Tema familiei reflectată in romanul ,, Mara” de Ioan Slavici

Familia este o formă socială de bază, realizată prin căsătorie sau concubinaj neformal, care unește
pe soți (părinți) și pe descendenții acestora (copiii necăsătoriți).Familia este alcătuită din diferiți membri
și diferite forme care se deosebesc prin diferite forme.Acestea sunt categorizate în următoarele forme:
 Familia nucleară;
 Familie monoparentală;
 Familia adoptive;
 Familie fără copii;
 Familie de părinți separate;
 Familia compozită;
 Familia extinsă.
Tema familiei a fost valorificată intens atât în literatură naţională, cât şi cea universală, deoarece
familia reprezintă un simbol al societăţii. Acesta tema se poate regăși în opera că: Mihail Sadoveanu în
trilogia ,,Frații Jderi “(,,Ucenicia lui Ionuț”, ,,Izvorul Alb”, ,, Oamenii Mariei Sale”),George Călinescu
în ,,Enigmă Otiliei”, ,,Cartea Nunții”, ,,Bietul Ioanide”, Ioan Slavici ,,Moara cu noroc” etc.
Ioan Slavici a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent al Academiei
Române.Opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost
considerat de criticul George Călinescu un „instrument de observație excelent” al mediului rural, oferind
în nuvelele sale poporale și în studiile sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în
funcție de stratificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale ținutei, îmbrăcăminții, vorbirii și gesturilor.
Conform unei definiții general valabile ale romanului, acesta se prezintă că fiind o specie literară în
proză ce aparține genului epic, cu dimensiuni considerabile și cu o acțiune ce se desfășoară pe mai multe
planuri narative. De asemenea, într-un roman găsești personaje numeroase și o intrigă complicată.
Acesta are următoarele trăsături:Este o specie a genului epic în proză; personajele sunt numeroase
(construite și caracterizate într-un mod complex); acțiunea este prezentată în multiple episoade și se
desfășoară pe mai multe planuri narative.
Opera literară ,,Mara" de Ioan Slavici este un român realist, prin următoarele trăsături: tematică,
obiectivitatea perspectivei narative (narator omniscient, omniprezent, detașat), construirea
personajelor în relație cu mediul în care acestea trăiesc, prezentarea unei lumi omogene şi a unor
personaje tipice, tehnică detaliului semnificativ. Problematica socială este de factură realistă: relaţia
individ-colectivitate, în contextul pătrunderii relaţiilor capita¬liste şi al dezvoltării târgurilor de provincie,
a breslelor, în Ardeal, la sfârşitul secolului al XlX-lea. Romanul reflectă obiectiv şi verosimil o lume
pestriţă şi totuşi omogenă, alcătuită din „târgoveţi, breslaşi, adică negustori şi mică burghezie", cu
problemele de convieţuire religioasă generate de coexistenţa mai multor etnii. Sunt prezente în român
forme narative asimilate de tradiţia literară realistă, precum tema banului sau cea a văduvei, a femeii
voluntare.
Romanul ,,Mara” de loan Slavici este structurat în 21 de capitole, purtând titluri semnificative pentru
conținutul acestora. Opera se constituie prin îmbinarea dintre romanul Marei, care urmărește destinul
eroinei și romanul iubirii, care ilustrează formarea și consolidarea cuplului erotic Persida-Națl. Relatarea
acțiunii este una detașată de acțiune,naratoru fiind unul omnipresent și omniscient. Romanul are o tema
religioasă puternic reflectată în acesta.
 Romanul ,,Mara” a fost scris în anul 1894,a fost publicat în 1906 la Budapesta.Acțiunea romanului se
petrece în nordul Banatului pe valea Mureșului în Localitățile Lipova,Radna și Arad.Mara este o femeie
văduvă care a rămas cu doi copii(Trică și Persida), își câștigă existența în târgurile din cele trei
localități.Mara hotărăște să o trimită pe fiica ei la o mănăstire de maici din Radna.Pe Trică îl face
cojocaru,trimițându-l la starostele Bocioacă.Mara dorește că fiica ei să se căsătorească cu un tânăr pe
nume Codreanu.într-o zi Persida îl zărește pe Naţl la geamul mănăstirii,de care se îndrăgostește.Persida
refuză să se căsătorească cu Codreanu și fuge împreună cu Națl la Viena.Persida primește o scrisoare de
la mama ei în care spune că o iartă și o așteptă înapoi acasă.Aceasta se întoarce acasă ajutată de
Trică.După un an de la întoarcerea ei,Persida dă naștere unui băiat.
În romanul ,,Mara" este prezentată două tipuri de conflicte: cel interior(între Mara și comunitate, în
care această încearcă să se arate demnă de aprecierea celor din jur cât și biruirea săracii în care
trăiește), dar și cel exterior(în care Persia încerca să alunge sentimentele sale pentru Națl că apoi aceștia
să ajungă căsătoriți, dovedint puterea iubiri).
Deși romanul este numit ,,Mara”, și este focust pe Persida,el defapt reflectă un ciclu continuu pe
care această încearcă să îl spargă.Ciclul sarcii din acest român o arămește atât pe Mara cât și
Persida.Aceasta repetitive este unul dintre primele subiecte interpretate de Ioan Slavici. Evoluția
personajului principal este urmărita de-a lungul a 21 de capitole dintre care, primul este intitulat
„Sărăcuții mamei", iar ultimul „Pace și liniște".După moartea soțului ei, Barzovanu, Mara rămâne
văduva, cu doi copii încă mici (Persida și Trică).Mara este prezentat că fiind ,,viață
însăși”(bună,energetică,optimistă). Mara este caracterizată la începutul romanului de cătretre narator
că fiind o femeie stabilă și curajoasă.În sufletul acesteia se regăsește doar două pasiunii:copiii și
bani.Aceste motive oarecum lacome sunt testate una împotriva altora încă de la începutul romanului
când Mara ia banii din ciorapul Persidei cu scopul de a arendă podul.Când Mara este pusă din nou în
situația de a alege între copii ei și ani, această alege din nou banii, arătând zgârcenia din sufletul
acesteia.
Persida este o vie metaforă a frumuseții și pasiunii. Această este caracterizată direct că fiind de o
frumusețe aparate. Caracterizarea indirectă se desprinde din fapte, vorbe, gesturi şi relaţia cu celelalte
personaje şi scoate la iveală trăsăturile esenţiale ale tinerei. Orgolioasă, că şi Mara, şi înzestrată cu un
puternic simţ al datoriei această își pune în față datoriile și se depărtează de orice ar putea să aducă
rușine familiei. Când această în întâlnește pe Națl, își schimbă prioritățile și alege să plece la Viena, deși
știe ce supărare va aduce pe capul mamei sale, caracterizare indirectă care reflectă pasiunea ei pentru
Națl.
În 1947,Șerban Cioculescu făcea o apreciere pe cât de îndrăzneață, dar pe atât de adevărată:Mara
este „cea mai expresivă opera epică apărută între 1880-1900,ba chiar… cel mai bun român al nostru
înainte de Ion”.Această apreciere critică spune scurt dar obiectiv câtă relevanță reușește să
aducă ,,Mara" cu o prezentă actuală care depășește 100 de ani.
În final, Mara este un român drag apreciat de critici și poartă un prestigiu în literatură.