Sunteți pe pagina 1din 3

Ioan SLAVICI Mara

Fin cunoscator al psihologiei feminine, Slavici a creat doua personaje absolut memorabile: Mara,
care a fost numita de criticul Nicolae Manolescu prima business-woman din literatura romana, si
Persida, care infatiseaza un destin al dragostei si al devenirii feminine. Mard se poate citi ca un
roman realist, social chiar, dar si ca un subtil si emotionant roman al dragostei si al constructiei
sufletului feminin.
Ca tipologie, Mara continua directia initiata de Nicolae Filimonprin Ciocoii vechi si noi si de
Duiliu Zamfirescu prin Viata la tara, fiind insa primul roman romanesc autentic, prima
capodopera a genului la noi" (Nicolae ManolescU).
Gen: epic
Specia: roman traditional
Opera si contextul literar (vezi mai sus Abordarea operei literare
Tematica este reprezentata de viata satului si a targului transilvanean, a caror orientare catre
relatiile de tip capitalist are repercursiuni majore asupra destinului personajelor (Mara, Persida-
NatI, Trica). Mesajul romanului este optimist si aduce in prim-plan reusita in viata prin
respectarea normelor colectivitatii si prin vointa de a depasi orice obstacol in calea progresului
personal.

Structura si compozitie
Titlul constituie un subiect de disputa. Multi critici i-au adus obiectii, considerand ca imaginea
Marei are o pondere mai mica in roman, in raport cu cea a copiilor ei. Astfel, Nicolae lorga
sugera un alt posibil titlu, Copiii Marei, in timp ce Magdalena Popescu o situa pe fiica Marei,
Persida, in centrul actiunii. Explicatia cea mai pertinenta a titlului este oferita de Nicolae
Manolescu: in realitate romanul este mai ales romanul Marei, Persida insasi nefiind decat o Mara
juvenila, pe cale de a lua, cu varsta, obiceiul si infatisarea mamei sale".
Trasaturile romanului traditional
- tematica sociala;
- opera oglindeste mentalitatea si obiceiurile traditionale;
- mesajul operei are functie moralizatoare;
- povestirea se realizeaza la persoana a treia singular, de catre un narator omniscient,
omniprezent, care nu este insa pe deplin obiectiv;
- actiunea se deruleaza in ordine cronologica, iar episoadele se juxtapun prin procedeul
inlantuirii;
- romanul e structurat in douazeci si unu de capitole, fiecare fiind precedat de un titlu care
sintetizeaza in stil clasic ideea principala;
- destinele personajelor respecta principiul cauzalitatii.
Perspectiva narativa: actiunea este relatata fa persoana a lll-a singular, de catre un narator
omniscient, omniprezent, care are o dubla perspectiva asupra evenimentelor si personajelor. In
viziunea lui G. Calinescu, prin intermediul acestui tip de narator, specific scrierilor lui Slavici,
se stabileste un acord stilistic". Aspectul este detaliat de Nicolae Manolescu. Vocea naratorului
oscileaza intre doua instante: se identifica pe rand cu vocea Marei (A ramas Mara, saraca, vaduva
cu doi copii, saracutii de ei") si cu vocea colectivitatii din care aceasta face parte, care la Slavici
se traduce prin gura satului" (dar era tanara si voinica si Dumnezeu a mai lasat sa aiba si noroc").
Acest joc de registre stilistice permite o dubla caracterizare a Marei: din interior, din punct de
vedere psihologic, asa cum doreste ea sa fie perceputa (saraca, demna de compasiunE) si din
exterior, din punct de vedere etic, asa cum e receptata de ceilalti (hotarata, descurcareata).
Actiunea este complexa si urmareste pe parcursul mai multor fire narative destinele personajelor
Mara, Persida, Trica si Hubarnatl.
Sunt respectate momentele subiectului:
Expozifiunea: prezinta personajele principale, relatiile dintre acestea si componenta spatio-
temporala. Actiunea se desfasoara de-a lungul Muresului, intre localitatile Radna si Lipova, si se
translateaza la Arad si mai tarziu la Viena. Ramasa vaduva, precupeata Mara lupta sa
construiasca un destin mai bun pentru ea si copiii sai. isi conduce afacerile cu instinct
negustoresc si reuseste in scurt timp sa stranga o avere considerabila.
Intriga: hotararea Marei de a-si propulsa copiii pe scara sociala, o alta modalitate de progres in
cadrul comunitatii. Persida este luata sub protectia Maicii Aegidia, in cadrul unei manastiri
catolice, unde primeste o educatie aleasa, iar Trica devine ucenic la co-jocaria lui Bocioaca, unul
dintre cei mai instariti membri ai targului.
Desfasurarea actiunii: visurile de ascensiune ale Marei sunt spulberate de copiii sai, care isi
urmeaza propriile aspiratii, refuzand sa se conformeze vointei materne. Curtata in asentimentul
Marei de preotul Pavel Codreanu, Persida il refuza, dand frau liber sentimentelor fata de Nafl,
fiul macelarului neamt Hubar. Desi isi reprima initial sentimentele fata de acesta, din
considerente etnice, sociale, religioase si de educatie, Persida experimenteaza o dragoste
tumultuoasa, care ia pe rand diverse forme: o mare nenorocire, o maladie inexplicabila, orgoliu
ranit, pacat greu, umilinta, prietenie, sentiment matern, compasiune, datorie morala. La randul
lui, Trica este curtat de sotia lui Bocioaca, in timp ce acesta il apreciaza si intentioneaza sa-l aiba
ca ginere. Aflat intr-un impas moral, cere sfatul mamei. Din avaritie, pentru ca Bocioaca platise
pentru ca Trica sa nu fie luat in armata, Mara il incurajeaza sa profite de avantajele oferite de
ambii soti.
Punctul culminant este marcat de revolta copiilor fata de planurile materne. Contrar dorintelor
Marei, Persida se casatoreste cu Nafl, pleaca impreuna la Viena, unde acesta se desavarseste in
meseria de macelar, apoi se intorc acasa, unde deschid un birt. Relatia sotilor se deterioreaza din
cauza sentimentului de inferioritate pe care il traieste Natl, Persida preluand, ca si mama sa, toate
responsabilitatile familiei. intr-un acces de orgoliu, Trica se ofera sa plece voluntar in armata,
zadarnicind sperantele materne.
Deznodamantul este marcat de reconcilierea familiilor. Persida si Nafl vor avea un copil, prilej
cu care Nafl descopera fragilitatea sofiei sale si isi va asuma rolul de cap al familiei. Nasterea are
semnificafia unui nou inceput care va neutraliza ostilitafile dintre Mara si familia Hubar, intreaga
atentie fiind captata de noul membru al familiei, fata de care se vor intrece in atenfii. Trica se va
intoarce din razboi maturizat ca barbat si experimentat ca meserias. Finalul optimist este umbrit
de un eveniment imprevizibil: Hubar este ucis intr-un acces de furie de fiul sau nelegitim, cu
deficienfe mintale, Bandi, ca raspuns incontrolabil la asumarea paternitafii de catre macelar.
n centrul unui roman trebuie s stea, spune Slavici, un caracter dominant, un om energic,
constant i tare, care s drme munii.
Moralitatea este un factor extrem de important in scrierile lui Slavici.
Mai mult ca la orice alt scriitor, aici observm cum prin cuvintele naratorului obiectiv transpare
deseori un spirit justitiar.
Finalul operelor aduce o stare de echilibru, care este atins tocmai prin pedepsirea tuturor
personajelor care prezint lacune din punct de vedere etic.
Romanul Mara culmineaz cu moartea mcelarului Hubr, vinovat de destinul ratat al lui Bandi;
biatul este mijlocul prin care Hubr este tras la rspundere pentru pcatul su i pedeapsa lui
este moartea.
Tot n Mara observm simul datoriei foarte dezvoltat n cazul Persidei: ea se ghideaz dup un
cod strict care, dei la nceput se afla n opoziie cu sentimentele pentru Nal, n timp, ajunge s
fie aplicat i n cazul iubirii.