Dupa melci de Ion Barbu

Poezia Dupa melci a aparut in 1921 si a fost publicata in revista Viata Romaneasca. Balada apartine celei de a doua etape a creatiei Barbariene ! o imbinare parado"ala intre tema #ocului ! specifice varstei inocente si $ravitatea morala ce vizeaza insasi coditia umana. %ema fundamentala pare a fi cuvantul si capacitatea acestuia de a sc&imba fata realitatii. In structura de suprafata pare o poezie pentru copii deoarece persona#ul principal este un copil care traieste o e"perienta ce I modeleaza sensibilitatea! il face sa intrevada o lume ascunsa oc&iului obisnuit! care i va tulbura linistea sufleteaza si optimismul specifice varstei. In structura de adancime ! insa! Dupa melci este o poezie de cunoastere! o drama a descoperirii trptate si nebanuita a puterii cuvantului! a sti&iilor unei nature imprevizibile si a rasturnarii unei ordini prestabilite. Poemul e structurat in trei capitole. %otusi in te"t se pot indentifica patru parti simetric armonizate cu lun$imi si scurtimi ce su$ereaza masura versului popular. Persoana I este cea mai potrivita ale$ere pentru e"primarea tulburatoarelor revelatii si uimiri ale cunostintei copilului care se e"terioriseaza prin e"clamatii si intero$atii! prin folosirea cu rolstilistic a semnelor de punctuatie si mai ales a punctelor de suspensie. Dupa ce se fi"eaza spatial 'lumea satului( si timpul intamplarilor 'primavera( intr o tonalitate umoristica si autoironica! poetul se opreste apoi asupra sc&emei epice srpinsa in elementale ei fundamentale. )imtind mirosul unei primavera timpurii pornise cu totii spre padure intr o pornire e"pansiva de a tatona semnele anotimpului atat de asteptat ! satui de aerul inc&is al bordeiului. *prirea la melc se e"plica prin tainica posibilitate de comunicare ce natura a copilului. +aci mica vieate astepta omul sa l dez$roape! sa oficieze intr un fel iesirea din letar$ie la viata. )tiut faptul ca in copil planul fabulosului acopera o parte a realitatii pentru ata$onistul asculta soapta $andului care I spune taina melcului. Descantecul copilului acum o invocare a finite sa iasa din nefiinta. ,unctiile descntecului in folclor asociat de obicei cu anumite ritualuri ma$ice tin de indepartarea raului ! a bolii! a necazurilor din familie! de anulare a unui bluestem ! acum de readucere in prezent a unui disparut. Descantecul copilului care de data asta are un rol revitalizant de trezire la viata a unei vietati adormite! ascunse de fri$ul iernii. -l este si un elo$ie al venirii primaverii. .sezat in $enunc&i copilul asteapta iesirea melcului. Insa pe seara se porneste vantul ! sunt prezene #oimaritele ! nalucile noptii se in$&esuie si o $usata fioroasa se apropie! acoperindu l pe copil care fu$e acasa. -ste o lume a miturilor cosmice nedesfirata inca ca si in cazul Doc&iei cu multele ei co#ace. +uvintele am$esc ! vra#esc! aparentele sunt inselatoare astfel incat mintea cruda a copilului inventeaza finite caudate ! ireale care I coplesesc ima$inatia si l inspaimanta. In partea a II a se dezlantuie noaptea cu viscolul dusmanos si cu poezia alba si nesfarsita a iernii. In caminul parintesc lan$a focul vartos copilul uita de melc. +and isi aminteste invoca vantul primaverii si l roa$a sa nu l nimiceasca pe melc. In partea a III a se revine la planul e"terior al naturii! copilul iesind sa vada ce s a intamplat cu melcul. Descan tecul din prima parte se transforma acum I bocet ca imn al mortii. %raseul dintre cele doua forme de manifestare a spritului! al descoperirii mortii! al constinetizarii puterii cuvantului si astfel al maturizarii treptate. +opilul adduce melcul acasa si l aseaza in pod sa I fie alaturi! aproape ca un martoe al dobandirii stiintei de sine.