>>>!re"erat!

ro

Mara de Ioan Slavici

-comentariu literar-

Romanul Mara este scris de marele prozator Ioan Slavici(1848-1952 ! Scriitorul "ace parte din #eneratia marilor clasici! $ste descoperirea lui Mi%ai $minescu& cu care s-a cunoscut la 'iena si la indrumarea acestuia incepe sa scrie! (mul care n-a vrut sa "ie scriitor& Ioan Slavici a avut vocatie peda#o#ica& a predat literatura romana si #eo#rea"ie la scoli de traditie din capitala! Slavici este un scriitor comple)& a scris povesti& primele nuvele& memorii& naratiuni de mare intindere& cateva romane si capodopera romaneasca Mara! *e+uteaza in revista ,onvor+iri literare in 18-1 cu o comedie (.ata de +irau ! Slavici si-a e)primat pareri antisemite& spunand in lucrarea sa Soll si /a+en 0 ,%estiunea (vreilor din Romania ca evreii sunt o +oala& si ca ar tre+ui aruncati in *unare! *atorita diverselor puncte de vedere e)primate in plu+licatii de-a lun#ul timpului& scriitorul a "ost un a+onat al inc%isorii epocii& "apt re"lectat c%iar in lucrarea memorialistica Inc%isorile mele! Ioan Slavici nu are ver+a stilistica a lui ,rean#a& el scrie in acelasi stil oral si e calauzit de o pro"unzime psi%olo#ica ine)istenta la ,rean#a! Romanul tre+uia sa "ie o capodopera& dar a trecut aproape neo+servat! Romanul Mara a aparut la 1udapesta in 1923 si este un roman de dra#oste& dar acesta include si alte nenumarate teme4 un roman psi%oloic& un roman social& un +ildun#sroman& un roman mitic si o cronica de "amilie! 5otusi& cel mai +ine de"ineste tema acestui roman 5udor 'ianu6 Romanul in"atiseaza un con"lict de rase si credinte intr-un mediu de convietuire a romanilor si ermanilor cu deznodamant tra#ic! Romanul este specia #enului epic& 7n proz8& de mare 7ntindere& cu o aciune comple)8 ce se poate des"8ura pe mai multe planuri& cu persona9e numeroase a c8ror personalitate este +ine individualizat8 i al c8ror destin este determinat de tr8s8turile de caracter i 7nt:mpl8rile ce constituie su+iectul operei! Specia literar8 apare odat8 cu +ur#%ezia in 1832& iar primele romane se adresau mai cur:nd unui pu+lic "eminin! 5itlul este su#estiv& reprezentand c%iar numele persona9ului principal in 9urul caruia se des"asoara intrea#a actiune a romanului! ,onstantin Stanescu a"irma in ,ronici literare6 *ar adevaratul roman nu este Mara& si nici c%iar drama erotica pe "ond etnic! $roii& tul+ulatori& sunt ;ersida si <atl! In ei destinul Marei actioneaza procesual& si modul in care ;ersida traieste acest proces& care este mai mult decat iu+irea& constitue tema interna a romanului! 5itulul romanului nu denumeste un persona9& ci o cate#orie6 Mara de pe coperta nu este Mara din pa#inile cartii! Mara ca roman de dra#oste in"atiseaza o iu+ire ce porneste ca un traznet!=utorul prezinta aparitia& cristalizarea si consolidarea acestui sentiment care e perceput de am+ii tineri ca un destin! =cestia intele# inca de la inceput ca sunt "acuti unul pentru celalalt& dar cu toate acestea in calea lor apar multe piedici care le vor veri"ica si consolida sentimentele!

Iu+irea sta su+ semnul %azardului si in cazul celor 2! =tunci cand ;ersida este la manastire si o "ereastra din camera in care se a"la se spar#e& tocmai #estul maicii =e#idia& de a o tra#e de la "ereastra& ii atra#e atentia asupra tanarului care o privea! =utorul dezvolta cu interes motivul "erestrei& "ereastra devine o o#linda a su"letului& pentru maica =e#idia& aceasta o#linda tre+uie sa ramana interzisa! *estinul in cazul lor "unctioneaza precum in "iltrul ma#ic in caul lui 5ristan si a Isoldei! ;rinte multe altele acesta este si un roman psi%olo#ic! ,ei doi tineri au structuri psi%olo#ice di"erite& de aceea traiesc di"erit acest sentiment venit coupe de "eudre! <atl ramase uimit& cu inima inclestata si cu oc%ii oarecum impaien9eniti! Ii era parca s-a rupt& s-a "rant& s-a surpat deodata ceva si o mare nenorocire a cazut pe capul lui! In timp ce acesta simte cum iu+irea aceasta o sa ii aduca multe pro+leme& ;ersida simte totul di"erit (+ra9ii ei de umplura de san#e& ii era parca o sa#etase ceva in inima! 'or+ind despre caracterele lor ?eor#e ,alinescu o+serva un alt aspect psi%olo#ic6 rotatia caracterelor& ,am cu acelasi adevar se in"atiseaza omul ermanic& /u+ar e tacut& o+stinat& apasat de traditie& plin de nuante su"letesti si totodata +rutal de prea multa timiditate! Slavici a intuit prea +ine si rotatia caraterelor intr-o "amilie! ,u toate ca s-ar parea ca stau "ata in "ata tinerii cu o noua mentalitate& pro+lema reli#ioasa ne"iind prezenta& si +atranii intepeniti in pre9udecati& de "apt nu e vor+a decat de o scurta criza de transmitere a deprinderilor ereditare! ;rincipala cauza a dramei e intoleranta reli#ioasa& urmeaza mezalianta& dar mai presus de toate este cauza care vine din partea lui <atl! $l este indecis& are un carater sla+ si ast"el casatoria va rezista numai datorita e"orturilor ;ersidei&care se aseamana din ce in ce mai mult cu mama ei& Mara! Romanul Mara e printre primele romane romanesti care are un sin#ur "ir epic reunind insa mai multe "amilii6 "amilia Marei& vaduva cu doi copii& o "amilie de credinta ortodo)a4 "amilia lui /u+ar& de credinta catolica4 si apoi si alte "amilii cu care acestia intra in relatii! Romanul lui Slavici se apropie de mitul medieval prin motivul iu+irii ca destin! .inalul di"era de cel al miturilor =ntic%itatii& dar in esenta la "el de dramatic! Scriitorul isi propune sa creeze un roman realist si mer#e mai departe cu povestea! =st"el iu+irea coupe de "eudre se tans"orma intr-un destin& pe care cei doi tineri indra#ostiti il accepta! Mara este si un roman social& un roman realist prin tematica& evocarea vietii provinciale& ce utilizeaza te%nica +io#ra"iei anterioare! Romanul prezinta traditiile din zona6 parcursul pro"esional pe care il au de indeplinit tineriii care isi ale# o anumita meserie prin prisma persona9el <atl si 5rica& culesul viilor& tar#ul de toamna de la =rad& ver+oncul! ;arcurul pro"esional al macelarilor di"era de cel al co9ocarilor! ;entru a trece la stadiul de maiestru macelar& <atl tre+uia sa "ie ucenic& sa isi termine sta#iatura de 2 ani si la s"arsit sa dea lovitura de maiestru& care consta in uciderea unui animal dintr-o sinura lovitura "ara a-si murdari %ainele sau a murdari podoa+ele animalului& sa transeze carnea in 13 "eluri si o poata cantari din oc%i! <atl nu isi dorea sa "ie macelar& dar aceasta era traditia "amiliei si nu vroia sa isi dezama#easca mama si sa o lase sa munceasca sin#ura la macelaria "amiliei! In cazul lui 5rica era mult mai usor! =cesta "iind cal"a la ,laici tre+uia sa impodo+easca un co9oc pe care sa il prezinte la tar#! 1ocioaca e impresionat de ceea ce vede si il ia pe 5rica cu el!

,ulesul viilor este cea mai pitoresca activitate rurala pentru ca munca oamenilor se im+ina cu +ucuria de a-si cule#e roadele! Slavici prezinta ospilaritatea oamenilor care isi improvizasera in camp pod#orii! 5ar#ul de toamna de la =rad era un prile9 de etalare a +o#atiilor& de a vinde si de a cumpara e"icient! =ici vin oameni din - tinuturi6 romani& un#uri& sar+i& slovaci si +ul#ari! ,u toate acestea nu este decat o amestecatura de rase si credinte& de porturi si de lim+i! $i traiesc intr-o deplina toleranta& dar nu se amesteca! 'er+oncul este o "orma de recrutare a tinerilor in armata austriaca& dar eleanta& civilizata! 'eneau o"iteri cu "emei& muzica si +autura& iar cei care isi puneau sapca pe cap si primeau +ani nu mai puteau da inapoi! Mara este un +ilduns#roman& un roman de "ormare a personalitatii ;ersidei de la o copila la o sotie& o mama! =ceasta va "i prezentata prin mai multe portrete care relie"eaza sc%im+arile in caracterul ei! *aca la inceput ;ersida e prezentata ca o "ata +aietoasa& +rutala& murdara si zdrentaroasa& la scurt timp dupa ce a9un#e la manastire devine tacuta& asezata& ascultatoare& aproape +landa! .ata e constienta de "rumusetea ei si devine provocatoare! ,and 5rica vine sa o ia de la manastire aceasta ii propune sa mear#a pe un alt drum& care trecea prin "ata macelariei! Mai intai provocatore si ne%otarata& apoi stapanita si in stare de orice 9ert"a! .ata devine apoi ener#ica& responsa+ila si doreste sa primeasca +inecuvantarea mamei& con"esadu-i-se in le#atura cu sentimentele ei! ;ersida se simte vinovata si ia totul asupra ei! $volutia ei continua& atunci cand este pusa in "runtea unei carciume devine prin instict avara& autoritara si plina de or#oliu "amiliar& e)act ca si mama ei& Mara! In "inal& ;ersida reseste sa impace pe toata lumea si sa-l "aca c%iar si pe <atl sa vrea sa se sc%im+e! Il impaca pe <atl cu tatal sau& dar cu toate acestea romanul are tot un s"arsit tra#ic& /u+ar "iin ucis de cel de-al doilea "iu al sau& 1andi! ;rin urmare Mara este un roman comple)& iar ?eor#e ,alinescu a"irma6 ;entru epoca in care a aparut Mara tre+uia sa insemne un eveniment si astazi! ;rivind inapoi& romanul acesta apare ca un pas mare in istoria #eniului! ,u mult inaintea lui Re+reanu& Slavici zu#ravise puternic su"letului taranesc de peste munti cu atata dramatism incat romanul e aproape o capodopere! <uantand aceeasi idee& ?%eor%e Munteanu spune6Mara este o capodopera in %ainele ,enusaresei!