Mara

de Ioan Slavici
 1.Date biografice despre Ioan Slavici
Ioan Slavici (n. 18 ianuarie 1848, Șiria, comitatul Arad, d. 17 august 1925, Crucea de Jos, Județul
Putna) a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei
Române.

2. Tipul textului
Ca orice roman, Mara este o specie a genului epic, în proză, de mare întindere, cu acţiune
complexă, desfăşurată pe mai multe planuri narative organizate prin alternanţă sau
înlănţuire, cu o intrigă amplă şi complicată. Personajele numeroase, de diverse tipologii şi
etnii dar bine individualizate, sunt angrenate în conflicte puternice, iar structura narativă
realistă profilează o imagine consistentă şi profundă a vieţii. Principalul mod de expunere
este naraţiunea, iar personajele se conturează direct prin descriere şi indirect, din propriile
fapte, gânduri şi vorbe, cu ajutorul dialogului şi al monologului interior.

3.Momentele subiectului
Expozifiunea: prezinta personajele principale, relatiile dintre acestea si componenta spatio-temporala.
Actiunea se desfasoara de-a lungul Muresului, intre localitatile Radna si Lipova, si se translateaza la
Arad si mai tarziu la Viena. Ramasa vaduva, precupeata Mara lupta sa construiasca un destin mai bun
pentru ea si copiii sai. isi conduce afacerile cu instinct negustoresc si reuseste in scurt timp sa stranga
o avere considerabila.

Intriga: hotararea Marei de a-si propulsa copiii pe scara sociala, o alta modalitate de progres in cadrul
comunitatii. Persida este luata sub protectia Maicii Aegidia, in cadrul unei manastiri catolice, unde
primeste o educatie aleasa, iar Trica devine ucenic la co-jocaria lui Bocioaca, unul dintre cei mai
instariti membri ai targului.

Desfasurarea actiunii: visurile de ascensiune ale Marei sunt spulberate de copiii sai, care isi urmeaza
propriile aspiratii, refuzand sa se conformeze vointei materne. Curtata in asentimentul Marei de
preotul Pavel Codreanu, Persida il refuza, dand frau liber sentimentelor fata de Nafl, fiul macelarului
neamt Hubar. Desi isi reprima initial sentimentele fata de acesta, din considerente etnice, sociale,
religioase si de educatie, Persida experimenteaza o dragoste tumultuoasa, care ia pe rand diverse
forme: o mare nenorocire, o maladie inexplicabila, orgoliu ranit, pacat greu, umilinta, prietenie,
sentiment matern, compasiune, datorie morala. La randul lui, Trica este curtat de sotia lui Bocioaca, in
timp ce acesta il apreciaza si intentioneaza sa-l aiba ca ginere. Aflat intr-un impas moral, cere sfatul
mamei. Din avaritie, pentru ca Bocioaca platise pentru ca Trica sa nu fie luat in armata, Mara il
incurajeaza sa profite de avantajele oferite de ambii soti.

Punctul culminant este marcat de revolta copiilor fata de planurile materne. Contrar dorintelor Marei,
Persida se casatoreste cu Nafl, pleaca impreuna la Viena, unde acesta se desavarseste in meseria de
macelar, apoi se intorc acasa, unde deschid un birt. Relatia sotilor se deterioreaza din cauza
sentimentului de inferioritate pe care il traieste Natl, Persida preluand, ca si mama sa, toate
responsabilitatile familiei. intr-un acces de orgoliu, Trica se ofera sa plece voluntar in armata,
zadarnicind sperantele materne.

Deznodamantul este marcat de reconcilierea familiilor. Persida si Nafl vor avea un copil, prilej cu care
Nafl descopera fragilitatea sofiei sale si isi va asuma rolul de cap al familiei. Nasterea are semnificafia
unui nou inceput care va neutraliza ostilitafile dintre Mara si familia Hubar, intreaga atentie fiind
captata de noul membru al familiei, fata de care se vor intrece in atenfii. Trica se va intoarce din
razboi maturizat ca barbat si experimentat ca meserias. Finalul optimist este umbrit de un eveniment
imprevizibil: Hubar este ucis intr-un acces de furie de fiul sau nelegitim, cu deficienfe mintale, Bandi,
ca raspuns incontrolabil la asumarea paternitafii de catre macelar.
 4.Perspectiva narativa
Actiunea este relatata fa persoana a lll-a singular, de catre un narator omniscient, omniprezent, care
are o dubla perspectiva asupra evenimentelor si personajelor. In viziunea lui G. Calinescu, prin
intermediul acestui tip de narator, specific scrierilor lui Slavici, se stabileste un acord stilistic".
Aspectul este detaliat de Nicolae Manolescu. Vocea naratorului oscileaza intre doua instante: se
identifica pe rand cu vocea Marei (A ramas Mara, saraca, vaduva cu doi copii, saracutii de ei") si cu
vocea colectivitatii din care aceasta face parte, care la Slavici se traduce prin gura satului" (dar era
tanara si voinica si Dumnezeu a mai lasat sa aiba si noroc"). Acest joc de registre stilistice permite o
dubla caracterizare a Marei: din interior, din punct de vedere psihologic, asa cum doreste ea sa fie
perceputa (saraca, demna de compasiunE) si din exterior, din punct de vedere etic, asa cum e
receptata de ceilalti (hotarata, descurcareata).

5.Caracterizarea personajelor protagonist

Mara - este precupeata, "prima femeie capitalist din literatura noastra" (N.ManolescU), deoarece isi castiga
existenta din negustorie, "vinde ce poate si cumpara ce gaseste", de marti dimineata si pana sambata noaptea
ea alearga cu marfa de la Radna la Lipova, apoi la targul cel mare de la Arad. Ca o adevarata femeie de afaceri
("business woman" - N.ManolescU), Mara are un singur scop, acela de a strange bani, conducandu-se dupa o
regula specifica economiei de piata, aceea ca "vinde mai bucuros cu castig putin decat ca sa-i cloceasca marfa"

Persida - a şi Mara, Persida este o personalitate puternică, având un acut simţ al realului, în care domină
principalele sale calităţi: devotamentul, chibzuinţă şi voinţa puternică, datorită cărora izbuteşte să învingă toate
piedicile vieţii. Nicolae Manolescu apreciază că Persida „nu este decât o Mară juvenilă, pe cale de a lua cu
vârsta, obiceiurile şi înfăţişarea mamei sale”.
Trica - are psihologia caracteristica copilului orfan de tata. El se simte lipsit de aparare si vulnerabil printre
colegii sai, din cauza ca nu poate beneficia de protectia tatalui sau. Personajul are probleme de integrare in
colectivul clasei; drept urmare, el are un complex de inferioritate in fata celorlalti, complex ce se finalizeaza cu
esecul sau scolar. Trica nu este stralucit la invatatura si nu are capacitatea de a-si face prieteni printre colegi,
astfel sfarsind prin a fi exmatriculat.