Sunteți pe pagina 1din 10

Acest roman impresionant are ca izvor

de inspiratie una din pretioasele balade:: Miorita;aceasta dezvaluie povestea a trei oieri, dintre care doi planuiesc sa-l ucida pe cel de-al treilea pentru turma sa.
Insa firul romanului Baltagul este personajul feminin

Vitoria Lipan, nevasta unui oier priceput care pleaca in cautarea sotului disparut.

Mihail Sadoveanu a fost un scriitor, povestitor,

nuvelist, romancier, academician i om politic romn. S-a nscut la data de 1880 la Pacani cu un tat avocat i o mam, fat de rzeti. Se stabilete la Bucureti n 1904, se cstorete, i va avea unsprezece copii. n acelai an are loc debutul editorial cu patru volume deodat.

n 1990 este numit n funcia de director al Teatrului Naional din Iai.

Devine membru al Academiei Romne n 1921.

n anul 1955, scriitorului i se confer titlul de Erou al Muncii Socialiste. Mihail Sadoveanu a primit Premiul Lenin pentru Pace n 1961. Mihail Sadoveanu se stinge din via la data de 19 octombrie 1961, fiind nmormntat alturi de Eminescu i Caragiale.

Mihail Sadoveanu, de altfel numit Ceahlaul literaturii romane de catre Geo Bogya a scris romanul Baltagul in 17 yile si a fost publicta in noiembrie 1930, pe cand Mihail Sadoveanu implinea 50 de ani. Romanul are 16 capitole care cuprind o poveste lunga si frumoasa fiind foarte concentrate. Este cu adevarat un roman pretios in literatura romaneasca, datorita modului in care Sadoveanu lasa firul povestii sa curga si datorita personajelor complexe.

Romanul incepe cu o legenda care spune ca Dumnezeu, dupa ce a facut lumea, a dorit sa puna ordine in neamurile de pe pamant. A ales mai apoi pentru fiecare neam cate un lucru care-l caracterizeaza, astfel ca a ajuns si la munteni, carora le-a lasat muncile cu animalele (oile in special). Aceasta legenda era spusa de catre Nechifor Lipan.

Scriitorul plaseaza actiunea in satul Magura Tarcaului, incipitul debutand cu imaginea


eroinei principale, Vitoria Lipan stand singura pe prispa si torcand, cu gandul la sotul ei Nechifor Lipan, plecat din toamna de acasa , la Dorna ca sa cumpere niste oi. Ea isi aminteste de povestea auzita de Nechifor de la un baci batran si repetata de acesta pe la petreceri, povestire lagata de viata si psihologia oamenilor de la munte. Vremea se raceste si Vitoria era tot mai ingrijorata de tacerea sotului ei, de aceea, apeleaza la sfaturile parintelui Danil, caruia ii destainuie necazul ei. Plateste slujba pentru intoarcerea lui Lipan, posteste, se roaga, dar trece si la baba Maranda, vrajitoarea satului. Fiindca nimic nu o linisteste, Vitoria scrie lui Gheorghita ca sa se intoarca acasa inainte de sarbatorile de iarna. Baiatul vine acasa si Vitoria hotaraste sa-l trimita pe el in cautarea lui Nechifor, dar isi da seama ca baiatul nu are experienta si intelepciunea necesara pentru a indeplinii dificila sarcina si decide sa plece impreuna. Inaine, insa, de a pleca in cautarea lui Nechifor , se duce la Manastirea Bistrita unde se roaga la icoana Sfanta Ana si la Piatra Neam, unde anunta autoritatilor disparitia sotului ei. Apoi a facut pentru Gheorghita un baltag pe care parintele Danila la sfintit, a dus-o pe Minodora la Manastirea Varatic pentru a fi in siguranta si la inceputul lunii Martie pleaca cu Gheorghita pe urmele lui Lipan. Pleaca in cautarea adevarului, refacand drumul presupus a fi fost facut de sotul ei. Pe tot parcursul calatoriei, ea ii scodeste pe oameni, intreaba, cere informatii despre Lipan.

In drumul lor la Borca asista la o cumetrie, unde Vitoria respecta obiceiurile unei astfel de ocazii, iar la Cruci trebuie sa faca fata veseliei unei nunti. In tara Dornelor afla ca targ de oi a fost decat la Vatra Dornei. Poposind aici la un han afla ca intradevar Nechifor Lipan a cumparat in noiembrie trei sute de oi, dupa care a vandut o suta de oi, altor doi ciobani, continuandu-si drumul toti trei. Vitoria continua de aici cautarea, tot pe urmele celor trei ciobani pana la Sabasa la domnul Toma si apoi la Suha. Aici afla ca in ziua de Sfantul Mihail si Gavril a facut popas o turma de oi cu doi ciobani: Calistrat Bogza si Ilie Cutui. Femeia isi da seama ca sotul ei fusese ucis intre Suha si Sabasa si incepe pe cont propriu cercetarea, apoi apeleaza la autoritati. In Sabasa, in curtea unui gospodar il gaseste pe Lupu, cainele lui Lipan si cu ajutorul lui descopera osemintele lui Nechifor Lipan, intr-o prapastie. Femeia indeplinea cerintele datinei crestine, fac praznic dupa inmormantare si lasa autoritatile sa faca cercetarile necesare. La praznic invita autoritatile, cat si pe cei doi posibili asasini. Prin inteligenta si diplomatie, femeia reconstitue faptele intamplate si reuseste sa-i demaste pe vinovati indeplinind un act de justitie. Calistrat Bogza iritat, reactioneaza violent si este lovit de Gheorghita cu baltagul si mancat de cainele lui Lipan. Inainte de a murii, isi recunoaste faptele si doreste ca oile sa intre in posesia stapanului de drept. Atingandu-si scopul, Vitoria si Gheorghita se pregatesc de plecarea spre casa pentru a duce la bun sfarsit si alte treburi, caci viata merge inainte fiindca toate au un rost pe lume. La praznicul de patruzeci de zile o vor duce si pe Minodora sa vada mormantul tatului ei. Randuiala s-a implinit, dreptatea a fost facuta iar viata isi va urma cursul ei firesc.

Vitoria Lipan este o nevasta si o crestina inraita, o mama


buna si protectoare dar este mai presus de toate un om, ca oricare altul, inzestrat cu sentimente pure, idei, teluri. Pe parcursul calatoriei ea reuseste sa-ti tina cumpatul, sasi ascunda emotiile unei femei indurerate si din multe puncte de vedere pierduta; face sacrificii si infunta greutatiile ce stau prinse. Este un model demn de urmat.

Ce nvm din BALTAGUL?


Uneori trebuie s acceptm soarta i s nu ne fie fric s o ntlnim: Adevrul ne ateapt! Prietenii nu sunt cei care i numim prieteni ci aceia care i ctig acest nume. Cu puin curaj chiar i lumea necuvnttoare ne va ajuta n atingerea unui el. Familia este cel mai de pre lucru pe care l avem i trebuie s o preuim. Moartea nu nseamn tcere.

Proiect: Baltagul
Realizat de ctre Cre Bianca
Subiect: romanul BALTAGUL - autor: Mihail Sadoveanu

Informaii: www.scritube.com www.wikipedia.com Imagini: http://images.google.ro/

S-ar putea să vă placă și