Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
www.referat.ro
aruncandu-i in valtoarea vietii efemere:Din Raiul dulce si din tihna buna / Domnul i-a dat afara , in furtuna . Limbajul poetic se particularizeaza prin termeni biblici:Dumnezeu , Prea Sfintiei Sale ,Adam,Eva, Rai.Registrul popular si oralitatea stilului sunt reliefate prin cuvinte si expresii specifice vorbirii:fistecare soi de roade, neroada, netot,vede in raspar, i-a luat de scurt , sa puie poame-n san . In poezia Pedeapsa se manifesta lirismul obiectiv , deoarece nu sunt prezente marcile lexico-gramaticale ale eului liric.Se remarca insa , in mod cu totul neobisnuit ,topica verbului si a pronumelui personal o a parat, iar nu a parat-o , cum este ordinea fireasca . De altfel , acest procedeu artistic , de a aseza pronumele personal in acuzativ inaintea verbului , este specific versului arghezian , inscriindu-se in inovatiile stilistice ale originalitatii sale: Cand mi s-a tocit unghia ingereasca Am lasat-o sa creasca Si nu a mai crescut Sau nu o mai am cunoscut (Flori de mucigai) Si Dumnezeu ce vede toate, In zori , la cinci si jumatate, Pandind , sa iasa , prin perdea, O a vazut din cer pre ea. ( Mahniri) Prozodia. Masura versurilor este de 8-10 silabe.Rima este imperecheata si suprinzatoare prin potrivirea celor mai diverse categorii gramaticale: adverb cu substantiv ( ntotdeauna/minciuna) , verb cu numeral ( nu apucase/sase) sau verb cu adjectiv( s-aleaga/intreaga) La noutatea limbajului arghezian s-a referit si Tudor Vianu , care afirma :Renovarea liricii romanesti , smulgerea ei de pe caile unde o fixase marea influenta a poetului Luceafarului, este consecinta cea mai importanta produsa de afirmarea lui Arghezi inca din al doilea deceniu al secolului nostru.