i.1.

) proza basmul cult

Povestea lui Harap-Alb (Ion Creanga)
Tema si viziunea

Introducere:

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult ce apartine celui mai talentat povestitor
din Epoca Marilor Clasici, Ion Creanga
este o opera epica, in proza, inspirata din folclor, dar originala prin stilul unic al
povestitorului humulestean

Incadrare (2 trasaturi):

timpul si spatiul sunt neprecizate, nelimitate

cifra magica 3 ca semn al totalitatii
obiecte magice: smicele de mar, apa vie, apa moarta
animale personificate: calul, furnicile, albinele

Tema:

lupta binelui impotriva raului, incheiata cu victoria binelui

Ilustrarea temei prin 2 scene/secvente comentate:

Spanul reuseste sa-l tina captiv pe mezinul craiului intr-o fantana, unde il obliga in
schimbul eliberarii sa jure ca ii va deveni sluga cu numele Harap-Alb (sluga alba) si ca
ii va pastra secretul in sensul ca Spanul se da drept fiul cel mic al craiului
o secventa este importanta deoarece arata cum eroul, inca neexperimentat,
cade in capcana si urmeaza sa tina piept probelor impuse de rivalul sau (sa
aduca salatele din gradina ursului, piele cu nestemate a cerbului fermecat si
fata imparatului Ros)
fata imparatului il demasca pe Span, care ii taie capul lui Harap-Alb, dar este totusi
rapus de calul nazdravan; fata il readuce la viata pe erou, folosindu-si puterile
supranaturale, dar si cele 3 obiecte magice (smicele de mar, apa vie si apa moarta)
o motivul invierii si motivul nuntii sunt simbolice, deoarece acestea confirma
maturizarea lui Harap-Alb
Elemente de structura:

titlul enunta numele protagonistului si este un oximoron; substantivul comun

harap desemneaza o persoana cu parul negru, un sclav, iar epitetul cromatic alb
sugereaza puritatea si originea nobila
incipitul basmului consta in formula initiala amu cica era odata..., prin care
se stabilesc relatiile temporale si spatiale
exista si formule mediane: si merg ei o zi, si merg doua si merg patruzeci si
noua care realizeaza trecerea de la o secventa narativa la alta si intretin interesul
cititorului
formula finala si a tinut veselia ani intregi si acum mai tine inca marcheaza
iesirea din fabulos si finalul inchis, fericit, ca in basme
limbajul naratorului este dominat de oralitate si umor
perspectiva narativa este obiectiva, dar cuprinde si elemente de subiectivitate;
naratiunea este realizata la persoana a III-a de un narator omniscient, care intervine
prin comentarii sau reflexii

Opinia

basmul urmareste sa ofere modele accesibile, umane; de aceea Harap-Alb nu are

calitati supranaturale, este bun, curajos si naiv ca orice tanar de varsta lui; exceleaza
prin omenescul lui, prin slabiciunile firesti si devine un exemplu prin insusirile sale
remarcabile (corectitudine, onoare, omenie)
trecerea sa prin incercari dificile contureaza sensul didactic al basmului
in literatura noastra, personajul Harap-Alb ramane un simbol al binelui
 i.1.) proza basmul cult
Povestea lui Harap-Alb (Ion Creanga)
Particularitati de constructie a personajului

Introducere:

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult ce apartine celui mai talentat povestitor
din Epoca Marilor Clasici, Ion Creanga
este o opera epica, in proza, inspirata din folclor, dar originala prin stilul unic al
povestitorului humulestean

Incadrare (2 trasaturi):

timpul si spatiul sunt neprecizate, nelimitate

cifra magica 3 ca semn al totalitatii
obiecte magice: smicele de mar, apa vie, apa moarta
animale personificate: calul, furnicile, albinele

Prezentarea statutului personajului:

statutul social al lui Harap-Alb este de fiul cel mai mic al unui crai; statutul sau
initial este cel de neinitiat; traieste intr-un orizont al inocentei, justificata prin
tineretea sa; desi are calitati umane deosebite, acestea nu sunt actualizate de la
inceput, ci le descopera prin intermediul probelor la care este supus

Mentionarea unei trasaturi:

naivitatea e o trasatura morala definitorie

Ilustrarea trasaturii prin 2 scene/secvente comentate:

cu toate ca tatal sau il avertizeaza sa se fereasca de omul span, personajul principal

al basmului il accepta pe Spanul intalnit in padure ca insotitor; este caracterizat
direct de catre narator ca fiind boboc in felul sau la trebi de aieste
o secventa este importanta deoarece arata cum eroul, inca neexperimentat,
cade in capcana si urmeaza sa tina piept probelor impuse de rivalul sau (sa
aduca salatele din gradina ursului, piele cu nestemate a cerbului fermecat si
fata imparatului Ros)
 Spanul reuseste sa-l tina captiv pe mezinul craiului intr-o fantana, unde il obliga in
schimbul eliberarii sa jure ca ii va deveni sluga cu numele Harap-Alb (sluga alba) si ca
ii va pastra secretul in sensul ca Spanul se da drept fiul cel mic al craiului
o secventa este importanta deoarece arata cum eroul, inca neexperimentat,
cade in capcana si urmeaza sa tina piept probelor impuse de rivalul sau (sa
aduca salatele din gradina ursului, piele cu nestemate a cerbului fermecat si
fata imparatului Ros)

Elemente de structura:

titlul enunta numele protagonistului si este un oximoron; substantivul comun

harap desemneaza o persoana cu parul negru, un sclav, iar epitetul cromatic alb
sugereaza puritatea si originea nobila
tema este lupta binelui impotriva raului, incheiata cu victoria binelui
formula finala si a tinut veselia ani intregi si acum mai tine inca marcheaza iesirea
din fabulos si finalul inchis, fericit, ca in basme; acest lucru evidentiaza din nou
triumful binelui impotriva raului
contrar basmului popular, personajul principal nu este investit cu calitati
exceptionale si are un caracter complex, reunind calitati si defecte;

Opinia

basmul urmareste sa ofere modele accesibile, umane; de aceea Harap-Alb nu are

calitati supranaturale, este bun, curajos si naiv ca orice tanar de varsta lui; exceleaza
prin omenescul lui, prin slabiciunile firesti si devine un exemplu prin insusirile sale
remarcabile (corectitudine, onoare, omenie)
trecerea sa prin incercari dificile contureaza sensul didactic al basmului
in literatura noastra, personajul Harap-Alb ramane un simbol al binelui