Vasile Voiculescu (1884-1963) a fost un scriitor și medic român.

În domeniul literar s-a distins în

principal ca poet, dramaturg și prozator. Devenit cunoscut şi ca poet, în perioada interbelică .Acesta a
scris opere precum Din țara zimbruluiPoeme cu îngeri, Pârga Șarpele Aliodor , Capul de
zimbru, .Vasile Voiculescu aborda adesea teme religioase precum: Nașterea, venirea Magilor,
moartea Mântuitorului. În volumul ,,Poeme cu îngeri ,,sunt foarte multe prezențe angelice.

Povestirea Lostrita de vasile voiculescu face parte din volumul ,, iubire magica ,,incadranduse in
proza conteporana. Opera “Lostrita” apartine genului epic, iar ca specie literara este o povestire
fantastica.

Titlul este format dintr un sigur cuvant mai precis un substantiv comun articulat hotărât .Astfel titlul
este destul de sugetiv fiind un cuvant reprezentativ , un cuvant cheie care te duce cu gandul la
aspectul unei lostirte ,aceasta fiind un peste rapitor asemănător cu păstrăvul, cu corpul lung, aproape
cilindric cu gura mare si dinti puternici , care traieste in raurile de munte.

In opera se povesteste despre legenda populara despre,, dracul de ballta,,care este intruchipat de
catre o lostrita ce ademeneste oameni, acestia ajungand sa se ineece in apele Bistritei.Tanarul Aliman
devine fascinat de catre acesta lostrita , facand o obsesie pt ea , isi petrce tot timpul incercand sa o
prinda, ba chiar o prinde de 2 ori insa o scapa.

Planul real se conbina cu cel fabullos, autorul descrindul pe Aliman ca un ,, Fat-frumos,, din basme
deoarece acesta era frumos si voinic si nu avea firca de nimic.

In plan real , odata cu aparitia primaveri , Bistrita isi revarsa apele iar lostrita dispare .Astfel flacaul
pleca intr un sat la un vraci batran ,, mare descântător de peste un fel de stapan al apelor,,.Vraciul ii
confectioneaza o lostrita de lemn ce reprezinta totemul , si un descantec pt a putea apela la forte
supranaturale. Astfel tanarul pleaca si pune lostrita in apa si ii descanta, lepadanduse astfel de lumea
lui Dumnezeu.Dupa vraja facuta , Aliman adoarme adans si linistit pana cand este trezit de catre
sateni deoarce nivelul apei crescute aducand odata cu el ramasite din case .Aliman zareste o fata
lesinata ce se tinea de o bucata de lemn asa ca isi risca viata pt a o slava,. O duce acasa la
el,nascunduse astfel intre ei o dragoste nemaipomenita .Acestia au petrecut cateva saptamnai in
preuna nebagand in seama zvonurile care circulaul . Sateni ziceau ca fata ar fi un strigoi care ii suge
snagele . Lostrita aparuse din nou, insa făcăul nu ii mai da importanta deoarece era fericit .Fantasticul
este realizat de catre elemnete relale si fabuloase care compun sirului intamplarilor. Aliman vrea sa
se insoare cu fata, care el ii pusese numele Ileana insa ea nu era de acord , acesta rade in hohoye
doarce nu ii ardea ei de biserica sau de parinte . La un moment dat apare mama fetei care o ia cu
forta iar Aliman ramane trist si neputincios. Profitand de situatia lui, o fata mai indrazneata il
convinge sa se casatoreasca cu ea. In ziua nuntii Aliman afla ca lostrita a revenit in apele Bistritei si e
hotarat sa o prinda si sa o manace la nunta lui. Intra in apa involburata si incercat sa protejeze lostrita
.Este acoperit de valuri si dispare odata cu pestele.

Astfel autorul abordeaza tema iubirea imposibilă ,tema cai spre atingerea idealului si statutul omului
aflat intr-o stransa relatie cu natura,. Acesta isi arata viziunea asupra acestor teme cu ajutorul
motivelor literale.Spre exemplu : motivul lostrita care sugereaza stima, duhul rau al apelor,
Necuratul, dracul de balta, care vrajise pe multi barbati cu iubirea ei., motivul pestelui care apare în
multe mitologii: în motologia Celtică reprezintă încelepciunea, în mitologia populară românească
apare ca motiv mitic. El e strămoşul tuturor vieţuitoarelor lumilor. El reprezintă mitul totemic.
motivul apei care este este in mitologie element primordial, simbol al vieţii, al regenerării şi al
purităţii. Lumea apelor, a mărilor este diferită de cea a uscatului, a oamenilor, având tărâmuri şi
adâncimi necunoscute şi mistice. Aşa se explică mulţimea creaturilor fabuloase, considerate a trăi în
apa. De asemnea mai inlatnim motivul descantecului care apare odata ce Aliman ii cere ajutoryl
vraciului pt a regasi lostrita , descnatecul fiind o formula magica cu versuri ce are efect doar cu
ajutorul unor unelte speciale , toteme in cazul povesti fiind o lostrita de lemn cioplita., moticul sireni
, aceasta fiind jumătate peşte jumătate om

Transformarea peştelui în Ileana ne arată dualitatea acestei finite, lucru datorită căreia putem să o
asemănăm cu o sirena se regaseste si motivul pactului cu diavolulu, acesta fiind un motiv foarte
raspandit in literatura, reprezentand un targ, conform caruia cineva isi vinde sufletul pentru a putea
primi ceva la schimb, in cadrul acetui text Aliman isi vinde sufleul facand pac cu diavolul pt a putea
ajunge la idealul lui, priderea lostritei. Un alt motiv inaltil ar fi motivul ielelor acestea fiind finte
imaginare din mitologie populara romana, înfățișate ca niste fete frumoase , imbrcate in alb care
apar numai noapte, vrajind prin jocul si cantecul lor barbati asupra carora au puteri fatale.

De asemnea limbajul textului este unul bogat in regionalisme si arhaisme, cum ar fi “zvâcnit”,
“petrecanie”, “bulboanele”, ”bucălat”. Astfel cuvintele folosite dau un farmec particular si
originalitate povestiri.

In cocnluzie, opera “Lostrita”, apartine genului epic, fiind o povestire fantastica pe care Vaile
Voiculescu o construieste din elemte reale si elemente fabuloase populare.