Asemanarile dintre romanul ,,Baltagul de Mihail Sadoveanu si balada populara ,,Miorita sunt

evidente, s-ar putea spune ca actiunea operei sadoveniene este o continuare a creatiei populare,
aceasta continuare fiind reprezentata de la inceputul romanului printr-un motto: "Stapane, stapane,
/ Mai chiama s-un cane". Alte asemanari sunt urmatoarele:

Substanta epica a romanului pastreaza tema celor trei ciobani,dintre care

unul are oi mai multe/mandre si cronute,/si cai invatati,/si cani mai barbati;

Omorul este infaptuit de cei doi ciobani pentru a-i lua lui Lipan oile( Am facut fapta asta,ca sa-
i luam oile ),intocmai ca in balada ;

Cainele Lupu este in roman foarte devotat stapanului sau,la fel cum in balada oita nazdravana
este cea care incearca sa-1 salveze ;

Pe ciobanul disparut il cauta,in ambele opere,o femeie,care in ablada este maicuta batrana ,iar
in roman este nevasta,o munteanca in stare de fapte eroice ;

Transhumanta este ilustrata de ambele opere,prin mutarea oilor de la munte la ses si invers,in
functie de anotimp. La un prim nivel ,de lectura, actiunea ar putea fi structurata pe trei momente
mari (asteptarea, drumul, pedepsirea ucigasilor) si rezumata, la modul cel mai simplu, astfel,
Nechifor Lipan, cioban din Magura Tarcaului, pleaca la Dorna sa cumpere niste oi. Tarziu, spre
finele lui noiembrie, sotia sa Vitoria da semne de neliniste, cu atat mai mult, cu cat are vise
prevestitoare si alte "semne". Se contureaza astfel, primele deosebiri dintre opera sadoveniana si
balada "Miorita":

- actiunea romanului incepe in momentul in care se incheie balada (dupa moartea ciobanului
moldovean); - personajul feminine ("maicuta batrana") este reprezentat de sotia celui mort O alta
deosebire intre balada si roman este ca, zbuciumul batranei mame (concretizat in suita de epitete
gerundivale "lacrimand", "alergand", "intreband", "zicand") nu are rol ritualic, sarcina ingroparii
revenindu-le celor doi ciobani; in cazul Vitoriei, calatoria va constitui o replica pamanteana la
marea calatorie de dincolo de moarte a lui Nechifor. Un personaj care se evidentiaza cel mai tare
in romanul ,,Baltagul si este si ca un sinonim al maicutei batrine din balada populara ,,Miorita
este Vitoria Lipan. Vitoria este unul dintre cele mai complexe personaje feminine din literatura
noastr, reprezentind imaginea unui erou popular, avnd o personalitate reprezentativ i
puternic. Este inzestrata cu spirit justitiar, inteligenta, luciditate, stapanire de sine, devotament si
neclintire in implinirea traditiilor si datinilor stravechi, trasaturi care reies din faptele, vorbele si
gandurile femeii. Ea plnuiete cu grij parastasurile dovedind energia i putere de munc, sugerate
indirect de drumurile lungi pe care i le hotrte. Vitoria este caracterizat indirect i prin nume,
care sugereaz c va fi victorioas biruind toate greutile i mplinindu-i destinul. In
comportamentul Vitoriei se cuprinde o intreaga filozofie a vietii, un echilibru si o masura in toate,
fara nici o tanguire, mostenita din asprimea vietii din vremuri imemorabile. Odata implinita datoria
catre cel ucis, totul reintra in tiparul vietii de la munte. Cu un destin mitic al maicuei btrne din
,, Mioria , Vitoria rmne unul dintre cele mai frumoase chipuri feminine din literatura noastr,
simbol al iubirii mndre i drze, care depaete toate adversitile destinului.

Criticul i istoricul literar Perspessicius, ns, fcea o disociere net ntre Mioria i Baltagul,
menionnd simbolistica aciunii i a personajelor, proiecia mitic a subiectului. n opiunea
cercettorului, n roman are loc o transfigurare a baladei ntr-un poem de atitudine i de largi
perspective, dar i o ridicare a vieii pstorilor la nlimea etern a poeziei. Nu numai Mioria a
constituit sursa de inspiraie pentru Mihail Sadoveanu. Astfel de componente ca setea de dreptate
a eroinei, ambiia, ncrncenarea. Universul lumii din Baltagul sugereaz un tot naional, constituit
pe aceleai principii etnice i, mai ales, de continuitate.

Vitoria Lipan este fptura acestui univers, care posed alese caliti cnd profund umane, cnd
profund fabuloase. Ea simte c soului ei i s-a ntmplat ceva, avnd propriile premoniii. Nechifor

plecase la Dorna s cumpere oi, dar aa i nu s-a ntors acas nici de Sfntul Andrei. Visele femeii,
cel dinti semn, au tulburat-o mult. Copacii, psrile, orice vietate o convingeau de temeinicia
presimirilor ei. ndoiala devine certitudine odat cu apariia cocoului porumbac, care nu-i aduce
vestea cea bun. Protagonista, dup ce o consult pe baba Maranda, se roag ca ntrzierea soului
s fie chiar i din cauza unui adulter, dect din cauza presimirilor ei.

Prozatorul descrie durerea crncen i tiina morii lui Nechifor, care o fac pe femeie s se
asocieze ntunericului, stare abandonat cu mari sacrificii interioare. n acest punct se contureaz
ntiul gnd, cel al ateptrii. Cel de-al doilea leit-motiv, al cutrii, este marcat i el de o varietate
de semne. Vitoria i vede iari soul. nsi natura, fundalul pe care se desfoar evenimentele,
vestete nenorocirea.

Criticul i istoricul literar Constantin Ciopraga remarc: Baltagul e romanul cutrii urmelor,
implicit un epos al oieritului, adic al cutrii altor urme n contiin ntr-o zon de similitudini
rezervaie natural [1, p.132].