Sunteți pe pagina 1din 6

Mara de Ioan Slavici

Cuprins

1. Date despre autor 2. Date despre opera 3. Caracterizarea personajelor 4. Limbajul artistic 5. Aprecieri critice 1.Date despre autor Ioan Slavici apartine epocii marilor clasici,destinul favorizandu-i intalnirea cu Mihai Eminescu,caruia ii datoreaza debutul literar,si cu Titu Maiorescu,a carui conceptie estetica o impartaseste si o transpune in creatia sa.Impreuna cu Ion Creanga,povestitorul moldovean,si cu I.L.Caragiale,comediograful muntean,Slavici intregeste spiritualitatea literara din a doua jumatate a secolului trecut,completand-o cu specificitatea artistica transilvaneana. Viata lui Ioan Slavici(1848-1925)este o nesfarsita calatorie in spatiile romanesti,prezenta sa fiind in armonie si unitate cu oamenii si locurile,trasand o punte spirituala intre podgoriile aradene(locul nasterii)si podgoriile Moldovei de centru(Panciu-locul inhumarii) Pregatirea intelectuala si seriozitatea caracteriala i-au permis lui Slavici sa imbine,in acelasi timp,mai multe meserii,si anume acelea de jurnalist,profesor si scriitor. Autor al unei opere nnoitoare,scriitorul a lasat veritabile modele estetice in majoritatea genurilor si a speciilor literare in proza. Mai ales in nuvele si romane,Slavici creaza o umaninate insufletita de mari energii,de patimi si de acute probleme sociale desfurate in cadrul,schiat cu mana de maestru,al satului si al trgului transilvnean. In consecinta,apare ca intemeietor al noii directii literare,calitate recunoscuta de insusi Maiorescu, care, preluand exemplul acestui tip de proza,va dezvolta teoria realismului poporan. Vigurosul talent al scriitorului s-a exprimat pregnant mai ales in domeniul nuvelisticii,chiar de la aparitia volumului Novele din popor(1881),ce aduna intre paginile sale titluri de referinta-Popa Tanda, Gura satului, La crucea din sat, Padureanca, Budulea Taichii, Moara cu noroc-contemporanii recunoscand autenticitatea viziunii sale artistice asupra lumii satului. Daca din punctul de vedere al nuvelisticii sale,Ioan Slavici este un continuator al prozatorilor de la 1848,in privinta romanului el este un deschizator de drumuri,inaugurand romanul realist de factura rurala. Un astfel de roman este si romanul Mara.

Proza lui Ioan Slavici contureaza o fresca a moravurilor si a comportamentului specifice locuitorilor din Ardeal,o lume in care triumfa binele si adevarul,cinstea si dreptatea,norme etice pe care omul trebuie sa le respecte. Prozator ardelean,precursor al lui Liviu Rebreanu,Slavici este un autor moralist,un fin psiholog,un creator de tipologii.Dupa cum el insusi marturiseste,ca adept inflacarat al lui Confuciu,aplica in opera sa principalele virtutii morale exprimate de acesta:sinceritatea, demnitatea, buna-credinta, franchetea, cinstea, iubirea de adevar etc. Intraga creatie a lui Slavici este o pledoarie pentru echilibrul moral, pentru chibzuinta si intelepciune, pentru fericire prin iubirea de oameni si pastrarea masurii in toate, iar orice abatere de la aceste principii este grav sanctionata de autor. 2.Date despre opera Romanul Mara este cel mai bun roman al nostru inainte de <Ion>1.,conform afirmatiei lui Serban Cioculescu si aproape o capodopera2.,in viziunea lui George Calinescu,deoarece destinul eroilor si mediul social sunt evocate cu o remarcabila arta a detaliului si cu o mare forta de construire a ansamblului. Romanul Mara al lui Ioan Slavici a fost publicat in anul 1894,in revista Vatra,iar in volum a aparut abia in 1906. Mara face parte din categoria bildungsroman,adica este un roman al initierii si al formarii pentru ca pe tot parcursul romanului ne este prezentata trecerea celor doi copii,Persida si Trica,de la copilarie la maturitate si totodata intierea lor in greul vietii. Titlul este reprezentat de numele personajului principal in jurul caruia se desfasoara actiunea. Semnificatia titlului este sugestiva, deoarece aceasta creatie este mai intai romanul Marei,al carei destin constituie axa fundamentala a epicii. Tema romanului o constituie fresca sociala a lumii ardelenesti, cu moravurile ei specifice, asezata la interferenta satului cu orasul, intr-un targ ardelenesc. Actiunea este plasata la sfarsitul secolului al-IX-lea si inceputul secolului al-XX-lea. Dar adevaratul roman este nu Mara si nici chiar drama erotica pe fond etnic. Eroii, tulburatori, sunt Persida si Natl. In ei destinul Marei actioneaza procesual,si modul in care Persida, de exemplu, traieste acest proces, care este mai mult decat iubirea, constitue tema interna a romanului. Titlul romanului nu denumeste un personaj, ci o categorie:Mara de pe coperta nu este Mara din paginile cartii.3 Strucura romanului Romanul este structurat in 21 de capitole,purtand titluri semnificative pentru continutul acestora:Saracutii mamei, Maica Aegidia, Furtuna cea mare, Ispita etc. Opera se constituie prin imbinarea dintre romanul Marei,care urmareste destinul eroinei si romanul iubirii,care ilustreaza formarea si consolidarea cuplului erotic Persida-Natl. Reletarea actiunii se face din perspectiva auctoriala, adica naratiunea este la persoana a-III-a, Slavici fiind omniscient si omniprezent. Romanul are si o certa valoare etnografica, prin descrierea obiceiurilor ardelenesti. Romanul zugraveste drumul Marei si al copiilor ei,Persida si Trica,pana in momentul in care acestia din urma intra in lume.La inceput,dupa cum era si firesc,Mara ocupa un loc dominant,pentru ca mai tarziu,copiii,si mai ales Persida sa-i ia locul.Destinul familiei Marei se impleteste,datorita unor imprejurari neprevazute,dar firesti,cu cel al familiei neamtului Hubar,a carei prezenta ,fara a fi proeminenta,ramane notabila.Intervin desigur si alte personaje cu care protagonistii

vin in legatura,in primul rand e vorba de Bocioaca si de ai sai,dar acestea nu formeaza decat elementele unui cadru in care se desfasoara destinul eroilor de prim-plan. 3.Caracterizarea personajelor <Mara> Toata atentia comentatorilor s-a invartit in jurul personajului Mara: femeie energica, amestec complex de avaritie abstracta si pasiune filiala-totul in numele datoriei de a-si asigura viitorul copiilor. Mara este un personaj complex si reprezentativ pentru conceptia artistica a lui Slavici. Fin psiholog, observator atent al sufletului omenesc, scriitorul contureaza un personaj realist, viabil, de o vigoare surprinzatoare, care-si da seama ca singura cale de a izbuti in viata este puterea banului. Mara Branzovanu ramasese vaduva cu doi copii,dar era inca tanara si voinica si harnica si Dumnezeu a mai lasat sa aiba si noroc4 Mara este precupeata5, prima femeie capitalist din literatura noastra(N.Manolescu)6,deoarece isi castoga existenta din negustorie.Ca o adevarata femeie de afaceri,Mara are un singur scop,acela de a strange bani. Portretul fizic,conturat cu detalii,triminte sugestiv la trasaturile morale.Muiere mare,spatoasa,greoaie si cu obrajii batuti de soare,de ploi si de vant7,Mara sta toata ziua neobosita si energica la tejgheaua plina cu marfa. Femeie apriga, cu un acut simt al demnitatii umane,se hotaraste sa stranga bani ca sa scape de saracie si sa-si creasca cei doi copii, pe Trica si Persida, carora se straduieste sa le creeze o situatie materiala si sociala cat mai buna. Mama iubitoare, Mara este extraordinar de mandra de copiii ei si are modele de viata pentru acestia,pe fata viseaza s-o vada preoteasa,iar pe Trica viseaza sa-l faca maistru-cojocar. Nu de putine ori Mara a fost alaturata avarilor din literatura noastra. Nu e vorba numai de o exagerare,ci de o denaturare flagranta a personajului.In realitate Mara nu e decat extrem de chibzuita. Chibzuita pana la zgarcenie, strangatoare si prevazatoare, Mara se gandeste intotdeauna la viitorul ei si la al copiilor ei. De aceea femeia are trei ciorapi in care pune in fiecare zi cel putin un creitar: unul pentru zilele de batranete si pentru inmormantare,altul pentru Persida si al treilea pentru Trica8. Eroina noastra este o femeie care nu da inapoi in fata greutatilor ,curajoasa, indrazneata, cutezatoare ,autoritara, cu multa putere de munca si cu o inteligenta pragmatica, izvorate din experienta ei de viata si de aceea nu cheltuieste cu usurinta pentru copiii ei,desi ii iubeste enorm, dorind sa stranga bani suficienti care sa-i dea puterea sa invinga viata si sa-i asigure astfel echilibrul sufletesc. Desi este zgarcita, Mara nu este lacoma, setea de bani nu o dezumanizeaza,fiind mereu motivata si animata in actiunile ei de dragostea materna. Construita din lumini si umbre, eroina nu se indura totusi sa cheltuiasca bani pentru copii ei, astfel Persida este dusa la manastire, cu bani putini, iar pentru Trica refuza sa-i rascumpere serviciul militar ca sa-l scape de armata. Fire energica si ambitioasa, Mara ascunde sub masca asprimii, o mare sensibilitate si sufera de fiecare data cand copiii ei trec prin dificultati, fiind totdeauna de partea lor. Cand casnicia Persidei este in declin, Mara este un permanent sprijin moral pentru fata ei, ii da dreptate si o ajuta sa treaca peste greutati. Ca si Vitoria Lipan, Mara este o personalitate puternica, darza, ferma si tenace, urmarindu-si indeaproape scopul,acela de a strange suficienti bani pentru a avea un statut social si material solid, pentru a se simti stapana pe destinul ei.

Banii ii confera demnitate si respectul de sine si Mara nu mai vrea sa mai ajunga la starea de umilinta pe care i-o daduse saracia. Mara este un rezultat al mediului inconjurator,este un produs al vremii sale si ar fi exagerat sa-i cerem sa-si depaseasca mediul si epoca.In ansamblu,Mara este un personaj pozitiv in intentia scriitorului,si ea nici nu se poate aprecia altfel. Calculata si chibzuita,harnica si inteligenta,cu o mare vointa si stapanire de sine, Mara intruneste toate virtutiile ce compun viziunea etica a lui Slavici, care construieste astfel o eroina demna de toata pretuirea si fata de care are simpatie si intelegere. <Persida> este fiica Marei,sora lui Trica,sotia lui Natl si nora macelarului Hubar. Persida este una dintre cele mai reusite, mai stralucitoare figuri feminine din literatura romana si este ilustrata de Slavici in evolutia sa de la copilarie la maturitate. Persida ilustreaza in roman ideea ca omul poate izbandi in viata numai prin vointa, luciditate si dragoste, prin stapanirea de sine, care sunt principalele arme ale eroinei, ce are un destin zbuciumat. In conturarea acestui personaj,Slavici se dovedeste a fi un fin psiholog si un rafinat observator al sufletului feminin. Fire sincera si voluntara, delicata si pura,Persida invinge loviturile sortii cu multa cutezanta, dar si cu o calma resemnare. Portretul fizic,realizat direct de catre autor, sugereaza efecte surprinzatoare asupra celor din jur: Inalta, lata-n umeri, plina, curata ca floarea de cires si alba, de o albeata prin care numai din cand in cand strabate, abia vazut un fel de rumeneala9. Persida traieste o iubire pasionata, o emotie puternica, scriitorul sondand sufletul omenesc cu o neobisnuita forta de sugestie a cuvantului si o deosebita maiestrie artistica, incat Pompiliu Marcea nota impresionat:Dragostea Persidei este de un dramatism rascolitor . Nimeni pana la Slavici n-a descris dragostea in tot ceea ce are mai dramatic, grav,cu atata adancime si vigoare realista, cu atata poezie.10.Pasiunea statornica pentru barbatul ei este insotita de sinceritate si delicatete sufleteasca, rugandu-si mama sa nu-l blesteme pe Natl, deoarece ea este de vina. Casnicia ei parcurge mari dificultati,dar Persida isi salveaza casatoria prin luciditate si inteligenta, prin puterea dragostei si prin stapanirea de sine, prin bunatate si blandete,facand ca sotul sa-i ceara iertare si familia sa iasa mai intarita din aceste incercari. Ca si Mara, Persida are un acut simt al realului, o personalitate puternica in care domina calitatile sale iesite din comun, devotamentul, chibzuinta si vointa puternica, reusind astfel sa invinga toate piedicile vietii. Persida este unul dintre cele mai reusite personaje din literatura romana, inscriidu-se in aceeasi tipologie umana cu Sasa Comanesteanu si cu Tincuta, din opera lui Duiliu Zamfirescu sau cu Doamna T. din Patul lui Procust de Camil Petrescu, ori cu Otilia din Enigma Otiliei de George Calinescu. <Celelalte personaje>, Natl, Hubar, Bocioaca, Trica, Bandi, preotul Codreanu sunt firav conturati. Numai Trica este un erou mai prezent in roman prin faptele sale si integritatea morala. Personajele episodice se raporteaza intr-un fel sau altul, la destinul Persidei, evidentiind nobletea sufleteasca si forta personajului. 4.Limbajul artistic

Ioan Slavici este un exceptional portretist,conturand prin detalii si sugestii puternice personaje complexe si solid construite.Fiind un prozator realist obiectiv, Slavici nu insista atat asupra trasaturilor fizice, cat si asupra celor psihologice, etice, de comportament si de gandire.Particularitatile fizionomiei transmit cu o forta de sugestie extraordinara, trasaturi morale,stari interioare ale personajelor. Slavici foloseste in naratiune dialogul si monologul interior, inserate spontan in tesatura epica a romanului.Deseori replicile au valoare aforistica,ilustrand precepte morale:E mare stapan rusinea, si om sa fii ca sa nu i te pleci daca o cunosti11. Asemenea lui Rebreanu , al carui precursor este, Slavici pune accentul pe fapte, pe intamplari, pe actiune. Stilul este anticalofil,ca si la Rebreanu. Procesele stilistice sunt simple,fara impodobiri ostentative.Cele mai intalnite mijloace artistice sunt interogatiile si exclamatiile,enumeratiile si repetitiile, inversiunile topice, care dau frazei culoare si oralitate. 5.Aprecieri critice Mara este cea mai izbutita opera a lui Slavici si unul din cele mai bune romane romanesti.Aici se adancesc problemele sociale tratate in nuvele si se adauga probleme noi,nationale si confesionale.12. Maraofera cea mai cuprinzatoare imagine a societatii rurale ardelene din a doua jumatate a secolului al XIX-lea,de un echilibru de compozitie clasic.In special figura energica a Marei,zbuciumandu-se sa-si creasca omeneste copiii,trecand peste toate piedicile,ramane o creatie de neuitat.13. In 1947,Serban Cioculescu facea o apreciere pe cat de indrazneata(nimeni pana atunci nu se exprimase asa de categoric),pe atat de adevarata:Mara este cea mai expresiva opera epica aparuta intre 1880-1900,ba chiar cel mai bun roman al nostru inainte de Ion.14. Romanul Mara aparut mai intai in revista <Vatra>in 1894,apoi si in volum,in 1906-este superior tuturor romanelor scrise pana la aceasta data in literatura romana,inclusiv acelea ale lui Duiliu Zamfirescu, care s-a bucurat de mai multa simpatie si pretuire din partea contemporanilor si intr-un fel chiar din partea posteritatii pana mai deunazi.Este superior,evident,si celorlalte romane scrise de insusi Slavici,cunoscute abia istoricilor literari... In Mara,teza morala-caci,foarte consecvent cu sine insusi,scriitorul o face sa apara si aici-este acum mai nobila si mai cuminte,total acoperita de fapte,copleita de adevrul vieii infatisat in tablouri vii,convingtoare artisticete. Acum Slavici voiete sa arate ca dragostea curata si mai ales iubirea copiilor, ntemeierea unei familii terg orice urme deosebitoare dintre oameni apartinand diferitelor nationalitati ori confesiuni.Aspra si strangatoarea Mara,ca si indaratnicul si putin cam sucitul Hubar isi inmoaie inimile in fata spectacolului frumos,induiosator al ivirii pe lume a copilului copiilor lor. Teza este completamente absorbita de puternica senzaie de viata vzuta si traita de autorul insusi.In primul rand trebuie spus ca Mara este un roman de dragoste, superior tuturor celorlalte romane e acest fel din literatura noastra,de la Bolintineanu si pana la cartea care iese de sub tipar in clipa de fata.Numai un cunoscator adanc al sufletului omenesc ajutat de o experienta de viata acuta-a izbutit sa realizeze atata poezie dintr-un material atat de prozaic,cel putin in aparenta:povestind cu detasare,cu asprime chiar,dar si cu o anume gingasa ingaduinta,iubirea dintre fata unei precupete de peste si zarzavat si fiul unui tot atat de prozaic macelar.E drept ca,intamplator

parca,prozatorul beneficiaza de un fel de rasturnare a situatiilor si a datelor consacrate de uzul comun si indelungat.Demonstratia ca poezia se afla in orice-Rembrandt,ajuns sarac la batranete, in lipsa de subiecte si de modele,picta geniale panze cu boi despicati in galantarele macelariilor-este facuta.15 Intr-un articol din 1937,intitulat Slavici romancier,Calinescu aprecia transant: Pentru epoca in care a aparut,Mara trebuia sa insemne un eveniment;si astazi,privind inapoi,romanul acesta pare ca un pas mare in istoria genului.Si totusi,el a trecut in tcere, toata lumea ramanand ncredinata ca scrierea este neizbutita.Cu mult inaintea lui Rebreanu,Slavici zugravise puternic sufletul taranesc de peste munti si cu atata dramatism,incat romanul este aproape o capodopera.16 Note 1.Mariana Badea,Limba si literatura romana pentru elevii de liceu,Editura BADEA&PROFESIONAL CONSULTING,Bucuresti,2004,pag.112 2.Ibidem 3.Constantin Stanescu,Cronici literare,Editura Cartea Romaneasca,Bucureti,1971,pag.15 4.Op.cit.,pag 116 5.Ibidem 6.Ibidem 7.Ibidem 8.Idem,pag 117 9.Idem,pag118 10.Ibidem 11.Idem,pag 120 12.Al.Piru,Istoria literaturii romane de la inceput pana azi,Editura UNIVERS, Bucuresti, 1981,pag.157 13.Idem,pag.159 14.Pompiliu Marcea,Ioan Slavici,Editura pentru Literatura,Bucuresti,1968,pag.330 15.Ion,Rotaru,Comentarii si analize literareEditura Prometeu, Bucuresti, 1994, pag. 223,224 16.Eugen Simion(coordonator),Florina Rogalski;Daniel Cristea-Enache,Andrei Grigor,Limba si literatura romana,Editura CORINT,Bucuresti,2004,pag.9 Bibliografie Slavici,Ioan,Mara,Editura Gramond, Bucuresti, 1973 Badea,Mariana,Limba si literatura romana pentru elevii de liceu,Editura BADEA&PROFESIONAL CONSULTING,Bucuresti,2004 Simion,Eugen(coordonator),Rogalski,Florina;CristeaEnache,Daniel;Grigor,Andrei,Limba si literatura romana,Editura Corint,Bucuresti,2004 Stanescu,Constantin,Cronici literare,Editura Cartea Romaneasca,Bucuresti,1971 Piru,Al.,Istoria literaturii romane de la inceput pana azi,Editura UNIVERS,Bucuresti,1981 Marcea,Pompiliu,Ioan Slavici,Editura pantru Literatura,Bucuresti,1968 Rotaru,Ion,Comentarii si analize literare,Editura Prometeu,Bucuresti,1994