Sunteți pe pagina 1din 6

Baltagul

Mihail Sadoveanu

I.
II.
III.
IV.
V.
VI.

Tema si viziunea intr-un roman aparinnd lui Mihai Sadoveanu


Relaia dintre incipit si final
Construcia subiectului
Construcia unui personaj
Relaia dintre dou personaje
Instanele comunicrii narative

1. Preliminarii
Sadoveanu este cel mai prolific scriitor al literaturii romne. A scris
povestiri rurale, romane, care ar putea fi grupate n funcie de patru teme:
istoria (Fraii Jderi, Vremea Cancerului sau vremea Duci Vod), scrieri
sociale (Hanul Ancuei, n crma lui Ion Roat, Bordeienii) natura
(Nada florilor, mpria apelor), opere de atmosfer ilustrnd
atmosfera trgului de provincie ( Locul unde nu s-a ntmplat nimic).
Romanul Baltagul s-ar putea ncadra n tematica social ilustrnd
viaa muntenilor ns sensurile sale mult mai adnci refuznd o ncadrare
att de restrictiva si simplificat.
2. Substratul arhetipal
Romanul a fost scris n numai 17 zile si a aprut n anul 1930. Are ca
punct de plecare balada Mioria ilustrat prin motto-ul romanului
Stpne, stpne /Mai cheam -un cne, dar si prin motivul
transhumanei, cutarea brbatului de ctre femeie, omorul ciobanului mai
bogat de ctre ceilali doi, cinele. Totui, n Mioria crima este ipotetic, iar
n Baltagul este nfptuit. n Mioria ciobnaul este necstorit, iar n
Baltagul are si copii. Pe lng balada Mioria, autorul preia din balada
Dolca motivul animalului credincios si din balada Solga personajul
feminin care nfptuiete dreptatea.
Alexandru Paleologu remarc faptul c romanul ilustreaz mitul lui
Isis si Osiris, deoarece, ca si Isis, Vitoria pleac mpreun cu fiul su,
ulterior adugndu-se si cinele n cutarea lui Nechifor. Poart cu ei un
labrys , secure cu dou tiuri, amintind de baltag. n timp ce Isis i nvelete
trupul soului cu o piele de animal, Vitoria l acoper pe Nichifor cu o poclad.

La baza romanului se afla si mitul labirintului, prezent att n


exterior prin motivul drumului ct si n interior prin maturizarea lui
Gheorghi. Minotaurul din centrul labirintului este ntruchipat de Calistrat
Bogza deoarece avnd buza de jos despicat este considerat nsemnat n
gndirea popular.
[Vitoria a fost considerat un Hamlet feminin pentru felul n care povestete
moartea soului, dar si o Antigona modern prin nmormntarea lui.]
3. Tema, motive centrale, semnificaia titlului

Tematica principal a romanului, dorina de a afla adevrul si de a


face dreptate, se grefeaz pe atmosfera lumii arhaice a satului romnesc.
Sunt prezente si teme subsidiare precum: familia, dragostea, natura,
moartea. Printre motivele prezente n text se remarc n special: drumul,
baltagul si transhumana.
Viziunea despre lume nfiat n acest roman nu face excepie de
la ampla perspectiv pe care o ofer Sadoveanu n toat creaia lui. Autorul
consider c existena presupune ordine si semnificaie, numite de el si
personajele sale rnduial. Uitarea ordinii lumii este una din marile primejdii
ale vrstei moderne a umanitii, aa c scriitorul o evoc pentru a o salva.
Titlul este simbolic, ntruct n mitologia autohton baltagul este o
arm magic, menit s ndeplineasc dreptatea. Se presupune c atunci
cnd este folosit ca unealt a dreptii nu se pteaz de snge, ns dac
este folosit pentru nfptuirea unei nedrepti, sngele rmne s o probeze.
n roman apar dou baltage, unul cu care este omort Nichifor si cu care va
fi rzbunat si unul pe care preotul Dnil i-l sfinete lui Gherghi si care
rmne neptat de snge.
4. Structura, compoziie, subiect
Romanul este structurat pe dou planuri: primul plan este unul real si
ilustreaz viaa muntenilor, fiind un roman al existenei pastorale si al doilea este
un plan mitic, n care Vitoria caut s refac ordinea lumii pe care crima
monstruoas o distrusese.
Incipitul deschide romanul pe un ton liturgic prezentnd legenda pe care
Nechifor Lipan, personajul absent, obinuia s o spun la cumtrii si nuni, conform
creia Domnul Dumnezeu, dup ce a alctuit lumea, a pus rnduiala si semn
fiecrui neam. Prin intermediul legendei sunt caracterizai muntenii si este oferit
un tipar de comportament n care se ncadreaz si personajul. Descrierea spaiului
umblm domol suind poteci oable si cobornd prpstii amintete de spaiul

mioritic al transhumanei. Muntenii sunt caracterizai ca avnd o inim uoar si


capacitatea de a se bucura de via indiferent de greuti Nu v mai pot da ntradaos dect o inim uoar ca s v bucurai cu al vostru. S v par toate bune; si
s vie la voi cel cu cetera; si cel cu butura; s-avei muieri frumoase si iubee.

Finalul presupune ntoarcerea Vitoriei la modul de via tradiional.


Odat ce a restabilit echilibrul, viaa poate merge nainte, Gheorghi fiind
acum capul familiei.
Relaia dintre incipit si final const n continuarea vieii conform
rnduielii.
Aciunea ncepe n satul Mgura Tarcului, unde Vitoria l ateapt pe
Nechifor s se ntoarc de la iernat. Spaiul este larg, presupunnd un drum
spre mai multe locuri. Merge la Piatra Neam pentru a anuna dispariia
soului, apoi la Mnstirea Sf. Ana de la Bistria, apoi spre Suha si Sabasa.
Aciunea se petrece ntre Sf. Andrei si Sf. Gheorghe, trecnd prin mai multe
sate de munte. Nechifor ar trebuie s vin de la Dana. Spaiul este nchis
ntr-o zon de munte, preponderent rural, aadar viaa ilustrat este a unei
comuniti rurale de muncitori. Muntenii i ctig existena cu toporul ori
cu caa , iar cei mai puternici ntemeiaz stne n munte. Femeile lor rmn
n sat, uneori devin vduve prea devreme ca dnsa, noteaz Vitoria Lipan.
n acelai timp, aceste ocupaii diferite i fac sa fie nite fpturi de minune,
care noteaz ca sunt nestatornici ca vremea, dare se ntorc la brlogul lor
precum ursul.
Nechifor Lipan care se dovedete a fi vrednic cioban ntemeiase o
stn n munte, de unde nu se mia ntorcea . Vitoria ncepe s l viseze
trecnd o ap neagr, semn pe care l interpreteaz ca moartea soului. Apoi
cocoul care urc pe pragul casei si pe care Vitoria l ateapt s intre n cas
se ntoarce. Prin asociere brazii i par mai negri. Primete o scrisoare si crede
c este de la Nechifor, ns e adresat Minodorei. ntre timp vine
Gheorghi, iar Vitoria vrea s l trimit pe el n cutarea tatlui, ns se
dovedete fricos si ajunge la concluzia c trebuie s mearg cu el. Merge la
Mnstirea Sf. Ana si ine post 12 vineri. nainte de a pleca d la fcut un
baltag, vinde din produsele casnice pentru a avea bani , apoi duce banii la
preotul Dnil. Pleac nsoit de GHEROGHI si de domnul David. Vitoria
ntreab de soul ei pe la hanuri si crciumari. La Sabasa din trei ciobani mai
rmn doar doi, deoarece dispare tocmai Nechifor. Cei doi locuiesc n
Sabasa, fiind vorba de Calistrat Bogza si Ilie Cuui. Cu ajutorul lui Lupu,
cinele lui Lipan, e cate Vitoria l gsete n Sabasa sunt descoperite
rmiele lui Nechifor ntr-o rp. Vitoria strnge oasele lui Nechifor si l

acoper cu o poclad, apoi l las pe Gheorghi n rp, iar ea merge s


anune autoritile. Tnrul st acolo pn spre miezul nopii cnd se sperie
si iese. Dup trei zile, Vitoria l nmormnteaz pe soul ei, iar la poman i
demasc pe cei doi ucigai.
Romanul realizeaz monografia societii pastorale prezentnd
tradiiile si obiceiurile, mai ales n raport cu cele trei existene cruciale din
viaa omului: naterea, cstoria si moartea. La Borca, Vitoria ia parte la un
botez unde pune un bnu sub perna noului cretin, la Cruci ntlnete o
nunt si cinstete cu mirii si naii, iar pentru linitirea sufletului soului ei l
pune pe Gheorghi s l vegheze, pregtete pnzele albe pentru trecerea
drumului, gina neagra care se trece peste groap si apoi organizeaz un
parastas.
Se remarc descrierea satului romnesc de munte, cu ritmul su
de via. Existena muntenilor se ghideaz dup un vechi program pastoral,
desfurndu-se ntre dou momente care hotrsc treburile satului:
plecarea oilor la iernat si ntoarcerea lor la munte. Legile nescrise
guverneaz viaa acestor oameni, iar tradiia nu admite nerespectarea lor.
Prin dispariia lui Nechifor Lipan, rnduiala si legea au fost nclcate, de
aceea, vinovai trebuie s plteasc, femeia trebuie s afle adevrul, ritualul
nmormntrii trebuie respectat, iar oile recuperate.
Descrierea familiei lui Nechifor Lipan l prezint pe brbat ca fiind
punctul mobil, n timp ce femeia este punctul stabil. Gospodria lor este
una nstrit, deoarece au reuit s i ntemeieze o stn n muni. Fata este
pus la treburile gospodreti de ctre mam, care ncearc s o creasc n
spiritul tradiiei si i reproeaz c este interesat de lumea modern.
Biatul este tiutor de carte si este liber s fac anumite alegeri, precum cea
legat de cstorie, spre deosebire de Minodora, pe care Vitoria nu vrea s o
lase s se mrite cu fiul dscliei.
Romanul prezint procesul de formare al lui Gheorghi care din
tnrul cruia abia i mijea mustaa, ezitant si nesigur se transform n
brbatul capabil s i ntrein gospodria. nceputul acestui proces este
marcat de vorbele Vitoriei nelege c de acum jucriile au stat. De-acu
trebuie s te ari brbat. Eu n-am alt sprijin si am nevoie de braul tu.
Dei pe moment nu reuete s i rspund mamei sale dup ce doboar un
noian de zpad privi spre maic-sa, o vzu zmbind si nelesese c i-a dat
rspunsul pe care nu-l putea gngvi n ajun. Momentul n care Gheorghi
este rugat de mama sa s stea n groap alturi de Nechifor poate fi

interpretat ca o prob, pe care biatul nu o trece, deoarece se sperie si iese,


ns n acelai timp ar putea nsemna ieirea din mpria morii si
renaterea speranei. Gheorghi coboar n groap unde preia rolul tatlui
su (Sngele si carnea lui Nechifor se ntorceau asupra lui n pai, n zboruri,
n chemri.). Sugestiv este si numele flcului care este acelai cu numele
din tineree al tatlui, viaa fiind astfel privit n ciclicitatea ei. n final,
tnrul reuete s i fac suficient curaj s l loveasc pe cel care i-a
omort tatl feciorul mortului simi n el crescnd o putere mai mare si mai
dreapt dect a ucigaului
5.

Personaje

Vitoria Lipan este personajul principal al romanului, numele ei


coninnd explicit simbolul izbnzii. Ea este descris n text n trei ipostaze si
anume: cea de soie de oier, cea de mama a doi copii si cea de justiiar.
Femeia cucerete prin frumuseea si farmecul ei fizic, cci la cei
patruzeci de ani ai si, ochii ei cprui rsfrngeau lumina castanie a prului
si nu mai era tnr, dar avea o frumusee neobinuit n privire.
Femeie aspr, Vitoria este o soie harnic si priceput care duce
grijile unei gospodrii mbelugate si o conduce cu un bra stranic. Ea este
tie pe de rost ce produse are de vnzare si se tocmete cu iscusin,
mergnd chiar ea la cmpie pentru a vinde produse. Fiind prevztoare
duce banii ctigai la preotul Daniil, gest care se dovedete salvator,
deoarece n acea sear hoii i calc gospodria. Este o femeie credincioas
si nu ia nicio decizie nainte de a se consulta cu printele, iar nainte de a
pleca la drum podeste dousprezece vineri. Totodat este si superstiioas,
deoarece crede n descntece si vrji si merge la baba Maranda pentru a
ncerca s afle mai multe despre soul ei. Chiar dac nu tie carte d
dovad de o inteligen ascuit prin felul n care reuete s pun cap la
cap informaiile culese pentru a-i gsi oul si este o bun cunosctoare a
psihicului uman: eu te cetesc pe tine, mcar c nu tiu carte
Ca mam, Vitoria se dovedete mai tolerant cu Gheorghi, ns
foarte aspr cu Minodora pentru c vrea s o educe n spiritul tradiiei.
Dei n general femeia nu i prsea gospodria, brbatul fiind cel
care pleca fie cu oile fie pentru a vinde diverse produse, nevoia de a afla
adevrul si a-i oferi soului ei o nmormntare cretineasc o determin s
ncalce aceast regul, fapt ce l determina pe criticul Nicolae Manolescu sa
afirme ca Vitoria este o femeie n ara brbailor

Cu toate greutile ntmpinate n drumul ei, dovedete tenacitate,


drzenie si voin de neclintit, deoarece nu renun, ndeplinindu-si scopul de
a-l gsi pe Nechifor si a-i pedepsi pe ucigai. Odat atins acest scop va
reveni la vechile ndeletniciri, cci viaa i urmeaz cursul firesc.
n opinia mea, chiar dac Vitoria este o exponent a lumii patriarhale,
ea depete categoria generalului si devine un personaj individualizat,
inconfundabil n galeria portretelor feminine din literatura noastr.
6. Arta naraiunii

Naraiunea este obiectiv, perspectiva din spate, naratorul este


obiectiv, omniscient. Tipul scrierii este radical diferit, deoarece spre
deosebire de naraiunea obiectiv a lui Liviu Rebreanu, cea a lui Sadoveanu
este mai concis, privilegiind rezumatul, ns exist si scene bine conturate
precum cea a parastasului. Stilul este original, deoarece accentul cade pe
lirism.
7. Semnificaii, concluzii

Romanul Baltagul poart semnul capodoperei prin pluritatea


interpretrilor pe care le suscit aceast mic oper, prin fora si magia
cuvntului sadovenian, purttor al unui lirism estompat ntr-un limbaj cu
parfum de epoc.