,,Mara” - Ioan Slavici

Opera literara care mi-a

marcat devenirea ca cititor

Proiect realizat de:

Turcanu Dumitru, Lisii Damian, Beleniuc Ilie
CUPRINS:
.

➔ CV-ul scriitorului
➔ Rezumatul operei
➔ Valoarea operei
➔ 3 concepte reprezenative pentru operă (de
ex.moralitate, supravețuire etc.)
➔ Tema, motivele (imaginile) și simbolurile operei cu
exemple (citate relevante) din text
➔ Protagonistul operei (tipul uman, trăsături+citate,
modalități de caracterizare)
➔ Alte personaje semnificative (trăsături+citate
+modalități de caracterizare)
➔ Critică literară
Ioan Slavici
Nascul pe 18 ianuarie 1848 la Siria, fiind al doilea din
cei cinci copii a familiei Sava Slavici si Elena Borlea.
Opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a
fost considerat de criticul George Călinescu un „instrument de observație excelent”
al mediului rural,oferind în nuvelele sale poporale și în studiile sale o frescă a
moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcție de stratificarea lor socială, în
cele mai mici detalii ale ținutei, îmbrăcăminții, vorbirii și gesturilor.

Redactor la Timpul în București și, mai apoi, fondator al Tribunei din Sibiu, Slavici a
fost un jurnalist renumit. În urma articolelor sale a fost închis de cinci ori, atât în
Austro-Ungaria, ca presupus naționalist român, cât și în România, ca presupus spion
austro-ungar. Această experiență a fost reflectată de Slavici în lucrarea
memorialistică intitulată “Închisorile mele” publicată în 1920. Istoricul Lucian Boia
a constatat cu referire la Slavici că „dacă la scriitori precum Rebreanu sau
Sadoveanu se constată un ușor deficit de caracter, necazurile lui Slavici se trag, s-ar
putea spune, dintr-un surplus de caracter.”
 REZUMAT
Romanul Mara a fost scris în anul 1894,a fost publicat în 1906 la Budapesta.
Acțiunea romanului se petrece în nordul Banatului pe valea Mureșului în
Localitățile Lipova,Radna și Arad.
Mara este o femeie văduvă care a rămas cu doi copii(Trica și Persida), își
câștigă existența în târgurile din cele 3 localități.
Mara hotărăște să o trimită pe fiica ei la o mănăstire de maici din Radna.
Pe Trica îl face cojocaru,trimițându-l la starostele Bocioaca.
Mara dorește ca fiica ei să se căsătorească cu un tânăr pe nume Codreanu.
într-o zi Persida îl zărește pe Naţl la geamul mănăstirii,de care se
îndrăgostește.Persida refuză să se căsătorească cu Codreanu și fuge impreuna
cu Natl la Viena.
Persida primește o scrisoare de la mama ei în care spune că o iartă și o așteptă
înapoi acasă.Aceasta se întoarce acasă ajutată de Trica.
După un an de la întoarcerea ei,Persida dă naștere unui băiat.
Mara" este un roman realist, in care este zugravita lumea targurilor transilvanene din zona
Aradului, cu modul de viata, morala si datinile specifice ei.
Romanul „Mara” inaugurează o direcție nouă în literatura română prin realizarea unor
personaje complexe, prin zugrăvirea realistă a mediului transilvănean și prin analiză
psihologică a sufletului uman. Deși surprinde târgul transilvănean care trece prin multiple
transformări și patima de înavuțire a omului, romanul „Mara” este înainte de toate un roman
despre iubire și căsătorie.
Ioan Slavici a prezentat în romanul Mara un mediu social pe care-l cunoscuse în perioada
copilăriei și adolescenței
Romanul reprezintă o operă importantă a literaturii române prin evocarea societății
transilvănene de la mijlocul secolului al XIX-lea cu o autenticitate și o luciditate întâlnite doar
în versurile lui George Coșbuc sau în proza lui Liviu Rebreanu și fără idealizare. Sunt
prezentate aici o serie de conflicte sociale puternice care frământau mediul orașelor
provinciale de la capătul Imperiului Austriac în perioada de trecere de la feudalism la
capitalism. Realismul operei este autentic, cu observații social-psihologice juste, dar
moralismul autorului, „convențional și abitrar”, diminuează forța epică a romanului.
Satul - o așezare umană specifică
mediului rural a cărei populație se ocupă în
cea mai mare parte cu agricultura.
Familia - Familia este o formă socială
de bază, realizată prin căsătorie sau
concubinaj neformal, care unește pe soți
(părinți) și pe descendenții acestora
Banii - mijloc de schimb, folosit pentru Совет
a plăti bunuri, servicii și pentru a măsura Не откладывайте суть на
valoarea lucrurilor. конец презентации.
Покажите продукт или
идею (как в) сразу же.
 Tema, motivele (imaginile) și simbolurile operei cu
exemple (citate relevante) din text

Mama - „A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuții de ei, dar era tânără și voinică, și
harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc.”

Relația copil/părinte - „Nu era în stare să rostească o vorbă asprăși se-nduioșa până la lacrimi
când vedea pe mumă-sa mâhnită.”

Societatea mercantila - „Când era săracă, Mara vorbea tare, se certa cu toată lumea, umbla
murdară şi nepieptănată. Acum,de când are bani, vorbeşte mai încet,e calmă, dar de spălat nu se
mai spală şi nici nu se piaptănă...”

Familia - „...certuri nu prea erau între dinșii, fiindcă el râdea și făcea glume când ea îl mustra. Ea
se necăjea , se înțelege, cu atât mai rău, se întețea și de obicei începea înm cele din urmă să
plângă”

Iubirea - „Puţin îi păsa dacă el o va vedea ori nu, ba voia ca el s-o vadă, ca să ştie că puţin îi pasă
de dânsul. Mergând însă şi apropiindu-se şi văzându-l mai de aproape şi tot mai aproape, ea a
început să se moaie, să se înduioşeze, să slăbească şi mult ar fi dat să fie singură.”
 Personajul Mara este caracterizat prin mai
multe mijloace. Portretul fizic este cel al unei
femei robuste, pe fața căreia se citesc
semnele activității în aer: „Mara era mare,
spătoasă…”. Frumusețe personajului însă
constă din necontenitul freamăt, dorința de a
face din copiii ei oameni de frunte în obște:
„Alerga biata de femeie…”

Mara, protagonista complexă a romanului, este

reprezentativă pentru concepția artistică a lui Slavici. Fiind
psiholog, observator atent al sufletului omenesc,autorul
conturează un personaj realist, de o vigoare surprinzătoare,
Protagonistul operei care își dă seama că banii sunt singura cale de a asigura,
pentru ea și copii, o existență liniștită, o viață demnă și
responsabilă. Eroina este un personaj realist tradițional,
deoarece este tipică pentru țăranca „de peste munți și în
general al văduvei întreprinzătoare și aprige” (George
Călinescu), o femeie puternică energică și cu multă
afectivitate pentru copiii ei.
 Portretul fizic, conturat de naratorul obiectiv în mod direct prin detalii, trimite sugestiv la trăsăturile morale. „Muiere
mare, spătoasă, greoaie cu obrajii bătuți de soare de ploi și de vânt”, Mara stă toată ziua, neobosită și energică, la
tejgheaua plină de poame, de turtă dulce, de pește, în timp copiii se zbenguie „printre picioarele oamenilor”.

Trăsăturile morale definitorii ale Marei decurg în mod indirect din faptele, atitudinea, mentalitatea și aspirațiile eroinei.
Femeie aprigă, având un acut simț al demnității umane, se hotărăște să strângă bani ca să scape de sărăcie și să-și
crească cei doi copii, pe Trică și Persida, cărora se străduiește să le creeze o situație materială și socială cât mai
bună. Mamă iubitoare, Mara are modele de viață pentru copiii ei, pe fată vrea s-o vadă preoteasă, ca pe cea din
Pecica, „o femeie minunată și dulce la fine și bogată, și frumoasă”, iar pe Trică visează să-l facă maistru-cojocar. Deși
copiii apar „zdrențăroși desculți”, sunt, totuși,
sănătoși și rumeni, voinici și plini de viață, deștepți și frumoși”, însă, „nepieptănați și nespălați și obraznici”. Cu toate
acestea, Mara este stăpânită de un emoționant orgoliu matern, mai ales că toată ziua vede copii și oamenii pe care îi
compară cu „sărăcuții mamei”

Caracterizarea personajului
Persida ilustrează în roman ideea că omul poate izbândi în viață numai prin voință,
luciditate și dragoste, prin stăpânirea de sine, care sunt principalele arme ale eroinei
cu un destin zbuciumat. Portretul fizic, realizat direct de către narator, sugerează
trăsăturile morale, având efecte surprinzătoare asupra celor din jur: „Înaltă, lată-n
umeri, plină, rotundă și cu toate acestea subțirică s-o frângi din mijloc; iar fața ei
ca luna plină, curată ca floarea de cireș și albă, de o albeață prin care numai din
când în când străbate, abia văzut, un fel de rumeneală”. Alte însușiri reies din
atitudinea și opiniile celorlalte personaje. Astfel, asupra lui Națl, înfățișarea plină
de farmec a Persidei revarsă „ o văpaie mistuitoare”, iar flăcăul rămâne „ cu
privirea pierdută”, cu barba tremurândă. Hubăroaia este încântată de fata „atât de
fragedă, atât de frumoasă”, dar o compătimește că are ca mama pe Mara,
„ preocupeață și podăriță”, însă Trică „ era mândru de soră-sa”.
Critică literară
Analizand romanul Mara, Nicolae Iorga scria că titlul potrivit al romanului ar fi fost "Copii Marei ". Nicolae
Monolescu considera că titlul ales de Slavici se justifică pe deplin, "Persida insăşi nefiind decat o Mara juvenilă….". In
roman, copii Marei, Persida şi Trică, nu sunt ceea ce, in mod normal, poartă numele de personaje secundare. Dacă
Mara este un personaj stabil, care nu se modifică de-a lungul romanului, ci doar reacţionează faţă de anumite
evenimente, Persida e un personaj care evoluează.
In 1947,Serban Cioculescu facea o apreciere pe cat de indrazneata(nimeni pana atunci nu se exprimase asa de
categoric),pe atat de adevarata:Mara este „cea mai expresiva opera epica aparuta intre 1880-1900,ba chiar… cel mai
bun roman al nostru inainte de Ion”.
Mara este cea mai izbutita opera a lui Slavici si unul din cele mai bune romane romanesti.Aici se adancesc problemele
sociale tratate in nuvele si se adauga probleme noi,nationale si confesionale.”
Slavici n-are nimic din spiritul de înfrumuseţare a vieţii rurale, atribuit mai târziu semănătoriştilor. Ţăranii lui observaţi
fără cea mai mică părtinire, după metodul de mai târziu al lui Rebreanu, sunt egoişti, avari, îndărătnici, duşmănoşi şi
totodată iertători şi buni, adică cu acel amestec de bine şi de rău ce se află la oamenii adevăraţi. Atâta vreme cât autorul
rămâne în marginile experienţei sale, ochiul lui e de o rară ascuţime în zugrăvire eroilor, care toţi trăiesc cu o vigoare
extraordinară. (G. Călinescu )
Multumim pentru
atentie