prof.

Mateș Ionela Cristina

Liceul Tehnologic „Moga Voievod” Hălmagiu

ESEU PE TEMA FAMILIEI ABORDATĂ ÎN ROMANUL „MARA" DE IOAN SLAVICI

Tema familiei abordată în numeroase romane și nuvele ilustrează un tablou al

unor structuri sociale, în care există relația de iubire și se cultivă obiceiuri. tradiții și
temperamente.
Familia este asemănătoare unui cuib protector, în care ești primit mereu cu
darurile bucuriei și ești tratat ca un adevărat prinț venit de peste mări și țări cu al său
convoi de lumină. Chiar dacă pentru noi este un leagăn al civilizației sau o
enciclopedie, suntem o familie eternă, care se odihnește mereu peste al ei arbore
înalt. Prin termenul de familie nu înțelegem numai mama, tata și copiii, ci și școala în
care ne dezvoltăm.
O carte reprezentant al acestei teme vaste este „Mara" de Ioan Slavici, roman
apărut mai întâi în 1894. În perioada ianuarie-decembrie, sub formă de foileton în
revista Vatra. Aceasta apare în 1906 într-un volum și este apreciată de cei mai mulți
critici literari ca fiind aproape o capodoperă (George Călinescu) sau cel mai bun
roman al nostru înainte de Ion (Șerban Cioculescu). Majoritatea apreciază romanul
pentru că este o frescă a societății și te poate transforma într-un martor al unor
timpuri apuse. Acest volum redă în detaliu unitatea creată de familie și relațiile dintre
membri ai căror rezultat este modelarea și crearea unor noi caractere și conservarea
obiceiurilor.
În romanul „Mara” autorul ilustrează conviețuirea a două familii din Ardeal și
ilustrează fresca societății rurale din perioada Imperiului Austro-Ungar,relevând detalii
specifice acelei perioade istorice.
Autorul, univers demiurgic, ilustrează tipul familiei tradiționale, pe care
încearcă să-l reprezinte în ansamblu, cu toate defectele și calitățile sale. În roman
sunt prezentate mai multe familii de pe toate palierele sociale, care leagă relații
diverse între ele, ajungând să-și împletească destinele. Totuși autorul prezintă pentru
început familia Marei, ajungând să o reprezinte în detaliu.
În prima parte a cărții, autorul descrie traiul unei văduve, Mara Bârzovanu, cu
doi copii, Trică și Persida. Autorul o descrie ca fiind voinică și harnică, și Dumnezeu a
lăsat-o să aibă și noroc. Astfel. aceasta este precupeață și se trezea de dimineață
pentru pentru a-și vinde lucrurile pe care le duce de la Radna în Arad sau Lipova și
invers. Ea strângea bani pentru a-și întreține familia, pentru a le oferi tot ce este mai
bun, manifestând astfel spirit matern. Ea se gândește permanent la viitorul care o
așteaptă, economisind bani în trei ciorapi, unul pentru bătrânețe și înmormântare,
altul pentru Trică și altul pentru Persida. Nu era chip să treacă zi fără ca ea să pună
fie măcar numai câte un creițar în fiecare din cei trei ciorapi, mai bucuros se
împrumuta pentru ziua de mâine. Astfel își dovedește iubirea pentru copii, dar devine
avară pe parcursul romanului, deoarece nu dă bani ca să-l salveze din armată pe Trică.
prof. Mateș Ionela Cristina
Liceul Tehnologic „Moga Voievod” Hălmagiu
Chiar dacă era nefericită, zâmbetul ei era mereu adus de gândul la copii, spunându-și,
Tot nu are nimeni copii ca mine. Oricâte defecte ar fi avut îi iartă în sinea ei ca
mamă, având un rol decisiv în procesul formării lor. Asemena unu sculptor, încearcă
să-i modeleze după propria ei dorință, voia să o vadă pe fiica ei Persida preotesă, iar
pe băiat cojocar. Astfel, cei doi au parte de o educație aleasă, își dă fiica la mănăstire
să învețe pe 60 de florini pe an, iar pe băiat ucenic la Steva Claci. Încearcă să-i
formeze și din punct de vedere spiritual. ducându-i la mănăstire să se închine la
icoana Mariei Radna și le spune Închinați-vă și voi, sărăcuții mamei. Astfel se
reliefează funcția de conservare a obiceiurilor și tradițiilor.
Autorul urmărește și relația dintre cei doi frați, Trică și Persida, plină de iubire
și susținere reciprocă, întrucât băiatul o ajută în căsătoria cu Națl, chiar dacă nu era
de acord cu ea. Naratorul apelează la motivul Antigonei, care ilustrează iubirea fără
limite, care nu ține cont de obiciurile vieții.
În paralel, autorul urmărește și familia lui Națl Hubăr, care făcea parte din
clasa burgheziei. Cu această familie, Mara nu avea relații prea bune datorită regulilor
societății, dar și a mentalităților diferite. Famillia era formată din Anton Hubăr, soția
acestuia și fiul, Huber Națl. Cert este că Mara nu avea încredere în economul
orășenesc de la Lipova, datorită faptului că i-ar putea lua averea. Cu toate acestea, ca
măcelar avea relații bune cu toată lumea. era prieten bun al preotului nemțesc și al
maicii Aegidia. Avea destul de multe vicii, pe care le însușește și fiul său petrecea
toată ziua la marginea orașului, la cazino, ori jucând cărți cu popa și cu directorul de
la Steuerant, d. Libcek. Totuși Națl era deștept și harnic, calități în contradicție cu
evoluția sa ulterioară. El și Persida se îndrăgostesc la prima vedere, el fiind
impresionat de frumusețea ei aproape ideală. Pe parcursul romanului Persida are de
ales atunci când îți întemeiază familia între german și teologul Pavel Codreanu. Ea
alege conform dorinței inimii, casătorindu-se fără binecuvântarea familiei. Cu toate
acestea legătura strânsă dintre cei doi diminuă, datorită refuzului părinților de a le
recunoaște căsătoria. Familiile se înstrăinează de cei doi. Fata se maturizează datorită
caracterului violent al soțului și a viciilor acestuia. Încă dă dovadă de iubire față de
soț, dar începe să se transforme într-o Mara juvenilă (Nicolae Manolescu). Se ocupă de
afacerea ei de la cârciumă și naște un copil, care devine pretext al împăcării
familiilor.
În roman apare și Bandi, fiul nelegitim al lui Hubăr cu Reghina. Bandi este
crescut de familia Marei, dar supus la munci asemenea unui servitor. Acesta este
respectat de Persida, care îl susține și îi vrea binele. Între ei se creează o relație de
fraternitate. Bandi are o inteligență remarcabilă și își dă seama de faptul că e fiul
nelegitim al lui Anton Hubăr, care încearcă să se revanșeze față de el, mărturisindu-i
adevărul. Bandi interpretează astfel ontologic invitația sa la călătoria la Viena și
înnebunește. Bandi îl omoară, dând dovadă de dezumanizare.Toate relațiile realizează
motivul unei drame și consolidează fresca unei societăți.
Așadar, tema vastă a familiei, care este împletită cu realismul și derularea
cinematografică a destinului unor oameni, atestă apartenența romanului „Mara” la
tema familiei.