordan !i-a spus'ce caut eu'
* Mi-a .spus in scriso,are c5 este bun6 marfd de vin-
zare, ,ce ai nevoi,e de parale, ca si-!i gdseqti barbatul'
Asar5, Ia crigmS, am auzit gi rp'e oemeni grdind' Dar ei
Suguiesc, ca oamenii, Zic'eau ci Nechi'for e 'dezertor de
la
nevasti gi cind iI vei prirrde ai s5-1 viri in inchisoare'
Vorbe. Cind v-a!i strins' neamuriie lui ;-a dumitale, ca
si judecafi cazul cine a fost de pirere s-aqte.otali atita ?
-
6l
 . * Oi, domnu David, ofti munteanca ; noi n-avem
neamurl aici la Mdgura. Ne'am dus ,C,e la locurile noastre
cind eram'tineri qi ne-am fdcut aici aqezare. Fralii lui
Nechifor au umblat. tot cu oije. Fe cjt am cblicit, au ajun.s
intr-o, iarnd cu turmele pind ia Crim. S-au agezat acojo, Ia
nigte imaguri bogate, lingd Marea. Zice cd sd vie inaor:i
dupd vr,eo cincispr,ezece ,ani, numai cu a,sinii, gi pe sama-
rele ,asiniior numai ,burdufuri de parale. Eu frali n_am
avut ; surorile mele au rdmas departe incolo, dupi a1{i
munfi, qi nu rrr-.am mai r5spuns cu ele. Bitrinii noqtri
s-au prdpd"Cit qi ei. Aga cd ,aicea triiin nunr.ai noi si cu
copiii nogtri. Sfatul meu a fost mintea pufind citd o am
de 1a Dumne,z,eu, Am intirziat agteptind. Ce ,era sd fac ?
A$a est,e, incuviin{[ negustorul. Acum dumneat,a ai
- 1;ipte 'ca,se d'e birnc, gindriliie '1i aco'pe'rite de omit' $i
ajuns sd, cr€zi cd a pierit acolo.
De c,e?
*- Fentru c-,ai pornit dupd el. Altfel, cum ai agteptai
'pin-acuma, puteai -sd agtepli qi de-acu inaint,e.
- $i
pute'a
a.sta-i adevdr.af. Dar eu n-ant cugetat ci s-ar
sd-l fi lovit hclii pin-,a nu ajunge aco_lo. Avea la etr
p,arale cum am ;i ,eu acuma. Era indrdzne| gi umbkr qi
rroaptea. Eu am hotdrit sf, nu umblu de,cit intr,e rdsdtitutr
gi asfinfitul soarelui gi sd rnd aldtur pe cit, oi putea pe
lingd oameni. Sint pe Jume destui rd.i, dar se afld Ei oa-
rneni dclr:eabl Astd noapte a ti'imes Dumnczeu o dih.anic,
ea sd-mi ar'5te p,e doi dintre oei rdi. Cum v-am povestit Ja
crigm{, au l5zuit d-oi ho}i la parale. Am inleles cd domnu
k:r.dan e dintre cei detreabd, cd n-a zvonit ciitr5 nimenj.
cd paralele sint la pdrintele Ddnild.
82
-- Hrn ! ficu Gheorghili rizinC in sin'e;
qi
* Ascultd, nevast6, relud negu'storul zimbind lnchi-
ochiul deschis cita intr-o parle
zind din ochiul drept. Cu
ochiul inchis'
;i ardtitorul minii drepte il {inea cu asemenea ginduri'
in5llat spre
Ascultd. Dumneata nu te incurca
Earbatul dumnitale nu-i mort nici pe catre, nici 1a
Dorna'
Nevasta iqi indbugi un lipdt uqor de bucurie'
-- $tii dumneata asta ?
Nu-
-Ea i9i ptrecd fruntea. l
-- Nu poi qLi, cdci n-am fo.st cu dinsul. Dar ca un om
care staLt gi judec' zic a;a, cd t.oate 'cele 'de pe lumea asta
anume, glas ;i semn. Aicea; in stinga pe deal, se v*d
lll
1;rin gapbe hoge,agr-rri ie$e fum. Ele nu strigS, - dar
de
splrs, spun c,eva. UIai intii, spun un numf,r : qapte' A1
cioilea, *spun cd-i iarni Ei gospodarii stau la vetr'ele lor 9i
mdmdliga gi topitura. DacS'dintr-un hogeag n-ar
lrregdtesc
ic;ii fum, inlelesul ar fi altul. Vra s[ zicd toate pe lumea
r.st,a aratl c'eva. Ai auzit 'durnneata vreodatd moarte de
oLn ,sd nu se afle, qi ie; s;-i nu ia's[ la lurnini ? Se 'duc hul-
lanii gi corbii g-aratd unde zace un trup lovit de bandifi'
Apa il dd Ia mal'dac[-i inecat' Dacf,-i intr-o fintini vine
r,'rei'ne de secetS qi fac piciciarele semn 'celui 'car'e se uiti
irrtr-insa. Dac6-i ingropat, se duce lupul Ei scurmd' Vra
rqir zicd-to,ate vorbesc : 'a;a le-a rinduit Dumnez'eu' Toate
l.r'ec din guri in gur:d, ajung pin[ unde tre uie tsi se afld'
Fruiii lui N'eehifor Lipan, 'eum ai spus' 'au ajun's la Crim'
E ca curn ar fi murit. A venit totu;i vesLe despre ei'
5i
De 1a soful dumnitale fi€ venitr pentru ci el std undeva
li tine tainl. Dac-ar fi pierit, nu se putea ascunde. Er.l
fi*oi mai spune qi alta. Dumneata trebuie sd, crezi c6"
triiegte; ca si ai putere s6-l cauli'
Feineia clitini din cap gi-gi. strinse buzelq cu ugor
stri-cpret.
-_ Dintre toate cite-mi spui, domnu negustor, eu lnt'eleg
ci vrei aga sil md mingii, ca un om cu inimd bun6. Sd qtii
rjumne,ata cd eu .am pornit dupi semnc qi porunci' Mai
ales dac6-i pierit eati sd-l gdsesc ; cici, viu, se poatL"
intoarc'e gi singur"
-_ B-in,e, zise negustorul gi ticu, indemnindu*;i caii
cu iu;c,a.
Cind ajunseri Ia Bistrila, soarele bitea de la amiazi Ei
streqinile din sat de l,a Tarciu liriiau, sticlind Eiraguri de
mdrgelo vii. Bistrila insi avea pod verde de ghiald. Treceau
pe etr sdnii cu butu,ci, umblau or&lrl€Fi cumpdniadu'qi to-
poarele. Numai ln gura piriului se afl'a o toplifd, unde
boiborosea apa scint'eind, c,a un'cuibar aI so,arelui.
Pe malul oeldlalt poposird, ca si*pi l-rodineascfl anjma-
lele. Vitoria qi feciorul mincari lingd desagi. Domnu
David igi aduse amjnte 'cd 'avea treabd la un negustor' Dar
acolo unde av€a a ise duoe se vede ci gisise alfi doi*trei
negustori cu bdrbile cdro'ra igi amestecase rsi el ariciul' Iui
rog, impletind" intre birbi degetele. Aqa cugeta munt'eanca
zimbind, aEteptinrl Ei p6zinclu-i imarfa' intr-un tirziu,
domnu David se ,ardt6 foarto grd,bit, ldcind pa;i mari cit
cizmele-i grele prinomdtul moale. Scoase trdistile de orz
dc Cupd gitul cailor gi puse mina pe bici.
8{
J)e-acu rnergem, zise el. Arn vor,bit cu ni$te jid,ani
-
de-,aice,, curn e obic,eiul nostru, despre toat'e cite 'sint pe
lume,a ,asta. A'm ,af1,at prelul 'cerealeLor la Ga1ali qi la
Harnburg pi I,a Pariz. La Dorna n-a fost nici unul in iarna
;rsta. Ce fe1 de'oameni sinteli voi, ca si nu vi 'Cuc'e!i nici
unul 1a Dc,rna ? Iaca, aga sintern noi, niSte oameni care
n-u ne-,aln cius 1a Dorna. Bine, atuncea s[ v[ dei'e Dum-
nezeu copii sdndtoqi ;i s-ajr-lng si vA vid de-acu intr-o
suti de ani. Da' u.n pahar de vin bun rni-au dat, de ce
sl spun c[ nu mi-au dat ? Cel mai i:un vin se lace aici
ia gura Tarc5ului, ,clin strafide de la Constantinopol.
* Ai stat cam mu).t, doirrnule negusior ; noi ne gr6bim;
nasari cu indrSzneal[ Gheorghit.i.
Aveli vreme) pini ce s-or topi toate omdtr-irile ;i
s-or - scurge toate ghelurile ac'estea' lnainte de a vorbi
despre tcate, am imorr-rmutat halafuri ;i mi*am fdcut rugd-
t;iunea cuvenitit. De-acu si mergem. Pini la asfinlitul
sroarelui, aiungetn la gura Bicazului. Acolo poposim, Ia
rrn r:lestiu., om cletrea.bS. Lni atn eLl oat"uenii mei. La jidovi
nrd dur.c si bcar-r vin de strafide 9i si-i intreb daci nici ei
rL-au avut treabi la Dorna in iarna asta. Daci n-au avut
l,r'eabi nici ei, apoi atuncea am s5-i sud.ui".
Au mers aga in lungul Bistritei 1a dea1, .incet, pe <lrutn
itrr: rnoinS. Munteanc'a ve.dea in tovardqnl lor .*om trimeso,
t:iici 1e era de folos. Avea limbi agerd gi scociora prin toate
,'i'.+ila
Popasul de sard l-au fdcut Ia Bicaz, tra han la Donea:
r\u ingrijit c,aii., le-au dat orz, au adus intr-o odaie tir-
ilrl.Ll.u1 g-au stat de vorbi cu femeia de gazd[ gi cu cri;-
 nutrul pind intr-un tirziu. Nechifor Lipan era, p,entru ei
obraz cunoscut.
' Era om vrednie gi fudul, zise Don,ea hangiul ; nu str
uita la paratre, numai si aibd ,el to,ate dupi gustul lui. Nu
I-am vSzut de mult. Va fi avind treabS undeva la cimp.
Ori poate cununl gi boteazd in sat la el. Dar eum dI
pi:imdvara, iar s-arat5.
De nu l-a{i vdzut ? ispiti munteanc,a.
- Apo'icin'd
cam de multigor, cam de astS-toamnd. Se durcea
ln sus ; avea bun cal.
Domnu David fdcu semn ugr-rr,el cu ochiul drept. Mun.-
teanca nu mai intrebd nimic.
"- Dar de ce vi interesati ? intrebd Donea.
*- F datr:r nirste parale nevestei ac,esteia."" zise domnir
David.
* I)e ce nu-l c5u-tati acasd la el, pe Tarcdu in sus ?
* Nu-i acasi ; l-am sdutat 6i eu. Acu de Ia ,Cin,sul
de-acasd venim ,si pind la Cdlugdreni mergem tovdrd;ie.
_. Apoi atuncea unde poate fi gdsit ? Dac[ nu-i in
munte, e la oile lui in baltd, la Prut, ori la Jijia,
* rnincare cald6. Aveli si gdzduiti la mine, dacl nu vi-i
Zice ci s-ar fi oprit Ia I)orna astd-toam:ri clupS
ce-a trccut pe aici.
Se poate' ; avea de negulat acolo oi cle la nigie cio-
-
bani. Dacd lc'-a gdsit nutre! pe 1ol, se poate sd fi stat.
* $tii ceva, ai auzit ceva ?
__ N-am auzit nimica.
\ritoria oftd Ei-.si frecd domol ochii clr palmele, potr!-
vindu-;i broboada.
86
A dou,a zi, simbit5' au incSlecat iar g-;ru aqtept'at pe
'negustor. Iard.gi intirzi,a. Nu-Ei scoase sani'a in drurn decit
<-lupd ce incepuri a curge streqinile futrgerate de soare'
ne intirzierea asta chiar vE r'og, prietinilor, s[ nu
Vd ,sup6ra!i, se apSr[ ,el rizind. E din pricin,a tocm'elilor
rroastre, a ji'dovilor', cu Dutnnezeu'Azi e simbdtd 9i n-avem
voie sd. umblSm pe drum. Numai daci ne af15m pe api
-
putem merge mai depnrte, pin[ unC'e se isprdvegte 'ac'ea
irpi. Daci eqti pe ap5, n-ai incotro. A;a ci Dumnez'e'u
rre-a ingdduit si ne aflim cflitori pe apd' Vdzind ci tre-
'buie si fiu numaiclecit desari acasi la Cdiugireni, am
,irilgpltl si portteasca a curge stleqinile ;i a se topi omdtul'
tjum a ajuns apa sub sani,e, am putut porni' De-acuma
1,ol pe api merg Pind.a.casd.
Vitoria s,e cruci'
-- De unde asemenea rinduialS ? Ai stat 'de vorbi cu
IJumnezeul dun-ineavoastrf, ?
* Eu nu ; dar a stat de vorbi cu el un neam al meu
cle demult, pe care-I chema lMoise' Astfel cililoresc eu
pe apd pini acasi g-acolo imi iese balabusta inainte cu
brafele deschise. Apa rdmine afard, 5i-n casi gesesc vin Ei
cu.supdrare, aga cum g5zduia qi Nechifor Lipan.
__ Pe cit inteleg. tl-a fosi de multe ori oaspete'
fost. Are si deie Dumnezeu si-t-ni rnai fie'
- Mi-a
DupI socotinla mea., ai si te intorci cu dinsul.
Au umblat astfel vorbind ; au l5sat in urmS 5i popasul
cle amiazi ; Si pe urmi au prins a avea in 'coada ochiului
:sting, neoont,enit, umbra all:Sstrie a Ceahl5ului nins.
.1\cuma acolo, in ripi sorile, scot botul din peqteri ur;ii,
forn*iesc la soare qi strAnut*- ln curind au sd ;bat6 d.in
aripi ,asupra rnolizilnr bdtrini cucoqii sSlbatici q-au sd se
lese .oe erengi, ca sd ciuguleascA cucuruzi. Piraiele a:r
prins ,a suna altfel, cu zvon de clopclei, qi sar pe tr,ept'e
de.stincl gi ghiafd gi apar: din ele aritd.r'i de-o clipS
-
jucind, cu rochiti gi horbote de spumd.
N'Iunteant'a simlea gi ea in ndri. ca sdlbdticiunile pa-
durilor, nireasmS de api nou5. Era truditi 'ciupd do'u*
zil,e de umblet cdiare qi c"-o simfire de pldcer,e La gindul
unui cuicuq m'oale.
La Cilugir,eni, nu departe de Piatra Teiului, iqi avea
a?ezare, in 'dosul unei dughenifi q-a unei crigme, dornnu
David. I*a ieqit inainte solia, num,ai ih carne aIbA qi-u
bdrbie r,evdrsatS, ;i s-a bucurat c-un glas ca de cintec.
Apoi s-a uitat cu c,chi holbali la munt€,orlCd, vdzlnd-o
cd sco.ate de dupd. ;a o pngcd scurtd holeascd.
Vitoria gi Gheorghill au intrat intr-o oddit[ peste sarn6
de caldd. FLdcdul s-a hrdnit bine. Munbeanca a stdtut in"
picio,are. A cdutat o ulcicS. gi a bdut api cu sete, ca s*
stingS, o arsifd.
Pe ferestruici se vedea in ,a:nurg Piatla Te'iului, singu-
raticd, cu glugi d'e omdt in creqt'et.
-- Sotul meu, se indrreptd ea ,citrd gzlzdd, mi*a spus
odati poves'i.ea stincii aceqtia.
- $liu, incuviinld domnu David, este o istr:risire cum
ci diavolul ar fi rupt eindva, noaptea, piatt'a asta cLin
virful Cenhldului g-a adus-o pind ,aicea in brale, ca s-{)
leped,e in curmezi;ul Bistritei, sd popreascd apetre gi s6
inec,e cuprinsul. Dar cunl o a'Cuc,ea in zbo.r, l*a apucai
cintar'e'a cea din l-lrmd a cucopilor. A lepddat-o''qi a fugit
88
tn pustie, la iirriiner"ic, ca sii nu-l fulgere searele' Dar
i.,cestea-s numai vorbe ds-a oamenllor.
se spune, trebuie si fie adevirat, se impotrivi
- Daci
Gheorghi!d.
* S-ar putea sd fie aderrdrat, dar nu-i. Ori diavolul
lc.e1a avea minbe pu[ind. De ce nu s-a intors in alti noapte,
sa prdvale piatra cu piciorul in Bistrild ? Aga, piatra std
aici de pe cind nu erau oalneni, nici diavoli ; qi lui Nechifor
Lipan, de cite ori pr:prxea 1a mine gi se aqeza la fereastra
a,sta ii ven'ea a$a un indemn si se suie deasupra sd fae5
-
Lin semn cu securea impotriva demonului. Totdeauna ml
sfAdeare cu el gi nu-I ldsam. Striga c[ vrer sf, ieie 9-un
cofdiel de vin cu dinsul, qi ldutarii. Cum auzeau de una
c.t asta, liganii fugeau gi se aseun"deau dup5, casd.
Adevlrat, €ra cm cu harfag 1a chef, se invoi Vitoria]
- rni-,era
Mie drag cind il rzedoam aga, cu mare coraj. Nu*i
pute,a sta nimeni impotrivS. Odatd, venind noi de la Piatra,
pc. cind eram grea cu Gheorghitd acesta, ne-all ieqit inainte
oameni minJili pe obraz cu funingine. Au ridicat ciomegele
irsLlpra noastrd qi au strigat sd lepddim paralele pe 'earc'
le avem qi nrerindele pe care Ie purtdm. Se suiser$ spre
noi dintr-o ripd, Ia un corn de drum, pe inserat. Nechifoi:
avca baltag. Numai ;i-a lepidat din cap ciciula, gi-a scu-
turat pletele g-a inh5lat baltaguJ. Aiita a strigat : MAi
s)irbdnogilor, eu pe voi vd pdlesc fu: numele tatilui .9i vf;
pr'lvdlesc cu piciorul in ripi. Aoeia au ferit pe dup6 niqte
ciritei ;i s-au dus. De hofi nu se temea : avea stdpinire
ilsupra 1or. Doar dacd 1-or fi pdlit clintr-o lalure, pri'elini,
1 e furig.
89
 lui domnu David incepu si deie din mini gi
Nevast,a spre ea obrazul, ca sd i-I cet'easci' El 'er'a ir+'-ir toL rnai in
sd vorbeascd intr-o limbi strdin6. Negustorul l5.muri': -tund. Peste el se revdrsau ape de primdvarS.
Nevastd-mea spune cd numai a putut s[-1 do- Afard picur,au str,eqini. Vintul de la sud gupuia cll cret-
- cineva. Aitfei nu. ii era drag gi'aqa
boare ei domnu Nechifor. lcli qi coboriri.
Vito,ria iqi lunecf, ochii, c-',rrr zirnbet subtire, asupra Gheorghifd, qopti ea asupra rz'e'Ceniei, si-rni rdspunzi
-
dlci egli cu alta.
o v re icei.
tr'emeia de gazdd n-rai spuse ceva. FlScdul se rdsuei gi deschise ochii'
Ztce ci asti-toamn5, cind ,a trecut spre Dorna, * Ai spus ceva, mSmucd ?
- si n-,avea nici un tovardq. E ,ad,evdrat c5, ,euera nirnic, r'ispun"se ea, cu ochii atinfili
singr,rr nu -- N-am spus
l-:im vizut. Md aflam cu mar{d la birg. itsupra geamului.
Gazda vr-rrbi iar. EI o privi un timp gi inchis,e dintrodatd iard"qi pleoapele,
Zice, lamuri negustorul, n-a stat decit putin. ,A f ulat<l,e dulce,a!.a somnului.
- la dn"rm asupra noptii. cd
plecat Vitori,a il judeca pe Lipan. Avea ea s5-i spuie multe ;
Vitoria privea pe fereastrd in intuneric Ei cumpSnea in ;i i le spune,a) fdrd sd miqte buzele qi limba. I I'e spunea
sin.e acele vorbe. clln launtru, cu bdnu,i'eli gi suferinti vechi. AltS'datd il
* Zic.e cd .arrea bani asupra lui qi l-a rugat s5 nu se irnpun:sese cu vorbe adevblate pentru p1dc'ere,a pe care
duci ; 'd;ar e1 n-a ascult:rt-o gi s-a dus. o avea el sd-6i abatd calul in preajma muierilor qi si po-
-- Se poate, rispunse munteanca strimbind Ei apdsind poseasci ting6 ele. I*1 piriser5 acii cei bStrini, care el?u
clin buze. ii oameni cuminli gi i,eriali de Dumnezeu. Acuma, dacd a
Cheorghifi5 se ldsase pe pat lingd sob6 ;i adormise cu pierit ii rd:nd.se,se d,ator cu acele zimbete 5i cu acele
faf a in su.s. Femeia d'e gazdd vorbi iar. ceasuri.
Se implinesc noui ani la Sfintu Gheorghe de cind a
- Cc rnai spunc ? ,cft.'it ca o c,aie asupra lui, s5-i vir'e c6ngil'e in ochi 9i sub
- Zice ci fl5ciul samdnA cu tatu-s5u. tiarble. El o ciSdea inc'et 1a o parte cu br-atul 9i ri'dea' Ea
Va fi s5minind.
-DupI ce rdmase singur6. fdcu semnul crucii, mdlunt, s-a invierqu-rnat mai tare, pomenin.lu-i ,C'e-o rea qi 'Ce-o
gi de mulbe ori, asupra u;iior gi asupra perinei unde avea slutd cle 1a gura Tarcdului. -Arolo-ti faci popasurjie tsi-{i
sa-gi plece capul. Apoi se ldsi ,pe un scdunag cu trei pi- cheltuieqti ilverea'>, il .impunget 8& cLl vol'tre indesate,
,(:ic.are, i;ii cuprin,se genunchii cu. palmele qi st5tu aple- 5i iar ipi rdqchira cdngile. Atuncea ei intii a trovit-o'. Pe
catii, cu prirrirea-i cle umbrd at,intitS in necunoscutul din- urmd a cuprins-o la piept q-:r strins-o pesl.e brafe. Ea a
nrrinte-i. lncerca si-1 opre;rscd pe. Lipan gi si-i intoarc5 tdcut deodatd, ea gi cum ar fi mur:iL. I s-a lipit cu fr:untea

90
sl
gubsuoard. A agteptat desrnierd6rile ca o ticdloasS. Ac"u
qapte ani a lovit-o pentru alta. Intr-un an au fost ochi
negri ; intr-altul nigte ochi albagtri d,e nem!oai'c5. In!e-
iegea ea i:rtr-o privin!5 ,c5, pentru un birbat ca dlnsul,
a.c,elea-s petreceri cum bei un pahar de vin, ori cum
rupi o er,e,ange. Ea- era deasupr,a tuturor'a ; avea intr-kxa
o putere E*o tain5, pe 'care Lipan nu ,er,a in star'e sd le
deslege. Venea Ia dinsa,ca Ia apa'cea bun6.
Nu poate fi nici ovr,eicd ; nic'i unguroaic6 cu ochii v'erzi.'
El tot cdzut und,eva tr,ebuie sd fie.
11 mai ,chem5 o dati cu toati fiinla, iertindu-l pentru
oricq ;i Nechifor Lipan nu-i rdspunse.
In dimineala de duminicd incdlecd truditd gi cu ochii
cernili. Ascr,rltl prir,'ind in a1t5 parte felurite sfaturi a1e
negustorului. Rdsdri atentd numai la sosot'eli si recoman-
dlri de parale,
Asta-i bine, incuviinli ea, S5-fi plitesc pentru gdz-
-
duire. S5-mi dai bani mdrunli d,e citeva rnii, ca si-i am
ia inddmind. Nu vreau si se simti ce am cu mine, ca si
nu ispitesc pe nimeni. Dac-ar fi paraletre m'ele, n-ag zice
nirn-ica, Mi Ie ia ;i pace bund ! Dar is paratrele lui.
--Acui?
Ea rdspunse tot din liuntru, fdri vorbe : *A lui Lip'an ;
a mortului,,, dar r5spun,se numai pentru sine. Primi para-
leie mdrunte, Ie legd intr-un col! de ndframd 9i bdtu cu
c5lcdiele in pintec,ele cilulului pag.
Au umblat pini la Farcaga p'e rsoare.
Cind au intrat in sat Ia Fareaga, deodatd s-a prdvdlii
ct'e pe rnuntele c'el ma:re un vint rece, trdgind dupd 'dinsul
92
nouri negri pi virtejuri d,e ninsoale- Cin'd au trecut prin
dreptul biseri:cii, nu se ve'dea nici in cer, nici in pimint.
Vitoria a oplit ca1u1, a desc5lec,at. S-a inchinal spre
!oca;ul sfint.
* Gheorghifd, vorbi ea ; asta-i porunci s6 face'rn
popas aici.
A d,esedlecat.qi feciorul. Au luat caii 'de clpd'stru 9i au
cuutat gazdd.
IX
Nu cunogteau locttl. Umblau aga pe uli{a cea mare a
salului, inSlfind nasurile cind spre dr'eapta, aind spre
stinga. Veneau asupra 1or aripi cenuqii ;i-i biteau peste
ochi. Deodat[ virtejul tr'ecu 9i luci soarel'e' Deasupra se
ficu albastru. lnainte, ca 9i cum 1i s-ar fi deschis o'alti
lr.lme, ulila cotea seurt, $i, Pe un t5pqan, o adunare strins5
tle oameni se fri.urinta. Cei de la spate voiau s5 treaci
peste eei dintdi. Vorbea cineva, cr-r glas tare, pe prispa
casei. Adunafea se desldcu l5sind Ioe de trecer'e unui om
rnititel, negrici'os, cu capul mare. Pirea si fie o perso'and
a sidpinirii. Purta cdciuli luguiatd de astrahan ,si blanfl
cu guler de vidri. lnnllind nasul, privi dupd virtejul de
ninsoare, care fugea cdtri aPus.
Al{i oameni veneau pe a1t drum, spre aceea$i rdspintie;
Doi jandarmi, eu puqtile pe umdr, umblau ceva mai lna-
jerpe-
inte, impingind de umere pe doi pantalonai"i carn
liti. Purlau paltoane cu minicile pre'a scurte' Nu pdreau
jignili de pozilia u'milito,are in care se aflau' :!
93
 Persoana cu cdciull luguiatd de astr.ahan qi cu guler
cle vidrd lud o infdfiqare incrunlatd. a"^"ort"ut"i""t;;
jandarmi s5-i a,ducd oarecum la picio.are pe cei doi. El
ere pe t5pg,an. Jandarmii se oprird ceva mai jos.
Vintul stdt'use depiin. Soar,ele avea in e1 ceva ,oopildresc
gi vesel. Ni,mene dintre cei de fald nu se ,mira de virtej.
?ofi, ,ca gi Vitoria ;i ca gi Gheorghi{d, se mirau ae cei
doi sirlini.
- Ce-or fi fdptLrit ? intrebd ferneia cu grijd pe unul
dintre munteni.
:- NLt gtiu : are sd-i judece gi avem sd vedem.
Dar cin,e-i boierul acesta mititel gi !an!o,g ?
- Om
rnare. Domnu subprefect.
- il vaa,c-o
_--
aclunare dupd dinsul.
* Este ; a hotdrit adunarea ,acasd la primarele, ca s[
spuie oam,enilor poru.nci .de La stdpinire. Ar.e si fi,e ,alegere
cle cleputat la Piatra.
Vitor:ia. nu ,stia de aceste,a. O interesau gi nai rnult c,ei
doi jerpeliti. Sprijinindu-se d,e ,sa, se riciici in virful dege-
telor, ca sd vadi rnai bine.
Domnul subpre,fect intrebd supdrat. Vorb,ea tar,e qi
repezit:
indivizii acegtia ?
- Ce-idincu jandilrmi
Unul
l6muri. I-au gisit la crigmd, intre
oameni, c-o jucdri,e : o nru$ama cu colo,ri ,gi numere. O
intind pe-o ma.sd ,si indeamni pe siteni sd puie parale
s.i zvirtrd zaruri. Dacd se potlivesc numerelg pldtesc daci
5i
; .afaeei'e bun5. Ia s[ ridice in sus rnina
nu se potrivesc numerele, pun mina pe paralele oamenilor
pi le vird in buzunar
9t
-_ Aha ! De-.aoeqtia iml slnteli voi ? se trolbd la ei
rlomnul subpi:efect.
_- Domnul,e subplefect, se ap5rd unul clin ei cu grdbire,
rlind din mini. Era ce1 mai nalt. Cel5la1t il privea mai de
.io.s,cu umillnld. D'omnule subpt'efect, vd rog si binevoiti
;r mi asculta, ca sd vedeli c[ in to,ati c'hestia aceasta nu
citc nimie neonest. E un joc 'de not'oc, clomnul'e subpre-
lcct. Eu v6 cttnosc p'e'dumneavoastrd, domnule subpr'ef'ect'
l)umneavoastr'6 sinteli domnul subpr'efect Anastase
ljalm,ez. Vd gtir-r om just. Veli conveni c5, put'em cigtiga,
rlirr putem qi pierde. Intr-a'Cevdr, citeo'datd pierd'em, cum
s-l intimplat ia Hangu' E o afacere ca oric:are alta'
-* Cum ? Ali fost qi la Hangu ? se mir:d subtire domnu
suLbprefect Baknez, impungin'd in sus cu cdciula' Eu adun
r;lmerii pentru inter'esele 1or, 9i voi venili pe de laturi
si-i inqel,afi cu minciunile vo'astre ?
*_ Vai de mine, 'domnule s'-tbprefect, se poatc una ca
rista ? Noi nu inqelim pe nimeni' Avem de-'a fac'e cu oa-
rnc'ni in toatd firea. Le expli'cdm ce este ,si nu Ie pretin-
dcm numaidecit sd ponteze' Unola Ie place qi porrteazd'
J)utem noi sd-i imPiedicdm ?
'' ** Las' ci vd qbiu eu. Ia si-mi spuneli intf,i cum e
jucS"ria aceea a vo'astrd.
0 ct-t zaruri, domnule subprefect, 9i cu numere
-
ci;tig[toar'e. lJn om,' car'e ate p]icere, ponteazi un leu'
Dacd ciqtigd, ii P15ie.sc EaPte.
infr-sisvir,
-
cei care au cigtigal,. Vdd ci nu ridici nimcni rnina' Aeuma
vi rog s5 binevoifi, cunt spune negustorul 'ac'estar sd ::idi-
cati mina eei care afi p,6gubit. Aga de multi p.Sgubapi ?
Dup6,cit vid, ati pSgubit toti.
Oamenii rideau, agitir,d ,bra!e1e, Pentm paralel.e lor
pierdute, ,aveau ce1 pulin petreoere'
Fersoana stipinirii 1u5 o intnligare mai -qever5.
* St {aceli bine dumneavoastrf, cinstiliior negustori
de parale, sa-mi ardtal.i ,actele. Cine sintefi ? De unde
-sinteli ?
Unul dintre jandarmi raporti re'speetuos :
Trdili, domnuie subpr'efect, i-,am ,cercetat in pri-
-
vi.nfa asta. N-au nici lrn,act.
_- Sintem d.e la Galali. Pe nr.ine mi chiami Spiru
Gheorghiu. Pe tovarS"gul m,eu Iancu Neculau.
A, de la Galali. Atunci cunoagteli pe mun-
- din sinteli
teni, port, cind coboarA la dumne,avo.astrf cu p1ulele.
Vi s-a fdcut dor de ei qi afi r,'enit s5-i c5utali aici. Sa-rni-
ar'[tati autorizalia pentru jocuri de noroc.
* N-avem.
Atunci, ricni subprefectul crescind dintrodaii, si
- duceli
nri*i din posf in po,st pin6 la regcdinld. Dar mai
intdi s[ iepSda]i aicea banii pe oare i-a!i sf,eterisit de la
oameni. Ii punefi cu proces-ve'rb,al in rnina primar.ului.
s5 faci cu ei primarele ? intrebi cineva,
- Ce
Se-i impaltAla plgubagi.
*- D-apoi se mai gtie care a pdgubit gi cit a p5gubit ?
Oamenii iar pornird veselie. Petrecea qi Vitoria, Ar fi
vrut sd incerce gi ea ; si pui.e unu gi si cigtige gapte.
Vedea ea bin,e cd ti lui GheorghifS ii pir,ea rdu cd-i duc
a;a intre pugti pe cei doi de la Galali.
"
96
Cr,r privire la intr'ebuinfarea banilor, oamenii ,se impdr-
{,,nLr in tabere. Unii iicereau pentru o bute de vin, alfii
lrlntru sfinta bisericd. Subprefectul iegi in drum, asuprg
Viloriei gi a lui Gheorghild. Deqi,er,a un bdrbat nu toc,mai
rruire, munteanc.a se sfii de cdutitura lui. Uitase chiar sd
r '.se fer,e,ascd din drum. i'\
*Dar cu dumneavoastrd c,e-i ? "
O intreba pe dinsa.
Nici,eu n-am hirtii, rdspunse ea cu indoiali.
--* Ce liirtii ? Ce hirtii ? N-avem nevo'ie de nici o
lrirtie. Nu v5d ,e'u ci eqii o nevastd d,e oier de pe Tarcdu ?
Adevirat rdspunse Vitoria zimbind.
-* $i fldciul este,
jsfa !i-i fecior ?
-- il,{i-.i fecior.
-- Nu sta ; incalicd ryi du-te ac,as5, ,c5 te-,a;teapti ber-
brtul.
Nu mi duc &c3s5, domnule, md la Dorna.
- Fo,a.rt,e "luc
bine. Te-i fi 'ducind ciupi <laiorii pe marfil.
- prirniivara gi aveli nevoie 'd.'e bani. Du-te sdnitoasi.
\rlne
Munteanca socoti cd tr,ebuie sd mai deie o ldmurire,
- Eu sint nevasta lui Nechifor Lipan.
Subprefectul clidu din umeri. Nu cunogtea. Nlci dintre
c,emenii buluciti car.e ascult,au nu se ,afla ,cineva care sd
tleje semn c5" ,ar fi cunoscind pe Nechifor. Deci era d,e-
;rarte 9i se srmli strdinS, CeI pr;fin av€,a un folos : p5.rerea
i;Srbdlugului ,ac,eluia, cd s-ar fi ducind dupi barri. Asia-i
l-rine s-ci spui.e tutur'or.a de-acurn inainte ; ,ca si n'u se
"'rderneneasc'5 cinev: dlntre oamenii rdi, bSnuind altfel"
-- Imi plac'e de Comnia'ta, zise 'ea zimbind iar, cum le
ciespici pi 1e pitrunzi pe toate.
? Baltagul
-
 Vitoria se amesbce l
Apoi eu de-o vi'a{i trdiesc intre munteni, mdrturisi _. SA nu te superi, mogule. Noi pe bab,a dumnitaje n-am
-
cu pl5cere Anastase Balmez. li cunosc cum imi cunosg vdzut*o,, niei n-o cunoastem.
nevasta. - Dochia o chiamS.
SA fie sindtoas5.
Vitoria vedea p,e unii din dosul subprefectului rizind - SA
.

pe sub ru:usla![. Dr-rpd ,ce tre,cu el, fu'dul, auzi goapte, 9i fie. ,Dar voi ,ce ciutaJi aici ? Ali intrat a$a cu
-
caii ; nu vi pasd. Ce fel de vorbi ? Nici nu md intrebati
rise ;i ea.
* Dac[-i vorba pe-aceee, atuncea nu n,e cunoagte chiar' pe mine, nici nu strigali la babd sd iasd'
aga d'e bine. ' Nu te supdra. Ne-om duce, Sintetll oameni strdini.
--- Ehe ! Nu rnerge ,aqa, f'e,meie. Vii de Ia Tarciu qi te
De la munte veni iar furtund, cu rmai mar'e repeziciune"
<luci 1a Dorn,a gi nici macar nu ti-s eaii in br"rn5 rin'duiald.
tesind futgi mari :si mo'i. Oamenii se risipird chiuind'
Vitoria nimeri. cu caii sub cel intdi ad[post, o gandrama lja rmb sup5r. Trebuia sd bali la ugi gi si strigi la babd
afumatd, aqtepl,ind sd treaci ;-acest val. Dar de data asta sii-li deie drumu. Si deschidd grajdul pentru cai si le
'si
pr-rie fin sub bot. Si v-aduceli in casS buclucur"ile gi si
valul nu trec,ea. Soarele pdrea ci lu,neca.se pe alt tdrim.
vA hodiniti. Si vi dau o buc;at[ de pine uscatd q-un pahar
Ddtea nirrsoatea, intr-un fel de amung cenr"t;;iu.
<1e apd. Atite am, atita vd dau, dar si nu-mi faceli mie
Cre,cl'eam c-om Fute,a merge inaint'e, zise Gheorghi!&.
-
Acu ia:: trebuie,sSciutdm gazdd. uur5ine s[ stati sub pdretetre meu. $i caii s5-i potcovifi din
_-- Om cduta g-om g[si, vor:bi cu ]inj$te tcrneia' Eu tot :non. Eu is fierar ;i potcovar ; iar potc'oavele nu tre pot
n;rr ndclejdc s[ vid lumina. Nu rtii cit D,rt'iria i;;i scuitur',i bilte decit mini dimineald. Astdzi e sfinta duminicd' Am
cojoacetre gi dr"rpi,aceea le intinde l,a scilre ? I'rxt la bisericd ; pe urmd am ficut o treacd ,Ce popas la
' * Care Dochie ? intreibd u,n glas rii,stit. cri,sm5. Unde-i baba ? Mdi babi Dochie !

Un onr in cojoc lung, cu'miJ,ele ,atirnind, intrd din viscrll lnccplt a bate in ugi.
la arldpost. Cu mini negre gi cioldnoa'se igi snrilse din cap Dac6-s supSrat, is supdr'at, 'c.e*mi puteli face ?
,circiula g-o scuturS de ap[. Era un b6trin cirunt, cu sprin- -
Ie;i baba Dochia in prag, cu catrinli qi cu cdma9d
ccnele a;spre. Pufnea pe nas' Ifemeia il cunoscu numai-
infloritd.
dccit ci-i bdut. De ce bali in ugi, mognege ?
*- Car.e Dochie ? se :supdrd el iardEi, ld'sinclu-se pulin - Ca sd deschizi.
drn mijtroc a-,apoi lre,sdlind in sus, -
*- Baba Dochi'a... rinS'i Gheonghi!5. -- D-apoi ii inchisd uga asta vreodatd ? Lmpinge gi
Care babi Dochia ? Cea de pe munte' ori cea din intr5. Vdd c-aduci lume str"dind.
-
cisE ? .."' ,..,
9)
98
 ;- Aduc. Poate-li pare liu ?
* De ce s5-mi pari rdu ? Ii poftesc cu dragS lnimd
si poposeasci la no'i.
:-- Mini dimineali am sd le bat pr:tcoave la cai.
* Le-i bate, da' acuma vird oamenii inf,uniru. Idu-i
rnai linea afard. Impinge poarta qi ciu caii in grajd. Pin* ce
- - Ba s-a oprit.
-- .:i-!i ad.uci amint,e cum era imbrficat acela om ?
-- imi aduc amin,r,e, purta c6ciu.i6 brumirie. Ave,a cojoe
irr clinuri, de miel negru, scurt pind la genunchi" gi era
rrriil!at eu bo,tfol.i.
r

**- Ac'ela, mog Pricop, a fost solul meu.

le-i aduce tA'rhatui in ,casd, eu am gi pus de m5nil1ig5. -'* I{m ! flcu mog pric,op ; dac{*i sclul dumnjtale, apoi
* A$a am sd fac ; dar sE qtii c5-s supirat.
rr irln ce zic,e, vred.nic romAn. Numai mr-mi plicea cd
Vitoria ii fdcu fat5, cu glas pi5,cut : se
rlrrr:r:a la dlum asLlpra noplii. Eu ag fi ai,rrt pl5cere
Mo"sul6, cum te chiam6 ? s$
-*- Pricop. r'lrrsiesc cu dinsul c.a gi cu dumneavcastrb. Eu cu
oamenil
--- M,o$ Pricop, oricit de supirat vei fi fiitt'C, eu toi im
tliu sp,t de la mine nu cinstesc; dar ,cu oamenii str,hini
riiri place, c5,ei is cIldtori, au n,ac,az,uri
s[-{,i spun cd baba dumni'lale a fost frumoasd femeie in Ei*i bine sI l,e stai
irr:rinte cu pahar dulce ;i vorb;i bunh. Dar omlil ac,e1a zicea
tinrle{ele ei. lri "se duce noap+;ea ; cd se bururl .si umble p,e lund. De
Ad,evirat, ;
frumoasS. dar a fdcut rnulle rlut[!i.
-
De-aceea-s supdrat eu g-acuma gi nu mi*a mai trecut. S5
orrn.:eni rdi spunea cd. nu*i pasd are pent::u Cingii pistoaic
;
irrc.:rrcate in d':sagi. S*a dus gi iretr-o vrcm.e a prins a cink
nu care cumva si indrdznili sA spune[i altfe1 decit cum
'rlir-L sclz, ca s;i nu-i fie ririt,
vleau eu. S5 st,a!i, sb mincati gi si beti cu mine qi cu baba.
lVIini dimineati v5 potcovesc caii.
-* lI1 a fost in,Lr-acierzdr, $opti munteanca, qi lepddd c
pic;iturd clin pdhdru! inainte de a bea rachiul.
. De ce-j va fi venit prin rni:rte femeii 1ui Lipan, cil i;i
aFezau buclucurile in cas5, in preajma fo'curlui din hoarna,
s;i-l intrebe anume lttcru pe fierar ?
ffi
Igi lepddase ,cojocui gi*i silise si se d'ezbrac'e 9i ei de
straiel,e gr'oase. Ii agezase pe sclunaqe in preajma fc-icuiui Locuitorii ,aceglia tle sub brad sint ni.;t,e fdpturi de mi*
gi le turna rachiu in pihdrele ve::zi.
r Iufi qi nestatornici ca apele, ,ca vremee ; rdbditor,i
ru"e.
Mo$ Pri,cop, dumneata n-ai mai potcovit cunrvi, cai
-
din pirfile Tarcdului ?
rn .sufe.rinfi ca ;i-n i,erni cumpiite, fdrl griji in bucurii
ca
1i-n ar;ilile lor cle cupt,or, plicindu-le dragostea gi belie
Ba am potcovit.
- Nu s-a ,oprit cumva 1a covblia dun-rnitale, ilstA-
;,;i datiniie 1or de la inceputul lumii, ferin u_se de alte
-
toamnd, un om cu un cal negru fintat in frunte ?
rr..rnuri $i d,e oarrrenii de la cimpie ;i ve.nind i,a birlogul
lrrr gs fiara de codru -- ;mai cu samd stau ei i:r fala soa-
.t00
il01

relui c-o inimd ca din el ruptd : cel mai ,ad,esea se des-
miardi gi luccgte '- cle cintec, de pr"ietini,e. Aqa era gi
ac,el Nechifor Lipan ,care acuma lipsea. Apa au intimpi-
nat-o in clrumul ei pe Vitor:ia qi aIJ.ii, nu numai mog Pricop.
La Bcrrca a clzut intr-o cumdtrie. Le-au ieEit in ,cale oa-
rneni, au apucat de cipestre caii gi i*au abltut intr-o
ogradS. Erau apringi 1a obraz Ei avenu pld.c,ere sd cin-
steasci pe drumeti Ei sd-i ospdteze. Vitoria a trebuit sil
se supuie, si descalec'e, s5. intre la leiruzd r;i s5-i pui'e rodin
sr:b perni un. cogtei de bucSfele cle zahir $i pe fruntea
creqtinului celui nou o hirtie de doudzeci de lei. S-,r
inchinat cr: paharui de bduturi c6tri ninagi, a s$rutat minit
preofului, q-a ardtat tutur<lr celor care \rreau s-o asculte-
c[ a::e greu nAcaz c*o ciatorie de bani de la Dorna, pe cale
de alita vrem'e o urm[relte ;i n-o mai poate impiini. l;i
t'heltuieptc ;ii paralele de nafurd ca sf lazbatd p,e vremerr
a.sta de iarn[. Nici pin[ la Bi'oqteni nu gtle cum a ajunge-
Noroc' ci are acolo niEte cunoscltli d.e la care a pui.c;l
imprumuta c.eva, sa sd rlzbeascf pind unde ,are a-semenee
interes,
iMr:lt se minun,a preotul Ce aqa frin{i fXi'i iniml gi fir:r1
onlc,:nie : Eu is de loc cle la Tarcdu, mai spllnea ea, gi sint ne-
-- Ne pare rHu cind spun,em. clar ce sd facern ? Tr.-e-
bn.ie s[ spunem ,si si rnSrturisim cI sint intre n,o,i mun-
1,cnii qi oameni dintre ace;tia crinceni, care-ti c,alcd dlep-
tltJ. tiiu, cale*fi iau banul gi nu-ti mai dau inapoi nimica.
Apucdtori ca lupii a$a-s unii dintre ai nogtri, ofta sflntiir
-
sa. Pe-acei;r Dumn.ezeu i-a Lrlds:idrn:rt s[ fie r5i, si prade
aS,a cu uneltiri blajine, oi'i sA iasS cu. toporul la drumul
cel. :n,ar.e sri pdleasc5 pe gospoCar in frunte .,si sd-i ld.-
102
|casci avutul. Muntenii, ridea sfinlia sa, sint ori aga ca
rroi, cu bucurie qi cu ,cintece, g-,acegtia tofi avem s-avem
rinLrrare la rai ,ori dupmani cdpcduni q-ac,eqtia, pulini
-
cil,i sint, au si se ieie de mind s-,au sd- se 'ducd in iacl ia
()irraotchi. Pe dinafari, ,cerind intrar,e ba colo-ba dincolo,
rrr-r se po,ate ! La noi nusint oameni d'e mijloc.
-- A$a am pdlit eu, cu oameni care au si se ducl in
ilrd, se vdita Vitori,a, veselindu-se in sine d,e vicienia ei,
l,a Cruci a dat cle nu.ntd.
Irugeau sdniile cu nunlagii pe ghiala Bistrilei. Mir,easa
gi ciru;tele cu capetele inflorite ; nevesteie numai in c;r-
t,r'infi ,si bondifi. Bdrbalii impugcau ,cu pistoalele asupra
brrrzilor, ca sX sperie qi s-aiunge mai 'degrabd iarna. Cnm
lrrr vizut ,oameni straini pe drr-rrnul cle .sus. voiniceii au
pL.rs pinteni ;i le-;n ie,;iit inainte cu nifrir-i-ril.e de la ure-
<'hile cailor filfiinC. Ar-r intins plosc,a s-eu liclici'rt pis-
l:o,irlele. Ori be,au in ,cinst'e.a fecicirului de imparat 6i a
sltivitei doamne mir',e.se, ori ii omoar5,acolo pe loc.
Nunta s-a abdtr.rt cltra clrum. Vitoria a primit plosca gi
a lircut frumoasi urare rniresei. Ai'dta veserli fa!5 Ei limbi
rrscutit5, deqi s-:rr fi cr-rvenit sd fie scirbitd, cdci se ducea la
rii rlaiornici, [a Doi na.
- unuia Necirifor Lipan, care a tr:ecut gi el citeodatd pe
vlsta
lici qi a inchinat poate gi el, ca mine, un pairar Ia nunlile
clunrneavoastrS. in drumul meu eu int6i am dat peste un
botez ; pi s-ar fi cuvenit sd vdd intdi nunta gi pe urmd
brrlezul ; dar citeodatl se intimplS sd fie altfel. Nu-i nimic
r..ici atuncea, fiind tot de Ia Dumnezer-t. $i mai am o mirare :
c.i, dupd rinduielile cele noud iegite de la stdpinire gi bdtute
t03
 lll ili;ii;ill,i.li,jll,',,., c'rc c,.ainic ;,i 1a noi in sat, ciirindarur tr., .'ui. Bine
este sd fie Ia verlere cu prietini,
,u_ : ;,;;;;,;;';i1il,:Jffi:J;:'.f ,' ciecit intr_un
t,"i,p.",.." riirziq, cu nigte dursrnani
r.o"arr.roa"r,ii. cind is irrul|.i,
papisra'ilor ;"'n' ", l,:rriii r:rai pulin in sanii gi
tu ii pc.rfi mai bi.e ccr.ceta. Cincl
ei te
n.u
": 1;ar fi
faceli,nuntd, c;l qi curn
.;:;il ;iljj,:::i1'":,"i:::;:T; r', rrtilii, te poli socoti
$ingur, cu nicazul tiu; d:rr cincl
* I{e*he ,l au ricnit n.,niltot cii;iegi. l"rlini, impung ,si te coasd cu ochii. is
Cumneilta, nev:rst,il cje
s'i',irlr" ," picir.rr,r.s, in sdnii (Jirccr:ghild nu
i'fel.gea tocmai bine;cl;u: i se pirca
;
T.arc"u, peseitne cd noi r,, r iL.cbuie s;i fie. cd
nLl ne cianr 5i v.r-'r ^i;.1 "u'gtii
sir ri,r r,,,,l iin"r,-.,;
si noi finr:rn .u I'llc cfi Nechifor a r:mblat pe accst
"ili,,.ru,,.ui *;-;;:r., ;;
l.l"l::.;1ili ?;i;T; . Poale nu ne_.a drum, cu pace.
pe careie Dom'ul lliinr*e.zc,u ;-"-i"f'fr,i opi.i nici pe t:oi ilin:ice rirLl,
r.'rem altlel $i fatenr Adam. I.Joi nu r,irrn,r'c cu bine Ia iocul oilor. Sa ,.;,i",r_, s_om
pe pLrllil nr-;^:1r.Lr cu
cic_i:jt sila si se I ), rlrl;l gi cec-l cie irrunte itilriiul.
." ,"r".i_,f"il,
fie de leger. !ll, safacll, zice
prin pir{i cte juii:e, cjaci. cu;tr ui"",,r, nr.ri _,iar alt.ora cie .'\r.r iirtr_irdervirr- bine. cu popiisu.i
.ie pl"";:j'^ti, 'rer.s
r,;rr1 ;1i11'ppjut polr.ivite. Cu'r
c ia c c.. o, i",ii,,..",,i, ;,
dc !ai.a Drr.nclot., \jit,,,.i,,;r iiririirtl
i"liJli;il;,1.". r
;,0 : T:l;, :i,",T _ :: i.ir)ltit iir nit.i cl iius,_rl si
Rr .---, ; rri ii.e ;i .i1;.; ;"''i;'"ffii,I,..:i.:
-_ . r\-,rvL,lJ gl'l.lii. Il l;is1r.;i.5 l"nJlltc:i,1(
''n..,,.,,,,,,...
rciiu is cu tcgua r cil "li cei r,lc
--', t1r11111;t onrd.tur.iie.
T:ll:.ffr,,il1i:i
Ea nu ,i,rr1.io'.rinri" a;n afar.;r
rr.
vccirc. ,\,{ic Ia
1.":-i, cine-ari nui.urri lrtiii o nrqilir clin lir_untru ; o nris_
puteli,
cal
;;,";l;. .i;l'';,1'"j,',;t;:lt
o" lrt n.i iflllltt:
calare pe unl".t li,, i"*frr,r..:_r. Avsa cre"ciin{a cd
rrici irrrca sir se aieagd o r.inciula.ia
o-l
negru
----.
lintai inlt,,i.-,.,''.1,:1"t
r.{|Lc:st_il ;",,;; rrieiii ei.
nT,, ^ ^ -r, " c-tp r.Ll citcir;l,j h.,,^_._-,,. J)'1.'e le_s trumai
t ; n,",, n,0,,, "..: rium;ri *lrrf ,r"rr'.r-r'Olnrr,
)1.1 : 1 "n, " i,ll,l]l, :,.X',...
aspuncid?, c;i f ;ri):ii*t*ti
,si agezi'.J'iraic,
nlim'i
iI;..Y"l; ;;;;,*,:l ::jlxril:
" "' "i_,r";:,, ai. fi cle salo. C;tal
NcrimLrri Ce oarleni fir.umorsi "","o.u,i, .tiien lJor"ne.
;:;s i,si
parcr ff"j::::;
ad u ce* un.,;nl"l"au..';;;:,;tj]t;
i, :;,:-j
::,: \r iloi.ici. ii pr.ivca ;i .,,,r.of i. ii pliicear.r
a poriril. inajutr..;y. r.r s_a in tle;rr:dt
chiote c:iJ^o+j..^
crrioro siilbatice
,as.r o" *ir;:i:-T,l?;,|,,,:.'.,i
Bistiiiti, cir ;rr curn ioiicd cur ,rr".* op"i,rclc.e "u,o
t:crtst'tt'i itvcat sd fie sfir'gitul ;i ,r,,"liti"i.Ji, ilifi:
In pasui clomoi al calu|_ri, t.rmii. it.t u., IJorna as'a. n-a
Vir'r.olia uuicril, cu
'rt cugeta, cit pr.iv.ii"iie fr;st lar,rar.oc qi r.inzar.e cle
somtlrite. Irsi ldr'urr: gitrclurr'Je' pt'iv.i pcl* ,ri ; ;_;'i"r, ,.,., il,;J;l
Gheorghi{d.
Gheorghitd. IVr-r in puiiile cuvirite, -[)r'neri ; nici in Dr.,'ra Cindi,c'iior.
Nr,,,.,.,..]
p*tc _r_ e!..!. .a_r
tjrzieri. M;ri
tirzieri. Mai hino
cd_i rupiti.litta
si.rldi.rtd clc arsen:e;";;:;:
ctc arseri:enea toirt;i hrrnea care-i l.tllii petrece., ; clupa cit se Stie cle
bine sA".= r^i-:l-l'tr", iu_ $i ,, ,rat' i_uare jarmaroc
[ume, ca .sr no;r?ri ,-:-:,o1"t'":e 'f ':**
}* rerLi,,;
a:sa' eli voia .ito'a,
;;;t;; 5i .s-au vilrclut mulie oi astr_toanr"J, ,"
\,'itor.ia pleacl fruntea gi p.iveli" ,,urro Dirr.nei.
llff;""?"inva.ta
acestea :i -|":*l,
;i l:.,.i
cui:r s; se ";ffi :l':::; J;' ,ludrH in jrrrr"i*i,
il'::r,jrrT:,ltril si n:ergem sd*;i c;rule datornicii
i" Vrf* Domci.
Ifri
L84

I0:i
 * Hai, Gheorghifd, tmbuci ceva d,e-a c51are, cici nu se
cade sd intirziem. Orn da orz cailor cind om ajunge. Eu
de ieri nu mai am linigte qi somn. Nu-mi mai trcbuie min-
care, nu-mi mai trcbtrie apd. Am ajuns ca Ia un scaun
de judecat5 a lui Dumnezeu, unde trebuia si. ingenunchez;
Cum au purces spre Vatra Dornei, au intrat intr-o str6-
lucire de soare de la amjazd. Era un drum de dezghe! gi
prindeau a curge piraie cle subt omdt. Pe alocnri, pe zd-
pezile bdtucite, paqii crilor sunari ca pe pod. Iarna se
risipea spre toate vdile, clipinC, Ei aburc.a gi spre soare.
IJn t-rm nalt ;i de$irat. gll gojocelul pc-un uurir. cu ciu-
bote de iuft gi c-un toiegel cu care se jr-rca din cind in cind
scriind om6tul, li se linea de citiver vueme in preajmS.
Ulergea qi el in pasul cailor. Gnibi intt'-o vfemc ;i se {inu
in di'eptul femeii.
O intrebi dincotro vine gi mai ales unde are de gind sb
popcseascS.
Vin de deparie, on'l bun, gi nr,r md opresc decit tra
-
Vati'a Dornci.
-* Ai vreo treabi ?
* Am, cu nis;tc ciatornici.
-_ Da' pe mine nu vrei sa mi-ntrebi unde mi duc gi ce
caut ?
Dacd. pofte;ti, pot si te intreb.
-Omul era vesel ; il riniit pe sub mr-lstafi ;i s-a desf6-
gurat ca de pe-un mosor spr,e urechea Vitoriei, qoptin-
du-i ceva ca sd n-audi fl5c5r"rl. Mnnteanca a bdtut in gru-
mazul calului cu capdtul friuh-ri gi a trecut repede inainte,
cu obrazul intors spre Gheorghi{fl ;i iepiidindu-i o Fo:
runci :
r0a
'*-
Trage baltagul gi Pdle6te-I.
De glasui ei uscat pi otrdvit, atit fecioru! cit 9i str5inul
o-.l,u *p5i*intat. Gheorghire a plls mina pe baltag ; omul
rr r;irii ganlul q-a apucat-o pe o potecd 9i pe subt o ripd'
llidca el singur gi se minuna de asemenea ar6tare. Femeia
rrl;t.a trebuie si fie de pe ait6 lume ; cele de 1a noi sint mai
Adevdrat era-ci
lrlictinoase ; taie cu vorba, nu cu baltagui'
rr,,vasta lui Lipan se socotea ea singuri intratl in alt6
lr.rlre. Privea pieziq Ei cu urd pe Lln om cum se duce' Dupfl
irr'oca i$i gr[]ri calul in traP.
lntr-un timp, fdra s6*i fi ar5tat nimene antlme, cunoscu;
rrurttui dupd spuse' in r'[sdr:it, Pietrele Doamnei qi
llru,f,ul Dintr-acele srngur'ftdli ingirelate au venit c5tri
Ncchifor LiPan ciobani cu oile.
Intrari in Vatra Dornei' Vitolia intrebd pe-un ne-
llrrstor cal'e scoase la soare, marfd de piele 9i {ier in care
prrrte se afla ulila iarrnarocului' Negustorul fdcu semn'
tirind cu mina spre drcapta. Femeia i";i pur:td calul intr-ai
r:olo, cu ochii intunecogi a!inti{'i'
Astfei au aflat un han ;i au poposit' $i-au inchis
tiirhatul intr-r: chilie ;i n-au a;tcptat nici prinz, nici hodin['
S-au dus, dupd sfatul hangiului, l;l o canlelarie' unde
au
plrea a fi
gi'isit un slujbag cu 6apc5' Dupi vorbd, se
rrcunrt,
--- Poftesc, a salutat el cu mina la gapcd, cu ce pot sd
I'iu la serviciul dumneavoastri ?
* Te-am ruga, domnule, a rdspuns munteanr:a cu ochii
t.r,rli:uri gi cu inima bdtind, s[ cauti dumneata intr-o con-
clici a clumnitale ;i s5-mi spui clespre niqte vinzdri de oi
eare s-au f6cut ilsti-toamnd.
ioz
 'F- Se poate ; asia nu costd parale rnutrte.
Om da cit trebuie. Negustorul eare m-a indreptat La
dumneata zice c6, s5-!i dau de-un crighei de bere.
-i* Dac-a spus el aqa, bine. Intdi si caut. In ce luni ?
In luna noemvrie.
Da. Este. In luna lui noemvrig cluminica intdial
- .
Gheorghe Adamachi gi Vasile Ursachi au vindut oi tiei
sute lui Nechifor Lipan.
,Vitoria a dat un strigdt I
'-
Aga este !
Gifiia pripit, privind cu ochii mari pe nearn!.
-_ Poftesc, md rog, ce este ? a intrebat el cu grijd.
:-- Nu-i nimica. Acest ldechifor T,ipan este soful meu.
Tare bine ; asta nu-i jucru de splimd. Nu, mi rcg,
-
nu-mi datoreqti nimica, addogi el fer,incl cu mina inir_o
parte bancnota. Eu am bdut atunci alddmaq gi gata. Asta
- durnnitale
a lcst cea mai mare vinzare cio la noi. Barbstui
s-a infdliqat, a bdtut palina, a scos ;-a numdrat paraleie g_a
ce;:ut adeverinfd. S-au. mai infSlirsat cumpdrdtoni ; dar nu
mai erau oi. An venit cioi gospodari detrcabi qi niciji{i
gi l-au rugat sd le lese lor macar o parte din oi. El i-a
cinstit qi pe din;ii g-a rdspuns ci le-a da ;i 1or o parte.
Au fdcut invoialS pentru o sutd d.e capete. I-au dat pulintel
- omul
cigtig dumnitale s-a ardtat galant, I\.{i-a pllcut ;
r5n:as cu dinsul prietin. Poftesc, rn5 rog, de ce plingi
6-am
dumneata ?
Vitoria cdzuse pe o tddifS, cu fruntea in paime, gi suspina.
Te rog, zise bdtrinul, fii dumneata buni gi stai pe-un
-
scaun.
[08
Ea se impotrivea sb se scoale din locul ei de umiiinfi.
* Spune, m[ rog, ce este ?
Ea-i spuse indati cd este. Iqi qtergea ochii cu minicile
sumdiegului Ej gr5ia pripit. DupS acea cumpdr'lturd de oi,
Lipan nu s-a mai intors acas6, nici n-a rnai dat senrn de
via!5.
_- Nu se poate.
* Ba se poate. De aceea am venit pind aici, si-i caut
urma.
-_ Asta.este nn lttcru pe care eu nici intr-un chip nu pot
sir-l pricep. Am fost qi eu cte fa{a. Au despHriit o sut[ de oi.
Cu oanenii lui Gheorghe Aciamachi gi Vasile Urs;rchi,
cu cinii ;i cu inigar-ii, le-ar"t pornit la vale, ca s5 le ducil
la un iernatic. Cind abia"se mai zSrea colbul oilor tricmai
in fr,ind, nu it:r:ilicat g-au pornit gi ei.
_- Cinc ?
?rietinr-r1 meu Lipan ;i cu ceiialli doi munteni,de care
.
-
atl l:oint'itiL.
Care mnnteni ? cine ? de uncle ?
-* Iaca asta nu ;;titi. A fost o dat'ervcli intrc ei. Se vc,le
cir se cunosleau. Le-au cinta'i, i5utarii, au bf,ut, s-au irn-
briliqat; dupi aceea s-au dus dupS oi. I-am spus : servus
;i i:r rc.vedere ! Adevdrat cd, de atunci, nici eu nu l-am
n-raiintilnit.
Bdtrinul irsi mingiie c-un degct musticioara tu,,sinat5, iqi
1r'ccu dosul palmei pe birbia rasd cu ingrijire qi-qi ridicl
ochii ir-r bagdadie, ciutind un riispuns la nedumerirea lui.
In bagciadie, nu ela clecit lampa, cu $ilindrul afumat.
-- Asta-i tare culios ! zise el, scuturind. din cap. Acasi
n-a venit ?
109
 Vitoria indlfd din umeri, jignitd de intrebare.
*Poate-i la iernat cu oile.
-_ De ce nu mi-a trimis rdvag ? De ce nu mi-a venit
nici un fci de .,stire ? strigd cu ndduf munteanca.
* Eu de unde pot qti ? Eu nu slnt vinovat cu nimica,
zise neamlul ridicindu-qi in iaturi palrnele. Eu clecl a;a cd,
dacS nu i s-a in$anplat ceva nepl[crit, se intoarce e1 singur
acas6.
Vitoria holbs ochi rdi.
:- Eu nr-r inleleg ce vrei s[ spui clumneata.
. -- Dacd nu i s-a intimplat ceva nepl6cr-rt, repetd mai
incet bdtrinul.
Gheorghif[ pr.icepea ce vlea sd spuie slujba;ul. I se
pirea cd maicd-sa nu pr.icepe. lfi: incli'd.znea s;i se arles-
tece gi sd ldmurcasca. Dal deodata, plivinc{ piezi-s la ochii
ei, avu inlelegerea ci ea cle mult bdnuiegte l.oate. Nu nu-
mai bdnuiegte, ci gtie tot. De acee,a se ,si afld ei aici, la
$alra Drrrnci.
* Acuma ce-i de fircr-rt ? intrebi cll un fel de umilinld
slujbagul,
Cu minile apairindu-qi timplele, Vitoria se cump;iitea
incet intr-o parte ;i-n all;r. Inchisese ocirii. Apoi ii cleschise
pi privi in jur.u-i. Cu tnir.are, bdtrinul o vizut zitirbind. Nu
intelegea ce ginci are.
-* De-acu mi di;c, il ldmr"rri ea, pe Crumul acelor oi,
Zici cit s-au dus tot la vale ?
.- Da, md rog.
Tcrt la valc. inspre un loc clc icrnat ?
- Da, mi rog. Pe cit i-am inleles, au apucat drurni;l
- silea s5 opreascd, cu palma, cdsc5turi somnoroase. Vitoria
trle Neagra.
t10
- Cred cd m-a a;'uta Dumnezeu gi mi-a da miros, sS
Ie-adulmec din urmd in urm5.
Da, md rog, hm ! fdcu bdtrinelul rdminind singur, ca
-
sf se minuneze qi mai mult de asenrenea muiere ciudatd.
X'I
Cum a fi.cut nevasia lui Lipan calea intoarse, vremea
s..a zbiriit. S-a rSsucit vintul gi a prins a bate cStrd miezul-
nop{ii. Dezghefurilc au stat. Lurnina a sl5bit in dosul picle-
lol'. Cu aceasti suflare rece in spate ryi pe sub fuga aceasta
clc nouri subliri, cei doi cdldtoli au urnblat in tdcere ca
pr:rntr'o !^'lrd noud. Abia o vdzuser5 in ajun qi acuma n-o
nrai cunogleau,
Caii boclneau cu potcoavele lui mog Pricop prin gloduri
inghetate gi grunzuri. Drurnurile ryi potecile erau pustii.
Fcr"estrele crigm.c)or degeaba ar5tau covrigei uscafi qi
gituri de stici[ cu bduturi co]orate. Aveau un aer de pdrd-
sire qi dezt;lare. Asta insd pentru putind vrerne, cdci bi:
ruinla'depiin:i a soarelui nu pulea si intirzie.
Toate stiteau ca-ntr-o aqiteptare. Cind vor porni iar la
val.e puhoaicle, trel:uiau sd ducii o veste noll5. Aga deslega
Vitoria in!clesul acestor infS{i;5ri schimbate.
La marginsr celei din urmi DoLne, cum intra_u, era
crigmd dupd rinduiaki. Au ciescdiecat q-au ldsat caii unul
llngd altr-rl, fdr[ s5-i lege, fdri sd le ilcie gritrnfe.
S*a rjdicat de clup;i graiiile tejghelei o femeie, care se
a poftit o ga.r:*rfei de r,in g-a cerut qi aI treilea pahar. Ci'iq-
!, .t
lrt
 gr6it cu buzele subliate 9i
mdrila a aqezat la rind gi al treilea pahar. Au vorbit puline _- Pe-aicea te uiti Ei treci' a
lucruri despre vreme, despre nutrelul vitelor. De 9i som- ap[sate nevasta lui LiPan' asemenea ocara'
Crigmdrila s-a s'm1it p" 1::^
otrlvitl-de
noroasS, fiind femeie qi crigmirild pe deasupra, gazda citeva vorbe rele' Vitoria
n*a lipsit sd-gi puie intrebdrile cunoscute. A iegit cu totul i" p'*g' icpddinC
n-a mai intors ol"t""il'pat"a
ci n-aude nimi"c' dar intr-insa
:-- Da' dumneavoastr5 de unde venili ? p"'at"st dint6i dugman i1 dorea mort 9i
din Vatra Dornei. se zbdtea ndduful'
- Venim
$i unde vi duceli ? ingroPat subt ochii s6i'
- Ne ducem incolo, la vale. o vorbS-' pin5 in ce161a1t capdt
Au mers fdrS sl '"f""*O*
-Vitoria a stdtut pulintel 1a indoia15. Pe urmf, a mir: 'iu'' a st'rins friul'
d.-;;l;t- ieEire' I\{untearrca f a intrebat cu indoial5
turisit : '- Iar oprim ;i ""tUi*
.- Mi duc dupd un datornic,' Gheorghild
- * il"' Ce vrei s6 fac' dacb asta-i.sir rjba pe caie o am ?
-A;e?
* Da. Este o pricinf, cu nigte oi, care au trecut la iernat *"T: rdnjr;ili a1e popa-
;.;";;"-; retat"'a i^rg6' cunegri'cios 5i surbliratic' nu
astS-toamn5, cdtre Sfin!ii Ar'hangheli. surilor, Crigmarul, ont cirunt'
pbrea Pcsac 9i avea ochi ager'
-;-
Aha ! a fdcut femeia cu nepS"sai:e.
O?Ct"1'6 ? intrebd el' V-arn vdzut
Pe-aici pe la dumnearta, n-or fi fircut cumva popas ? -- Vd intoarceli "i"
:* Or fi fdc'-rt. trecincl ieri. d r.
* iitoriu ll privi cu luare*aminte' Se tingt-tt
Pricina mea e pentru un cird de trei sute. $i stSpini
ce sii iacem i otu *tn"'
':.olii,f#,;::;-l1"'"t1l
erau trei, ciildri ._ unuJ. pe-un cal negru.
r asta nu-mi aduc aminte. Pc;ate-or fi trecut cind
-
incurcate' Vid ci dumneata'
daci te-or
- De
eram eu dusi de-acilsd, la o fatd care am mdritat-o in
fundul $aruiui.
"ult Sil*f;m, intreabr-m6' Iaca "1"^"1 l" :::.]^ili care ".i?
tU sl bei int6i dumneata'
;- Dar birbatul dumnitale nu-i aici ? Poate va fi gtiind el. iaca paharete' ntr ttttt
foios' oi gusta 9i eu'
:- Nu;.ci acuma*i dus el acolo. Pentr*un pahar de vin tntrebi. $i daci fi-"f ii a" vitoria cu blindeld' sH
s-au spus destule vorbe, incheie cu acrime crigmSrifa. Nu *a-*puis;; ;;;i;;'*raf ca acela pe care-l am eu'
Pe cind incdlecau, Vitoria a ficut o observalie cu glas
-
ie fereasci C"l a" 'it'
ae nacazuri
putea fi de
nu mr-i spune ce te doare' ''t" !i-ti
destul de tarq ca s*o audd din lduntru gazda. Dacb
- trei
;- Se vede cd aici nu-i loc cle popas.
--- Dar de ce-i ? a dat rdspuns ascutit crigmdrifa, "t?#j:t"j vorbit de turma de trei sute de oi qi de
916-
binclu-se sf scoatd afari numai capul. oameni ci16ri'
[tB
tt?
 Omul igi aducea tare liine aminte
gi obrazul muntencei Irr,Snit el cu rrina lui un cine pe care-l avea. Mi-a placut
se insenind pufintel. cdtrd Sfinlii ; plStit qi s-au dus'
A.h"d;;ii't*";, ;i' irsta. Au p15tit cinsiit ce-aveau de
Gavril, intr-adevdr a fdcut popur'
_"r-;ffi;'i;'r1;";, zici ci erau oameni detreab5 9i prietini ? "
asemen€a turmd cum o prubuluia - Tovardqii era mai pulintel la trup
s*au rniqcat inspre crigmd, au
nevasta. Cind ciobanii -- Detreabl 9i prietini. Unr"rl
toti qi ridea
sosit din urmd ,si stdpinii, in ;i ncgricios ca mine. Cel[lalt, mai voinic clecit
numdr de trei. D.a da ! u'ul era pe_un ,""*..i'"1;;r;, ,tt,,:i si tare. Avea buza de sus despicati ca ia iepure' Mai
qi purta cdciuld brumdrie. Acela u rrle-'s acestuia ii plicea tare bAutura'
lVlulte vorbe nu spu-
O"t ""r
rachiu q-a cinstit pe ciobani. A cerut porunc5 pentru nca. Riclea Ei bea. Meqter la vcrbd era cel cu ciciulS'
pentru el ;i pentru ceilalli cioi o litrd deosebitd
tovardgi. Aflindu_se de fatd Cel cu cdciuli bnlm[rie ?
qi pdrintele Vasile, l_a poftit qi pu
,ii"i;;;r;;" -__ Acela.
dinrsii un pdhdrel. pSrintele Vurite i; Apoi i1 gtiu, oftd Viloria' pricina lui bat dru-
vJzindu-i oanr.eni cumsecade, qi
* ,_" pus impotrivd,
-
cr"iqmar.ul ni urrile.
la masa drumeNilor. Nu muli aupa- asta, i_a pus scaun _- Vra sb zici !i-i sof ?
cin"stit o litrd, omul cel cu cdciuid
dupl ce_au mai '

brunrarie a avut gust

sd-i facd pirinterle o cetanic g_o aghiazmi
-- Da ; mi-i so!.
qi sd_i str:o* umbli dr-rPd dinsul ?
pcascd oile. - $-acuma
Ce si fac ? Daca nu umbld e1 dupd minc, un-rblu eu
-
.* Asta mi-a prdcut. $i pdrintere vasile a trimes sd-i tltrpa Cinsul'
aclucd basilaua cea ro;i cu patr.afirul, unde va fi ff,cut un popos mai lung"'
scule ale sfin{iei sale. A binecuvintat
cartea gi celelaite - Cauti-l bine
s*ajungd cu bine la iernatit-"
turma frumos, z'irlbi crismarul.
,si_n plimavard si sporeasch. Vitoria dSdu clin cap, c-o pirere de zimbet. Igi inibugea
Cel cu ciY-rciula brumd_t.ie a scos din chirnir:
minin,rl pdrintele Vasile mulldmit. Dupd
g_a pldtit, ra. intepiturr[ duEmdno:rs5' intoa;:se fruntea -si-Ei cdutd
tirz.i.u,_s-au
aceea, inir_un
scuLat g-au d.at poruncd rle plecare.
sin naframa, ca s-o deziege ;i s:i plSteasci vinul'
I)upii ce incllecarS, Gheorghild salut6 pe crigmiir
:
-- Cine a clat porunca ? bun
** Tot acel cu cdciula bi,umdlie. __ ll5mii slndtos, clornnu M:rcovei, pi noroc !
Accla avea dou[ p5r!i
din oi, $i ceilalli doi numai a treiir part,e. l\'Iergeli s6ndlo;i. S5 gisiti paguba !
ge"dind gi fdcind socoteriie ie'naticurui. f*am auzit - Acuma gi lu I bombitni femeia cdtr[ fl5ciu'
spuneau -
cfl au sb trdiascd bine oile. Dar am uitat "-ir"iii De unde qtii ci-l cl.riilmi l\{acovei ?
sd vd spun cd
inainte de a incdlica, cel cu cdciula brumlrie
qi_a rnai adus Cum sd nu gtiu, clar:5 a9a-i scris pe firm6, deasuPra
at:rinte de o datorie. nili-a nai cerut -
u;ii ? Dumitru Macovei'
o bucatd de pine ;_a
trt{' ' t19
 : Vdd eA tofi
eu is o proast*.
siniefi eu eap gi cu invifdturd. Numai Ce am eu cu dingii ? Eu am cu nacazul
rneu' Fh curn
FiScduI tdcu. Uneori spLln,
ii era lehamite sd se mai uiie Ia
Fac cum spui, se invoi Gheorghi!6, dar avem
sd
abrazul maicd-sa.
Munteanca simlea intr-insa mare glsim ?
nelinirste, dar gi .o Ce?
putere mare. Binlyo]nd Dumnezeu,
dup5 stdruin{a .sfintei
Ana, a-i da ceie dintdi lfi.muriri gi Aveir sil gdsim Pe tata ?

mare, jurui in sine lumindri gi

ce" dintdi buni indru- - Avem s5.-l gdsim ; de asta nu te indoi'
irnpingea tot cdtr6 vare vintui de
daruri mdnlstirii e*tri1a. b -Cu adevirat, urma se gilsea din semn in semn' adicd din
ia spate. Ea bdga cre sarnfl dar pe urmi
truda gi foamea lui Gheorghifn. Dar cr-f$:'nb in crl;rni. Uneori p5r'ea cd se stinge ;
n;*ru* rnai incolo. Unde erau crigmari zdluzi' nu se mai
sc fdcea
tocmai bine. Grdbi cit putu spre pdltini;, ";" ;"i;;;
pe urmd _qFre putea afla nimic din ce se intinplase cu paisprezece sip-
I)irmoxa, pe urm5 spre Brogteni.
Numai ciird veclea cdiufii
sfirqifi, se indupleca sd. facd pentru tinrini in urnrd, --- ca 9i cllm un gest, o privire, un cuvilrt
dinqii popas. Acuma
incepeau si ard' 0chii ei se s-ar putea irirtorn'Linta pe totdeauna' Ace;tia nu-gi mai
6i se stingS
rctljdiau cu mulldmire orzul, virindu_;i ai frdcdului. caii trduceau a.rninte, cum nu-$i aduce aminte
piatra pe lingi
adinc boturile in Dar ial5 c5 mai departe
strdistile aninate pe dupd urechi; care treci 9i pe cirre ai atins-o'
agteptau apa, ca sr princli in ei puterea
se scuturau, pufneau,
r:l,;ir-"-La i:ruinArie se :irbta iar' Stiruia,
vie' in amintirea
plminturui. Fr6- nedeslu;itb' dar
eaul incepea sd" doarml :Lit'"ti ol-n, Dlticolo, im'aginea brum5rie era
p"i
_* A$a ili ryade mai bine,
putrin qi sd se trag{ la fa1d. pufin,
ii incredinia lipir.ea ornuel cel cu buza de slts despicati, vor'oind
purta ca o
zinrbet rlutdcios. "_'i.A_rr;";; rizinci muii Ei bind virtos' Ce1 de-al treilea se
* sfirqi ele q*acestea.,. zise Gheorghifd. irrrijrr:-1. Trecea;i e1 -- dar f5r[ si i se deschid6 obrazul
9-o"
* Dragul rnamei cdrturar, ii intoarse cuvint
se vede ci mintea ta nevasta ; ;i fApiura-"
_e*n
cdrli gi-n slove, lVlai bine ar fi Astfei a girsit vorbe vii 1a hanul cel mare de 1a Brqteni'
sd- fie Ia tine in cap. Mininctr
zdravdn gi te intdrepte, nu Oiie trecr.rser5 chtri gura Negrei spre 'Bistrila' suind in
atit pentru tine, cit pentru baltag.
razduili nouri de co1b. Un baci burCuhos se suise inir-a-
ce-am- Adevdrat este, rnarnd, cE eu ,ceva nu inleleg. De
umbla noi ciutind gi n_am ldsa sjujba claos pe sa,lttrul unr-ri nlSgbruq ca sd-qi mai
crule puterile'
care-s pldtifi anurne ! Doar
asta celor Lrinlr-o riesag6, de pe a1t asin, scoteau capul 9i se uitau
tra"a ar.e-rincluieli, polifie gi [;r lurne trei pi.iei cruzi' iar cileaua cea birtrini
umbla de-
judecdtori.
ciesubf tra picioarele mbgiruquiui' Au st6tut
copii in pri-
litoria ii lepidd rdspuns cu dispref :
r"el.i4;te, na marginea cdii. Pe urm6 s-au ar5tat cei trei
It6
ru
 care luceFte pe apa 1\{o1-
oameni cildri. Au oprit drept la han, f6r$ sd descalece, brazillon. tnspne soarele acetra'
q-au poftit cfte-o utcicd de vin. Un fiacaua$ ; dovei'g.adusNechiforl,ipan_cugetaVitoria.Aicea
;;ilr--j s-ra oprit qi el pi s-a uitat cleparte'
lele. Srdpinul hanului a ieqit in prag. Era un neam! bdtrin ' Au cobortt mai ;;;;";; calea.bdtutir Ei pe pirdiagele
pi cuviincios. op"it decit dincolo de satul
* Bun vin, tinut cu cinste qi bine racit, a zis cdldretul inghe[ate atre rT oit-tei?;;;
vat'
cu cdciula brumdrie cdtrd tovardgii jui. Sd gtili durnnea- -:-'il-Jla rr-[ll'ginee dinspre
SLrhe. "-"t'Iorgu Vasiliu"' a dat ldmu-
dornnu
voastrd ci neamlul ista bdtrin e tata dr"umefilor. fiiie crigmr poposili aici ;
Aceste vcirbe erau incd vii gi le-a spus nean:ful cel bd._ a'ire flaeEuasul clin Sabasa' Dum3e"1r'oastri
fiu pln[ in sar[ lnapoi'
trin Vitor.iei gi lui Gheorghiffr. eu nr6 intorc, foIi-a hotSrit taLa sir
tr'emei:r le-a ascultaL cu pidcere, gindindu-se adinc -<S'nr.l.lleluicltrmnuTornacd.inrillSmesc,arSspunsla
plivinrl dcpar.tc.
,,",i
\rillnr:ia, Foirte-a c1a Dumnezeu
si rnb mai opresc pe
A gdsit amintir.ea celor trei torrarii$i cdldrefi ,drrrnne,al.uai vreoclatf, g-oi fi mai
pulin supS'rali decit acuma'
Ilorci-r. Iar de*aici tut.rna a a1:ucrt
ii ia pe care !i 1e-am fig5-
-spl.e *rtinga, pdl.Esinci Ferftim qi $1e^ l'{ecul6ieq, paralele
apa Bistrifei. Acuma Vitoria se abdter;r iar.iiEi intr-* bune Ei sd-i spui apa c[
{ru:ii durit. $i spune marnucd-ta vorbe
cu totul necunosc.rt5, cu nume de sstc ;i mun.{i pa *u"a" la N{oidova Ei spre
nol ne-ann d'us tot inainle $-anl coborit
ie mui auzise. A fdcut popasul ubisnr-lil Intl*lln sat cdl.i;i;._i 'ru
tirgul Folticenilor' De-acolil se vecie cl
trebuie s5 ne dr-icetlt
zicea Sabasa S-a aflat g-etcolo ui:ma uiior
;_a cdldrel.itror.. Ei [rrrl inalnte, pind1a
Frut, in linutul Botoryanilor
Ire urmi a snit i;n d'uni ;erpuit s?ipni ili i;l:incd, ocojinii
singurdtdli pe sub vulturi. Eril cl o pustie a ghe!,ei gi a
in
,* l\fui$6rncsc 11 eu, r6spunse Necui5ieg'
c515rind pe deqe-
on:dtului 5i sus vinl.ul avea Lln spr.eiber S-a dtr,s tra deal pe lapa 1ui pintecoas5'
ir*o fii-)ltcre vie. ilrrqit at,e, rlutrnal pe-o t"'gJ mipas5'
Avea pe el cojoc strins
te putr:ai rezema cu spatt--le tll cl. De-;r{ror' se ved.eau riq:- cScir-115 mare'
pe trup c-u.n capil cle f unie ;i-n cap'o
1:f,rtale int,inderi de so,are, spre &pii llii_ildc.;cj. Iar mi,;,-l._ se duce'
tele, cn rale qerpuit6 ;i cr.r punfi r,lc i:iaira peste GheorglnltrS il privea rizind' cum
,1:,r;i-. V'llrorla a fost indati in crigm[ la domnu Iorgu Vasiiiu'
pdstii, se cherna stinigoara. Ii cliiriea virr.,r.ici aceste
liim*-
ti'i un fJlciilra;, pe ca:,e-I Iua.sc cFlduzli. i.i.r."i*rrLrl ul.i;;';,r:.:1..:. At;;;;-; .a tu"a popas mai indelr-rng' sf, se hldineasca'
' E{
din Sahasa sh t'n'tnince,
aqezat' cdci purta oche-
In pisc, sub crucea cere -ce clriamfi n T;l_ier:jlirr; au h,lu,,;_ Don:rnu norgu Vasiliu pbrea om
ceea ce dove-
nit caii intr"-un dos de mal, la ;rddposi ("rict ..jpijtlber, H_rilljl_ [*-; ;; seol* i*tt-"n catastif' Avea chelie'mini cam scurte
;-; ^**;t;.t ot "'" pi prea inr'dtat' cu
tincl in ticere bubuitul vintului in p",.ilrisiji pi guic.tcie
119
ri*
 $i groase igi potrivi imprejurul pinteculul pesfu,nca atrbas* mai deParte"''; se
trd. Deci era Lrn om care, pe ling.d rinduiala scr,isului ..Atttncea ;-aici e bine qi mergem
a,vea gi pidcerea curdfeniei. n" o p"rt" gindea Gheorghifd'
;i de alta a lafturj]
lcr de scinduri, umplute cu. gdrdfi in rinduri strin.se, aite, lnsi Vitoria nu putea si se mu1!imeast6.l:Y:^::
rafturi ;i saltare se ingirau, br-rcgite de toate buriatapte Mai avea nevoie si i se ldmureasca
ptimintului "ri,t*""" "Sspuns'
toale despre stapi"ii oilor' Fire;te'
int6i au trecitt oile'
A scos muntencei dintr-o putind o scninlbie hun6; cu ciobani.i, cu gospod'5ria, cu
cinii' cu asinii' i:rr dupd aceea
frnind-o atir'atd de coaciii cu clegtere deiicat nl degetelor. s-au arli;at 9i stdPinii'
A aqezat-o cu grijf, pe o coaii de hirtie, pe o md:ufd cu_ * ASa este, s.e invoi, clr'rp[ cugetare adinc6' domnu Va-
sl1iu. Dupd aceea au venit;i
ratii;i bine frecatri. A adus o pini5oar'd.iiou1,. iilcai. Lrjn- st5pirrii'
tr'-un butoiag a urrrpluL cu bere spumoa.sa doud pahare --lntliaufscut,sioileqiciobanii,popas.Ciobaniiau
niiiufe. a;tcptct Pc siaPini'
*Bun lucru bereil, dupd trudd gi cind * Nu, scr-ltr-irl din cap clomnu Vasiliu' Ciobanii au
ti_j f,oanre..., se, inaiute
gindea femeia, Gheorghifd nu erra obi;iriuit, ir-t,treacit cite-o pine' S*au dus
ci..n asemei'ea "p.l.n, stSpinii au p" urm5' nu-i a5a ? Elalr cildri'
bduturA. O gustd qi o impinse deopai.te. I se pire $i 'o'ii
.inccpi"rt sd se amlrascd..
a.cd a -_ lntocnrai, au sosit pe urnr6., ct-ttn spui, ch16ri. Amindoi
o gustare * ca ;i clumneavoastrl'
Domnu Iorgu \rasile se purta ugor in pantofi au descilicat 9i le-am dat
de pistrS mine' accste articole sint de
qi cuviincios.la orice intrebare. Erau slngu'i llu Scrumbie, pine Ei bere' La
de demttlt' de cind
'dspundea
se m;ri afiau alli mugl,erii in prf,vilie. Soarele
;
plima calitate' Am deprins a le aduce
bd.tea piezig itaLienii'
in ferestre. Era la un ceas dup;i amieizd pi vlnttrtr i se pirea Ir,.ror., sus' la poduri 9i gosea'
Vitoriei ci a iontenit, Cind se incredin{d c5 fapiul _- Nu erau cloi, zise cu linigte Vitoria' Erau trei'
e acje-
vdr':lt, simfi nelini,;te. Totugi se intoarse la clatorie. -- Ba eraut doi' care-i izbuc-
o me;terd incercati gi iscusitd, aCuse vr;l.lta dcsnre Vit*l" clipi din ochi asupra u'nui intuner-ic
^Cla
at ilce i'ea er. nise inAuntru. Domnu Iolgu Vasiliu
i;i repet[ afirrnarea'
Statornicirrd bine anul gi luna gi cun-rpdnincl Ca qi cum intunericul care se iscase
in ea avea si se des-
cu Xurre_ qi cugelind' Acuma
aminte gi ce era insemnat in cond.icd, negurstorul chid5, munteanca stltu alteptind
qi cugetd indelung gi gdsi gi-n amintirea luri intocmai
st6tu
vedea adevdrat Ei bine ci vintul
a contenit' Cdzuse jos'
vdciit' Mai inainte
ce
i se cerea si gtie, cd intr-aclevdr, in cutare zi, ciin cutare in vale, s,i amulise qi el' Semnul eraindirit' Nu avea in
luna, au trecuf oi. nu putea trece. Trebuia s[ se intoarci
ea nici cea mai micd indoiald cd'
intre cei doi' Nechifor nu
r20 tzl
 se afla. Fin-aici nu ajunsese, aici nu
se mai g5sea nimic
viu din el. Dumnezeu ii vapdstrat urmele' Ea are d'atr:rria s$ se
fi
intoarcd 5i sd Ie giseascd' Sfinta Ana
i-a 9i dat sen-In'
- Doi crau ? intreb[ ea cu luare_aminte 6i linigte. Era
unul mare; cu buza de sus crdpat6 ca
la iepur", gi uiiut p"pt*O vintul 9i intorcindu*I pe cringul sdu"
anititel qi neg"licios.
- Intr-adevdr,
ornlerri
incuviinld domnu Vasiliu. Aceqiia
pe care rni se pare ca*-i cunosc.
erau : F{IX
Sint de_ai"i, a" f"-"
vale. Pe cel cu buza, chiar Iepure il
chiamd. Adicn nu : sd se dovedeass6
tr;,cl:rai pe celdlalt marunt il chiamh Semn nu era numai unui' Incepeau
fcpure. S_o., Ar.,
du pd oi" gi altele.
Se rleschise u5a clin fund, cu geam mlc
rottlnd Ia in6l-
-tlrecuse cle citeva ori
nu sLii claci s-au iiitors o
- DupI
_-
,Si ?
1l**u capului. Prin acel geam
cc pi-iru asczut oiie ia iernatic. tlebuie Pi cu 1'ovar69ui lui' im-
tntors. Pe ceirlalt il chiamd Callstrat Bogza.
sii sc Ii il;;- cll ochi ager' Acel ochi tlup rer'5rs;rt din sini qi
-- Pe care it..r"a c-o lafi rolundd 9i c-un
Vnsiliu
?
lin gntAuri, se ar[tard in umbr6' Dorr.rirtttr lorgr"r
loc fuslei crefe infuialr: a
- Pe cel cu buza cripatd. Iti spun cd erau
doi =s_acuma se retrase pe'cit putu, ficind ''qi
vici c[ le gtiu 9i nunrele. De ce_mi vorbe;ti sr;!i.ei sale. l\{unteanca indald iEi
dadu salnn ci trebuic s&
dumneata alit cie alb6' atit de
cie trci ? fie cu luare*amlnte fa!6 de o fiinli
care cie-
* Vo.rbescgi eu, ir-rgind cu ochii pe iumltate inchigi inrge, cu colNuni ropi qi cu papuci cu ta1p6'
f,emeia ; dar acunaa inleleg r:I erauatilia cili spui. p[iau uqor.
In i*tuneric, incepea si i se facd lumina. La sabasa * I)umneata ili aduci foarte binc an:inte de tcate"l
zjse ea cdtrS so{ul sau, Iuinil lclc
pc scalln ; numai nn-
useseri tr"ei. Dincoace, peste muntele Siiniqoara, l'-ei priipdctJt'
TVechifor Lipan nu mai era. Se indllase
la Suha, rriele unuis dintre gospoclali nu inleleg cltn'l
deasupra ? CA_ Nu l-ai scris in condici ?
zuse dedesr:bt ? Aici, intre Sabasa
;i Sulra, trebuia sd gd_ Nu. 1I am sclis nttmai pe tsogza' Cciuilait
qiiil c$-i
se;isci ea cheia aderrlrului. Nu i se pdrea
nici greu ; cdci -
zir:c IePure.
Calistrat Bogza ;i tovarigul siu puteau fi gdsili
la casele rispunse gospodina' Iepttre e porecla
Ntt s'e poate,
tror. ori in valea clin dreapta, ori in valea
din stinga. lntdi tct- a lui Bogza,pentru c[ i se vfd dinfii ile sus prin des*
picdfura buzei, iar ceiuilalt ii spune llie cr-rtui'
pi lntSi de Ia ei trebuia sd afle dacd Lipan precrlm
s_a inillat in
? lfr:i stau in vale la
soare. oni : culs pc-o apd... toat6 iurmea gtie. Nu*i cunoaqtem noi
Doi Mci'i
!13
12$
 'gi af15 indatd gi numele
* ?are nri se pare cd ai dreptate, Munteanca ii dSdu r:5spunsul
torul, rizind, cu admirati_, nevastd, zise negus;
.at"A i"ip.li. ll;izdei.
* Sint prea mulldmitoare Dragi Vitorie, urrne negustorila cu dulcc glas qi pe
"r.on.rul pentru ldmurirg
vr:rbi Vitoria, c_un..f"t Ae umiir,."fi -
rrr:t.:lagi ton de doi ; eu trebuie si-lri spun dun"rnilaie ce
uimir,e pe Gheorghifi.
."r" puse in mare rrrn ilflat de tra femeia celuiialt, a lui Ilie Cului' $-aceea
Solia dornnr.rlui Vasijiu se agezd "* Galila e o fuduil Ei se cre'de frumusela lumii' pen-
mai bine pe scaun gi_;i -
tr''; ci barbatu*s5u o poartb gitit[' Frumoasf, i s-a fi pd-
indesi bdrbiile in piept,
-_ Dumneata, femeie, |incl lr-li _. dar nu este. Iar Cului e un irnbr:obodit' Ea face
ciingii pentru o datorje ? Se_il urmiregti pe care\.ra djntre ;;i cl nu gtie; ca ,si cum l-ar descinta' Si se
icie ctl ccil-
poate,-"U.r
I'!it ca broa,rtele in tdu. E"'i. ;i;; der_uu umflat gi s_au lirltS, a lui Bogza, cle min5. Tare se mai uiti galeq una
h-ri Bogza. De-o bucatd de neanr cu nevasta
vreme se semelegte gi nu mai
lil zrlta gi-gi voriresc palcA ie-iir fi limbilc unse cu miere ;
calcd pe-aici. Da, ce-i, Ileand, dur dacd ar putea qi-ar scoate ochii'
,i", uitut drr_rmurile vechi
qi obrazurile prietinilor ? Nu, A",ui-r,_"* -- De ce, dragd cucoanai Marie ?
ocupatd. Cincl o auzj aqa, sd timp $l_s tare *- Nr,t mai pot de bine. Le.-a cdz'ul din cer avcre' L:r
nu crdpi ? N_a'e;.i;;
toati ziuiica ba la primdreasi, bu ia preuteasi. ;;; pr"imd-,rari Ie fatd alte sute cle oi ia Prut' Bogza umbiS
re,gte pe oile,de astd_toamnd Iii ci.bio_ nr.rmai beat gi cu ciciula pe-o sprinceand' Cind vine de
Ia
criqml plin ca o bute, o gl'Smiideqte intr-un co1! 9-o bate'
?
Vii;oria stdtu mutd,. privin,d_o
alintit. Apoi vorbi incet, * Pe cine, dragd cucoani h{:rrie ?
anume pentru solia lui dcmnu
Vasjliu. _- Pe lleana'
Cd-mi datoresc ceva * oli unul
dar- nu gtiu cil;i cumi
ori altul, se poate ; -_ De ce?
* Aga. Dd dovadd cri-i barbat $i e ii'r putcle. Dar ei
-. De ce ? Barbatul du.nr:.litale nu 1.._ r,indr-rt oile ? nu-i pas[. Are cu cine Petrece'
;* Asta n-am de uncle cunoagt,e, * Dar ce161a1t ?
Nu fi-a spus ?
- Cum Cului ? Bea E-acela, insi mai Pultn' $i umriia pe
sd-mi spuie ? Cei care nlr_s de faid -
Iingn Gafila in patru iabe ca un cdlel' De la Gafila am
Eu,- de astS-toamnd, cucoand dragi,
.- vorbesc ?
aflat ce zice Cului despre oi' Zlce cI le-au cumpSrat eI
is ca gi vdduvi. gi
;- Te-a ldsat ? cu Bogza cle la un oier de departe' I-au pus in palmir
:- Nici asta nri cunosc. Dumnezeu qtie; toli banii gi el le-a ldsat lor toate oile'
So{ia negustolului intrebd in qoaptd,
ca gi cum ar fi fost A$a. Dar acel mttntean ce-a fdcut ? S-a dus acasS
ele singure : -
Ia el la Tarcdu ? Nu s-a dus. A cdzut uncleva bolnav ? Nu
;1 Cum te chiarnd pe dumneata ?
tz'
12{
 6-a afllet" ,s-a pus s5*gi cheltuiasci
paralele cu una cu ochf
v'enzl de pe-aici _ poate gtii
r- Atuncea ne*am infeles' Vra sd zici arrent dreptate
s6'
altc neua. Nu s-a aflat nici
-0" clumne"t", o"i fo";; ;;;.
*.ir-t Atuncea ar fi bine facern intrebare. Iar eu a; da o leacd de
sfat $-a$ spLrirn€'
,d*-i tntrehdrn pe ctineii s6_mi nun:ai cu fecior*]
; .i"i" Ir"*, aEa : Dragi Vitorie, nu te duce singur['
.a i" fi"i;-;;;*[.
indnepte unde sd-l glsesc. pcate ca la Dol lWurl'
-- Or ie6i tra intrebare q_om vedea ce-orspus lor un secret. dumnitale, in ioc striin, intr*o singuritate
spune. $_apoi, Pobte nu-i gdsersti acas5' Dac6-i gdseqti' pot si se sllme!'(:'
rdupi spuasa asta, om vedea clacd so{ul meu zice u:6'
nauieni.,
nu picd jos fudulia unor c[ le ceri,asemenea socoteald' Dumnealui
qi pe dun:neata"
ej ar fi p51it pe oier. Pot sd te p6leascd
F'erneIle schimbaser.d singure
gi cu multd insuf lcfire Domnu Vasiliu asculta cll gura cdscat6'
acesbe vorl"re. Domnul lorgu Vasiliu iqi inchise
catastifui fi Am spus eu asta ?
l,e prilrf pe rir:cl cu ingrijorare. -.* Se inlelege c-ai spus' Dilr chiar dacl n-ii fi sptre e ''l
* Stafi, fra{ilor gi slrrorilor, vol.bti c-un ar:'96{ex
glndigi ? D-apoi se. poate cuvintd el ; la ce vd socot c[ mai bine este s6 ]e trimitenr
la Prirrrdr"lc.
voastn&
una ca n*li ,e bdnuifi dumnea-
de clne ;tie ce, poate de rnoarte
;;i;;J;" ;i sd_i poftim pentru o care-rrnare
chestie
in i'nteresul lur"
g,,lspodari pe care de om, pe nirste if*, ua le spuie c5 e o chesiie mare tre;tbd in prflvilie"
toati lumea ii gtie detreabd gi la locul n"-f" oi fi ';i tru de fa!5' Dr-rrnneata a!' de urit' Sa*i
.[on ? Averea pe care o au
e cigtigatd cu ci'ste. cum ar fi Iau elr mS cluc a$a clr nevas'ta asta' Sil! fin
al'[t unde-i c;rsa comunei' Sd aibd qi eil -:til avtrciit'
rcutezat sb loveascd q-un
5i sd jcfuriascd ? Asta o fac holii de p'inte sta sing-':r"ei
d.runlui. nlarer iar nu rr.i;te- gttspoclari martor. Vine tocmai de la Tarc6u Ei nu
* F{rn ! se cruci soiia Jumnisale,din Suha, in loc strdin impotrirra unor cloneani crr $oglza
gi Cut*i'
,c.lm ifrl u:i.^e dumnita]e
ficind semnul sfint ;
sd vorbe,gti astfel ? Cine_a panrenit * I)e ce cloncani, nerestd ?
de n:l.oarfe qi cie jaf ? Dar sd mi
ibreascd- Drrnrnezeu sI cred *- OU"' Acu vrai sir spui c5 nu-s cloncani ? Ea.-s cJ*ncllr:i'
'[.nrn,a
ca asta. $i nici neyasta asta
nu poale crecle. Dar se ** Fie 6i cloncani; dar sd nu cunxxril sft r[suflali' vr*t:
ilsc-
cuvir:le sd se infdfi;eze, sd deie
sam6 unci femei sdrnrane, bhr:uii;ri5. Un om cu mintea intreagi nu prlirie credc
care rurmbl5 prin lurne ca o vdduvd, menea nebunii.
sd._i arate curn au c6
eurralp6naf oile. sd-i dovec.lcascd
ce parale J"l, ,r_r;;;;; * Care nebunii ? ldu Poate crede Pe tlc\rc"{sts asJa
rpe ce num gi inspre car,: parte
de lume a",apucat acel 0ier nu i*a. venit ac;lsd barbatul ?
cu l:.umele de Ncchifor Lipan.
Nu se cuvine ? * I-a virnih ori nu, asta-i altd chestie'.
-- tsa se cuvine. Sd se clucd sa_i intiebe. ? Ir'{je mi se pare
Acesta_i drepi -- A$a {i se pare dunrnitale' cd-i aild prelinzi s-o leg{*n 5:e
t-rl fe:leii. c6 alta nu-i. Prin urlnare dumneata
e nelrunh ?
!.*"iu asta q! s*o clucem la boinili' cde'i
L,n,,
dnt
[is
 ... Erau acas$"
- [6 sj]us eu Si asta ? se tingui cu
groazd dornnu 1a Prim$rie'
Vasiliu.
* $i cind au stilllt ch-i ehiann$ cineva
* Se intelege c-ai spus. Aga cd sd trimiiern pe Ghiligor :c-iru zis ?

s5-i pofteascd la Primdrie. Tare frumos are sd-i intrebe

*N.auzisnirnica.Bogzaarinjit.Culuiazis:binej
N-au cercelat' n-eu inlrebat ?
nerrasta asta, ;i ei si rSspundS deasemeni, - Ba da.
In vreme ce fldcduragul cei subfiratic, cu gitul lung gi cu -
obraz pistrui, pe care-l chema Ghifigor, i;i tot aduna pe el $i tu ce le-ai spus ? am avut poruncHj
- Eu nu le-am sPus nimic' Precum
p5.r-fiie sumanului gi grdhea pe o potecS. de-a dreptul peste -* Dar a lui Bogza ce ficea ?
un clea1, solia domnuiui Iorgu Vasiliu a poftit pe Vitoria
* Ferneia lui Bogza ? Nu qtiu' cS
nu rn-arn uitat pe
la ca in oddi!5, dincolo de ferestruica cea rotundi. ca si-i
spuie o mr-rlfine de Lucruri despre fiecare din femeile rnai 'i'r"castr5.
f
*
cu moi gi mai fudule ;i care se socoteau mai frumoase din Ni"l pe-e nr-ri Culuri n-ai vizut-o ?

citl:rinsul acelor meleaguri, cit bdteau oclr.iu.l, qtiinfa gi -_ Nici"

vc;ti1e ei, Oricit de multe cr fi fcst acele muieri, fiecare
* Nr-r spun eLl ? Se lin de vizite"
atlzit-o cintind' dar
crr cursnrul ei, mai cu samd a lui Calist-:"at Bogza era mai I3a a lui Cului era acasii ; am
- Am auzit-o cotro-
vinovrlii cd o fdcuse maici.-sa frLtmoasd, ;i o lovea din n-om t'5zut-c. lira acasi qi eeaialtd' aicij
bi,l,ir:rrx prin ptid. ts";;;
m-a intrebat cine a poposit
cinri in cind bdlbatu-sdu rinjind. Bine c-o bate; numai
alit cii-i f;ird de nici un folc.s. ltrumai prirnfu:ila s-ar !.r ll.,r'1"
putea pune cu clinsa in privirrfa rilmenc.lelor ba chiar -- $i i-ai sPiis ?
o si intrece, fiind mare megteiS. Cii despre-farinece qi '.- Nu i-am sPu's' l-a ruqinat pe Ghili:
vi;iji, nu este alta mai presus clccit discilli{a. A linut Se inlelegea ins* cd a spr-is' StSpina
rdsfringere de buze'
I

iniiL'-o iarnd trei slpldmini o unguroaic6 numai pentru ,,,,;,rlc'o privi::e intr-o par:te ;i c-o
inviiliturr:i de acestea. Munteanca se st.lpunea acesior valuri .* Cincl alr sptls cd vin la Prirnfuie ?
;i vinturi de vor]:e qi le ascurll.a cu sup'.rnere, fiind in * .{u v'enit odatd cu mine'
multe vorb'e 9i cu
totul cle plrerea cucoanei L\d;rria. AsculLind c-o ureclie, igi Vitnria i;i sirnli inlma rds6rind' Cu
plise inc5l{drile' apoi trase
l6sa cugetui s5 fr,rgd,"i sd sfreileleascA in toate pdr{ite. ,rr't.e gra'b', .,roo"n* Rttarla igi
po minicl caqavelca" .A"u Usai
pe Gheorghifd ca s-asculte
Cincl s-a intors Ghi.fiEor, scarele era pe hi toacd. lndatil s-au fost amindoui
l-a lr-rat sub stdpinirea ei sotia lui domnu lorgu Vasiliu, invf;i6turi Uu,'e au ta Jo*tttt Vasiliu gdsit pe qi
jn aceast[ trreme m"f"tt*e"iu' Ac'oJo gospodariiau -primardoi"
S5.-i spuie dintrodalS gi scurt dacd Bogza gi Cului erau cu cei
acasd. qr,
po motar funfird qi tti*O l"a taifas
&29
1?8
$ * E3h;agutr
 Munteanca n fuiger:at cu privirea prin geamuri. A intrat ii intoarse o privire igi zbdtu pleoapa
de mirare"Ea
Eogza
bLincld 5i supr-rsi in urme ocrotitoarei sale. -til;. n zirnbi numai dintr-un col! al gurii : ce*i putem
Gl;rsr:r:ile groase ;i t^ar.i ;ru tAcut. Fumui de tutun s-a * Ei, qi dac6 nu i s-a intors acas5 barlratuL
ridicat in bagdadie. Vitoria s-a uitaL F-a cuuoscut pe face noi'? Vitoria
{,lalistrat Bogza. L-a cunoscut qi pe cei mS.runt gi negricios" * Nu-mi puteli face nimica' vorbi cu biindetim6 am
nacdjitS ce
Primarui ;j not;rrul, oameni bine hrSnili. ;i grogi, erau f6r6 s6 ridice fruntea. ca o femeie 1f1-u'
s-au
qi s5-mi spuie' cind
imbrucati o L'ri r;cnc; te. ;;;i; i" niqte prietini sd-i intreb vorbe au grdit ? Incotro
* Dlrrnneata trebuie sd fii nevasta lui Lipan, a luat A"rpl-Ut a" ni".ftif* ilp""' ce
ceva din care aq
spus
cu'"rintul ce1 dinl,Xi, rizinci, Bogza. i# ,rar"t c5 se duce ? Poate-a
Vitoria se uita in altd parte, dar il vedea. A dat din inlelege unde si-l caut'
cap, incuviinlind. Bogza iEi vini minile in chimir
gi se uiti induios'at ia
A agleptai sd vad;i ce se mai spune. nevasta lui LiPan' d"in umeri'
-* Ai venit dupl vreo datorje ? Eu, pe cit gtiu, am pldtit -* Ce-aq Putea s6-{i sPun ? zise el sSltind
ne-am inleles asupra vinzirii
il-ri Lipa'toli b;rnii. poa.te cr-iir-ri sa-i fi ramas ceva clator. Fe drum, venind de la Dorna'
Cului care-i de
oilor. I-am numdrat Paralele' A dat Parte
o
Nu-i datoresc nimica, r5spunse Cu!ui, ser,ios.
- desPdrlit' LiPan inc6
Calisti'at Bogza rinii iar' : fa!b. Altn Parte am dat eu' Ne-am
--- Atuncelt poate ai venit s;i ne vezi cum treiim noi aici la ar[ta grabi mare'
Suha. Mrilfirmesc lui l)r.unnezeu, tr"dim biile. * iac-aq putea sf, qtiu unde s*a intimplat asta"' sus'
i\{unteanca oftir : pin6 Vitoria.
* Alli oameni, intr-udevdr, tr.;iiesc bine " .- Vrai si Etii unde s-a intimplat asta ? P'e drum"
;i_i vdd impd_ * In care loc anume ?
c;r{i. Numai pe minc m-a alurngat cle*acasd sup5rarea. Calistrat' De
-_ Aga ? Din cale pricini, md rog dr_rmnitale ? Spune, sd "* Dumneata vrai sd qtii cam multe, r'ise
? Pe cit tin lninte, ne-am
unde vrai sA ;tiu eu chiar in ce loe
vederu dacS-li i:utern fi de vreun folos. De asta ne-ai
oprit la Crucea Taiienilor'
chemat dumneatar, nevast[ ?
cluPi ce i-a!i Plitit' in care Parte a apueat
?
Bogza se mir5, privinC c-o u$oari veselie pe notar gi -* $iCum in care Parte ? S-a intors inaPoi. S-a dus sPre
pe primar. cat:e se mir.au si ei. Vitoria tdcu, plecind frun_
easa lui.
vrut
tea. Se ;rmesl.ecd nevasta luri domnu Iorgu Vasiliu :
Nu te su1frra, domnu Bog;z-a, zise Vitoria. Arn gind
-- Dumneavoastri nu \sti!i, oameni buni, cd nevestii -
sd gtiu dacd nu ctlmva a spus vreo vorb'd, cA ar avea de
acesteia incir nu i s-;r intors barbatul ;rcasd ? sd nu se intoarcd acas6-

cs0 r3I
 Nu md supdr, nevast6, macar cd mie asemenea intre- * O fe.n'leie ifi poate spune mai multe. Un lrarbat tace.
- multe gi mdru'te nu-mi prac. poate
bsri ai cumva vreo Dar poate or ,gti altii, cu care solul dumniiatre s-a vdzut
b[nuial5, spune curat, Nu umbla tnrprejur ca o a].bin& care dupilaceea. Or fi criEmari la cale a fdcut popas la intoar"-
tot vra sa impungd cere. Or fi poate din cei care au fost martori la invoial5 9i
.* Vai de mine qi de mine, se irnpotrivi rnunteanca; la numdritoarea baniior.
fdcindu-qi cruce ; sr m6 fereasci D,mnezeu sfintul de Vitoria indl!5 domol fruntea. Bogza igi aprinse ligara,
un gind rdu, ori de o b6nuialb. Vraul sh gtiu nurnai dacd trase gi didu drumui pe nas fu.mului,
ali inleies de la dinsul cev4. * Aga cd atita-i, incheie el. Ce-am gtiut pi mi-am adus
' * N-am inleles nimica, iqi r6suflS Bogza n6niS$ita de aminte, ailx spus. Poate Cului s5 tnai gtie ceva.
sup$rare. I-arn dat par:alele gi s*a ctrus in treai:a lui, -- tru nu mai qtiu nimica.
:- La Crucea Talienilor ? * Dac-a fost un cioban de fa!d, ii pofi scri gi-l po{i
* Da. Precnm arn splls. iintreba, stdrui nevasta lu.'l domnu Vasiiiu citri Vitoria.
* $i oile erau trecute lnainte ? IJac-a fost weun om strdin, pofi si te duci sd-l cercetezi,
:- Ca totdeanna, numai si Etim artume cine-i.
i' * Vra sd zicd un cioban. ori nn berci, nu l-a rnai vf,zut,
* Se I'edem ; dacd mi-oi aduce aminte. i-oi spune qi
Putea sd-i trepede aceluia un cuvirrt. ;lsta.., priini Calistrat. Dar eu, femeie, mai degrabl roA
gindesc la alta. S5 nu se fi siturai el de vechi, gi sI fi
i Vitoria oftd qi rdmase in aceeaqi poziiie, cu fri.u:ltea
plecat5, dncercincl a sfred,eli du"5anleaua cu befigol'nl pe ailulat nou.
care-l luase de la crigrn6" * Cum spui clumneata. domnu Calistrat ?
t Atunci intrS ln voi'bd, cu oarecsre nepdsare, sofia [.ui I * $i-a fi gdsit aii.5 ferrreie, rinji Bogza'
clornnu lorgu Vasitiu" ; Cei de fali zimbir5,
Se uitd intdi la portretele de pe pdre{i" apoi fdcur Asta se poate, primi munteanca, zlmbind 5i ea
semn din gean5, ardtind incS o datb prin asta c6 ea
iar - ; numai sI nu fie cea cu dintii rinjifi.
palid
nLl
poate fi pdrta;d la vreo nebunie ori vneo prostie Eogza pufdi qi zvirli ligara, U,rmd o t6cere. Ferneile se
a unel indreptari spre ugd.
fernei strbine.
De la cel care nL{ ;;tie, feinerie" nm pofi cere o cfrru{S * Domnu Bogza, vorbi din virful buzelor Vitoria ;
-
de vorbe. tXumneata fii bun gi nu. te supdra, ca unul care ai fost
Bogza incepu a ride c5tri {ig:rra pe ear*e o n5sucea llrietin cu Lipan. Eu voi mai trece pe ia dumneavoastrS.
Si ctdcll Dacf, vd mai atlucefi aminte de ceva, imi spunefi.
din cap : A;a-i.
Fie q-a;a, rds;lunse Bogza. Te duci ?
-
tlz r3s
 *
Me duq ce sd fac ? Musai s5-1 caut, ci numai unul
am. L-am cdutat pe drumul mare, acult'Ia am sl-l ca-ut pe
poteci, ori prin ripi. Sfinta Ana de la Bistr,ita are si mb
trndrepte unde trebuie.
Toatd sara aceea Gtieorghild a rimas ucenic la domnu
Iorgu Vasiiiu ; iar solia lui domnu forgu Vasiliu ;i cu
Vitoria lui Lipan au siat la sfat in ociXi!5 punind la cale
alte cercetdri. Nevasta Lui domnu Vasiliu s-a arbtat foarte
doritoare sd se ducd in persoani la fala Locului, acasd, atit
la Bogza, cit qi la Cu!r:i, sd vadd mai intdi frr-rmuselile lumii.
;-a1 dr:ilea s[ cumpdneasc5 der:teptS"ciunea cu frumusela, sir
vadd care-s mai Llgoare. Daci nici prin fernei nu se va
putea sclirma somnul b5rbalilor, vorba 1or la befie, mirtu-
risire in mare taind incredinlati nutnai. nevestei -- apoi
atuncea, ttnde-i intuneric sd ldmureascd Dumnezeu. Mai
mult decit e in stare, omul nu poate face.
Lipan avea o vorbd, grbi Vitoria, cu privirea ei de vis.
- Care vorbd ? clese tulburdri de minie qi' atuncea impungea cu fruntea
*- I'Timene nu poate sdri peste urnbra lui. Aceasta-i Ei
pehtru noi ; poatc gi pentru allii.
-- Aclevdrat cuvint, bun cuvint.
Vitoria inchise ochii, zgud.uitd. Din intuner"icul lu"i, in
care se depArta, pentru intdia oard Lipan se intorsese
ardtindu-si fala gi grSind idmurit numai pentru urechiie ei.
In vremea noplii ;-a somnului, aceastd vedenie ,s-a rnai
produs o dati. S-a adeverit gi altd agteptare a muntencii.
Vintul a pornit din nou, venind acuma cle cdtrd miaz6zi.
Potrivit sfaturilor gi hotdrir-ilor, mama ;i feciorul au ldsat
cojoaceie cele grele qi o parte din td"rhat la hanul lui domnu
trorgu VasiiiLr, gi au trecut pe citeva zile dincolo cle muntq la
fgil
Sabasa. Cucoana Maria ficuse indemn pentr"u anume cer-
c'etiri gi ldmuriri. Vitoria iqi urrna un gind tai"nic al ei'
Soarele igi slobozise iar5gi puteri)e' Urcind Soseaua cea
mare gerpuitd pest'e Stinigoara, Vitoria Ei Gheo ghild
auzir6 glasul ptlhoaielor' Acest z\zon ctrestea mai ales cind
treceau peste arcurile rnariior poduri de piatrS, deasupra
*fffJillT
in sabasa odatd cu apele drurnului qi acoio
poposiri la alt5 gazdd 9i alli prietini * la dornnu Toma'
Pe cit era de mititel d-omnu Vasiliu, pe-atita era cle mare
qi de ptetos clomnu Toma' far nevastd-sa Catrina etra
miirunlicd ; dar tot aqa de vorbareali ca cuc'oana Maria'
Numaidecit toate le spunea incet Ei mai tainic' In clipd
marturisise Vitoriei cd viala toatd se temuse de omul ei'
Mdcar cd ptia pe de rost Atitd'ndria qi Visul Maicii Damnw-
lu,t. mai lrine gi mai frumos decit un cilugdr gi se inchina
cu smerenie diminea{a'pi sara la icoane, domnu Torna avea
in toate pdrlite ca un inorog- Cu toate acestea nu era ono
rdu. lndatS-i trecea gi-gi aducea aminte ei n-a bdut in
ziua aceea un Pahar de vin.
Stincl ia masi qi la sfat cu prietinii aceq;tia din Sabasa,
Vitoria le povesti ce fdcuse, ce vdzuse qi ee'aflase la
Suha, in partea cealaltA a muntelui. Le ceru qi I'or sfat ,,si
fdcu o rugEciune anumit6'
Sfaturile 1or, destul de multe qsi de incurcate, Ie ascu-lti
cufundat6 in gindul ei, f,dri s6 le audd- Iar pentru rug6-
rnintea pe care o fdcuse., s-a sculat dor'nnu Toma qi s-a
arStat gata s-o insofeescd pe femeia lui Lipan in }ungul
satultti. $i*a pus eojocelul cel nou ; $i-a trecut paknele
13'5
 in cloud pdrfi potrivindu-gi c5ciula deasupra. pi"
peste plete
cdutind dupii ugd toiag, a ie;it in ulifd, cu fenreia striini
dupb el.
Vitoria adusese cu clinsa befigorul alb cu care incercase
a sfredeli dugarneaua prinrdrr'ei de ia Suha. 1l purta cu
dinsa subsuoar'5 ca pe ceva folositcr, de qi nu-i era de nici
un folos. Trecurd in lungul unui drum niboit de apa
dezghefului. Oamenii stdteau inchiSj in cSsulele 1or sub
munte gi sub vint * gi arare se ar'[ta unul pe prispd, in
trumin5, privind la trecdtori.
Apoi dupS ce-or curge qi aceste ape, zise clomnu
-
Toma, au sd iasd toii din birloguri. Acu datina munteanu*
lui e sd doarmS, Se ;,tie c5 ce1 rnai dulce somn e-n luna
Iui mdrfigor.
Din .trecere, Vitoria se opiea la unetc pcr{i, privind
pe dea'supra.
* Mai avem, mai avem, grdi clomnu Toma, scuturindu_rsi
cdciula.
coti'd pe
o hudif5, subt . ripir. ln funrl sta inchis5 o
gospoddrie bine intocmiti. Cum ajunseri
la z;rplazul de
scinduri, domnu Toma bdtu cu toiagul in pcarlil
punserd cinii. Vitoria se grirbi si treacd
lnOata res-
inainte $i
lmpinse portila. Igi trase de la subsuoarl be{iqorul,
ca si se
apere. Domnu Tonta pdrsi in urma ei, intinzincl
cu luare-
aminte gitul lntr-o parte, ca sd vacld ce se intimpld.
Trei cini ndrrilird cu zdplituri supdrate. Deoclatd,
eel
mai mare, din mijloc, se opri. Stdtur[ qi ceilalfi
apoi
rdzlelird, ldtrind din taturi. cel din mijloc stdtea ;
se
gi afintit. Era un duldu sur gi flocos, cu
,r""lirrtit
urechile gi cu coada
scurtate, dupi moda din munte a ciobanilor
136
Vi.toria $1. trecu beligorurl in siinga gi intinse spre el
lnina dreaPl,[,
Lupr"r !
-Strigase c-t lil glas pe care abia il auzi domnu Toma'
Totuigi strigase din toate ptiterile ei liuntrice'
Cunoscind-cl, cinele lui Lipan veni drept la dinsa 9i i
se aqternu la picioare' Scheuni incet, plingind ; indl!&
botul ;i linse mina care-l mingiia. Femeia avea in ea o
sfir,<eal5 bolnavb ;i-n acelaqi timp o bucurie, gdsind in
animatr o par.te rlin fiinla celr"ri prdpidit'
. XIII
De ryi ,siia ctrespre ce-i vor"ba, domnu
mirat'
Toma se ardtd
Nu-i venea sil creacli c5 asemenear intimpliri pot avea loc I
sii vie o nevasth d'e pe Tarcdu gi si gdseasc5 aicea, in Sabasa,
cinele birbatuiui ei. Tot a,sa de mirat pdru omul de gazd$,
cind vdzu cl lrttr-adev[r cinele r5spunde la numele pe
care i-l da nevasta pi o cunoEtea de stSpin5 cu mare bucurie"
Dind lainurire la intrebarea nevestei, ar5t6 c[ acesb cine
Jo prip*, a venit ia gospocl[r'fur lui astd-toamni, din lipile
m.untelui. X--a vdzut dinC tircoale ; pe tl1'm6 s-a suit pe-un
q:olnic q-a urlat, cum tirld' cinii in singurdtate' A coborit
q;i s-a a;ezat in preajm5, supunindu-se cu pinteceie de
pamint. Munteanul a lnleies cd poate s5 fie un cine r"{t5cit
cle 1a ciobanii care au trecut cu oi1e. L-a judecat destept
pi a strigat la nevastd si-i caute
,si vrednic clr-lp[ infStiEare
o bucat6 de m5nrdligb rece, I-a dus mirmdliga aproape
gi i-a l6sat-c," E1 s-a apropiat pi a mincat-o lacom, din
137
*,J
 doui inghifituri. A venit la poarti, agtepffind sd i se deie
drumul. G.spodaru-l a ci.eschis poarta. Er a ir:trat g-au n6vd*
lit asupra lui cei doi cini vechi de cas6. FBri a fugi, fdrri
a ndvdli asupra ior, fdrd a ardta collii, numai pu{intel
arcuindu-se, gi-a dat el intelegere cum c5 ar fi un pribeag
care cautd stdpin gi tovardq. A trecut spre ,surd. L*au pri_
mit astfei qi cinii. Oamenii de casd, i-au dat nume pripas,
pe eare el l-a inleles * ,!i s-a purtat toatd iarna o., ,r*d_
nicie, strdjuind in vremea noplii in patru pdr{i a ogrdzii
pi pldtindu-gi cu dreptate hrana.
Acuma, se invoia gospodarul, dac6 ferneia asta qi_a g5sit
cineie gi-i trebuie, poate sd gi-l ieie, dind numai cuvenita
mul{dmire gazdei. El nu se pune de pricind, afiind rnai
eles c5-i vorba de un gospodar stdpin d,e oi, care s_a
prdpddit qi nu se rnai giseqte. ln cele dintdi sdptdmini,
in unele dupS-amiezi, d,uldul era fugar. Se clucea in munte,
edutind parcd ceva. Din cit spunea nevasta de la Tarcd:r,
se vede cd-gi eduta st6pinul. Se ducea poate unde zdcea
Iegul, intr-un loc singuratic qi pustiu. Dupi ce au venit nin_
sorile qi s-a pus omdt, cfnele s-a mai linigtit. Tot se mai
dr-rce pin5 la colnic. Acolo std pe ginduri dupi aceea
; se in*
toarce acas6. Mintea cinerui nu-i ca a omului. se vede ci
a uitat drumul, dacd intr-adevdr se ducea pin{ Ia stdpinul
Iui mort.
, tn gindul aoesta car,e*i venise dintrodatd, si eaute
einele, Vitoria ,cuno*cu altf, binecuvintare. De und,e=i ve_
nise gi,ndul ? Firi ind,oiald de Ia Neehifor Lipan. EI * se
$n!'elegea lesne
- nu mai era intre vii cu trupul. Dar
sufletul lui se into,rsese spre clinsa qi-i dddea indemnuri.
'[38
llra g*o hotafire mai de sus * ciltre ,care inima ei intrun:l
s1a iugenunciriaLd' :
Desf[cu rrafraina qi d6du omului mai mult decit aqtepta)
Go,spodarul ,crezu ci se 1nqea15 el ; pe urm6 i;i inchipui
c[ se ingela nevasta. D'esf6cu la veCere cele 'dou6 bancnote
deciteosutSdelei.Nevastanuseinqalase'leimpinse
rspre €1, lnnoind ur-$i mult5mirea.
Cinele o urma supl.ls' scheuniird din cind in cind moalel
Ati,rnci se apleca dintr-un umir qi-i mingiia cregtetul
,cu palma. il intreba in gind daci are sd'i fie de folos'
l.lu arrea nici o lndclialil,c.{ ar.e si-i fie de folos
* deoarece
nu se inCreptase citri el f6rf, hot*rirea altor puteri
'fine cinele cu dinsa ;i-1 poartd de citeva ori in muttle,'
lrirr;i ce gi-.a ,aduc'e aminte S-a cunoa$te iarirqi loculile'
Poate are sd intirzie 'cu voia lui Dtimnezeu, pini ce se
va mintui zlporul 9i se vor scurge pr"rhoaieLe' Atunci, de
pc costigS pe costigS' 9i din lipd in ripi are s[ caute oasele
;i "r*ele. Calul nu .s-a v5zu'r,. Poat'e-'a fost 'dus de duqm'ani
lir iarmaroacele de la cimp' Ori poate a fosi
.ii ei pr5vdlit .:i zdrobit 9i l-au ciugulit, ca qi pe st5pin'
cOr'bii. Aeum,a veCe cd 'chiar 'de la inceputul inc'eputului
rr intetres aceasti 'durere a vi'elii 'ei ; chiar 'de aceea, 'Cin
inliiia clip5, i-a stat inima ca in cle;t'e' t\Aai bine astfel'
irrti'-o privinlb: s5-1 qtie mort, decit pdrdsit de casa lui;
in bt'atel,e alteia 9i-n aEt'ernut str5in' Dar daci i-a fo'sL
lr.ii Nechifor scrisd asemenea soart5, pe cale nimica n-o
de ia Bistrila' a
lroate inldtur,a' Dumnezeu, prin sfinta
,,,lus-o pe dinsa, Vl.toria, pe cdi cotite, t'ocmai unde trebuia
r'r sir*gi gSseascd pe 'cel 'clrag, s5-1 ri'dice din locu1 pieirii
i;i s6-1 p"i* it" pimint sfint, cu toate rinduielile ;tiute'
139
 Acuma, dupd nirst,e sfaturi a1e soliei dcrnnului Vasilitt
gi dupi invdtdtura lui domn'-r Toma, ii riminea si mai
facd un drum pini lir Bolca * si intrebe pe cale, E-acolo,
incd. o datd, dacl Lipan n-a fost zdrit cuml'a routorcin'du-se
din Stinigoara. I)utrtnealui, domnu Toma, nu L*a vizut.
Dacd s-ar fi intors, n-at: fi lipsit a face ia criqmS. popas.
Cine-a fdcut o datd popas intr-un loc q-a gdsit c5-i bun
aoel popa's "- apoi se abate q-a doua oar6" Chiar daci ntl
i*i foame, poate i-i sete. Dacd nu-l adu.ce foamea nici
setea __ r'ine din prietini'e. Nechif'or Lipan a trecu.t t>
dat6. Domnu Toma l-a vizut ducindu-se cdlare intre
-
oeilall;i doi munteni. inapoi, venind cu fata, nu s-a rnai
aritat.
:
S-a bucurat gi Gheorghild de cin,e qi, c1"upd ho'udrirea
maic5-sa, 1-a pus in lant, {inindu-I aliiturea d,e eI qi de
cai. in vrem€a cinei, s-a s,culat domni-r Tnoina, cit era de
mare gi-a scuturat pletetre gi gi-a mai a.dus aminte cd
altddatd, pe cind era etr copilandru, s*a rnai intimplat
asemenea faptd, tot in aceste pdrl;i, in singurdidliie
Stinigo'ar.ei. Iar cin,e ucide om nu se poate sd scape de
pe,Ceapsa dumn,ezeiascS. Bldstdmat este sd fi,e tir.mdrit
gi dat pe fa!d. Dator est,e sd-l urm{reascS omuX ; rlnduib
este sd-l ulmdreascd fiarele .5i dobitoaeele" DacS ai cn.
noa;te in!,e1esur:ile vintului gi a tipetenor de paseri, gi a
scheunatului dihdniilor, gi a umbLeiului ging$niilor, $i a
tuturor urmelor care sint dar nu se vdd dintrodatd
.atunc€a indatd ai ajung'e la c,el vinovat. De ajuns tot
-trebuie .sd ajungi Ia e1, insi mai tirziu. De aceea, ca url"
om cinstit gi sdritor la nicazul altuia, clor"nrlu T'oma nu
sid deloc la indoiald s5 puie iapa la cdruiii ryi s-o dr'rcf,
rt0
el .singur pind ta B,orca pe Vitoria 9i s-o lntoarcd inapo'i
in Salrasa, ,oprindu*se intruna 9i 'cercetind pr'etutindeni.
Indoiali putea fi pin-aici. Acuma nu mai 'est'e' Lipan
a rArnas pripddit intre S,abasa 9i Suha.
Dupd aceastS hotirir'e datd de 'domnu Torna, jupineasa
Calrina, nevasLa lui, a prins a 15cr5,rra 9i a cdina pe
Vitolia. Dar munteanca d'e data asta socot'ea ci rrtr rnai
are c1e ce plinge' Avea d'e ciutitt, 'd'e gisit ;i de rinduit"
I)e ptrins, a plinge mai pe urmd, Acuma n-ar'e virefiIe'
lncirlecin'd cu Gheorghild, a tre'cul iar I'b Suha' Lupu
a mers cu,minte in lanfug' Clocoteau pretutindeni pu-
hoaiele qi bdtea vinL cald.' In popasul de sus au stat g-au
arscultatcum po'cnegte ghiala intr-un pirdu din virle, cine
qlie unde, Treceau 'oorbi, trec'eau pajuri' Nu i-au claL
nici o ingtiin!are,
Au ajuns. sar'a, la h;lnul lui domnu Vasiliu' Vitoriar qtia
c5 acr:lo are sd gdseascd ceva' lntr-adevdr, a g6sit'
In sat la Suha, se stirnise 'oareciire zvoan;r' Spune'au
r.rnii gi a1!ii cd ar fi n'evoie sd vie vreun judecdtor de Ia
{i1'g, si cerceteze cum a fo"st c'u vinzarea oilor' Si vacid
dacb se aflS hirtia lor <ie cumpdrdturS cle la Dorna" ,ii
ctracd gospodarii din Suha Bu chitant6 de patr'al'ele
pe
care tre-au ctab tui Lipan. Nu spune nimene c;I asemenea
gospodari cu vazb ar fi in stare a sivirpi o fapt5 rea - dar
e bine sd-gi arate lndreptdrile. Afari cl'e asta, a mai spl-Ls
nu gtir-r cine cd numai'd'ecit cinstilii gospodari trebui'e s5
nrate ,martorul oli rnartorii care s-au gdsit fafb la vinzar'e
qi la numSrdtoarea banilor. E la infelegerea oripicui "c5
1,{1
 numai asemenea str[in ori strlini, car,e s-au aftrat de
fa!5, au pulut sd urmdr.eascd pe Lipan, s6-1 troveascd qi
s5-i ::Epe,ascd banii oilcr. S-ar pute,a ca aceqii marbo,ri sd
fie c* totul ne,cunosculi. Nici Calistrat, nici Ilie Cufui nu
i-au vdzut pln-atunci, nici de-atunci. Ctriar dac-ar fi a;a,
sd arate ce infdti;are aveau, ,c,e ,cai qi ce straie. Din pufin,
ee pot afla muit,e gi fdptaqii ies la iveal5.
-* Dar mai este una, dragd Vitori'e, urma cu fi,erbinleali
cucoana Maria a lui ,clorrr*nu Iorgi"r Vasiliu. lnehipuiegte-ti
dumneata ,cd, d,e la 'o zi la alta, nev,asta lui Bogza qi-a
adus aminte de mine pi ,a venit aicea in vi.zitd'. Eu nu i-am
dat api cu dulceli qi cafea, ca la ,eucoana primarului,
dar am poftit-o s5 pad6. $i oe-ti pare dumnitalq dragf,,
Vitori'e, iaca m-a ingtiinlat ci sintem rude qi vine la mine
si snd intrebe de und,e se innprdqtie as,emenea proaste
zvohuri asupra sotuiui s6u. N-am de unde gti, dl:aga mea,.
zic. Po,ate sd fie unii din prietini, din dragostea cea mare
eare o au a,fitpra voastrl. DupE asta v&d ed ine.epe a rnd.
ispiti de departe da,cd s-a dus munteanca de la Tarcdu
gi ce ginduri ar.e. I-am r6spuns c6 n-ai niei un gind;
cd umbli aga prin lume jelindu-li barbatul. Atuncea a
lf,crimat gi Ileana 6i i-a p&rut tare rdu c6 l-ai chemat
pe gospodarul ei la prj,rndrig ca sd iasd pe urmi in
sat
vorbe. Mai ,bine ,era dacd te duceai la casa lor. G$seai
un pahar de vin g-o vorb6 bllnd
g-un ajutor de la
,barbatu-s{u, ca sd descoperi pe - sd vadd ,curn is imbrdcat[ ;i crap6 de cir-lcld. Decit s[ vor-
fdptagi, dacd sint. _ FEp_
taqi sint, zic eu. Nu mult $-avem sd-i cunoaqtem. Iar
!{e
rlu a fieut c5 n*a rzenit Ia voi sb cear&
munteanea-, zic,
sfat 9i a'..iuio::.
Cucoana Maria suridea subfire. Zimbi 9i nevasta iui
Lipan, in tScerc.
* V::a s5 zicd s-a dus cufft a venit, urmd so{ia 'do,mnu;
lui lorgu Vasiliu. Nu tr.ec'e. drag:r mea, Lln cea.s 6i" vdd
venind pair'e'chea,
A venit 9i Gafila ?
*- A venit qi Gafila lui Cu!r-ri. Asta uml:lf, gdtit[ mai
Luxos decit ,cea1a1t5, dar ,e mai ploasi5. A venit 9i ea
si intrebe de una, aie alta. I-arn spus 'eu felurite lucruri.
Am lSudat-o pentrtr straie gi pentru frur,rusef6 ; nr'tilai-
,cie'cit i-am ardtat mare pdrere de rdu 'de vorbele cale 1e
scornegte asupra ei prietina cea mai buni pe care o are"
Nu-i spun ,cine-i, ca sd nu vir intligii ; 'da-i bun[ plielit"rf,
5i nevastd de tovariq. Va fi fiind Iieana ? Nu-i lleana. zic,
rnoale. Ba:i Ileana. v6d eu ci nu te pofi prefac'e. $i ce
-
spurle, md rog, pe conta me.a, nevasta lui Bogza ? Mai
lntii nu-i Ileana lui Bogza, rS"spund ; aL 'doilea nu- spune
cine qti,e oe, fdr[ d'ecit cd gtie tot saiul cine vine la dum-
neerta, noapt,ea, cind !L-i barbatul dus dupi oi. La asemenel
vorbd duice, a lipat de-a rdsdrit barbatu-meu pe scaun
$n priv61ie. Spune ea asta ? ,ea, cale-i o slul6 q-a
-
lscos-o Bogza din sdrhcia dei-acasi ? * Niai intii, drag5.,
zic eu, nu-i vorba de Ile;rna. -.- Ba c pliu eu de 'cite 'e-n
stare. La biseric[ trage la mine numai cu coada ochiltlui,
beasci de altele, mai bine sd se uit'e 1a dinsa. Asupra m'e;l
nu vine barbatu-meu biut 6i nu m[ grdmide$te intr-un
143
 i;i va da seama clespr'e .ce po't qti fer:ner1e *de treburile
cotlon, ca 5e m[ stroPqeasc* in batdi. Afari ile asta,
cal:e le-au fost
birbalilor lor - 'chiar d'e tainei'e 1o1",
ba::balu-m'eu nu viseazS urit' incredinlate cu. grozav jurdrnint' Iar dupd atsta' mun-
Gazda s'e opri' Femeile se uitari una }a alta;
Mun-
tc.anca se poate cluce s[ cinte' Rdmtne srltia lui
ciornn"'l
tea4ca igi zbdtu pleoapele 9i-9i increii frunt'ea' Vasiliu sil incurce traturile 9i mai tane'
.* Mini am si tlec ai eu pe la dinsetre' zise incet Ader,drutr intreg, ddrd indoia16, ntt:nai Du'rnnezeu
il
Vitoi'ia, srl le rog si m[ iert'e 'de supdrarea pe 'car'e
am aprig sd veii6 p*
cuncagte ; insi cueoana Malia dorea
fdcut-o o,am'enilor 1or. Bine ar fi s5 aflu cine-a fost rnar-
nevasta lui Cri{ui mai pr.llin nuxo's lmb Scai6' !-dcind
tor ; bine ar fi si r'[d ]rirtiile qi chitanlele ; dar acu mai astfel qi necigtigin'd decit Fr'eput5utl' s-au iutci:s a'mlndciud
pot'rivit'e
tare mi-i in grijd 'de ce se spune' Am 9i eu vorb'e tra dugheand tot cu volbe :nuj"te 9i Viio'r"la a
incdlecat'
dupd piida dumnitale, drag[ cucoanl Marie, sd le a!i! f'eciorlrtr'
Daci ca s[ treacd iar muntele, 'qu
din ele tot'
,si ie le 'otrlvesc, ca sE le fac
s5 lepede
Drumul- se curilise d"e ape 9i se zlrinta' Fr+-'truren f igila
au de spus ceva, ali s5 spuie' Dacd n-or avea 'ce spune'
lin ,Cin cetini ,si rdsufia abu"r:i' [n poienile sru.-ite' pa;r'rint''ttr
ii lds in plata lui I)rimnez'eu. Nu se cuvine si obij'driiesc se ochis,e bine ;i inv'erzealt paiiqti' In ffunzele
l;roarte din
orn nerrinovat. Cerc si-mi gS,sesc so!ui. li fac i'oate siiljbele :nargineauneiripi,\iitoriagdrsiclcpo!'eii'il"oi"CoJ''rr:riciin
r:in'Cuite, c;o s[ i se linigteascl sufletul' Acuma mi s-a tarniF ca sd-i rup5, 'si-! in51!5 pe c'ldrfele 1or" subli11'
ar'[tat in vis cu fata __ 9i md chiarnf,' in lumini. Privi cerul albast'ru 9i inghif;i rn'ireasina
pddurii"
Din dezbtllei'ile am5nnnlite ale femeilor, a ieqit o rin- Cu friul calului tr'ecut pe dupil cct, po:ni 1:e c5iarea
duiall bun5. A doua zi dirnineala, domnu Iorgu Vilsilitr din marginea 'drumului" Trupui ei ar Ij vrut sS cinte ;i
trimete dup[ Bogza 9i Cufui, ca sd vie s[ faci co'ntract sd inmrrgureascb; simlea intl'incl in ell suale ;ii hulurie'
pen'r;ru brinzd. Au ei treburi ne'gus'ioregti pe care le-au clar in acelagi timp r:e o'filea in ea totill'
grabillc' ca elopc-
tot aminat in vr'emea iei'nii' Acuma vine prim[vara ;i {ciii pe care-i linea intre Cegete ;i
cale pier:iser:i1'
afacerile inc'ep a migca' Deci gospocimrii cle la Doi l\{eri Cinele 'dddu scinc'et. S-ar fl voit 9i ei siui:o'd"
vin .pentru contract gi arvun6. Pr,ecum se cuvine, aU Sti * Gheorghile, dA-i 9i' lui drumu)' zi'se i"enl3;a' atent'i'
beie gi alddmag q.i au si mai intirzie' ln vremea asta FlSciuI descdlecl 9i desc5tdrlmi zgarC:r'irotul ir'ri L"rpu" I]":ti
Gheorghild pd,e closit in cbsula cea micd din ogrntlS' cinele nu ciuia si zbulCe' Umbla c'u
in silar!-'
Iar ele se cluc intli 1a Bogza acash, pe urmi la Cuiui' ;,i clin cind in cin'd parcA interca -s5-'qtrAl.tuie"
Rinjea ;i
Ori se cluce una la Cului qi alta ia Bogza, Ei dupit aceea iorcdia pe nas, aduline'cin'd ;i scrblnd a'di'eri.lr''
schimb6. Au ,sd le infepe, au si 1e inv5luie, au s[ le {lil
Urcar[ aqa la pas 'ciin parapei de p'rril in fia.rapet x!
fiarbd pe nevestele oierilor - pind ce le-or vedea zvir- pod. Sus, poposird. Cine]'e sta' cu luare-r'n:I1n+ue $)e
c/Jaud,
colindu-se ca viermelp. ln n-semenea irnprejurare, Viloria
l;tji
1l{

privind vdile m un om. Petrec,ea 9i el, uitindu-se la fru'
rmus,elitre Iumii. Gheorghi{i il observd de citeva ori gi-l
-
tqi dddu drumul tlrig in ripd. Femeia se aplecd gi vdzu
pldpastia. Totuqi Gheorghild lunecd lin pe dina u,rn'eC6,
stirnind bolovanii. Cfurele nu se zdre,a 1 i se auzea numai

el'rstb din ochi citrd maicS-sa, rizind.

glasui, Cosit in vdgdr,rnd.
Ii place gi lui si se uite... zise munteancan serioas$'
-Cind coloori ta al doilea pod a1 vSii dinspne Sabasa, ObservS pe fl5cdu in pici'oar,e, ocolind sub mal. Indati
s'e s'ui spre ,ea chemarea lui infri'cogatd. Avind buna in-
cinele se opri gi deveni nelinigtit. Deodatd se repezi
cr'edinlar,e ,de c,e putea fi acolo, Vitoria igi adund cu pal-
asupr,a cailor, l5trincl ;i inoercind s6-i incle;te d-e boturi'
* Nu inleleg ,ce va fi avind astlzi l'upu, vorbi mele straiul in poalo din fa!5 qi- i ddclu drumul ahrnecuq
pe urara bdiatutui. Cu timplele vijiind rdzbi in ruptura
Clheorghi!5, neclurnerit' $i ast' dirninealf, cind il lineam
de mal, in ldtratul ascufit qi intd"ritat al ,clnelui. Gheor-
lingd mine, ln qur6 la domrm Vasiiiit, toL c'erca si iasi
g*hili zvicnea cie plins cu ochil aooperili de cotul dr'ept
Cin zgardS gi miriia. Parci era tunet, 'cind s-au'd'e depart'e,
_- A fdcr-rt asta ? indllat la frunte. O;r"se risipite, ,cu zgircurile umed'e, al-
Da. S-a lini,stit titziu, dupi oe s*a clegertat crigma beau lirina. Botf,orii, tagca, chimirul, cd,ciul,a brumdrie
-
cle oameni. Acu vdd,cd-i vine aiti nebunie.
clau atre iui Ne'chifor. Era el acol,o, tnsd tmpufinat de
_- Sn vsde'm oe este' Sf,'oPrim caii.
ciinfii fiarei,or. Sqheletul calului, curi:lit d'e c,arne, su:b
igi conteni duqmdnia impotriva c1o;bii'oaceior' Se tarni!5 qi pocl5zi, zic,ea mai tneolo.
Cinel,e
Fcmeia r6cni aprig :
lntoarse asupra oamenilor. Apoi coti pe ling[ pa::malicul
podului, in rip5. Se cluse aqa 'o bucatd 1a 'n'ale, pe o pajiEte
* Gheorghitd !
uou[. care lucea in soare 9i iar veni la drum' Se r'ep'ezi Fldcdul tre.sdri .;i se intoarse. Dry ea striga pe oelhl,alt,
asupl:a lui Gheorghif5,
-
incollindu-l de pulpana sumiie- pe mort. Ingenunchind cu graba, ii adund ciolanele ,;i-i
gului. F1d.cdul iI izbi ,c'u pici.orul' Animalul se duse chelfl- dcosebi lucrurile. CnpdFna era spart6 de baltag.
l6ind la vaLe, pe aoeeaqi urtni.
* Ediete, zise munteanca, treagi-ti caTui de un m'es;
teacdn, cum fac Ei eu. Coboari-te in ripi dupi cine' XiV
$i asard, cind suiam, ,a dat ,aicea semn ; dar'era in lanlug' fdri lacrimi, f'emeia ficu 'oea dint&i
Da' de ce si mi 'cobor ? E un pripor go1, fdr[ carare' Cu gr,abd, dar&
-*
* Coboari-te, ili spu-n' Aud pe Lupr-r dind glas' A rinduialS. Despdrli din tdrhatul umed gi muce'd o poclad6
6,i o a.pterrur peste rdmdqi{etre lui Nechifor
Lip*4. Fldcdril
gEisit'ceva.
pirr,ea ,cu totul zSpiait. Abia acuma inlelegea c5 acolo
Deodatd i se imbuioras'erd obrajii gi-i luceau ochii'
zace t,at6l lui. Plingea ca un copil mic, au ochii mititei'
Flilcdul inf,elese. Cotind gi el pe lingd parmaclicul de piatr5'
{4I
I {6.
 ;i buzele r;"lsfrinte. Femeia stdtu in picioare, cu minile
cuprirrse sub sini, qi cduta sd-gi deie sami de Ioe. D'e'sus,
de iing5. parapetul de piatr5, sdpdtura costigei \,'€nea
oabli ca o prdpastie, Sus, era u,mpluturi pardositd cu
lespezi cioplite. Pind jcs in cotlonul rip,ei, *"Ua" sd fie
,cam dondzeci rle metri. Aic'ea nalul era ros gi soobit gi
al'ea in fatb pulintel t[pgan oaolil de colluri de stinci.
Pe urm6 rip,a se prbvdle;r rnai in fund. Era un 1oc apa de
stnimt, aga de singuratic, aga de dosit. Numai soar'ele i1
ajuirgea si-tr biltea in p1in. Nu suia la nici o poteci ;
,n-avea nici un fel de legdturS in curmezig cu v,ecin[-
t$tile. Aiei fusese soarta lu,i Nechifor Lipan, sd cadf,
ca-.ntr-o fintinS', 1or.it $i brincit d"e mina duqmanului.
Nimeni nu rnai putuse vedea ,acea erunti priv,eligte. Oa-
rlrenii c516i;ori trec,ean fdrd grijd ile sus ; pir.storii n-aveau
[ntr-a.coLo J"oc d"e apropiere. Soarel'e de toamn[ r5slrise
:ri Si asfintise &sLjipra rnortului singur ,si asLtpra caluiui
adrobit" Veniserl asupla legurilor ploil,e ,cele negr,e ; hul-
tanii ;l aorbii stirteau asupra lor ciucur ; iar in vremea
nopliicr au '".enit c{ihiniile ctrin lipile muntc'lui, sprijinind
in morb labeie q;i trf,gin,C cu colfii. Numai aaest ,cine a
qtir.rt to,ale gi a vegheat. ln preajml plnd ,ce l-a alungat
foarnea catr5. oarnenii vii. S-a rnai intors <iin cind in cirid
qi a nuri. agteptat ; dupS ace'e,a. intr'-o zi. a sosit vifor gi
.r*rinrsoare ;i ialna a a;stupat rtpa. Acuma soar'ele a cur6-
trt-o si a eiiberal-o. ciurph o vointl ,a lui Dumnezeu, qi
foi, dupH aceea5i vcinld. cin,etre, trecind pe sus, a adulmecat
lcrirosurile ;i i.al dat ei ;rtiin!6.
Observtnci c6 flirchul n-u-5i venis.e incd in fire, mdsurd
din r,rchi tnEi{inrea pinfi sus ;i prubului cum s-,ar putea
[{8
c[{d"ra 1a drum. Pipdi anu,me trocur"i cu piciorul qi-Si
c6.uti sprijin, intinse breleLe spre agchii "Ce piatri gi g6si
o cal'e cotitii gi anevoi,oasd.
Arn tr,eabd su,s, strigS ea lui Gheorghild i md intolc
-
lndatd.
D,e sus, de lingd p,arap,et, ch,emi cinele :
* Vin-aici, Lupu.
Duidul sui sprinien. pe urn:rele 6i. 11 pr.ise lingd cai,
paznic impotriva tr,eclt,orilcr. Apoi cotrob5i in bo,clucuri
r;i se cobori iar La vele cr-r ,chibrituri gi c-o fdcl"ie de ceard..
Aprinse ficlia gi o poirivi 1a 'dos, in scobitura malului.
rtrvea in ea o puter:e u,ciu5, care-i rdzbea in t,:ate mi;cd-
t i1e qi in priviri.
* Gheorghitd, hoidrl ea, tLr sd stai aici, sS priveghezl
i:e tatu-tiru. Iar eu md s,cobcr in grab[ ia Sabasa ca s5
<lilut cle ;tire. Vin cu cdrula g,i cu domnu Toma, ca sd
truim mortul, sd-1 duc'ern in sat ;i sf, implinim oele de
t'-rviinfd.
-* Bine, m5muc5, susprnd fldcdul. Oi sta aici, dupd cun:l
irlri poluncegti.
- - Sd stai, Gheorghilti I Eu nu intirzii mnlt. Vezi s6 nu
sl stingd. lumina.
Srri iar Ja drum, !.r:calec5 ;i se clusc, lfisind pe Lupu
lirrgl celdlalt cai. .r
Flicdul privea lumina fdcliei" Abia o put'ea deosebi
<lin .-cir5lucirea ;scarelui, car,e bdtea piezi6. Fdr[ o voin{5
irnumiti, se a$ezas,e intr-o, lature, mai mult cu spatele,
rrlli'c pocla,Ca car.e acop,erea ,ciolan'ele, zgircririle, pirul gl
lrrt:rurjle tatdlui sd"u, amestocat,e. Nu s-ar fi putut spune
rir atre vreun dezgu'st, dar de cind triiia pe lume rru:i
I"X9
 fuses,e dat5 o aseRlenrea cumplitl veclere. Ridicind ochii
gi.privind departe, bdgd de seamd ,cd ,se ,afld intr-un loc
-botul pustiu, intr,e stinci, intr,e
'cu ripi, sub ,cerul inalt.
F5dure,a ,e$a. aproape. In fundul pr5pdstiilor se mai !i-
uleau 'ostroave d,e omdt.
Dintr,odatd strdlucirea soar,elui trecu spr,e virful brazilo::
gi cStrd piscuri. Cu ,coada ochiului, vd.zu lumina f5cliei
,cr.escind in umbra vdgdunii, Era c, linigte ne,clintitb, p,arc6
t,oate impietriseri in asfinlitul de soare. Stbtu qi el ne-
aiintit ca toate, ,ascr;ltindu-qi bdtdile inimii. Tresdri numai
'cind auzi sus, in aurul lumi,nii, un strigdt ,Ce pajur6.
Chemase de doud ori. O v5.zu d,e,asupra, plutind lin pe
aripi : igi miqca numai capul ; parcb-l privea pe dinsul.
Se a'r-rzi a1t5 chemar,e mai depdrtatS. P,ajura pluti in-
tn-acolo. Cerul rdrna.se singur qi in ,curind din c,e,r pini
,c5. ninge inser,area. Judeeindu-se eI singur p,e rsine, fidcdui
se inCredinli cil nu se simte in ,el 'l'r,eo sfiali ; ar fi
dorit ru.rmai si aibd in preajma 1ui un suflet viu. Cinele
era ins6 ia drum, sus. Ldtrase numai o datd. Acuma tdc,ea
pi .se {6cuse noapte, Deci nu mai trecea nici un drume!.
Luceau stele. Porni o adie::e de vint,
Ar-rzi in prdpastie un scincet de dihanie. Poat,e i s*a
pdi'ut. O nelini,ste fierbinte i se porni din mdruntai,e
Ei-i fulger5 in ,cr.eqtet. Rdsdri in picioare qi cduti loc de
tr:ecere pe urmele maic6-sa. Zgreplenind ,cu unghiile gi
fmpingindu'se la deal cu cblcdiele, ajunse asudat gi
gifiind sus. Cali,rl necheazd. ugurel ; cinetre veni lingd
ciinsul. Acolo sus, Ia drum, i se pirea cd e mai pulin
intuneric. lndatd ce iese luna, toate au si se lumineze
c1ep1in. Are s5 se lumineze deplin pi jos in vdgduni. Acolo
n50
s-a in5llat in picioare m'ortul, lnv$llt in poclad5, agt'ep-
tind bine,cuvintarea din urrnd gi rugiciunile de c'ar''e n-a
avut parte.
Igi apteci ur,eche,a. Trdgea o adiere abia simlitd. BSnuia
in ripi pipSiri de paqi Ei-n i,mprejurimi fognet. I se
deslugird in ur,echi zvonuri ,cle pir'aie depdrtate. Tirziu,
prin 1umina 'de lun5r tr'e.curd pe d,easupra brazilor pas'eri
str[ine. Singurdti{ile rnuntelui puiisau de apele prim5-
verii ; viata tainic6 igi intin,dea iar puntile p,esie prd*
pistiile morfii. Singele qi carn,ea lui Nechifor Lipan se
intorc,eau as'upra luli in pagi, in zl:oruri, i:[ ch'emdri.
Fldciul nu i:efelegea din toate decit o fricd strecurat6 din
pdmint in el, qi inoepu sd vorbeas,cd cu cinele qi cu calul,
a,dresindu-1,e cuvint'e ,fdrd noim5. Tot ca sd-i tr'eac6 we-
tnea rnai uqor, 'cf,i"rtd traista cu orz. Dupd aoeea iqi pregdti
un cutrcuq ,si s,e lnvdli in pocladd. Zgomotele noptii ii.
pdrurd abia simtite gi i se ingreuia tr"upul de somn, ctrd
Lupudddu gl,as cdtrd vatre.
Zvirlindu-se ln sns, se pdli cu fruntea de traista de
orz aninati in capr-rl 'salului. Apoi ricni sp5riat. Cine-i ?
Nu-i rdspunse decit ctnele, care z[pdi iar. C?nd ein'ele
so linigti, fldciul auzi, tn tieere,a cuprinsului, bitaia ca
rle el,opot a fierdriilor.de Ia o cdru{d.
Auzi ch'emdri, ap.roape. Cunoscu gl.asul lui domnu Tomal
Venear cu Vitaria Lipan, nu rnai criqmarul, ci 9i judetuJ
.sltului, q-un 'strdjer. Poposiri, deshamard iapa, aprinser&
un foc de gdteje ling6 parapetul podului.
* Arde fdelia, Gheorghifd ? intrebi Vitoria.
* Cred cd ar'de.,. rdspunse fliedul cu,indoiald.
n5tr

;,,i * Vai, bdiete, il mustr6 femei'a, 'sum nu in1;elegi tu ct
rlatorie ca asta ! Coboard qi r,'ezi" fiire, am adus d'e 1a
biserici finarul ,ac'esl.a cu s'emnr:l cri-rcii. Aprin'de luminarea
din el pi potrivegte-l frumos la c'ip5t*irul lui tati-tiu'
S;r t,tii ,cd nu s'e poat,e sd-l vi'dic5.m azi, poate nici mini.
Cit. ar fi, trebuie s5-1 priveghem, qi ,m-am inteies cu
iriri.ntetre Tudor,ache c,a sA vie sd oeteascd,aici'
. * Dar de ae nu putem s6-l riciicim ? s'e impotrivi
GheorghitS, neguros.
se poate, cdci ei i,si au rindtrielile tror.
-._ NuCare ei ?
* Stdpinirea. I;i au rinduielil'e ior cu.m ,si steie toate
pe loc pind ce vine domnu'subpre'fect p'e oare l-am vdzt'lt
noi 1;-r tr'arcaga. gi dofir:rul, 9i domnir pr'ocuror"
* I)a' de oe s[ vi'e ? Ce,ar-l ei cu noi ?
-- Clr noi n-au nimica. Au cu mortul, s5 vadd cum pi
ce. Sir curr'oascd ,si ,ei ctim c5 intr-adevir a f'ost ucis, pi
dupl ;rc,eea sd inc,eapd ac6uta pe faptaqi. Eu intdi am lipat
ca si mi trese in pace sd-rni iau omul. qi sd-i f'etc 'cele d'e
r:uviinfd. Dar atunc,ea s-et sculat donrnu To'ma, car,e-i de
fa|:5, 5i m-a sfdtuit ,sb md supun, cil altfel ne vird judec5-
flcrrii in inchisoare. Dac-am vdz;,ul q-am v52t, ,ce si fac ?
nl-arn supus. Or face ei cum ,au rinduiala gi dupl aosea
,mi-or da mortul" DupS asta nu mai au nici ei nimic cu
unine, nici'eu eu din,sii.
- T ! nu agal, nevasl5, se amest,ec5,
nem-ultfunit, donrnu
Torna ; ei doar nu. fac asta dintr-o rSutate. Rinduiala
aoeasta o au ca sA poat[ gisi pe ucigaq.
* Domnu Tomal nu te supdra. Dacd s-or uita la nigte
ciolang parcd au s5 qtie care-i fiptagul ?
I52
Nu-i numai asta. Ai sd ar#fi gi dumneata oe gtii pi
-
r:e b5nuiegti,
-- Eu ? se rnirl si privi piezig spre ceilalfi
m.urr^teanca
{rilmeRi, ,car.e s'uisericu ,ea din Sabasa. Apoi tdcu gi-gi
acr:peri buzele cu pc,Cul paim,ei stingi. Tare-li mul[Smescn
domnu Toma, penti'u ajulorul care-l dai, adSogi ea cu
gia-i blind ; Si-i fi bun sf, mai trirnefi aic,e,a, mini, ,cSruta
cr-i pSrinteLe, aga pr'ecun-I te-am mai rugat. fi-oi pl5ti
c'it ii spune, p-oi sccoti ajutorr"rtr dumnii.ale ca o bine-
lnc'cie" Pune ir:. ciruf6, odatd cu pdrintele, pini dourdzeci,
irrasline douS chile, si scrumbii zece, Ei rachiu cinc.i.
lliirdfi d"e,cite-o,oci, Scrie gi acestea in catastif la dum-
ttoala, pe lirrgd cele ce am adus acuma cu noi" Cine-a
Itinevoi s5 vie aici ca sd vadd c'ri c5 priveghezc pe mort,
sii-1 cin,-stesc c-un pahar qi s[-i dan o bucati de pifd cu
('( r'a, ca sA fie pomenire. Poftesc $-acun-]a pe domnu ju-
rlt'( q'i pe strijer. Gheorghit5, scoate din fin, din cdruta
Iu i domnu Toma, o garaf6 gi ad-o aici, la foc. I
O.amenii s-au bucurat gi au zir:rbit cu voie-bund citrfi
ttlvasl5, prin j.ucir:ea flac[r'i1cir. Vltoria 1e-a turnat rachiu
rii ru bdut pe rind din ,acelagi pahar. neuitind s5 in-
tlrine pcntnl mort. Domnu Toma, mai a1es, a vo'rbit drerpi
(rLrl)ir jnima vttolrer :
-_ Dnrnnezeu s5-i ielte lui Ncchilor Lipan toate gre-
;;,rrlc'lc cu voie gi fdrii voie Ei sd binevoiasci,ar-i da, macar
rlt'-acu inainte, hodinei in pdmint.
a crezut de cr-rviin!6 sil
L,a aceastd inchinare Vitoria
Inainte 'de a bea, a r'5rsat pentru mort o
liic't'irrneze,
lriciitur5 din pahar. Asta o fdcea de rnult, de cind se
; r r.ii I ir.ss .inlelegerii ei adevdrul
 FlScdul a co,borit finarul. in rlpd. Ceilalli au aqteptai
ziua, lingd. foc, cinsti'cl din ,ci*d in cincl bduturd. pe
ur,rnd s-,au dus qi ,ei s[ descopere qi sd vadi pe Lipan.
Do,rnnu Toma s-a intors in sat cu strdjelul. DupS
hotSii'e,a {/itoriei, i-a naunxLit ca1 gi l*a repezit solie de-itr
d'oilea }a dornnu subprefect Nastase Balmez, sd_l r,o,age
sS binevoiasci a implini cit a putea m,ai degrab[ rin_
,cluielile stdpinirii ,cd n::evasta
; rnortului it roage cu La*
crimi pi pldteqte toate chtretui:elile.
il'gi In ,cu.rsul zilei s-a ostenit pf,rintele Ia d,eal, intre gdrdfi
pini, Si cu rnase gneutate s-a pogorit in ripd, de
6i
Vitoria toqrnis,e oim ca si taie qi sd sape trepte. Sfinlia
ga era b5trin Ei pinteoos 6i cu greu a izbutit ase infaliga
Ia daton"ie. Fun$ndu-qi ,pa,triiafirul, Si-a rningiiat barba
atrb5, a deschis ,cartea gi a prins a ,ceti euvinte vechi.
Din eind ln cind s,e o,prrea, aa si rdsuftre de trudd. V5duva
i1 dgt la o parte un coft de poctadi, ,c,a s-audi gi rnortul
'qi si se uite la cer rcu gdvanurile negre ale cdpbtinii. Oa-
rnerd din sat qi trecitori d,e aiurea veniserd nu atit pent.-l
eetani'e; eit pentru pomana mortului. Femeile spuneau
unora gi altora lntimplHrile gi ,er,a de mirrire cum sosiser[,
pe vint, ori prin pd"mint, veqti d,e dincolo de munte, cum
cd fSptapii ar fi nigte oieri ear,e ar fi triitori in aeele
pdrfi. ,',*r-,.i .+i'-..
,-
Vitoria ,asculta aient vorb,etre qi se gindea cd numaideeit
tr'ebuie si treaci Ia o prietins a ei d,e-acolo, s_o pof-
teased la lngr.olpdciune gi sd nrai afle ,c,e vonbe s_au
mai
spus qi c,e iscoidiri s*au rnai indeplinit. Av,ea chiar o
pldcer'e gindindu-se cd a r6mas cineva ,acoro
eare $corirlo-
ne;te gi afld. ..
154
AutoritSlile nu saau putut aouna in ripi declt ,a treia
zj, Vitoria a stat c-un umir tntors, ascultind ce pubeau
;sI spun5. n$te oameni ,care ll-,aveau nimi,c 'cu N,echif,ol:
Lipan. Au descoperit oasele, s-au uitat la ,el'e; unul a
ccr"oetat cdp5,lina ; p,e urrnd 'a scris pe hirtie ce-au vdzut
5i ce-au in!,eles, .Iigniti a fost rn:u,nieanc,a mai atres de
llaptul c5 nici unul rru Ei-a ficut cru'c,e qi n-,a spus e
vorbi creqtineasc{ pe,ntru ,sufletu,l lui Nechifor.
Domnul subpre'fe'ct Anastrase Balm'ez qi-a adus ,amintu
rnai vbzu|-'o pe inunteaircd,
,cii a
*
Aoesta Ji-i omul'dupi c,ar,e umblai ? intrebi el.
Aoesta-i, dominuJ,e, rdspunse munteanca.
-
*- Dupd cit se ved,e, e ceea ce bd;nuiam eu incd de-atunci,
Ourul dumnitale a fr,rs,l cirnorit qi j,efuit.
Da, domnutre, l'Sspunse cu blind,eld Vitoria ; insd in
-
Ll5c5. s-au aflat ceva parale, qi chimirul n-a fost desprins
rk'pc el,
-- Atunci sd-l fi'ucis'carreva 'din duqrndnie ?
Cum pot ,crr,ede una ,cLa asta, ,cl,omnule, ,cind el a cd.-
lirt,orit,cu prietini d,e la Dorna pin-aici ?
Atunci Vitoria sr& 'crazut dato,ar.e sd spui,e c'e ;tia.
Anume ,c5, dupfl curm'p5.rdtura rde oi d,e tra Dorna, Nechifo,r
rlvcnit pin-aici cu d.oi tovar5gi gi prietiiri, care trdiesc
4il irc,u;ma peste Stinigoara, la un loe ,care se ,chiamd Doi
Mt'ri. Acei prietini arat,5 ci ,au cumpdrat 'oitre 1ui Lipan
ryl i-au numSrat b,anii. Dupd ru-lmdrdtoarea banilor, care
r-rr liicut suis, Lipan s-a ir:tors, purc'egind spre cas5,.
Alrtnr:i s'e vecle ci cineva, car,e a fost de fali g-a v6zub
llrgLrl g banii, s-a luat dupd ,el qi l-a lovit. I-a r6pib
lrirrrii oiior. Altfel r,ur poate sd fie., ardta Vitoria; cdci
aF.a spun acei doi prietini ai nro,rtului, anume Calisir,at
-gi
Bogza IIie Cirfui. Deci tipan nu Ei*a pus banii la un
$o,c ,cu ce.i, car.e-i mai r5;ndseser.S ; 'ci-i purta in mfnd,
Ucigagul l-a ]ovit qi i.-a smuls banii; cdci, ,cnn:l*a lovit,
I",ipan,a cdznt in rip6 cu tot,cir cal. Sd se fi dus dupl ei,
e mai greu 'd,e cr,ezut ; 'cdci er,a cinele, ,car,e s-at: fi lupta.b eu
indirjire pe,ntru sl5pin" Ca sd jefuiascd pe mort, ac'e)"
ear.e lovis,e tr'ebuia sd r-rciclS gi cinele. fnsd cinele s*a
af,lat viu. R5mine de vizut cine ,er,a acel strdin mal-tor,
care :tr vdzut pe Lipan primind banii. Dupd cit inlelegea
ea, go,spoCarii nu,-;i adue aririnte cine ar fi fosl acel orn
strriin. Dar dacd i-a stringe stipinirea, ei au s5. mirturi-
seascd gi au s5*l araie. Lt acelaqi tirn-p se inlelege c& ar:
sd facd si C,ovada cump5rdturii oilor cln vreo chitan!6
p'e car,e Lipan a scris-o in vlrful rnunteJuj, d,e qi acolo
nu se aflS nici un fel d,e ,canlelarie, iar vintul. nu adtrce
irr virtejurile lui ,acr.llo nici cerneluri, nic"i pene de scris.
llirtia C,e cunrpirlt,oar'e a oilor e la X,ipan ln. tagcd, nr"r-i
la dinqii ; lnsb clacd ,spun ei c5 au dat bani pe partea lui
de oi si i-au numSrat acolo cu rlraltor, cine poate indrdzni
sii spuie cti nu-i a5a ? .Ade,vilat este c[ lutr:ea se dovedeqte
plinS de vorbe ;i in;e15r:i gi ar fi spuninC unii gi alfii
de peste munle c5 toat5L treaha asta n-ar fi cunatd ; insd
,pa nu poate obijdul pe nimeni, fiin,d incre.dintati c5
I)umnezeu va sc,oate la ttrma urtnei adevinul" l"a luminb.
-- I'emei e', zise d o rnn:* Anas tase Balmez,' l'dsf ringindu-'5i
cu di-spre! buzele ; din ce spui dumneata, eu nu. pot aXeg'e
n"imica. A fo.st vreun martor clnd s-a fdcut tirgul ?
* Nu ptiu, n-am cle unde ;ti, domnule suhprefect ;
,dumneata vei intrebil ;J gospodar:ii l''or r"spunrle.
1f'6
* Einr;, la ne pricepem noi. si avern s5-i intreb6rn.
,E,st,a
l)trr ,clumneata gtii ,ccvir ,Ce:11.e acei marlor ? De unde l-ai
IlCr,:l ?
Eu nu. I-am scos ,Ce niciiri, dornnule sr.ibpr'efect ;
dar - trebuie s5 fi fo.st. Dacd n-a fo,st -acolo un st;:5in p'e
cirre l,-;irn put'ea trage la rispunder,e, atunci sd 'deie samd
plicli nii"
- Durnnezeu sir te infeleagd, ferneie. BdnuieEti cllmva
1rc rcei prietini, Calistrat Bogza Ei Ilie Cutui ?
- tr'rer'eascd Sfintul ;
,eu nu blnuie,sc pe nirneni. Ei
irr.I isii vA ispui€;-,au s5-gi,deie sama, c,a nj$te gospodari
cr: siint. Finir la Bo,rca, in urma oilor, au umblab trei.
l)incolo, lrest'e munte, nu s-au mai vdzut 'Cecil 'doi. P'e-al
lrtrilea l-au rnincab hultanii qi lupii, dupS cum se vcdc.
I)rrrnnealor s5 arate cine a ,Cat. cu baltagul; cdci qi asla
ri(' ved,e in cEpdlina aceast;r, Eu n-am de nnde ,sti ;
tltrrnnsavcastrd nici atita; sA ispuie ,clumnealol: si arato
pt' ;rc'cl ciir,e a fost mart,or $i a vizut numdr6ioarea banilor.
-- Ce mert,or, feme.ie ? Ce-mi tot vorbegti ,de martor ?
** Clrliesc pi 'eu ca o rninte slabi ce mt aflu,
-"- LasS n"lartorul, femei'e. Datoria mLla ,e sd string in
t'lritrgi pe cei doi, Ctri'cit de vicleni ar fi,,cu rnine nu se
1ro I p1-1119. Am desooperit 'eu 'c,azuri mai grele.
Vilolia i;i stlinse umerii pi ibuzele :
* Dumneavo,astr6, cl,omnul'e subprefe,ct, veti faoe cum
vr'[i crcde c[-i mai bine ; numai s[-mi dafi invoir'e sd-m*i
ltrglop ,onlul osi s6-i fac rinduielile cne;tine;ti. V[ rog s[
rrr rir,(i 1i ciobanilor.
- Cirrc ciobani ?
- Oiobanii lLri Lipan, care avcau in sarna oitre lui.
Nu se poate sd nu gti,e gi ei de vinzare dac6 intr-adevdr
a fost vinzare. - <lciicatd i se infdlisd ca sisternul c,el ,ma.i bun s5 desco*
Dumneata ,crezi curnva qd n-a fast vinzarre ? ,ri X*au
-
ucis sei doi c,a si-i iei,e oile ?
- Eu n-am
ciobanilor.
spus. asta, dortrru.rle. Am spus e6 scn-ie{i
Nu s,e puiea sd-i lepede stbpr'nul J,or ,aga, fd"rd
sd le pl5te,asc6 simbriile gi sd-i cinstea,sed, dupi datind.
* Ai drcptat'e; vom fa,ce intlebare. $i cred, nevast6,
cd n-ar fi r6u si rnergi qi clumneata cu mine aeolo, s6
f,ii de f,a!5 cind arn sd-i chem, pe Bc,gza qi pe Cufui".
* l\{erg, de ce sd nu rnerg ? se invoi Vitorja" Arn
ac'olo treabi gi e-o prietini a mea, solia unui negustor.
Vreau s-o poftesc gi pe dinsa sd fie de fa{i cinrtr vorn
c,obori aseste oase in sat, ,ca sd le punern la hodind, in
p5^mint. $e cuvine sd poftesc St pe acei gospodari, cu
nevestel,e.
*Cum a.$a ? Eu md duc sd-i eereetez 5i durnneata
ii pofteqti Ia ingrop6ciune ?
De ce ;s5 ru-i pofiesc ? Ii pofteisc ql Ia inglropbcirme,
qi-la pnaznic, ca pe niq,te buni cregtini. Eu rr-aln ni.mlc
cu dingii; Dumnezeu nu rni i-a ardtat ined. Oarnenii pot
vorbi una 6i ,alta ; funr.eia lui Cu{ui poate spLllxe c{esp.re
Bogza cd ar fi avind visuri urite .si grdieqte prin somn;
dumneavoastr5, ca stdpinire, puteli sd le puneli intrebEri ;
d,ar eu ce po,t face decit o ingropdciune cu datoriitre care
se ,cuviR mor'!ilor ? Ii poft,esc ai pe dinEii ; de ce si nu.i
poftesc ? Vd poftesc qi pe dumneavoastrd, dacd nu vi-j,etr
supirar,e. Parcd aSa nu vor fi snbt ochi; dl"rnneavoastrd ?
Domnu Anastase Balrnez clitind dln cap qi rd:nase
ginditor. Iar avea fernej,a drreptate; !.nsd nu credea de
!58
'lcrnnitates lui sd r,ec'unoasc5, O ,c'e:'cetare diser,etd $l
pr:r,e Ei sf apuce de ,grumaz pe fiptapi. Negneqit, cei doi
gospoda::i ['lu vor .putea ,sd refuze si vie ]a inmormintare
r:r Sabasa. Asta ar" fi,ceea,ce, in drept, se,chiamd ocon-
l'i urntai:e ci-t 'caclavr.ul victim,ei, Incerci si limureascd asta
It'ureii. Acutna in sfirsit i se pdrea c-o inlelesese gi cr
,j udeci destul d,e vicleanb si ascunsa. Vitoria nu putea
r;li ce poate fi o ,confrunfare, dar p::imi, zimbind, ho-
lrrr'ire,a a.ut'oriidtii in sine cd nu-i rHu sd fie
-cugetind
,;rrrrr."stecat gi boiera;ul
,acela cu c"iciula luguiatd, in zvcnu-
rl{', llrepusrrrile gi intrigile otrdvite care cre$l.eau ca un
l,rrlz 'ae,omdt in cealalti vale. in sat la SLrha. CiL era en
rlr.boier 6i 'de fudr-rl -_,ea gi cuc,oana lWaria il puteau
r irrrlc ;i rdscuimpdra. juciredu*l pe,degete. c,u lot cu ,dof tor,
i'rr lLil- r:u. Ecgza gi Cului. ;i cu lot cu.nevestele 1or.
Aut.ritSfile sfir;indu-;i c,ercetarea, femeia trase iar
lr,rcl.,tla p"est,e ciobine si schimbi luminanea clin finar.
ln rrurlagi timp suspina ;i bccea incet, d.ar. ,cu c,oada
,r'lrirrlrii pr"iveghea in toate piriiie ia ,oamenii aceia
i;lr;rirri, in straie negte,,5i cu urec,hea i,ra atentd la t't
{'r';;{ !lpLlnea qi se goptea.
xli
Irr SLrlur, ,clomnu] Anastase Bainiez Ei-a inc,eput ceroetd-
t'ih. lrri r:ir,o,dibicie de,care.se simlea cu clrept.uvini;
nrrrrri'rr, A poftit la 'dornnia sa, ca informatori, pe c,ei clot
grrsprxlrrri. laotlril sd-i ascull,e cu r5bclar,e
5i cu blindefa.
159
 ' Ce pot pentru ca s[
qtiu eu, domnule subprefect ? rrlmd pinS la apa Prutului, s'a lehdmetuit qi s-a hotdrit
a -rispuns cu glas clestui de hot6rit, ,rii se lese de turma .asta. Am eu destule oi * zice
anresteeat cu pulind
suplrarg omul cu buza despicatl. Eu nu pot pentru ca s6 - la
;'1rl Jijiei. Dali-mi cigtig ca qi pentru c,elelalte o sutd,;i
qtiu nimlca. llrr:ltuielile pe ,car'e tre-am fdcut, Ei ducefi-vd sindtogi.
crecJ, Comnu Bogza, il domoiea subprefeetul. ilr"r 'deie Dumnezeu sd aveli spor de la dinsele. Eu md
- $Liu, te
Dumne,ata qti un om cu stare. Te bucuti de tlcosej:itd inl,orc ac,asd.
consideralie. Eu am datoria si te intreJ:, Dumneala ai a spus ?
datoria s5. rdspunzi. Cdci de la Dorna ;i pind aici-te-ai - A$a
Da ; intoc,mai.
afLal cu Nechifor Lipan. Ali cdldtorit impreuni ; gi mincat *- $i i-a!i dat banii ?
flmpreunri. Nr-r-i aga ? -_ I-am dat banii. I-am numdr:at hirtii d'e cite o mie
, - Aga estc. 1i de cite o sutd.
Nevasta mortului stdtea umilitd intr-un col! al oddii;
- Fiind aqa, te rog si
rr-afi despdrtit.
binerrojeFi,i a_lui spune und.e
('rr capu-n vatrd, cu coatele pe genunchi, cu fruntea in
- Apoi sd vie si Ilie Cufui, si fie de fa{H. Sd spuie 6i
pa1i"ne.
el. A fost gi dinsul ac,clo. -. Nici nu se poate altfel, zise ea inc'et, fird a se clint'i.
* Il intre,b ;i pe dinsul, n-ai grij5. Eu anr int,eresul Gospodarii i-au numdrat paralele. Ce151a1t sta 1a o parte
sX aflu toale ac,estea, pentru a putea urmi;:i ,<-avdzut.
i:c flptag.
Crezi 'dumn,eata cd pol eu si ri,clic un. Cr,:geL pi;r[ ce nu am -- Care cel5lalt ? se incruntd Bogza.
incredinlare deplind ? Eu nr_r sint inr,ital sJ obi.irluiesc LasS-ne, f.emeie, hotdri subpr'efectul. Nu lncurca
pe nimeni. Aqa cii sX fii bun -
I ucrurile.
"s$-!i aduci aminte cinj v_a[l
despdr{it, ca sd pot princle un fir. Eu nu ie incurc, Eu vreau sd descurc pe acest cre;tin
-
, ** Care fir' ? ,cure nu-i vinovat cu nimica, se intoarse muniea.nci, zirn-
SA p,ot prinde un fir, si gdsEsc ,o urmd, sd in.cep bind cdtrd Bogza. A fost unul stlain, care a vizut cind
cu ceva. "s-au numdrat banii. Ac'ela trebuie cunoscut
qi ulmarit.
Care ,r"*a t pe mine, clo"mnule .su.l:prefect, sS nu n-a fosl. ni.ci un strdin, femeie ; !i-am mai sputs.
ru5- nScdjifi, - I)ai:
Ba poate sd fi fost, se intoarse Bogza.
c5 destule am eu pe cap. Eu de moartea --
.- Nu spun eu ? Trebuie si fi fost' Dumneata poate
acelui oier nu pot pentru ca sd
rytiu nimica. Ce, pot pentru
'ca si.spun, decit aiita, cum cd eu 6i Cufui nc_am. Cespdrlii crede.ai ci vorLresc de clomnu Cu!'.ti ?
de el eind am ajuns in virfr-rl Stiniryoarei. Atuncea, Domnul subprefect se inidritd pu!inte1 :
cirr,*'a
vFtzut eI cit drum mai are pini la apa h,fo]dovei
gi pe Daci a fost, sd spuie omul. Cine a fost ? 11 cunoaqte ?
-
r00 l6l
l1 - tsalta8ul
 -- Nu cuno$c ; poate pentru ca sd Etie Cului' lros vd poftesc. Mini ii facem s,otului m,eu petrooerea
Nu qtie nici eI. De und'e sd gti'e ? Si zi'cerm ci i-au rlirr urmd. Merge gi domnu subprefect.
-
ie,sit holii inainte 9i gata! * Eu?
c'e tot a,mest'eci acrel martor ? _* Da, ise intelege. Pancd aco,lo nu put,eli sta d'e vorb5,
:

V,ezi ? Atun,c'ea
- Nu-l ameste,c, 'de domnule subprefect' Dar noi mun- r:um stali g-aici ? B,a incd acolo domnu Bogza po,ate qi-a
-
te-nii avem obic,eiul sd facem vinzirile cu' m'artori, nu cLl ;rdu3,e qi mai bine aminte.
hirtii scrise .de domnii ju'decdtori. Dacd domnia voastr6 Calistrat Bogza se scociori in chimir, sc,oas,e tabacherea,
spuneli ,c5 nu-i martor, gs lr&c'. Atunci s-au scris hirtii' o ,ci'eschise qi-gi rdsuci o ligard gr,oasd. F,em'eia puse mina
Dar la Urma Urm,ei niCi ,i,g sggsfiea nu era nevoie, ciCi 1;c iampa ugii. Plictisit, subprefectul o a;t'epta sd pl,ece'
dornnu Bogza gi domnu Cului 'er'au p'ri'etini 'buni cu I-a;' fi poruncit sd se ,duci insd era un 'o1m ,cu senti-
domnu Nechifor Lipan. De ac'eea sd qtili, 'o'ameni buni, rncnt'e delic,ate.
-
,cd eu n-am venit pentru alta aici, d'eciL si vd poft'esc - - Mai am eu c,eva de spus, vorbi sublire femeia, dar
la inmor,mintarea oais'elor 'carre au mai rSmas' Eu atita Jii-s pe mini. Vor,bim dupi aco€,a.
tr'eabd m,ai am in aceste locuri qi pe urmd mi duc acasd, Dupi care ?
::ugind st5pinirea si gdseas'cd ea pe fdptag' Eu Etiu cd
- Dupd ce a,strucA'm pe N'echifo'r Lipan. EI ,a spus
__ ce
clomnu subpre'fe,ct ar'e sd-l gdsearscS, 'aga ci, in privinla :rvca 'de spus. Te-agtept numaidecit, 'domnu Bogza.
asta, n-am nici o grijS' DumneavoastrS, ca buni g'o'spodari, Bine, bine, rdspuns,e gospodarul, trigind fum dupd
vefi da toat'e desiuqirile 9i veli ajuta cum veli putea' -nr'din
I'u ligara-i groasd.
Iar la ingropbciun'e numai'decit sE veniti' Vitoria ie,gi. in o,Caia cealaltS errau jandar,mi. Cului sta
Subprefectul iqi bdtea n'erdbddtor c:tzma'cu virgula pe lrr o parte, pe o 1ai!4, ;i fuma ;i e1 dintr-o ligard tot aga
ci,c groasd ca a lui Bogza.
,care o linea in minS' S'e'c'r"etarul, la masula lui, asculta'
lMuntean,ca zimbi. oprindu-se
ne;tiin,d ce sd mai scrie. Vit'oria s'e ri'dic'ase 'din lo'cul 'ei,
:

V-a!i rsfdtuit s[ vd faceli ligarile la fel ,qi-n acee,agi

incheindu-qi sum5.iegul. P,e dinsa n-o mai interesa intru -
\rrcme ? vorbi ea. D,omnu Bogza te prrepune pe dumneata.
nimic c,e'rcetarea. EI ? Mi prepune pe mine ? tresdri cu indirjire Ilie
Omul acesta a1 meu a fo'st vre'dnic gospo'dar, in- -
(lutui.
-
cheie,ea ; se cuvine s5'-i faceli o asemenea'cinste' -- Ce sd te prepuie ? Cd ai fost de fald Ia numdrdtoar,ea
Bine, se invoi, n'edumerit, Bogza; put'em si venim, lr;rrri1or. Dar 'eu vorbeam'd'e altcin'eva.
-
dacd domnu subprefect so'c'o'ate 'ci ne pute'm duce' - Nu pricep ce spui dumneata, femeie, grdi moale
Ve,nili cu tot cu n'evest'etre dumneavoastri' Tare fru- : ,' ,:; podarul, agezindu-se iar pe laitd,
-
t62 163
 Eu ziceam cdtrd tlomnu subprefect cd trebuie s5
-
mai fi fost cineva de fa!a, care-a vdzut banii, g-acela-i
fdptaqul. Dar s-a dovedit c[ n-a mai fost nimeni' Atuncea
ar putea spune cineva cd, dacd n-a fost mdrturie, nu
s=au rmmArat bani. D,aci n-are bani, cin'e si-l ucidd ?
Dacd nu s-,au numdrat parale, n-are de ce s[ se in-
toarci ; trebuiesd seduci inainte dupd oi'
Cum nu s-au numdrat parale ? Ce vorbeqti dum-
- cucoana
neata ? Nu !i-am mai spus cd i le-am num5rat sus' pe
trnunte, in PoPas ?
- $tir:, domnu Cului, eu nu vorbesc de asta' nu te
supdra.
Cum rru vo'nb'eqti de asta ? Atunci ce tot spui ?'
- Vorbe,sc gi eu, rdstilmicind ;i potrivind, ca lumea
- ,\l ,rr:r. Sc intoarse ;i spre Gatila' Ii pdrr-l J:ine c-o gdseSte'
c,ane n-are ce f,ace 9i se amest'ecd in treaba ast'a' a
noastra. Dumneavoastra gti{i mai bine decit oricine ce-il
fost gi aveli sd spuneli. Mortul a spus atita cit trebuie,
domnu llie. Tot ce avea de spus, a spus' Ce te uili aqa
la mine ? Acu mai rdmine sd spuneti 9i dumneavoastrS,
gi pe urmi gata. DupS asta, domnu subprefect a vedea
ce-a mai face. Fiindu-mi nddejdea la ajutorul dumnea-
voastrS, l-am rugat pe domnu Calistrat 9i te rog s'i pe
dumnoata, domnu Iiie, sd nu leqi aqa pe un prietin' Acuma'
dupd ce a fost aflat, sd venili sn fili fali cind l-om pune
in locaEul de veci.
Cului o asculta cu luare-aminte, privind intr-'o parte"
Cun-I ai sPus ? ,lr:,ri,'li'tncle, cd doresc
- SA vii, domnu llie. Vine 9i domnu Calistrat'
--
Dacd zice el cd vine, eu nu md pun irnpotrivS,
-
164
Trrri pare bine, dornnu llie, 9i sd vi luali 9i sotiile'
.'\ r', rrr r;li {itcem o leaci de praznic'
V rlorir ieqi, tropAind repegior' Penlru o imprejurare
,, ;r|r';Lsta 9i pentru sirbitoarea rtort'ltiui' iqi lSsase
pusese inc5l'rdrile cele bune' cu virfuri de
"1';trr'ilt' $i-Ei drunrul cel mai
i,, | . 'l'r'e c'.u pe ciir'[ri zbicite ;i ]re
,,
Vasiliu' GdseEte
'' ,,rrl,
lrini 1a prdv5.lia lui domnu trorgu
,,1,, r'iilula tocmita, ln c;ire Ervea sA incapi in
voie'
',
.,l.riru i dc-' dinsa, Ei o bun5 prietinb cllm era
gtia mai
i\t.rrr;r. Aco1o, dupS ochiul cel rottlnd cle gearn'
,,1, r'ri avea si afle pe Ga'ti!a, chematd in rnare grabi
,l' i;lril.i,'()r.
llrrl)il ce intra 9i scoase de pe dinsa sunriie;ul' se
,r l)o un scil;nel qi privi cu plScere sill'e cllcoana
lll r nil se agtepta s-o inl.iineasc6' Ii pare bine mai a'ies
t', rlrrr cii poate sb-i spuie ee se
petrece ia prt'irndrie' unde
L,,'',ul)pref,ectul cerce'tare. A stat 1a' intrehdrile subprefec-
t,rlrrr rrrlili 5i intii domnu Cerlistrat; clupi acr:ea domuu
lIi. l );tt. nevest,ei }ui Lipan nu i-a pLdcut cltrrr ii inireab5.
('rtnt ii intreabS ? 9i ce-i intreabd ? se interesd'
r rr rlr':;lrrlri grijd, Gaflla'
li intreabi fel qi chip' lnainte de a jritra aoolo'
;,!r! \';17ut,5i pe femeia 1ui Btlgza'
Ilrrr ! ai vdzut-o ? Ilai: ea, m5 rog, ce c5i;ta acolo ?
Nrr r;ii.iu. Am stat qi eu pulintel in preajrn6' Arn
;r ,, rrll;rl, (re vorbea cu nigte femei' Atita
pot a spunet
in toatS viala meer si nu vor-
l,r',r:,r ;i rllspre mine prietinele.
Vot ba despre mine ; nici nu se poate altfei'
[65
 Nu indr6znesc a spune una ca asta. Eu nu vir nici
un- {el de intricd. lMi gindesc c5. nu-i toatd lumea uritd,
nici calicl., nici proast5; nu triieqte cind cu notarul.
cin,d ,cu jandarul. $tiu eu .cd ac,estea*s nigte vorbe din
zavistie. TJn lucru i-ag inlelege ,mai pulin decit pe t,oate :
sd ilrunce nSpaste. Si md fereascS Dumnezeu. Eu sint
cea mai ndc5iitd Ei rnai amdrita de pe lumea asta, am
rdriras vddur,S gi sliricitS, dar n-,as cuteza si ardt pe
cineva dintre cei pe care-i vd.d oarneni cumsecade, age-
zali bine 1a casele 1or, linind la nevastd qi imbrdcind-o
cit se poate de frumcs -- n-aS putea, I)oamne fereEte,
cuteza si arunc 'o, vorbd, sd se ,creadd cumva ci ag aveer.
vreo bdnuia15. Deci l-am qi rugat pe domnu Ilie s6
pofteascd rnini, dinc'o'tro 'de munt,e, la Sabasa, la petrecerea
din u.rmd a urrui prietin.
Gafila era o femeie ndltuld, subfir"e in boi, c-un obraz
neciintit in fr-umus,e!a lui, inco,n,deiat cu ,sprinc,ene ,c,o-
date gi cu ochi mari ca migdalele, umezi gi negri. Purta
cal.rin{5, cu f)uturi, b]uzd de modi noud gi pantofi cu
ciiciie nalte. La vorbele prietineryti Ei pdtimage ale mun-
tencii, obrajii i se rumeniserS. Cu rdsuri in fa!5, ii sta si
mai bine. Zirnbi asculit, gindindu-se la viclenia unei
anumite prietine qi gdsi destule vorbe potrivite ca sd do-
velleascd ce fel de femei tr5iesc pe lumea asta gi mai
cu sarmd la D'oi Meri. Cit privegte 'de nSpigti, apoi a
mai spus pi alti datd ci cel fdrd vini n-,are a se temcr
de nimic. Ilie Cului igi are baltagul acasd, subt icoane.
S-a ptrimbat cu el in lurne, fdri sd-l spurce.
Pentru solui meu eu pot sd jur, cu mina pe sfinta
-
cruce"
166
i;ilirr, rllagd nevast5, nu te uita la vorbe' Eu ma
trir ,',{' t'r'rt t'tlAi asupritd - qi nu md int'orc asupra
ni-
lilirlrlll. Arit.cpt de la Dumnezeu s5 se facd lutrrina' I{o-
lit t r r r', t Lrri irrc sd cadd la vreme.
I irr t:ltclit, se asculi Gafi!a' cu ochii aprigi. Cine-a
[;r 1
rl rrrl . slr prirneascd pedeapsA. Cine ride, sd cunoascd
lrlrr,,rtl.
ljlirr, o linigti iar Vitoria. $tiu ci domnu Ilie rdspunde
r rr ,llr'pl.irl,c subprefectului; dinspre parteb asta. n-anr
rrrr r rr1r1 i.;5. Oric,e o'rspuneunil ql aIlii, eu;i de Bogza am
lrnr rr, pdrere. Pin-acuma nu s-au ardtat alte semne'
rlr., r cllc pe care le-a scos 1a vedere mortul.
li;i ltii, leli!5 Vitorie, cd semne sint ;i altele.
ljt,iu, qtiu asta.
Nu ;tii ! Dumneata socotegti cd eu azvitl nr'lrnai aga
lrrr 1r,,. Spun din durere si din usturime, cici de o bucatS
rlr \/r'('rne nu mai am tihn,5 din pricin,a unei tic[lo'ase.
'l'c cred, dragi.
lir. rrrnestec5, blind, ;i solia lui domnu Iorgu Vasiliu:
Nu te potrivi. I)umneata rdmii cum egti. Ce !i-a
rl;rl l)ttmnezeu, nu poli imprumuta.
t irrl'ita rise, alinatd. Aga era mai frumoasd. Tovardqele
r.i o pind,eau pieziq gi-qi arun,cau sd'geli cu o'chii' Dupi
(r.n*i[l mai avut ce face cu dinsa, i-au dat drumul.
trrrlrrlir, in oddi{a p}ini de scor{uri ;i de gtergare, ochii
\/rIoliei se intristard qi se intoarser6 cdtr5 rds[r'it, Ia
rr'r );rrre. tr'5cind trei cruci, femeia saiutd pe sfinli' ln-
i ru nindu-se spre ochii micq'orali Ei plini de curiozit'ate
;rt ijirzdei, se grdbi sd-i spuie nu atit cum merge cerce-
lrrrca omului stipinirii, cit mai ales cum std in picioare,
16'tr
 1,,1ir.r ,,;.1;r. itt primdrie la Borca, 5i de parte* ceaii:ltil
impotriva unor hotdrtri mai tari decit 'oamenil' 'acel 'orn ,, , ,1,'r,rilrl l)l'cl:cct, Ei }-am rugat pcnt::u otrrul meu' pe
care-qi arat5 collii prin buza despicaid' ' ,', I ,rrrr 11isit lisipit intr-o ripd, si-nri deie voie si-]'
El cearcd, draga cucoand Marie, si se ascundi dupd lupi ; si*l aduc
',,',rr,p nr linl.irirl. Sd nu rllniie intr:e pacat'
-
deget, ld.murea cu invl"er;unare munteanca' Nu ;tie' !!il, ! , r'r':,;lit'ti. Am silvirEit Pi asemenea rtcirJ:ind
siiirranul, cum 'cb 'ce i-i 'scris, i-i pus in Jrunte' de mine, cull1 l]l-am spiriat
Er-l
are
r., .ilnr:r. Itid(:au bar:tr'alii
Ma'i altele;
acr.lma l-'arn deschis 9i I-am cetit depiin' ;i r,r rrr,l ,ilrr:; tlc la Piatra. Ain faci'tt multe $*acl-tllla
omugorul cel cu ciciula luguiatd a se
juca o zi' clouA cu rtlr,rlr(' '.'t('tllciit s[ le sfirgesc'
dinsul. $-acela inlelege c''rm st5 chestia' c6ci
nu-i nici \l,rrrl,';rirt'lt i;i ldsl ft:untea pe lrmit:'r:l srrliei ]r"ri domtru
mai
*hior, nici prost, clar tare l-am rugat s[ porunca 1ui t,,,,,'r \rrrrilitr '}i incepu a plingc qi a suspina' I)upd asta
ingiduie'
Trebuie sd ias5 impotriva duEmanului, din . r t, r,(' lir(il'inrilei, indesat, cu minica 6i se pregdti cle
Durnnezeu, toate dovezile, ;-atuncea doresc
sa-i vIJ z"b[- 1.l.,rr''
tir'rnrr-r" cum s-a zi:6tut omul meu in rip6'
Dac-aq putea l,,,rl;r ;rl<:il,uirea incurcatd din itccli col! de 1a SurhaJ
s6-1 lovesc Ai eu cu acelagi baltag' in locul unrJe l-a pirlit . 'r ,lrr',rttt;rtriilc, cu plietiniile. cLl inlrigile, cu vr'ilbele
mai upurata' Dar ,!, ,,1,1. r,rr spaiirrele ascunse ;i cu nirclejdiiet, s-:l i'c5r.cab
el pe Nechifor Lipan, m_aq simli
asi'a

poate ; nici pe Gheorghi!5' care-i lnci prost 5i
copil, nu-I pot pune' AEa cd vreau si-I
"rr'r" ;i
impung sd-l
din mine obicla care m-a inibuqit
iui ,itt"t, ca si mai scot
arn trdit pe
atita vreme. Cdci ett, dragf, cucoani l/Iarie'
lumeaastanumaipcntl.uomulacelaalmeug.arnfost
cle-acuma imi mai
rnl;tlarnita gi intloritd cu clinsul' Iar
ra-ir. puline zile, cu rrour' Stau qi md mir intr-o pri-
putei:ea sd rabd
vinld, cum de-am mai gSsit in mine
ce l-am ciutat 9i
atilea gi si inciepiinesc toate' Dutrl5 jos
I-am gAsit, 'ar fi trebuii sb md pun Ei s5-1 bocesc'
pu*'ere' Am facut
Dar ;tiu en cine mi-a dat ind'emn 9i
avea suflet' Am trecut
toate g-am sd irrai fac, cit voi mai
muntele ista in toate felurile, am
fcst la Borcir riu ;tiu
qi-n st,ittga'
de cite ori, 'am clreltuit parale in dreapta
arn miqcat oameni ql preoli ; arn
vorbit' dragi cucc'ana
iVfarie, 9i printr-o si'r 5, tocmai Ia
Piatra' Eu eram de
i,r ,.rr uli' l-i'r trecnt rnuntelc Siini;orira' in preajma
,,,, ,r i rrlrri (ltt'c a5te llta cea ilin urr"llA alil'larc Jing[
liclia
l,,t ,1,',',';tt'ii.
'['oma avusese griji sh aduci ]a fala loculuti
doi boi frumoii. il impodobisc ctt cetini qi
, r;r' rtr cl sicliu go1. Dup& porunca Vitoriei' se aflau
,
t, t.rl;r 1rt'i pr:eoli ri trei oamenj cu buciume; 5i palrtt
Le alcsese'domnu Toma : doui din Borca
rr rrr.r lr,'t'it.oitt'e'
1,l,,rr;r rlin Sabasa! cal'e Eiiai'r sA piingS;i sd boceasc$
dascilului a adus pomenilc' Preolii
,,r
' l,rr,,'. in cirula
, | .r\',';rrt r';i r:i o nadipancd vopsitd verde' S-au in;ira"t
cu cl'Llc€a' Allii au coborit racla
',ri'rrr ctr pt'apurile ;i singuld, suflecindu*;i minicilei
!' rrl);r r,;-;Lr:olo Vittrria
, lrr.rl lrr if i.lI bucilile solu]ui sdu 9i le-a potrivit una
. ,i' rrrr:r irr ttttia cie bracl, stropindu-Ie cu vin' Bflrha{ii
i
r69

168

q**
 ai.t olrintit sus povara destul de u;oari, au aqezat sicriul
in car ; au pus peste capac un ldvicer wistat negru gi rog
q-au dat de veste : gata. Attinci cer de ra coarnere boilor
n indemnat g-a fdcut semn gi celoi' dinainte cu steagurile
6i crucea. La cel dintdi popas, preolii au coborit, au
fdcut rugdciune $-au inilfat ,cintare. Vitoria singurl
umbla imprejr,rrtrl slujbei, priveghind rinduierile qi avina
la indlmind o babd cu suludle de pinzd pentru rlatina
poclurilor. Cind au pornit iar, au sunat muntenii din
hr:ciu,me" clind vesle spre depdrtarea viil.or. Dupd ce ,au
slal buciumaEii, au prins a pltnge ,,si a boci tare frumos
f*meile locmite. vitcria pr:i'ea ;i asculta cu luare-aminte.
f,}csi. aceasla et:a pentrLr clinsa ziua cea rnai grea
;i se
zbuci,ma ea singu.a mai muit ciecit toate ost"enitoarele,
se socotea clesLul de mr_iltrin:il,I.
Autolitirfile qi gospoCarii de la Doi Meri erau cle fa!A.
Eogza umJrla diespiil'fit de Cufui, unui pe o parte a drumu-
lui, cekil:iit pc. altd parte. Nu-gi vorbiserd; nu se privi_
sr:ri. Nr-rilai cind sdtenii aur sr,rit clin ripd racla qi au
poLt'irzit-o in car -si i*au sccs crlpilcLrl. Calistrat Bogz:r nu
s-a opri sd nr-r intind.a gitr"ll pr-: dcitsr_ipra altor capete,
1:r-rtuit
ca si rse uite gi s5 vaCd i:jlru;i.5i!e1e mortului.
Vitoriei i se pirca cit Eogz;r nu ,$_a putut opri. Dint-
potrivS, nici o clipd ornul nu avusese gindul sd se sti-
pineascS. Iira ca intr:. fierbinleald bolnavb qi altceva
nu dorea ci*ocamdal.i decit sd vadd. Dacd ar fi cu putin!;i
sa. vadi de-aproape in ce stare se aftd
leasta" Cdci clacri
nll se cunoapte vr:eo pdtitr-rrd de unealti de fier, atunci
oricine cu u;urint5 ar putea cr:ede ci I-,ipan, fiind amelif
cie bduturi, a nime::it. noaptea, cu tot cu cal, in ripf,.
1170
l"r'1111'i11.umblau qi ele desp*rlite, repezindu-;i din
r in,l rrr cind ascutiguri de duEmdnie. Toate le observa
rrrrrlr';rnc;r.6i le cintdrea in capul ei. Nu uita ninic din
rr. lrr.lruiir 1:rentl'u buna rinduiald gi avea vreme sii se
:rl;rlrrlr' ;ri de cucoana Maria, goptindu-i cevd cu grabi.
lllrr.r'1ilri(ri nu se afla de fa!d. Dupi poruncil ruamei lui,
Irrlrrllll.'io cum ajrunse-ge eaz venind de p,::stc Si"ini;oara,
..,i l.'lrorisc inaiirte in Sab+rsa ducind cinele ;i tdrhaturl
trr',r'l t'ltti.
An rlcrs aga pini ce alaiul a fost zdrit din vale de
r'rrlr;r oiurtcnii tocnrili care privegheau in turnul biser:icii.
1'lq,polr.lc au inceput a trate. Astlpra zvonurilntr de clopoi,
nrr vi,nit, ilmeistccindu*se cintEi'ile buciirmt:1or.'fot s:ltt-tI
rrrl,rr :.;-n sr"tit pe prispe cut mina streginir la ocht'; apci,
r rrrtluli, i'indtrri, s-a indreplal spre {intirim.
il ir I'irr-:ut sh-r"ibi rnarel cum pudine s-au vSzr-tt in Salrasa.
A ,rrpr';r r{megiiclor descoper:ite ale luri i{ethifcrl Lipan
l,;rlll lliczig soarele ar-ti.'in de apljlie. Preotii au cerut lui
l)orrrnul Durnnc'zeu pace pr:ntr'-r sr:flelurl robulr-ti siiu, ap<,li
rrrr r:irrtl,rt cu glas inalt vegnic:r 1:otneuir"e. Viii,ri'i;t a veni[
l,rr1;;r r:rrc,rana l\,Iarie rsi a ruga1,-o, cu glas pripit, si aibd,ea
1ili.i;i rl<: cclc diu urmi. r'induieii qi rnai alr:s s5 nr-t r-rlte si
lr', rrit in clipa anumitd vinul pentru stropit gi gaina
rr,,;irilri. cal'e se c15 peste groapd. Bati'lna pe ciirc:r tocmit-o
;rlrluiri'r' lc are toate in traistii nuntli sa i le cc;tri.
-
( t rlr11li FL-. cLlcoana ir'I.aria si-i laci a,:clistii male bine*
1
l'.rr'r,r'r'. cihci ea trebuie'sd steie ilirgi sti{t-tl sau in c}iira asta
rl,',lr';1riti'!.ire. ii mai vecie acLlnla o da'iir. Pc ur;rii Ii..alel
'.,r i rrr;ri vada pinri la invierea cea din veac'
1?I
((
'Aluncea, apropiinclu-se, Ei-a pus mina in cregtef si si-a
minat broboada neagr[ pe ceaf;i. Aducilndu-qi dupi asta
degetele ca nigte ghiare asupra fruntii. a pirut ,cd vrea
sd-qi srnulgd ochii.
A strigat :
*Gheorghii6 lCe ce m-ai l5sat !
Cu aga glas a strigat, incit prin toli cei de fatd a trecut
un .cutremur. S*a ddrimat in genr-rnchi ; Si-a rezenlat
fruntea de margineEr sicriului.
Cucoana Maria s-a repezit sple dinsa f,erind lumea cu
palmele intr-o parte gi intr-alta. S-a aplecat, a cuprins-cl
cle umeri gi a tras-o la o parte. Vitoria s-a l5sat dusd,
Apoi, desf[cindu-se cu ugurinfai, s-,a intors iar lingd Lipan
q-a ingenunchiat.
* Se vie pi bdietr-rl ! a tipat ea.
Fdiatul era aproape. A venit, a,eoperindu-qi ochii cu
br:rlul drept. Nu ttia ce sd spuie. Ii era ruqine si boceascd
fald cle b[rba{i, ca o femeie.
Cricoana Maria a s5ltat iarHryi in sus pe ,rnunt,eancd gl
oamenii s-au grirbit sd coase in ,cuie capacul sicriului.
Indati l-au coborit gi s-a auzit huruitul bulgdrilor de
pdmint. Vitoria s-a intors mai linigtit6 pi a zvirlit pi ea
rqsupra sotului sdu un pumn de {5rin5.
xvr
La poarta'l,intirimului au stat ajutor lingd Vitoria domntt
Toma gi cucoana Maria. S-a dat fiecdruia dintpe cei care
ie;eau, intru pornenirea mortuJui, un sfert de pine g-un
t72
l rl,' r'lchit-t. B6.rhalii qi feiueiie qop{.eat"r lntlrins.'
tr,ilr,rri
r,,r rrlrr:rl;i : I)umnezeu sd-l ierl.e !, cle;et'tar-l clini:'oi:l;;tli
lr,rirtrrr;r.;r1roi lringcau din pine o bucalii cll c.il.ro l:;.1. as1;upa.u'
,,r .rl,r plirt:rrtii a gUrii,
( ',rprri lirlc:au
;i se hi,rjonetru printre mormi::'Le'
I)rrlrrr cc I'ircui'd impSrleala pomenilor"9i a cr;J-irrei, p:':lotri
rr ,,'',;t:i(,lit clc pe ei ocidjCii).e. l\'[.ai ave;ttr iln cllrrr;t'i,rle
lrrllr;r, r'iu'c nLl era dintre cele mai u$oal-€" \ilturia griibi
,p!!'r,i, r'rr si-l-i poft,easc[ la pr:rznic, acasi ]a cielnti,:ltl'n'r;-nra.
,\,.1, irv'(rilu sd se adune 5i o,amenii 'stfr,pi:ril:i1, cu clo,':l-nu
.ul,pi r,l'r'ct, qi grtsl:odarii str5itri venifi cie pe;te :t"l-u: te"
t irr:rpol.lina lui domnu Tclma f;icuse loa1e c'ul:l': pul.ilslt-'
,rr.rr lrirrc. -!'iincl vremea postului celrti nral:e, :ir"l prlvjl!a
r,rrrr,';rIii r.:i'it nrai greu. Dar era biittii.tril ciEsiul.i.,si bi;li:.Fr,
,.rr',, irtrlrlitrca lipsurile. lVlai aies cira Lln vln diin jr.'sr, i)e .l;l
t )rl,ilrt'r:.;ti. in citrc Comnu Toittit i6i pi-lnca to;rt5. ci:e'cii:n1;;:1,.
('rrrrl s-itLl a;'eza'rt la mas6, sotrrele eJ.'i,l ill irsfin{'!1;'
li,rprrrrtr-ri i;i gi,sise irisfii.';it hodina- Cei vil i.:ncepr;tiii. sA
rurun(:('girJu;1e de posf 9i cr-rrechi prrajit cu tileii cle ciirnepd.'
l'r'r,rlii ;;i cu d"omnul subprefecl' stitctiu la. locitl cle clnsrl,e,
rrr l'irrrrltrl ocllii. Gospod:rrii de ia Doi i\'troni n'la:i ci''i'r:ii
rrr;rlriittt:. Vitoria se aqezir in a,propierca I'tlr'.
l)rrpii r:t.: cilsti1f citevi,r pahare, ingepurii ;:l litllh-i c;lt'5f':t'{i
lr',,lrrrlilo dc p,et lumea asta.
I)ltmncata, clonrnttle Calistrat, z-,ise lntl::i,ciin{:'€- .rrri se
p;rrc t:ii nu pr,ea mininci"
I)ir :nininc, slavd Dotllnr-rlui qi bogd.eplosLe"
Alunci nu bei. Se cuvine s5 bei pentl:u Lln p::'iei'iln'
Ril nrai ales am i:[ut. Mai ginde*c cS sintei,r aiepar"te
, i ;rvcn) il porni .la drum asLlpl'a nopfii.
l:t:3
 Astir n-'oi mai crede-oj
*
Ce ar,e a face asta ? Parci dumnitale ti-i fricd lJit s-ct clezi. Ili aduci aminte, eJomnu Ca'listrat'
c*
rloaptae ? Vid ci ai baltag. I,r1r.rn ;IvCiI Cu el g-Un cine ?
* Am. Ii zicer' Lupu' Era harnic cine'
lVli-aduc aminte,
* tr'rumos baitag. Ia ,mai bea un pahar, ca s[ v5d pi 'eu" r r' i l.ri tz,
vezi, domnul Calistrat ? Erl qtiu Ei- asta, cl
.,

$i pe urmi vei ima'i bea gi altetre, dupi pofta iniimii dumni- l')i.,
acel
tale. Arat6-mi Ei mie acel baltag. Foftesc sa-l vdd. Are qi , I il{. li-i} PllS PentfU stipinlrl 1.ri, cind
i-il vizui in
Gheorghit5, fI[cdul metl, unul, aicdtuit intoonai la fel.
I'r Inro.iclie viiila.
tsogza rinji ,nu ,cu voie bund qi trecu lenrcii baltagul' Si' poate s[ se fi Pt-ts.
prin latura rnesei. (jrezi ud a Pie lit Ei cincle 'l
,F emeia lgi chemS flScdul. Era la spate,le 'ei.
Nu clerl' Mai degrabA s-a plipd"dit'
* Gheorghild, ia vezi gi tu. Pare-mi-se ci tot aqa-i E-al A;a zic 9i er-r. Dar dacd s-a prirpdclit'' se poate gisi'
tbu. Numai cd ai tiu abia ,a iegii din f,oc qi cle sub ciocan. Asia-i mai greu.
A.cestalaLt e mai vechi si Etie mai multe. Grcu pin-ntr-atita nu-i, domnu CiiJi;strat, cind este
Rizind, n'evast"a trecu fecion*lui baltagul. r',rin!a lui Dumnezeu. Te I'og se mai' bei ,s-acest pilhar'
Calistrat intinse mina sp::e armd ; apoi qi-o t etrase. l;;r-f i spun cun:I s-a intiinPlat ?
Fldcdui ii cerceta cL1 luare-atninte asculirsul curb gi igi
lVlirsa td:cuse" Interesat, tlontnu subprefect Balmez
pirlile 1ate. urechea stingd' cu
lrusr: coatetre pe Etergar 9i-,9i intoarse
- Lasd;i sH se i"rite gi s5 vad5, domnu Calislpat,
zise
('rr'o ilLrzea mai sublire, privincl in acelali timp ryi cu
munt,eanca. Dunrne.ata poftim gi mai ci.nslegte irn pahar
,',,r(li.I ochiului.
r1e vin de Ia Odo;bo$ti. Ilumneata cunopti ,si qtii tare bine
cd asemene,a vin rnai ;il,es ii pldcea ,si lui Nechifor Lipan. liimlindu-se observat, Bogz:r se nctimqt'i'
Hu cred aqa, vr:rbi ea cieodali cu alL glas, intoi:cindu-se ^ Dumneata gtii ,si eu nu gtiu, zise eX cu indrdzneal6"
cdtri m,eseni. Eu cletl aga, domnu Calistrat, ci so!u1 rneu J )ircii $tii, spun'e'

r-rrnbla singur 1:r de,ai pe 'drumul Stin$oarei qi se gind,ea la " - Sn-!i spr,rn, dcmnu Calistr:rt'' Ornt'rl fileu se gi.nd'ea;
oiie iui. Poate se ginalea Ei l,a ,mine. Eu n-am fost fa!,5' .,r'rr sd zic[, Ia ale iui 9i 1a rnine;i umbla la c]eal in pasul
clar qtiu. Mi-a spris Lipan, cit am stat cu dinsul, atitea <'irlnlni, suin'd spre Crucea Talienilor'
nopf i, in lipd. Fcnreia se opr:i.
Ce !i*a spus ? rise Bogza. * Ei ? o indemnd, zimhjnd, clt):trnnsr'rT:prefect' Spline'
*- Mi-a spus cum a fost, rdspunse munteanca pril '
Lrc cc te-ai oprit ?
t'indu-l alintit ,;i zimbind,
x?5
t7{
 * Unii ar putea zice cH ven€a la val,e. Dar eu qtiu mai
bine c6 se ducea la deai, Dar nu ,era singur. Avea
cu el Deci toatb lumea inlelegea intru;
lrrr;r'rrscrfl eu hbrrlicie.
cinetre. $i se rnai aflau in preajm:r lui doi oameni.
Unul lilvir ist;orisir'ea munten,cei. Nuinaicit cei mai n-rulli nu-qi
dbduse c5lcdje aalului qi gre,bise spre pis,c; ,ca
sd b,age ,cle I'rrlcuu ,dr& sarrta de c'e muiersa asta strEind umbla cu,
samS dacd nu s-arati cineva. Al doilea ven,ea
in urma lui l,ilric Si rirutbli. Dac6 are vr,eo bilnuialb, s5 spuie; dac6
Llpan, pe jos, qi-qi ducea calul de cdpdstru. S[ gtifi ,u rr vltelrn prepus, s6-1 deie pefaf6.
ci
nu era noapte. Era vremea in asfinlit. Unii ,cr,e,C cd ase- Asrlrvlene,a cuget se aduna, cu mini'e, mai ales in Calj,strat
mene& faple se petrec no,aptea. Eu am qtiinf5
cd fapta asta []i'rizn. EI de la inc'eput, de cum a vbzut-o int6i 9i intdi;
s*a petr,ecut ziua, la asfinfitul soarelui. Cind
cel iin deal :r priceput cd nelvasta oicrului vine asupra lui. Pe urmH
t+ f5cut sdnln. adic6 sd n-aibiL ni,ci o griid,
cd l"cJ ;;: .r stat cre rhbdare, lndoindu-se c5 s-ar putea cun'Iva
guratie, ,cel care umbla pe jos a lepddat frlul. rllscop,eri asernenea faptS care n-a l6sat dupi 'ea nici o
$i_a tras
d,e la sub,sllo&ra stingd baltgul
;i, pAEinO f,erit ,cu opincile rrlrnS. Ferneia are si se zi:a1,6 fdrd foios li dup-d aceea
p,e c&rar,e, a lcnit in dosr-rl lui triecirilor rrr,0 sir se ducd in treaba,ei,
Lipan. O singurd
I pdiiti'rr5 i-a dar, dar din to,uti inirna, ca atun,ci
cinci vrei Illar ea nn se ducea. Umi:la clt \rorbe +i cu intrigi
sS despi'ci un trunchi. Lipan a repezit in proaste. Punea la cale pe nevasi;:r lui Cutui. Strecura vortre.
sus miniie, nici
ti
fi:s &lnit cind s5 fipe ; a cizut cn nasu-n ,coama calului. cli.: vrijrnXgie Ilenei. Stirnea pe oameni cu feluri de feluri
l
fntorclnd baltagui, omul s-a opintit cu ,el in degertul cli: inchipi,r.iri. O i6sa, Ce-i putea face ? Ii era 9i mild de
1l
il calului, irnpingindur-l in ripir. cniar in clipa aceea cinele rlinsa intr-o privint$ ,c6ci er.a o vdduvit care*rsi c{uta
iil
]J s-a z:viriit rlsupra lui. El l_a pdiit cu piciorul dedesubtul Ioirrbatul. 1

;il
I
l:otl-lir"ri. Cah-ll brcslrise de spairni. Cincl
a fost impins, s_a I)e mare mirare este cum l-a putut descoperi intr-o
ri.
I
ri dLls de*a r-{}stogollll. Cinele s_a prdvdlit gi
el. S_o lipir ;iE,a de prlpSstioasd ryi de singuraticS. Mai de mirar'e
sint alte vorbe pe care le sccir"negte 'din nou. Si acuma * Po-.
I
I
ll
:t int6i h5rn[ind ,tntdr.itat ; omul a incercat sd_i deie si"prit
'li o piilitur5 de baltag, d:rr duldul s_a ferit in
*-ri
vcstea intimpllrii.
i ripd gi *_u *us
:

;
tiri.g dupb sidi:in. Asta-i. CeI din urmd a incliicai g_a Prost Ei timp ar fi. s6*pi inchipuie cE ea a fost de faldJ
grdbit dupir oel din virful nrrntelui, qi s_au IVI;ri prost qi mai timp si cread6 cE mortul a putut vorbi.
dus. Nu i-a
,l vfizut qi nu i-:r gtiut nimeni pind.acuma. Asta n*o rnai crede nimeni in ziua de azi. $i tqtugi, muierea
ll I\{unteanca t5cu gi se uitd, cu buzel,e strinse, aceasta care-l urmdregte a ar[tat intocrnai lucrurile, punct
ii c5trf,
li cricoana Maria. Nevasta lui domnu Vasiiiu, ca gi
cei care cu punct, pas cu pas. S5 fie adevdrat, cum spune Ileana,
I

t; erau de fatd, sta intr-un fel de incremenire gi qi cum ar6ta Gafila cind nu era incd aqa de obr5vitd de
agteptare.
duEmdnie, sd fie adevSrat ci se pot face vrdji gi sint
I

li
!n toatd lurnea e-acolo erau b5nuie1i. Vorbete pi iscodirile
c,glinzi in care pofi privi lucruri trecute pi viitoare ?
1?6
t77 l

)
 i
Tin bbrbat nu poate crrede asta ; de Di, dasd n-ar fi, nu
s-ar povesti.
urrna urReei, gd ara-te de unde qtle qi si d,eie pe fatS
T,a
lucrurile cum sint. $tie, poat'e, ceva de la nevasta lui trIie
Cutui. Nepotrivit lucru este sd ai de a faae cu asenleri€a
prietini qi tovaraEi tricdlogi. Dar nici Ilie Cului n-a putut
vedea in totul luc'rurile cum s-au petr,ecu-t, in toate
am,SnunJ,irnile }or. I\[ai ciudat ,este ci nici e,]. nu gtia bine
cuno a fost. Abia aclima vede e5 au fost aga intocnrai.
tre cind i se inv5lmdqeau aceste cuget5ri, Bo,gza, sin'ltin-
du-se privit, b$u p,e nelaruuflate un pahar d.e vin, qi incd
urul. Dupd aceea, fdr5 sd gti,e curn, ltrd deor{atd. o hotdrire
n5pnamicS. Muierea-,i muiere ryi bSrbatu-i bdr'bat. El er:a
un b5.rbat, de care tncd nu*gi bdtuse joc nimeni in viata lui.
-- DA baltagul, vorbi el, incd stdpinit, intinzind mina
inddr5t sdtrS Gheorghitd.
* Mai stai pu{inleil, il opri femeia, ca sd inch,eiern
praznicul d.up[ cuviintd. Ce te uifl, Gheo,rghi]d, aqa 1a
baltag ? intreb6 ea clupi ace'ea, rizind ; este scris pe
cl ceva ?
-- Ascult5, fem,eie, mormdi cu ininie Bo.qza, d,e ce tot md
fier:bi ,si mi intepi atit ? Ai ceva de spurs, spune!
* Nu te supdra, domnd Calistrat, eu intreb pe bdiet
dacH nu cet,egte ceva pe baltag.
-_Destul ! ricni gospodarul b&tind cu purnn.uJ in masf,
qi indllindu-se de 1a locullui.
Tacimurile se invdlmi;ir5, m.eseuii. se ridicar6 spiria{i.
Ceea c,e se fdcea nu era bine, cdci era la un. praznie
Bogza avea intrucitva rlreptate. t Impuns de all lipnt ai femeii, feciorul mortului simli
^ Destul ! r5cnea omul, destul !
178
(llrrsul ii rdgugi dintrodatS.
. I)estui ! Pentru o fapti, ,esie numai o platd. Chiar
rlrrcir aq fi eu,- mi-oi primi otlflnda de la cine se cuvine.
l);rr nu sint,eu. Ce ai cu rnine ?
- Eu ? n-,am ni,mi,c ! se apdri munteanca, uimitf, mai
llr'('rius de orioe de o intrebare ca aceea,
-- Cum n-ai ? mugi Canistnat, imprdgtiind cu dosul
rrrirrilor talgerele qi paharel,e. Dar cu cine vorbegti tu aqa,
nrtricle ? Dar ce ? Ai trdit cu mine, ca sd ai asupra mea
! r'{.un clrept ?
- - Gheorghii5, vorbi cu mirare femeia, ;ni se pare c5 pc
lurlt,irg e scris singe gi acesia-i om'ul car,e a l,ovit pe tatu*tiu.
( lalistrat se smutlse din locul lui, repezindu-se sp,re f15,c[u,
cir sir-;i ieie arma. Cului i se puse in fald "_ poprindu-l
rrt bralele incordate, ca pe un mal. Dar in gospodarul cel
rnrrre izbucnise cri'ncenb minie. Pdli cu pumnul pe Cufui
irr frunte qi-l lepndd la pim,int. Bdtu cu coatele pe cei de
irl)r'();rpe gi-i ddrimi gi pe ei, Se zvirli cu capul pe u$a
rllsch,sd, muginC. Vitoria filfii cu'bralele ca din aripi dupd
r,l. [nt,r.o clipd fu si'ea in prag, tipind :
* Gheorghitd !'C5 drumul cinelui J
trrliicir-rl al'ea cle mai nainte hotdrit cum si frrcd. Se
ir'rt:lirca insd in iantug, in cotlonul qurii. Pr"in lucirea
;rr)il.lrguluj., Bogz:r il l'azu ;i se pralvali pe-o cc.astd asupra
lrri. Atunci cinele dBCu un urtret fioros. Izbindu-se inainte,
clrc15l5i zugrurlat. trzbin,du-se a doua oard, rupse lanfugu1.
[]r')gza il ocoLi, cercind s5 apuoq dintr-un salt, braful fe,cio-
rr,liri cu baltegul. i
in cl crescind o putere mai rnar'e qi mai dr'eaptt deciL a
17S
 I
Cutui rnorrndia :
uciga$ului, Prjmi pe Hogza in umdr. fl C*Ou ind$rdt. -'* N.aveli sd tni asuPriti ; n-ave{i sS mt ucidefi'
Apoi il lovi scurt cu rnuchea batrtagului, iin frunte. Calistrat cunr
I'lu splln de bunl-voie. $i sd se qlie c[ a fost intocmai
Bogza govdi. Cinele se ndpiis{,i X,a berega.t6, rnesiecind
ir ur5tat fem'eia morLului.
mormdiri sdlbai;i.ce cu singe" mar'e, intins pe PrisPS,
Oamenii !,i,stuiri din ncu. Omul cerl"
Oamenii furi in<jatd asuirra l,on. Silbpl'efeciuJ porunci
Irrccpea si vorbeascd.
cuiva, rdcnind, sd cheme pe loc jandarrn:i de 1a rnasa-cea *- Pa*it tu, zise Bogza, gifiincl iar ; 'eu vdd ci se poate
micd din c5s'.r!a din fundul ogrbzli. Venir"6 .5i jandarmiJ
iutirnpla s[ pier. Pentru asta, fac mdrtttrisire aicea' si
se
in fugd. Ilie Cu{ui "se supuse numai,d 'eil. Cele d'ou$ llemei Nechifor Lipan gi i-am
ytie ci eu am p61it intr-adeviir Pp
boceau, bldstdmind rlutatea aoelei muie::i sirdlne" Oamenij
pr'[vdlit in rip6, dupl cum a dovedit nevasta lui' N-am
despdrlird pe cine, btifindu-i ctt desp:,cd'i;uri cie iemrn,'
inleles de unrle stie ;' dar intocmai aqa este'
virsind asupra lui ap6, invelindu-}" lntr-un {r:1 gi tr$gin'du=j.
Pirinte, qopti munteanca, si spuie 5i de ce'
Aduse,l'5 pe Bogza 1:e brate $i*l illtinsr:rd pe prisp5" -Rdnitul PricePu.
Se ficuse intunelic. Cineva ir;czd pe trrrichlciul ferestrei,
Am ldcut fapta asta, ca s6-i }'r5'm oile' Am socotit
inlauntlt-tl geamului, o lumin*. i{cvesta lui do:rmu norgu
r:5- nu s-a mai afla nirnic' Acuma turila oierului sE se
Vasiliu ceru numaidecit a.pd" Ii aduse Vitorin cofa. clin
lntoarc6 inaPoi, duPd clrePtiite'
casa cea rnic5. Amindoud stropirb pe riinit. * Bine, grbi citri sine Vi'uoria'
Bogz,a gifiia gi pufnea. lncr"'i;*ii:lce*t se Jirli 11,: ;i-r;r inttarse
tsogza iEi alinti o'chii asupra ei' Erau ochi umezi in care
priviri)e obosite iut.r-o piu"te, ?nspr:e r.ra:lenii a'ii unaii" pilpiilau lurninili. Ruptura buzei de sus plrea un ris straniu'
-
Munteanca intrebd cu vr)ce clurd :,
P5.rinte, vorbi e1 iar, cu nelinigte, s[ nu nr[ leqi se mor
* Mai vrei cerra, onrule ? -
a;a. Pune asupra mea patrafiru'l Ei ceteqte-mi desiegarea'
Omul fdcu semn cu p)eoapel,e. lL4ai vlle cev.sr, M5 rog de nevasta asta 9i de feciorul ei, s5 mI ierte'
* Ce vrei. ? Vitoria fdcu semn lui Gheorghifi sd se apropie'
. * Vreau sii m5;rrf,rtr;r-tlisesc. * Iertali-md.
Se f5cu tieere. Pre,o'rul cel b$trln ,,-qj '{:urrir;}ros i$l fdcu Poate s[ trdiasc6, gopti Vitoria' Stdpinirea faci ce
-
qtie cu el.
loc, gifiind. Bdrbafii se cle,scoperinS.
Jandarmii 'u.orbeau tar:e in pi:eajma ryur:ii, puninC felurite
* Iartbrm5, f'em'eie ! ceru muribundul' M-a suguqat
0nlrebbri }ui Cutui. Cei clc lingd r#-nit ii l;istuinA" Ei t$cur& cinele. Mi duc Ai eu dupS Nechifor Lipan 9i trebuie sd'
gi venird in virfutr ci*getelox^ sp::e adunare, aducind $i rnd ierli.
Dumnezeu s5 te ierte, ii zi'se Vitoria'
pe prizonier. -
l8l
860
 l$i strinse buzelg ii privi neclinlit o vr,eme.
se retrase. Dup* leeea
APRECIERI CRITICE
* Vini incoacg Gheorghili, vorbi ea,
trezitd clin nou
de griji multe. Vezi de psafi caii,
ctrupa moda noud care
am aflat*o aici, gi-i intire;le c,Ll olz, cdci dr-u,muril,e incd
ni s*au ,"sfir5it. Facemr cu dr;mnu T,o',rru
1,t1 to,ate so,co,teliie
qi-i piSiiil cinstft, murfdmincru-i fi'umos. prdtim
preofiror,
oarn,eirilor care s_au ostenit qi
tuturcra. pe urmd, smm qi
ne hodiirim tr.ei zile, dupd care facem parastasu-l
tatdlui td.u. lndatd ne incAld.rrim gi intdi
ne clucem Ja apa prntu- ...'irr opera de maturitate evocalia islorici din Zodi'a Canceru'Iui
t: gtefinesti, ca si cuno,aqtem turma de l,a Bardu. :ntt Vretneo, Dztedi.-Vod'd',1929 (cu neuitatul abate Paul de Marenne)'
3]
Docot ca mcrgind cu spor, pe l,'ralii Jd,eri., .1i34, Izxorul atb, 1935 (ciin epo'ca lui $tefan cel
vrcme buni, ne putem in-
Mrrr:c) se ri$icn 1a o adevSrat[ crea_lie epic5, invdluita,
toarce iar aici in S,abasa, ca sd facem fireSte,
parastasul d.e noud
zile. Apoi ne duc,em dincolo la Jijia, rrrlr-un lirism legitim. Prin recotlstituirea istoricS a acliunii le-
ca sd vor"birn cu 1t'nciare a Mioritei, din BaltaguL (\'Iitoria Lipan iDi
rizbuni so{rll
baciul Alexa Ei si ne aicStuim merge;ii mai cleparte
cu el pentru intoalcerea rr<'is, ciobanul Nochifor Lipan), evoca{ia
oilor cdtrd munfi, uncl,e avem tocmiH par.unea irr mit; in aceast5 suprapunere a r:ealit5lii pe mit este i:r':rate
de vard. La
patruzeci de zil,e vom fi iar grrrrr,ctul cel mai iilclep6rtat al' artei luri 1\{' Sadoveanu' in
care
aici gi vom ruga pe domnu
Toma gi pe pdrintele sd ne_ajute Irrzinnea liricului cu elricul se fa'ce mai desivir6if
p,ertruzeci de zile. Atuncea
a implini datoria de
om face praznic mai bun, cu EUGEN LOVINtrSCU, islolia litertt ttr,ii
carne de miel de Ja turma cea nou5. t o mri nP ccnr
d,e la m,dnflstirea Varaticuiui gi
Om aduce. atu,ncea :f i'i'fJi:
[!;.'?,; -.'':l]:
pe _sord_ta Minodora, ca sd
Ilaltagul este, prin repeziciune 9i desbvirEit echilibru al
cunoascd mormintul. expre-
$_apoi dupd aceea n.}_om intoarce iar scrieri aie lui N{' Sacloveanu lVlulli
la Mdgura, ca sd iudm cle coada toabe sici, una clin cele mai bune
cite*am ldsat. Iar pb plctuiesc aceastS s'curti naraliune ca roman' vorbind de cre:r[ia
sor6-ta sd qtii cd,nici c_un chip nu
mI ritriitoruiui, de posibiiitatea psihologic5 a eroilor' In fond'
pot inrroi ca s_o nimic
dau dupi feciorui acela nalt qi eroina principald, nu e o individualitate
,rurut mare al ddscllilei tlin toate acestea. Vitoria,
Jrri To;:or. ",, t:i un exponellt al spelei. Scrierea nu poate produce emolii
este-
unei civi-
l.ice veritabile decit aceluia care o redu,ce la noliunea
li;ra{ii arhaice. Acum sintem in Dacia, in teritoriul muntenesc
irl oierilor, ca punct de plecare. Intriga romanului 'e antropr-r1'o-
cicil. In virtutea transhumanfei, pdstori, turme, ciini
mlgreaz5
in cursul anului, calendaristic, in cautare de p6Fune 5i ad[post,
tntorcindu-se la munte la date lntru veqnicle fixe' Cazul din

rB3

Baltagttl e, in punctul cle plecarc, acela cljn jldiorulo. Un Ji"Urn
a fost ucis de alfi pdstori spr€ a fi prrdat de turme. scriitorur a
depdgit cu mult aceasti temd, mai nrult lilicd, construind un
€pic sLlprapus (...) ...Vitoria e un Hantlet femiirin, care binuie$le
cu metocld, cer,cbteazd cri disimulalie. pune Ia cate repl.dzenta-
{iuni trddrtoare qi cind dovada s-a fdcut dd. crrurn rdzbundrii.
Cazul lui Hamlet feminin il mai avem in literatura :e
Ntipasta lui Caragiaie. AEadar, obieclia ce se pclate face'onr'nd
e aceeapi ;
prea multd indiljire din partea unei femei.
Fundamenial gi remarcabil este simlul auton:ratisrnului vie{ii
ldrine5ti de munte. Oamenii fac fel de {el de presirpuneri, dar
Vitoi'ia ie resl:inge. Lilran nu poate face in cutar.e iund decit as{,a
qi asta. Miqcarea este milenarl, neprev5zutul nu intli in ea ca
$i in migruliunea plsirilor. Vil-oria nu m.isoari vremea cu calen-
darul ci cu sentnele ce.ului. In stilul sdu n-:agistral, Sad'veanu
inf5fi.ieazi toate acele lirmuri aie vie!ii primitive, dete::minate
numai de rerrolutriur':ea pirntintuir,ri si nicidecur,r de v;:eo in.i!ia_
tivd i.nCividuali:. Uneori !i se pare ca citegti unele tjin cele rnai
bune rornane ale lui Jack I-ondon si r5mif rnirat, ir:l ciuda desse-
birilor cle colori, de acceaSi mi;rarc lalgii, astronemicii. Aici nu
sint drumuri, ci numai exirr:ditii,
C. CALINIfSCTJ, Isroriri Titeraturii ram6.ne
de l<t ori.gitti pittd irt prezent,
ISucuresti, t9.11, pp. S5S-SS0.
Ba.Itagil" se mei-r[ine in zona aceea superioaL'5, cie mjsier $i de
poezie, inceputd ,cu llarrz AncxLtei gi continuatd in hund parte
de Zodia Cancerului. Fiiri sir fie cr.r totul altele, subiectele acestei
trilogii virr totu;i irrcoirjurate de nimbul unei solernne gravitdti,
in aurul cdruia se intilnesc der:p611'1o'1 : o maierie cu ar:ti plelu-
crati 5i un slil de nenumdrate poclcabe, Pov,estjri de petrecerd
pat.riarhn)ir, romane cu t.exturl istorici sau intin-rpliir:i nipr.az-
nice, curn sint temele uitjmelol trei cft'!.i a mai scris, de ar.itea
ori, d-l Nlihail Sadoveanu. Cu Hanu A.ncutei collorirnn insio ca
ln baiada de la care pleaci 5i romanul cle astdzj, Ealtagttl, pe-acel
r34
I
i,picior de plai", pe ader'drata ,,gur$ cXe rai" a sci'islrluj d-lui lvnihail
S;rdoveanu. (...)
gi ca s5 ne men{inetn la roi:nanul de ast.{.il!, iatrl, de pi}d$,
llaltagul. EI constituie sub raportul inrrtlntiei ileaonstltui.I'ea accle!
r:rim.e pdstorerti despie care vcl'beqte balacla lli";rilci ;i tnti:ilul
lui std mai pulin in fabulaiia ingenjalsii desigui:, a acestor in-
Lirnpldri, cit in rezonanta lor ln rnij)ccul naltirii siutiulilticc $i in
rntie.stria cu care-Di pcartii de-a i".rngr.rl dl'i'lmut:ilor .de :munt':
cloina aprigd, rroluntarS, dar 5i iluininat5, pe Vitor:ia, r'irjuva olto-
nrlnului p[stor Nechifol Lipan. Dr'e:]ri omeneascS, povestea din
llaltagul poarid tol,u'i un pt'onuntat a('c(:nt de ;rare baiad5, ro-
manfatd, de mister c,osrnic, aici l'ezoj',rindtt-,se epic, dupd cutll
in Llanu Ancu,$ei se rezolvl feeric. .A ii pistr:at accstei poves'tiri,
gnrnrinati in glasti:a d.e cleltar a \Liatitei, toari:l pui:itatea de
timbru a baladei 6i t.ot conturui ei astratr * iatJ in ce sti intiiul
rlintre merite 5i ce! m:ri pl'efios al Baltagultr'i. Vin clup5 aceea,
loate celelaite insu5i|i h:u:lta5e, * poeziil a na{rttrii, cltloi]gtet^e
a rnediului n:ral, umor ciisrret - pe care d-l Mihaii Sadovear:i'r
le experimentase 5i pini rr.curn, clar ca:'e in Bsltagul' ,!e a'ltoie:i{1
1rc tulpina unila|i a eil':sului rnlrl:i.ji Si til.ualelor: ei' Xlenl":r;
cil
lsaltagul rdmine, in ultilrii anali:l5, romanul unr:i sufict de lnun-
taanc5, virduva vitor"ia Lipiln, p3n1ru c:lfe incai.olirile rncrtuafe
perltru solul ei, ripus cle loil:iii uiui:ani, cind se cirtsesc dupi ne51o!
Je oi, la f)orna, sint comandamente ex]'riese, ce nu-i cla'rr rirgazul
pin5 cind nu-,si aflii solul i.iipus $i ntl-i tlii c::egiineastlil inmot'n-rfi'r-
l*." - in aceeagi. n'rilsurir in cafe Arll-igona inilr:unt;i pe Cleon
pi nierge, cu brlnd;tiinl;a, Ia-muarte, clorinli si1 dea fratelui urgislt'
Pcrlinice, inrpdcarea mciltului. Daci ailrintim aici in cirip aqa
de
nalural de eroiua tlcgecliei grece;l'i, esl'e 5i pentru a sugel'a citiii
tenacitate tnorall se l,i<]e$te !n .suf lct"tr] Vi,toriej l-i;ran, dar 1i
I}entruamal'caincesectistirrgg4g5ie,doltical.actei:e.Antigrlna
va muri pentiu {ti aia ir<.rtiili-qc zeii, penlr:u a cil''or pcrirncd i;i
pune in primc"iriie via!a si ti:agedia' 'se i$lplinette' Fal'alitatc;l
pe neinteie-
ilr:zl5ntuit[ rra ]ua in tronrba ei 5i po nevinov:rti $i
fisi-rlri'Dinti'onulluidepol'l'irciesti::ulor"otljcteaz;ligUlferintil
!qi-o urmireste.-
n s5'

'ii
tsultagu\ este, dimpotr-ivi, epopeoa romanfatd in care suflefiIl
tenace Si aprig de munteancd aI Vitoriei Lipan nu pregeti nici
o oboseald pinii nu di de firul intimpldrilor 9i m[estria d-lui
t\tihaii ,Sadoveanu s1d intr-aceea cd a conturat ,in
trdsbturi orne-
rre;ti, dar fdrd de nici o slibiciune, acest aspru caracter, de o
vointd aproape siril:atic5, aproape neomeneasci
PEnPESSICIUS, Mihail
Sadoreanu t
Da"!.tequl, romatt, Editura,,Cartea
rant?.naasr:d", in vol. Menliuni critice, trII,
Iiditur"a F undafiilor, pp. 366-320.
[n toainna lui 1.!30 cind a apirut Baltagul, autorul acesteia
irnplinea cin,cizeci de ani qi publicase peste qaizoci de volume.
Se gisea" agadai, in i:linI matr-rl'itate ,creatoare, colindase lara
tn tr,ung qi in lat, cutleierase sufletlrl omenesc, ascultii-rdu-i atent
rnigcdrile snbterane, qtia grair-rl firii, intriise tainicele resorturi
ce leagd de vea'curi destinele umane si dialectica naturii, reali-
zase o parte din uria.qa epopee inchinati patrjei si poporului.
Froiectati ?n simetrii temaLice, cu laitmotive ce se interfereazd
reievant, clir:'ijate de bagheta untii vrijitor al g::aiuiui, literatura
*iarloveniairir realiza clc pe acum acorclui'ile rinei riscolitoare sim-
flonii dedicate RomAniei, geografiei, istoriei gi oa.menilor ei, ates-
i.inci cu o consccvcnfir exemplarS. patriotismul luminat gi demo-
filia ae guverna.u orientarca social5 ,si esteti,ci a marelui nostru
s.criitor, lncrederea lui nelirinr"rritir in vlrtulile ce s615g1uiau in
nocuitorii acestor meleaguri. (...) La ora cind vedea lumina tipa-
ralui tsaltaguZ, interpreli ai specificr-rLui nalionai vedeau in Miorila
expresia cristalizati a neputinlei ereditare, a impicdrii cu soarta,
a incapaciti{ii omr-rlui simplu de a gindi gi a acliona. Raportatd
iLB atarr rnistificiri antipatrioti'ce, demobiiizatoare, cartea lui
Sadorreanu se inscrie iir epoci printre ceie mai de seamd gi eloc,
v,er-ite luirl de atitndine patriotici qi democratic5. Parafrazi a
?,Iiarilei, cum o nutnea unul Cintre com,entatori, Baltagul e, in
ac,e-tragi tirnp, o afirmatie si o nega{ie,
AUREL MARTIN, BaII;agu\,
in ,,Gazeta literard",
nr. 44, 28 oct. 1965, pp, 6*7.
)
rl
In
i,Eroint de primi rnerime, Vitoria constitu'ie in crcalia sado:
vonianS tipul reprezenlativ at !:irf,ncii de acum citeva decenii"
Acr.r"st 1ip, selectat din nrediul alpilr, und,e ca|acterele
biotroglce
li-au piis:lrat rrai bjne' €umuleazd 'rrir:tuli variate : frumuse{e, c}em-
nitate, statornirie moraiS, ln6{!me de calocter, inle}i1;en{5 vie
|i persever.enli itr atitrget'ea scopnrilor'. (..,) urrndr:i1-ld clescrlt|al:ea
unclir l):iiholagii, aocentul 'cade nu atit
pe "acliune, cit pe resr:r'turile
interne ; sinrboiur-ile din Miorila apar inlr-o luminl notri. .r\ct-rlo
slrbalegor'ianunliisevorbeaclemoar|eaciobanrr}uinroldovean,
cu atgumente privincl seninitatea care a-r caracieriza stlrFittll
l)iistorilor. 1n Bo,Ltagut" intef;pretarea e r:ealisti, oancnii lupt;io
iur dupd ce cad, urma;ii nu au lini"lte pir]i 'ce nu restabilesc, t'irep-
tatea. vitoria Lipan face par'l,e clin categoria oarnenilor lari" sen-
t,irncntul ei de clatorie morali;i rnai ales vi.rinta ncclintitd coll-
corcld cu trisStr,rr.iie altei eroine tragice, * An,ca, din l\tciposto'
Iui Caragiale. Credln{a con jugalA Ei pei:severen!a in LlrltJrrifeil
ucigaEilor au indrepldlit compara{ia cu Krjrrrhilda ciin cirtlectcl
Niebel.ungiLor" .
CONST. CIOPITAGA, L[il:':ai! Sctit.rt'ccnrr,
Ilditura Tineretului; 1966, pp. ii7-{jil'
in centrul lor, ca fir director", f1r':
,,l\farile epopei ale iulnii au
() cdldtorie anevoioas;i mir gindesc in acest scns Ia AcEscaa
-
lui Vergiiius,Ia Ditina Conzetiie a lui Dante
Itur Homer, \a Eneido,
fie o pasiune putelnicd, precum minia ce-l cupr;rlde pe Achi)
-
l,'cleianul in ctipa in care afla de nroartea prictenulr-ti siu Fii-
lrncle /llloricl. $i in Baltagul', eroina, Vitor;ia Lipan, e stapiniiif,
rlc o putelnici pasiune, dorul de ii-qi rtizbun:r sotul, care o in'
r.lcarnnii la rirum lung $i greu, preslrat cu nurllcroase piediii'
Itfcctuarea drurnului gi pasiunea efoinei !in, in {orrci, firul epic
rrl intregului roman. (;..) Din h[iori$a sadoveanu lua siml]oltllr
struclura epicd, conflictul. dintre cei trei ciobirlli 9i chipul fenieiiu
pc ctrre-l implinegle cu acela al cltrajoasei ciobiini{e din $aiga'
rre, incalecind voiniceltc pe c:'il, :rleitr:ga qi pedepse;te pe r:ilpi'
r.:,
nE7
 {.

tiLnLrl cetei dc rroii, rdzt-.unrrrdur-se gi f:icirrd in fe1u1 acestaidrep.

tale, I'ea.llzinci un principir-r etic funciamental peirtru poporul TAtsE]IL BNOtsNBN,IOGRAF'NC
)i.,inar. ciincie clir:r E.rf-cgtiJ" care conir"ibuie la descoperirea
uci.
gi'iliior. il'e un pi'ecllrsor in nolcn, iirdurer:iia si
inierigenta cd!e-
lLlryil clitr L.::iatl;r cru iicel:rpi n,n:e,;riit cle viu;i
cle dinamic zu-
grdvilir dc poclul populiii..,
[O-V DOt")t.: B-\L^i\. Itecitin(t Baltasul.
posifr 1iL lr, r'oi. Nlihail Sadoveanu,
EaitaguL, Iiditurer lVfinerva, l9?I-

Jli[{ir 1.. 5 :lolembl-ie ie :[.trsie7 i'n Lr:i:d;elui ]tra;cani., t&ihail Sado_

rrall']rx, prrmux clinil:e cei crncr co;lrli al arroca[nlui Alexanclru
-{aflo"o'eallu gi al F.ir"'i'1nel, ndscu15'Urs*eiri. IJunicii clinspre
i,;;r',;1 ai sc:L.iitoruluu erau gol'jc'1, it;,;heg..itl, CupI rdscoala lui
lJ-'i.trdor, 1a tra,si. Ilunic':ii dii-ispre:tnaltiii
cr.ttr_l qiriini. din satul
Ver;eni, si'{.uat 1n aprol:ierrert lpilscani}or, ;i se trigeau clin_
1,r-Lln nearn l.;1zE;esc. CI:lpurile :i'rudelol clinspre mamii, des
.v,:cate de sc::iitor'. _ce ir.ttilncsc ln ;tnld cle ucen.icie, pre,cum
11 in scr.ieriie tr a nai, iru '['Ii,i"soaro ;il lfodo F-l.orilar, iar anii
r:alol dintii anrinliri, pei:'c'cu.qi ar.lt )a pap*anl cit qi }a Ver..
Sirrni. mai ales in l'olun:rul Cene naoi ueclli a,lmi,n,iir.i.,

,'
'tii:ti Liste insc|is trn clasa rniii a
9ct:1ii prrrnare clin Vatra pilg-.
(r^lniiorj unde are ca inr,.5{itor pe e}ornlru) Btrsuioc, evcrcai
.nrai 'tirziu in povestirea Dernrnrr, 'trandafir si ln alte scrieri.
.111n oceasti per:ioactrd r_laieazi pril'l:lu] corltact cu scr:ierile lu.i
l'rn Creangd, pi tot aculn ia cunogii.rrfii c'le istorii.le cu hiliduc!,
,i'l\.o:'arc cu nesat.
J111ll Dup.i ce termind clasa a IV-a rrii:ana ]a tratticr.ni (1Sg1-1Sgg);
l\'ljlh,iiil .Sadc.rveitnu tr.ece la gi::riraziutr,,1\lccu Donici,, dr.rt
rcel.agi or?$, fiincl ceileg de ci":rsi cu al{i cloi viitori scrjitori :
'iniiicutr Eugen novinescu gi povestitorul tron Dragoslav. fn
,accryi;i ani !6i are ii:rceputuriie pasiunea vindtoreascd Ei cea
ll de pescar', dar mai cu sean'id c.l.e oi:servator al naturii
Orn,pdrd.{ia $"pe't,ot, "Arard-de ueewicie, Tleda Flarilar etc.). To*

I [80
 (
''t
din aae:rsti epoc5 dateaad 9i primele sale incercAri literare 5
;i o incercare de romau liaiducesc.
versuri
1895 Moare, in virsti de numai 34 de ani, profira Sadoveanu"
marna scriito_tului.
i"E97 Debuteaz6. sub semi:itura Mihai clin Fagcan!, in revista
umoristicd bucuregteani Dracu. In toarnna aceluiaqi an trece
ia Li'ceul Nalional din Iaqi, unde intilne$te ,,un rnediu de
extraordinarir fermentalie culturaii". ,,Popasul acesta aI meu
1a lapi, in trei ani ai cursului superior cle liceu, a fost h,ot&-
ritor pentru cariera mea literari. Toate icleile generoase ale
timpului. loate iiteraturile europene in traclu.ceri frantu-
z,egti aveau cir,culalie intensi intre colegii rnei. M-am cu-
funclat ca intr-o baie de lumind ; insuqirile mele artistice
au eyolual i:rusc, ca plantele sub soarele e,cuatoria1..",, (r{,ruiid
d,e ucenicie).
tr898 Colaboreaz6 cu versuri qi prozS la revista bucuregtean$
Via[t noud. In continuare, ii intilnim nrimele in paginile
revisiei Carmen, ,cu aparilie bilunarE, care luase trocui celei
dintii" Ultima produc{i.e publicatS in Curr&en e $eu}natd
"{v{
0e ldeculai Dundreanu 9i pe foslul coieg cle la Filticeni' non
Dragoslav.
ll,r)t Fixat .lnc6 r.te la inceputul anului la Firlticeni (unde se'
cSsdtorise},Sacloveanusecleciiasint.ensscrisultri.Aiciscrie
nuvela Iolr U?'st{ (pornind cle la un personai real : fratele
rnarnei sale, Ion llrsachi) ;i, de asemenea' un r:oman' Fro$id
Fotcaaeit, prima versiune a $odnoilor' pre€um Fi nurneroase
alte nuvele' non Tlrstr' apare in Reuista modernd"
11|02Estechenxatsi-iifac6stagiulmilitar..Al'ansat€aporax-in;
structor elupd terminarea perioaclei de instruc{ie, el rimine
sd instruiasc5 1a rindu-i pe r€cru{ii-!5rani' lntemeiat pe
experienla de via!6 a lunilor de militf;rie (,,1e cetearn osta-
curn sA ris-
6ilor scrisorile de acasd; ,le clam sfaturi: oe ti
pundl j'boi-niee,lor lor; pi, in schinrtr, imi spor'eam simlitor
riepozitul cle vorbe,'cunoa;leri Si observatii"), va scrie indati
dutrr$ aceea Arni'nfiri'Ie cd'ptarwlui Gheat'ghi$d
qi numeroase
alte povestiri. lntr:e timp, Reoistq' lnodernd' iqi incetase apa-
ritia ; in loeul ei apare revista Pagitt'i li:terare' in care i se
publicichiarclelainceputlrtati'iFotcaa'od(inrnairnulte
nulnexe) ,!i. alte Povestiri. I

1\4.S. Cobuz. Dupd terminal'ea staEiului nrilitar se intoal'ce din nou Ia

1S99 X,a 2i- ianuai'ie apare la Bu.curepti revista Fagini titerare) Fdlti'ceni, in nri jlocul famiiiei' Aici se na$te
prirnd sau
condus6 de Artur Stavri si Ion Gorun. Sub pseudonimul aopil" De$Dina-Iulia.
hl[.S. Cobuz, Sadoveanu va publica, vreme de doi ani, nurne- ti)03 Avea scrise la inceputul anului ,,rlou:i volume aomptrete $l
jr
roase versuri qi buci{i de prozd. Dupi inceperea g*oli.i, la sl treilea aproape gata 9i un plan mare pentru o lucrare
ri Iagi, scoate irnpreund cu publicistili Matei Rusu revista lnarer6. Lucrerea mar€ e probabil $oin&i', realizatd prin rev!:
lr
Lumes^ dii-i care au apirut 3 numere. Dintte ,colegii $i cunos- zlrirea din tenrelii a Frati'lor Pot'eoaud', cere nu-l mai mul-
r{
culiiie$€ni ai acestei perioade, scriitorul a legat prietenii
$Ltmes. ln'cepe sd colaborez e la Sdmd'nddort4'' iar in toamnd
durabile cu o seami de alli viitori scriitori : N.N" tseldiceanu, aacepta Erferta luiSt.O, Iosif, redactorul revistei' de a X"uara
lr
Neculai Dunlreanu 6i Enric !'urtun5. 1n redac{ie, mutindu-se pentru aceasta la Bucuresti'
'

'rl'l'
1900 Dupd terminarea iiceului, se inscrie la Facultatea de clrept tr$il{ Anul atirmilrii impetuoase ca prozator
a lui Mihail Sado:
li
din Bucuregti. Ia indell:iiur'ile iatilui sdu. La Bucuregii rein- veanu.PinsinvariiesclesubtiBarprlrtre]esa],ealoua
tilnegte o seam5 de prieteni moldoveni : pe N.N. Beldiceanu, : Fauestiri qi In a doua parte a anului mai
Obtrn*- "Soirnii'
frto
' nsl
ll
 ( $
spsrr : Durs?'i g\ Crigma iui Mo6 precru. VJturoel.e
indbn,6:tte
au fost primite cie viu interes de cititoii "gi de critlca lite-
rar6. Inci inainte cie aparifia lor, Nicolae Iorga semna in
Sd.mdndtrtrul, ariicolui Porestitori cle ieri ,sl rje .csfdzi, in.
care se ocupi pe larg de Sadoveanu, Tot lorga va denurni
anul 1904 ".anun trui Sadoveanu", ..dupb acela clinti:e scriitori
care s-a ridicat in cuprinsul iuri. printr-o bcg6!i'e de activi-
tale admirabill 1a situalia cie cel. r:lai citit pi iubit ciintre
i lruveligtii de astirzi".
tr905 Apar in tursul anului incir r'lor-lir scrieri : Poxestir! din, rd,zboi
(in volum) ;i Floare otilitd (in Sd.'md.n&torzil).
190$ Apare voiurnul Amintiri,Ie cdltrarului Gheorghild.. Sadoveanu
ipi extinsese in tot acest timp colaborarea ;i la alte re.i'iste :
. in Conxorbiri l'iterare apare r:uvela Fdeat boieresc ; ln .[-u-
ceaidrul. nuvela Morwtitttul w"tui copi.I ; in Albi.na, seria de
amintiri sub titlui Scrisori tfimise de un prieten drag, Din
momentul apariliei revistei Viala romdneascd, (nr, 1, 6 mar-
tie 1906), Sadoveanu clevine uln colaborator activ al revistei
iegene gi va recLlnoaFte mai tirziu
- curn
pirrtapii fideli ai crezului consecvent democratic - unul dintre
pentru care
milita criticul ;i arrimatomi rer;istei, Garabet Ibrbileanu :
,"1n epoca aceasta, Ibraileanu exer.cila imi dau seama
o presiune delicatf, ;i finir aslrpril mea, -orient?ndu-m5. Astfet
- culturalS, de a cSiei ineficieu{ri - in condifi.i]e sociale ale
mi:a fost invSlitor pin5 ce legiturir mea cu via{a gi lucru-
rile. la virsta de care vorbeqte Dernte, s-a des6vir6il,'" {Vi,ala
rom&neascd., nr. 4-5/1936.)
Gindul cle a p5r'6si Bucr.rregtiul * uncle, pe lingfl activitatea
redac{ionall, era gi shijbag la Casa $coalelor gi de a trSi
exclusiv riin scris il preocupS tot mai mult.- In primitvar6
i6i muti familia la F6ltieeni, urmind ca el insugi si se apeze
temeinic in noua ca$5 $i gospodbrie, la injghebarea €drora
va lucra cu intermitente vreme de h'ei ani.
ln vard i se na6te al doilea copil. tot o fetild, profira. Titu
1\1[aiorescu propline Academiei pentru plemiere volurnel--
tgg
|4l*esti.ri din rd.zboi Si Floare ofilitd. Mai inainte fusesc.rl
lrlcmiate Po,o estiri, ti,soirnii,
lltO? lkis.codlele !5r5ne9ti, izbucnite mai inlii in Moldova, repre:
zintii pentru scriitor * aflat in acel moment mai aproape
<lc focarul lor prilejul unei intetrse Ei dureroase frirmin-
-
tirli, cdrreia uneie sc.rieri gi ,cor'esponden!a cu prietenii ii
clczrrilluie pe de-a-ntregul dranratisrrr-rl.
Nurnit inspector al cercurilor cul'uurale qi :r1 bibliotecilor
pclpulare, Sadoveanu vine in contact direct cu starea de lu-
cruli iealS gi cu preocup;irile m:rsei {iiranegti, ceea ce-i va
lngerdui c:a, intr-un raport cirtte rninistrul invitrdtnintului,
Spiru Flaret, si-Ei expuni firir echivoc punctul de vedere:
,,Dreptatea este a nrr:ncitortriLti obijduil. Alenda5ii $i pro-
prietarii, fira deosebire de nationalitate, i5i ba"t joc dc-' munr:n
rornAnului. Tofi surtucarii saitulni, plittrari, notari, scriito-
ragi, nrulg fdrd rusine, firrd tnild, acea:iti. var:.i liptoasit..."
Autoritdlile simt adversitatea $i aversiutrea scliitorului lalti
,de politi'ca guvernantrilr.rr 9i, i\r baza unuj. denun!. fac o
des,cindere la locuinfa sa, in ciLltarc de manil.este instiga-
toare la riscoal5.
lmpreund ,cu Artur Goi"ovei, sc.oate * s1:re ;sfirgitul anului--
o publicatrie peniru lir6nime, Rilua,qul, gi destit;oari in
cal.itatea pe care o avea o intensl aciivil;ate de indrumare
- iri va da rnai tirziu
acelui moment singur seama.
Apar in ctirsul anului volutnele La nai, i,n ViiSoara, Vrernuri
de bejenie qi Insemndt'ile lui Neculai lWanea, nalaliune
publicatS in Viala romd'neascd. Ca un ecou direct aI r'iscoa-
lelor, publicd in Sdtndn/ttorul porrestirea Mergind spre Hi;ildu.
l00B Apar noi volume i Oameni $i loani, O istorip- tle demult
(continind pi cunoscnta povestire hnigra.ntii la Erazilial 9i
Duduia Margaret&, lar in Viala rotnd,neascit' scriitorul publici
printre altele nuvela llaia Sanis.
It)09 Este numit director al Teatrului Naiional din la,si ; in noua
sa calitatg scriitorul €ontribuie la imbundtStirea repei'to-
193

riului scenei ieqene eu piese mai sulrstanfiale ale clamatur'
giei r-ralion;rle qi univeisale.
irnpreunil D.;\nghel, St. O. losif 9i trlarie Chendi, scoate
cr-r
revi,sta Cwmpilna, atr cirei 1:rim irlimir airare la 2? n'ciernbrie.
ln apri.lle urmiitor revisla igi inceteazi aparitia. ln nunre'nele
ei Saclcrve:rnrr publicl Retlexitle unui erplorato4 dezbatere
plinir de aclevirruri amare ,cll pi:ivire la situatia ldr:Snimii
clin Rominia burghezo-moEiereasci 9i puiernici satir6 la
adlesa stirpinitorilor !5rii. Din materialul acestei anchete
Sadoveanu va cxtrage elementele pentru cunoscuta nara-
litrne Bordeierti'2. In nr- 5 a} a'celeia;i reviste apare Ei usturS-
toai:ea povcstire Un instigator.
Apare vo,lumul c1e poYe,r1iri Cintecul fimintiri,i, iat in Viafa
rornd,neascd' (nnmerele 9-i2), narl+li unea Apa nt'arli'Lor'
1912 Dr-r1rir tle sclr[L (1910) qi Apa 'morli:!'ttr (1911), noi
Pot'eslit'i
€reiitii vin si se adaoge zestrei sadoveiriene: volunlrll de
povesiili rJtt ittsiigatar gi romanul Neamu'l $oimdregtilor,
otrblicat in m;ri multe numere din Viala romdneascd', irt
rizeqimii din se-
r$1 2-1913. llotlanul
- epopee a luptelor
colul al XVII-lca impot'iva boiel:ilor acaparator! - va andrql
in vulum in llli.
191:i*1917 izbucnincl razboiul baicanic, Sadorrcanu, ca oliler de
rezcrlir, esi:c. mobilizat $i face calnpania din Bulgaria. Un alr
mai tirziu, od;r'ui ct-t izbncnirea prirnului rizboi mondiai,
este din nou concentrat. De asemenea, la inceputul anului
1915 $i 1916, timp c1e mai multe h.ini. Dupi intrarea. RomSniei
itr rlzboi, este mobilizat qi urmeazi armata in retragerea. ei
in ly'Ioiclova. La Birlad €onduce un ziar al armatei,. Romdni'a,
in paginiie cdruia public5 diverse foiletoane qi schi{e. O
parte clin acestea vor fornna. cuprinsul volumului Fi'le i'p"-
. singetate (191?), reluat Si rescris in anii urmitori 9i puli'ical
sub ti11ul Frunze-n lu'rittttri (1920)"
f0d
n
lllilr SJtiabiiepte la Iagi, cu intreaga familie, care intre limp
. rltrvenise numeroasd, instaiindu-se in vechile case de la Copou,
, cindva
proprietatea lui KogSlniceanu.
0ll! Crnpul Vielii romdnegti, reglsindu-se la la;i, in agteptarea
lnomentului prielnic de a scoate din nou marear revisti (care-'si
inl.ie(upsese apari{ia ln 1916) in jghebeazir o publica!ie de
Ilnnzifie, siptirninalul Insemnd'ri ltterare, pus sub conduccre:t
'|
ui Sadoveanu pi Topirceanu (nr. 1/2 f6bt'. - nr. {5/21 dec').
(lolaboratorii sint cei vechi (Ibr6ileanu, Sadcveanu, Topir-
r:canu, D. Botez, Jean Bart, M. Sevastos etc.) ; li se adaog5
<'il,eva nurm'e noi : Ionel Teodoreanu, Mihai Ralea, A1"
t'hilippide. lu paginile revistei, Sadoveanu e prezellt cu un
rnare num6r de articole, note, recenzii, precLim 9i cu citeva
povestiri, adunate ,mai tirziu, i;rrlpreund cu l:ucirli mai ve'ch],
irr volumele "tJnxbre (1920), Cocostircul albo'stru (1921).
Ncdgrd, $arului, (L922) etn' Tot acum scrie romanul Stracla
t,d,pugneanu, cronicb a rizboiului ;i a la;ilor anului 1917,
irrielpretatd din perspectiva indignirii ce i-a plodus-o spec-
llr:olul cinic al imbogS{i{ilor de pe urmeL riizboiului. ln 1921
rorranul va aPdrea 9i in volum.
llr:t{) li,capare revistaViala rom&neoscd, avind gi casd de eciitula
ploprie. In aceastl editurd se tipiregte in 1920 romaitul
Iorl al Jui Liviu Rebreanu, pi bot 'ea va scoate o seami de I'o'
Iurne ale lui Sad,or,'eanu, ln paginile revistei, Sadoveanu pubiicd
in urmdtorii ani numeroase povestiri, nttvele, foiLetoane pi
lllrgmcnte de roman, care, impl cltni clt ccea cc va mai
lrublica in Ad,eudrul literar qi drtistic, in ,,bazarul sAptd-
rrrinal" Lumea (revistS iegeani scoas[ de ciliva membfi ai
urupdrii de 7a Via{a rom6'neascd,1 etc. tror constitui cu-
(!'!23j,
1:rinsul a noi volurne : micul ro,man Oameni rlin lttnd'
cclilait roman, mai ainplu, Venee o moard' pe Siret {Lfl25)'
lcrme,citoarea culegere de povestiri IIen'LL Ancutei tf]828),
istc-rrisilile vinbtoregti din Tara d'e di'tt'colo d'e negurd' (6926)
,5i cele persciregti din fmpd.rdgia apdlor (1928), O itttiw:6tkl''re
ciudatd (1929), Depdrtdrd (1930) etc,
195

1923 Este ales memblu a1 Academiei RomAne. ntculsi-il sf,u cle
recepfie, Poezia popul,ard. rostit la I innie, este o emo$ionant'5
si convingdtoale mirturjsire cu plivire la insemnStatea pe
care au avui-o cunol;terea poporului ;i a tlecutului .sau in
liormalea llli ca scriitor : .,Aici e panleonul. meu liielar,
simplu qi rustic, liri podoabe, ca natura, insd mlref ca
;i dinsa. Sim!ir.rdu-mi al acestr,ri iropor gi al trecutului gi
ucenic al acestor" mari inilinta;i, le inchin lor clipa solemn5
cle-ac Linr..."
J927 lutle 5 qi 25 ir"rnie intreplinde o c5151orie in Olanda. de.spre
c'arc rrar scrie intelesantul reporlaj alandct (publicart in
volum in 1928). conlinincl observalii s.rrbs{antialc cu privire
lir pei.sa.lul geoglafic ;i cel social al ace.stei !iri, meleu ra-
poltat
.la siiua!ia clin {ala sa.
192i1 Apalc in volum lomanLrl Demonul tinu'etii. In acelaqi an au
mai ;rpi|ut ala cum s-a ariits.t * Hanu Allgutei qi Alanda,
-
1911) Aparc- ror-ranul Zod"ia CancertthLi sau Vremea Dttciti-Vodd.
reconstituile isloi'i<:ri a serohrlui al XVII-lea, care continui
irrtr'-rLn Ilt tilut din "ly'eo??rul goin'rdle;ti.Lot', ampllficincl insii
consideiirbil anchc.la cu plivire la molavttr:ile din epocit, la
intligi.le si cor-rflictcle ei specifice.
Intleplinde. implc:ur-tir cu lonr:l Tcocloreilnu si $tefana Veli.
sal', o cirlirlorie la Consl;rnl,inopol, despre care va . vorbi
mai tir-zir-r in Fatltezii tdsd,ritene. Inter.esante observillii clespte
irceaslir cirl;itor:ie se pr.rt intilni pi in amintirile lui Ionel
Teodo.r'eanu ( M asa wn br ektr).
1930 Este sirrbitorit cu prilejul implinirii vii:stei de 50 de ani.
Apare micul lolrarl Baltagul, operd lundamentald a creatiei
sacloveniene, in care virtu{ile recunorcule ale poporului sint
proiectatc' inlr-un 'caclru foarte reill 5i totoc.lati mitic-sim-
lrol ic.
[931--19,35 Seria rnir:ilor: povestiri cedeaz6, clupd l9:]0, tot nlai nrult
[96
l.
(.
inlinsc, c:.ii'i1 ri(l su(cerd cu rcgula'ri-
t,.r'ri:l uara,tiLi.niloLm"r{i
l;rlc: sinl rrrai ales erocilii i:ri''ri'i€*. ciar ;i irlc utirrr cllmi
r,rilcp6ri:at.e. in care sondajul sa lircc cn :r:itttot'utl visultti EI
;rl irr'chipuirii t Nunta doxn'{i{ti fi.ittartclra (1$li2)' Luar (1932)'
Loc.ul unde nu s-0" i.ntimpltt rrljnric (lfllllj), trollliln ilit-r ilar-niiia
rl|amelor provinciale 5i a oarnetriioi: cle prisos. Creanga ile
crrr (1933), imagine fa'nuloasir a I'ictii poporului irrisirtt clin
('poca formbrii, avincl in centi: ul pe bltrinul si irrfelei:tul
mag da€ Kesarion Ereb' iVoplite d'e Sinzie'tre (1fr34), Cuibal
i.nraziilor (1935), Psptdte b'laiirri'lat (1935) elc' Epc'pee:r isir-rr'lclt
5i croic6 a epo,cii 'd,e llitlorire qi de afirinarE- clin viail'! po*
pomlui nostru vrernea hii $fefan cel Mare - e in;ruguraiii
pr'ln apari{ia, in - 1935, a plin'.ului volum clin trilogia Fiafi'i
,/tleri, ulterior intitulat Lrcenicitt lni lot'tttf. Volurnr-ll al doileir,
in iar ;ll tl'eileii, Oamenii nt(tt'iei sale'
I:zxorul orb, apare 193S.
in 1942.
llrll(i SL. stabileste cu frimilii; Ll:1 .[,itl'curc:,rli. Aici, S;rl]ovcauu prc'ilr
corrducerea ziarelor Ailclrirrrl 1i Dim'ineala, tu orictll'are
democraticS, cle pe pozilii br.tt'gtrcze. In paginilc- 1or, plecunt
g in Insemndri iesene ;i in alte lrublicalii, el clesfirqt-rarir o
iirtens;:i aciirritate publicisticii, !inlinci. intre altele. la slrin'
i gerca riudurilor tut'.rror for!elor antifasciste, la denuntilrea
cclor care pregeteau riizboitil ;i ingenuncher{:}a popclal'elor'
Toale aceste manitestiri au stirnit ura ,si f uria extremci
clrepte care a trecut l;r injurii, c:rlomnii 5i ameninldri : volttrne
din oper:'r scriitoru.Lui ;lu lost rtrse demonstrartiv in piele
pr-rblice.
In aprirarea scriitolului eru it:lrrveilit cu hoti'rire numero6i
()arneni de litere, cle ;;iiinfi ;i clc arid, care la i aprilie 19i17
pulriicS in presir Protcstrtl inlelectualilot', semuat, printre
allii, cle Liviu Rebrilatiu, E. Lovitlescu' Pelru Gt'oza,
G. CAlinescu, A1. Philippidc, Dcmostcnc Botez, Victor Efti-
rniu, Mihai Raleir, C}. Topii'ceantt, $erban Cioculescu,
Z" Stancu etc.
rs7
 , r:i" r":l4i1 t , rjl

I rr f,,t .ii!
!

erle rlrb{rtorit de intreaga tar6 cu prilejul ftnpli''

nggtli Le 6; februanie i: se deqernews tibtiitl der doetor hsnianis de unl cle via16. l

,i
al' tlniversitd.fii din IaSt Eoi ani, mai tfirriu;' reir'ista;
al Pdcii Medalia
)

' regene' i{, in,ehmd . Llnr llllfiidsr @reaga[ 14, impl'iqirear Yirst$
rfi clc c5tre Consiliui Mondial ,1
I plBtru t\tcc. ,t
d8,6,0:, de aniil.
Iirnprejurlrile politi'ce' rlinr !ar'6, inferzjelndt*n s€rietorul!{l l€m$nul lstoric Nicootd PotcoaoL, care pleaca de ta
madifestare*, puhlicistireb {ee1e doud riare ql tix' ggilffie; pui veclrlului ,roman din 1904, $oimii- Operi a matu-
blicetiile eu orientare ptqgr€sist'& lilsesord $uspe$i[6#9],: eJ lsls (r't'nt.oare, romanul Nicoard Potcoa'--d imbog6-.
se va dedica de-aeum inaiirte; pin[ Ia e]ibera'nea t5ni$ scri ntrl lrilrtx:le naraliunea istoricd sadoveniai'16'
sutitri:, I*a rstati*i*i' dc ai;ttifuat's' (t$3D: se adhug6; t1q;' vblum.9
pline cle, observalii pil:runz$foare ale c6ldthruiluir q.ir 4xin6td: isretl tr ncn Attonturd in l,unca Dund'rii,
rr.rliui des'pr.e nafiurri, : Vs'Lso/ Frumssssij (i1g3E),, O.elli: $a 1451 ?0 tlc nni, i se conferd titlul de Eroul al Muncii
(493&),'Lieehiroa ('1940)., PooeF.fiile iln l;o Brad"a 'Sflriim;&":S9r$}}'i
ias'scrieri'lor mai ve@hi de infeleptiune oxienla& fl desff,;J rrra lui Sadoveanu, la implinirea virstei de 80 de
. tate, l$ se adaug'a, a€qrnr ; Di'os)nat parsdanjl (iIg*0S 6E1ropi4i ,{eflltolut, cilre fusese lovit cu ciliva ani inainte de
' F,:u,ptXar' ('1 4tCI" Tot a€um s4ri€'cunrssouta' ollgrfli au$offdogra-,; tle ptrritlizie, nu mai poate lu€ra' Proiecte .literare
: . f,\ci enif d.e ucenicie, apdrut[ in 1944. I
Hu l,r(rbuit si fi,e tdsate in pbrlsirre (Lisaoeta, Ciw'
tS44 2g August. Actul elibend'rii Ba rjbr' d'e zub jugutrr fasci$" Sn' !{locrsl, IJLtimuI cintd.rel, Intoarcetea Ia' Iume efu',)
aeeeagi toarnnd, ln of,ensilva' de la Turda irnpstniqra' fasgi1-
lCoNlA lnnlta distinc{ie internationali Premiutr Lenin
+;ilor, fi'ul cell rnaii rnie' aI lui Sadoveanq Pa'uli llibfux' ed9:l trir ,
Pnce'
lustdi Cartea, lui, Cc flog,r,eq, vimpultLi,, Primal gi' gltiura, vE., Ru, ln din via[flJ
19 o,ctombrie, scriitorul inceteazh
apdlea pastum. in ziua de 21 octombrie: ',Teiul care str6-.
irrlrrt
1$4* ?ncepe sir, desfSloare o vie, activitate publicistica, itr
presd. ' tnrl|nrlnlul lui Eminescu'I-a vdzut sosind, la pragun
Ot parte din'lre ar:ticolb vor' fi str{nse in vollrrmr} e@ei'dos' lull plonin clomoali a frunzelor inghlbEnite" (Geo
cop ('194S). Dintre artibo"Ie; eelb mai nrulte se'ecup&1 de pro-'.]
blenra agnard gi cle perspectivele vielii liranului fti noua
etapS:
trg46AparevolumulFantaziirdsdritene,conlininddiversepoves-
tiri
9i evoc5ri'
1948r Apare rromanult Fd.u;nn &ticr[, ineerc&rle tnQi'
prxlifi iebutitd'
a scriifiorukri de a se apropia, de realit[file sociaie noii

19.tr6 Apare romal:uXr ltrfi:t. eq Cleoc; irxa.giae

epiei' a" refle€tiilor
scrii{,orrrlui eu pirivire' Ia orientanea' qi roslurile turinimii
rnuncitoare in nolie imprejurdri istorice' '
:
r$8
 f
C[JFRINS

pH,Er'"A?jd
gA,I,TAG{JL
APR,ECIER,I CR,iTICtr
TABEL EIObIELIOGR,AFNC

Lector: PIARIN nAD0I

Tehnoredaetor : FLORENTIN,{ WEIDLE
!).tt_ lo. c',les 3l.VtI.Ic?i. Br(11. Ce:rpor id..IX if?S.
Aputut 1975. cofnunda nr. l)04" fir?t .x!6aai.
CoLi de tipur 6t/t,
Combinatul Poligrafjc ..Casa Seintclr..
!ucuresti Piata Scr'r'teii rr. j,
Refrublica -Soeialisla Rorninja
Contancla nr. 50 4tg

'Ii.
I
I